Ghid educatie ecologica by Maia Porombrica

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Pag.

Acțiune Ecologică Recomandări privind organizarea Grupurilor Ecologice școlare și realizarea Acțiunilor Comunitare ecologice

CUM SE ORGANIZEAZĂ O ECO-ŞCOALĂ?

Din Publicaţia „Eco-Școala – calea spre o dezvoltaredurabilă”, editată în cadrul proiectului implementat de Centrul Naţional de Mediu 3.

DREPTURILE ECOLOGICE ALE OMULUI

Boris MALACHI, A.O. „Institutul de Justiție Civilă” 4

Planeta albastră, planeta Pămînt

Alina VERSTIAC, Învățătoarea, ”Liceul Teoretic ”Ștefan cel Mare și Sfînt”, s.Taraclia, r.Căușeni, MOLDOVA 5

Există puţine şanse de a proteja mediul fără un sens de responsabilitate - Kofi Annan

Renata OLEDNIC,studenta anul IV,faculatea Fizică,Matematică şi Tehnologii Informaţionale,Universitatea de Stat din Tiraspol,mun.Chişinău 6

ACŢIUNI ECOLOGICE Prof. Iuliana TRAŞCǍ, Şcoala Gimnazialǎ ”Gh. Popescu”, Mǎrgineni, Olt

SĂNĂTATEA UMANĂ. IMPACTUL POLUĂRII MEDIULUI. REFERINȚE

Igor CIUMEICO , doctor în medicină, IP USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova 8

Şcoala din satul Baccealia este insula spiritualităţii în comunitate

Vitalie ŢÎBÎRNĂ, membru“Focus” grupului

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Acțiune Ecologică- un mini-proiect organizat de către Grupul școlar Ecologic (minimum 12 persoane) , care are drept scop promovarea ideilor și valorilor ecologice în comunitatea respectivă.

Scopul : Realizarea Dreptului omului la un mediu sănătos În fiecare localitate se va organiza o Acțiune Comunitară, implementată de Grupul Școlar Ecologic.

Acțiunile organizate pot fi de tipul:

 Acțiune de Analiză și sinteză  Campanie Informațională  Acțiune de educație Ecologică  Acțiune de promovare a comunității

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Tipuri de Mini-proiecte sau Acțiuni Comunitare Acțiune de Analiză și sinteză Lurul de cercetare Această activitate prevede participare a echipelor mixte din localitate. Pregătirea activității impune lucrul a cel puțin 12 persoane. În perioada de pregătire urmează a fi stabilită tema de cercetare, modalitatea de studiere a situației locale și participarea la un lucru științific, implicarea agenților locali, pregătirea materialelor necesare pentru cercetare (pentru măsurări, inscrierea datelor, fotografii, alte materiale), căutarea unui colaborator științific/profesor, care va îndruma, va supraveghea procesul de cercetare , mediatizarea activității. Ca rezultat – va fi publicată o concluzie, o adresare la Primărie, alte organe de decizie pentru schimbarea situației. Un moment important reprezintă selectarea temei, prevederea tuturor cheltuielilor ce pot apărea.

Conferința de studiere a uneia din probleme ecologice locale Activitatea dată poartă un character mai mult sau mai puțin științific. La ea urmează a fi discutate momente ce țin de probleme ecologice locale și modalitatea de a soluționa problema dată. Conferințele de obicei durează aproximativ o zi de lucru. La ele este important de invitat reprezentați ai Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

factorilor de decizie, profesori și alte persoane apropiate de soluționarea problemelor ecologice. Tematica conferințelor depinde în mare măsură de problemele cu care se confruntă locuitorii satului/orașului, regiuniii date.

Masă rotundă La mesele rotunde de cele mai multe ori se analizează problemele comunității și modalitățile lor de soluționare. Moderatorul mesei rotunde poate din timp pregăti întrebări, discursuri, date statistice pentru a organiza o discuției argumentativă. În același timp mesele rotunde pot ține și de probleme naționale și chiar globale cum ar fi: sărăcia, stratul de ozon și topirea ghețarilor, migrația etc. O masă rotundă de obicei durează 2-3 ore.

Campanie Informațională Ecologică Campaniile informaționale ecologice prevăd un șir de activități menite să schimbe atitudinea comunității față de o problem de mediu cu care ea se confruntă. Mecanismele de aplicare depend de gradul de receptivitate a grupului țintă. Pentru a avea effect major se recomandă ca în materialele difuzate să fie însoțite de imagini ce ar prezenta probleme reale.

Modul sănătos de viață Promovarea modului sănătos de viață include activități ce prevăd combaterea alcoolismului, fumatului, utilizarea drogurilor și a altor obiceiuri malefice. În Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

același timp pot fi organizate campanii care ar viza igiena și problema alimentației corecte. Este preferabil ca aceste activități să fie organizate pentru copii și tineri. Materialele sunt elaborate în parteneriat cu Centrul Medicilor de Familie din localitate.

Marș turistic Marșul turistic poate avea mai multe scopuri. Grupul care pregătește activitatea dată poate avea drept obiectiv obținerea informației despre situația ecologică din localitate, efectuarea unor măsuri de curățare a mediului etc. Marșurile turistice pot fi întreprinse pe jos, pe biciclete ori bărci. Este important ca rezultatele obținute în cadrul marșului să fie elucidate. Criteriul principal în organizarea marșurilor turistice este responsabilitatea, activitatea pentru protejarea naturii, asigurarea durabilității.

Acțiune Ecologică Curățarea parcului din localitate, stadionului sau a unui izvor. Eliminarea gunoiștelor neautorizate În condițiile în care una din problemele esențiale ale locuitorilor reprezintă starea în care se află un obiectiv din localitate este inevitabilă aplicarea de măsuri pentru soluționarea problemelor date. Pe lîngă curățare, care poate dura o zi de lucru, mult mai importantă este menținerea curățeniei.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Activitățile date pot fi urmate de campanii de informare. La activitățile date extrem de important este atragerea altor actori comunitari, responsabili direct de problemele respective.

Sădirea copacilor și înnobilarea teritoriului Toamna pot fi întreprinse activități de înnobilare a teritoriului comunității. Activitățile date trebuie precedate de ședințe de analiză a cauzelor stării actuale și depistării izvoarelor ei. Lucrul dat este extrem de important pentru perioada de după activitatea de înnobilare din perspectiva menținerii celor realizate. Ca și la activitățile de mai sus este inevitabilă implicarea organelor publice locale în desfășurarea acțiunii.

Sădirea plantelor de cameră și crearea condițiilor de lucru În săli de clasă pot fi întreprinse activități de înnobilare a mediului, în care sunt organizate orele de studii. Activitățile date trebuie precedate de ședințe de analiză a cauzelor stării actuale și depistării izvoarelor ei. Lucrul dat este extrem de important pentru perioada de după activitatea de înnobilare din perspectiva menținerii celor realizate. Ca și la activitățile de mai sus este inevitabilă implicarea Administrației școlii în implementarea acțiunii.

Acțiune în domeniul Culturii Concurs de eseuri, desene și fotografii la teme ecologice Activitățile date pot fi extrem de spectaculoase în condițiile existenței persoanelor de creație. Este preferabil ca la acest concurs să participe toți doritorii . În condițiile concursului, care prevede competiția, este necesar de Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

alcătuit comisii de examinare, care trebuie să determine principiile de premiere. Principiile date trebuie făcute publice în perioada precompetițională. În același timp pot fi organizate și expoziții, care nu prevăd elementul competitiv. Activitatea dată poate include și un tîrg al realizărilor. Beneficiile rezultate din vînzări pot fi utilizate pentru durabilitatea activității.

Concurs de lucrări alcătuite din deșeuri pe teme ecologice Activitățile date pot fi extrem de spectaculoase în condițiile existenței persoanelor de creație. Este preferabil ca la acest concurs să participe toți doritorii . În condițiile concursului, care prevede competiția, este necesar de alcătuit comisii de examinare, care trebuie să determine principiile de premiere. Principiile date trebuie făcute publice în perioada precompetițională. competitiv. Activitatea dată poate Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

include și un tîrg al realizărilor. Beneficiile rezultate din vînzări pot fi utilizate pentru durabilitatea activității.

Expoziții de artă populară Expozițiile date rezumă dorința și abilitatea mai multor persoane de a confecționa lucruri originale. Termenul artă populară este destul de larg și poate include atît elemente istorice etnice, cît și confecționarea unor lucruri de către participanți din chibrituri, file de hîrtie, metal, lipirea avioanelor etc. Succesul activității date va depinde de mediatizare.

Acțiune de promovare a comunității Crearea unui film despre frumusețea localității Acest tip de acțiune comunitară presupune elaborarea materialelor foto, video. Montarea filmului, plasarea pe CD sau alte surse de vizionare. Crearea afișulu, care va conține informații despre localitatea respectivă. Echipa de implementare a proiectului respectiv poate solicita ajutorul specialiștilor în domeniul

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Instruirea de la egal la egal Acest tip de acțiune presupune implicarea activă a voluntarilor în lucrul cu semenii lor în diferite domenii:

   

Educație pentru protejarea solului Educație pentru protejarea aerului Educație pentru un mod de viață sănătos Integrarea tinerilor în activități de protejare a mediului

Pentru acest tip de activitate este foarte important să se pună accent pe activitatea de grup, care trebuie să fie sistematică și coordonată.

Îngrijirea izvoarelor, rîulețelor Acest tip de acțiune presupune reabilitarea ș efectuarea curățeniei la un izvor sau rîuleț din localitate, asistența la reabilitarea surselor de apă. Pentru acest tip de activitate este foarte importantă colaborarea cu administrația locală, administrația școlară, alți actori comunitari, etc.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Amenajarea unui în parc sau teritoriului în preajma instituției de învățămînt Acest tip de activitate presupune determinarea concretă a teritoriului, necesității în amenajare , colaborarea cu administrația locală în crearea condițiilor și sădirea arborilor, arbuștilor. Ulterior îngrijirea acestor plante sădite pentru ca ele să poată trece prin petioadă de creștere fără a fi rupte/distruse.

Instalarea unor urne pentru gunoi sau de colectare separată a deșeurilor în școală și în afara școlii Problema lipsei urnelor ar putea fi una determinantă în cazul creării unor zone cu mult gunoi. Deci trebuie de stabilit dacă există problema lipsei urnelor. După depistarea problemei, este foarte important de obținut acordul administrației școlii sau a administrației locale care vor asigura ridicarea regulată a gunoiului din aceste urne, pentru a putea demonstra eficiența instalării acestor urne și durabilitatea acestei acțiuni. O altă modalitate - colectare separată a deșeurilor în Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

școală și în afara școlii. Cu unul din agenții economici poate fi stabilit un contract durabil pentru transportarea acestor deșeuri (plastic, sticlă, hîrtie) la punctele de prelucrare

Pașii implementării unui proiect: 1. Formarea Grupului Școlar Ecologic Completați lista în Formularul Proiectului

2. Determinarea tipului de acțiune comunitară. Conform domeniilor de activitate propuse în acest ghid selectați o acțiune comunitară care va fi implementată de grupul vostru

3. Stabilirea scopurilor și rezultatelor pentru această acțiune comunitară După ce a fost selectată acțiunea, stabiliți scopul și rezultatele așteptate în urma acțiunii comunitare. Rezultatele așteptate trebuie să fie măsurabile și verificabile.

4. Planificarea strategică a acțiunii comunitare.  Stabilirea perioadei desfășurării acțiunii comunitare  Stabilirea costurilor necesare pentru implementarea acțiunii comunitare Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

 Identificarea surselor de finanțare a acțiunii comunitare (dintre care 3000 lei – mini-grant oferit în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”)  Determinarea concretă a pașilor acțiunii comunitare  Stabilirea persoanelor responsabile pentru fiecare pas al acțiunii comunitare

5. Completarea fișei- proiect a acțiunii comunitare. Completați formularul: planul de desfășurare a acțiunii comunitare. Completați formularul- tip de acțiune comunitară propus de VICON în parteneriat cu Vitality.

6. Asigurarea resurselor financiare necesare pentru implementarea acțiunii comunitare Dacă costurile aferente implementării acțiunii sunt mai mari decît cele acoperite de VICON în parteneriat cu Vitality, asigurați-vă că aveți alte surse de finanțare pentru buna implementare a acțiunii. 7. Organizarea ședințelor regulate de pregătire a acțiunii

comunitare Este foarte important ca toate persoanele implicate în organizarea acțiunii comunitare să știe ce are de făcut și care este situația la fiecare capitol al organizării acțiunii comunitare pentru o bună desfășurare a acțiunii comunitare.

8. Mediatizarea acțiunii comunitare în localitate, în special în rîndul factorilor de decizie Este foarte important ca factorii de decizie din localitate (primarul, membrii consiliului local, directorul școlii/liceului, directorul- adjunct pe educație, direcția de învățămînt) și populația din localitate să fie conștienți de organizarea Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

acțiunii respective și să înțeleagă importanța ei pentru localitate. Această mediatizare poate fi efectuată prin intermediul scrisorilor, invitațiilor persoanale adresate factorilor de decizie, anunțurilor și posterilor plasate în locurile mai circulate.

9. Implementarea acțiunii comunitare Acest pas presupune desfășurarea nemijlocită a acțiunii comunitare. Este foarte important ca acțiunea să fie organizată conform graficului propus, de aceea încercați să minimalizați influența factorilor externi asupra desfășurării evenimentului(vremea, vacanța, sărbători oficiale, etc.)

10. Mediatizarea rezultatelor obținute în urma acestei Acțiuni comunitare D upă cum am menționat acțiunea comunitară trebuie să aibă anumite rezultate care trebuie să fie cuantificabile. Este foarte important ca aceste realizări să fie communicate oamenilor din comunitate. Aceasta se poate efectua prin mai multe căi: invitarea ziarelor, stațiilor de radio și televiziune locale la organizarea evenimentelor, plasarea placatelor cu rezultatele obținute în urma acestei acțiuni comunitare.

11. Mulțumirea factorilor de decizie pentru suportul acordat la implementarea acțiunii comunitare Mulțumiți oral sau printr-o scrisoare tuturor factorilor de decizie care au acordat support financiar, logistic sau administrative la realizarea acțiunii comunitare. Astfel persoana respectivă va fi dispusă să vă mai susțină și activități ulterioare.

12. Elaborarea raportului referitor la proiectul organizat Raportul trebuie să conțină toate datele esențiale legate de perioada de pregătire și implementare a acțiunii comunitare, succesele și dificultățile întîlnite la implementarea acțiunii comunitare, rezultatele obținute și cîteva fotografii care ilustrează cel mai bine acțiunea comunitară. Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

CUM SE ORGANIZEAZĂ O ECO-ŞCOALĂ? Condiţia principală și incontestabilă pentru implementarea programului EcoȘcoala este dorinţa și interesul accentuat al participanţilor de a cunoaște și înţelege fenomenele naturii și de a învăţa arta de a fi în armonie cu natura, implicându-se în activităţi. În momentul în care ne-am determinat, Eco-Școala presupune parcurgerea a câtorva etape:

Pasul numărul 1 – Comitetul „Eco-Şcoala” Bunăstarea unei societăţi este creată de către toţi membrii ei. Fiecare membru aduce contribuţia sa la binele colectivităţii, în mod direct sau indirect. Respectiv, între prosperitatea societăţii și a fi ecărui membru în parte, există o interdependenţă strânsă. Din acest motiv, este foarte importantă participarea fiecărui membru, adică a fiecărui cetăţean în parte, la activităţile desfășurate în cadrul unei comunităţi, care au obiectiv dezvoltarea și prosperarea ei. Și, pentru a-i da o definiţie acestui proces, îl vom numi participare civică. La rândul său, pentru a organiza aceste activităţi, societatea, alege dintre membrii săi, lideri. Acești lideri, de obicei, au rolul de a elabora metode, norme și de a organiza activităţi necesare dezvoltării și prosperării societăţii. Membrii societăţii își aleg liderii, exprimându-și libera voinţă prin acordarea votului său de încredere. Dacă ar fi să facem o paralelă cu situaţia din ţara noastră, am putea compara acest proces cu alegerile parlamentare sau locale, unde membrii Parlamentului sau a Consiliilor Locale și ale Primăriilor sunt acei lideri, aleși de către cetăţeni, care urmează să aducă contribuţia sa în dezvoltarea ţării. Rolul liderilor este extrem de important și responsabil, deciziile lor având o rezonanţă directă asupra întregii societăţi și nivelului său de trai. Respectiv, pentru a lua

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

decizii cât mai agreabile societăţii, liderii vor consulta și implica în activităţile sale, toţi membrii ei. Prin urmare, pentru ca să organizăm cât mai propice activităţile Eco-Școlii, vom crea un consiliu, pe care-l vom numi Comitetul „Eco-Școala”. Printre membrii acestui consiliu, vor fi liderii aleși, primordial, de către elevi. Și pentru ca să respectăm exprimarea liberă a opiniei a fiecărui membru al Eco-Școlii, vom alege câte un lider, din fiecare nivel al claselor gimnaziale și liceale. Acești lideri vor fi purtătorii de cuvânt al elevilor, în cadrul Comitetului „Eco-Școala”. La rândul său, ei vor ţine la curent întreaga comunitate școlară cu deciziile luate de către toţi membrii Comitetului, pentru organizarea diferitor acţiuni în cadrul Eco-Școlii. Comitetul „Eco-Școala” este forţa motrice a întregului proces Eco-Școala și este primul pas în realizarea Eco-Școlii. Comitetul „Eco-Școala” conduce activităţile programului. Indiferent de forma pe care o adoptă, el trebuie să urmărească scopurile și reprezentarea elevilor, după cum urmează: - să asigure integrarea tuturor elevilor în derularea programului „Eco-Școala” și să stabilească o structură solidă de comunicare pentru prezentarea noutăţilor; - să elaboreze, să implementeze și să monitorizeze politica de mediu a școlii, care vizează aspectele de mediu al întregii comunităţi școlare; - să preia iniţiativa de elaborare a Rapoartelor de Evaluare a Mediului din școală, cel iniţial și cele ulterioare; - să asigure reprezentarea tuturor sectoarelor comunităţii școlare, în mod special al elevilor, în procesul de luare a deciziilor; - să asigure legătura între elevi, profesori, administraţia școlii și întreaga comunitate școlară, și să atragă participarea părinţilor, comunităţii locale, autorităţilor locale, organizaţiilor neguvernamentale, jurnaliștilor, sectorului de afaceri.

Pasul numărul 2 – Regulamentul de funcţionare a Comitetului „Eco-Şcoala” Așa cum orice proces, pentru ca să funcţioneze bine și corect, trebuie să fie încadrat în anumite reguli, vom elabora un Regulament de funcţionare a Comitetului „Eco-Școala”. Indiferent de forma pe care o va contura, regulamentul trebuie să prevadă: Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

- numărul și reprezentarea membrilor în cadrul comitetului; - metoda de alegere a membrilor comitetului; - termenul de reprezentare în cadrul comitetului; - responsabilităţile și drepturile membrilor; - periodicitatea ședinţelor; - metodele de dialogare a membrilor comitetului cu întrega comunitate școlară și altele. Acest regulament va avea scopul asigurării transparenţei decizionale și reprezentării corecte a membrilor Comitetului „Eco-Școala”.

Pasul numărul 3 – Raportul de Evaluare a Mediului Vom începe activităţile Eco-Școlii cu elaborarea unui raport sau putem să o numim și evaluare a impactului asupra mediului ecologic al școlii. În funcţie de rezultatele acestui Raport de Evaluare a Mediului vor fi luate decizii cu privire la necesitatea adoptării unor măsuri sau atitudini în școală, care vor fi ulterior reliefate în Planul de Acţiuni. Prin urmare, vom putea stabili anumite obiective și vom urmări realizarea lor în timp. Raportul de Evaluare a Mediului este esenţial pentru înţelegerea situaţiei actuale a mediului din școală și va servi ca bază la elaborarea Planului de Acţiuni de Mediu. Pentru început, Comitetul „Eco-Școala”, împreună cu toată comunitatea școlară, poate evalua impactul școlii asupra mediului în valori cantitative, specifi ce domeniului său de activitate. De exemplu: cantitatea de deșeuri pe care o produce și este evacuată la depozite de deșeuri, cantitatea de hârtie pe care o consumă, volumul de curent electric utilizat, dacă se practică colectarea deșeurilor selectiv, pentru reciclare, etc. Dacă doriţi o evaluare mai aprofundată, pentru studiu, pot fi acoperite mai multe domenii tangenţiale cu activitatea noastră școalară, cum ar fi : - gestionarea deșeurilor; - diminuarea consumurilor; - amenajarea teritoriului școlii; - biodiversitatea; - sectorul energetic; - apa; - transportul; - sănătatea; - dezvoltarea durabilă a lumii noastre.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Lista și domeniile de analiză rămâne la latitudinea și decizia comunităţii școlare și a interesului său manifestat în studierea impactului activităţilor noastre asupra mediului, asupra lumii care ne înconjoară. În general, informaţiile vor fi identifi cate în procesul activităţii. De exemplu, analizând tipurile de deșeuri pe care le producem și unde ele sunt depozitate, vom descoperi și provenienţa lor, cum ar fi : deșeul de hârtie este generat de către copiator, imprimantă, etc. Cu toate acestea, activitatea poate să nu fi e limitată doar la școală, ci aceleași metode de evaluare pot fi aplicate și pentru alte locaţii, cum ar fi propriile noastre locuinţe. De asemenea, pot fi studiate atitudinile comunităţii asupra diferitor aspecte relevante protecţiei mediului, cum ar fi , spre exemplu, schimbările climatice, producerea și consumul produselor genetic modificate, utilizarea pesticidelor în agricultură, calitatea apei și impactul ei asupra sănătăţii omului, etc. Unul din aspectele cele mai importante la întocmirea raportului, este documentarea riguroasă a tuturor temelor abordate, precum și informarea întregii comunităţi școlare cu privire la conţinutul lui. La elaborarea Raportului de Evaluare a Mediului se va ţine cont ca toate aspectele să fi e trecute în registru, ceea ce va ajuta elevii, profesorii și administraţia școlii să înţeleaga situaţia curentă a școlii, din punct de vedere al protecţiei mediului, și va determina acţiunile, care urmează a fi întreprinse.

Pasul numărul 4 – Planul de Acţiuni de Mediu După ce am aflat situaţia curentă în școală, în urma analizelor efectuate, cu o privire critică asupra aspectelor care sunt în detrimentul mediului înconjurător, prin urmare și al nostru, vom trece la determinarea pașilor care urmează să-i parcurgem pentru remedierea situaţiei. Dar, pentru ca lucrurile să fie organizate și să poată fi evaluate, vom purcede la elaborarea Planului de Acţiuni de Mediu. Planul de Acţiuni de Mediu este temelia activităţii Eco-Școlii și trebuie să fie elaborat în corespundere cu rezultatele Raportului de Evaluare a Mediului. Informaţia din raport este utilizată pentru identificarea domeniilor prioritare de acţiuni, stabilirea obiectivelor realizabile și realiste și termenele limită pentru obţinerea performanţelor de mediu pe aspecte specifi ce, agreate în comun. Și Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

astfel, vom avea o viziune de ansamblu comună cu privire la situaţia din comunitatea noastră școlară, pașii pe care trebuie să-i urmăm pentru readucerea echilibrului natural, în vederea creării unui mediu propice de trai și muncă.

Pasul numărul 5 – Implementarea Planului de Acţiuni de Mediu Reglementând toate aspectele pentru o bună guvernare a comunităţii noastre școlare, vom purcede la realizarea obiectivelor stabilite în Planul de Acţiuni de Mediu. Și aici, lucrurile se vor intensifi ca și vor deveni mai interesante. Vom viziona filme, vom organiza concursuri, vom recicla deșeuri, vom identifica calitatea apei, sursele de poluare și cauzele de degradare a râurilor, vom învăţa cum să trăim în armonie cu natura și cum să reușim dezvoltarea durabilă a societăţii. Iar cele învăţate în cadrul Eco-Școlii putem să le practicăm și acasă, și la bunici, și în toate locurile unde ne aflăm. În așa mod, contribuţia noastră la restabilirea echilibrului natural pe Pământ, deși aparent mică, va avea, în realitate, o rezonanţă mare. Din Publicaţia „Eco-Școala – calea spre o dezvoltaredurabilă”, editată în cadrul proiectului implementat de Centrul Naţional de Mediu Iuliana

DREPTURILE ECOLOGICE ALE OMULUI Constituția Republicii Moldova garantează, prin articolul 37, dreptul fiecărui om la un mediu înconjurător sănătos, adică neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viață și sănătate. Acest drept este unul natural. El apare de la naștere și rezultă din legătura care există între om și natură. Dreptul la un mediu înconjurător sănătos este un drept social-economic fundamental, care asigură dezvoltarea materială, Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

fizică și culturală a persoanei, permiţând acesteia să participe cât mai activ posibil la viaţa socială. În temeiul lui, statul asigură și protejează următoarele drepturi ecologice ale omului1: a) dreptul de a fi informat privind starea mediului. Aceasta presupune, pe de o parte – dreptul fiecăruia de a se adresa către autoritățile competente ale statului cu cereri de informare privind starea mediului, iar pe de altă parte – obligația autorităților de a oferi acces deplin, operativ și liber la informația solicitată; b) dreptul de a se asocia în organizații, asociații și mișcări de protecție a mediului. Prin intermediul acestora, persoanele își pot mai bine coordona acțiunile, elabora strategii și programe de protecție a mediului, influența adoptarea unor deciziile importante, informa populația despre problemele și necesitățile mediului înconjurător; c) dreptul de a participa la procesul de luare a deciziilor privind mediul înconjurător. Fiecare om are dreptul de a a-și expune opinia privitor la politica statului și legislația din domeniul mediului; d) dreptul la educaţie şi instruire ecologică. Aceasta presupune dreptul de a fi instruit, începând cu etapa preșcolară și pe parcursul întregii vieți, despre importanța protejării mediului înconjurător, factorii care îl periclitează și modalitățile de protecție a mediului; e) dreptul de a beneficia de resursele naturii. Aceasta presupune dreptul persoanelor de a folosi resursele naturii pentru satisfacerea celor mai diverse necesități: culturale, economice, estetice, științifice, de recreere, etc. Acest drept se 1

A se vedea Legea privind protecţia mediului înconjurător, nr. 1515 din 16 iunie 1993.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

realizează în limitele și în condițiile stabilite de lege, ținând cont de interesele întregii societății și ale fiecărui individ în parte. f) dreptul de a organiza referendumuri locale sau naționale în probleme сe țin de mediu. Prin intermediul referendumurilor se poate consulta opinia publică privind cele mai importante și stringente probleme ecologice (de ex. construcția unei centrale nucleare); g) dreptul de a solicita suspendarea temporară a activității agenților economici care aduc daune ireparabile mediului. Prin intermediul acestei măsuri excepționale este posibilă încetarea acțiunilor dăunătoare mediului înconjurător, până la soluționarea problemei de către autoritățile competente ale statului. Totodată persoanele au dreptul de a solicita efectuarea unor expertize ecologice, care vor evalua situația ecologică reală a agentului; h) dreptul de a contesta actele, acțiunile sau inacțiunile autorităților publice, care pun în pericol dreptul la un mediu înconjurător sănătos. În acest sens, persoana se poate adresa către autoritatea publică sau către instanța de judecată cu o cerere de anulare a actului ilegal, de obligare la întreprinderea anumitor acțiuni (de ex., de efectuare a expertizei ecologice) sau de obligare de la abținerea efectuării anumitor acțiuni (de ex., de eliberare a autorizațiilor de construcție a obiectelor ecologic periculoase); i) dreptul de a solicita tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea contravențiilor sau infracțiunilor ecologice; j) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit cu urmare a poluării sau a altor acţiuni de afectare a mediului, precum şi pentru prejudiciul adus sănătăţii. Aceasta presupune posibilitatea persoanelor de a solicita, de la persoanele vinovate, repararea întregului prejudiciu (inclusiv și a venitului ratat) care a fost suportat în rezultatul unor acțiuni ilicite de prejudiciere a mediului sau a sănătății. În concluzie observăm că, drepturile ecologice ale omului reprezintă un ansamblu specific de drepturi care, fiind recunoscute și întărite în diferite acte normative, asigură realizarea celor mai diverse necesități umane, care rezultă din interacțiunea omului cu mediul înconjurător. Boris MALACHI, A.O. „Institutul de Justiție Civilă”

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Planeta albastră, planeta Pămînt Iniţial cu flori şi cu izvoare Dar astăzi ce se-ntîmplă oare?

Problemele de mediu sînt globale ca scop, dar pot fi puse în practică la nivel individual sau comunitar. Programul de educaţie pentru mediu poate fi realizat prin sistemul de valori: conştientizare, cunoştinţe, atitudine, abilităţi, participare, care pot fi reunite la elevi şi părinţi spre realizarea unui obiectiv comun: protecţia mediului şi a calităţii vieţii. De nivelul nostru de cunoaştere şi conştientizare a importanţei mediului pentru viaţa noastra, depinde starea sănătăţii noastre, nivelul nostru de trai. Dar acesta, la rîndul său, depinde de nivelul şi calitatea educaţiei începînd cu primii paşi de cunoaştere a tot ce ne înconjoară. Filosoful antic Platon afirma că “ tînărul nu-i în stare să judece ce e bine şi ce e rău, şi orice părere primeşte el, îi va rămîne neştearsă şi neschimbată, de aceea, fără îndoială, trebuie făcut tot posibilul ca ceea ce aude şi vede pentru întîia oară, să fie expus cît mai frumos şi să se refere la virtute“. Iată de ce din momentul în care am izbutit să trezim interesul copilului faţă de lumea vie ce ne înconjoară, ei o vor privi cu alţi ochi şi îşi vor antrena văzul, auzul şi sufletul pentru a descoperi nenumăratele minuni ascunse în natură. Chemările de tipul “ nu aruncaţi gunoiul în stradă“ sau “ nu rupeţi florile“ nu vor avea efectul aşteptat, dacă în acelaşi moment nu le vom explica cauzele şi consecinţele unor asemenea acţiuni. Copilul poate fi adus în lumea uimitoare a naturii din cea mai fragedă vîrstă explorînd, cercetînd, fiind provocat cu astfel de întrebări cum ar fi De ce latră cîinii?, De ce cîntă cocoşii cucurigu?, De ce stau crocodilii cu gura deschisă?, De

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

ce dorm liliecii atîrnaţi cu capul în jos?, De ce se ling pisicile?, De ce hibernează urşii?, De ce ţes păianjenii pînze?, De ce merg furnicile în şir?, ş.a. Ideală ar fi scena cînd părintele cu copilul şi-ar petrece timpul liber urmărind jocul pisicilor, comportamentul frumos al hulubilor de pe creasta casei, hărnicia nemărginită a albinelor neobosite, străduinţa rîndunelelor de sub streaşina casei, grăbite să-şi crească puişorii. Activitatea educaţiei ecologice e vădită. Ea constă în formarea atitudinii conştiente şi grijulii faţă de natură, formarea unei înalte culturi ecologie. E importantă formarea necesităţii şi motivelor valorice care împreună ar servi drept imbold al activităţii practice de octrotire a naturii, pentru năzuinţa, aspiraţia spre comunicare cu natura; spre cunoaşterea tainelor legate de dezvoltarea capacităţii de a simţi în profunzime lucrurile. Obiectivele educaţiei ecologice sînt: - obiectivele cognitive: înţelegerea diverselor legi ale naturii, descoperirea de relaţii cauzale probabile între agenţii naturali şi cei artificiali, cunoaşterea ponderii efectelor acestora asupra calităţii vieţii umane, dar şi asupra calităţii mediului ambiant. - obiectivele afectiv-atitudinale: vizează sensibilizarea copiilor la problemele majore ale păstrării şi ameliorării mediului ambiant pentru dezvoltarea unei noi etici. - obiectivele acţional-practice: cuprind iniţierea tehnică şi practică operaţională precum şi iniţierea în resursele naturale şi artificiale. Aceste obiective se condiţionează reciproc. Astfel, cele cognitive şi afectivatitudinale influenţează atingerea obiectivelor acţional-practice. De ce aceasta este important? Bateriile electrice constituie o parte din viaţa noastră: ele fac să se mişte jucăriile, datorită lor funcţionează ceasurile, aparatele

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

de radio şi cele de fotografiat. Dar ele prezintă, fără îndoială pericole pentru sănătatea noastră şi pentru mediul ambiant. Conţin materiale grele, cum ar fi mercurul, care, în contact cu solul şi apa, formează produse foarte toxice ce pot ajunge în hrana animalelor care trăiesc pe pămînt şi în mări, iar în cele din urmă şi în organismul uman! Bateriilor electrice le revin 50% de substanţe toxice aruncate în mediul ambiant, cu toate că ele formează doar 0,25% din deşeuri. Făcînd prezentarea ştiinţifică a informaţiei, nu ezităm să ajungem la sufletul copilului spunîndu-i povestea unui aricel: o baterie de mărimea unui deget aruncată poate polua o suprafaţă de 20 metri pătraţi. Într-o pădure pe acest teritoriu cresc doi copaci, două cîrtiţe, un aricel şi cîteva mii de rîme! Cum să procedăm? Să amenajăm locuri speciale pentru colectarea bateriilor uzate şi a telefoanelor mobile vechi pentru a fi prelucrate, astfel evităm impactul negativ asupra naturii, căpătăm multiple materiale noi şi ecenomisim resursele planetei. Pentru educaţia ecologică facem apel la metode şi tehnici ca discuţia, asaltul de idei, lucrările practice etc. Să trăim în armonie cu natura – e oare aşa de greu de realizat? Sticla, hîrtia, plasticul, se pot recicla cu succes, călătoriile cu bicicleta sînt mai sănătoase decît cele cu automobilul, iar folosirea transportului în comun reduce poluarea în oraş. Protecţia mediului depinde doar de noi! Dezastrele ecologice din ultimii ani ne conving tot mai mut de faptul că trebuie să octrotim natura şi nici într-un caz să risipim bogăţiile ei. Noi consumăm zilnic o mulţime de produse ceea ce duce la acumularea unor asemenea deşeuri precum cutiile de conserve, pachetele, garafele, hîrtiile etc. De aceea este necesar ca o cantitate cît mai mare de deşeuri să fie reciclată. Pentru aceasta este necesară colectarea separată a gunoiului, prin care el este sortat pe baza funcţionalităţii componentelor lui: aparte hirtia şi cartonul, cutiile de conserve, sticla, masele plastice şi aparte materialele care se descompun pe cale naturală peste un anumit timp. Timpul necesar pentru distrugerea completă a materialelor îngropate în

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

pămînt (gunoiştile) este: hirtia – 15 zile, cutia de conserve – 20 ani. Atenţie! Nici un obiect confecţionat din masă plastică pînă în prezent nu s-a descompus, deoarece nu se descompune pe cale naturală, ci numai reciclîndu-l. Iată de ce este important să colectăm separat deşeurile, sau să le dăm acestora o a doua viaţă: - pot fi folosite de cîteva ori pungile de plastic - din cutiile de tinichea pentru băuturi răcoritoare se pot face pahare pentru creioane, le poţi orna cum îţi place - cu ajutorul cîtorva ambalaje de detergenţi utilizate poţi confecţiona o ladă de gunoi - inventează o jucărie sau un costum pentru bal mascat care pot fi confecţionate folosind cutii de carton, haine vechi şi obiecte inutile pe care intenţionezi să le arunci. Totul în lume e creat cu socoteală şi doar acel ce o înţelege poate supravieţui. Sîntem responsabili pentru viitorul nostru AICI şi ACUM! Avem puterea în mîinile noastre, putem schimba starea lucrurilor din mediul înconjurător. Să ne oprim să chibzuim, să facem să răsară din nou în cugetul nostru germenii adormiţi ai “ homo-sapiens“-ului: să sădim pomi, să ocrotim pădurile, să limpezim apele şi astfel ne vom prelungi viaţa! Alina Verstiac, Învățătoarea, ”Liceul Teoretic ”Ștefan cel Mare și Sfînt”, s.Taraclia, r.Căușeni, MOLDOVA

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Există puţine şanse de a proteja mediul fără un sens de responsabilitate - Kofi Annan Am ajuns să trăim într-o societate în care utilizăm tehnologii moderne şi tot mai mult tindem spre dezvoltare şi progres. Astăzi practic fiecare dintre noi se foloseşte de telefonul mobil, de calculator, majoritatea au conexiune la reţeaua de internet şi toţi se bucură de oportunităţile respective şi de multe altele. Este îmbucurător acest fapt, dar cu părere de rău avem şi capitole la care situaţia se află la polul opus. Aş vrea foarte mult să pot menţiona că situaţia ecologică se numară printre domeniile în proces de dezvoltare, dar realitatea nu este chiar aşa. În privinţa situaţiei ecologice nu se simte schimbare,nu există puls. De ce spun acest lucru? Pentru că mergând pe stradă şi analizând starea mediului în care mă aflu, concluzionez cu mare regret iresponsabilitatea şi lipsa de initiativă a semenilor mei. Sunt lucruri care oamenilor li se par mărunte, fară mare însemnătate şi aici este şi principala problemă cu care se confruntă societatea. Referindu-mă la situaţia ecologică în oraşe pot să spun că salvatorii ecologici ai străzilor, a parcurilor şi a multor dintre locurile publice sunt oamenii de serviciu şi mă bucură faptul că îşi îndeplinesc chiar bine sarcina lor. Datorită lor mai mergem pe stradă fară să ne împiedicam de diverse ambalaje şi sticle şi ne plimbăm în parcuri, poate nu chiar perfect de curate (având în vedere că mai sunt şi persoane care nu folosesc coşurile de gunoi), dar totuşi cu un aspect mai ecologic. Şi apare întrebarea: Cum ar arăta mediul înconjurător dacă nu ar exista cineva care permanent să îngrijească

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

şi să colecteze deşeurile??? Avem exemple destul de convingătoare care ne răspund la această întrebare. Acestea sunt multe din regiunile mai retrase ale oraşului, unde oamenii de serviciu nu au tangenţe cu locurile respective, pentru că şi însăşi populaţia ar trebui să conştientizeze că trebuie de păstrat anturajul şi că avem nevoie de un mediu sănătos. Sunt martoră a unor lucruri extrem de dureroase şi pe care pur şi simplu nu le pot înţelege. Nu-mi pot explica faptul cum oamenii plecând dimineaţa la serviciu sau în orice parte a zilei, ieşind din locuinţe, nu pot face un minim efort de a-şi duce pachetul cu gunoi pâna la urnele special amplasate şi e foarte trist când vezi aruncate pe marginea unor străzi pachete întregi cu deşeuri. Există o iresponsabilitate şi o nepăsare cu un grad destul de înalt. Avem nevoie de o schimbare, avem nevoie de progres nu doar tehnologic, economic, ş.a., dar şi de unul ecologic care să ne ofere un mediu sănătos de viaţă. Aspectul pozitiv pe care pot să-l menţionez este faptul că totuşi sunt oameni cu spirit participativ, care organizează activităţi ecologice pentru curăţirea mediului. Astfel elevii, studenţii şi alte grupuri de persoane se implică în acest tip de activităţi, participând la colectarea deşeurilor din unele parcuri şi alte teritorii care necesită o îmbunătăţire. Dar ne dorim ca munca pe care o fac aceşti oameni să fie apreciată,respectată, cel puţin prin faptul ca locuitorii din preajmă să nu readucă mediul respectiv la starea anterioară. Putem să soluţionăm problema ecologică, dar trebuie să înceapă fiecare de la propria persoană. O educaţie ecologică mult mai activă şi plină de iniţiativă şi în şcoală, şi în familie va influenţa societatea în mod pozitiv. Trebuie să luptăm pentru schimbare, pentru reducerea gradului de iresponsabilitate, pentru puterea de a păstra şi proteja ceea ce natura ne-a oferit.

Renata Olednic, studenta anul IV,faculatea Fizică, Matematică şi Tehnologii Informaţionale,Universitatea de Stat din Tiraspol, mun.Chişinău

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

ACŢIUNI ECOLOGICE Prof. Iuliana TRAŞCǍ, Şcoala Gimnazialǎ ”Gh. Popescu”, Mǎrgineni, Olt

Motto: „Învăţaţi-i pe copiii voştri ceea ce i-am învăţat şi noi pe ai noştri: că pământul, cu tot ce are frumos, este mama noastră.Tot ceea ce i se întâmplă pământului va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ Noi ştim cel puţin atât: nu pământul aparţine omului, ci omul aparţine pământului.Omul este firul care ţese drama vieţii şi ceea ce-i face pământului îşi face lui însuşi.” Sieux Seattle REZUMAT Educaţia ecologică nu-şi atinge scopul decât dacă este diseminată în societate, dacă comunitatea locală este receptivă la problemele de mediu înţelegând necesitatea adoptării unui comportament ecologic. Comunitatea locală trebuie să înţeleagă că de noi toţi depinde calitatea vieţii de azi, dar şi de mâine. De respectarea principiilor de dezvoltare durabilă depinde viitorul omenirii. Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea ce asigură necesităţile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor nevoi. Cunoscând toate acestea este datoria noastră, a cadrelor didactice de azi dar şi a celor de mâine, să promovăm valorile educaţiei ecologice în comunitatea din care facem parte. The ecological education is achieved, only if it is disseminated in society, if the local community is responsive to the environmental problems and understanding the necessity of an ecological behavior. The local community had to understand the fact that the quality of the life from today and tomarrow depends from us. The future of mankind depends on respecting the principles of a lasting development.The lasting development is the development that ensures prezent necessities without compromising the ability of future generations for satisfying their own needs. Knowing these things, we consider that is our duty, the teachers duty from today and tomorrow to promote the values of the ecological education in the community where we live.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

CUVINTE CHEIE: educaţie ecologică - ecological education, dezvoltare durabilă - lasting development, disemina - dissemination, comunitate locală - local community, parteneriat- partnership, interactivitate- interactivity. Educaţia ecologică se realizează prin cultivarea trăirilor pozitive privind mediul înconjurător. Pentru ca omul să înţeleagă fenomenele din natură şi din societate şi să ştie cum să acţioneze asupra lor, este necesar să le cunoască. Şcoala stimulează dezvoltarea intereselor de cunoaştere şi sprijină continua îmbogăţire a cunoştinţelor, dar se ocupă şi de formarea şi dezvoltarea unor deprinderi sociale. O sarcină foarte importantă a şcolii se referă la formarea unei viziuni corecte asupra mediului înconjurător şi asupra protejării lui, la dezvoltarea interesului elevilor şi la formarea unei conduite adecvate. Educaţia ecologică este una dintre orientările noilor educaţii, foarte bine structurată, inclusă în planurile de învăţământ din sistemele educative din ţările europene şi nu numai. Educaţia ecologică se defineşte prin asimilarea unor conţinuturi, formarea şi dezvoltarea unor convingeri, atitudini şi comportamente relative la abordarea sistemică, interacţionistă a mediului. Finalităţile educaţiei ecologice sunt :  dezvoltarea conştiinţei ecologice, a simţului responsabilităţii, a solidarităţii dintre indivizi pentru

păstrarea şi ameliorarea mediului;  dezvoltarea capacităţii de a lua decizii, de a identifica şi a pune în practică soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea problemelor concrete legate de relaţia individului cu mediul său de viaţă;  pregătirea cetăţeanului actual şi viitor pentru a influenţa pozitiv deciziile politice, economice şi sociale cu privire la mediu .

În atingerea finalităţilor educaţiei ecologice trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte: 1. educaţia ecologică a apărut ca soluţie la problemele care ameninţă omenirea; 2. este necesară atât cunoaşterea mediului natural-geografic şi biologic, cât şi a celui social pentru a putea interveni într-un mod pozitiv; 3. educaţia ecologică trebuie realizată atât prin intermediul educaţiei formale, cât şi a educaţiei informale; 4. conţinuturile educaţiei ecologice trebuie cunoscute şi de către organele de decizie politică aflată la putere care pot promova o legislaţie care vizează protecţia mediului;

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

5. educaţia ecologică trebuie să facă apel la metode şi tehnici care sensibilizează publicul larg din diverse domenii care poate ajuta în încercările de salvare a mediului; 6. este necesară înţelegerea proceselor şi a fenomenelor care au un impact major asupra mediului. În prezent omenirea trece printr-o perioadă de ample transformari. Ne aflăm în plin proces de transformare şi dezvoltare la toate nivelurile: economice, sociale, politice şi culturale. Degradarea continuă a mediului, care se petrece sub ochii noştrii, este un element major al unei crize de civilizaţie şi se datorează intervenţiei omului în natură. Pregătirea in sprijinul ocrotirii naturii, începe de la vârsta copilăriei. Dată fiind deschiderea şi receptivitatea de care dau dovadă copiiitrebuie sǎ-i sensibilizăm şi să-i facem să privească atent la tot ceea ce îi înconjoară. Starea actuală a mediului va influenţa sănătatea oamenilor şi va afecta peisajul natural. Obiectivele educaţiei ecologice sunt: 

Cultivarea dragostei pentru TERRA cu tot ce intră în componenţa acesteia. Ape, plante, animale şi conştientizarea necesitaţii de a economisi apa, energia electrică, lemnul etc. toate resursele naturale.  Formarea de convingeri ecologice care se întemeiază pe cunoaşterea drepturilor naturii, intelegerea necesitaţii conservării şi ameliorarea mediului ambiant, constientizarea efectului pe care îl poate avea deteriorarea mediului asupra calităţii omenirii.  Formarea comportamentelor ecologice va aduce in prim plan grija faţă de mediu, intervenţia pentru stoparea poluării a deteriorării şi a unei acţiuni de păstrare, îmbogăţire şi înfrumuseţare a mediului.  Formarea receptivităţii / sensibilităţii pentru abordarea sistemică a problematicii mediului natural, social, psihic etc.,  Formarea respectului pentru protecţia mediului natural,  Formarea convingerilor de protejare şi conservare a mediului natural,  Formarea unor comportamente specifice de protecţie a mediului,  Educarea unor competenţe de investigare a consecinţelor posibile ale acţiunii transformatoare a omului asupra mediului natural. Este necesară implicarea educatorilor în efectuarea acţiunilor menite să sprijine copilul pentru manifestarea interesului şi curiozităţii pentru cunoştinţele din domeniul ecologiei , să stimuleze copilul în desfăşurarea activităţilor cu caracter experimental şi demonstrativ, prin care să contribuie la păstrarea sănătăţii mediului în care trăieşte, în îmbogăţirea vocabularului activ cu termeni din domeniul ecologic. Sunt necesare şi acţiuni privind însuşirea unor norme de comportament ecologic specific asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, a societăţii şi mediului şi formarea unei atitudini dezaprobatoare faţă de cei care încalcă aceste norme, stimularea imaginaţiei şi a creativităţii şi

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

încurajarea copilului pentru a exprima independent opinii şi stări sufleteşti proprii şi pentru motivarea lor. Obiectivele educaţiei ecologice sunt posibil de înfăptuit prin utilizarea strategiilor specifice ale educaţiei formale şi nonformale, centrate pe acţiuni independente şi în grup, pe plasarea în situaţii de viaţă reale, pe organizarea activităţii în cadrul unor proiecte, pe soluţionarea unor probleme practice concrete. Cunoştinţele teoretice pot servi la elaborarea şi implementarea proiectelor de cercetare, aspectul teoretic şi cel practic-aplicativ manifestându-se ca un tot unitar, fiecare fiind prioritar într-o situaţie ori alta. Strategiile de implementare prin care se pot realiza obiectivele educaţiei ecologice sunt: 

crearea unor module distincte sau a unor recomandări în programele şcolare,  introducerea educaţiei ecologice ca disciplină distinctă sau module complementare proiectate interdisciplinar. La educaţia pentru mediu contribuie atât cunoştinţele dobândite în cadrul ştiinţelor exacte, cât şi al unora umaniste şi sociale. La şcolarii mici şi la preadolescenţi, educaţia pentru mediu se integrează în cadrul educaţiei morale, obiectivele fiind formarea unor componente ale conduitei (atitudini, deprinderi şi obişnuinţe de protecţie a mediului) şi ale conştiinţei (noţiuni, reprezentări, judecăţi şi raţionamente morale), dar şi a unor trăiri afective pozitive specifice protecţiei mediului. La adolescenţi , educaţia pentru mediu îmbracă forma educaţiei ecologice şi se integrează îndeosebi în educaţia intelectuală şi tehnologică/profesională. Această orientare nouă a educaţiei reprezintă o direcţie fundamentală, în sprijinul progresului social. Resursele de progres ale educaţiei ecologice sunt foarte mari. Din punct de vedere al metodelor prin care se realizează educaţia ecologică, enumerăm:  

Metodele verbale, utilizate pentru îndrumarea copiilor, pentru asimilarea principiilor şi normelor de comportare, pentru aprecierea şi stimularea activităţilor (orientarea şi îndrumarea conduitelor copiilor începe cu cerinţe, sfaturi, recomandări); Explicaţia, detalierea modului în care trebuie executate cerinţele, explicaţii asupra motivaţiei (devenind în acest fel posibilă realizarea aprecierii corecte a conduitei proprii şi a celorlalţi şi înţelegerea scopului urmărit);

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”



Conversaţia, materializată în interacţiuni sau dezbateri care constau în orientarea cunoaşterii unei teme, graţie unui schimb de opinii sau rezolvări în colectiv a unor situaţii-problemă, examinării unor idei, concepţii (solicitaţi să participe la soluţionarea chestiunii puse în discuţie şi conduşi cu pricepere, elevii fac uz de experienţa şi cunoştinţele personale şi pot efectua împreună analize, comparaţii, clasificări, sistematizări şi generalizări);  Metodele intuitive (vizionarea unor filme, emisiuni, piese de teatru, ajută la clarificarea concepţiilor), în cadrul cărora un rol aparte îl are exemplul (la orice vârstă, conştiinţa şi conduita oamenilor este influenţată de modul de a gândi şi de a acţiona al altor persoane luate ca model, fiecare persoană tinzând să se asemene cu exemplele pozitive). Educaţia ecologică constituie o componentă esenţială a efortului întreprins în diferite ţări pentru a imprima educaţiei o mai mare eficacitate şi pentru a o transforma într-un factor de educaţie naţională. Nu există modele universale pentru integrarea educaţiei privind mediul înconjurător în procesul educativ. Modalităţile acestei integrări sunt definite în funcţie de condiţiile, finalităţile şi structurile educative şi socio-economice ale fiecărei ţări.

Direcţii în care trebuie acţionat pentru schimbarea mentalităţii comunităţii locale vizavi de problemele de mediu. a. Participarea la programe ecologice-Programul Mondial EcoŞcoala Participarea la Programul Mondial Eco-Şcoala este de fapt un schimb de idei, de programe şi proiecte pe teme ecologice, constituind totodată o punte de legătură între grădiniţe şi şcoli din ţară şi din întreaga lume. În cadrul acestui program ne putem promova propriile noastre idei, acţiuni, propriile noastre proiecte, dar şi învăţăm din experienţa altora. Avem acces la informaţii referitoare la tot ceea ce înseamnă protecţia mediului, la modalităţi de sensibilizare a comunităţilor locale vizavi de problemele de mediu.. Actvitatea în cadrul acestui program se constituie într-o schimbare a propriei atitudini faţă de mediul înconjurător, faţă de ceea ce înseamnă cu adevărat un comportament ecologic. Beneficiile programului pot fi grupate în următoarele categorii:  

Creşterea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice în domeniul educaţiei ecologice. Dezvoltarea în rândul copiilor a capacităţii de a relaţiona cu mediul, de a identifica problemele şi de a enunţa soluţii de intervenţie în vederea protejării mediului înconjurător.  Părinţii să-şi înveţe copiii să acţioneze cu respect faţă de mediu.  Legături cu şcoli şi grădiniţe din ţară şi din lume  Valorificarea deşeurilor reciclabile  Curăţenia şi amenajarea spaţiului verde din curtea grădiniţei b.Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă. Conceptul de dezvoltare durabilă conform Raportului Comisiei Mondiale asupra Mediului şi dezvoltării- Our Commun Future- Brundtland, 1987 precizează că: “dezvoltarea durabilă este

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

dezvoltarea ce asigură necesităţile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de aşi satisface propriile lor nevoi, bazându-se pe utilizarea resurselor regenerabile şi neregenerabile pentru satisfacerea nevoilor şi aspiraţiilor unei generaţii fără a compromite şansele viitoarelor generaţii de a-şi satisface propriile nevoi şi aspiraţii.” “Pentru ca dezvoltarea durabilă să devină realitate este necesară o colaborare cât mai amplă a forţelor implicate, de la cele care trasează liniile politice, deseori în conflict cu practicile necesare unei reale dezvoltări durabile, şi până la , aparent, cele mai lipsite de importanţă forţe - oamenii de rând.” spune cercetător doctor în ecologie Nicoleta Adriana Geamănă. De aceea este foarte important să formăm un comportament ecologic adecvat copiilor încă de timpuriu, să sensibilizăm comunitatea locală asupra ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă. Planuri de acțiune: 

    

Formarea comportamentului ecologic cu cele trei laturi ale sale: conştiinţa ecologică, ( cognitivă, volitivă, afectivă ), conduita ecologică, dezvoltarea unei motivaţii corespunzătoare pentru cunoaşterea, ocrotirea şi conservarea mediului natural. Dezvoltarea capacităţii de a identifica problemele de mediu, de a lua decizii, de a pune în practică soluţii pentru prevenirea şi rezolvarea problemelor identificate. Pregătirea cetăţeanului actual şi viitor pentru a influenţa pozitiv deciziile politice economice şi sociale cu privire la mediu. Sensibilizarea cetăţenilor vizavi de conceptul de dezvoltare durabilă; implementarea ideii de dezvoltare durabilă în viaţa de zi cu zi. Conşitentizarea generaţiilor tinere de a alege soluţii de dezvoltare durabilă şi respectarea regulilor fără a le fi afectată propria lor viaţă. Sensibilizarea tuturor celor implicaţi: guvernanţi, cei din sectorul particular, cei din sistemul educaţional, părinţi şi copii deopotrivă de a recunoaşte faptul că o reală dezvoltare durabilă se realizează doar prin colaborarea tuturor celor care participă la implementarea acestui deziderat.

c.Acţiuni desfăşurate în parteneriat Parteneriatul înseamnă un câştig pentru ambele părţi, o creştere valorică a activităţilor desfăşurate. 

Parteneriate încheiate cu specialişti în domeniul educaţiei ecologice şi participarea la diferite programe ecologice d. Promovarea conceptului de turism ecologic, a excursiilor tematice ca mijloc de cunoaştere a resurselor locale. Interacţiunea copil-mediu oferă mijloacele cele mai eficiente în educarea intelectuală a copiilor, în formarea unei personalităţi armonioase şi creatoare, în formarea comportamentului ecologic a Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

viitorului cetăţean capabil să-şi exercite în mod responsabil rolurile cu care societatea îl va investi. Dintre multitudinea de mijloace prin care se realizează interacţiunea copil-mediu un loc important îl ocupă excursiile. Excursiile tematice care au ca scop cunoaşterea de către copii a unor arii protejate şi necesitatea protejării acestor arii. Prin excursiile tematice copiii sunt învăţaţi să surprindă frumuseţea naturii şi rolul ei în viaţa omului. Copiii vor învăţa să protejeze şi să păstreze aceste bogăţii oferite de natură, vor învăţa că de ei depinde calitatea vieţii pe Pământ în viitor. Prin aceste excursii tematice încercăm să schimbăm mentalitatea oamenilor vizavi de excursiile şi ieşirile la iarbă verde unde în urma excursioniştilor rămân tone de gunoi, focuri făcute în zone interzise şi care nu doresc să audă ciripitul păsărelelor ci doar muzica dată la maxim, etc. Principalele caracteristici sau principii ale ecoturismului sunt:     

Impact minim asupra mediului înconjurător Impact minim şi respect maxim pentru cultura gazdă Beneficiu cât mai mare pentru comunităţile locale Satisfacţie recreaţională maximă pentru turişti Contribuie la conservarea şi protejarea zonelor în care este practicat Astfel ecoturismul poate fi definit ca fiind acea formă de turism care implică un impact scăzut asupra mediului, contribuie la conservarea speciilor şi habitatelor şi aduce beneficii pentru comunităţile locale. Elementele cheie care îl deosebesc de alte forme de turism sunt educaţia ecologică primită în timpul turului turistic, folosirea durabilă a resurselor şi caracterul etic al experienţei. e. Implementarea noţiunii de voluntariat Voluntariatul este o activitate tot mai prezentă în societatea românească, la care participă în mare măsură tinerii. Voluntariatul “însufleţeşte cele mai nobile aspiraţii ale omenirii, pacea, libertatea, oportunitatea, siguranţa şi justiţia pentru toate persoanele.” Voluntarii se implică în proiecte din domenii diferite: social, ecologic, cultural, sănătate, etc.

BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Cristea, S., coord., Curriculum pedagogic, E.D.P., Bucureşti, 2008 Ionescu, Al., Ecologie şi societate, Ed. Ceres, Bucureşti, 1991 Lileu, Alexandra, O conduită ecologică corectă, în Tribuna Învăţământului, nr. 41/21 oct. 1991 Nicola, Ioan, Pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1992 Mohan, Gh., Ardelean, A., Ecologie şi protecţia mediului, Ed. Scaiul, Bucureşti, 199 Breben, Silvia, Niţu Adina, Tuturugă Maria, Mascota Eco te învaţă!, Ed. Decesfera, Bucureşti, 2007 Cucoş, Constantin, Psihopedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1998 Geamănă, Nicoleta Adriana, Educaţia ecologică la vârsta preşcolară, C.N.I.”Coresi” S.A., Bucureşti, 2008

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

SĂNĂTATEA UMANĂ. IMPACTUL POLUĂRII MEDIULUI. REFERINȚE Ciumeico Igor doctor în medicină, IP USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova

REZUMAT În ultimele decenii poluarea mediului capătă un caracter global. Produsele nocivelor dăunătoare în atmosferă nu numai că distrug natura vie, dar afectează în mod negativ sănătatea umană. Ele pot modifica însăşi proprietăţile atmosferei, deci pot duce la consecinţe ecologice funeste. Specialiştii în medicină şi ecologie au stabilit o legătură directă între poluarea mediului şi creşterea numărului de persoane care suferă de alergii, astm bronșic, diabet zaharat, cancer şi alte maladii. Cuvinte cheie: sănătatea umană, polarea mediului, consecință ecologică, alergie, maladie. РЕЗЮМЕ В последние десятилетия, загрязнение окружающей среды носит глобальный характер. Загрязнение окружающей среды не только разрушает живую природу, но отрицательно влияет на здоровье человека. Могут изменяться свойства самой атмосферы, а экологические последствия могут быть непредсказуемые. Специалисты в медицине и экологии установили прямую связь между разрушением окружающей среды и количества людей, которые страдают от аллергии, астмы, диабета, рака и других заболеваний. Ключевые слова: здоровье человека, экологические последствия, загрязнение окружающей среды, аллергия, болезнь. INTRODUCERE Poluarea mediului a aparut odată cu omul, dar s-a amplifacat pe masura evoluției societății umane. „Otrăvirea” mediului crește neîncetat, ajungand astăzi una dintre cele mai importante preocupări ale specialiștilor din diferite domenii ale științei, ale statelor și ale întregii populații de pe terra. Astfel sunt impuse masuri urgente pe plan național și international în spiritul ideilor pentru combaterea poluarii mediului. Poluarea mediului privita prin prisma impactului asupra sănătății umane poate fi prezentată prin următoarele tipuri: 1. Poluarea biologică (cea mai bine cunoscuta) este produsă prin eliminarea și răspîndirea în mediul înconjurător a germenilor microbieni, virușilor, paraziților și produselor sale. Astfel, poluarea

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

biologică însoteste tot timpul ființa umană, indiferent pe ce treapta de civilizatie se va afla chiar și la societățile cele mai avansate. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologică constă în declanșarea de epidemii. 2. Poluarea fizică cuprinde: - poluarea termică cu un impact puternic asupra mediului înconjurător, în special asupra apei și aerului, deci și asupra sănătății populației; - poluarea radioactivă ca urmare a extinderii utilizării izotopilor radioactivi în diferite domenii ale știintei: agricultură, medicină etc. Substanțele radioactive prezintă un pericol deosebit prin potențialul lor nociv chiar la concentrații foarte mici; - poluarea sonoră, vibrațiile, zgomotul, ultrasunetele sunt frecvent prezente în viața omului. Intensitățile poluării sonore sunt în continua creștere, iar poluanții fonici au consecințe serioase asupra echilibrului psihosomatic al individului. Aceasta se manifestă prin apariția la un număr tot mai mare de oameni a lipsei puterii de concentrare, durerii de cap, anxietății, palpitațiilor, etc. 3. Poluarea chimică constă în eliminarea și răspîndirea în mediul inconjurator a diverselor substanțe chimice. Poluarea chimica devine din ce în ce mai vădită, atît prin creșterea nivelului de poluare, cît în special prin diversificarea ei. Pericolul principal al poluării chimice îl reprezintă potențialul toxic al multor substanțelor chimice. ACTUALITATEA TEMEI Impactul poluării mediului asupra sănătății organismului uman este foarte variată. Se poate manifesta de la simple incomoditați în activitate pînă la perturbări puternice ale stării de sănătate și chiar pierderea de viață a omului. Aceste efecte au fost sesizate de multă vreme, însa omul a ramas deseori iresponsabil față de natura. Este bine cunoscut faptul că animalele, pasarile, insectele, plantele sufera influența poluanților prin perturbarea numărului sau pînă la dispariție totală [1, 2]. Este curios faptul că în cursul unui act respirator, omul în repaus trece prin plămîni o cantitate de circa 500 cm³ de aer, volum care creşte mult în cazul efectuării unui efort fizic [3]. Într-un nictimer omul respiră circa 20 m³ de aer. Luînd comparativ, în mediu, cu consumul de alimente şi apă, în timp de 24 ore, omul inhalează în medie 12 kg de aer în timp ce consumul de apă nu depăşeşte de obicei 2 kg, iar cel de alimente 1,2 kg[3]. Rezultă din aceste date importanţa pentru sănătate a compoziţiei aerului atmosferic, la care se adaugă şi faptul că bariera pulmonară reţine numai în mică măsură substanţele pătrunse odată cu aerul inspirat. Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea atît prin compoziţia sa chimică, cît şi prin proprietăţile sale fizice: temperatură, umiditate, radiaţii, presiune. Efecte directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

populaţiei umane ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste modificări se pot traduce în ordinea gravităţii prin: creşterea morbidităţii, apariţia unor simptome sau modificării fizio-patologice, creşterea mortalităţii. POLUAREA MEDIULUI ȘI SĂNĂTATEA OMULUI Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de etiologie, concentraţie şi de durata acţiunii lor asupra organismului uman, provocînd astfel consecinţe grave. Vom enumera unii din principalii poluanţi care acţionează negativ asupra sănătății omului. Monoxidul de carbon. Este un gaz toxic. Se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili, deci la arderea pădurilor şi chiar în urma descărcărilor electrice [3]. În concentraţii mari fiind letal. Reduce capacitatea de transport a oxigenului în sînge, deci, cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular. Efecte asupra sănătății umane: are loc afectarea sistemul nervos central, slăbeşte pulsul inimii, reduce capacitatea fizică, poate cauza dificultăţi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare, determină iritabilitate, migrene, respiraţie rapidă, lipsa de coordonare, greaţă, ameţeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Populaţia cea mai afectată de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă copiii, vîrstnicii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare. Dioxidul de azot. Este la fel un gaz toxic. Pătrunde în atmosferă în rezultatul fermentaţiei bacteriane - oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei, deci deșeurile care se depozitează în afara teritoriilor special amenajate [4]. Poluarea poate fi provocată de industria celulozei şi hîrtiei, în emisiile provenite de la motoarele diesel, în măsura mai mică [3]. Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar. Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plamînilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducînd la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii. Dioxidul de sulf. În funcţie de concentraţie şi perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăţii umane. Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurta de timp, poate provoca dificultăţi respiratorii severe. Sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vîrstnicii şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii. Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator. Fenolul. Pătrunde în atmosferă în rezultatul arderii incomplete a hidrocarburilor. Sursele principale sunt: transportul auto, centralele termoelectrice, fabricile legate de industria materialelor plastice [3]. Deseori fenolul pătrunde în atmosferă în rezultatul pavării drumurilor, deoarece este parte componentă a asfaltului. Poate provoca maladii severe a sistemului respirator, boli cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos și tumori maligne. Aldehida formică. Este emisă în atmosferă de la arderea incompletă a hidrocarburilor. Deci, principalele surse sunt: transportul auto, centralele termoelectrice, uzinele chimice, fabricile de mobilă şi cele de tutun [3]. În contact cu pielea, provocă diferite forme de dermatite, care se manifestă după sensibilitatea individuală. Poate provoca infecții a căilor respiratorii, boli cardiovasculare și mutaţii genetice. Aldehida formică poate dezvolta modificări degenerative în ficat, inimă și rinichi. Este bine cunoscut faptul că aldehida formică este cancerogenă. Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

CONCLUZIE Mediul înconjurător ne asigura condițiile necesare vieții. Convingerea că această problemă este doar a specialiștilor este total greșită. Ocrotirea mediului ambiant este o problemă globală și fiecare om trebuie să-și asume această responsabilitate. Poluarea mediului înconjurător daunează foarte mult sănătății omului și de aceea depinde de noi dacă vom trai intr-un mediu curat și sanatos. BIBLIOGRAFIE 1. Pînzaru P., SîrbuT. Flora vasculară din Republica Moldova. Lista speciilor și ecologia. Chișinău: Tipografia Garomont-Studio, 2014. 240 p. 2. Dima E., Cobeț D., Manea L., ș.a. Dicționar explicativ ilustrat al limbii române. Chișinău: Editura ARC, Editura GUNIVAS, 2007. 2280 p. 3. Dragalina G., Velișco N., Kudrițcaia S., Pasecinic B. Chimie. Manual pentru clasa a 8-a. Chișinău: Editura ARC, 2013. 160 p. 4. Râmbu N. Geografia fizică a Republicii Moldova. Manual pentru clasa a VIII-a. Chișinău: Combinatul Poligrafic Litera, 2003. 160 p.

Şcoala din satul Baccealia este insula spiritualităţii în comunitate Şcoala din satul Baccealia este insula spiritualităţii în comunitate. Aici învaţă 141 de copii. Şcoala noastră este cea mai frumoasă şi prietenoasă , dar vrem s-o facem şi mai atrăgătoare, mai bine cunoscută în ţară. Noi , membrii “Focus” grupului împrenă cu coordonatorul adult doamna Svetlana Ţîbîrnă am luat

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

iniţiativa să înverzim zona şcolii. Pentru satisfacerea necesităţilor ne-am inclus în activităţile din cadrul Proiectului “Tinerii construiesc poduri ecologice “ finanţat de Fundaţia Est Europeană. Munca noastră s-a meritat. Am cîştigat finanţare pentru implementarea proiectului. Am sădit în curtea şcolii tufari decorativi, plante ierboase multianuale. Am procurat plante de cameră cu care am înverzit coridorul şcolii, loc unde organizăm careul de lucru, adunări de părinţi, activităţi extraşcolare, deoarece şcoala duce lipsă de sală de festivităţi. După această acţiune atmosfera din şcoală a devenit mai plăcută. Toţi admirau frumuseţea localului. Am primit multe laude de la d-na Zinaida Nenov, directorul şcolii şi părinţii care au venit la şcoală. Am rămas foarte mulţumiţi de lucru care l-am făcut. Vom planta arţari, tei, catalpă în jurul şcolii în cadrul acţiunii ecologice “Un arbore pentru dăinuirea noastră” din contribuţia pentru proiect oferită de Consiliul comunal Baccealia. Îndemnăm pe fiecare Să renaştem verdele magic al naturii ! Vitalie Ţîbîrnă, membru “Focus” grupului

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Lista membrilor echipei de implementare a proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice” 1

Prenumele, numele Iuliana Cantargiu

2 3

Alexei Tabacaru Liuba Pleșca

Renata Olednik

Vladimir Cucereavîi

Boris Malachi

Igor Ciumeico

Vera Ciuchitu

Irina Taran

Yulia Griga

Iuliia Afanaseva

Aleksandr Gurov

13 14 15 16 17

Maka Bibilieshvili Viacheslav Bezhenar Maia Porombrica Iuliana Trașcă Kerry Coughlin

Lilianna Zabierowska

19.

Anastasia Hlobistova

Organizatia Centrul Naţional de Mediu. Expert în elaborarea şi implemetarea proiectelor în cadrul Asociației Obștești „Centrul Național de Mediu” SRL Avecam-Prim, s.Sălcuța, r.Căușeni Liceul Teoretic ”Meșterul Manole”, Director, s.Sălcuța, r.Căușeni, MOLDOVA Studenta anul IV, faculatea Fizică, Matematică şi Tehnologii Informaţionale, Universitatea de Stat din Tiraspol, mun.Chişinău Primăria, Primar. Administrarea publică locală s.Taraclia, r.Căușeni, MOLDOVA Boris MALACHI, A.O. „Institutul de Justiție Civilă”, or.Criuleni, MOLDOVA Doctor în medicină, IP USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, MOLDOVA Şef serviciu resurse şi asigurarea durabilităţii investiţiilor , în aparatul preşedintelui raionului Căuşeni, MOLDOVA ONG ”Inițiativele femeilor” Pireatin, UCRAINA ONG "Filosofia Inimii" Vinnița, UCRAINA Șeful Filialei regional MOEO "ECA" în Sankt-Petersburg și regiunea Leningrad Coordonator pentru organizarea activităților cu regiunile, Mișcarea ECA, or.Ryazan Tbilisi I. Vekua Physics-Mathematical School 42, Georgia ONG Vitality, or.Tiraspol ONG VICON, r.Căușeni Şcoala Gimnazialǎ „Gh. Popescu” Mǎrgineni, Olt, ROMÂNIA Corpul Pacii in Moldova (2011-13), Traducator in limba engleză, SUA Profesoara de biologie, Institutul de Formare în Wroclaw, POLONIA Absolventă a Școlii de artă ”А.F. Foiniţki”, or. Tiraspol

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Lista proiectelor realizate de Grupurile Ecologice Școlare Unitatea de învăţămînt

Denumirea proiectului

Coordonatoriadulți

Liceul Teoretic “Mesterul

”Eco-renovare în Liceul

Tatar Larisa

Manole” s.Sălcuța , r.

Teoretic „Meșterul Manole”

Bocancea Nina

Gimnaziul „Gr.Vieru”, s.

„Să renaștem verdele magic

Ţîbîrnă Svetlana

Baccealia, r.Căuşeni

al naturii!”

Liceul Teoretic “Ștefan cel

ABC-ul cunoașterii și

Mare și Sfînt” s.Taraclia , r.

protejării mediului –

Căușeni

prioritatea noastră majoră

Gimnaziul ”V.Harnaj”

Natura – faguri de miere

s.Baimaclia, , r. Căușeni

pentru discipolii

Căușeni

Verstiac Alina

Guțu Iulia

profesorului Harnaj. Liceul Teoretic din Bender,

Renașterea izvoarelor și

Stația bilologică

rîurilor mici din Bender

Școala medie-grădinița nr.2,

Acțiune ecologică pe malul

s.Nezavertailovca

rîului Nistru

Școala medie nr.11,

Îmbunătățirea calității aerului Ala Golubova

or.Tiraspol

în școală și în cartier

Liceul Teoretic nr.2,

Salvați rîul Nistru

or.Tiraspol

Erșov Leonid

Ravili Șachirov

Anastasia Policarpova

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Acest Ghid este elaborat în cadrul proiectului

, care este implementat de VICON și Vitality în parteneriat cu Mișcarea ecologistă ECA. Adresa e-mail ong.vicon@gmail.com. Editat de membrii ONG VICON Scopul proiectului : dezvoltarea culturală prin cooperare între grupuri de lideri de tineret din cele două maluri ale Nistrului, prin schimb educațional și acțiuni de voluntariat comune ce țin de protejare a mediului.

Acest Ghid este editat în cadrul proiectului ”Tinerii construiesc poduri ecologice”

Surse web: 1. http://tineriilideri.org/ 2. WWW.ECAMIR.RU 3. http://www.environment.md/ 4. http://www.zibo.ro/mallul-copiilor/sponsor/Scoala-pentru-o-RomanieVerde-714

Echipa de implementare a proiectului , beneficiarii aduc sincere mulțumiri finanțatorilor și partenerilor proiectului. Acest proiect este finanțat în cadrul programului de granturi anunțat de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Proiectul este implementat de VICON și Vitality. Opiniile exprimate în cadrul acestui ghid țin de responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă viziunile FEE sau ale donatorilor.