madalina licsor portofoliu de arhitectura 2014
cine sunt...
MADALINA LICSOR E-mail : madalina.licsor@yahoo.com Telefon : 0727 385 303
EDUCATIE 2008 - 2014 Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”, Bucuresti, Specializarea Arhitectura 2004-2008 Colegiul National “Fratii Buzesti”, Craiova
Recomandari: * Freferik Vaes Manging Director SAQ Architects, www.saq.eu Arenbergstraat,44_1000, Brussels, Belgia, tel. 0032 473 56 69 70 * prof.dr.arh. Zeno BOGDANESCU, Rector Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu“, Bucuresti tel.: 0213077112 * Trif Leontin, SC Getrix SA ,str. Vasile Alecsandri, nr 15, Craiova tel: 0251 418664
BURSE DE STUDIU 2011-2012 Bursa Ersamus la K.U.Leuven Belgia, ASRO (Department Architecture, Urbanism and Spatial Planning )
... si ce pot
CONCURSURI SI ATELIERE:
COMPETENTE
EXPERIENTA
Noiembrie 2013 Parck Design Competition, Brussels, Belgia - Mentiune
Software
August - Decembrie 2013 Intern architect la SAQ Architects, Brussels, Belgia – Concept & Architecture Design.
Mai 2013 Isover Multi-Comfort House Student Contest, Locul 3 Faza Nationala, Calificare Etapa Internationala, Belgrad, Serbia Oct 2012- prezent Atelierele de regenerare urbana post-industriala, “Patrimoniul industrial ca sursa de regenerare urbana”, Petrila- Hunedoara Iunie 2012 Workshop - Working with Masters- design de arhitectura BOGDAN & VAN BROECK ARCHITECTS KULeuven, Belgia
AutoCAD *** ArhiCAD ** AutoCAD 3D MAX ** Adobe Photoshop **** Adobe Illustrator **** Adobe Indesign **** Adobe Lightroom **** SketchUp *** Sketch Up V-ray *** Nemetschek Vectorworks *** Limbi straine Engleza - Nivel avansat -CAE Olandeza: Nivel mediu- ILT Spaniola: Nivel mediu
Iunie - August 2012 Intern architect la SAQ Architects, Brussels, Belgia – Concept & Architecture Design. Iunie - Septembrie 2011 Intern architect la SC Contract Com SRL, Craiova, Dolj, - Arhitectura si Design interior
Primarie si Centru Servicii Sociale 2013 - Hasselt, Belgia, Competitie Castigata, Proiect in curs de realizare SAQ Aschitects
6
CUPRINS
Locuinta Unifamiliala 2013 - Weezembeek, Brussels, Proiect in curs de realizare SAQ Architects 16
Centru administrativ
Muzeu experimental al Apei
2013 - Etterbeek, Brussels, Belgia Competitie locul 3 SAQ Architects
2010, Olanesti, Romania Concurs de Concept Profesor Dr. Adrian Spirescu 20
34
28
Strategii de dezvoltare urbana pentru localitatile din Valea Jiului, Conversia sitului industrial minier si Centru de recalificare profesionala Petrila, Hunedoara Proiect de diploma, UAUIM 2014 38 Prof. Dr. Zeno Bogdanescu
Locuinte colective 2013 - Mannheim, Germania Isover Multi-Comfort House Student Contest, Locul 3 Etapa Nationala, Calificare Etapa Internationala, Belgrad, Serbia
Centru administrativ Hasselt - Belgia
ACCESIBILITATE
Situl se afla in interiorul orasului vechi, marcand limita de Sud a acestuia.Beneficiaza de accesibilitate buna, reteaua stradala avand legaturi atat cu centrul cat si cu strazile de mare viteza adiacente.
RELATIA SITULUI CU ORASUL
Totodata, situl se afla in legatuta cu principalele puncte de interes la nivelul orasului: Catedrala, Piata Centrala, Spitalul, Casa de Cultura, etc. 6
MADALINA LICSOR
GALERII VERZI SUSPENDATE
Se urmareste crearea unui circuit de spatii verzi suspendate care sa uneasca principalele terase din zona.
ACCESIBILITATE
Primarie si Centru de Servicii Sociale Amplasament: Hasselt, Belgia Tipul proiectului: Public- administrativ Perioada profesionala:Intern SAQ Architects Data: Decembrie 2013 Proiectul urmareste propunerea unui nou centru administrativ in Hasselt, Belgia. Amplasamentul se afla intr-un testut istoric alterat in ultimele decenii de interventii haotice. Atfel, volumetria urmareste dispunerea clara a functiunilor in relatie cu vechea cladire a Jandarmeriei care ofera fatada de Sud a complexului administrativ. Constructia noia se desfasoara asemenea unei cladiri “soclu“, unde zona publica se afla la nivelul parterului si mezaninului, iar zonele private se desfasoara la nivelele superiaoare. De remarcat este legatura dintre cele doua zone, care se face printr-un nivel liber, o terasa verde care impreuna cu o serie de cladiri adiacente formeaza o promenada verde suspendata. Fatada Sud a constructiei noi reprezinta punctul central al spatiului public. Folosind materiale reflectante, fatada are un dublu rol: in timpul zilei reprezinta un fundal pe care se proiecteaza viata orasului, iar in timpul noptii devine o scena pentru un joc de lumini si umbre.
Se va crea o legatura pietonala cu strazile adiacente prin intermediul galeriei comerciale INO, in partea de Vest.
DIRECTII VIZUALE
Datorita materialelor folosite, spatiul public va fi unul dinamic, scenografic, ce se doreste a fi descoperit.
7
Centru administrativ Hasselt - Belgia
SECTIUNE STRADA CAPUCINEVOER
8
MADALINA LICSOR
VOLUMETRIE
PLANIMETRIE
Volumul se constituie in jurul a doua mari functiuni: front office, acccesibila publicului larg, si cea de backoffice, zona mai privata.Pentru separarea acestora, volumetria se organizeaza sub forma unui soclu pentru zona publica, ce se remarca prin masivitate si dimensiuni. Zona de backoffice se organizeaza intrun volum usor, transparent. Relatia dintre cele doua volume este intermediata prin intermediul unei terase verzi, avand rol de recreere si loisir.
Etaj caracteristic birouri
Parter
Subsol
9
Centru administrativ Hasselt - Belgia
PLAN PARTER 10
PLAN ETAJ 1
MADALINA LICSOR
PLAN ETAJ 3
PLAN ETAJ 7 11
Centru administrativ Hasselt - Belgia
12
MADALINA LICSOR
SPATIUL PUBLIC Ansamblul se constituie din fost cladire a muzeulu de arta a orasului si noua inserstie, ambele destinate noului sediu al primariei din Hasselt. Pentru a pastra caracterul zonei, vechia constructie a fost reabilitata si amenajata pentru functiunile culturale ale zonei. S-a schimbat accesul in cladire, acesta facandu-se acum din curtea interioara care are rol de vestibul. Prin intermediul fatadei oblinda spatiu public capaat o noua dimensiune, fiind mereu prezent la nivelul orasului prin relexii si oglindiri.
13
Centru administrativ Hasselt - Belgia
AMENAJARE CURTE INTERIOARA A B C
- Deschideri de zi directioneaza lumina directa si indirecta pentru a intra în subsol în timpul zilei - În timpul noptii, lumina artificiala de la subsol poate fi vazut la nivelul pietei - Linii de lumina dinamice creaza o miscare vizual la nivelul pietei si anima reflectiile fatadei - Dispunerea si orientarea lor conecteaza vizual toate cladirile si laturile pietei - gresie din sticla satinata realizeaza o legatura între cladirea noua si cladirea istorica - Ele permit luminii naturale difuze sa intre în subsol si va fi iluminat pe timp de noapte - Dispunerea si distanta dintre ele subliniaza adâncimea de piatetei si devine o referinta vizuala
PLAN
Etapele deschiderii elementelor de pardoseala 14
MADALINA LICSOR
FATADA - ZIUA
- NOAPTEA
In cursul zilei, datorita orientarii dinamice a fatadei Sud lumina este reflectata in interiorul curtii, cladirea fiin un fundal pentru scenografia spatiului spublic. Prin intermediul deschiderilor lumina poate patrunde la nivelurile inferioare.
In cursul culrul noptii, relatia se inverseaza. Acum lumina si activitatea din cadrul pietei este reflectata de fatada oglinda. Astfel cladirea creaza un dialog cu orasul.
15
Locuinta unifamiliala-Wezembeek, Belgia
16
MADALINA LICSOR
Locuinta unifamiliala Amplasament: Wezembeek, Belgia Tipul proiectului: Locuinta unifamiliala Perioada profesionala: Intern SAQ Architects Data: Octombrie 2013
Tema proiectului a cerut realizarea unei extensii a unei locuinte unifamiliale, sdestinate amenajarii unui birou de notarial. Situl se afla intrun tesut bine conservat unde functiunea dominanta este cea de locuire. Astfel pentru a raspunde armonios cerintelor amplasamentului, designul propune realizarea unei extensii longitudinale care sa inglobeze, zona de zi aflata la parter si zona de noapte la etaj. Accentul cade asupra spatiilor comune, pe zona de bucatarie si cea de living, acestea detasandu-se volumetric intr-un element separat, mai jos orientat catre curtea din spate pentru a fi protejata de aglomeratia strazii. In partea din fata se afla zona publica, spatiul de lucru: biroul si biblioteca. Din punct de vederea al materialelor folosite, s-a optat pentru completarea caramizii a volumului principal cu lemn, tocmai pentru a sustine imaginea unitara a amplasamentului.
17
Locuinta unifamiliala-Wezembeek, Belgia
1
2
3
4
5
J
J
Living
I
I
Bucatarie
H
H
Loc de luat masa
G
G 0.00 Hol acces
F
F
E
E Biblioteca
Sala asteptare
D
D
3 C
C
Birou
B
B
A
A
1
2
PLAN PARTER 18
4
5
MADALINA LICSOR LIVING
LIVING
1
2
3
4
EXTENSIE
EXISTENT
EXISTENT BIBLIOTECA
BIROU
BIROU
TERASA
BUCATARIE
PLANIMETRIE Amplasamentul se desfasoara pe directie longitudinala avand acces auto atat pe latura de Sud cand si pe cea de Vest. Accesul s-a pastrat pe latura de Est. In cadrul vechii constructii s-a pastrat vechea amplasare a bucatariei si sper strada s-a amenajat o bilioteca ce are rolul si de birou pentru audiente. Zona publica se contureaza in cadrul extensiei: livingul si zona de loisir. La etaj se afla zona de noapte: un dormitor matrimonial si cele trei dormitoare ale copiilor. Acestea beneficiaza de un spatiu de joaca sau de stiudiu cu deschidere catre o terasa verde catre latura de Sud. Deasemenea dormitorul matrimonial se deschide catre o terasa verde.
5
J
J
Terasa verde
gol te p
pes
I
r
arte
I
Dormitor matrimonial
Dormitor copil
H
H
G
G +3.00
+3.00 Hol acces
F
F
E
E Dormitor
Dormitor
D
D Sala studiu
3 C
4
5
C
Terasa verde
B
B
A
A
1
2
PLAN ETAJ 19
Centru administrativ - Etterbeek, Belgia
20
MADALINA LICSOR
Fig. 1: Situl se dezvolta logitudinal de-a lungul Strazii Cazarmes, ceea ce determina amplasarea functiunilor publice cu precadere catre latura de Nord a amplasamentului.
Centru administrativ Amplasament: Etterbeek, Belgia Tipul proiectului: Public- administrativ Perioada profesionala: Intern SAQ Architects Data: Septembrie 2013
Proiectul urmareste propunerea unui nou centru administrativ pentru districtul Etterbeek, Brussels care sa inglobeze: Primaria, Centrul de Servicii Sociale, o unitate locala a Politiei, un Funerariu si o zona de locuinte colective. Amplasamentul se afla intr-o zona care abunda in functiuni publice, teatru, scoli, cu o foarte mare memorie istorica. Volumetria urmareste dispunerea clara a functiunilor. Astfel zona publica se afla la nivelul parterului, iar zonele private se separa in 3 volume distincte asezate transversal pe profilul strazii, urmand tipologia impusa de context. Planseul peste parter devine o mare terasa publica care ofera diferite perspective atat asupra strazii cat si a spatiilor interioare. In partea de Sud-Vest se propune o espalanada care sa aminteasca de vechile Gradini Chasse, un element de mare important istorica in zona, inca prezent in memoria locuitorior. Proiectul a fost prezentat in cadrul concurulsului si a castigat locul 3.
Fig. 2: Profitand de panta terenului, de 4.5m diferenta de nivel, se va crea o legatura intre strada principala si spatiul verde adiacent fatadei de Sud.
Fig. 3 1. Zona backoffice 2. Cantina si Restaurant 3. Locuinte
Fig. 4
1. Zona publica si Servicul Social 2. Sala de consiuliu si Sala Europa 3. Funerariu 4. Politie
21
ACCESIBILITATE Volumul se desfasoara in jurul unui axului principal de circulatie. Accesul principal se afla pe strada principala in stransa relatie cu aceesul catre zona verde dinpartea de Nord- Jardin du Chassee. Parcajul de 400 de locuri este accesibil direct din strada principala.
CIRCULATII Datorita functiunilor cu un grad mare de intimitate: politie, locuinte colective, funerariu, zona de backoffice a centrului adnimistrativ, proiectul a necesitat sistem de circulatii complex care sa poata deservi coerent constructia.
PLAN SUBSOL
PLAN PARTER
PLAN MEZANIN
PLAN ETAJ 4
Centru administrativ - Etterbeek, Belgia
26
MADALINA LICSOR
VOLUMETRIE Volumul de desfasoara in doua registre, cel public ce inglobeaza parterul si mezaninul cu spatii destinate publicului (1). In zona superioara se contureaza 3 volume independente ce sustin principalele functiuni: locuintele colective (4), zona de backoffice (3), si zona de receptii si festivitati (2). La subsol se afla archivele si politia (5), si parcajul (6). Pentru a spori iluminarea naturala in cadul zonelor publice de la parter, intre volumele superioare se propun curti de lumina cu oglinzi de apa.
SECTIUNE TRANSVERSALA
SECTIUNE LONGITUDINALA 27
Locuinte colective - ISOVER Student Contest- Mannheim, Germania
28
MADALINA LICSOR
Locuinte colective - ISOVER Student Contest Amplasament: Mannheim, Belgia Tipul proiectului: Locuinte colective Perioada profesionala: UAUIM, Bucuresti ISOVER Student COntest Data: Mai 2013
Oras cu mare potential de dezvoltare, Mannheim, Germania, reprezinta nucleul structural al zonei Metropoliane Rhin- Neckar. Amplasamentul se dezvolta de-a lungul caii ferate, marcand limita de Sud a Garii centrale. Fost nucleu industrial in zona, complexul industrial devine acum o platforma culturala ce se cere a fi completata de o zona de locuire. Situata in cadrul unei zone verzi, propunerea incearca minimalizarea impactului prin dezvoltarea le latura longitudinala a amplsamentului a unui volum de inlatime medie P+4, aliniat la cornisa deja existenta. Pentru pastrarea relatiei cu vechite cladiri industriale volumul prezinta intreruperi pentru a realizandu-se intrepatrunderi ale celor doua zone- de louire si publica si culturala. Spatiile verzi sunt ritmate de numeroase planuri inclinate si de ochiuri de apa pentru a aduce dinamism zonei. Elementul definitoriu al propunerii este reprezentat de ridicarea spatiului verde pe verticala prin intermediul unor terase verzi dispuse in relatie cu zonele de zi ale fiecarui apartament. Proiectul a castigat locul 3 la etapa natioanala a concursului fiind calificat pentru etapa internationala.
29
Locuinte colective - ISOVER Student Contest- Mannheim, Germania
ETAPELE DEZVOLTARII
1. Delimitarea zonei de constructie pentru minimalizarea impactului asupra spatiilor verzi.
30
2. Inaltimea construc alinierea la cornisa de
ctiilor va fi de P+4 pentru eja existenta.
MADALINA LICSOR
3. Relationarea platformei culturale din zona fostelor fabrici cu spatiu public conduce la ruperea volumului in 2 elemente si crearea unei oglinzi de apa in locul acestei.
4. Amenajarea peisagera urmareste crearea unui spatiu dinamic, in continuarea platformei culturale din zona fostelor hale de productie.
5. Nivelul superior al constructiilor dispune de terase verzi descoperite.
6. La nivelul fiecarui apartament, zona de zi este prevazuta cu cate o “cutie verde“, o terasa destinata amenajarii unui mici gradini.
31
Locuinte colective - ISOVER Student Contest- Mannheim, Germania
PLAN DE SITUATIE
32
PLAN TRAVEE
SECTIUNE TRAVEE CARACTERISTICA
MADALINA LICSOR
Detaliu terasa exterioara
Detaliu terasa exterioara
Detaliu terasa interioara
Detaliu perete interior
Detaliu perete fundare
33
Muzeul experimental al Apei - Olanesti, Romania
34
MADALINA LICSOR
Muzeu experimental al Apei Amplasament: Olanesti, Romania Tipul proiectului: Cultural Perioada profesionala: UAUIM, Bucuresti Data: Decembrie 2010 Apa devine elementul central spatial
Amplasamentul se afla în localitatea Olanesti, o statiune bine cunoscuta pentru calitatile apei. Situl este reprezentat de o poiana, cu vedere catre un lac cu nuferi, departe de agitatia orasului. Proiectul propune un design care sa poate pastra caracterul traditional al zonei, oferind un spatiu retras situat în inima padurii de meditatie si relaxare. Complexul este organizat în jurul a 3 structuri de lemn, care, la primul nivel formeaza o gradina dreptunghiulara cu spatii de caza dezvoltate perimetral. Legatura dintre camere si gradina este intermediata de o galerie continua. Nivelul inferior este destinat muzeului, urmând acelasi principiu ca primul nivel: în centru, gradina de sus devine un spatiu expozitional, în timp ce partile laterale sunt proiectate pentru spatiile auxiliare. Muzeul este conceput ca un loc de meditatie si contemplare, atmosfera de pace si singuratate, asemanatoare cu cea a unei manastiri. Ideea din spatele conceptului a fost de a folosi un element traditional prezent în cultura locala. Astfel, pentru silueta muzeului s-au utilizat traditionale cosuri din lemn, datorita structurii lor interesante, care poate oferi un joc dinamic de lumina si umbra în interiorul muzeului. Muzeul cuprinde o sala mare situat la nivelul inferior. Spatiul organizat în jurul celor trei de lemn cosuri, ofera locuri de workshop-uri, proiectii 3D, un bar pentru servirea apelor minerale. Spatiul de expunere, situate în centru, este structurat în jurul a structurilor, care perforeaza plafonul. Proiectul a fost dezvoltat în jurul conceptului de dialog, creând un loc unde natura se imbina armonios cu traditia.
Deschiderea superioara, sub forma unui oculus permite trecerea apei conducand-o carte bazinele de colectare aflate la nivelul pardoselii. Astfel se creeaza o legatura permanenta, vie cu exteriorul la toate nivelele senzoriale.
Vernacularul - sursa de inspiratie Inspirat de vernacular, conceptul preia elemente traditionale, cosul de nuiele, tarna, pe care le reinterpreteaza, le integreaza in conceptul arhitectural ,oferind un joc dinamic de lumini si umbre.
35
Muzeul experimental al Apei - Olanesti, Romania
36
MADALINA LICSOR
PLAN PARTER MADALINA LICSOR - PROJECTS
PLAN SUBSOL MADALINA LICSOR - PROJECTS
FATADA SECTIUNE 37
Proiect de Diloma - Conversie Sit Industrial - Mina Petrila - Petrila, Romania
38
MADALINA LICSOR
Cladirea compresoarelor vechi An: 1920 Stil: Industrial Monument instoric categorie B
Conversie sit industrial- Mina Petrila Strategii de dezvoltare urbana pentru localitatile din Valea Jiului si Centru de recalificare profesionala Plan etaj 1
Amplasament: Petrila, Hunedoara, Romania Tipul proiectului: Strategie urbana, Educatie - Cultura Perioada profesionala: UAUIM, Bucuresti Data: Iulie 2014
Petrila este un oras cu 2 valente: pe de-o parte este amenintat de declinul economic al ultimilor 20 de ani cauzat de inchiderea exploatarilor miniere, dar este totodata si un important pol cultural nu numai pe harta regionala, ci si pe cea natioanala. Luand in considerare magnitudinea proiectului, masterplanul are ambitia de a depasi situatia actuala a demolarii fondului construit industrial si ofera un scenariu de reutilizare a memoriei locale. De la mina de carbune la mina creativitatii Proiectul aduce impreuna comunitatea, artistii rezidenti sau invitati, turistii, studentii, participand atat pe scara regionala cat si pe cea nationala. Scoala de arte si meserii se transforma astfel intr-o hala de productie a industriilor creative aflata in vechea cladire a Compresoarelor. Pe de alta parte, extensia are ca scop principal expunerea si gazduirea de evenimente, asemnea unei vitrine oferite orasului. Centrul devine el insusi un instrument pentru educatie si productie creativa, avand ca scop crearea de noi posibilitati de regenerare si dezvoltare economica si sociala utilizand resursa locala: artistii si mesterii locali. Astfel rezultatul este un cadrul scenografic pentru organizarea de cursuri, evenimente, expozitii, oferind un raspuns la problemele sociale si economice ale zonei.
Plan parter
Fatada principala 39
PETRILA
70% din mine se vor inchide pana in 2015
CADRUL GEOGRAFIC SI SOCIAL PETRILA
România a fost puternic industrializata în ultimii 40 de ani ai comunismului. Fiecare oras a avut un centru industrial si oameni din diferite zone ale tarii au fost adusi sa urbanizeze arii în jurul exploatarilor miniere. Mari centre industriale au fost create în zone rurale, schimbând peisajul definitiv. Însa acum aceste centre industriale se confrunta cu un viitor incert. Pierderea locurilor de munca în domeniu, somajul ridicat, ruptura sociala, calitatea slaba a educatiei sunt dor cateva din problemele cu care se confrunta orasele monoindustriale asemenea Petrilei. Una dintre aceste zone, este Valea Jiului, al carei caz de decadere economica şi sociala este bine cunoscut în România. În acest moment, se încearca o „ecologizare” a zonei, sinonima cu „tabula rasa”, deşi problema economica a reorientarii profilului acestor oraşe ramâne. În aceasta situaaie, devine vitala sensibilizarea factorilor de decizie din aceste oraşe, pentru a putea scoate în evidenta imensul potential economic pe care aceste regiuni industriale l-ar putea avea.
munții Rete
Uricani Valea de Brazi
Campul lui Neag
Parcul National Retezat u rg Tâ re
sp
e
Jiu
lan
cu er
H re
sp
ng
â Par nții
mu 0 km
5 km
10 km
âng Par i i ț n
15 km
Parcul National Gradistea Muncelului Cioclodina E79
PETRILA
Orasul Petrila- analiza functionala
Lonea
spre Hațeg
LEGENDĂ Limita intravilanului existent Locuinţe P-P+2 Locuinţe peste P+3 Instituţii și servicii de interes public Unităţi industriale Parcuri, zone verzi, recreere, sport Gospodărie comunală, cimitire Căi de comunicaţie rutieră
Primăria Petrila Școală generală Cvartale anii 1950 Liceu/sală de sport Locuinţe semicolective Școală generală Centru Școală generală Colonia muncitorească Petrila Spital Colonia Brătianu 1890
Aninoasa
Dealu Babii
Locuinţe semicolective funcţionari
Colonia Cocoșvar
Petrosani
Vulcan
Isconi
ezat
Lupeni Orasul Petrila- analiza spatiului public
râul Jiu
LEGENDA Limita intravilanului existent Repere funcţionale construite Repere vizuale construite Parcuri, zone verzi, sport Zone neamenajate, folosite ca spaţii publice Spaţii publice amenajate, neutilizate
spre u Târg
Parcul copiilor
Jiu
Muzeul Mamei
can
âl ții V un
m
Casa de cultură Clubul copiilor Parcul pensionarilor Clubul pensionarilor Parcul central Casa memorială I.D.Sârbu Parcul Brătianu
Puţul cu skip Puţul de ventilaţie Hornul termocentralei
Puţul Centru
25 km
30 km
spre Tîrgu Ji
20 km
35 km
PLAN SITUATIE EXISTENT
Directii strategice
Activarea cladirii Administratiei prin amplasarea primariei în cadrul sitului minier. Interventia vizeaza cresterea implicarii autoritatilor asupra regenerarii tesutului. Accentul se pune pe constructia de noi ansambluri industriale în strânsa relatie cu programe educationale si cercetare. Acsiunea va genera locuri de munca si cresterea veniturilor administratiei locale prin impozite. Crearea unor trasee pietonale care sa completeze singura cale de acces existenta în acest moment din oras catre mina. Prin interventii multiple ce vizeaza conectivitatea acestor spatii, dar si aspectul lor, se va crea un spatiu public ce se va întinde pe toata lungimea malurilor. Amenajarea unor promenade pe fiecare mal al râului, combinate cu piste pentru biciclisti. Conceperea unui muzeu al mineritului difuz, la scara orasului, ce prezinta întreaga viata cotidiana a minerului.
MASTERPLAN PROPUS
+58.3
+ 58.3
+ 52.0
1'
2'
1
2
+21.4
+16.7
+16.8
+14.1
+14.10 +11.5
+7.0
+3.15 +/- 0.00 -1.5 -3.15
+/- 0.00 -3.15
24.0
SECTIUNE TEREN
27,5
1'
2'
3'
1
2
Proiect de Diloma - Conversie Sit Industrial - Mina Petrila - Petrila, Romania
46
PLAN PARTER
MADALINA LICSOR
PLAN DEMISOL
PLAN ETAJ 1
PLAN ETAJ 2
47
Va multumesc! e-mail:madalina.licsor@yahoo.com tel. : 0727 385 303