Ghid de angajabilitate 2009 by Link Education And Practice

INI|IATIV~ SPRIJINIT~ DE MICROSOFT

www.leap.ro

Andrei a trecut de-a lungul anilor prin mai multe experien\e extra-curiculare. G@ndindu-se la ele, i-ar fi greu s` recomande o cale [n favoarea alteia, pentru c` simte c` toate [l dezvolt` [n felul lor unic. De exemplu, voluntariatul ]i internshipul (practica) i se par dou` activit`\i care se completeaz` reciproc.

Ce a f`cut Andrei la internship

Ce i-a oferit voluntariatul lui Andrei

– a înv`\at cum s` se în\eleag` cu colegii la locul de munc`; – a în\eles unde ar vrea/n-ar vrea s` lucreze; – a ob\inut o reprezentare a mediului de lucru în care va lucra; – a primit sarcini ]i a fost r`spl`tit în func\ie de cum le-a dus la bun sfâr]it; – a aflat ce calit`\i ar trebui s`-]i dezvolte pe viitor pentru succesul într-o companie, pe un anumit post.

– cuno]tin\e despre lucrul în echip`, rela\ia cu superiorii, importan\a ]i rolul unui coordonator; – flexibilitate în g`sirea func\iei potrivite într-o structur`; – modul de a-]i g`si rolul în echip`; – cuno]tin\e de marketing (promovare, rela\ia cu publicul\int`, evaluare, autoevaluare); – competen\e de management (alocare de resurse, monitorizare, leadership, rezolvare de conflict); – preg`tirea pentru antreprenoriat.

www.leap.ro

Nu era prima oar` c@nd m` duceam la un interviu. Slav` Domnului, am tot fost obi]nuit cu ele de c@nd am [nceput facultatea. Dac` stai s` te g@nde]ti, orice examen oral e un interviu doar c` acolo nu vorbe]ti despre tine, acolo e doar o confruntare de idei. Nimic special. Mai special m-am sim\it c@nd m-am dus la interviu la asocia\ie, la [nceputul anului I. Atunci, pentru prima oar`, mi-a pus cineva [ntreb`ri despre mine. Iar rolul meu era s` ar`t c@t de potrivit sunt drept coechipier [n proiectele lor. S` le ar`t c` sunt ca ei. Dar nu eram la concuren\` cu nimeni, poate doar cu a]tept`rile lor. De ce ar fi diferit un interviu pentru un internship? Azi am fost la un interviu „pe bune". În fa\a mea au stat oameni pe care a trebuit s`-i conving c` eu sunt CEL MAI bun pentru ce vor ei, ]i c` MIE trebuie s`-mi dea postul. Ei, acum cred c` un interviu e cu skepsis din mai multe motive. În primul r@nd, pentru c` nu e de joac`. Dac` iei oamenii din fa\a ta [n r@s, [\i vor r`spunde vr@ndnevr@nd cu aceea]i moned`. Dar la un interviu poate cel mai important e c` E}TI [n competi\ie cu al\ii poate la fel de buni ca tine. Totul devine ni\el relativ – ce mai conteaz` c` ai avut media 9.60 [n facultate? E suficient s` vin` unul care a avut o medie mai mic`, dar are mai mult` experien\` ca tine [n cercetare de teren. }i am reu]it. Am reu]it, mi s-a spus, pentru c` am fost unul din cei „care au ini\iativ` ]i ]tiu cum s` se promoveze“. M-am sim\it ca un [nving`tor. }TIU c` sunt pe calea cea bun`. Poate singurul meu regret este c` nu le pot ar`ta ]i colegilor mei c@t de mult ar avea de c@]tigat dac` ar sc`pa de prejudec`\i. Cu prima ocazie [l voi [ntreba pe expertul str`in cum pot s` fac asta.. 14

www.leap.ro

Oferta de educa\ie non-formal` Din fericire, lucrurile se mi]c` ]i la noi [n direc\ia cea bun`! Oferta de educa\ie non-fomal` este din ce [n ce mai variat`. Singurul element care ar putea lipsi din ecua\ie este informa\ia. Iar aceasta se afl`, mai mereu, la numai un click distan\`. {ns` este important s` ]tii ce cau\i.

Internshipul reprezint` un concept nou pentru mul\i dintre noi â&#x20AC;&#x201C; fie studen\i, fie reprezentan\i ai unor institu\ii sau companii din mediul privat. Pe scurt, este vorba de un stagiu de practic` pe termen limitat, full-time sau part-time, uneori pl`tit, pentru care se pot ob\ine ]i credite academice. Scopul unui internship este de a oferi unui student o prim` privire asupra mediului de lucru ]i a [ndatoririlor ce \in de un anumit post â&#x20AC;&#x201C; o experien\` real` prin care \i se ofer` ]ansa de a [nv`\a c@t mai mult. Un alt avantaj este ]i faptul c`, de cele mai multe ori, o persoan` din cadrul organiza\iei te are [n grij` ]i poate fi un mentor pentru tine. Uneori, internshipul presupune ]i traininguri ini\iale cu privire la postul pe care [l vei ocupa.

Trainingurile au rolul de a dezvolta ]i consolida abilit`\i ]i competen\e de care fiecare dintre noi are nevoie pentru a evolua at@t profesional c@t ]i personal. Po\i participa la traininguri [n domeniile tale de interes: traininguri de orientare, traininguri de con]tientizare, traininguri de dezvoltare a abilit`\ilor elementare, traininguri de comunicare, traininguri de dezvoltare personal`, traininguri de s`n`tate ]i bun`stare etc. Cele mai importante pentru cariera ta sunt [ns` trainingurile care dezvolt` anumite competen\e ]i abilit`\i specifice precum: traininguri de management, de leadership, traininguri pe competen\e tehnice, pe IT, traininguri pe competen\e administrative ]i opera\ionale, traininguri pe v@nz`ri etc. Trainingurile iau [n general forma unor seminarii sau sesiuni de lucru conduse de speciali]ti [n domeniul respectiv. Iar de cele mai multe ori, pe l@ng` experien\a de [nv`\are, se ofer` ]i un certificat de participare.

www.leap.ro

Oferta Voluntariatul promoveaz` implicarea [n societatea civil` â&#x20AC;&#x201C; participarea civic` [n general. Fie c` alegi o organiza\ie local`, na\ional` sau interna\ional`, fie c` este o organiza\ie studen\easc` sau de alt tip, voluntariatul presupune implicarea [n proiecte pe teme pe care tu le consideri importante. Voluntariatul [n organiza\iile studen\e]ti poate fi tematic (asocia\ii studen\e]ti axate pe un anumit domeniu) sau de reprezentare (ligi, senate ale studen\ilor). Ca membru al unei organiza\ii studen\e]ti po\i participa la conferin\e, trainiguri, workshopuri, proiecte, congrese. Unele dintre acestea sunt organizate numai pentru membri, altele [ns` se adreseaz` ]i celor care nu fac parte din organiza\ie.

semnarea unui contract de voluntariat [n care se stabilesc termenii colabor`rii [ntre tine ]i organiza\ia pe care ai ales-o. Recompensele la nivel personal sunt nenum`rate, iar experien\a pe care o ob\ii [n urma desf`]ur`rii unui astfel de program este nepre\uit`. Dac` te tenteaz` s` [ncerci s` faci voluntariat, [\i recomand`m s` te [nrolezi [n c@teva din cele mai bune asocia\ii studen\e]ti din Rom@nia; g`se]ti numele lor la sf@r]itul acestui ghid.

Voluntariatul [n alte ONG uri dec@t cele studen\e]ti reflect` interesul t`u pentru un anumit subiect, tem`, problem` social`. Sunt ]i multe ONG interna\ionale [n care te po\i implica, de la Salva\i Copiii, Greenpeace, Amnesty International, iar num`rul ONG-urilor la nivel na\ional este [n continu` cre]tere. Implicarea ta este motivat` ]i prin www.leap.ro

Al\i Andrei Drago] Dehelean director general Selenis, organizator al Olimpiadelor Comunic`rii

Drago] Dehelean Constantin Vic`

Robert B창tc` Lauren\iu |[rc`

Cred c` tot ce m-a marcat ca profesionist a [nceput undeva [n sectorul non-guvernamental ]i [n activit`\ile de voluntariat din timpul facult`\ii. Prima oar` am [n\eles ce este un proiect c@nd m-am implicat [n proiectele Asocia\iei ProDemocra\ia. Apoi, am [nceput s` practic debate [n cadrul Asocia\iei Rom@ne de Dezbateri, Oratorie ]i Retoric` (ARDOR). Acolo mi-am dezvoltat abilit`\ile de discurs [n public ]i de c@t efort e nevoie pentru a construi o argumentare corect` ]i conving`toare. Particip@nd la organizarea evenimentelor ARDOR am [nv`\at ]i ce [nseamn` un eveniment bine organizat. Toate aceste abilit`\i ]i cuno]tin\e mi-au dat apoi un atu [n profesia de comunicator, pe care o practic de opt ani [ncoace. {ns` lucrurile nu s-au oprit aici. Tot [n ARDOR am [nv`\at ce [nseamn` responsabilitatea, coordon@nd timp de 4 ani clubul de debate din SNSPA. Apoi am participat la [nfiin\area Asocia\iei Studen\ilor la }tiin\e Politice (ASSP) ]i, mai t@rziu, la [nfiin\area Asocia\iei www.leap.ro

Al\i Andrei de Comunicare Ethos, pe care am condus-o din pozi\ia de pre]edinte. Participarea [n aceste ONG-uri mi-a oferit accesul la multe training-uri pe teme organiza\ionale sau de management de proiect. Ele au fost cele care m-au format ca manager. A]a c` din 2005 am sim\it c` sunt preg`tit s`-mi [nfiin\ez, [mpreun` cu doi parteneri, propria mea firm`. Acestea au fost deci rezultatele experien\elor mele de aproape 5 ani de voluntariat. Pe de o parte m-au format ca profesionist, iar pe de alt` parte ca manager. De]i ar trebui s`-i las pe al\ii s` aprecieze, a] spune c` la final a ap`rut un â&#x20AC;&#x17E;produsâ&#x20AC;&#x153; destul de apreciat de pia\`. Din p`cate, pun@ndu-m` acum [n pozi\ia de angajator, nu pot s` nu regret v`z@nd c@te lucruri pierd tinerii care termin` o facultate f`r` s` fi f`cut voluntariat sau s` fie implica\i [ntr-o form` de asociativitate.

www.leap.ro

Constantin Vic` director executiv al Funda\iei Unilever {n perioada studen\iei am f`cut emisiuni educative pentru televiziunea na\ional`, am lucrat cu diferite ONG-uri, am muncit [n edituri ]i am scris pentru reviste culturale pentru c` a]a mi s-a p`rut normal. S` am o activitate public`, un exerci\iu social pe care facultatea nu-l oferea direct. Aceste activit`\i m-au introdus [n re\ele extinse de indivizi ]i interese sociale, m-au pus [n fa\a unor situa\ii speciale ]i m-au ajutat s` [n\eleg mai bine Rom@nia contemporan`. Probabil asta am c`utat [n studen\ie: medii [n care ceea ce studiam la ]coal` s` fie aplicabil ]i posibil. Acum sunt director executiv al Funda\iei Unilever ]i sper s` pot sprijini financiar toate proiectele care vor contribui la evolu\ia social` a Rom@niei.

Al\i Andrei Robert B@tc` angajat al B`ncii Na\ionale Am avut norocul s` intru [n contact cu mediul ONG ca participant la un proiect Econosofia. Peste c@teva luni, ca membru al organiza\iei, lucram la proiecte de cercetare economic` pentru Banca Na\ional`, \ineam traininguri, lucram la proiecte de grafic`, descopeream project managementul, v@nz`rile ]i leadershipul. Experien\a de la Econosofia m-a ajutat s` ob\in un stagiu la Banca Na\ional`. Acum sunt la finalul unui stagiu de strategic development la Viena. A] sf`tui orice student s` []i caute o organiza\ie [n care []i poate dezvolta interesele. {n cel mai r`u caz [i poate ad`uga c@teva r@nduri la CV, dar pentru majoritatea poate fi calea spre o studen\ie fericit` sau chiar principala p@rghie pentru o carier` de succes.

Lauren\iu |[rc` stagiar al ONU Faptul c` am devenit membrul unei asocia\ii studen\e]ti (VIP) [n primul an de facultate m-a schimbat enorm. Lucr@nd [n echip` am devenit mult mai sociabil ]i deschis, iar trainingurile la care am avut acces mi-au ar`tat cum se lucreaz` ]i care sunt a]tept`rile [n via\a real`. Am continuat s` particip la proiecte studen\e]ti pe parcursul facult`\ii â&#x20AC;&#x201C; unele din ele [n Ungaria, Norvegia, Elve\ia, SUA, Germania. Acum sunt stagiar la biroul ONU din Madagascar, ]i dup` terminarea stagiului doresc s` [mi continui cariera oferind consultan\` de business [n \`ri [n curs de dezvoltare. La ob\inerea burselor ]i joburilor de p@n` acum a contribuit decisiv educa\ia non-formal`, at@t prin felul [n care am ajuns s` g@ndesc c@t ]i pentru c` le-a semnalat recruiterilor interesul meu de a m` dezvolta.

www.leap.ro

Educa\ia non-formal` Marian Sta] pre]edinte al Funda\iei CODECS pentru Leadership (2001), consultant Human Synergistics, instructor [n cadrul John F. Kennedy School of Government (Harvard) Cea mai provocatoare perioad` a vie\ii unui t@n`r [ncepe dup` absolvirea facult`\ii, atunci c@nd ia contact cu pia\a muncii ]i are nevoie de toate cuno]tin\ele ]i abilit`\ile asimilate pentru a se adapta cerin\elor angajatorilor. De]i mereu [n reform`, sistemul formal de [nv`\`m@nt nu reu]e]te [nc` s` transmit` acele cuno]tin\e sau s` dezvolte acele aptitudini utile absolven\ilor pe pia\a muncii. De aceea, tinerii se orienteaz` spre o preg`tire complementar`. Aceasta este educa\ia non-formal`, un program de [nv`\are care pune accentul pe activit`\ile practice. Din acestea fac parte: voluntariatul [n organiza\ii non-guvernamentale, ]colile de var`, internshipurile [n cadrul unor companii ]i trainingurile pe diverse teme. www.leap.ro

Activit`\ile de educa\ie non-formal` adun` [n acela]i loc persoane din diferite domenii de activitate, care au experien\e ]i cuno]tin\e distincte. Astfel, toat` lumea are ceva nou de [nv`\at ]i abilit`\ile de comunicare ]i rela\ionare ale tuturor sunt puse la [ncercare. }colile de var` sunt experien\e profesionale ]i interpersonale semnificative, care ajut` la construirea de re\ele. Networkingul este un adaos important pentru progresul unui absolvent pe pia\a muncii. Caracteristicile personale ]i profesionale dezvoltate prin activit`\ile non-formale de [nv`\are contribuie la setul de abilit`\i ]i cuno]tin\e folositoare unui absolvent de facultate pentru a deveni un adev`rat profesionist. Pe to\i care citi\i aceste r@nduri v` invit s` p`]i\i cu [ncredere ]i curaj pragul experien\ei educa\iei non-formale [n ceea ce v` prive]te. Oportunit`\i sunt numeroase, ]i v-a] sugera doar dou` pe care le cunosc direct – fiecare tare [n felul s`u propriu. A]adar, v` recomand s` v` apropia\i de Programul „Liderii Mileniului Trei“, www.lmt.ro, dac` dori\i s` deveni\i traineri. ]i, de asemenea, v` recomand s` v` apropia\i de echipa Clubului „Liderii Mileniului Trei“, www.clublmt.ro, dac` ave\i nevoie de networking de band` larg` ]i dac` v` intereseaz` tema managementului de proiect. V` a]tept`m cu bucurie! 23

Expertul str`in despre educa\ia formal` ]i cea non-formal` Peter Wells Higher Education Specialist, UNESCO European Centre for Higher Education, Bucharest Angajatorii nu pl`tesc absolven\ii pentru a fi enciclopedii ambulante. Au deja parte de asta pe Internet. Nici nu au nevoie de explica\ii privind aplicarea cuno]tin\elor. În schimb, au nevoie de oameni care pot s` aplice cuno]tin\ele ]i s` gândeasc` independent, s` rezolve probleme, s` stabileasc` rela\ii profesionale eficiente, s` ia decizii informate, s` trag` concluziile corecte ]i s` aduc` propuneri realiste pentru a oferi rezultate relevante în succesul organiza\iei. Siemens AG, care atrage 25 de mii de absolven\i din sfera ingineriei anual, ia în considerare ]i urm`toarele „competen\e vitale“: independen\`, ini\iativ`, înv`\are pe cont propriu, disciplin`, toleran\` la frustrare ]i capacitatea de a stabili priorit`\i. Abilit`\i lingvistice ]i de prezentare, acceptarea feedback-ului, un sim\ al situa\iilor ]i capacitatea de a lucra în echip`. (Siemens AG, 2008). 24

Angaja\i competen\i care ocupau acelea]i posturi ani la rând, poate chiar decenii, acum trebuie s` fie flexibili ]i s` schimbe departamentele, disciplinele de munc`, organiza\iile, na\iunile ]i continentele. Carierele multiple sunt acum un lucru obi]nuit, fiind raportat` o medie de 10-14 slujbe (OECD) ]i o prognoz` conservatoare c` pân` în 2010 cele mai cerute posturi nu vor fi existat în 2004 (Hazelkorn, 2008). Aceast` „cerere de angajatori“ presupune schimb`ri în cuno]tin\e ]i competen\e. Aplicarea practic` a cuno]tin\elor deprinse prin educa\ie non-formal` ]i informal`, prin stagii de practic`, studii în regim de lucru, ]i prin programe de voluntariat în afara institu\iilor de înv`\`mânt superior sau prin intermediul ini\iativelor inovatoare din campus, este considerat` cel mai bun indicator de maturitate intelectual` pe pia\a for\ei de munc` public` ]i privat`. Studen\ii trebuie s` fie preg`ti\i pentru o via\` de înv`\are continu`. Cuno]tin\ele, abilit`\ile ]i experien\a deprinse pân` la absolvire, prin educa\ie formal` ]i non-formal`, au acum o dat` de expirare care se m`soar` mai degrab` în luni decât de ani. www.leap.ro

Evolu\ia unui Andrei Cosmin Alexandru membru fondator ]i director al Asocia\iei Erudio, fondator al AIESEC Rom@nia, director asociat al companiei Brandivia, fost director general al GFK Romania. Am intrat la ASE [n 1989. Lucrurile s-au schimbat radical la [nceputul lui 1990, necapat@nd [ns` o alt` form`. Prima mea activitate extra-curricular` a fost AIESEC-ul, care se [nfiin\ase [n 1990 – foarte devreme dup` Revolu\ie. Am muncit foarte mult pentru schimbarea programei, a profesorilor, pentru ceea ce vroiam noi s` facem – schimbarea de la sistemul vechi la sistemul nou de management. {n acea perioad`, aici (n.n. [n Rom@nia) nu prea aveam modele. P@n` la sf@r]itul lui '89, lucrurile se f`ceau [ntr-un fel. La [nceputul anilor '90 nu mai vroiam s` le facem [n felul acela, dar nici nu ]tiam [n ce fel s` le facem. Contactul prin AIESEC cu studen\ii str`ini mi-a dat ni]te repere de care aveam www.leap.ro

nevoie. Dob@ndeam foarte multe cuno]tin\e despre cum s` faci un lucru s` mearg` – aproape orice ai fi vrut s` faci – ]i asta era o abilitate competitiv` foarte puternic`. Eu mi-am construit parcursul profesional [nv`\@nd de la oameni care cuno]teau teorie conectat` cu practica, prin congrese, conferin\e, [nt@lniri ]i lucrul la proiecte. Aceste vizite pentru schimburi de experien\` reprezentau proiecte concrete [n AIESEC. Am fost primul National Exchange Coordinator. Am [nv`\at felul de a rela\iona cu oamenii, de a conduce o echip`, ]i asta m-a ajutat ]i c@nd am [nceput business-ul. AIESEC m-a [nv`\at care e eticheta, care sunt interesele, ce [nseamn` s` fii concis, s` [ntrebi, s` ascul\i, s` nu [ntrerupi – lucruri care acum par elementare, [ns` la vremea respectiv` reprezentau un capital valoros. Ast`zi v`d din ce [n ce mai mul\i studen\i pe care [i intereseaz` ce e cu via\a lor – ori asta mi se pare de departe calitatea num`rul 1 pe care o poate avea un t@n`r: s`-l intereseze ce e cu el pe lumea asta ]i [ncotro merge. S`-]i proiecteze ]i mai apoi s`-]i construiasc` viitorul. Pentru c` nu i-l construie]te nimeni. }coala, a]a cum o v`d eu [n continuare, e 25

Evolu\ia unui Andrei complet desprins` de realitate. Aplicabilitatea tinde asimptotic c`tre 0. A]adar, conexiunea cu realitatea prin activit`\i extracurriculare este foarte util`. }i eu – ]i noi – [n business, avem nevoie de oameni pe care [i intereseaz` s` ]tie ce e cu via\a lor. S` vin` la interviu oameni care nu ]tiu de unde vin ]i unde se [ndreapt` ]i, [n general, de ce au venit acolo, e deprimant. E piedere de timp pentru toat` lumea. La un interviu cel mai mult conteaz` – ]i nu vorbesc numai din perspectiva mea – experien\a de educa\ie non-formal`. Nu notele de 10, nu facultatea terminat`. Conteaz` ]i asta [ntr-o anumit` m`sur`, dar e masiv secundar... Ori [n cadrul asocia\iilor studen\e]ti, se formeaz` o tensiune constructiv` – nu [\i este deloc indiferent cum trece timpul pentru tine. Cred c` aceasta este cea mai bun` cale s` te dumire]ti ce vrei s` faci cu via\a ta. Nu mai zic c` trecem printr-un sistem de educa\ie formal` care nu te ajut` s` descoperi ce-\i dore]ti, la ce e]ti bun, ce \i se potrive]te, [ncotro vrei s` mergi. {ntr-adev`r, este nevoie ]i de un cadru teoretic – nu practica e totul. {ns` oricare dintre noi are Google-ul la un click distan\`. Acumularea de informa\ii este futil`. Fiecare dintre noi trebuie s` aib` o 26

baz` – s` ]tii ce ]tii ]i ce nu ]tii. Nu mai reprezint` un avantaj competitiv simpla de\inere de informa\ii. Un avantaj este modul [n care pui [n practic` ceva ce ]tie toat` lumea, [ntr-un fel care e numai al t`u ]i [n care tu faci asta mai bine dec@t al\ii. Angajabilitatea este un factor fabulous de important: Unde pot s` m` angajez ca s` dau ceva valoros pentru companie, dar s` ]i iau ceva, [n afar` de bani? Ce mai primesc pe l@ng`? Ce poate s` m` [mbog`\easc`, s` cresc, s` m` simt mai bine? Sunt mai [mplinit, am mai [nv`\at ceva, sunt mai bun azi dec@t ieri? Unii tineri viseaz` la tot felul de meserii care nu au leg`tur` cu realitatea. Exist` mituri precum publicitatea – dac` faci un efort s` intri [n domeniu ]i s` decelezi un pic „job description-ul“, gata… Petreci 3-4 ani [ntr-o firm` ]i [\i dai seama c` nu e ceea ce-\i dore]ti – ]i ai pierdut deja mult timp pentru a [ncepe o alt` carier`. Educa\ia non-formal` asigur` rapiditatea procesului – ajungi mai repede la ce [\i dore]ti. Confuzia d`uneaz`. Asta e calea. Trebuie f`cut ]i altceva [n afar` de ]coal`.

www.leap.ro

Angajabilitatea Tereza Valcan activeaz` [n domeniul PR de peste 8 ani ([n Rom@nia ]i SUA) iar [n prezent este Managing Director la Civitas Global Romania. Angajabilitatea se refer` la educa\ia non-formal` ]i competen\ele pe care un tân`r trebuie s` le de\in` pentru a]i [ncepe ]i, ulterior, dezvolta o carier` de succes. O parte important` a competen\elor necesare angajabilit`\ii se dobândesc în cadrul activit`\ilor de înv`\are non-formal`, precum stagii de practic` [n sectorul privat, traininguri sau activit`\i de voluntariat [n cadrul asocia\iilor studen\e]ti sau organiza\iilor non-guvernamentale. Totu]i, aceast` conexiune nu garanteaz` construirea angajabilit`\ii, pentru c` nu oricine face un training sau este membru al unei organiza\ii non-guvernamentale devine automat angajabil.

www.leap.ro

Angajabilitatea presupune de\inerea unor cuno]tin\e de baz` (atât teoretice cât ]i practice), competen\e profesionale (teamwork, proactivitate, orientare c`tre solu\ii ].a.m.d.) ]i valori personale (integritate, respect, etic` ].a.m.d.), toate necesare pentru a dezvolta o carier` de succes. Pe lâng` abilit`\ile generale cerute de un loc de munc`, o persoan` angajabil` de\ine ]i cuno]tin\e legate de mediul de lucru, precum ]i capacitatea de a se prezenta într-o manier` profesionist`. Angajabilitatea mai [nseamn` sustenabilitate pe parcursul carierei, sau, mai concret, dezvoltare profesional` ]i personal` continu`. Legatura dintre angajabilitate ]i educa\ie nonformala se formeaz` pe dimensiunea dezvolt`rii personale. Dac` angajabilitatea este un poten\ial, educa\ia non-formala are un rol important în cre]terea acesteia, prin stimularea unor cuno]tin\e ]i aptitudini folositoare pentru o carier`.

Opinia angajatorului: atrage\i-v` posibilit`\i de dezvoltare! Anca Harasim este din anul 2000 director executiv al Camerei de Comer\ Americane, fiind ]i p@n` atunci implicat` [n organiza\ii nonguvernamentale de cel mai [nalt renume: Funda\ia Soros pentru o Societate Deschis` ]i Comisia Fulbright. {n activitatea mea de p@n` acum am avut ocazia de a interac\iona at@t cu tineri afla\i la [nceputul vie\ii profesionale, c@t ]i cu reprezentan\i ai comunit`\ii de afaceri. Ca numitor comun, am sesizat de ambele p`r\i nemul\umiri referitoare la inadecvarea preg`tirii academice la cerin\ele pie\ei de munc`. O astfel de inadecvare exist`, mai exact, [ntre deprinderile ]i preg`tirea tinerilor dob@ndite [n anii de ]coal` ]i presiunea continu` de autoperfec\ionare profesional` exercitat` de pia\a muncii. Iar aceast` inadecvare este resim\it` at@t de proaspe\ii absolven\i, c@t ]i de companii. {n ceea ce [i prive]te pe cei dint@i, ace]tia consider` c` studiile universitare nu [i echipeaz` cu 28

acele abilit`\i ]i competen\e care s` [i conecteze la realit`\ile ]i cerin\ele pie\ei de munc`. Drept urmare, ei [nt@mpin` dificult`\i [n a se integra ]i a g`si un loc de munc` satisf`c`tor. Companiile depl@ng ]i se pl@ng de lipsa unor tineri angaja\i care s` dea dovad` de competitivitate, inova\ie, ini\iativ` ]i flexibilitate, atribute care reprezint` motorul dezvolt`rii economice. {ncurajez tinerii s`-]i „atrag`” posibilit`\ile de dezvoltare. Într-un mediu competi\ional cum este cel din Rom@nia de ast`zi, a r`mâne într-o expectativ` vag orientat` înseamn` reducerea ]anselor de evolu\ie profesional` la jum`tate. Dorin\ele ]i ini\iativele tinerilor trebuie s` func\ioneze ca un filtru pentru informa\iile ]i resursele aflate la îndemâna tuturor. Pentru a [ndrepta aceast` situa\ie, at@t eu, c@t ]i comunitatea de afaceri pe care o reprezint, sus\inem integrarea ]i popularizarea practicilor de educa\ie non-formal` [n [nv`\`m@ntul rom@nesc. Prin calit`\ile pe care le dezvolt`, ]i expunerea la situa\ii diverse pe care o ofer` studen\ilor, educa\ia non-formal` creeaz` un context de dublu-c@]tig: se garanteaz` nu doar tineri angajabili, ci ]i o [mbun`t`\ire a mediului de afaceri rom@nesc. www.leap.ro

Interviu cu angajatorul: oferta academic` ]i pia\a muncii Gabriel Iosif este proprietar al Euroinvest International Ltd, iar p@n` de cur@nd pre]edinte al Clubului Rotary Bucure]ti . Ce aduce pia\a muncii pentru un student? Atunci c@nd vine vorba de mediul academic ]i cel corporatist, acestea se diferen\iaz` net prin valorile pe care le [mp`rt`]e]te fiecare, astfel c` t@n`rul care abia a absolvit o form` de [nv`\`m@nt superior ]i care p@n` [n acel moment nu a mai avut contacte directe cu pia\a muncii are parte de un ]oc; el era p@n` atunci „[nchis“ [ntr-o cultur` care, chiar dac` [i oferise ni]te instrumente utile, acum nu [i sunt suficiente. [ntre mediul academic ]i pia\` muncii exist` probleme de comunicare. Academia vinde „sarguinta la [nv`\`tura“ [n vreme ce pe pia\a muncii trebuie s` „vinzi“ un set mult mai complex de calit`\i. Care sunt calit`\ile c`utate pe pia\a muncii? Valoarea care face de cele mai multe ori diferen\a [ntre succes ]i mediocritate este un set de soft www.leap.ro

skills ce cuprind capabilit`\i de rela\ionare, de integrare [ntr-o cultur`. Chiar ]i [n cazul [n care aceste capabilit`\i exist`, ele trebuie puse [ntr-un cadru anume, fiind vorba de o rela\ionare ]i o comunicare ce au ca rezultat producerea de valoare. Foarte important` este ]i capacitatea de integrare [ntr-o echip`, aceasta fiind o calitate ce presupune mai multe abilit`\i. Ca proasp`t angajat nu po\i fi valoros dec@t integr@ndu-te foarte bine ]i repede [n echip` ]i asta [nseamn` s`-\i cuno]ti foarte bine acea calitate unic` pe care tu o de\ii ]i care aduce valoare echipei. Ce solu\ii vede\i pentru armonizarea ofertei mediului academic cu cerin\ele pie\ei? O solu\ie o constituie crearea unei pun\i [ntre cele dou` culturi men\ionate mai sus ]i cred c` mai ales aici LEAP []i aduce contribu\ia. Modalit`\i alternative prin care aceast` armonizare poate fi f`cut` sunt, din fericire, la [ndem@na studen\ilor, iar dac` ar fi s` m` plasez [n postura de sf`tuitor, le-a] spune acestora s` [nceap` s` []i c@]tige singuri o parte din bani ]i s` se implice [n activit`\i variate. Este important s` fie o implicare adev`rat`, care s` aduc` valoare [n jur, o activitate din care s` ]tie s` ([]i) gestioneze resursele ]i s` le valorifice. 29

Ce cred p`rin\ii? Cineva mi-a spus odat` c` un om are at@tea inimi c@te lucruri face cu d`ruire. Nu am obligat-o pe Simona s` fac` ceva ce nu-]i dore]te, dar nici nu am l`sat-o s` fac` doar ce vroia. }i a dat rezultate. Am sus\inut-o c@nd a ales s` petreac` ore [n ]ir „f`c@nd voluntariat“, m-am [ngrijorat c@nd st`tea nop\ile s` lucreze la un proiect, am [ncercat s` aflu mereu mai multe despre ceea ce face. Am [ncercat s` r`m@n mereu [n „lumea ei“, care se desf`]oar` at@t de repede. Am [n\eles de ce ]coala nu e totul ]i c@t de important este s`-i ofer fiicei mele ]ansa de a cre]te frumos, [ndrum@nd-o, sus\in@nd-o ]i apoi fiind m@ndr` de ea ]i de realiz`rile ei: proiecte [mplinite, burse, cercul de prieteni... Nu sunt eu o mam` „cooltrendyoshsuperok“. Eu sunt mam` ]i-at@t. Sunt foarte multe lucruri de care mi-a] aminti drept contribu\ii la ceea ce este Simona ast`zi ]i la ceea ce va fi ea m@ine. Mariana Iftimescu C@nd a aplicat la Econosofia am avut aproape acelea]i emo\ii pe care le aveam la fiecare examen pe care l-a sus\inut. {n timp am c`p`tat un mare respect pentru munc` lui ]i o afec\iune fa\` de stu30

den\ii din organiza\ie, ca ]i c@nd to\i ar fi f`cut parte din familia mea. De multe ori am fost [ngrijorat` de oboseal` pe care Robert o acumula datorit` implic`rii sale [n multe proiecte ]i a faptului c` era perfec\ionist, dar rezultatele finale compensau toate aceste neajunsuri. C@teodat`, dup` ce-mi d`dea o veste despre un succes ob\inut la Econosofia, plecam r@z@nd singur` spre cas`, iar lumea m` privea cu condenscenden\`, crez@nd c` sunt nebun`. Ioana Gogoloi (Vasilachi) Cred ca este util ca tinerii s` fac` tot felul de lucruri [n timpul facult`\ii care s` le completeze educa\ia. Eram [ngrijorat`, [ns`, de exemplu, c@nd Ruxandra mai avea foarte pu\in timp p@n` la sus\inerea licen\ei ]i []i consuma destul de mult` energie cu [nt@lniri de lucru la proiecte. Am observat cu timpul c` impresia mea era doar o prejudecat` – c` [n timpul facult`\ii trebuie s` [nve\i, [n diverse moduri. Am [n\eles, e drept, ]i dup` rezultatele ei bune, dar ]i [n urma explica\iilor ei, c` voluntariatul [nseamn` mult pentru ea, iar asta nu poate fi un lucru r`u. Doina Apetrei www.leap.ro

Mesaj c`tre cititor Povestea lui Andrei se bazeaz` pe fapte reale ]i este inspirat` din vie\ile noastre, din experien\ele pe care noi, studen\i ca ]i tine, le-am avut. Din moment ce ne-am dat seama c@t de noroco]i suntem, vrem s`-\i povestim ]i \ie ce-am tr`it noi ]i, mai ales, s` te îndemn`m ]i pe tine s` încerci experien\e asem`n`toare. Oameni minuna\i ne-au sprijinit ]i \iau scris ]i ei în paginile anterioare. Dar ce-am f`cut noi a]a special în timpul facult`\ii? Pe l@ng` cursurile de zi cu zi, n-am ratat ocazia s` mergem la traininguri sau la ]coli de var`, unde ne ]i distram ]i înv`\am lucruri interesante în acela]i timp. Am lucrat la proiecte ]i ne-am împiedicat în h@rtii în timp ce dezb`team bugete la un suc, am creat ]i lucrat în departamente ]i am avut multe emo\ii c@nd am coordonat prima echip`. Ne-am înt@lnit cu profesioni]ti, cu oameni care au o carier` de succes ]i i-am întrebat „Dar aia cum e?“, „Lucrul `la cum se face?“ ]i prin încercare ]i eroare ne-am prins c` ]i în „lumea real`“ lucrezi în echip`, sunt departamente ]i vorbe]ti despre organiza\ii ]i proiecte. Nici nu ne-am dat seama c` astfel ne-am început cariera!

www.leap.ro

A]a am ajuns, cei din echipa LEAP, s` credem sincer c` po\i s`-\i pui ideile în practic` chiar din timpul facult`\ii. C`ci dac` nu acum, atunci c@nd? Î\i aminte]ti cu ce speran\e ]i cu ce planuri ai venit la facultate? Noi î\i atragem aten\ia asupra unui instrument foarte valoros pe care îl po\i folosi: educa\ia non-formal`. Restul depinde de tine. Te în\elegem dac` nu ]tii de unde s` începi – nici Andrei, personajul nostru, nu a ]tiut; dar a întrebat în st@nga ]i în dreapta p@n` a început s` se dumireasc`. E important s` zici „Vreau ]i eeeu!“ sau cel pu\in s` zici „Hai s` v`d despre ce e vorba“. Nu conteaz` la ce facultate e]ti, din ce ora] sau ce medie ai. Important este s` te întrebi de unde s` începi. De aceea, te invit`m s` intri pe site-ul nostru (http://leap.ro), s` afli mai multe despre noi ]i s` vezi oferta de activit`\i extra-curiculare pe care \i-am preg`tit-o. Poate g`se]ti ceva care s`-\i plac`. Scrie-ne, spune-ne despre tine ]i vom fi mai mult dec@t ferici\i s` te îndrum`m. Cu drag, Echipa LEAP 31

Prezentarea echipei LEAP C@te ceva despre echipa noastr`:

Andrei nu seam`n` deloc fizic cu personajul nostru, dar e la fel de harnic ]i entuziast. Bogdan este cel mai glume\ dintre noi ]i a descre\it „fruntea“ ghidului. Cristiana are în sf@r]it un produs prin care î]i poate promova ideile în fa\a poten\ialilor parteneri. Diana sper` c` studen\ilor le va pl`cea ghidul, dup` c@te zeci de ore a lucrat la fiecare pagin`! Iulia este pentru prima oar` într-un proiect de voluntariat studen\esc, ]i deja simte c` în c@teva luni a crescut c@t al\ii în ani.

Marina este cea care ne-a adus întotdeauna cu picioarele pe p`m@nt, c@nd eram cu capul în nori. Raluca crede c` dac` ar fi avut ]i ea ghidul `sta la începutul facult`\ii, s-ar fi apucat mult mai repede de voluntariat.

Ruxandra ar prefera întotdeauna s` ias` la suc cu un Andrei dec@t cu un Johnny Hi5. Simona de-abia s-a întors de la ni]te internshipuri din State ]i e bucuroas` c` prin ghid împ`rt`]e]te ]i altora ce a c@]tigat.

Traian crede c` el a fost modelul pentru personajul Andrei. Numai c` Andrei n-a fost niciodat` a]a de cunoscut ca Traian, mai ales prin greve...

Vio e o veteran` într-ale educa\iei non-formale ]i va aduce mai mul\i Andrei ]i în înv`\`mântul universitar. LEAP s-a [mbog`\it cu noi membri – [i pute\i cunoa]te pe site: www.leap.ro 32

www.leap.ro

}tia\i c`...

T Peste 80% dintre tineri apreciaz` c` ]ansa lor de a avea un loc de munc` reprezint` o problem`? T Numai 17% dintre tineri consider` c` ]coala este adecvat` â&#x20AC;&#x17E;[n mare m`sur`â&#x20AC;&#x153; pie\ei muncii? T 15% dintre tineri au participat [n ultimele 12 luni la cursuri de preg`tire din afara ariei curriculare? T Notorietatea organiza\iilor neguvernamentale cu activitate local` este extrem de redus`? Circa 9% dintre tineri (fa\` de 7% anul trecut) afirm` c` au cuno]tin\` de existen\a vreunei astfel de organiza\ii, dar nu to\i pot numi vreuna. T Doar 7% dintre tineri afirm` c` au desf`]urat cel pu\in o dat` voluntariat [n cadrul unei organiza\ii neguvernamentale?

(Mai multe informa\ii pute\i g`si [n Barometrul de Opinie Public` - Tineret, publicat de ANSIT, [n 2008)