Cetatea F\g\ra[ î[i recap\t gloria de acum patru veacuri.

CetateaF\g\ra[

Cetatea F\g\ra[ î[i recap\t\ gloria de acum patru veacuri

Turismul nobiliar, dar [i de drume]ie, cu vizitarea cet\]ilor [i a castelelor din Transilvania, câ[tig\ tot mai mult în popularitate. Unul dintre cele mai romantice castele fortificate din România se afl\ chiar în inima Transilvaniei, la F\g\ra[. Castelul-cetate a trecut prin mai multe stadii de conservare [i reconstruc]ie, iar acum a intrat în ultima etap\ a restaur\rii prin care i se va reda o veche func]ionalitate – al doilea pod de la intrarea principal\ în monumentul istoric. Cu o lungime de 50 de metri, podul va avea o parte mobil\ [i se va ridica [i coborî exact ca acum câteva sute de ani.

Cel de-al doilea pod de lemn, care va func]iona pe latura de est a cet\]ii, va fi integrat într-un ceremonial împreun\ cu garda cet\]ii. Lucr\rile pentru consolidarea, restaurarea [i conservarea unuia dintre cele mai importante monumente istorice din România se încheie odat\ cu finalizarea celor dou\ poduri din lemn.

Tot în aceast\ etap\ au fost restaurate cele

Foto: © Ilie Tudorel

dou\ ziduri de ap\rare ale cet\]ii, a fost amenajat drumul de straj\ [i zona de belvedere, iar între zid [i [an]ul de ap\rare s-au construit alei pietonale.

În fostele grajduri princiare au fost amenajate spa]ii destinate atelierelor de crea]ie, iar la demisol s-au realizat spa]ii pentru depozitarea pieselor de patrimoniu. În bastionul Szabo func]ioneaz\ acum o expozi]ie dedicat\ g\rzii cet\]ii, care prezint\ armuri [i arme [i evoc\ perioada de glorie a castelului.

Foto: © Cristi Niculescu

Câ]iva pa[i cronologici

Odinioar\ centrul administrativ al celei mai mari a[ez\ri din Transilvania, care la 1632 reunea 62 de sate, Cetatea F\g\ra[ului, al\turi de Castelul Huniazilor [i Castelul Bran, este unul dintre cele mai frumoase castele fortificate din perioada medieval\. Construirea unei fortifica]ii la F\g\ra[ trebuie pus\ în acord cu pozi]ia sa strategic\ – la jum\tatea drumului comercial dinspre Sibiu [i Bra[ov [i în vecin\tatea }\rii Române[ti.

St\pânirea cet\]ii s-a dovedit a fi foarte important\ pentru voievozii [i principii Transilvaniei, {tefan Mailat [i Ga[par Beche[, care au folosit-o ca pies\ de sprijin în lupta pentru tronul Transilvaniei. Mihai Viteazul a considerat-o ,,Cetate de Scaun”, principele Gabriel Bethlen ia acordat întâietate în raport cu cetatea Alba Iulia, iar Mihail Apafi a transformat-o, datorit\ pozi]iei sale înt\rite, în re[edin]\ princiar\. Aici, în cetatea F\g\ra[ului, s-au ]inut, între 1670 [i 1691, 11 Diete [i 18 delega]ii (reuniuni mai restrânse), în timp ce la Alba Iulia au avut loc doar 15 Diete [i 3 delega]ii.

Cetatea a fost, începând cu a doua jum\ta-

foto: © Mihai Sin

Foto: © Ilie Tudorel

te a secolului al XVI-lea ([i mai cu seam\ în secolul al XVII-lea), important\ re[edin]\ nobiliar\ [i princiar\. De-a lungul timpului a îndeplinit diverse func]ii – între 1918 [i 1948 a fost garnizoan\ a armatei române, din 1918 pân\ în 1923 a fost lag\r pentru ru[ii albi (presa vremii a scris despre dona]iile pe care regina Maria le-a f\cut pentru ace[tia), în anul 1939 polonezii [i-au g\sit în cetate un refugiu, iar între anii 1948-1960 cetatea F\g\ra[ului a fost transformat\ în închisoare pentru de]inu]ii politici. Dup\ anul 1960, cetatea a fost dezafectat\ [i au început vaste lucr\ri de restaurare care au vizat redarea aspectului de castel fortificat.

Cercet\rile arheologice din cetate, desf\[urate cu ocazia diferitelor etape de restaurare, au scos la iveal\ existen]a, înaintea acestei cet\]i de piatr\, a unei fortifica]ii din lemn cu val de p\mânt, construit\ aproximativ pe amplasamentul actualei cet\]i. Distrugerea violent\ relevat\ de cercet\rile arheologice care a curmat brusc via]a fortifica]iei poate fi pus\ pe seama invaziei t\tare din 1241. Primele [tiri documentare care atest\ existen]a cet\]ii de piatr\ sunt din 1455, când este men]ionat un ,,castelan”, iar în anul urm\tor Iancu de Hunedoara, scriind bra[ovenilor, aminte[te de ,,cetatea noastr\ F\g\ra[”.

Marea Sal\ a Tronului

Ridicat\ la sfâr[itul secolului al XV-lea, în stil renascentist, Marea Sal\ a Tronului a fost martor\ t\cut\ a multor genera]ii de principi [i domnitori. Denumit\ [i Marele Palat, în aceast\ sal\ au fost primite soliile }\rii Române[ti [i Moldovei, ale marelui hatman al Poloniei [i ale Înaltei Por]i. Tot aici [i-a desf\[urat lucr\rile Dieta Transilvaniei [i a fost acceptat\ Diploma Leopoldin\, care a servit drept Constitu]ie a Transilvaniei pân\ la 1848.

Muzeul F\g\ra[

Muzeul }\rii F\g\ra[ului este depozitarul unui areal istoric [i etnografic reprezentativ pentru România. A fost înfiin]at în anul 1923 pe baza patrimoniului colec]ionat de c\tre profesorul Valer Literat, sub egida ASTRA. La început s-a aflat în custodia acesteia, pân\ în anul 1951, când muzeului i-a fost atribuit un sediu stabil [i a primit statutul de institu]ie de stat, sub denumirea deMuzeul Or\[enesc F\g\ra[.

Muzeul desf\[oar\ o continu\ activitate de cercetare istoric\ [i etnografic\ a zonei, de îmbog\]ire, conservare [i valorificare [tiin]ific\ a patrimoniului s\u. Muzeul cuprinde în patrimoniul s\u un num\r de 20 de colec]ii, precum cele de arheologie, arme, numismatic\, cahle, carte veche, documente, lapidarium, gl\j\rie, art\ decorativ\ [i plastic\, ceramic\ popular\, port popular, ]es\turi, obiceiuri, icoane pe sti-

foto: © Mihai Sin

foto: © Mihai Sin

cl\, arta lemnului, me[te[uguri [amd.

Spa]iile nou amenajate combin\ elegan]a [i frumuse]ea interioarelor de epoc\ cu flexibilitatea spa]iilor care permit organizarea de conferin]e, simpozioane, sesiuni de teambuilding [i training, workshop-uri, evenimente na]ionale [i interna]ionale. M\rea]\ [i impun\toare, Cetatea F\g\ra[ului, pe care Nicolae Iorga o considera una din ,,podoabele ]\rii”, î[i a[teapt\ lini[tit\ ,,recunoa[terea îndr\zne]elor fapte ale trecutului”.

În anul 1973, Muzeul Or\[enesc a fuzionat cu sec]ia muzeal\ ce fusese înfiin]at\ înc\ din 1968 în Cetatea F\g\ra[ului [i afiliat\ Muzeului Brukenthal din Sibiu. Dup\ fuziune [i pân\ în anul 1981 s-a numitMuzeul Cetatea F\g\ra[, iar de la aceast\ dat\ [i pân\ în 2004 a purtat denumirea deMuzeul }\rii F\g\ra[ului. Din anul 2004 muzeul poart\ numele de Muzeul }\rii F\g\ra[ului ,,Valer Literat”.

Cetatea F\g\ra[ului – borne istorice

Cetatea F\g\ra[ului este atestat\ documentar la mijlocul secolului al XV-lea [i este definit\ ca o fortifica]ie de ap\rare cu caracter militar. ~n veacul al XVI-lea, {tefan Mailat (Voievod al Transilvaniei între 1534-1540 [i proprietar al cet\]ii între 1528-1541) ini]iaz\ ample lucr\ri de modernizare, separ\ planul de castel (locuin]a nobiliar\) de planul de cetate (construc]ia militar\) [i transform\ cetatea de ap\rare într-un castel seniorial fortificat.

Gaspar Békés, proprietar la rândul s\u al Cet\]ii F\g\ra[ului între 1567- 1573, realizeaz\ [an]ul din jurul cet\]ii. La sfâr[itul secolului al XVI-lea este posibil ca în timpul lui {tefan Bathory (Voievod al Transilvaniei între 15711586) [i al lui Balthazar Bathory (st\pân al cet\]ii între 1588-1594) s\ fi avut loc lucr\ri de transformare a tuturor celor patru laturi ale vechii cet\]i în apartamente. Gabriel Bethlen (Principe al Transilvaniei între 1613-1629) întocme[te în 1623 un plan privind lucr\rile de construc]ie [i modernizare ale cet\]ii, în 36 de puncte, plan care prevedea construirea a înc\ trei bastioane prev\zute cu cazemate.

De asemenea, a construit o fabric\ care a produs 600.000 de c\r\mizi într-un an, c\r\mizi necesare ridic\rii bastioanelor, cu ajutorul a 1500 de iobagi permanen]i, organiza]i în trei schimburi. Gabriel Bethlen va reamenaja s\lile interioare ale castelului [i va construi logiile de pe latura de sud a castelului, în stil italian. Gustul estetic al acestui principe, influen]at de Rena[terea italian\ (a adus din Italia arhitec]i [i me[teri sticlari din Murano care au lucrat pentru curtea princiar\ de la F\g\ra[), a insuflat elegan]\ [i frumuse]e unei construc]ii mai mult militar\ decât utilitar\. Lucr\rile de modernizare au continuat [i sub Gheorghe Rakóczi, Principele Transilvaniei între 16311648, când au fost podite cele patru bastioane. A fost construit corpul de gard\, lipit de partea nordic\ a turnului por]ii [i a fost pietruit [an]ul cet\]ii, care, în caz de atac, î[i putea tripla volumul de ap\. Trecerea F\g\ra[ului în proprietate austriac\, în 1696, [i transformarea în garnizoan\ a însemnat pentru cetate începutul unei perioade de degradare.

Aura de mister [i istorie veche a monumentului de secol XV, derulat\ ca un film mut, sepia, calific\ Cetatea F\g\ra[ în rândul celor mai romantice [i râvnite destina]ii de vacan]\ din România. Devenit\ un centru cultural cu func]ionalit\]i multiple, Cetatea F\g\ra[ este [i trebuie s\ fie, pentru orice iubitor de vestigii istorice, o destina]ie obligatorie de vacan]\.

Elena B\jenaru Cowriting Zenaida F\rca[

Grupul Eurolines, alc\tuit din 20 de companii, din care face parte [i publica]ia The Robelos, are o istorie de 27 de ani. Din 1995 [i pâna în 2017 a fost unul dintre cei mai importan]i transportatori de persoane din ]ar\, când a vândut afacerea c\tre FlixBus, iar în 2019 a vândut franciza TUI c\tre operatorul german DER Touristik, parte a grupului REWE.

Robelo, ’sNews

78. Business Interview - Ion Biri[, Pre[edinte HORA. 84. RoBeLo’s List, Book Review – John R. Searle, Mintea, o scurt\ introducere în filosofia min]ii. 86. RoBeLo’s News – Destina]ii culinare – Turismul culinar, parte a turismului cultural. 90. Drum de f\cut de dragul unei mese pe cinste. 92. Patria p\str\vului – Hanul pesc\resc Câmpul cet\]ii.

De]ine Green Village 4* Resort în Delta Dun\rii, Valea Verde Resort în Transilvania [i cea mai important\ franciz\ de rent-a-car din lume, Enterprise Rent-a-Car.