Portfolio by lia visirin

Portofoliu

Portofoliu Visirin Lia

Design grafic Logo/Siglă Afiș Materiale promoționale Design CD Web Design Aplicație Flash Multiple

În categoria Design grafic sunt cuprinse atât proiecte realizate în cadrul Universității de Artă și Design Cluj-Napoca (2008-2011) precum și in cadrul École des beaux-arts de Rennes (2009-2010) cat și proiecte personale pentru diferiti clienți și diferite publicații pentru care am realizat logo-uri, sigle, mascote, tricouri, coperte etc.

ĵÞEǋ ǋÞ ®ŸǋŎ

Logo pentru o libr rie fictiv

ĵÞEǋ ǋÞ ®ŸǋŎ

ĵÞEǋ ǋÞ OnLine

ĵÞEǋ ǋÞ ®ŸǋŎ

ĵÞ Eǋ ǋ ne i Þ L On

Sigla și mascota Bibliotecii județene Ovid Densușianu Deva

Logo pentru magazinul virtual /blogul Carte de coeur

A Ex

Ax TM

A Ex

AE TM

TM TM

AEx

Ax TM

TM TM

Variante de logo text-imagine pentru blog

URMEAZA-TI TURMA

Logo pentru proiectu de campanie publicitară URMEAZĂ-ȚI TURMA

Logo pentru festivalul de film AstraFilmFestival/proiect

ite eurografics Siglă pentru firma de serigrafie Eurografics

Logo pentru campania sociala Brand Bite/ proiect

Afișe pentru campania publicitară URMEAZĂ-ȚI TURMA

Afișe pentru magazinul de jucării MINILAND

Materiale publicitare pentru proiectul de campanie publicitară URMEAZĂ-ȚI TURMA

Design insigne

Design cutii de chibrituri

Design pliante

Design tricouri

Design wallpaper

PILIP GLASS GLASSWORKS

CONCERT

20:00 13 martie

Afiș de concert și design CD Philip Glass - Glassworks

PHILIP GLASS GLASSWORKS

5432 Any Street West, Townsville, State 54321 555.543.5432 ph 555.543.5431 fax

PHILIP GLASS GLASSWORKS

5432 Any Street West, Townsville, State 54321 555.543.5432 ph 555.543.5431 fax

Design CD

Afișe Af Afi A ffiișe pentru p pen pe en ent e nt n ntru ntr ttrrru u teatru tea te tteat teatr e ea eatru eat atru a atr tru ttr rru u șșii oper ope op o operă per p erră Gala e G Shakespeare/ proiect

Design afiČ&#x2122;e / pliante program si cutie de popcorn pentru proiectul Astra film festival

Proiect de prezentare a fontului Apolline/ packaging / aplicaČ&#x203A;ie InDesign

Joc interactiv / aplicaČ&#x203A;ie Flash

Site de analiză / aplicație Dreamwaver / Flash

Art Press Nr.1 01.2010 Cluj-Napoca Ziarul Studentilor Universitatii de Arta si Design Cluj-Napoca

Pg.4

Expoziții

Art Press 01.2010 Cluj-Napoca

The students room ERASMUS

PROGRAMME

The Erasmus Programme (European Region Action Scheme for the Mobility of University Students), is a European Union (EU) student exchange programme established in 1987. It forms a major part of the EU Lifelong Learning Programme 2007– 2013, and is the operational framework for the European Commission's initiatives in higher education.The Erasmus Programme, together with a number of other independent Programmes, was incorporated into the Socrates programme established by the European Commission in 1994. Origins of the name The Programme is named after the Dutch philosopher Desiderius Erasmus of Rotterdam, known as an opponent of dogmatism, who lived and worked in many places in Europe to expand his knowledge and gain new insights, and who left his fortune to the University of Basel in Switzerland. It was later given the backronym European Region Action Scheme for the Mobility of University Students. 1987 European Commission proposal By the time the Erasmus Programme was adopted in June 1987, the European Commission had been supporting pilot student exchanges for 6 years. It proposed the original Erasmus Programme in early 1986, but reaction from the then Member States varied: those with substantial exchange Programmes of their own (essentially France, Germany and the United Kingdom) were broadly hostile; the remaining countries were broadly in favour. Exchanges between the Member States and Manuel Marin, the responsible member of the European Commission deteriorated, and the latter withdrew the proposal in early 1987 to protest against the inadequacy of the triennial budget proposed by some Member States. However, in the next few months a compromise was worked out with a majority of Member States, and the Programme was adopted by simple majority in June 1987. European Court of Justice decision: This method of voting was not accepted by some of the opposing Member States, who challenged the adoption of the decision before the European Court of Justice.

Although the Court held that the adoption was procedurally ﬂawed, it maintained the substance of the decision; a further decision, adapted in the light of the jurisprudence, was rapidly adopted by the Council of Ministers. Adoption and growth The Programme built on the 1981-1986 pilot student exchanges, and although it was formally adopted only shortly before the beginning of the academic year 1987/8, it was still possible for 3,244 students to participate in Erasmus in its first year. In 2006, over 150,000 students, or almost 1% of the European student population, took part. The proportion is higher among university teachers, where Erasmus teacher mobility is 1.9% of the teacher population in Europe, or 20,877 people. In the past twenty years, over two million students - 60% of Erasmus being female - have benefited from Erasmus grants, and the European Commission aims to reach a total of 3 million by 2012. Lifelong Learning Programme 20072013 The Lifelong Learning Programme 20072013 replaced the Socrates programme as the overall umbrella under which the Erasmus (and other) Programmes operate from 2007. Participation There are currently more than 4,000 higher education institutions participating in Erasmus across the 31 countries involved in the Erasmus programme and over 2.2 million students have already taken part. Participation There are currently more than 4,000 higher education institutions participating in Erasmus across the 31 countries involved in the Erasmus programme and over 2.2 million students have already taken part. Requirements To participate in the Erasmus Programme students must be studying for a degree or diploma at a tertiary-level institution and must have completed their first year.

ECOLE RÉGIONALE DES BEAUX-ARTS DE RENNES

The "Erasmus experience" Cultural phenomenon

ECOLE RÉGIONALE DES BEAUX-ARTS DE RENNES

Pg.1 The students room

For many European students, the Erasmus Programme is their first time living and studying abroad. Hence, it has become a cultural phenomenon and is very popular among European students, going on to become the subject of movies such as French film L'Auberge espagnole, which, it is claimed, has led to an increase in potential Erasmus students in Barcelona, Spain.The Programme fosters not only learning and understanding of the host country, but also a sense of community among students from different countries and it can be hard to know what one might ex-

pect. The Erasmus experience is considered both a time for learning as well as a chance to socialize. "Erasmus parties" are known in university cities across Europe for being boisterous, multilingual events. Tutors are often keen for students of subjects, such as Politics or International Relations, to participate in Erasmus. It is seen as a great opportunity to study abroad while not having the expense of studying outside the European Union as the grant available to Erasmus students are not available to those opting to leave the continent to study. Simply having

Erasmus on one's curriculum vitae is seen as being a very positive thing because that one word explains the whole experience of studying abroad. Some academics have speculated that former Erasmus students will prove to be a powerful force in creating a pan-European identity. The political scientist Stefan Wolff, for example, has argued that "Give it 15, 20 or 25 years, and Europe will be run by leaders with a completely different socialization from those of today", referring to the so-called 'Erasmus generation'.

Pg.2

Pg.3

Pg.4

Știri din “exterior”

Știri din “interior”

Expozitii

Expoziția absolvenților UAD Cluj-Napoca Nu este nici o exagerare. Expoziția absolvenților este dovada vie a talentului creator, a originalității, sînt lucrări care pot sta cu cinste în oricare muzeu din țară sau de peste hotare. Şi Clujul are nevoie de un centru cultural, unul care să găzduiască şi un muzeu al tinerilor plasticieni, semne ale trecerii lor prin Cetate, semne ale valorii în primul rînd. În cazul lor, vorbim despre ‘n’ tehnici de lucru, teme diverse,

Proiect de ziar Art Press / aplicație QuarkExpress

abordări îndrăznețe, îmbinări ale tradiției “şcolii clujene de artă cu noile tendințe din arta mondială universală”. Ceea ce îi face actuali, uşor de înțeles în demersul lor artistic. Sînt convins că îi vom reîntîlni nu peste mult timp, în personale, laureați naționali sau internaționali, în expoziții colective, reprezentative pentru generația lor şi nu numai. Sînt tineri, au

mobilitate fizică şi intelectuală, şansele sînt de partea lor. Totul e să fructifice fiecare oportunitate ivită, o galerie privată sau de stat, un muzeu, o invitație. Sînt însă ferm convins că vom mai auzi de ei. Demostene Şofron Foto: Monica HRINCĂ

Art Press 01.2010 Cluj-Napoca

Știri externe

Pg.3

Pg.2

Știri interne

Art Press 01.2010 Cluj-Napoca

Maestrul Ioachim Nica Postat pe 06.12.2010

Muzeul de artă Cluj-Napoca introduce o serie de expoziții intitulată “Artişti de marcă ai Clujului”. Inaugurarea acestui program a fost realizată prin expoziția graficianului Ioachim Nica, un maestru al desenului, fost profesor la Cluj şi decorat cu “Meritul cultural” în grad de Comandor. Muzeul de artă Cluj-Napoca introduce o serie de expoziții intitulată “Artişti de marcă ai Clujului”. Inaugurarea acestui program a fost realizată prin expoziția graficianului Ioachim Nica, un maestru al desenului, fost profesor la Cluj şi decorat cu “Meritul cultural” în grad de Comandor.

Conferință Marco Senaldi Sala Mare, Casa Matei Corvin 09.12.2010 Conferinta Made in Italy "The Italian Way to Contemporary Art" susținută de curator Marco Senaldi. Evenimentul va avea loc la Casa Matei Corvin, Sala Mare, joi 09.12.2010, ora 14:00.

Postat pe 06.12.2010 Lansare de carte Bogdan Iacob Muzeul de Artă 08.12.2010 Lansare de carte la Muzeul de Artă Cluj-Napoca "Off Line" texte critice, autor Bogdan Iacob. Evenimentul va avea loc în data de 08.12.2010, ora 12:30, Sala Tonitza. iacob'sreview@http://iacobbogdan.wordpress.com

Muzeul de Artă vernisează azi cea de-a treia ediție a expoziției „Ceramică şi Sticlă. Artişti Clujeni”. Artişti clujeni de mare notorietate, membrii ai Academiei Internaționale de Ceramică de la Geneva şi artişti tineri absolvenți ai Secției „CeramicăSticlă-Metal” din cadrul Universității de Artă şi Design din Cluj-Napoca, expun împreună aducînd în atenția publicului un material divers de artă ambientală, valoriﬁcat prin tehnici speciﬁce sau experimentale de prelucrare a ceramicii şi sticlei.

Postat pe 06.12.2010 Concurs "Design for Tomorrow" Pentru mai multe informații ce țin de regulamentul concursului: www.peekcloppenburg.de/dft La concurs pot participa doar absolvenții sau cei acreditați in design vestimentar.

“Boiler”: viitorul club al artiştilor de la Fabrica de Pensule Un nou club se va deschide la Fabrica de Pensule, pe strada Henri Barbusse, în 8 octombrie. Localul a luat naştere prin munca a opt artişti, din dorința de a „crea” ceva diferit, simplu, „de la prieteni pentru prieteni”. Designul este unul minimalist, fără finisaje, iar muzica va aborda diferite stiluri electro, funk, underground, dar vor fi şi concerte live. „Avem un bar de ciment, tur turnat de noi, conducte, motoare vechi din fabrică, de la sistemul cu care se spălau pensulele, chiar şi un boiler”, boile a spus Teodor Negrea, administratorul clubului. clubu Pentru început, clubul va fi deschis doar în weekend, weeke avînd o capacitate de 300 de persoane. Acesta spune spu

Sigla

că nu se îndoieşte de faptul că localul va fi populat iar poziția sa, nu tocmai centrală, nu va fi un obstacol pentru iubitorii de artă, publicul principal al clubului. „Noi am făcut asta din pasiune, pentru oameni cu mintea deschisă. Pentru prietenii noştri, pentru cei ca noi, artişti şi prietenii lor”, a adăugat Negrea. Negrea promite clujenilor prețuri mici şi spune că o bere va costa maxim 5 lei. Intrarea va fi aproximativ 10 lei în serile obişnuite şi 20 de lei la evenimentele mai mari. Despre investiție spune doar că nu a fost nesemnificativă, chiar dacă locul e cît mai „natural”, iar banii lui provin din buzunarul său.

Clubul BOILER este un spațiu neconvențional într-un loc neconvențional, un rezervor de muzică şi artişti creativi. Situat în fosta cameră de injectoare de apă de la subsolul Fabricii de Pensule din Cluj-Napoca, Boiler se integrează în peisajul cultural şi neconformist al locului. Fabrica de Pensule este un spațiu de creație şi difuzare a artei contemporane sub forma unui centru cultural independent. Proiectul este inițiat de un grup de artişti, curatori, producători şi manageri culturali din Cluj animați de ideea că arta creează un impact real asupra comunității.

Anunț Proiect Romaniandesigners www.romaniandesigners.com este un proiect dedicat designerilor români din următoarele arii: design vestimentar, design ambiental, design graﬁc şi web design. Scopul său îl reprezintă promovarea designerilor români la nivel național şi internațional, de a face vizibile proiectele şi rezultatele acestora atât la nivelul comunității româneşti, cât şi în afara țării. De asemnea, site-ul urmăreşte să devină principala sursă de informare pentru designeri, prin dezvoltarea unui conținut bogat cuprinzând articole, noutăți şi informații utile şi pertinente din aceste 4 arii ale designului. Designerii vor aﬂa de aici care sunt

ultimele tendințe în domeniu, care sunt noutățile şi inovațiile la nivel internațional, precum şi ce evenimente de specialitate sunt organizate în România şi în străinătate. Progresul, mai ales într-un domeniu bazat pe creativitate, se obține prin informare permanentă referitoare la tendințe şi prin exercițiu susținut, prin învățare continuă şi deshidere spre nou, spre inovație, spre diferit. Din acest motiv ne dorim ca www.romaniandesigners.com să devină o comunitate de oameni pasionați, talentați şi înclinați spre performanță, care să se implice activ în crearea şi susținerea unei imagini pozitive la nivel național şi

Simboluri specifice fiecărei pagini

internațional, în ceea ce priveşte designul şi designerii din România. Viziunea noastră este de a obține recunoaşterea designerilor români la nivel internațional, prin promovarea rezultatelor acestora şi prin implicarea acestora în proiecte şi acțiuni internaționale. Pentru inscrierea in proiect, va rugam sa ne trimiteti pe adresa office@romaniandesigners.com o scurta prezentare, datele de contact si minim 4 fotograﬁi din portofoliu, la rezolutie maxima. Mai multe detalii gasiti pe site. Contact: office@romaniandesigners.com

, e: c ți 4 5 du Nr. pro bes, a de lei tor B a a h Vic a 12 om res tr. oar 2 2 il.c Ad va, S ned 4 23 240 gma De . Hu : 025 149 cs@ d Ju /Fax 0755 grafi l Te bil: euro M o ail: E-m

Cuprins

1. prezentare generală

1. Prezentare generală a brandului Eurografics . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Brandul Eurografics

2. Sigla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 Fiecare marcă sau companie are propria ei identitate, care se regăseşte în tot ceea ce face şi spune. Identitatea este cea care îl ajută pe consumator să recunoască orice produs care aparţine mărcii sau companiei respective. Construirea şi consolidarea identităţii unei mărci este un lucru diﬁcil. Dacă o marcă nu are o identitate clară, atunci în mintea consumatorilor ea nu se va deosebi de alte mărci. Tot ceea ce facem trebuie să reprezinte în întregime marca Eurografics. Aceste reguli sunt făcute pentru a te ajuta. Tot ceea ce este Eurografics, de la cărţi de vizită şi coli cu antet până la materiale publicitare trebuie să exprime identitatea mărcii. Valorile de bază de la care am pornit dezvoltarea logotipului Eurografics exprimă consistenţă, echilibru şi creativitate Trăsăturile fundamentale pe care am dorit să le imprimăm logotipului sunt profesionalism şi seriozitate. Forţa simbolului am dat-o prin păstrarea acestei forme în plan biliniar, iar legatura cu vechiul logo este sugerată atât prin tonul de oranj folosit, cât şi prin cele două linii în mijlocul simbolului. Caracterele alese, fără serif, moderne dar în acelaşi timp elegante, crează o legatură emoţională prin particularităţile de design, neﬁind rigide şi distante.

2.1 elementele siglei 2.2 zona de siguranţă 2.3 dimensiunea minimă 2.4 aşa nu (modalităţi greşite de utilizare a siglei) 2.5 fundaluri 2.6 culori 2.7 culori pentru imprimeuri speciale 2.8 printuri alb-negru

eurografics

3. Caractere (fonturi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

eurografics ficcss fics

4. Papetărie personalizată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

ri s

cia

0123456789 AĂÂBCDEFGHIÎJKLMNOPQRSȘTȚUVWXYZ aăâbcdefghijklmnopqrsștțuvwxyz @

zo na de sig ur an ţă

ri fon tu le

urm

Myriad Pro Regular

2.2

2 manual de identitate Eurografics

Pe în ntr pri totd u ca X ntr eau sig Y = = în -o z na la să lăți ălţim onă sepa aib m ea de rată ă v ea iz s dre drep igu de ibil ptu tun ranţă ma itate ng gh d rgin op iuri iulu eﬁ ile tim lor i im nită ma ă, ca ag în teri tre re s a b co inar che lulu uie m ca ma i p să pu re ﬁ n s în de m e ca e im cad a re a bo re i jo pa lul az s. re , Eu ă sig ro gra la. fic s.

sig

2.1 ele m Sig en t T la te le t T JNC Euro sig FN PMV g lei OV M & rafi M H VSP cs e SB mD HSB ste QF öD fo OU T rma SV tă JE din FO : UJm DB SF B TV CE JWJ[ JFJ

ză

tru

1 manual de identitate Eurografics

ze a

Regulile referitoare la numele şi sigla Eurografics trebuie respectate cu stricteţe. Nu-ţi putem spune cu exactitate cum să realizezi o anumită broşură sau machetă de presă. Te putem însă îndruma pentru ca astfel de materiale să ﬁe întotdeauna Eurografics.

5.1 banner stradal și flyere 5.2 tricouri, șepci, pixuri

tili

ri p

3. ca rac te

Eu ro gra fi

4.1 cărţi de vizită 4.2 coli cu antet 4.3 plicuri personalizate 5. Materiale de promovare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

to are

În a caz și dmis ul im în va ă uti pri ria liz mă nta are rii alb a a sig -n ces lei E eg te u ru ia rog -g în ra ri pa fic tru s p va e s ria up nte ort de uri cu spe lo cia ri p le re , e cu ste m

cs u

2.8

re (fo nt ur i) ă

Manual de identitate

eurografics eurografics Myriad Pro Bold eurografics

0123456789 AĂÂBCDEFGHIÎJKLMNOPQRSȘTȚUVWXYZ aăâbcdefghijklmnopqrsștțuvwxyz @

X X X

Reguli de utilizare

2.9 printuri alb-negru

eurografics fi

Myriad Pro Regular se foloseşte pentru textele obişnuite

În cazul printurilor alb-negru, pentru a păstra ideea siglei, se vor folosi întotdeauna două tonuri de culoare, şi anume gri şi negru.

eurografics eurografics

e euro eurografics grafics fi s

Myriad Pro Bold se foloseşte pentru titluri. Este recomandat şi în situaţiile în care textul apare pe o culoare puternică sau o fotografie.

eurografics

3 manual de identitate Eurografics

10 manual de identitate Eurografics

4 manual de identitate Eurografics

8 manual de identitate Eurografics

ită

rie

rso

Deva, halei de Jud. Str. Victor produc Huned Babes, ție: Tel/Fax oara Nr. 45, Mobil: : 0254 232 E-mail: 0755 149 212 eurogr 240 afics@g mail.co m

liz

as igle i.

elementele siglei nu respectă culorile corecte sau dispunerea acestora

elementele siglei nu respectă dimensiunile corect

aş

tă

viz

2.5

rţi

an Mo da u! lită ţi g reş ite de uti liz are

că

euro grafi rafics cs Adresa

pli

4.1

Față

raafics rafics urografics eurog eu

4.3

4.2 c cu oli c ri p u a ers nte on t ali za te

2.3

im D en pe in m nt ot siu ru iv sig e d ne la e li am Eu zib ro ilit gr a in afi te im cs , lu ă es ng te im de ea 25 m .5m inim m ă . ad m isă

eurograficss eurografics

euro eurografics urografics

eurografics

ă e: de producțiNr. 45, halei Adresa Victor Babes, Str. ra Deva, 232 212 Jud. Hunedoa 0254 l.com 149 240 Tel/Fax: 0755 Mobil: eurografics@gmai E-mail:

Adresa halei de productie: Deva, Str. Victor Babes, Nr. 45, Jud. Hunedoara Tel/Fax: 0254 232 212 Mobil: 0755 149 240 E-mail: eurografics@gmail.com

eurografics

subdiviziile sunt scrise cu alte caractere (fonturi), cu majuscule sau combinate

eurografics

elementele siglei nu respectă poziţionarea corectă

elementele siglei vor apărea întotdeauna în poziţie orizontală

Verso

eurografics

cs grafi euro

euro eu eurografics r gr grafic afics

serigrafia

eurografics

Dimensiunea standard a unei coli cu antet este de 210 x 297 mm (A4)

EUROgrafics

Dimensiuni plic: 220 x 110 mm 230 x 160 mm Formatul standard al unei cărţi de vizită Eurografics este de 85 x 55mm.

cs eurografi

eu eurografics eur urogr fics

euro eurografics ografics

eurografics

25.5mm

5 manual de identitate Eurografics

12 manual de identitate Eurografics

6 manual de identitate Eurografics

eurografics eu e urro u ograaafic fics fic

Serigrafie Tampografie Termotransfer Print digital Panouri publicitare Colantări auto și vitrine

Față

Imprimări serigrafice în serii mici și mari pe: textile tricouri echipamente de protectie sepci echipamente sportive panouri publicitare colantare vitrine și autoturisme pixuri brichete agende flyere cărți de vizită printuri de mari dimensiuni etc.

eurografics eurografics

gra fic ss un t:

Eu ro

lor cu 2.7

eurografics eurografics

sig la

Process

Web

Pantone

C0 FF8800 137 EC M 46.27 Y 100 K0

RGB R248 G154 B28

Negru euro gra fi

Tel/Fax: 0254 232 212 Mobil: 0755 149 240 E-mail: eurografics@gmail.com Adresa halei de producție: Deva, Str. Victor Babes, Nr. 45, Jud. Hunedoara

13 manual de identitate Eurografics

Oranj

fundalurile într-o singură culoare sau imaginile neaglomerate sunt cele mai potrivite

eurografics

Verso

de ba ză pe ntr u

ri ixu i, p pc șe ri, co u tri

eurografics

Cu lori le

eurografics

Designul tău aici

.6 Es fu a te r nd pe par eco a bu un e pe ma nă fu un nd lur nd fu at . i al n ca ca da at re l, a un să ce ci pe as câ rm ta nd ită să fi sig o e p la E liz ib oziţ uro ilit io gr at na afi e c tă cs ât m ai

5.2

Adresa halei de producție: Deva, Str. Victor Babes, Nr. 45, Jud. Hunedoara

Tel/Fax: 0254 232 212 Mobil: 0755 149 240 E-mail: eurografics@gmail.com

Serigrafie Tampografie Termotransfer Print digital Panouri publicitare Colantări auto și vitrine

11 manual de identitate Eurografics

5. m at 5.1 er ba ial nn ed er str ep ad aș ro i fl m ye ov re ar e

eurografics 14 manual de identitate Eurografics

7 manual de identitate Eurografics

Manual de identitate corporativă pentru firma de serigrafie Eurografics

8 manual de identitate Eurografics

Process

Web

Pantone

C 0 M0 Y 0 K 100

333333

Pro. Black EC R35 G31 B32

RGB

eurografics

aju

ta:

ite

itee

spo gă nso do sirea rizare dir nații unor dire pe ecțio în ba spon cta act veni nare ni sa sori spr ivita t dat a a 2 u pro ijin ți d ora % d du e -m Alb spi e vo t sta in i se ail: a Iu ritu lun tu mp rita Str lia, .ga oz al tar lui . M zon itu rg iat ure a B l Tel. arita su ar @

ite

idee: a dată o . ărut prim al tip famili copii a ap copii de re pentru de bi se iu n ca ! Di re alta rea unei țiunea a ca orica Deschide Dar nu un simtă toată afec nte lui ab 0 y nr. ant să resa 07 258-8 mail 19 , 46 .c mai inte re le au. re micuții -05 1608 om Una în ca r, să învețe cele 77 8, 0 ade lentc ele ca definitiv ju ta n 7 e di r at 2 7 lo to onrar sau , 07 54 lina.h ce opere ) -03 tn sc po lă 4 de m ua te să 2 ct ți r. ă -12 883 ort@ R intele lucruri și nt copii separa yah 15 (deficienț O93 ză 42 0, oo rii su .co i speciale izării beneficDia AF co Beneficia m cu nevo B1 d fi i ar pi ol co șc 06 ți, inerea . sț 30Lia Visirin scal lă de părin su ia ru ec nr. design: 01 o.com ție sp care pent 49 ee@yaho 2 6 de protec lia_lee_m 9 7

B ite

ite

Campania socială Brand Bite speră că va da naștere unor idei care pot duce la permanentele „deșteptări” atinse de campaniile sociale în general în așteptarea unor reacții ; sub această imagine se va milita pentru ce este cu adevărat important și anume susținerea misiunii HHC România și a casei de copii de tip familial Rița Gărgărița.

ite

49 25 RO 85 02 1, ,d esc his la Le um iB an kA lba -Iu lia

teț i

&D VÆ GH FR SLL GH WLS ID PLO LDO

Cu m

LOLDO WLS IDP FRSLL GH &DVÆ GH

http://hhc.ro/

&DVÆ GH FRSLL GH WLS IDPLOLDO

http://ritagargarita.ro/

cod fiscal nr. 26725851 cont nr. RO93DAFB106300149949RO02

ite

ică

Papa Benedict al XVI-lea a primit un iPod de la un grup de angajați ai radioului Vatican cu inscripția „Pentru preasfințitul, Benedict al XVI-lea”. Conform Știrilor Catolice, papa a primit un Nano alb de 2GB încărcat , printre altele, cu programul radio în trei limbi și cu piese clasice de Mozart, Chopin și Stravinsky. iPod-ul a fost dăruit Papei în urma unei vizite la stația Radio Vatican, a anunțat CNS. Mai multe informații pe adresa : h t t p : / / n e ws. c n e t . co m / 8 3 0 1 - 1 0 7 8 4 _ 3 - 6 0 4 5 9 1 9 7.html#ixzz1L7qICFXz

http://tharosethatgrewfromconcrete.blogspot.com/2009/04/branded-clothing.html

http

sursa: http://news.cnet.com

20 de ani mai târziu>> Nici urmă de guma Turbo. Dacia lansează Duster, primul său model 4x4, şi vinde de 2 miliarde de euro. CEC oferă credite pentru Prima Casă în loc de librete de economii. Din brandurile comuniste o parte ne mai însoţesc şi azi (deşi majoritatea ne privesc cu ochi rugători din secţiunea economy a raftului). Altele speră să capitalizeze nostalgia “celor mai frumoşi ani” şi pun de o relansare. Cico Prima sticlă de CI-CO se năştea pe la începutul anilor ‘60 în cartierul Militari. Fiindcă cererea era foarte mare s-au mai ridicat alte patru fabrici cateva luni după revolutie, directorul general al fabricii i-a propus presedintelui Coca-Cola din Atlanta o asociere, 10 luni mai târziu un acord fiind semnat. Coca-Cola a preluat una dintre fabricile CI-CO, restul devenind ruină. Azi, sucuri sub marca Ci-Co se mai produc într-o aşa-zisă sectie, în fosta fabrică de la Gara de Nord, şi se mai găsesc sucuri doar într-o sifonărie “ascunsă" prin Hala Obor.

Cipri (Timișoara): -coca cola pai e buna de sarbatori si cand iesi in oras e gustoasa ca altceva nu e bun la ea ce sa zic si cred ca m-a convins acea caravana cu tirul de craciun de la tv cu siguranta... AndraHanca (Cluj): -Beau cola pentru ca imi place senzatia de energie pe care mi`o da. am fost determinata sa incerc datorita multimii de moduri de reclama (la cola) Ioana (Timișoara): -pai...cand eram mica era sucu la tec si cola....dar cola era o bautura mai de oameni mari, asa mi se parea, nu era de fructe si nu stiu ce abureli, avea ceva mai serios in ea.....cu timpu m-am familiarizat cu gustu si chiar imi place fata de alte sucuri :D...chiar as bea o cola acuma :))) :D Andreea (București): -ca are reclamele alea tari cu mos craciun si in general a fost si e foarte des la televizor.. si pentru ca inseamna america si ca sa fii democrat si occidental asa trebuia sa bei cola: cred nush daca asa gandeam cand am incercat prima data Georgiana (Cluj): -Paaaiii...nu stiu exact de ce am baut prima data pt ca eram prea mica si parintii mi-au dat.De ce am baut a 2a

Siglă și pliant pentru casa de copii Rița Gărgărița

Autor: Sabrina Raileanu | Publicat: 22 dec 2009

oara si inca beau in fiecare zi???....deoarece... creeaza dependenta si nu pot sa ma abtin mai mult de 1saptamana pt ca numa acolo ma gandesc si fac ca toti dracii. E la fel ca si cu tigarile mai mult nu stiu....sunt,clar,dependenta Liviu (Cluj): -beau coca cola fiindca imi plac cartofii prajiti si merg impreuna...si imi place fiindca ii neagra

A jută ș i ă!

o ntea z

:Papa are iPod

tic

Că r

c.ro/ ://hh http m p o r t an

%UDQG XULOH WH UHSUH]LQWÆ „Ce este cu oamenii care sunt obsedați de haine care au logo-uri pe ele? Hainele sunt haine, indiferent de ceea ce au pe ele. Majoritatea oamenilor au avut o pereche de adidași Nike sau Adidas singura diferență este costul, compania care promovează produsul și mai mult, mărește numărul de consumatori care ajung să poarte acelaşi tip de îmbrăcăminte. În şcoli, copiii pot fi hărţuiţi în cazul în care îmbrăcămintea pare să nu fie de firmă - aşa că este de înţeles de ce copiii își doresc "cel mai bun" brand pentru a se potrivi cu restul de la scoală și a nu se simți ca un paria.”

'DFÆ DL XUPÆULW EUDQGXO $SSOH FX PDUH credință, sufletul tău e pe punctul de a suspina. De la 1 mai 2011, toate cele 300+ magazine Apple o să fie oficial închise și redeschise pe 2 mai ca ceva cu totul diferit și anume ca Biserici Apple. „-E o evoluție naturală”, explică directorul Tim Cook. „-Noi le-am oferit clienților un loc de a cumpăra. Ceea ce ei doresc cu adevărat este un loc unde să venereze.” Ca Odată cu relansarea, câteva servicii Apple din magazinele precedente vor renaște. Produsele Apple nu vor mai fi reparate la departamentul Apple Genius Bar. În schimb vor fi reținute la Barul de Miracole, unde ăngerii Apple (care erau anterior Genii) vor oferi ingrijire personală- precum și consultanță pentru terminarea vieții - pentru toate computerele și dispozitivele Apple. By Miyoko Yamada | March 21, 2011

ite

:Magazinele Apple vor fi numite Biserici Apple

Avertisment! Efectul aluziv nu este menit să schimbe părerea niciunui consumator de produse similare! Acceptarea este o stare de bine dar nu duce la evoluție, ironia este doar un mod de analiză a unor situații existente.

p i B d Bi Bi p i Fly-ere tip card pentru campania mpania m mpan mp pa p an an nia ni ia B ia Brand Br rand ran rra an a nd n d Bit BiteBite Biit B ite te- proiec pr p pro proiect rro o oiec oie oi iie ec licență ec

ite

http://ro.wikipedia.org/wiki/AMIC

Carte pliant pentru proiectul Brand Bite

Cineva dinafara emisferei românești își amintește de mărul nostru>> „Anyone recall the name of a show about a computer named AMIC? The computer solved all kinds of intricate problems and always averted some disaster. I believe the program was on Sunday mornings in the NYC area.I can remember, I was very young and that show sparked my interest in computers and technology. I recall that when the voiceover described the lengthy technical name for the computer, it ended by saying, "AMIC to it's friends." It's possible that there were other terms or letters in the name that I don't remember. I believe the computer was modeled after the UNIVAC or ENIAC. I'm almost certain it was in the 50s.”

Mon 25 Apr, 2011 01:26 pm URL: http://able2know.org/topic/171209-1

://rit

garit agar

a.ro/