Jurnal Israelian no 36 - Yom ha ZIKARON - Yom HaAtzmauth 2021

Coperta: Jantar mantar- inside room - IndiaJURNAL ISRAELIAN No.36

Săptămânal de Joi Cultură și artă în Israel și Diaspora https://www.jurnal-israelian.com/ Editor: Adrian Grauenfels Redactori: Dr. Sofia Gelman-Kiss Roni Căciularu Colaboratori: Liviu Antonesei Dr. Lucian-Zeev Herscovici Maria Sava Beatrice Bernath Bianca Marcovici Iulia Deleanu (România) Martha Eşanu (România) Dominic Diamant Dr. Alexandru Cristian Anica Andrei Fraschini Emanuel Pope (G.B) Marga Grauenfels Mircea Munteanu Mongolu’

Editura SAGA 2021-Israel

Redacția nu răspunde de conținutul materialelor colaboratorilor publicate în JURNAL Azi - 44 pagini

YOM HAATZMAUT Ziua Independenței ISRAELULUI

Jurnal Israelian No. 36 15-04- 2021 Pagina 2

Paul Claudel (1868-1955)

Treceau Prinţesele cu ochi de caprifoliu, Călare, pe cărări de codri suri Şi sumbri, ce păreau a fi în doliu, – Treceau cu haite-n surde lătrături. Cosiţele li se-ncâlceau în ramuri, Iar frunzele li se lipeau de chip, Cu mâna lor dădeau în lături ramuri, Privind, în jur, sălbatice la chip. Regini ale pădurii cu tril, în fagi, – şi-n care Arborii par mai vineţi, Sus capetele umede, pe care Cu ochii-n jos le ţineţi ! Prea mic sunt ca să fiu iubitul vostru, Prinţese ale serii ! Ca prin sticlă, Prin mine trece, iată, ochiul vostru, Când turturele ascultaţi, în sihlă. Fugiţi! lătratul haitei se-nteţeşte ! De nouri, ceru-i tot mai neguros. Daţi fuga! colbu,-n drum, se îndeseşte ! Stratul, sub paşi, de frunze,-i tot mai gros. Pârâul e departe… Behăie turma,-n stână. Eu fug şi ochii-mi plâng amară rouă. Cu munţii negri, nourii se-ngână. Peste păduri, la ora şase, plouă. 1887

[Traducere - Şerban Foarţă] ____________________________

am mințit Neg Mă întind din aur și din praf aceste mâini demente sunt ale mele mâinile mele sfinte inseminate de umbra ta Mă prăbușesc Mă ating cu gestul unei flori fragil si rece Mă ofer groaznicului abis înghețat Mă ofer tu mă sperii Mă ofer Nu îmi mai pasă de nimic [traducere : AG]

Desen: Tudor Banuş

Memorie aproape de uitare de Alejandra Pizarnik

Amintirea aproape de uitare Moarte îndepărtată vocea macină și vibrează și tremură vântul neagă vântul zace vântul zadarnic mâna se ascunde mâna sfântă sfântul trimis sfântul inseminat de vântul care zace

Jurnal Israelian No. 36 15-04- 2021 Pagina 3

Miriam Gamburd Suzana și bătrânii - Cartea Daniel Suzana, o tânără evreică, pură din punct de vedere moral, este surprinsă de doi bătrâni în timp ce se îmbăia. Aceștia se simt atrași de frumusețea fetei. Susana refuză propunerile imorale ale bătrânilor și aceștia, drept răzbunare, o acuză de adulter, căci conform preceptelor epocii, ea ar fi fost condamnată la moarte. În ultima clipă, tânăra este salvată de profetul Daniel.

Artemisia Gentileschi - 1610

Povestea este găsită în comentarii ale Bisericii Angliei despre cărțile care sunt citite

„despre viață și maniere”, dar nu pentru formarea unei doctrine. Povestea Suzanei nu este inclus în Tanahul evreiesc și nu este menționată în literatura evreiască timpurie, deși textul pare să fi făcut parte din Septuaginta originală din secolul al II-lea BC, și revizuit de Theodotion, un elenist care a fost redactorul textului Septuagintei * (c. 150 AD.)

O nevastă evreică frumoasă, numită Suzana, a fost acuzată pe nedrept de doi bătrâni servitori. În timp ce se scălda în grădina ei, după ce i-a trimis acasă pe însoțitori, doi servanți bătrâni, după ce și-au spus la revedere, se lovesc unul de celălalt pe când își spionau stăpână aflată la scăldat. Cei doi bărbați își dau seama că ambii o doresc pe Suzana. Când femeia se întoarce spre casa ei, o acostează, cerându-i să se culce cu ei. Când ea refuză, ei denunță femeia, susținând că motivul pentru care și-a trimis slugile acasă a fost să fie singură, ca să facă dragoste cu un tânăr, sub un copac.

Suzana refuză să fie șantajată și este arestată și pe cale să fie ucisă pentru adulter, dar tânărul profet Daniel întrerupe procesul, strigând că bătrânii ar trebui interogați pentru a preveni moartea unui nevinovat. După ce au fost separați, cei doi bărbați sunt interogați cu privire la detaliile a ceea ce au văzut, dar ei nu sunt de acord cu arborele sub care Suzana ar fi întâlnit iubitul ei. În textul grecesc, numele copacilor citați de bătrâni formează jocuri de cuvinte cu sentința dată de Daniel. Primul om spune că erau sub un pom de mastic (frecvent în insulele grecești), iar Daniel îl avertizează că un înger stă gata să-l taie în două dacă minte. Al doilea spune că erau sub un stejar verde, din nou Daniel îi spune că un înger stă gata să-l taie în două pentru minciună.

Marea diferență de dimensiune între un pom mastic și un stejar face ca bătrânii să fie dovediți mincinoși de toți cei prezenți la proces. Falșii acuzatorii sunt condamnați la moarte și virtutea triumfă. Este prima dată în scrierile antice că o femeie este achitată. A două morală învățață din poveste este că anchetele să separe martorii și apoi să compare mărturiile lor, metodă de cercetare folosită până în zilele noastre. Scena Suzanei la baie a devenit o temă larg tratată de arte în de-a lungul secolelor.

Jurnal Israelian No. 36 15-04- 2021 Pagina 15

Note

* Septuaginta (abreviat: LXX = 70, iar în latină: Septuaginta) este traducerea Vechiului Testament din ebraică în greacă. Ulterior, denumirea s-a extins asupra tuturor cărților Vechiului Testament. Legenda, transmisă nouă de Scrisoarea lui Aristeas și de Philon din Alexandria spune că traducerea respectivă a fost opera comună a șaptezeci (sau, după o altă variantă, a șaptezeci și doi) de înțelepți evrei, aleși câte șase din fiecare trib și că ea s-a realizat la Alexandria, în secolul al III-lea BC, sub domnia lui Ptolemeu al II-lea (285-247). Scopul traducerii nu se cunoaște cu precizie (este probabil pentru a suplini uitarea limbii ebraice de către evreii din diaspora). Conform altei ipoteze, Ptolemeu însuși s-ar afla la originea inițiativei, din dorința de a cunoaște codul de legi al unei comunități importante din Egipt, cum era comunitatea evreiască. ână la începutul erei creștine, evreii folosesc Septuaginta fără urmă de suspiciune. Respingerea ei categorică se manifestă o dată cu apariția creștinismului.

AG: traducere, note Idee si desen: Miriam Gamburd

Jacopo Tintoretto

Guido Reni Miriam Gamburd

Jurnal Israelian No. 36 15-04- 2021 Pagina 16