Ghid drept penal

Ghid drept penal Ghid anticorupţie pentru cetăţeni Corupţia costă. Costul corupţiei îl plăteşte fiecare dintre noi.

Din ultimul sondaj asupra corupţiei în România realizat de Banca Mondială a rezultat că 11% din veniturile familiilor cu un nivel de trai scăzut şi 5% din veniturile familiilor cu un nivel mediu de trai sunt costuri directe pentru corupţie. Aceste costuri se concretizează în “atenţii”, “şpăgi”, “cadouri”. Practic, dintr-un venit de 3 000 000 lei pe lună dumneavoastră plătiţi pentru corupţie 330 000 lei.

Din taxele şi impozitele ce vă sunt reţinute din salarii şi alte venituri, dumneavoastră ca cetăţeni, finanţaţi cea mai mare parte a serviciilor publice (Ex: servicii medicale, admininstrative etc). Din cauza corupţiei sunteţi deseori obligaţi să plătiţi din nou un serviciu deja achitat.

Conform aceluiaşi sondaj al Băncii Mondiale, un procent de 38,5% din populaţia cu venituri mici şi medii, deşi plăteşte asigurări sociale, nu solicită asistenţă medicală atunci când are nevoie pentru că este în imposibilitatea de a achita plăţile „neoficiale” adiacente.

La un nivel superior corupţia determină o alocare a resurselor după interese private în defavoarea interesului dumneavoastră general, ceea ce are drept consecinţă servicii publice de proastă calitate şi ineficiente care ne afecteză pe toţi printr'o investiţie mai mare de timp şi bani.

Corupţia are efecte de tip domino, deoarece se multiplică pe masură ce se desfăsoară, generând un efect de cerc vicios, în sensul că mai multă corupţie antrenează şi mai multă corupţie, astfel încât orice încercare de a antrena o mişcare în sens contrar devine extrem de anevoioasă. Din acest motiv, este nevoie de eforturi majore din partea întregii societăţi, şi mai ales necesită acţiuni preventive, mai degrabă decât curative.

Scopul acestui ghid oferit de Cabinet de Avocat Coltuc este să popularizeze şi să încurajeze folosirea activă de către dumneavoastră, cetăţenii, a instrumentelor şi a mijloacelor legitime de contracarare a coruptiei la nivel instituţional.

Există legislaţie, există instrumente şi există mijloace care vă stau la dispoziţie pentru a lupta împotriva corupţiei. Acest ghid vi le face cunoscute.

Deşi obligaţia de bună guvernare se află în 'curtea' statului, interesul unei bune guvernări se va afla întotdeauna în 'terenul' dumneavoatră ca şi cetăţeni.

O reacţie eficientă împotriva corupţiei presupune atît o implicare în activitatea de educaţie şi prevenire, cât mai ales implicarea în combaterea şi sancţionarea ei.

Considerăm că prevenirea faptelor de coruptie şi educaţia în spiritul unei atitudini publice anticorupţie se realizează prin:

Consultarea declaraţiilor de avere ale demnitarilor, funcţionarilor publici şi ale magistratilor, a declaratiilor de interese şi de incompatibilitate ale acestora, a băncilor de date existente, utilizarea legii accesului la informatii de interes public; Promovarea de iniţiative legislative adecvate şi adaptate acelor sectoare care s-au dovedit generatoare de corupţie; Presiune asupra organismelor anticorupţie de la nivel institutional şi monitorizarea performanţelor acestora; Reducerea toleranţei faţă de mica corupţie, percepută de opinia publică drept o dovadă de bună creştere şi recunoştinţă faţă de funcţionarul care îndeplineşte un act conform atribuţiilor sale; Mediatizarea cazurilor de corupţie şi după caz a sancţiunilor aplicate.

Dacă în ceea ce priveşte activitatea de prevenire a corupţiei şi educaţie un rol important au societatea civilă şi mass media în ceea ce priveşte combaterea şi sancţionarea faptelor de coruptie este de datoria dumneavoastră, ca cetăţeni, să sprijiniţi organele cu atribuţii în acest domeniu prin: Implicarea activă în procesul de descoperire a faptelor de corupţie facilitând astfel cercetarea şi judecarea acestora; Comunicarea organelor de urmărire penală, cu promptitudine, a oricăror indicii referitoare la fapte de corupţie; Sesizarea organelor competente pentru efectuarea urmăririi penale în cazul faptelor de corupţie prin depunerea de plângeri penale sau denunţuri astfel încât celor vinovaţi să li se aplice sancţiunile prevăzute de lege.

Legea este de partea dumneavoastră. Informaţiile referitoare la faptele de corupţie sunt şi rămân publice neputând fi acoperite de “umbrela” secretului de serviciu.

Mai mult, în calitate de martor identitatea dumneavoastră poate fi protejată de către organele de urmărire penală în cazul în care planează vreun pericol asupra dumneavoastră sau a celor apropiaţi.

Lucrurile nu se pot îmbunătăţi până când dumneavoastră, cetăţenii, nu vă veţi implica activ în exercitarea constantă şi chiar agresivă a drepturilor cetăţeneşti ca răspuns la abuzurile de care vă loviţi în diverse instituţii.

Doar o astfel de atitudine poate creea premisele unei reduceri a corupţiei şi poate contribui la îmbunătăţirea funcţionării serviciilor publice.

3. CE ESTE ŞI CE NU ESTE CORUPŢIE 3.1 Ce este coruptia?

Definiţie: Corupţia, în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredinţate, fie în sectorul public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup.

Orice act al unei instituţii sau autorităţi care are drept consecinţă provocarea unei daune interesului public, în scopul de a promova un interes/profit personal sau de grup poate fi calificat drept 'corupt'.

Nu este însă obligatoriu să exite un prejudiciu (concret sau material) al interesului public pentru a putea identifica o faptă de corupţie.

Exemplu: Să presupunem că o primărie organizează coform procedurilor de achiziţii publice o licitaţie de lucrări pentru asfaltarea unei străzi. Compania X participantă la licitaţie oferă o sumă de bani, unuia/unora dintre membrii comisiei de evaluare, sumă care este acceptată. Dacă după deschiderea ofertelor: - oferta companiei X este inferioară ca şi raport calitate/preţ altei oferte şi totuşi primeşte lucrarea suntem în prezenţa unui fapt de corupţie - oferta companiei X este cea mai bună sub aspect calitate preţ şi primeşte lucrarea suntem tot în prezenţa unui fapt de corupţie sau Vi se solicită o sumă de bani de către un funcţionar pentru eliberarea unei adverinţe/certificat pe care era obligat de atribuţiile funcţiei sale să v-o elibereze. Şi aceasta este o faptă de corupţie.

Rezumând putem spune că ne aflăm în faţa unui fapt de corupţie atâta timp cât un funcţionar sau oficial (ales sau numit), profitând de poziţia sa, obţine alte beneficii personale în afara celor la care este îndreptăţit prin lege(salariu).

Acestă definire largă a corupţiei este reflectată în legislaţia românească în sens restrâns, prin definirea anumitor infracţiuni distincte care se încadrează în termenul generic de corupţie, precum: darea şi luarea de mită, traficul de influenţă, primirea de foloase necuvenite etc.

3.2 Ce nu este corupţia Deşi exită anumite fapte care vă pot produce uneori prejudicii importante făcute de funcţionari sau oficiali ai diverselor instituţii publice în cadrul sau prin depaşirea atribuţiilor lor de serviciu, ele nu pot şi nu trebuie catalogate drept “corupţie”, dacă intenţia funţionarului nu a fost de a obţine un avantaj sau profit pentru el sau pentru altul.

Exemple de astfel de fapte prin care se încalcă legile ori drepturile dumneavoastră sunt: abuzul administrativ, eroarea, depăşirea competenţei, neglijenţa.

Exemple: - Refuzul unui funcţionar de a vă elibra o autorizaţie de construcţie în situaţia în care aţi îndeplinit cerinţele legale şi aţi depus documentaţia completă este un abuz şi nu o faptă de corupţie.

- Reţinerea unei persoane de către poliţie peste termenul de 24 ore sau menţinerea în stare de arest după expirarea mandatului au natura de abuzuri şi nu de fapte de corupţie.

- Dacă pe extrasul de carte funciară obţinut de la judecătorie în vederea vânzării unui teren sau clădiri apar alte dimensiuni decât cele reale ale suprafeţei sau apar alte vecinătăţi suntem în prezenţa unei erori şi nu a unui fapt de corupţie.

- Dacă un funcţionar al Registrului Comerţului ale cărei atribuţii sunt de a primi şi înregistra în Registru anumite menţiuni ale unui agent economic, califică natura juridică a respectivelor menţiuni şi decide asupra înregistrării suntem în situaţia unei depaşiri de competenţă şi nu a unui fapt de corupţie.

- Dacă funcţionara de la registratura unei instituţii vă primeşte petiţia sau cererea dar uită să vă dea număr de înregistrare suntem în situaţia unei neglijenţe şi nu a unui fapt de corupţie.

Pentru repararea prejudiilor cauzate de astfel de fapte calea care trebuie urmată este fie cea a reclamaţiei/contestaţiei administrative iar în caz de nesoluţionare favorabilă calea instanţei de judecată în cadrul unui proces în contencios adminstrativ fie direct calea instanţei civile.

Faptele de natura celor mai sus menţionate reprezintă în acelaşi timp şi o proastă administrare. Printr-o decizie a Parlamentului European, referitoare la procedura Mediatorului European (în sistemul instituţional românesc echivalentul Madiatorului European este Avocatul Poporului) au fost evideţiate şapte cauze posibile ale unei proaste administrări: lipsa de transparenţă, întârziere nejustificată, discriminare, abuz (în serviciu), nerespectarea procedurilor , eroarea legala/judiciară, neglijenţa în serviciu (proastă funcţionare ori incompetenţă), Astfel de fapte nu sunt corupţie şi în general un act de proastă administrare nu trebuie considerat drept corupţie. Este important însă de reţinut că astfel de acte pot fi generate sau pot genera fapte de corupţie, dacă în spatele unei aparente “proaste administrări” se află un mobil (sume de bani, foloase, influenţă etc).

3.3 Cadrul legislativ În contextul interesului din ce în ce mai mare acordat chestiunilor relative la corupţie pe plan mondial şi datorită preocupării autorităţilor române de îndeplinire a criteriilor de aderare în perspectiva largirii Uniunii Europene prin admiterea de noi membri, legislaţia naţională privind corupţia a fost seminificativ modificată şi completată în ultimii ani. În ciuda problemelor şi deficienţelor de aplicare a legilor există un cadru relativ funcţional care permite în mod specific sesizarea, urmărirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Legislaţia relavantă în ceea ce priveşte faptele de corupţie e cuprinsă în următoarele reglementări : Legea 140/1996 Codul Penal al României, cu completarile ulteriopare, Art. 254 – 258 Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi ţn mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei modificată şi completată de OUG 40/2003 Legea 503/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 43/2002, privind Parchetul National Anticorupţie Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţia de interes public

Legea 682/2002 privind protecţia martorului.

Pe site-ul Asociaţiei Române pentru Transparenţă la adresa: www.transparency.org.ro puteţi găsi o prezentare detaliată a legislaţiei anticorupţie. Sunt prezentate pe de-o parte normele generale interne şi convenţiile internaţionale în care este abordată chestiunea corupţiei iar pe de altă parte legile de funcţionare ale instituţiilor cu atribuţii de control (PNA) şi legile speciale ale unor autorităţi publice.

3.4 Tipuri de fapte definite ca infracţuni de corupţie În cadrul acestui subcapitol sunt prezentate prin exemple câteva dintre faptele definite de lege fapte de corupţie.

3.4.1 Luarea/darea de mită (Codul Penal, art. 254 şi 255): Luarea de mită (art.254 Cod Penal) este fapta funcţionarului care pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

Darea de mită (art.255 Cod Penal) este aceeaşi faptă privită în oglindă şi este reprezentată de promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui funcţionar de către o persoană pentru satisfacerea nelegală a unui interes.

Aceasta sunt unele dintre cele mai “populare” forme de corupţie existente în societate. În cadrul acestor infracţiuni sunt oferiţi şi primiţi bani, obiecte sau alte “stimulente” pentru realizarea, urgentarea sau simplificarea unor acte, proceduri etc Exemple: Cetăţeanul care la intrarea ţară, înmânează funcţionarului vamal paşaportul cu 20$ în el pentru a se asigura că acesta va sări peste eventuala verificare a bagajelor săvârşeşte o faptă de corupţie prin dare de mită.

Dacă funcţionarul vamal acceptă respectiva bancnotă se realizează o faptă de corupţie prin luare de mită.

Acelaşi tip de corupţie se realizează şi în cazul în care agentul de circulaţie nu încheie proces verbal pentru sancţionarea unui şofer contravenient şi acceptă de la acesta o sumă de bani.

3.4.2 Primirea de foloase necuvenite (Codul Penal, art. 256): Primirea de foloase necuvenite este definită drept primirea de cãtre un funcţionar, direct sau indirect, de bani ori alte foloase, dupã ce a îndeplinit un act, în virtutea funcşiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia.

Aceasta este infracţiunea prin care se sancţioneză aşa numitele “atenţii”: cadouri, sacoşe cu diverse produse, plicuri cu bani strecurate printre foi etc.

Dacă un funcţionar constată îndeplinirea condiţiilor legale şi acordă corect un aviz de mediu pentru o construcţie acceptând apoi o sumă de bani sau un cadou drept “ mulţumire”, el se face vinovat de corupţie prin primirea de foloase necuvenite.

3.4.3. Traficul de influenţã - (Codul Penal, art. 257 şi Legea 161/2003, art. 6¹):

Aceasta este infracţiunea prin care se pretind bani sau alte foloase de la o persoană fizică sau juridică de către o altă persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţã asupra unui funcţionar pentru a-l determina sã facã ori sã nu facã un act ce intrã în atribuţiile sale de serviciu.

Infracţiunea de trafic de influenţă există chiar daca persoana în cauza nu are în realitate influenţa pe care o pretinde. Infracţiunea se socoteşte savarşită în momentul în care persoana care pretinde că are sau chiar are influenţî primeşte sau pretinde bani, influenţă sau alte foloase, sau acceptă promisiuni, daruri în scopul declarat de a determina un anume comportament profesional din partea funcţionarului.

Exemplu: Fapta unui avocat care pretinde de la clientul său o sumă de bani sugerând că o va da judecătorului sau după caz procurorului pentru a le cîştiga bunăvoinţa este o faptă de corupţie prin trafic de influenţă. Nu are nici o importanţă dacă aceşti bani vor fi daţi mai departe sau vor fi păstraţi de respectivul avocat.

Legislaţia prevede că banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul infracţiunilor menţionate în acest capitol se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, făptuitorul (în cazul în care este condamnat) este obligat la plata echivalentului lor în bani.

3.4.4 Infracţiuni asimilate celor de corupţie: Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, a introdus sancţionarea unor fapte din sfera economică, fapte anterior neincriminate şi care se constituiau în portiţe de generare a corupţiei: Sunt astfel sancţionate: a) stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate a bunurilor aparţinând statului în cadrul procedurilor de privatizare; b) acordarea de credite sau de subvenţii cu încălcarea legii; c) utilizarea creditelor sau a subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate; d) influenţarea operaţiunilor economice ale unui agent economic de către cel ce are sarcina de a-l supraveghea, de a-l controla sau de a-l lichida; e) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu functţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuşiei sau însărcinării sale; f) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.

Art. 33 din Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate precizează un principiu important conform căruia nu pot fi clasificate ca secrete de serviciu acele informatii destinate să: asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea şi acoperirea: eludării legii, obstrucţionarea justiţia

Practic, dacă veţi hotărî să sesizaţi săvârşirea unei fapte de corupţie şi veţi dori să adunaţi probe, informaţiile în legatură cu acea faptă nu vor putea fi ascunse sub umbrela de “documente secrete”, pentru că în această situaţie, chiar şi documentele clasificate devin de interes public.

3.4.5 Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale comunităţilor europene, în legătură cu infracţiunile de corupţie: Legea 78/2000 a introdus de asemenea serie de prevederi relative la fondurile Uniunii Europene.

Astfel sunt sancţionate special ca fapte de corupţie, falsul şi uzul de fals prin care se obţin pe nedrept fonduri europene precum şi fraudarea acestor fonduri chiar în cazul în care ele au fost obţinute în mod legal. Dată fiind importanţa acestor fonduri pentru economia naţională şi necesitatea unei bune şi corecte absorbţii a lor este sancţionată şi fraudarea din culpă (greşeală, neatenţie) a acestor fonduri.

3.4.6 Alte categorii de situaţii care pot genera de corupţie Conflictul de interese: Rolul reglementării conflictului de interese este de a preveni situaţiile în care funcţionari publici sau demnitari ar fi înclinaţi în mod natural să slujească în primul rând sau predominant interesul personal, datorită existenîei unei împrejurări care le-ar aduce acestora, rudelor, prietenilor sau asociatilor lor un anumit avantaj. Aceste situaţii includ şi împrejurările în care existenţa unor obligaţii ale funcţionarilor sau demnitarilor faţă de orice terţ ar putea afecta imparţialitatea deciziilor sale. Aşadar, importanţa lor este data de faptul că simpla lor existenţă prezintă un potenţial pericol de corupţie.

Conform art. 70 din Legea 161/2003, "prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative." În cadrul legii sunt definite situaţiile în care membrii guvernului, aleşii locali sau funcţionarii publici se află în conflict de interese.

Sunt introduse anumite interdicţii şi incompatibilităţi instituite pentru a se evita sau a se reduce riscul de conflict de interese între atribuţiile unei persoane. Desigur, incompatibilităţile şi interdicţiile nu pot acoperi toate situaţiile posibile.

Important!

Interdicţiile şi incompatibilităţile sunt expres prevăzute de lege şi trebuie să fie interpretate foarte strict. Doar acele situaţii specifice şi nu altele sunt interdicţii, respectiv incompatibilităţi. Conflictul de interese poate să apară şi în formă „personală”, în sensul că un funcţionar poate avea competenţa legală de a realiza un anumit act dar datorită unei situaţii/circumstanţe personale nu poate fi obiectiv. În această situaţie, el trebuie să invoce conflictul de interese şi să se abţină/retragă de la realizarea respectivului act.

Exemplu: Dacă fiul primarului localităţii X este acţionarul principal al unei firme de construcţii, primarul se va afla în conflict de interese în cazul în care respectivei firme primăria îi va acorda un contract pentru o anumită lucrare. Un astfel de contract de execuţie este expres interzis de lege. Avem deci interdicţia pentru un ales local, soţ/soţie şi rude până la gradul al II-lea care au poziţii cu autoritate de decizie într-o societatea comercială de a încheia contracte cu autoritatea publică din care face parte alesul local.

Când însă un membru al unei comisii de evaluare dintr-o unitatea a administraţiei publice are o legătură de natură patrimonială cu una dintre persoanele ofertante în cadrul unei licitaţii (este furnizor sau client pentru o firmă a sa sau este firma la care a contractat construirea propriei sale case etc) ne aflăm în situaţia unui conflict de interese personal.

Mecanisme de plângere judiciară împotriva corupţiei: Instituţii cu competenţă directă şi modul de sesizare: 4.1.1 Inspectoratul General al Poliţiei - Direcţia Poliţiei Economico-Financiare Atribuţii: Verifică şi completează informaţiile pe care le deţin în urma plângerilor, denunţurilor sau sesizărilor din oficiu, în vederea constituirii probelor dosarului de urmărire penală; Organizează acţiuni de flagrant împreună cu procurorul pentru a prinde persoanele care comit fapte de corupţie; Efectuează acte de cercetare penală: audiază părţile vătămate, învinuiţii şi martorii, adună probe; Adoptă măsuri procedurale: dispun, dacă e cazul, măsuri de privare de libertate (reţinerea, care nu poate depaşi 24 de ore) sau înaintează instanţei cerere de arestare preventivă.

Mod de sesizare: Plângerea penală: Poate fi făcută numai de către victima unei infracţiuni de corupţie care a suferit un prejudiciu; Conţine numele, prenumele, calitatea şi domiciliul victimei, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut, şi a mijloacelor de probă; Poate fi făcută atât în scris, cât şi oral (situaţie în care plângerea se consemnează într-un proces verbal de către organul care o primeşte); Poate fi făcută personal sau prin mandatar cu procură notarială ataşată plângerii; Trebuie semnată de persoana care depune plângerea; Nu sunteţi obligaţi de lege să depuneţi plângere penală dacă sunteţi victima unui fapt de corupţie, însă în lipsa plângerii dreptul dumneavoastră nu poate fi realizat şi nici prejudiciul recuperat.

Denunţul: Poate fi făcut de către orice persoană fizică sau juridică care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte de corupţie şi care nu este implicată în nici un fel; Conţine numele, prenumele, calitatea şi domiciliul victimei, descrierea faptei care formează obiectul denunţului, indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut şi a mijloacelor de probă; Poate fi făcut atât în scris cât şi oral (situaţie în care se consemnează într-un proces verbal de catre organul care o primeşte); Poate fi făcut personal sau prin mandatar cu procura notarială ataşată plângerii; Nu este obligatoriu decât pentru persoanele cu atribuţii de control care trebuie să înştiinţeze organul de umărire penală de săvârşirea faptei de corupţie; Nu trebuie sa fie semnat de denunţător; Făptuitorul nu se pedepseşte dacă se autodenuntă mai înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate sau să fi aflat de săvârşirea faptei respective.

DNA Direcția Națională Anticorupție (DNA) este o structură de parchet specializată în combaterea corupției mari și medii. Este creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea și aducerea în fața instanței a cazurilor de corupție medie și mare. Prin activitatea sa, contribuie la reducerea corupției, în sprijinul unei societăți democratice apropiate de valorile europene.

DNA, ca structură având competențe clar definite pe zona de combatere a corupției mari și medii, a fost creată după un model adoptat de mai multe state europene – Spania, Norvegia, Belgia, Croația.

De ce a fost necesară constituirea unei structuri specializate de parchet doar pentru combaterea a corupției la nivel înalt și mediu, atâta timp cât corupția mică, sau mai bine spus, corupția de zi cu zi, „corupția de ghișeu” este un fenomen pe care cetățenii îl resimt în mod mult mai direct?

Răspunsul este următorul: corupția la toate nivelurile este alimentată atunci când persoane corupte care dețin anumite pârghii de putere au sentimentul că sunt deasupra legii, că sunt intangibile și că societatea nu dispune de mijloace suficient de eficace pentru a le dovedi activitățile infracționale și a le trage la răspundere. Pentru a combate eficient acest tip de criminalitate, care face parte din categoria criminalității „gulerelor albe” este nevoie de o instituție specializată, independentă și dotată cu resurse corespunzătoare. Rezultatele concrete ale

instituției specializate în combaterea corupției la nivel înalt sunt menite să descurajeze corupția la toate nivelurile.

DNA este o entitate independentă în raport cu instanțele judecătorești, cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice.

Dosarele anticoruptie din ultimii 25 ani Dosarul "Voicu" – Catalin Voicu Dosar finalizat in 1898 zile de la inceperea urmaririi penale Senatorul PSD Catalin Voicu este acuzat ca ar fi primit sume de ordinul sutelor de mii de euro de la oamenii de afaceri Costel Casuneanu si Marius Locic, pentru a interveni pe langa judecatori si politisti spre a obtine decizii favorabile in dosarele in care acestia erau implicati (un litigiu dintre firma de constructii PA&CO si CNADNR, respectiv un dosar penal pentru inselaciune).

Potrivit procurorilor DNA, "in anul 2009, inculpatul Catalin Voicu a pretins de la inculpatul Costel Casuneanu in mod repetat, la diferite intervale de timp, sume de bani, totalizand 260.000 euro, din care a primit suma de 200.000 euro, promitand ca in schimb va interveni pe langa magistratii Sectiei Contencios administrativ si fiscal din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie investiti cu solutionarea unui dosar avand ca obiect litigiul dintre SC PA&CO International SRL Bacau si C.N.A.D.N.R. si-i va determina pe acestia sa adopte o solutie favorabila societatii comerciale la care Costel Casuneanu era asociat."

Banii ar fi ajuns la judecatorul Florin Costiniu, care l-ar fi ajutat pe Voicu sa intervina pe langa magistratii Sectiei Contencios administrativ si fiscal din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in sprijinul companiei lui Casuneanu.

Anchetatorii mai spun ca, in perioada august-octombrie 2009, "inculpatul Catalin Voicu a pretins si primit de la inculpatul Marius Locic suma de 119.000 RON promitandu-i ca in schimb va interveni pe langa politisti din cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti si-i va determina sa nu dispuna masura preventiva a retinerii impotriva inculpatului Marius Locic, ci sa propuna solutia de neurmarire penala, intr-un dosar in care Marius Locic era cercetat pentru inselaciune de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti." Locic i-ar mai fi promis lui Voicu si publicarea gratuita, in cotidianul "Interesul Public", a unor articole cu continut electoral.

Pentru a-si ascunde faptele, cei doi ar fi intocmit documente justificative (contract de asistenta juridica, ordin de plata, factura fiscala) fictive. Mai mult, Marius Locic i-ar fi determinat pe trei dintre angajatii Locic Imobiliare SRL sa inregistreze in evidenta contabila a firmei documente comerciale, financiar contabile si bancare cu continut nereal.

Urmarirea penala in dosar a inceput in 10 decembrie 2009, iar jumatate de an mai tarziu, pe 21 mai 2010, cei patru inculpati au fost trimisi in judecata.

Alti inculpati in dosar: - Florin Costiniu, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, fost presedinte al Sectiei civile si de proprietate intelectuala din cadrul ICCJ, pentru complicitate la trafic de influenta; - Costel Casuneanu, asociat la SC PA&CO International SRL Bacau, pentru cumparare de influenta, in forma continuata; - Marius Locic, administrator al SC Locic Imobiliare SRL, pentru cumparare de influenta, fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la legea contabilitatii in legatura cu fapte de coruptie, toate in forma continuata.

Masuri asiguratorii luate in dosar: - In 11 decembrie 2009, procurorii au dispus interdictia parasirii localitatii pentru o perioada de 30 de zile pe numele lui Catalin Voicu.

- In 9 martie 2010, procurorul sef al DNA a inaintat ministrului Justitiei solicitarea de a sesiza Senatul, pentru a cere, in conformitate cu prevederile Constitutiei, incuviintarea arestarii senatorului Catalin Voicu. Dupa ce solicitarea a fost aprobata de senatori, DNA a solicitat ICCJ arestarea lui Voicu, pe 26 martie 2010. In 30 martie 2010, instanta suprema a aprobat arestarea preventiva alui Catalin Voicu.

- In 4 mai 2010, procurorii au dispus instituirea inscriptiei ipotecare asupra unui imobil proprietate a inculpatului Marius Locic situat in Bucuresti.

- In 6 mai 2010, procurorii au dispus instituirea popririi asupra sumei de 200.000 euro apartinand inculpatului Costel Casuneanu.

Pozitia acuzatului: "Sunt nevinovat, nu am făcut nimic din ce îmi impută DNA pe baza unor simple supoziţii."

Sentinte pronuntate: 1 iunie 2012 - Catalin Voicu a fost condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta. Din pedeapsa se deduce perioada de arest preventiv. Omul de afaceri Costel Casuneanu a fost condamnat la patru ani de inchisoare, cu suspendare, pentru cumparare de influenta. Fostul judecator al ICCJ Florin Costiniu a fost condamnat la trei ani de inchisoare, cu suspendare, pentru complicitate la trafic de influenta. Marius Locic a fost condamnat la patru ani de inchisoare, cu executare. Si aici se va deduce perioada de arest preventiv. Sentintele nu sunt definitive si au fost atacate cu recurs.

22 aprilie 2013 - DECIZIA DEFINITIVA: Fostul senator PSD Catalin Voicu a fost condamnat definitiv si irevocabil luni de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie la 7 ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta.

Instanta i-a mai condamnat defintiv si irevocabil pe omul de afaceri Marius Locic la 4 ani de inchisoare cu executare, pe fostul judecator Florin Costiniu la 4 ani de inchisoare cu suspendare si pe omul de afaceri Costel Casuneanu la 4 ani de inchisoare tot cu suspendare.

Dosarul "Palinca si caltabosi" - Decebal Traian Remes si Ioan Muresan Dosar finalizat in 2019 zile de la inceperea urmaririi penale Dosarul a fost deschis prin autodenuntul unuia dintre co-inculpati (Gheorghe Ciorba). Acesta le-a dezvaluit procurorilor ca, pe 13 septembrie Ĺ&#x;i 23 septembrie 2007, i-a dat lui Decebal Traian Remes produse alimentare (carnati si palinca) in valoare de 1.500 lei si suma de 15.000 Euro, prin intermediul fostului ministru al Agriculturii, Ioan Muresan, in scopul favorizarii firmei Construct Europromt SRL Certeze, apartinand fiului omului de afaceri Gheorghe Ciorba, la castigarea a doua licitatii publice de atribuire de lucrari de amenajari funciare.

Masuri preventive si asiguratorii luate in acest dosar: 10 martie 2008 - sechestru asigurator asupra apartamentului din Baia Mare apartinand sotilor Remes.

Alti inculpati: Ioan Avram Muresan (fost ministru al Agriculturii) - complicitate la cumpararea de influenta, in forma continuata; Gheorghe Ciorba (om de afaceri) - complicitate la cumpararea de influenta, in forma continuata.

Pozitia acuzatului: "Am devenit si eu o tinta si se incearca compromiterea mea. Nu mi-e frica in contextul acesta de nicio urmare. Nu am nicio culpa."

Sentinte: 14 februarie 2012, Prima sentinta - Decebal Traian Remes si Ioan Muresan au primit fiecare 3 ani de inchisoare cu executare. In prezent se judeca recursul.

25 februarie 2013, ICCJ - Decizia finala si definitiva: Fostii ministri Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan, condamnati definitiv la cate 3 ani de inchisoare cu executare.

Dosar de luare de mita – Nicolae Mischie Dosar finalizat in 3948 zile de la inceperea urmaririi penale Fostul presedinte al Consiliului Judetean Gorj, Nicolae Mischie, a fost acuzati de procurori ca ar fi primit mita in valoare de mai multe sute de mii de euro, sub forma de masini, mobilier, aparatura electrocasnica sau lucrari de constructii, de la un om de afaceri pe care l-ar fi ajutat sa

obtina contracte publice preferentiale. Initial, Mischie a fost condamnat la patru ani de inchisoare de Tribunalul Gorj, decizie confimata apoi de Curtea de Apel Timisoara.

Sentinta DEFINITIVA a venit de la Inalta Curte, pe 18 martie 2013 - Mischie a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare.

Potrivit anchetatorilor, in perioada 1999-2002, un om de afaceri din Gorj ar fi efectuat lucrari de constructii si de renovari in valoare de 4,5 miliarde de lei vechi la trei cladiri apartinandu-i lui Mischie. Este vorba de o cladire din Targu Jiu, de o vila in comuna Godinesti, Gorj, si de un apartament in Bucuresti.

Mischie ar mai fi pretins, drept mita, un autoturism ARO, plus mobilier si bunuri electrocasnice in valoare de peste 400 de milioane de lei vechi pentru dotarea proprietatii sale din Targu Jiu. In schimbul serviciilor prestate si bunurilor primite, Mischie ar fi urmat sa intervina pe langa diverse institutii publice, pentru a-i facilita omului de afaceri obtinerea unor contracte publice. In plus, seful CJ Gorj i-a mai promis ca va opri eventualele controale fiscale la firmele acestuia.

Procurorii sustin ca, pentru a se masca fapta de coruptie, in cazul autovehicului ARO "au fost intocmite acte de vanzare pe numele unei terte persoane, banii apartinand, in fapt, omului de afaceri, care a platit peste 189 milioane lei drept contravaloare a masinii de teren. Mai mult, societatea apartinand afaceristului a emis, intr-o singura zi – 22 aprilie 2002 – sapte chitante si, imediat dupa aceasta, tot atatea dispozitii de plata prin care, in mod fictiv, s-a atestat incasarea contravalorii facturii pentru autoturismul ARO. Intreaga suma de 189.339.302 lei a fost scoasa, cu titlu de retragere-aport personal, din contul afaceristului. In septembrie 2002, autoturismul a fost transferat de la terta persoana care l-a preluat in numele inculpatului la o firma al carei administrator era sotia acestuia, Sanda Mischie."

Anchetatorii sustin ca Mischie ar fi intervenit la conducerea Directiei Generale a Finantelor Publice Gorj, pentru ca protejatul sau sa beneficieze de esalonarea datoriilor catre stat si ridicarea unui sechestru de 1,5 miliarde lei pe o hala de constructii. De asemenea, el ar fi intervenit si la conducerea Companiei Nationale a Lignitului Oltenia, pentru incheierea a 56 de contracte de executie, valoarea totala a acestora, fara TVA, fiind estimata la peste 163 miliarde de lei vechi.

"In 2003, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Gorj, inculpatul a incheiat un contract pentru amenajarea interioara a obiectivului «Casa Ganescu», autoritatea contractanta platind in avans peste 248 milioane lei din finantari prin programul PHARE. Lucrarea a fost atribuita preferential societatilor controlate de acelasi om de afaceri, oferta fiind directionata de inculpat, in mod expres, catre aceste firme. Mai mult, invitatiile au fost semnate chiar de catre inculpatul Nicolae Mischie, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean. Inaintea inceperii lucrarilor, Consiliul Judetean Gorj a emis ordin de plata pentru suma de 817 milioane lei, care a si fost achitata. Ulterior, in decurs de numai doua luni, firma contractanta a incasat inca 2,8 miliarde lei, reprezentand amenajari interioare la «Casa Ganescu»", se mai arata in rechizitoriu.

Pozitia acuzatului: "Este un abuz ce se intampla. Sunt nevinovat."

Sentinte pronuntate: 12 iulie 2007 – Tribunalul Gorj l-a condamnat pe Mischie la patru ani de inchisoare cu executare; 17 februarie 2010 – Curta de Apel Timisoara l-a condamnat pe Mischie la patru ani de inchisoare cu executare; 3 martie 2011 – Sentinta anterioara este casata de catre Inalta Curte, care decide rejudecarea procesului la Curtea de Apel Timisoara; 13 iunie 2012: Curtea de Apel Timisoara a decis ca Nicolae Mischie sa isi petreaca patru ani dupa gratii. Decizia nu este definitiva, ea a fost atacata cu recurs.

Conform sentintei magistratilor de la Curtea de Apel Timisoara Nicolae Mischie a primit trei ani de inchisoare pentru trafic de influenta si patru ani pentru luare de mita.

Pedepsele au fost contopite si astfel Mischie a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu executare.

Nicolae Mischie, condamnat la patru ani de inchisoare.

18 martie 2013 - Sentinta DEFINITIVA - Mischie este donamnat la 4 ani de inchisoare cu executare.

Dosarul “Voluntari” – Miron Mitrea Dosar finalizat in 2333 zile de la inceperea urmaririi penale Miron Mitrea este acuzat ca, pe vremea in care era ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei in guvernul Adrian Nastase, a primit drept mita circa 300.000 de euro, sub forma de lucrari de constructie la o casa apartinand mamei sale. Foloasele necuvenite ar fi provenit de la Irina Jianu, sefa Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), in schimbul numirii si mentinerii ei in functiile de inspector general adjunct, respectiv inspector general in cadrul ISC. In 16 mai 2011, Inalta Curte a decis ca dosarul sa fie trimis inapoi la DNA. UPDATE 13 februarie 2015 ICCJ: Sentinta Definitiva: Miron Mitrea, condamnat definitiv la 2 ani inchisoare cu executare UPDATE: ICCJ - 15 octombrie 2014: Miron Mitrea este condamnat la 2 ani de inchisoare cu executare. Decizia nu e definitiva Potrivit rechizitoriului, ministrul ar fi acceptat lucrari de constructie, de amenajare si de dotare in valoare de 9,27 miliarde de lei vechi, la un imobil situat in orasul Voluntari, prin intermediul firmelor Conimpuls SA, Vertcon SA, Durimpuls SRL si Regal Glass SRL, toate din Bacau. "La

momentul numirii in functia publica, inculpata Irina Paula Jianu avea calitatea de vicepresedinte, respectiv actionar la aceste societati comerciale", arata procurorii.

Anchetatorii mai spun ca, "pentru a nu fi evidentiate in contabilitate cheltuielile efectuate pentru executarea lucrarilor mentionate mai sus, in perioada 2001 – 2006, Irina Jianu i-a determinat pe administratorii si pe unii angajati ai Conimpuls SA, Vertcon SA si Regal Glass SRL sa opereze inregistrari inexacte in contabilitate, sa omita efectuarea unor asemenea inregistrari, sa falsifice documente contabile (situatii de lucrari, devize oferta, devize generale, chitante de incasare, dispozitii de incasare si facturi fiscale) si sa le depuna, ulterior, la compartimentele de specialitate".

In plus, "la inceputul anului 2004, pentru a elimina orice dovezi privind foloasele necuvenite date lui Miron Mitrea, Irina Jianu a dat dispozitie administratorilor Vertcon SA si Conimpuls SA sa stearga inregistrarile din evidenta contabila informatizata, sa instraineze calculatoarele pe care fusesera implementate si sa distruga toate documentele financiare si tehnice".

Anchetatorii sustin ca, in schimbul foloaselor necuvenite primite, Miron Mitrea, a numit-o, a promovat-o si a mentinut-o pe Irina Jianu in functiile de inspector sef adjunct si inspector general de stat in cadrul ISC. In plus, in 2006, Nicolae Popescu, arhitect sef al orasului Voluntari, ar fi falsificat, la presiunea lui Mitrea, autorizatia de construire emisa in cursul anului 2001 de Primaria Voluntari pentru edificarea imobilului respectiv. Miron Mitrea a aratat acest document procurorilor, incercand sa-i convinga de faptul ca imobilul s-a construit inaintede numirea Irinei Jianu in functiile mentionate mai sus.

Pentru a putea fi declansata urmarirea penala impotriva politicianului a fost nevoie de mai bine de un an. Astfel, pe 13 septembrie 2007, DNA l-a sesizat pe presedintele Traian Basescu pentru ca acesta sa ceara, potrivit legii, declansarea urmariii penale impotrriva lui Miron Mitrea, in calitatea acestuia de fost ministru. In ianuarie 2008, solicitarea presedintelui a ajuns la ministrul Justitiei.

Pe 21 aprilie 2008, DNA a trimis cererea de avizare a inceperii urmaririi penale la Camera Deputatilor, avand in vedere ca Miron Mitrea era, la acea data, deputat. Primul vot s-a dat in iunie, insa acesta a fost anulat din lispa de cvorum. Un nou vot, in august 2008, s-a soldat cu respingerea cererii DNA. Pe 3 septembrie 2008, Miron Mitrea si-a dat demisia din Parlament, pentru a se pune la dispozitia justitiei. La 1 octombrie 2008, urmarirea penala a fost declansata in mod oficial, iar pe 5 martie 2009 el a fost trimis in judecata, sub acuzatiile de luare de mita, instigare la fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals.

Masuri asiguratorii luate in dosar: s-a introdus sechestru asigurator asupra bunurilor imobile ale lui Miron Mitrea si Irina Jianu, in vederea recuperarii prejudiciului produs firmelor de constructii

Alte persoane cercetate in dosar: - Irina Paula Jianu, fost inspector de stat sef adjunct la Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC), ulterior inspector general de stat in constructii la ISC, pentru dare de mita in forma continuata; folosirea cu rea-credinta a bunurilor societatilor comerciale intr-un scop contrar intereselor acestora, in forma continuata si in forma participatiei improprii, in legatura directa cu infractiunea de coruptie; fals intelectual, astfel cum este reglementat in Legea contabilitatii, in forma continuata si in forma participatiei improprii, in legatura directa cu infractiunea de coruptie; fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata si in forma participatiei improprii, in legatura directa cu infractiunea de coruptie; folosirea, cu rea-credinta, a bunurilor societatilor comerciale intr-un scop contrar intereselor acestora, in forma continuata si in forma participatiei improprii; fals intelectual, astfel cum este reglementat in Legea contabilitatii, in forma continuata si in forma participatiei improprii; fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata si in forma participatiei improprii.

- Nicolae Popescu, fost arhitect sef in cadrul Primariei Voluntari, pentru fals material in inscrisuri oficiale si favorizarea infractorului, ambele in legatura directa cu infractiunile de coruptie.

Pozitia acuzatului: "In mod evident nu poate exista mita daca numirea in functie a doamnei Jianu a fost cu trei luni inaintea cumpararii casei si aproape cu sase luni inaintea inceperii lucrarilor. Desi mi s-a insailat un proces penal, vreau sa fiu judecat."

Decizie: In 16 mai 20111, completul de 5 judecatori ai ICCJ decide retrimiterea dosarului la DNA. Reinceperea urmarii penale: In 26 aprilie 2012, Mitrea este audiat la DNA. Procurorii anunta ca au reinceput urmarirea penala a lui Mitrea in aceasta cauza.

16 octombrie 2013 - lui Miron Mitrea i-a fost prezentata la DNA dosarul de urmarire penala.

31 octombrie 2013 - DNA a finalizat dosarul si l-a retrimis spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, insa prejudiciul retinut in dosar a fost diminuat.

Potrivit DNA, in dosarul retrimis spre judecare procurorii au stabilit un prejudiciu mai mic, respectiv a fost diminuat de la peste 920.000 lei la 520.000.

Sentinta Definitiva - 13 februarie 2015: Miron Mitrea a fost condamnat definitiv la 2 ani inchisoare cu executare - ICCJ

Dosarul "Mita de la PIC" – Antonie Solomon Dosar finalizat in 1816 zile de la inceperea urmaririi penale Fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon, este acuzat ca ar fi primit 50.000 de euro mita de la Cornel Penescu, unul dintre proprietarii lantulului de hipermarketuri PIC. Banii ar fi fost platiti pentru a elibera autorizatia de constructie pentru un magazin PIC in Craiova, pe un teren aflat in litigiu, si pentru a conecta noul hipermarket la reteaua publica de transport in comun. Edilul a petrecut sase luni in arest preventiv, in perioada martie-septembrie 2010.

Potrivit anchetatorilor de la DNA, in februarie-martie 2006, Antonie Solomon ar fi primit, in mai multe transe, suma de 40.000 de euro de la Cornel Penescu, pentru a emite o autorizatie de constructie ilegala pentru un hipermarket PIC. Anterior, cererea de autorizatie de constructie fusese respinsa de functionari din cadrul Primariei Craiova, intrucat exista un litigiu pe rolul instantelor judecatoresti.

De asemenea, arata procurorii, "la data de 9 noiembrie 2006, Solomon Antonie a primit de la un actionar principal al SC PIC SA Pitesti suma de 10.000 euro, pentru ca, in calitate de presedinte al Comisiei de Sistematizare a Circulatiei Rutiere si Pietonale a municipiului Craiova sa inlesneasca aprobarea unei cereri privind asigurarea transportului public pana in zona unde era amplasat hipermarketul PIC Craiova".

Masuri asiguratorii luate in dosar: - La 3 martie 2010, Antonie Solomon a fost arestat preventiv. El a fost eliberat pe 8 septembrie, urmand sa fie judecat in libertate.

- A fost instituit, la 15.02.2008, sechestru asupra sumei de 50.000 euro (reprezentand obiectul infractiunii de coruptie), din totalul de 200.000 euro identificati si ridicati cu prilejul efectuarii perchezitiei la domiciliul lui Antonie Solomon.

Alti inculpati in dosar: Gheorghe Cornel Penescu (actionar majoritar al SC PIC SA), pentru dare de mita in forma continuata; Dragos George Stancu (director de magazin PIC Craiova), pentru dare de mita; Gheorghita Pieca (fost administrator al SC PIC SA), pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsit in legatura cu o infractiune de coruptie.

Pozitia acuzatului: "Ma consider nevinovat in acest caz."

Decizii: Prima decizie - 11 iulie 2013 - Curtea Suprema ii condamna pe Antonie Solomon si Cornel Penescu la cate trei ani de inchisoare cu executare fiecare. Decizia nu este definitiva.

Decizie finala - 20 septembrie 2013 - Antonie Solomon si Cornel Penescu au fost condamnati la cate 3 ani de inchisoare cu executare fiecare pe 20 septembrie 2013. Sentinta este definitiva.

Dosarul "Mita la Hidroelectrica 1" - Eugen Bradean Dosar finalizat in 485 zile de la inceperea urmaririi penale Eugen Bradean, fost membru in Directoratul Hidroelectrica, a fost condamnat pe 5 decembrie 2013 de Tribunalul Bucuresti la trei ani de inchisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare si luare de mita.

Decizia nu este definitiva. El a fost condamnat in dosarul de mita in valoare de 1,4 milioane euro pentru incheierea unui contract de furnizare de energie de aproape 263 milioane euro. Aceasta este cea mai mare mita din ultima perioada anchetata de DNA. Eugen Bradean (foto Mediafax) si-a recunoscut vinovatia in fata instantei, astfel incat dosarul sau s-a finalizat in mai putin de o luna de la trimiterea in judecata, scrie Agerpres. Bradean a primit o reducere cu o treime din pedeapsa, si anume trei ani pentru complicitate la luare de mita si doi ani pentru complicitate la dare de mita, ambele cu suspendare, pe o perioada de incercare de opt ani. Instanta a decis pe 5 decembrie 2013 si eliberarea imediata a lui Eugen Bradean, care se afla in arest din 23 octombrie. Decizia instantei nu este definitiva, ea poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti.

Judecatorii Tribunalului Bucuresti au disjuns dosarul cu privire la Ioan Mihaila, membru in Consiliul de Supraveghere al SC Hidroelectrica SA si consilier al ministrului delegat pentru Energie, urmand ca acesta sa fie judecat separat.

Referatul procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) in cazul scandalului de mita la Hidroelectrica arata ca Ion Mihaila, consilier al ministrului Energiei Constantin Nita, ar fi intermediat mituirea lui Remus Vulpescu (denuntator in dosar, actualmente director de cabinet al ministrului Finantelor) pentru ca acesta sa ia o decizie in favoarea firmei clujene Energon Power and Gas. Stenogramele arata ca Mihaila, impreuna cu Eugen Bradean (la acea vreme director in Hidroelectrica), i-ar fi promis lui Vulpescu 1,4 milioane de euro pentru a accepta un contract favorabil firmei clujene si defavorabil Hidroelectrica.

In stenograme se arata ca Bradean (director de trading la Hidroelectrica si membru in Consiliul de Supraveghere) spune intr-o convorbire cu Vulpescu ca "presupune" ca si ministrul Constantin Nita e implicat in afacerea Hidroelectrica-Energon si ca cel mai probabil in spatele necunoscutei firme Energon s-ar afla vechii "baieti destepti". Ulterior, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Nita, a declarat ca nu are nicio implicare in cazul mitei de la Hidroelectrica.

Pe 23 octombrie 2013, DNA a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Eugen Bradean si de Ioan Mihaila si ca a dispus retinerea celor doi. Directia Nationala Anticoruptie preciza ca, in aceasta cauza, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Roman de Informatii.

Pe 24 octombrie 2013, Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica l-a demis pe Eugen Bradean din Directoratul companiei, iar pe 13 noiembrie 2013 DNA anunta ca i-a trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pe Bradean si Mihaila.

In noiembrie 2013, in acest dosar au fost audiati la DNA in calitate de martori si fostul director al SRI Virgil Magureanu si fiul lui Virgil Ardelean - fost sef al DGIPI. Presa locala din Cluj Napoca a scris ca Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, ar fi fost asociat cu Rares Criste, administratorul firmei Energon, specializata in comercializarea energiei electrice.

O inregistare obtinuta de HotNews.ro a sedintei Consiliului de Supraveghere (CS) din 22 octombrie 2013 arata cum incerca Eugen Bradean sa-i convinga pe colegii sai sa accepte contractul cu firma lui Rares Criste si cum il apara Ioan Mihaila. Potrivit informatiilor din aceasta inregistrare, Hidroelectrica ar fi pierdut peste 350 de milioane de lei daca ar fi fost incheiat contractul cu Energon Power&Gas si, in plus, o astfel de tranzactie ar fi creat terenul potrivit pentru vechii "baieti destepti" care cer in instanta daune de 1,6 miliarde de lei in urma denuntarii contractelor in perioada de insolventa a companiei producatoare de energie.

Reamintim ca pe 23 octombrie, la doar o zi dupa aceasta sedinta a CS, directorul Eugen Bradean si un membru al consiliului de supraveghere, Ioan Mihaila, au fost retinuti.

Ce sustin procurorii DNA: Ioan Mihaila, membru in Consiliul de Supraveghere al S.C. Hidroelectrica S.A si consilier al ministrului delegat pentru Energie din cadrul Guvernului Romaniei, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de dare de mita, Eugen Bradean, membru in Directoratul S.C. Hidroelectrica S.A si coordonator al Directiei de Marketing Furnizare, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la luare de mita si complicitate dare de mita.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt: In cursul lunii octombrie 2013, inculpatul Mihaila Ioan, in calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica S.A si consilier al ministrului delegat pentru Energie din cadrul Guvernului Romaniei, a promis suma de 1.400.000 euro unui alt membru din acelasi consiliu (denuntator in cauza), pentru ca acesta din urma, in exercitarea atributiilor de serviciu, sa voteze favorabil incheierea unui contract bilateral pentru perioada de 4 ani, prin care Hidroelectrica S.A sa vanda o cantitate de 7.012.800 MWh energie electrica societatii comerciale Energon Power & Gas S.R.L. Cluj.

Cantitatea respectiva de energie urma sa fie vanduta pentru suma de 1.157.112.000 lei (262.980.000 euro), ceea ce ar fi reprezentat conditii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica, respectiv un posibil prejudiciu de 175.000.000 lei in dauna societatii Hidroelectrica.

Promisiunea de dare de mita a fost facuta cu ajutorul inculpatului Bradean Eugen, membru in Directoratul Hidroelectrica S.A si coordonator al Directiei de Marketing Furnizare din cadrul aceleiasi companii.

Suma promisa cu titlu de mita urma a fi disimulata sub aparenta unui contract de comision care

ar fi fost incheiat de catre o firma off-shore si firma achizitoare a energiei electrice.

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizata intre Adunarea Generala a Actionarilor, Consiliul de Supraveghere si Directorat. Astfel, toate contractele de vanzare a energiei electrice peste cantitatea totala contractata de 500 Giga Watti Ora (Ghw) trebuie aprobate in Consiliul de Supraveghere, din care facea parte Mihaila Ioan.

Asemenea contracte sunt supuse anterior avizarii Directoratului din care facea parte si Bradean Eugen.

La data de 24 octombrie 2013, la propunerea procurorilor, Tribunalul Bucuresti a dispus arestarea preventiva pentru 29 de zile a inculpatilor Bradean Eugen si Mihaila Ioan. Dosarul a fost trimis pentru judecare la Tribunalul Bucuresti.

Pozitia acuzatului: Eugen Bradean si-a recunoscut vinovatia in fata instantei.

Sentinte pronuntate deja in dosar: 5 decembrie 2013: Tribunalul Bucuresti il condamna pe Eugen Bradean la 3 ani de inchisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare si luare de mita, dupa ce acesta si-a recunoscut faptele.

Decizia poate fi atacata cu recurs. Tribunalul a disjuns cauza cu privire la Ioan Mihaila.

31 ianuarie 2014: Curtea de Apel Bucuresti il condamna pe Eugen Bradean la 3 ani de inchisoare cu executare. Definitiva

Dosarul “Posta Romana� – Tudor Chiuariu si Zsolt Nagy Dosar finalizat in 2573 zile de la inceperea urmaririi penale Fostul ministru UDMR al Telecomunicatiilor, Zsolt Nagy, si fostul ministru liberal al Justitiei, Tudor Chiuariu, au fost acuzati de procurori ca ar fi luat parte la trecerea frauduloasa a unui imobil din patrimoniul Postei Romane in cel al unei firme private. Prejudiciul provocat de ingineria imobiliara care a vizat proprietatea situata in plin centru al Capitalei, pe Calea Victoriei, a fost estimat la peste opt milioane de euro.

Potrivit anchetatorilor, in 26 iulie 2005 a fost fondata SC Imopost Developments SA, ca parteneriat intre Comapnia Nationala Posta Romana SA (CNPR), SC Procema SA, SC Comnord SA si doua persoane fizice. Scopul declarat al noii companii era demolarea unei cladiri aflate in proprietatea Postei si ridicarea in locul ei a unui imobil cu birouri si spatii de cazare. Proprietatea (fostul sediu al Ministerului Industriilor), situata in Calea Victoriei 133-135, consta intr-o cladire expertizata ca prezentand risc seismic ridicat si

intr-un teren de 13.000 de metri patrati si a fost adusa de CNPR drept aport de capital la constituirea Imopost.

Procurorii sustin ca trei dintre directorii din acea vreme ai Postei (Dan Mihai Toader, Emanoil lepadatu si Andrei Marinescu) au subevaluat intentionat imobilul. Ei ar fi utilizat in acest scop firma de profil Topcadex 99 SRL, apartinand lui Ioan Folfa, pretul cladirii si terenului fiind estimat la un nivel cu 3,6 milioane de euro sub cel real. Mai mult, Ioan Folfa ar fi falsificat semnatura unui expert judiciar din cadrul firmei sale si ar fi aplicat abuziv stampila acestuia pe respectiva evaluare.

Pe rolul Curtii de Apel exista, la acea data, un litigiu cu privire la dreptul de proprietate al Postei Romane asupra terenului, respectiv acesta facea parte din categoria bunurilor proprietate publica ale statului si, in concluzie, nu putea fi instrainat. Cu toate acestea, Zsolt Nagy, pe atunci ministru al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, institutie care detinea pachetul majoritar de actiuni al CNPR, „a initiat si a avizat proiectul unei hotarari de guvern cu caracter retroactiv asupra dreptului de proprietate a imobilului din Calea Victoriei nr.133-135, in vederea promovarii intereselor private ale consortiului format din SC Procema SA si SC Comnord SA”, spun anchetatorii.

La scurt timp, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, „a avizat acest proiect de hotarare de guvern cu ignorarea opiniei specialistilor din subordine care sustinusera ca acest demers este ilegal”, arata procurorii. „Cei doi ministri de resort au avizat acest proiect in regim de urgenta, cu eludarea prevederilor legale ce reglementau procedura de avizare a actelor normative si a prevederilor legale care stabileau ca trecerea unui imobil din proprietate publica in proprietatea privata a statului se putea face numai printr-o hotarare care sa prevada expres acest lucru”, se mai precizeaza in rechizitoriu.

La 25 aprilie 2007, Guvernul Romaniei a adoptat HG 377/2007, prin care imobilul a trecut in domeniul privat al statului. „Prejudiciul cauzat statului roman prin instrainarea in mod ilegal a imobilului proprietate publica a statului roman din Calea Victoriei nr.133-135 este in valoare de 8.619.787 euro, reprezentand valoarea de piata a terenului. Prejudiciul s-a raportat la valoarea terenului liber de constructii din care s-a scazut costul demolarii cladirii, intrucat cladirile existente pe teren au fost demolate de catre Imopost Developments”, explica investigatorii DNA. In 17 septembrie 2007, procurorul sef al DNA l-a sesizat pe presedintele Romaniei pentru ca acesta sa ceara urmarirea penala pentru Zsolt Nagy si Tudor Chiuariu. In 16 ianuarie 2008, presedintele Romaniei a cerut ministrului interimar al Justitiei declansarea procedurilor legale pentru urmarea penala a lui Nagy si Chiuariu.

In 15 decembrie 2010, cei doi au fost trimisi in judecata, ambii pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave. Alaturi de ei au mai fost trimise in judecata alte patru persoane.

Alte persoane cercetate in dosar: - Dan Mihai Toader, presedinte al Consiliului de Administratie si director general al Companiei Nationale Posta Romana (CNPR ) SA, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu

consecinte deosebit de grave, respectiv stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand institutiilor publice, cu ocazia unei operatiuni comerciale; - Emanoil Lepadatu, director economic executiv al CNPR SA, pentru stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand institutiilor publice, cu ocazia unei operatiuni comerciale;- Andrei Marinescu, director executiv al Directiei de Dezvoltare Strategica al CNPR SA, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, respectiv stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand institutiilor publice, cu ocazia unei operatiuni comerciale; - Ioan Folfa, administrator la S.C. Topcadex 99 SRL, pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsit in legatura cu o fapta de coruptie.

Pozitia acuzatilor: „Ma bucur ca acest dosar va ajunge in instanta. Sunt sigur ca aceasta acuzatie total nefondata va fi clarificata in scurt timp” (Tudor Chiuariu) „Eu sper sa se clarifice cit mai repede aceasta neintelegere, acel teren era deja al Postei Romane care avea si titlu de proprietate pe el. Procurorii nu inteleg ca rolul unui ministru este de a initia si a viza acte de guvern. Acuzatia mi se pare o aberatie juridica.” (Zsolt Nagy) Decizii si sentinte luate in dosar: 27 nov. 2012 - Sentinta in dosarul Posta Romana: Mihai Toader, fost director al institutiei, condamnat la 6 ani cu executare. Zsolt Nagy si Tudor Chiuariu scapa de inchisoare.

Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Nationale Posta Romana, a fost condamnat la 6 ani de inchisoare cu executare in dosarul Posta Romana. Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicatiilor, a primit 3 ani si jumatate de inchisoare cu suspendare, in vreme ce fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, a fost achitat.

Sentinta pronuntata marti de magistratii ICCJ nu este definitiva si poate fi atacata cu recurs.

24 ian. 2014 - Sentinta definitiva: Tudor Chiuariu a fost condamnat la trei ani si sase luni de inchisoare cu suspendare. Nagy Zsolt a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu suspendare Fostul ministrul al Justitiei Tudor Chiuariu (PNL), in prezent seful Comisiei Juridice din Senat, a fost condamnat la trei ani si sase luni de inchisoare cu suspendare, in timp ce fostul ministru al Comunicatiilor Nagy Zsolt a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu suspendare. Sentintele sunt definitive, fiind pronuntate de completul de cinci judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Tudor Chiuariu are un termen de incercare de sase ani, in timp ce Zsolt Nagy de opt ani.

Mihai Toader, fost director al Postei Romane, a fost condamnat la patru ani de inchisoare, tot cu suspendare, iar Andrei Marinescu, fostul director al Directiei de Dezvoltare Strategica a Companiei Nationale Posta Romana, a primit trei ani si jumatate, cu suspendare.

Dosarul "Bunuri din China (Zambaccian I)" - Adrian Nastase Dosar finalizat in 3300 zile de la inceperea urmaririi penale Dosarul in care fostul premier Adrian Nastase este acuzat ca a primit diverse obiecte si contravaloarea unor lucrari de constructie in schimbul numirii si mentinerii in functia de directoare a Inspectoratului de Stat in Constructii a Irinei Jianu a ajuns in instanta in 2006, dar s-a intors la procurori un an si jumatate mai tarziu, din cauza unei decizii a Curtii Constitutionale. DNA a refacut urmarirea penala si l-a retrimis pe Nastatse in judecata in mai 2010.

Adrian Nastase a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare si cinci ani interzicerea unor drepturi pentru luare de mita in forma continuata. Acesta a mai primit 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj. Prin contopirea pedepselor, Adrian Nastase va executa pedeapsa de patru ani de inchisoare.

Dana Nastase a fost condamnata la 3 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru complicitate de luare de mita, si patru ani de interzicere a unor drepturi. Aceasta are o perioada de incercare de 8 ani.

De asemenea, justitia a decis confiscarea de la sotii Nastase a sumei de 1.824.303 lei, iar de la Irina Jianu sumele de 80.489 dolari si 5.000 euro, echivalentul in lei.

In 7 februarie 2006, procurorii DNA au confirmat inceperea urmaririi penale impotriva lui Adrian Nastase si a altor cinci persoane "pentru fapte de coruptie".

In 16 februarie 2006, Departamentul National Anticoruptie a dezvaluit ca Nastase era cercetat pentru luare de mita si primire de foloase necuvenite. Mai exact, in perioada 2001-2004, Nastase "ar fi folosit influenta si autoritatea decurgand din calitatea de presedinte al partidului de guvernamant, dar si prerogativele specifice functiei de prim-ministru al Guvernului Romaniei, obtinand foloase necuvenite de la invinuita Irina Paula Jianu". Astfel, el ar fi primit peste 100.000 USD (reprezentand contravaloarea unor bunuri importate din China) si 1.200.000 RON (reprezentand contavaloarea tamplariei din aluminiu si lemn cu geam termopan, executata la imobilele din Bucuresti, strada Zambaccian nr. 16 si comuna Cornu, judetul Prahova). In schimbul acestor foloase, Nastase ar fi dispus numirea si mentinerea Irinei Paula Jianu in functiile de inspector general de stat si presedinte al Consiliului de Conducere la Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC).

In dosar au mai fost cercetati, potrivit informatiilor din cadrul DNA, Dana Nastase, Ioan Paun - fost consul general la Hong Kong (care ar fi participat la expedierea ilegala a marfurilor chinezesti catre Romania), Sergiu Sechelariu - fost secretar de stat, Irina Jianu, Gabriel Bivolaru, fostul proprietar al terenului din Muzeul Zambaccian, sau Miron Mitrea, fostul ministru al Transporturilor.

In 13 noiembrie 2006, Adrian Nastase a fost trimis in judecata pentru luare de mita, santaj si "fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de foloase necuvenite".

Suma aflata in discutie a crescut la 1,37 milioane de euro, la bunurile primite din China (12 containere cu marfuri) si la termopanele din Muzeul Zambaccian si Cornu s-au adauguat unor lucrari de constructie si renovare executate de SC Conimpuls SA Bacau la imobilul din Bucuresti, strada Cristian Tell 15 (fosta casa a �matusii Tamara�), dar mai ales finantarea ilegala a campaniei PSD cu 817.000 euro sub forma de materiale promotionale primite de la firma Eurografica.

Anchetatorii nu au avut parte de prea multa sustinere din partea clasei politice. In 9 februarie 2006, ministrul Justitiei din acea vreme, Monica Macovei, i-a cerut lui Nastase, la acea data presedinte al Camerei Deputatilor, sa aprobe efectuarea unor perchezitii in doua din locuintele sale: cea din Bucuresti, strada Muzeul Zambaccian, respectiv cea din comuna Cornu.

Cererea de perchezitie a fost discutata in Biroul Permanent pe 13 februarie 2006 si retrimisa Ministerului Justitiei, "pentru a fi pusa in acord cu Constitutia". Doua zile mai tarziu, ea a fost reprimita la Camera Deputatilor in aceeasi forma. Cererea a fost respinsa de Biroul Permanent al Camerei Deputatilor la inceputul lunii martie 2006.

In 4 august 2008, la cateva luni dupa ce judecatorii de la instanta suprema au decis ca dosarul trebuie retrimis la DNA, procurorul general al Romaniei a cerut avizul Camerei Deputatilor pentru declansarea procedurii de urmarire penala impotriva lui Adrian Nastase (pe atunci, simplu deputat). Avizul favorabil a fost primit doar in 4 martie 2009, iar urmarirea penala a inceput efectiv in 26 mai 2009. Potrivit noului rechizitoriu, in perioada 2002-2004, Adrian Nastase, ar fi primit, direct sau prin intermediul sotiei sale, foloase necuvenite in valoare de circa 630.000 de euro, constnad in mai multe containere cu bunuri achizitionate din China (materiale de constructii, obiecte si instalatii sanitare, piese de mobilier, articole electrice si electrocasnice, dar si obiecte de decor si uz casnic) pentru dotarea celor trei imobile (doua din Bucuresti - strada Muzeul Zambaccian si strada Christian Tell si unul din comuna Cornu), dar si contravaloarea unor lucrari efectuate la imobilele din Cornu si Bucuresti (str. Christian Tell).

Fostul premeier a fost trimis in judecata in 5 mai 2010, pentru luare de mita si santaj.

Alti inculpati in dosar: In prima faza (2006), au mai fost inculpati Dana Nastase (pentru complicitate la luare de mita, participatie improprie la folosirea de acte falsificate la autoritatea vamala si participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie), Irina Jianu (dare de mita in forma continuata, participatie improprie la folosirea de acte falsificate la autoritatea vamala, participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la folosirea cu rea-credinta de bunuri apartinand unei societati comerciale intr-un scop contrar intereselor acesteia, in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la Legea contabilitatii, in legatura cu fapte de coruptie si complicitate la art.13 din Legea 78/2000) si Cristian Mihail Vasile (administrator al Eurografica, pentru participatie improprie la folosirea cu rea-credinta de bunuri apartinand unei societati comerciale intr-un scop contrar intereselor acesteia, in legatura cu fapte de coruptie, fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata, in legatura cu fapte de coruptie, instigare la marturie mincinoasa, in forma continuata, si participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la Legea contabilitatii, in forma continuata, in legatura cu fapte de coruptie).

In faza a doua a dosarului, au mai fost trimise in judecata Dana Nastase (pentru complicitate la luare de mita, participatie improprie la infractiunea de folosire la autoritatea vamala de documente false in legatura cu fapta de coruptie, spalare de bani in legatura cu infractiuni de coruptie, toate in forma continuata) si Irina Jianu (dare de mita, participatie improprie la infractiunea de folosire a bunurilor societatilor comerciale intr-un scop contrar intereselor acestora, in legatura directa cu infractiunea de dare de mita, participatie improprie la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la legea contabilitatii in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la infractiunea de folosire de acte falsificate si spalare de bani, toate in forma continuata).

Sentinte pronuntate: 18 octombrie 2007 - Inalta Curte de Casatie si Justitie decide ca dosarul sa fie trimis la Departamentul National Anticoruptie, pentru refacerea urmaririi penale.

30 martie 2012 - Judecatorii ICCJ il achita pe Adrian Nastase de infractiunea de luare de mita, dar il condamna la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj. Dana Nastase este si ea achitata pentru complicitate la luare de mita si condamnata pentru infractiunea de folosire la autoritatea vamala de acte false.

Motivare: "Hotararile Curtii Constitutionale (CC) se aplica direct si nemijlocit" in dosarul in care a fost invocata problema de drept care a dus la sesizarea Curtii, iar prin publicarea deciziilor in Monitorul Oficial, ele devin general obligatorii pentru viitor. Concret, constatarea neconstitutionalitatii unor prevederi legale in cazul Zambaccian nu are efect pentru viitor, ci se aplica direct, aceasta speta fiind cea in care s-a pus in discutie chestiunea de drept, decizia Curtii Constitutionale avand insa efect pentru viitor in dosare similare."

6 ianuarie 2014 - Adrian Nastase a fost condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare si cinci ani interzicerea unor drepturi pentru luare de mita in forma continuata. Dana Nastase a fost condamnata la 3 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru complicitate de luare de mita, si patru ani de interzicere a unor drepturi. Aceasta are o perioada de incercare de 8 ani. De asemenea, justitia a decis confiscarea de la sotii Nastase a sumei de 1.824.303 lei, iar de la Irina Jianu sumele de 80.489 dolari si 5.000 euro, echivalentul in lei.

Pozitia acuzatului: "Este o razbunare politica, aici nu mai este vorba de justitie, de dreptate, este vorba in mod evident de niste abuzuri si exagerari permanente".

Dosarul "Transformatorul" - Relu Fenechiu Dosar finalizat in 2327 zile de la inceperea urmaririi penale Liberalul Relu Fenechiu a fost trimis in judecata de catre procurorii DNA pentru ca, prin firmele sale, intre 2002 si 2005 ar fi cumparat transformatoare vechi din anii '70 si pe care le-a vandut ulterior ca noi catre Electrica Moldova (SISSE).

Procurorii sustin ca 99% din transformatoarele cumparate de stat au ramas in stocul Electrica Moldova fara sa fie folosite, ca produse vechi, iar prejudiciul estimat se ridica la peste 7,5 milioane de lei. Alaturi de Fenechiu, au fost trimis in judecata si directorii SISSE Moldova.

Procurorii DNA au retinut in rechizitoriul intocmit ca in perioada 2002-2005 SISEE Moldova a realizat achizitii de la cele patru firme mentionate fara sa respecte prevederile legislatiei cu privire la achizitiile publice, in conditii de favorizare a acestor firme de la care s-au cumparat, la preturi de produse noi, transformatoare si intrerupatoare uzate si vechi, fabricate in anii 19701980.

Cea mai mare parte din aceste produse au ramas permanent in stocul SISEE Moldova, devenind, in final, achizitii de produse vechi, folosite, fara justificare economica, inutile si cauzatoare de prejudicii bugetului societatii, facute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

SISEE Moldova a platit pentru echipamentele cumparate 6.406.976 lei, fara TVA, din care au fost folosite efectiv doar cateva, in valoare de 79.586 lei (0,02%), restul de componente pentru sistemul energetic au ramas in stoc si reprezinta achizitii nejustificate in valoare de 6.327.390 lei, fara TVA. Acuzatie Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total este de 7.529.594,1 lei (6.327.390 lei la care se adauga TVA) si reprezinta valoarea echipamentelor necorespunzatoare achizitionate, aflate in proportie de 99% si acum pe stoc.

In acest dosar, Relu Fenechiu este acuzat de complicitate la abuz in serviciu in forma calificata si continuata (39 acte materiale) si complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial, in forma continuata (7 acte materiale).

Alte persoanele inculpate in dosar: Turbatu Ioan, director general al Sucursalei de Intretinere si Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova in perioada 2002-2004, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata si continuata(24 acte materiale); Marghidan Ion, director general al Sucursalei de Intretinere si Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova in perioada 2004-2005, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu in forma calificata si continuata (15 acte materiale) si abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial, in forma continuata (7 acte materiale).

Petru Andronache, director comercial al Sucursalei de Intretinere si Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova in perioada 2002-2005, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu in forma calificata continuata (39 acte materiale) si abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial, in forma continuata (7 acte materiale).

Fenechiu Lucian, actionar si/sau administrator la firmele SC FENE GRUP SA, SC LA ROCCA SRL Iasi, SC TEHNOROM SRL Iasi.

Damian Mihai Bogdan, asociat unic si administrator la SC EUROPLUS SRL Iasi si actionar al SC FENE GRUP SA, la data comiterii faptelor.

Masuri suplimentare luate in dosar In acest caz, DNA a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile apartinand celor sase inculpati.

In cazul lui Relu fenechiu, DNA a dispus sechestru pe vila deputatului din cartierul I.C. Bratianu de pe Aleea Teilor nr. 1, un teren de 2000 de metri patrati situat in fundac Bucium si un BMW X6 in valoare de 220.000 de lei (Ziarul de Iasi) Pozitia acuzatului: Fenechiu se apara si spune ca tranzactia a fost perfect legala.

Relu Fenechiu: "Eu sint om de afaceri. Daca cumparatorul este multumit de marfa pe care o primeste, ce pot eu sa spun? Din momentul in care se semneaza receptia marfii, eu nu mai raspund de nimic, in afara de cazul in care produsul se afla in garantie. Acestea sint legile comerciale. De asemenea, cine spune ca transformatoarele nu sint bune? Din cite am inteles, ei le mai au pe stoc, doar ca nu le folosesc, sau au folosit o parte dintre ele.

Decizii in dosar: Prima Sentinta: 12 iulie 2013 - Curtea Suprema il condamna pe Fenechiu la 5 ani cu executare.

Fenechiul devine primul ministru roman din istorie condamnat in timp ce era in functie.

Relu Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare. Sentinta nu e definitiva Sentinta Definitiva: 30 ianuarie 2014 - ICCJ il condamna pe Relu Fenechiu la cinci ani de inchisoare cu executare. Fratele liberalului, Lucian Fenechiu, a primit o pedeapsa tot de cinci ani de inchisoare cu executare in acest dosar.

Relu Fenechiu, condamnat definitiv la 5 ani de inchisoare cu executare/ Prejudiciul pe care fratii Fenechiu si ceilalti inculpati trebuie sa il plateasca: 5,7 milioane lei Dosarul „Fabrica de zahar” – Gheorghe Falca Dosar finalizat in 2944 zile de la inceperea urmaririi penale Primarul Aradului e acuzat ca a primit mita sub forma unui schimb imobiliar mai mult decat avantajos (o vila pentru un apartament la bloc) pentru a-i ajuta pe doi oameni de afaceri sa obtina un teren din domeniul public al municipiului la un pret de peste trei ori mai mic decat cel real.

Un teren de 5,2 hectare, situat in zona centrala a Aradului, pe care fusese amplasata fabrica

Zahar SA, a fost vandul de Consiliul Local firmei Elcon, in 2006, pentru circa 840.000 de euro.

O zi mai tarziu, compania a vandut terenul pentru aproape 2,94 milioane de euro.

Procurorii sustin ca imobilul a fost subevaluat de comisia de negociere a Consiliului Local ca urmare a influentei exercitate de primarul Gheorghe Falca, care ar fi primit mita, de la patronii Elcon. Mai exact, spun anchetatorii, in martie 2005 Falca ar fi primit, in schimbul unui apartament de 90 de metri patrati la etajul noua al unui bloc vechi o casa de 242 de metri patrati, in centrul Aradului. "Diferenta valorica dintre cele doua imobile este de 111.550 euro. De altfel, pe cei doi inculpati care au dat mita nu i-a interesat apartamentul dobandit, pe care l-au si vandut cu suma de 80.000 euro dupa trei saptamani", se arata in rechizitoriu.

Cercetarea penala a inceput in toamna lui 2006, urmarirea penala in 29 ianuarie 2007, iar in 25 octombrie 2007 Gheorghe Falca a fost trimis in judecata pentru de luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor publice, urmat de obtinerea unui avantaj patrimonial, cu consecinte deosebit de grave.

Masuri asiguratorii luate in dosar: a fost pus sechestru asigurator pe averile celor patru inculpati Alti inculpati in dosar: Francisc Demeter (administrator Elcon) - dare de mita si complicitate la abuz in serviciu; Radu Gavril Vasil (director Elcon) - dare de mita si complicitate la abuz in serviciu; Florica Mioara Popa (sef Serviciu administrare patrimoniu in cadrul Primariei Arad) - abuz in serviciu contra intereselor publice, urmat de obtinerea unui avantaj patrimonial, cu consecinte deosebit de grave.

Pozitia acuzatului: "Tot timpul am spus ca politicienii trebuie verificati. Vom arata in instanta nevinovatia institutiei Primariei Arad. Nu cred ca acuzatiile sunt intemeiate. Nu puteam lua mita cu un an inainte de acea vanzare de teren."

Decizii: 22 mai 2012 - Tribunalul Alba decide achitarea lui Gheorghe Falca si a celorlalti inculpati.

Detalii in linkul urmator: Gheorghe Falca, achitat in dosarul in care era judecat pentru luare de mita si abuz in serviciu Procurorii DNA au facut recurs ce se judeca la Curtea de Apel Alba.

28 ianurie 2013 - Curtea de Apel Alba respinge apelul DNA si mentine achitarea lui Gheorghe Falca. Recursul se va judeca la ICCJ. 17 iunie 2013 - Inalta Curte de Casatie si Justitie respinge recursul DNA si dispun achitarea lui Gheorghe Falca. Decizie definitiva.

Dosar de santaj – Dan Pasat Dosar finalizat in 1828 zile de la inceperea urmaririi penale Un deputat PNL trecut, in februarie 2010, in tabara PDL este acuzat de DNA de comiterea a cel putin trei acte de santaj. Dan Pasat, parlamentar de Giurgiu la data comiterii faptelor, ar fi intimidat, ar fi amenintat si chiar ar fi apelat la acte de violenta, totul pentru a obtine contracte de achizitii publice pentru firma sa.

SENTINTA DEFINITIVA - 12 decembrie 2013: Dan Pasat a fost condamnat definitiv la 3 ani de inchisoare cu executare Astfel, spun anchetatorii, „in perioada 2009 – 2010, Dan Pasat, in calitate de deputat in Parlamentul Romaniei, iar din data de 21 decembrie 2009, si de secretar general al Partidului Democrat Liberal in cadrul organizatiei judetene Giurgiu, cu incalcarea regimului incompatibilitatilor in exercitarea demnitatii publice de parlamentar, prin actiuni de santaj ori prin folosire a autoritatii si influentei ca om politic decurgand din functia de conducere din partid, a actionat pentru a obtine, pentru sine sau pentru persoane apropiate, beneficii necuvenite provenind din contractele de achizitii publice incheiate cu primarii de pe raza judetului Giurgiu si derulate prin firma sa – SC Prod Invest SRL, pe care o controla si o conducea in fapt.”

Procurorii sustin ca, atunci cand a intampinat opozitie din partea reprezentantilor administratiei publice locale ori a firmelor care isi adjudecasera contractele de achizitie publica, Pasat a recurs la diverse forme de intimidare, „mergand pana la amenintari si acte de violenta”.

Presa a relatat despre grupuri de presiune formate din mai multe persoane si conduse de Marin Constantin (zis si „Marian Boxerul”), dar si despre folosirea unor cutite pentru convingerea celor indaratnici.

Urmarirea penala in acest caz a inceput in 18 februarie 2010, pentru doua infractiuni de santaj, iar in 28 iunie 2010 a fost extinsa si pentru alte infractiuni.

Pasat a fost urmarit penal pentru trei infractiuni de santaj asimilate infractiunilor de coruptie prevazute de art. 131 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 194 Cod Penal, sapte infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie prevazute de art. 12 lit. a din Legea nr. 78/2000 (constand in efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale), respectiv doua infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie prevazuta de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (constand in fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

In 7 octombrie 2010, DNA a solicitat ministrului Justitiei solicitarea de a sesiza Camera Deputatilor pentru a cere, in conformitate cu prevederile art. 72 alin. 2 din Constitutia Romaniei si art. 193 din Regulamentul Camerei Deputatilor, incuviintarea retinerii si arestarii lui Dan

Pasat. Dosarul lui Pasat, constand in 18 volume cu 5.933 file, a ajuns la Camera Deputatilor la inceputul lui noiembrie 2010.

In 2 februarie 2011, Comisia Juridica a camerei inferioare a Parlamentului a incuviintat cererea ministrului Justitiei. In 8 februarie, deputatii au supus la vot in plen cererea de incuviintare. Desi a intrunit 116 voturi pentru, 34 impotriva si 4 abtineri, cererea a fost respinsa, deoarece numarul minim de voturi necesar (147) nu a fost atins. Parlamentarii opozitiei au lipsit de la vot. La aflarea rezultatului, Pasat a cerut DNA sa trimita dosarul in instanta, pentru a-si putea proba nevinovatia.

Pe 8 aprilie 2011, DNA l-a trimis in judecata pe Dan Pasat.

Alte persoane inculpate in dosar: -

Marin Constatin, pentru santaj; Preda Vasile (primar Varasti), pentru marturie mincinoasa.

Pozitia acuzatului: „DNA nu are cum sa aiba nimic despre mine, pentru ca nu am santajat pe nimeni. Nu sunt probe. Stiu sigur ca nu sunt probe. Nu puteau sa fie daca nu am facut nimic.�

Decizii date in dosar: 12 decembrie 2013 - ICCJ: SENTINTA DEFINITIVA Dan Pasat a fost condamnat definitiv la 3 ani de inchisoare cu executare.

10 aprilie 2013 - ICCJ: Dan Pasat este condamnat la 3 ani de inchisoare cu executare.

Decizia nu este definitiva.

Dosarul IPS la DNA: Inalt Prea Sfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului si decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa de la Universitatea Ovidius Constanta Dosar finalizat in 161 zile de la inceperea urmaririi penale Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, este urmarit penal de procurorii anticoruptie pentru luare de mita si instigare la fals intelectual. Teodosie Petrescu a primit 850 de euro si promisiunea ca va fi imprumutat cu 5.000 de euro, de la o persoana care a cerut in schimb sa fie inscrisa ca student la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Ovidius Constanta - unde IPS Teodosie este decan - si in schimbul hirotonisirii sale ca preot, anunta Directia Nationala Anticoruptie.

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, si Bogdan Florin Chiriluta, inspectorul de protocol de la Arhiepiscopia Tomisului, sunt urmariti penal de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). IPS Teodosie este acuzat de luare de mita si instigare la fals intelectual, in timp ce Bogdan Florin Chiriluta este suspectat de complicitate la luare de mita.

Procurorii anticoruptie sustin ca, in martie 2009, Teodosie Petrescu, in calitate de decan al Facultatii de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Ovidius Constanta si arhiepiscop al Tomisului, a primit de la persoana denuntatoare in acest caz suma de 850 de euro, prin intermediul lui Bogdan Florin Chiriluta - inspector de protocol la aceeasi arhiepiscopie -, precum si promisiunea unui imprumut in cuantum de 5.000 de euro, pentru ca, in schimb, sa faciliteze inscrierea persoanei denuntatoare ca student in cadrul facultatii si hirotonisirea ca preot.

IPS Teodosie i-ar fi cerut apoi unei persoane apropiate sa intocmeasca o recomandare si o comunicare antedatate, cu data 10.09.2008, necesare pentru inscrierea persoanei denuntatoare la cursurile facultatii, in sesiunea septembrie 2008, iar persoana care a redactat actele a primit, in schimbul acestor servicii, suma de 400 de lei si o sticla de bautura alcoolica, informeaza DNA. Procurorii precizeaza ca, pe 12 septembrie 2014, lui Teodosie Petrescu si lui Bogdan Florin Chiriluta le-au fost aduse la cunostinta calitatea de suspect si acuzatiile. De asemenea, DNA anunta ca in cauza "efectueaza acte de urmarire penala si fata de o alta persoana, despre care, raportat la actele procedurale efectuate in prezenta cauza, precizam ca, atunci cand imprejurarile vor permite, vom fi in masura sa oferim detalii suplimentare".

Inculpatii din dosar: Petrescu Teodosie, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Ovidius Constanta si arhiepiscop al Tomisului, sub aspectul savarsirii infractiuniilor de luare de mita si instigare la fals intellectual.

Chiriluta Bogdan Florin, inspector de protocol la Arhiepiscopia Tomisului, sub aspectul savarsirii infractiunii de complicitate la luare de mita.

DNA anunta ca "in cauza se efectueaza acte de urmarire penala si fata de o alta persoana, despre care, raportat la actele procedurale efectuate in prezenta cauza, precizam ca, atunci cand imprejurarile vor permite, vom fi in masura sa oferim detalii suplimentare".

Pozitia acuzatilor: Dupa ce a fost audiat la DNA, IPS Teodosie a declarat ca este vorba despre un dosar in care a mai fost cercetat pentru ca ar fi luat mita de la un reporter ca sa il ajute sa se inscrie, in 2009, la Facultatea de Teologie de la Universitatea "Ovidius" din Constanta.

Dosarul din 2009 a fost redeschis, a explicat dupa audierea din 12 septembrie Inalt Preasfintitul Teodosie. Avocata arhiepiscopului Tomisului, Maria Vasii, a declarat ca IPS Teodosie nu este vinovat.

Potrivit Mediafax, in iulie 2009 IPS Teodosie a fost audiat la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie intr-un dosar deschis in urma unei investigatii jurnalistice. Dosarul a ajuns la Parchetul instantei supreme de la Parchetul Tribunalului Constanta, dupa ce Arhiepiscopia Tomisului a confirmat ca ierarhul face parte din inaltul cler al Bisericii Ortodoxe Romane, astfel ca atrage competenta procurorilor PICCJ de investigare a acuzatilor ce i-au fost aduse lui IPS Teodosie.

Procurorii Parchetului ICCJ au inceput apoi urmarirea penala fata de IPS Teodosie, pentru luare de mita si instigare la fals intelectual, iar fata de preotii Bogdan Chiriluta si Emil Braescu, inspectorul Biroului Catehizare, pentru complicitate la luare de mita si, respectiv, pentru fals intelectual, noteaza agentia de presa citata. Parchetul a sustinut ca, desi trecusera 6 luni de la inceperea anului universitar, in schimbul sumei de 3.000 de euro, din care a fost oferita suma de 850 de euro, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, ar fi intermediat inscrierea, pe baza de documente false, antedatate, la Facultatea de Teologie a unui reporter de la ziarul "Romania Libera", fiind ajutat in acest sens de catre inspectorul Biroului Catehizare, parintele Emil Cosmin Braescu.

Mediafax relateaza ca, in septembrie 2009, Sectia de urmarire penala si criminalistica din Parchetul instantei supreme a trimis la DNA dosarul arhiepiscopului Tomisului, IPS Teodosie.

Decizia a fost luata intrucat Teodosie a comis faptele in calitate de decan al Facultatii de Teologie, si nu in calitate de inalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane.

Dosarul "Zeus 1 (Bani europeni pentru scoli)" - Constantin Nicolescu Dosar finalizat in 1486 zile de la inceperea urmaririi penale Seful CJ Arges, baronul PSD Constantin Nicolescu este acuzat ca a luat mita 60 de mii de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu din Pitesti si ca ar fi luat ilegal alte 900 de mii de euro din fonduri europene pentru reabilitarea a patru scoli in judet, lucrarile fiind realizate de compania Zeus SA, o firma de casa a PSD. Nicolescu a si fost arestat preventiv in ianuarie 2011, iar la aflarea deciziei de arest, Nicolescu a lesinat si a fost dus de urgenta la Bucuresti unde a fost operat pe cord deschis.

Dosarul s-a judecat timp de aproape doi ani la Tribunalul Arges, dar in februarie 2013 a fost mutat la Tribunalul Bucuresti.

Seful CJ Arges este acuzat ca a luat mita 60 de mii de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu din Pitesti si ca ar fi luat ilegal alte 900 de mii de euro din fonduri europene pentru reabilitarea a patru scoli in judet, lucrarile fiind realizate de aceeasi companie Zeus SA, o firma de casa a PSD. In acest dosar, presedintele Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, este acuzat de catre procurorii DNA ca a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unitati de invatamant, in baza unor acte false, motivandu-se ca acele scoli au fost afectate de inundatii.

Potrivit procurorilor, totusi, fondurile au fost solicitate in conditiile in care niciuna dintre aceste unitati scolare nu a fost afectata de inundatiile din perioada invocata. In cererea de finantare a fost mentionat un document intitulat "Raportul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Arges", document care, in fapt, nu exista.

"In pofida aspectelor nereale consemnate in cererea de finantare depusa in data de 8 iunie 2006, a fost incheiat respectivul contract de grant astfel ca beneficiarul, Consiliul Judetean Arges, a primit pe nedrept suma totala de 880.249,95 euro cu titlu de finantare externa nerambursabila de tip PHARE", potrivit DNA.

Contractele au fost derulate in perioada 2006-2008, toate lucrarile de reabilitare fiind realizate de o singura firma, SC ZEUS S.A. Pe langa acest aspect, Nicolescu este acuzat ca a luat mita peste 60.000 de euro de la omuld e afaceri Cornel penescu, patronul magazinelor PIC. - In perioada 2006 - 2008, inculpatul Nicolescu Constantin, in calitate de presedinte al Consiliului judetean Arges, a pretins si a primit de la inculpatul Penescu Gheorghe Cornel, asociat si actionar majoritar la S.C. PIC S.A., sume de bani sau bunuri in valoare totala de 66.588,15 lei pentru ca institutia Consiliul judetean Arges sa achizitioneze de la S.C. PIC S.A. produse alimentare si nealimentare, in unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achizitie publica. Suma remisa cu titlu de mita reprezinta aproximativ 10% din valoarea totala a acestor contracte", sustin procurorii DNA. Afectiunile si internarile lui Nicolescu In 26 ianuarie 2011, procurorii anticoruptie l-au retinut pe Constantin Nicolescu pentru 24 de ore. In ziua urmatoare, Tribunalul Arges a admis propunerea procurorilor si a dispus arestarea preventiva pentru 29 de zile. Imediat dupa anuntarea deciziei de arestare, lui Nicolescu i s-a facut rau la Tribunalul Arges.

Nicolescu a fost transportat atunci cu ambulanta la Spitalul Judetean de Urgenta din Pitesti, dupa care a fost transferat la Spitalul Floreasca din Bucuresti, unde a fost supus unei interventii chirurgicale pe cord deschis.

La Sectia terapie intensiva a Spitalului "Floreasca" a fost operat de medicul Serban Bradisteanu, iar diagnosticul in cazul Constantin Nicolescu a fost schimbat constant de la atac de cord, la lesin si apoi la atac cerebral.

Nicolescu a ramas in arest dupa eliberarea din spital, iar pe 2 februarie a fost eliberat din arest de catre instanta de judecata.

Inculpatii din dosar: NICOLESCU CONSTANTIN, presedinte al Consiliului Judetean Arges, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni: - folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata, - fals intelectual in legatura directa cu infractiunea impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene anterior mentionata, savarsite in scopul de a ascunde comiterea sau in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune, in forma continuata, - luare de mita, in forma continuata,

- instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in scopul obtinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial; PENESCU GHEORGHE CORNEL, actionar majoritar al S.C. PIC S.A. Pitesti, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de dare de mita, in forma continuata; NICUT GHEORGHE, fost primar al municipiului Curtea de Arges, ANDREI CALIN IOAN, primar al municipiului Campulung, judetul Arges, STEFAN ION, primar al comunei Budeasa, judetul Arges, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave, DESPAN FLORIAN, director executiv al Directiei pentru Integrare Europeana si Dezvoltare Regionala in cadrul Consiliului judetean Arges, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni: - folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata, - fals intelectual in legatura directa cu infractiunea impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene anterior mentionata, savarsite in scopul de a ascunde comiterea sau in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune, in forma continuata; POPA ION, primar al comunei Stalpeni, judetul Arges, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in scopul obtinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial; GRIGORE DOBRE, asociat si administrator la SC ZEUS S.A. Pitesti, in sarcina caruia s-a retinut complicitate la infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave.

NICOLAE ION, reprezentant al S.C. ZEUS S.A. Pitesti, DUMITRACHE GHEORGHE si MIRCEA TUDOR, diriginti de santier, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de fals intelectual in legatura directa cu infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata, savarsita in scopul de a ascunde comiterea sau in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune.

Pozitia acuzatului: Constantin Nicolescu: “Ne aflăm în faţa unui dosar eminamente politic. Un dosar fabricat de la cap la coadă la comandă politică, având ca unic scop să-l discrediteze, pe plan local, naţional şi internaţional, pe omul politic Constantin Nicolescu. Scopul este acela de a schimba în mod

abuziv votul şi mandatul pe care argeşenii l-au acordat unui om şi unei echipe politice şi de a trece destinele judeţului în alte mâini, care nu au nimic în comun cu Argeşul şi cu argeşenii”.

Decizii acordate in dosar: 28 mai 2013 - Tribunalul Bucuresti da prima deciziei: Nicolescu este condamnat la 1 an de inchisoare cu suspendare / Decizia nu este finala 11 noiembrie 2013 - Curtea de Apel Bucuresti decide: Constantin Nicolescu este condamnat la 3 ani si 4 luni de inchisoare cu executare 5 februarie 2015 - Sentinta Definitiva: Nicolescu este condamnat la la 7 ani si 8 luni de inchisoare, de Curtea de Apel Bucuresti.

Dosarul "Spaga in numele fiului" - Paul Pacuraru Dosar finalizat in 2340 zile de la inceperea urmaririi penale Un troc pe banii statului (o numire preferentiala intr-un post public in schimbul obtinerii unor contracte cu statul pentru firma fiului sau, dupa cum sustin procurorii) i-au adus fostului ministru Paul Pacuraru un proces pentru luare de mita. In dosar este judecat si actualul deputat de Gorj, Dan Ilie Morega, ales din partea PNL, ca mituitor.

In 24 septembrie 2007, procurorul-sef al DNA, Daniel Morar, i-a solicitat presedintelui Romaniei sa ceara inceperea urmaririi penale impotriva lui Paul Pacuraru, pe atunci ministrul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse din partea Partidului National Liberal in Guvernul Tariceanu, sub acuzatia de luare de mita.

In 10 martie 2008, Curtea Constitutionala a stabilit ca Ministerul Public este obligat sa ceara Parlamentului avizul pentru cercetarea ministrilor sau fostilor ministri, care au calitatea de parlamentar. Astfel, in 18 aprilie 2008, DNA a cerut avizul Senatului pentru inceperea urmariii penale impotriva lui Pacuraru. Avizul a fost primit in 26 august 2008, iar o luna mai tarziu, pe 23 septembrie, Paul Pacuraru a fost suspendat din functia de ministru.

Dosarul lui Pacuraru a fost trimis in instanta pe 23 decembrie 2008, sub aceeasi acuzatie (luare de mita), mituitorul fiind un alt politician celebru, Dan Ilie Morega. Potrivit rechizitoriului, „la data de 3 iunie 2007, Morega i-a promis lui Paul Pacuraru, ca il va sprijini pe fiul sau sa obtina contracte de achizitie publica in domeniul formarii profesionale la societatile comerciale Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (unde Morega era membru in AGA), in conditiile in care ministrul va numi in functia de inspector sef la Inspectoratul Teritorial de Munca Gorj persoana indicata de Morega”.

La acea data, fiul ministrului, Mihnea Pacuraru, depusese doua oferte la licitatiile organizate de

Complexul Energetic Turceni si de SNLO, iar dupa ce persoana indicata de Morega (George Romanescu) a fost numit in functie la ITM Gorj, in august 2007, el a depus o oferta si la o licitatie organizata de Complexul Energetic Rovinari. El ar fi castigat licitatiile de la SNLO si Turceni.

Alti inculpati in dosar: Dan Ilie Morega (actual deputat ales din partea PNL, in iunie 2010 si-a dat demisia din partid, fost prefect si subprefect de Gorj, fost membru in Adunarea Generala a Actionarilor la Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia) - dare de mita.

Pozitia acuzatului: "Vina mea a fost ca nu am ripostat din motive de politete, adica nu am ripostat vehement sa spun nu. Fiindca nu m-am repezit cu pumnii in capul persoanei, atunci când mi-a spus ca fiul meu poate sa il viziteze. La mine luarea de mita, o acuzatie foarte grava, nu este un proces sau o cauza directa, ci conexa, nu e reala, ci virtuala, nu e acceptata, ci tacita si nu are niciun leu dedesubt."

Sentinte: - 3 mai 2011 - ICCJ a decis achitarea celor inculpati; cel mai probabil, DNA va ataca decizia - 19 decembrie 2011 - recursul DNA a fost respins; cei doi au fost achitati definitiv

Dosarul "Stramutati de lux" - Ionel Mantog Dosar finalizat in 3256 zile de la inceperea urmaririi penale In 23 martie 2006, Departamentul National Anticoruptie a inceput urmarirea penala impotriva lui Ionel Mantog (la acea vreme secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului), sub acuzatia ca a folosit informatii ce nu sunt destinate publicitatii ￢in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite￢.

Procurorii au descoperit ca, in perioada 2001-2002, Ionel Mantog, pe atunci director al directiei de resurse umane, legislatie, restructurare si privatizare din cadrul Companiei Nationale a Lignitului Oltenia (CNLO), impreuna cu seful sau, au cumparat la preturi modice, direct sau prin interpusi, case si terenuri situate in mai multe comune din judetul Gorj. Cei trei stiau ca acele imobile urmeaza sa fie expropriate pentru extinderea exploatarilor de lignit ale CNLO. In schimbul caselor achizitionate, cei trei au primit fonduri de la CNL Oltenia, pentru constructia unor vile. Astfel, Mantog a cumparat, in nume personal, respectiv prin intermediul sotiei sale si al cumnatei sale, trei imobile pentru 360 de milioane de lei vechi. In schimbul lor, el a primit de la CNLO 4,14 miliarde de lei vechi.

In 6 septembrie 2006, Mantog a fost trimis in judecata pentru: infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, prevazute de art. 12, alin. a, b, din Legea 78/ 2000 (efectuarea de operatiuni financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei si folosirea de informatii

ce nu sunt destinate publicitatii); abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata; fals in declaratii; fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Alti inculpati in dosar: Ion Vulpe (fost director general al Companiei Nationale a Lignitului Oltenia), pentru infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, prevazute de art. 12, alin. a, b, din Legea 78/ 2000 (efectuarea de operatiuni financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, si folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii); luare de mita; abuz in serviciu in forma calificata; fals in declaratii.

Sentinte: 31 octombrie 2006 - Inalta Curte de Casatie si Justitie decide stramutarea dosarului, de la Tribunalul Gorj la Tribunalul Sibiu.

4 aprilie 2011 - Tribunalul Sibiu decide condamnarea inculpatilor la un an si opt luni de inchisoare cu suspendare.

30 noiembrie 2011 - Curtea de Apel Alba Iulia il condamna pe Ionel Mantog la un an si opt luni de inchisoare cu suspendare si il achita pe Ion Vulpe 9 iulie 2012 - Definitiv si irevocabil: Ionel Mantog si fostul director general al SNLO Ion Vulpe au fost condamnati de ICCJ la 5 ani de inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu in forma calificata.

Instanta a casat in totalitate decizia penala atacata si sentinta penala din 4 aprilie 2011 a Tribunalului Sibiu.

Pozitia acuzatului: "Astept sa vad ce hotaraste justitia.

Dosarul "I.C.A." - Dan Voiculescu Dosar finalizat in 2340 zile de la inceperea urmaririi penale 3,6 hectare de teren si un hectar de constructii in Baneasa au fost cumparate de Dan Voiculescu la un pret de 75 de ori mai mic decat cel real, sustin procurorii. O urmarire penala in timp record (cateva luni) a dus la trimiterea in judecata a 13 persoane. Dupa trei termene la Tribunalul Bucuresti, procesul s-a mutat la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde a debutat cu sapte amanari.

8 august 2014 SENTINTA FINALA - Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de inchisoare cu executare.

UPDATE 26 septembrie 2013: Dan Voiculescu a fost condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare si interzicerea unor drepturi civile de catre Tribunalul Bucuresti. Sentinta nu este

definitiva si poate fi atacata cu recurs. Avocatul lui Voiculescu, Gheorghita Mateut, a declarat ca va ataca in apel sentinta pronuntata de Tribunalul Bucuresti.

Celelalte condamnari in dosar: 6 ani de inchisoare pentru Gheorghe Mencinicopschi - director general si membru al A.G.A. la I.C.A. S.A. Bucuresti, Corneliu Popa - director general si presedinte al Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului, Sorin Pantis - director general executiv GRIVCO S.A. Bucuresti, Sandu Jean-Catalin - administrator al S.C. Benefica S.A. Bucuresti (firma din grupul GRIVCO), Vlad-Nicolae Savulescu - director al Directiei Privatizare - Concesionare a A.D.S. 5 ani de inchisoare pentru: Gheorghe Sin - membru A.G.A. al S.C.Institutul de Cercetari Alimentare S.A. Bucuresti, Alexandru Petre, Grigore Marinescu si Vica Ene - cenzori ai S.C. Institutul de Cercetari Alimentare S.A. Bucuresti.

Dan Voiculescu si-a utilizat pozitia politica pentru a cumpara pachetul majoritar de actiuni al Institutului de Cercetari Alimentare la un pret mult mai mic decat cel real, sustin procurorii DNA, care au inceput urmarirea penala impotriva liderului Partidului Conservator in 24 septembrie 2008, pentru "folosirea de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid a influentei si autoritatii date de aceasta calitate in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul bani, bunuri sau alte foloase necuvenite si spalare de bani".

"In perioada 1991-2003, inculpatii au desfasurat o serie de operatiuni financiare si comerciale frauduloase in scopul de a facilita adjudecarea prin licitatie, de catre Grivco SA (firma din portofoliul lui Dan Voiculescu), a pachetului de actiuni detinut de Administratia Domeniului Statului la I.C.A., la un pret mult mai mic fata de valoarea comerciala reala, in conditii discriminatorii, netransparente si prin subevaluarea activelor si a titlurilor de participare.

La data de 16.07.2003, Corneliu Popa, in calitatea sa de presedinte al Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului, a aprobat declansarea, fara mandat din partea statului roman, a procesului de privatizare al Institutul de Cercetari Alimentare S.A. Bucuresti, stabilind o valoare a pachetului de actiuni de 94,5 ori mai mica de valoarea comerciala reala a acestuia. Prin subevaluarea cu intentie a terenurilor, constructiilor si a titlurilor de participare si prin falsificarea documentatiei, consemnandu-se, in mod nereal, ca a fost indeplinita conditia publicitatii intentiei de privatizare, acest pachet de actiuni a fost achizitionat cu suma de 104.730 de euro, in vreme ce valoarea reala era de 7.900.929 de euro", afirma anchetatorii. In joc era un teren de 36.676 mp si de constructii avand o suprafata totala desfasurata de 9.983 mp in zona Baneasa din Capitala.

La licitatia trucata au participat doar firma lui Voiculescu, Grivco SA, si, in nume propriu, Gheorghe Mencinicopschi, directorul general si membru al A.G.A. al I.C.A. S.A, membru al Partidului Umanist (ulterior Conservator) inca din 1991.

In martie 2004 a avut loc o majorare de capital bazata pe predarea, fictiva, dinspre Grivco catre I.C.A., a doua echipamente. Pana in februarie 2005, actiunile Grivco au ajuns in proprietatea personala a lui Dan Voiculescu, care le-a donat fiicelor sale.

Dan Voiculescu a fost trimis in judecata pe 4 decembrie 2008, sub acuzatiile de folosire de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, a influentei si autoritatii

date de aceasta calitate in scopul de a obtine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, respectiv spalare de bani.

Masurile preventive si asiguratorii luate in acest dosar: Sechestru asigurator asupra bunurilor inculpatilor: Voiculescu Dan (conturi bancare de 20 de milioane de lei si un imobil din Bucuresti), Pantis Sorin (teren si doua apartamente in Bucuresti), Sandu Jean-Catalin (apartament in Bucuresti), Mencinicopschi Gheorghe (casa in Otopeni), Savulescu Vlad-Nicolae (teren, casa si apartament in Bucuresti), Sin Gheorghe (apartament in Bucuresti), Ene Vica (apartament in Bucuresti).

Alti inculpati in dosar: Au fost cercetate 27 de persoane, dar numai 13 au fost trimise in judecata. Este vorba de: Corneliu Popa, director general si presedinte al Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniilor Statului, pentru stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, in forma continuata; Sandu Jean-Catalin, administrator al S.C. Benefica S.A. Bucuresti (firma din grupul GRIVCO), pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; Gheorghe Mencinicopschi, director general si membru al A.G.A. la I.C.A. S.A. Bucuresti, pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; abuz in serviciu contra intereselor publice; fals in inscrisuri sub semnatura privata; Sorin Pantis, director general executiv GRIVCO S.A. Bucuresti, pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, respectiv fals in inscrisuri sub semnatura privata; Vlad-Nicolae Savulescu, director al Directiei Privatizare - Concesionare a A.D.S., pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; instigare la savarsirea infractiunii de fals intelectual; uz de fals; Gheorghe Marian Domnisoru, expert in cadrul Serviciului Privatizare al A.D.S, pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea

comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar , comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; fals intelectual; uz de fals; Gheorghe Sin, membru A.G.A. al S.C.Institutul de Cercetari Alimentare S.A. Bucuresti, pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; abuz in serviciu contra intereselor publice; Constantin Baciu, reprezentant al Ministerului Agriculturii in Adunarea Generala a Actionarilor al I.C.A., pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, respectiv abuz in serviciu contra intereselor publice; Alexandru Petre, Grigore Marinescu si Vica Ene, cenzori ai S.C. Institutul de Cercetari Alimentare S.A. Bucuresti, si Pop Flavius-Adrian, membru al Consiliului de Administratie al I.C.A. Bucuresti, pentru complicitate la infractiunea de stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Dosarul "Valiza" - George Becali Dosar finalizat in 2478 zile de la inceperea urmaririi penale Celebrul finantator al Stelei si actual europarlamentar PRM este acuzat de dare de mita pentru ca, in mai 2008, ar fi incercat sa-i stimuleze cu 1,7 milioane de euro pe jucatorii de la Universitatea Cluj pentru ca acestia sa castige meciul cu CFR Cluj de care depindea deciderea campioanei Romaniei la fotbal. Becali mai este invinuit si ca, in 2006, le-ar fi oferit jucatorilor Gloriei Bistrita cate 5.000 de euro in cazul unui egal, respectiv cate 10.000 de euro in cazul unei victorii intr-un meci pe care urmau sa-l dispute cu Rapid.

Doua intamplari, una din 2006, alta din 2008, constituie baza celebrului dosar „Valiza�. Potrivit anchetatorilor, "in data de 11 mai 2006, inculpatul George Becali, in calitate de finantator si actionar al F.C. Steaua Bucuresti S.A., promis fiecarui jucator de fotbal al clubului C.F. Gloria 1922 Bistrita sume de bani cuprinse intre 5.000 - 10.000 euro, pentru ca acestia sa isi indeplineasca atributiile de serviciu prevazute in contractele de munca, Regulamentul intern al clubului si in Regulamentul Federatiei Romane de Fotbal".

Doi ani mai tarziu, "in perioada 4-7 mai 2008, inculpatul Becali George a oferit suma de 1.700.000 euro jucatorilor de fotbal din cadrul clubului Universitatea Cluj aflati pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului National de Fotbal - Liga I (aproximativ 100.000 euro pentru fiecare), pentru ca acestia sa isi indeplineasca indatoririle de serviciu prevazute in

contractele de joc, Regulamentul intern si in Regulamentul Federatiei Romane de Fotbal pentru obtinerea unei victorii in meciul cu echipa CFR Cluj din 7 mai 2008".

Rechizitoriul mai precizeaza ca, „"n realizarea activitatii infractionale, Becali a fost sprijinit de Teia Sponte, vicepresedintele Consiliului de Administratie al F.C. Steaua Bucuresti S.A. care, in perioada 6-7 mai 2008, s-a deplasat la Cluj Napoca avand asupra sa suma de 1.700.000 euro reprezentand obiectul ofertei financiare pentru jucatorii de fotbal ai Universitatii Cluj. Astfel, acesta garanta, in numele finantatorului clubului Steaua Bucuresti, atat existenta banilor cat si posibila remitere a acestora in functie de rezultatul meciului dintre Universitatea Cluj si CFR 1907 Cluj."

Potrivit procurorilor, "pentru a fi exonerat de o posibila raspundere penala sau disciplinara in legatura cu fapta de coruptie descrisa, inculpatul George Becali a initiat si a participat la intocmirea, in data de 19 mai 2008, a doua antecontracte de vanzare-cumparare cu mentiuni nereale sub aspectul datei, continutului si vointei reale a partilor. Inscrisurile falsificate au fost ulterior folosite atat in prezenta cauza penala cat si in cadrul anchetei disciplinare efectuata de organismele jurisdictionale ale Federatiei Romane de Fotbal."

Urmarirea penala in acest caz a fost inceputa in 9 mai 2008, pentru dare de mita, iar in 18 decembrie 2008 George Becali a fost trimis in judecata pentru dare de mita si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Alaturi de el au mai fost trimisi in judecata alte cinci persoane.

Alti inculpati in dosar: - Teia Sponte, vicepresedinte al Consiliului de Administratie al F.C. Steaua Bucuresti S.A., pentru complicitate la dare de mita.

- Alina Florentina Ciul, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, pentru favorizare a infractorului in legatura cu infractiunile de coruptie si in legatura cu infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata.

- Victor Piturca, la acel moment antrenor al echipei nationale de fotbal a Romaniei, pentru favorizarea infractorului in legatura cu infractiunile de coruptie.

- Gheorghe Radu Marino, pentru favorizarea infractorului in legatura cu infractiunile de coruptie si in legatura cu infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata.

- Volcinschi Raul, pentru favorizarea infractorului in legatura cu infractiunile de coruptie.

Masuri asiguratorii luate in dosar: sechestru asigurator asupra celor 1,7 milioane de euro care ar fi constituit mita platita.

Pozitia acuzatului: "Nu am nicio emotie, pentru ca nu exista nicio fapta in acest dosar.

Sechestrarea banilor mei de catre DNA reprezinta o talharie."

Sentinte: - pe 17 aprilie 2012, judecatorii ICCJ decid achitarea lui Gigi Becali si a celorlalti inculpati in dosarul Valiza. Sentinta nu este definitiva si a fost atacata cu recurs de catre procurori.

- pe 4 iunie 2013, George Becali a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu executare. Decizia este definitiva si a fost luata in unanimitate de catre toti judecatorii din Completul de 5 al Curtii Supreme.

Dosarul "Mita la primarie II" - Emilian Francu Dosar finalizat in 666 zile de la inceperea urmaririi penale Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie l-au trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pe Emilian Valentin Francu (PNL), primar al municipiului Ramnicu Valcea pentru luare de mita, asemanator cazului fostului primar din Ramnic, Mircia Gutau. Procurorii l-au acuzat pe Francu de luare de mita, dupa ce l-ar fi prins in flagrant in timp ce primea mita 50.000 de lei de la administratorul unei firme, arhitectul bucurestean Sorin Dragos Popescu.

Emilian Francu a fost retinut de catre procurorii DNA, iar pe 20 mai stat in arest preventiv aproape 5 luni de zile.

Pe 17 septembrie 2013, la nici patru luni de la trimiterea in judecata Tribunalul Bucuresti l-a condamnat in prima instanta (pe fond) pe edilul din Ramnicu Valcea la 4 ani de inchisoare cu suspendare pentru coruptie, cu un termen de incercare de 7 ani.

Conform hotararii instantei, Francu are un termen de incercare de sapte ani. Decizia tribunalului a fost insa atacata la Curtea de Apel Bucuresti.

Ulterior sentintei, Francu a fost pus in libertate si a revenit la Ramnicu Valcea in functia de primar. Pana la o decizie definitiva in dosar, Francu poate detine legal functia de primar.

Ce sustin procurorii DNA Potrivit DNA, la inceputul anului, Primaria din Ramnicu Valcea contract de prestari de servicii, in valoare de 200.000 de euro, amenajare a unor spatii publice din oras. In luna ianuarie, Francu firmei careia ii fusese incredintat contractul 10%

a incredintat unei firme un avand ca obiect lucrari de i-a pretins administratorului din valoarea lucrarilor.

Dupa finalizarea lucrarilor mentionate in contractul de prestari servicii si plata unei prime transe din banii datorati de primarie, la data de 22 aprilie, Emilian Francu i-a pretins aceluiasi denuntator sa ii remita, printr-un intermediar, suma de 50.000 lei pentru ca, in schimb, sa

semneze documentele care conditionau efectuarea platii celei de-a doua transe catre firma acestuia, in contul prestarii de servicii al caror beneficiar era Primaria Ramnicu Valcea.

DNA precizeaza ca Emilian Francu i-a mai solicitat aceluiasi administrator sa achite si suma de 40.000 de lei, disimulata intr-un contract de sponsorizare, dupa plata ultimei transe pentru prestarea serviciilor de catre firma lui.

La data de 25 aprilie, conform intelegerii anterioare, administratorul i-a dat primarului, prin intermediar, suma de 50.000 lei, moment in care au intervenit procurorii DNA si l-au retinut pe Emilian Francu.

Pozitia acuzatului Emilian Francu: Am fost acuzat pe nedrept. Voi incerca sa imi demonstrez, in continuare, nevinovatia si sa conving ca tot ceea ce am vrut, prin demersul meu, a fost sa aduc fonduri pentru comunitate, pentru o sarbatoare importanta a acesteia.

Decizii pronuntate in dosar: Prima sentinta - Tribunalul Bucuresti, 17 septembrie - Emilian Francu a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu suspendare pentru coruptie Sentinta finala - Curtea de Apel Bucuresti, 26 Martie 2014 - Emilian Francu a fost condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare cu executare

Dosarul "2 Mai" - Monica Iacob Ridzi Dosar finalizat in 2019 zile de la inceperea urmaririi penale Cercetarea penala a fost declansata in urma anchetei publicate de Gazeta Sporturilor in 16 iunie 2009, potrivit careia festivitatile organizate de Ministerul Tineretului si Sporturilor cu ocazia Zilei Tineretului (2 Mai 2009), care au avut un buget de circa 600.000 de euro, au fost incredintate fara licitatie unor companii private.

Mai mult, cerera de oferta privind organizarea evenimentelor a fost trimisa de catre MTS catre trei firme, din care doua (Artisan Consulting SRL si Compania de Publicitate Mark SRL) aveau actionari comuni si sediul in acelasi apartament. Potrivit mass media, onorariile formatiilor care au concertat in cadrul evenimentului sau costurile scenelor utilizate au fost mult supraevaluate.

Potrivit Parchetului de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie, "in cauza exista indicii ca in cursul anului 2009, Iacob Ridzi Monica Maria, in calitate de ministru al Ministerului Tineretului si Sportului, impreuna cu alti functionari ai acestui minister, ajutati si de administratorii a doua firme private au prejudiciat bugetul ministerului prin incheierea a trei

contracte de servicii fara ca, in prealabil, sa fie organizata si derulata vreo procedura de atribuire potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.

34/2006.

Totodata, exista indicii ca pentru ascunderea incalcarii dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice au fost intocmite, ulterior incheierii celor trei contracte, inscrisuri care sa ateste in mod nereal derularea procedurii de achizitie. Fostul ministru a solicitat administratorului retelei informatice sa stearga date informatice pentru a nu fi descoperite, scop in care, acesta a accesat fara drept sistemele informatice ale Ministerului Tineretului si Sportului si a sters inregistrarile."

Ministerul Justitiei a anuntat ca a transmis miercuri, 10 februarie 2010, presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, solicitarea Directiei Nationale Anticoruptie de incuviintare a unei perchezitii informatice in dosarul privind pe Monica Iacob Ridzi. Solicitarea a fost primita din partea DNA pe 9 februarie.

Ministerul precizeaza ca potrivit Constitutiei si prevederilor legale in vigoare, in cazul ministrilor care, la data inceperii urmaririi penale, sunt si membri ai Parlamentului Romaniei, cererile de retinere, arestare sau perchezitie se incuviinteaza de Camera din care fac parte. Solicitarea se adreseaza presedintelui Camerei Deputatilor sau Senatului de catre ministrul Justitiei.

Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a decis, marti, 16 februarie, sa transmita Comisiei juridice scrisoarea fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob-Ridzi, privind concediul prenatal. Fostul ministru al Tineretului a transmis presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, o scrisoare in care arata ca se afla in concediu prenatal, motiv pentru care ar putea sa nu vina la dezbaterile pe acest subiect din Comisia juridica sau plen.

Cererea de perchezitie formulata de DNA in februarie 2010 a fost blocata la Comisia juridica din Camera Deputatilor timp de aproape 10 luni, dupa care a fost respinsa de plenul Camerei.

Referitor la acuzatii, Monica Iacob Ridzi a declarat: "Si eu vreau sa stiu cum au cheltuit banii acele firme, am serioase semne de intrebare in ceea ce priveste modul in care au lucrat oamenii pe care ii am in minister si care au gestionat aceste lucruri (..) Vreau sa vad ce spune Garda Financiara, DNA-ul. (..) Vreau sa vad daca sunt oameni in subordinea mea care au gresit, nu vreau sa imi asum vina niciunui om din subordine, pentru ca nu mi se pare normala o astfel de atitudine."

In 3 mai 2011, Monica Iacob Ridzi a fost trimisa in judecata de catre DNA, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, fals intelectual in legatura cu fapte de coruptie, uz de fals in legatura cu fapte de coruptie si participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la Legea contabilitatii.

Decizii in dosar: 27 ian. 2014 - Monica Iacob Ridzi a fost condamnata la 5 ani de inchisoare cu executare.

Sentinta nu este definitiva.

!!! 16 februarie 2015 - Sentinta Definitiva: Monica Iacob Ridzi a fost condamnata la 5 ani de inchisoare cu executare.

Dosar finalizat in 3327 zile de la inceperea urmaririi penale Dosarul "Loteria I" - George Copos

Ana Electronic, compania in care Copos este actionar majoritar, a vandut, in 2004, mai multe spatii comerciale catre Loteria Romana.

Anchetatorii sustin ca suma incasata oficial a fost mult mai mica decat cea primita in mod real, statul fiind tras pe sfoara cu circa un milion de euro. Dosarul a ajuns pe masa judecatorilor in iunie 2006 si s-a plimbat pana in prezent, din motive procedurale, intre mai multe instante, fiind mari sanse ca pana la obtinerea unei sentinte definitive fapta de care este acuzat fostul vicepremier sa se prescrie.

Procurorii DNA sustin ca, in 2004, in calitate de asociat si presedinte al Consiliului de Administratie din cadrul SC Ana Electronic SA, Gheorghe (�George„) Copos a pagubit bugetul de stat cu peste un milion de euro, ca urmare a unei tranzactii fictive realizate cu ocazia vanzarii unui pachet de 38 spatii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, catre Loteria Romana.

Mai exact, el a folosit ca interpusi mai multe persoane fizice si firme in procesul de vanzarecumparare, pretul incasat in scripte fiind de circa patru ori mai mic decat cel primit in realitate.

Urmarirea penala a fost declanasata pe 11 ianuarie 2006, sub acuzatia de evaziune fiscala.

Pe 6 iunie 2006, George Copos a fost trimis in judecata, alaturi de alte patru persoane. Cu cateva zile inainte (la 1 iunie) el demisionase din functia ocupata in Guvern.

Alti inculpati in dosar: Gilio Giuzepe Roza (administrator la SC Romtour SRL) - evaziune fiscala; Nicolae Cristea (director general la Compania Nationala Loteria Romana) - complicitate la evaziune fiscala; Stelian Ioan Ratiu (administrator la firma Transilvania International) evaziune fiscala; Gabriel Rogoveanu (agent imobiliar la firma Euroest Invest) - complicitate la evaziune fiscala.

Sentinte pronuntate pe parcursul judecarii dosarului in instanta: 22 octombrie 2007 - Inalta Curte de Casatie si Justitie decide ca dosarul trebuie trimis catre Parchetul de pe langa ICCJ, pentru refacerea urmaririi penale.

Motivarea sentintei: "Instanta de judecata este indreptatita sa aprecieze ca paguba efectiva ce poate fi apreciata ca fiind creata prin infractiune, rezultata din probatoriul administrat la urmarirea penala si care trebuie avuta in vedere la verificarea competentei procurorului sub aspect material este 37.487.576.256 ROL, respectiv 3.748.757 RON. In raport de cursul de schimb valabil la data de 15.12 2004 de 1 euro=39.293 ROL, aceasta suma ar reprezenta echivalentul in lei a 954.052 euro, suma, in raport de care, Directia Nationala Anticoruptie nu este competenta sa efectueze urmarirea penala."

14 aprilie 2008 - Recursul DNA la decizia de mai sus este admis, dosarul ramane pe rolul ICCJ. Motivarea sentintei: "Inalta Curte apreciaza ca, in aceasta etapa procesuala, in mod gresit instanta de fond a examinat latura civila a cauzei, pronuntandu-se cu privire la prejudiciul cauzat prin faptele inculpatilor. Astfel, la verificarea investirii instantei, sub aspectul competentei materiale a organului de urmarire penala care a efectuat urmarirea penala in cauza, trebuie avut in vedere prejudiciul stabilit prin actul de sesizare, evaluarea exacta a prejudiciului cauzat de inculpati urmand a fi facuta in cursul cercetarii judecatoresti, in cadrul careia se va examina public, nemijlocit si in contradictoriu intregul material probator referitor la latura civila a cauzei."

9 decembrie 2009 - Dosarul este trimis la Judecatoria Sectorului 2.

De aici, s-a cerut la tribunal conexarea dosarelor Loteria I si Loteria II, insa Tribunalul respinge cererea. Judecata a continuat la Judecatoria Sectorului 2.

Sentinta definitiva: 25 august 2014 - George Copos a fost condamnat definitiv la 4 ani de inchisoare cu executare Prima sentinta in dosar: 29 ianuarie 2013 - Omul de afaceri George Copos a fost condamnat la patru ani de inchisoare cu executare in dosarul Loteria I. Decizia instantei Judecatoriei Sectorului 2 nu este definitiva, putand fi contestata la Tribunalul Bucuresti.

Pozitia acuzatului: "Este necesar ca organele abilitate ale statului sa investigheze orice suspiciune de coruptie, indiferent de calitatea persoanelor implicate. Daca organele statului gasesc ilegalitati, sa le sanctioneze. Daca nu, astept scuze din partea celor care au declansat aceasta investigatie. Personal, nu am nici o emotie, nici o teama si nici o indoiala referitoare la rezultatele investigatiilor."

Dosarul "Armele de vanatoare" - Serban Mihailescu Dosar finalizat in 3264 zile de la inceperea urmaririi penale Ancheta a fost declansata in urma denuntului fostului consilier personal al lui Serban Mihailescu, Fanel Pavalache (arestat in 2002 si condanmnat in 2004 la sase ani de inchisoare pentru coruptie). Potrivit acestuia, la 22 octombrie 2001, Petru Serban Mihailescu i-a cerut 11 arme de vanatoare, in schimbul mentinerii sale in functie.

In perioada aprilie-mai 2002, Mihailescu a primit de la Pavalache noua arme de vanatoare, in valoare de 260 milioane de lei vechi (26.000 RON). Armele au fost

depozitate la Vila de protocol nr. 5 din Snagov. Mihailescu a fost ajutat de Marin Bucur, presedintele Asociatiei de Vanatoare "Cerbul" Bucuresti, care a inregistrat armele pe numele respectivei asociatii. Dupa ce Fanel Pavalache a fost arestat, in octombrie 2002, armele ar fi fost aduse de la vila de protocol din Snagov la sediul Asociatiei "Cerbul", tot cu ajutorul lui Marin Bucur.

Urmarirea penala a inceput pe 15 martie 2006. Mihailescu a fost trimis in judecata de DNA in 10 mai 2006, insa dosarul senatorului a fost trimis inapoi la procurori, in urma unei deciziii a Curti Constitutionale. Era nevoie de avizul Parlamentului in vederea inceperii urmaririi penale fata de un fost ministru.

In 31 iulie 2008, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat Senatului declansarea procedurilor pentru formularea cererii de urmarire penala fata de Serban Mihailescu. La data de 10 iunie 2009, Senatul a adoptat Hotararea nr. 8/2009, conform careia cere urmarirea penala a lui Mihailescu.

Plenul Senatului a avizat favorabil, in iunie 2009, cu 77 de voturi pentru si 29 de voturi impotriva, cererea de incepere a urmaririi penale a senatorului din grupul independentilor Serban Mihailescu, doua voturi fiind anulate.

Primul termen la Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost 1 iunie 2010, care a debutat cu o amanare, urmatorul termen fiind stabilit pentru 30 septembrie.

Masuri preventive si asiguratorii: cele noua arme au fost puse sub scehestru.

Alti inculpati in dosar: Marin Bucur (presedintele Asociatiei de Vanatoare "Cerbul" Bucuresti) - complicitate la luare de mita; complicitate la nerespectarea regimului armelor si munitiilor; participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata, la fals intelectual, precum si la efectuarea cu stiinta de inregistrari inexacte in contabilitate.

Sentinte: - 20 decembrie 2011 - Serban Mihailescu a fost condamnat la un an de inchisoare cu suspendare.

Decizia poate fi atacata cu recurs.

- 11 iunie 2012, completul de 5 judecatori de la ICCJ l-a achitat definitiv pe senatorul Serban Mihailescu.

Dosarul “Privatizarile strategice� – Codrut Seres si Zsolt Nagy Dosar finalizat in 2369 zile de la inceperea urmaririi penale Fostul ministru PC al Economiei si Comertului, Codrut Seres, si fostul ministru UDMR al Telecomunicatiilor, Zsolt Nagy, au fost acuzati de procurori ca ar fi utilizat pozitiile pe care le ocupau in Guvern pentru a favoriza anumiti concurenti intr-o serie de dosare de privatizare de mare importanta. Anchetatorii sustin ca faptele celor doi demnitari trebuie catalogate drept tradare.

Sentinta Definitiva: 27 ianuarie 2015 - Seres este condamnat la 4 ani si 8 luni de inchisoare cu executare.

Prima Sentinta: 3 decembrie 2013 - Codrut Seres a fost condamnat la 6 ani de inchisoare cu executare pentru tradare. Zsolt Nagy - cinci ani de inchisoare. Sentinta nu e definitive.

Astfel, potrivit procurorilor, Seres, Nagy si fostul secretar de stat in Ministerul Comunicatiilor Kerekes Gabor, au constituit sau au aderat la un grup infractional cu carater transnational, din care au facut parte si deja celebrii Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea si Mihai Radu Donciu (judecati pentru spionaj intr-un alt dosar), dar si alti trei inculpati (un turc, un ceh si un romano-englez).

Activitatea infractionala ar fi avut loc in perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006 si ar fi constat, printre altele, intr-o serie de actiuni ilegale care ar fi menit sa distorsioneze procesul de privatizare a Electrica Muntenia Sud, de vanzare a unui pachet de 8 % din actiunile Petrom, de privatizare/restructurare a Romaero Bucuresti si Avioane Craiova, de consultanta in vederea privatizarii SN RADIOCOMUNICATII SA, de consultanta in vederea restructurarii si privatizarii CN Posta Romana SA, dar si de selectare prin licitatie a consultantului international pentru listarea la bursa a pachetului de 46% din actiunile detinute de statul roman la Romtelecom.

Mai exact, demnitarii ar fi furnizat informatii confidentiale despre o serie de licitatii organizate de minister pentru consultanta sau privatizarea unor societati si ar fi incercat, in unele situatii, sa influenteze rezultatul unor licitatii. Se pare ca sesizarea pentru demararea anchetei a venit din partea unor ofiteri SRI care supravegheau domeniul economic.

In 26 august 2008, Senatul a aprobat urmarirea penala in cazul lui Codrut Seres. In cadrul aceleiasi hotarari, alesii au decis ca cele 70 de volume originale ale dosarului DNA sa fie secretizate si arhivate la Senat. Asta ar fi putut duce la imposibilitatea derularii in continuare a procedurilor. Din fericire, senatorii au fost de acord sa returneze dosarul si, pe 30 martie 2009, cei doi fosti ministri au fost trimisi in judecata.

Alte persoane inculpate in dosar: - Kerekes Gabor, fost secretar de stat in Ministerul Comunicatiilor, pentru complicitate la spionaj; - Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetatean romano-englez, pentru complicitate la spionaj; - Susak Michal, cetatean ceh, pentru complicitate la spionaj; - Mustafa Oral, cetatean turc, pentru pentru complicitate la spionaj.

Pozitia acuzatilor: "Sunt nevinovat" (Codrut Seres) "Este o razbunare politica" (Zsolt Nagy)

SENTINTA DEFINITIVA - 27 Ianuarie 2015: Codrut Seres: 4 ani si 8 luni de inchisoare Zsolt Nagy: 4 ani de inchisoare Michal Susak (cetatean ceh) - 4 ani; Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetatean romano-englez - 4,6 ani; consultantul international Vadim Benyatov - 4,6 ani; Stamen Stanchev - 5,2 ani; Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei - 5 ani; Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie - 4 ani, Gabor Kerekes - 4 ani, Mustafa Oral (cetatean turc) - 3 ani inchisoare.

Prima Sentinta - 3 decembrie 2013: Codrut Seres a fost condamnat la 6 ani de inchisoare cu executare pentru tradare. Zsolt Nagy - 5 ani de inchisoare. Sentinta nu e definitiva.

In acest dosar mai exista o singura cale de atac, la completul de cinci judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Codrut Seres - 6 ani de inchisoare pentru tradare Zsolt Nagy - 5 ani de inchisoare pentru aderare la un grup infractional Michal Susak - 10 ani de inchisoare pentru complicitate la spionaj Mircea Calin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra - 9 ani si 6 luni de inchisoare pentru initierea unui grup infractional transnational si complicitate la spionaj Vadim Benyatov - consultant international, 10 ani inchisoare pentru spionaj Stamen Stanchev - a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, respectiv 11 ani de inchisoare Mihai Radu Donciu - fost consilier al ministrului Comunicatiilor, 7 ani de inchisoare Mihai Dorinel Mucea - fost adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), 6 de inchisoare Gabor Kerekes - 5 ani de inchisoare Mustafa Oral - 5 ani inchisoare

Dosarul "Trofeul calitatii" – Adrian Nastase Dosar finalizat in 2508 zile de la inceperea urmaririi penale Fostul premier Adrian Nastase este acuzat de DNA ca, in 2004, a camuflat strangerea de fonduri pentru campania sa electorala prin initierea unui simpozion. Manifestarea "Trofeul calitatii in constructii" a fost organizata de catre Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC), iar taxele de participare incasate (peste 1,6 milioane de euro) au ajuns la patru companii controlate de doi dintre apropiatii familiei Nastase. De aici, banii au plecat, mai departe, spre o firma care a prestat diverse servicii in campania prezidentiala a liderului social-democrat.

Organizatoarea simpozionului incriminat a fost Irina Jianu, inspectorul general al Inspectoratului de Stat in Constructii, functie in care a fost numita ca urmare a relatiilor la nivel inalt pe care le avea in PSD, sustin anchetatorii. Taxele de participare au fost de cinci milioane de lei vechi pentru persoanele fizice (cuirca 125 de euro la acea data) si 15 milioane de lei vechi (aproape 400 de euro la acea data) pentru cele juridice. In total, s-a strans suma de 67,4 miliarde de lei vechi.

Potrivit procurorilor, "ca urmare a exercitarii de catre Adrian Nastase a influentei si autoritatii decurgand din functia de presedinte al Partidului Social Democrat (...) asupra unor persoane, fie membri PSD cu functii importante in cadrul unor institutii publice (Agentia Nationala pentru Protectia Consumatorului, Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA, Agentia Nationala Sanitar Veterinara, Compania Nationala a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari si presedinti de consilii judetene, acestia au impus achitarea unor importante sume de bani sub forma de taxe de participare pentru un simpozion irelevant pentru activitatea institutiilor respective".

Reprezentantii DNA au mai stabilit ca "asupra unui alt grup de participanti ￯ reprezentanti de societati comerciale in constructii - s-a exercitat constrangere morala prin aceea ca inspectorii de specialitate care le avizau lucrarile le transmiteau invitatiile de participare le solicitau apoi copia ordinului de plata".

Banii stransi din taxe, ar fi trebuit, potrivit legii, sa devina venituri la bugetul ISC care era institutie publica. Irina Jianu, cu sprijinul Dianei Gasparovici (fost inspector general de stat adjunct in cadrul ISC), ar fi dispus ca aceste taxe sa fie incasate direct de patru societati comerciale controlate de Bogdan Popovici si Marina Ioana Popovici ( SC Mediaglobe Invest SRL, SC Urban Consult SRL, SC Axa Management SRL, SC Contur Media SRL). Procurorii spun ca "ISC nu a urmarit modul de utilizare a sumelor incasate din taxele de participare si nu a intocmit Decontul de cheltuieli, astfel ca nici o cheltuiala efectuata pentru Trofeul Calitatii nu a fost decontata in mod legal".

Mai mult, cele patru companii mentionate ar fi incheiat contracte fictive cu o alta firma, SC Arond SRL, controlata tot de familia Popovici, contracte menite sa justifice cheltuieli pentru o serie de servicii care in realitate nu au fost efectuate.

Au urmat, sustin investigatorii, operatiuni de spalare de bani (cesiune de actiuni, majorare de capital, contracte false de vanzari de terenuri si prestari servicii) desfasurate prin intermediul societatilor SC Media On SA, SC Forum Invest SA, Fundatia Invest, toate controlate de sotii Popovici, prin care suma de 53,2 miliarde de lei vechi a fost transferata din conturile firmei Arond SRL in cele ale SC Eurografica SRL. Din aceasta suma, s-ar fi platit 33,8 miliarde de lei vechi, "reprezentand contravaloarea materialelor de propaganda electorala (caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele si imaginea inculpatului Adrian Nastase )."

In total, ISC ar fi fost prejudiciat cu aproape 70 de miliarde de lei vechi (echivalentul a aproximativ 1,75 milioane de euro la acea data). Una dintre companiile care ar fi cotizat cu bani pentru Trofeul calitatii este Zeus SA, companie aflata in centrul recentului scandal de coruptie din Arges, in care este implicat chiar presedintele CJ Arges, Constantin Nicolescu.

Acuzatia oficiala sub care a fost trimis in judecata Nastase este "folosirea influentei sau autoritatii functiei de presedinte al unui partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, in forma continuata".

Masuri asiguratorii luate in dosar: - s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumei de 118.650 USD apartinand lui Adrian Nastase; - s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului detinut de Mihail Cristian Vasile in Bucuresti; - s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului detinut de Bogdan Popovici si de Marina Ioana Popovici in Bucuresti; - s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului detinut de Diana Gasparovici in Braila; - s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra imobilului detinut de Irina Jianu in Bacau.

Alti inculpati in dosar: - Paula Jianu Irina, fost inspector general de stat in cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si continuata, spalare de bani in forma continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata, sub forma participatiei improprii si in forma continuata, fals intelectual la Legea contabilitatii, savarsite sub forma participatiei improprii si in forma continuata, folosirea creditului societatii intr-un scop contrar intereselor societatii sub forma participatiei improprii si in forma continuata; - Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct in cadrul ISC - complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si continuata;

- Mihail Cristian Vasile, director general al SC EUROGRAFICA SRL - complicitate abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata si calificata, spalare de bani in forma continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata; - Bogdan Popovici - spalare de bani in forma continuata, complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata si calificata, fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata; - Marina Ioana Popovici - spalare de bani in forma continuata, complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma continuata si calificata, fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata.

Pozitia acuzatului: "S-a decis trimiterea mea in judecata intr-un dosar aberant (dosarul campaniei electorale din 2004) in care mi se reproseaza fapte pentru care nu exista nici dovezi, nici responsabilitati legale imputabile mie. Este dosarul despre cheltuielile de campanie din 2004, care a fost legat de numele meu pentru ca eram presedinte de partid la acea data si contracandidatul lui Traian Basescu."

Sentinte: - 20 iunie 2012 - ICCJ - Condamna definitiv si irevocabil pe Adrian Nastase la 2 ani de inchisoare cu executare si interzicerea unor drepturi.

- 30 ianuarie 2012 - ICCJ - Adrian Nastase - condamnat la 2 ani de iinchisoare, ceilalti cinci inculpati - cate 7 ani de inchisoare

Dosar de trafic de influenta - Vasile Duta Dosar finalizat in 3974 zile de la inceperea urmaririi penale

Senator PSD in perioada 2000-2004, Vasile Duta a fost acuzat ca a primit bani si bunuri (inclusiv un Mercedes ML in valoare de aproape 40.000 de euro) in schimbul unor interventii pe langa diverse institutii ale statului. De influenta sa au beneficiat (sau nu) oameni de afaceri sau infractori de rand. Dupa mai bine de jumatate de deceniu, procesul s-a soldat cu o condamnare definitiva la cinci ani de inchisoare.

Parchetul National Anticoruptie a inceput, in 5 aprilie 2004, urmarirea penala impotriva senatorului PSD Vasile Duta si a avocatei Vania Zabou, sub acuzatia de trafic de influenta. Potrivit PNA, cei doi ar fi cerut, in aprilie 2002, 10.000 de dolari (din care au primit efectiv 3.000 de dolari) de la administratorul unei firme din Dambovita care era cercetat pentru evaziune fiscala, in schimbul unor interventii in favoarea sa la autoritati. De asemenea, tot in 2001politicianul si avocata ar fi pretins de la rudele unei persoane arestate pentru complicitate la inselaciune 5.000 de dolari (din care au primit efectiv 3.500 de dolari),

promitind ca vor obtine punerea in libertate a acesteia. In ambele situatii, Duta si complicea sa au fost denuntati chiar de cei de la care primisera banii.

In 26 mai 2004, procurorii PNA au extins cerctarile in cazul Duta-Zabou, fiind descoperita o alta infractiune de trafic de influenta. Astfel, in 2001-2002, in calitate de aparatori ai lui Vasile Gheorghe (judecat intr-un dosar penal), cei doi i-ar fi cerut acestuia 11.000 de dolari cu promisiunea de a interveni pe linga judecatorii de la Curtea de Apel Ploiesti pentru a-i schimba incadrarea juridica in vederea obtinerii unei pedepse mai mici. Si in acest caz a fost vorba de un denunt din partea platitorului.

In 7 octombrie 2004, procurorii anticoruptie au anuntat ca il cerceteaza pe senatorul Vasile Duta si pentru ca ar fi cerut un autovehicul Mercedes ML de 38.500 de euro in schimbul unor interventii la Ministerul Muncii pentru a facilita plecarea unor muncitori romani in Germania. In acelasi scop, el ar fi primit diverse bunuri de la o persoana din Tecuci, care ulterior l-a denuntat.

Vasile Duta a fost trimis in judecata in 16 februarie 2005, pentru patru infractiuni de trafic de influenta.

Cazul Vaniei Zabou a fost disjuns, fiind trimis Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, avocata fiind acuzata de inselaciune.

Masurile preventive si asiguratorii luate in acest dosar: In 6 octombrie 2004, Vasile Duta a fost dat in consemn la frontiera. In 9 februarie 2005, Duta a fost retinut de procurori, fiind prezentat a doua zi in fata judecatorilor de la Tribunalul Bucuresti, care au emis pe numele sau un mandat de arestare preventiva pe 29 de zile. In 14 februarie 2005, Curtea de Apel Bucuresti a decis cercetarea in stare de libertate a fostului senator.

Sentinte pronuntate: 24 mai 2007 - Tribunalul Braila a decis sa-si decline competenta in favoarea Curtii de Apel Galati.

29 iunie 2009 - Curtea de Apel Galati a hotarat condamnarea lui Vasile Duta la cinci ani de inchisoare si la pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, pe o durata de patru ani, pentru trei fapte de trafic de influenta. Totodata, instanta a decis confiscarea autoturismului Mercedes ML si a dispus ca fostul senator sa plateasca statului despagubiri de circa 10.000 de dolari. Atat DNA, cat si inculpatul au facut recurs.

5 mai 2010 - Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins ambele recursuri si a decis mentinerea sentintei anterioare. Vasile Duta a fost condamnat definitiv la cinci ani de inchisoare cu executare, ramanand in vigoare si celelalte decizii ale instantei galatene.

Dosarul "Matusa Tamara" - Adrian Nastase Dosar finalizat in 2340 zile de la inceperea urmaririi penale Una dintre primele decizii luate de Adrian Nastase dupa numirea in functia de prim-ministru in decembrie 2000 a fost inlocuirea lui Adrian Cucu, pe atunci sef al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii de Bani (ONPCSB), cu Ioan Melinescu.

Potrivit procurorilor DNA, Melinescu si Nastase s-au intalnit in noiembrie 2000, primul (pe atunci membru al conducerii ONPCSB) informandu-l pe politician (pe atunci deputat) ca in cadrul ONPCSB exista in lucru un dosar privind depunerea de catre Dana Nastase a sumei de 400.000 de dolari intr-un cont deschis la banca Creditanstalt (devenita mai tarziu HVB Bank). Melinescu i-ar fi promis lui Nastase ca va bloca dosarul pana dupa alegeri, iar dupa numirea in functia de presedinte al ONPCSB ar fi sustras lucrarea respectiva, pe care i-ar fi inamnat-o lui Ristea Priboi, la acea data consilier al lui Adrian Nastase. De fata s-ar fi aflat si controversatul om de afaceri Genica Boerica, care apare ca martor al acuzarii.

Conform rechizitoriului, informatiile din dosarul sustras de Melinescu ar fi demonstrat ca suma depusa de Dana Nastase nu era justificata de venituri. „Potrivit unui contract de vanzarecumparare anexat de catre depunator, reiesea ca suma de 400.000 USD, depusa in numerar, provenea din vanzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri si a altor bunuri de valoare de catre matusa Danielei Nastase, pe nume Cernasov Tamara, care avea imputernicire in contul personal al Danielei Nastase deschis la Bank Austria Creditanstalt. Conform acestui document, s-ar presupune ca 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Bancila, Baraschi, Vermont, 3 manuscrise englezesti pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy si Lalique, obiecte valoroase de mobilier si 30 piese bijuterii aur totalizand cca. 600 grame s-au aflat in apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, in varsta de 91 de ani, care locuia singura. Dovezi certe ca aceste bunuri s-au aflat in posesia si proprietatea vanzatoarei nu exista insa, intrucat aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care sa ateste dobandirea bunurilor respective, ci numai o declaratie de buna credinta�, arata procurorii.

Urmarirea penala in acest dosar a inceput pe 24 mai 2006, iar Adrian Nastase a fost trimis in judecata pe 31 mai 2007, sub acuzatia de dare de mita. Dosarul s-a intors la DNA in primavara lui 2008, pentru refacerea urmaririi penale, ca urmare a unei decizii a Inaltei Curti, iar in 31 iulie 2008 procurorul general al Romaniei a cerut avizul Camerei Deputatilor pentru inceperea urmaririi penale impotriva lui Adrian Nastase. Dupa ce au respins, initial, in septembrie 2008 inceperea urmaririi penale, deputatii (in noua configuratie de dupa alegerile din noiembrie 2008) au admis cererea procurorilor pe 4 martie 2009. Adrian Nastase afost retrimis in judecata pe 21 octombrie 2009, sub aceeasi acuzatie (dare de mita).

Alti inculpati in dosar: Ioan Melinescu, fost presedinte al ONPCSB, acuzat de sustragere sau distrugere de inscrisuri, luare de mita si divulgare de informatii, Ristea Priboi, fost deputat 200020004 - cazul sau fusese initial disjuns, in vederea continuarii cercetarilor; in a doua faza, afost la randul sau truimis in judecata pentru complicitate la luare de mita si complicitate la dare de mita.

Referitor la acuzatii, Adrian Nastase a declarat: „Resping in mod categoric acuzatiile mincinoase formulate impotriva mea, in cadrul dosarului Melinescu. Este un dosar inceput in anul 2006, pe baza unor delatiuni făcute de un om aflat in arest (Genica Boerica), si care nu are nici un fel de dovada in ceea ce priveste acuzatiile impotriva mea.�

Sentinte pronuntate: 30 octombrie 2007 - ICCJ decide trimiterea dosarului la DNA, pentru refacerea urmaririi penale 14 aprilie 2008 - recursul DNA este respins, dosarul va fi trimis procurorilor anti-coruptie 15 decembrie 2011 - ICCJ decide achitarea lui Adrian Nastase, Ristea Priboi si Nicolae Melinescu 3 septembrie 2012 - ICCJ decide defintiv achitarea lui Adrian Nastase si ceilalti inculpati in dosarul "Matusa Tamara".

Dosar finalizat in 1198 zile de la inceperea urmaririi penale Dosarul "Mita de la Cluj" - Sorin Apostu Sorin Apostu, fostul primar al muncipiului Cluj-Napoca, este acuzat de procurorii DNA de luare de mita in forma continuata. Potrivit procurorilor anticoruptie, Apostu a primit mita in valoare de 94.000 de euro, in 2009-2011, pentru a incheia contracte de salubrizare si de asigurare a parcului auto al regiilor subordonate Consiliului local Cluj, sumele de bani fiind incasate prin cabinetul de avocatura al sotiei sale, invinuita in acelasi dosar.

Pe 10 noiembrie 2011 DNA a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Sorin Apostu, la acea vreme primar al municipiului Cluj-Napoca. "Pentru a se disimula provenienta si scopul banilor obtinuti din actele de coruptie, intre firmele care au primit contractele de la primarie si cabinetul de avocatura al sotiei primarului au fost incheiate contracte de consultanta juridica fictive, astfel incat sumele de bani au fost incasate prin cabinetul de avocatura al lui Monica Undina Apostu, invinuita in acelasi dosar", sustin procurorii.

Pe 29 decembrie 2011, Sorin Apostu, sotia acestuia - avocatul Monica Apostu si oamenii de afaceri Calin Stoia si Aspazia Droniuc au fost trimisi in judecata de procurorii DNA pentru fapte de coruptie, dosarul fiind trimis spre judecare la Curtea de Apel Cluj.

La acea data, procurorii DNA au precizat ca Sorin Apostu, in exercitarea atributiilor de primar al municipiului Cluj-Napoca, a primit mita, ca obiect al traficului de influenta, suma de 127.052 euro. "Banii provin de la reprezentantii unor societati comerciale care au in derulare contracte cu Primaria municipiului Cluj Napoca (SC Brantner Veres prin administrator SC Total Trading Company SRL Cluj Napoca si SC Rosal SRL Bucuresti) sau cu regii aflate in subordinea

Consiliului local Cluj Napoca (SC Groupe Frarom SRL Cluj Napoca). Pentru a disimula caracterul ilicit al primirii sumelor respective, inculpatul Apostu Sorin a angrenat-o in activitatile sale si pe sotia sa, inculpata Apostu Monica Undina, avocat in cadrul Baroului Cluj, astfel ca banii pretinsi ca obiect al infractiunilor de coruptie erau primiti prin intermediul cabinetului de avocatura al sotiei, sub falsa justificare a unor contracte de consultanta", se arata in rechizitoriul procurorilor.

Procurorii au descoperit la locuinta familiei Apostu 22 de telefoane mobile, folosite pentru impiedicarea localizarii si interceptarii convorbirilor purtate de Sorin Apostu cu diversi oameni de afaceri, iar cea care intermedia intalnirile cu acestia era Monica Apostu, conform rechizitoriului procurorilor DNA Cluj.

Potrivit DNA, fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, a fost trimis in judecata, in stare de arest, pentru luare de mita in forma continuata (18 acte materiale), complicitate la spalare de bani in forma continuata (19 acte materiale), complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (19 acte materiale), trafic de influenta in forma continuata (21 acte materiale), instigare la spalare de bani in forma continuata (23 acte materiale), instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (23 acte materiale) si primire de foloase necuvenite.

Sorin Apostu este singurul dintre cei patru inculpati din dosar - Calin Mihai Stoia, Monica Undina Apostu, sotia fostului primar, si Aspazia Droniuc, care are si calitatea de denuntator care este judecat in stare de arest preventiv. Omul de afaceri Calin Mihai Stoia a fost eliberat sub control judiciar la 13 aprilie 2012. Pe 15 februarie 2012, Sorin Apostu a demisionat din functia de primar al municipiului Cluj-Napoca.

Alte persoane inculpate: Monica Apostu, avocat in cadrul Baroului Cluj, a fost trimisa in judecata, in stare de libertate, pentru complicitate la luare de mita in forma continuata (18 acte materiale), spalare de bani in forma continuata (19 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (19 acte materiale), complicitate la trafic de influenta in forma continuata (21 acte materiale), spalare de bani in forma continuata (23 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (23 acte materiale).

Calin Mihai Stoia, administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Veres S.A, a fost trimis in judecata, in stare de arest, pentru dare de mita in forma continuata (18 acte materiale), participatie improprie la spalare de bani in forma continuata (19 acte materiale), participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (19 acte materiale). In prezent, Stoia este in libertate.

Aspazia Droniuc, asociat al SC Groupe Frarom Agentie de Asigurare SRL Cluj Napoca, a fost trimisa in judecata, in stare de libertate, in sarcina acesteia retinandu-se infractiunile de cumparare de influenta in forma continuata (21 acte materiale), spalare de bani in forma continuata (23 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (23 acte materiale).

Masuri suplimentare luate in dosar: s-a dispus instituirea sechestrului asigurator si indisponibilizarea sumelor de 145.000 lei si 10.000 de euro apartinand lui Sorin Apostu, precum si a sumei de 358.326,93 lei apartinand Monicai Undina Apostu.

Pozitia acuzatului: Sorin Apostu a respins in fata judecatorilor toate acuzatiile procurorilor DNA. El a declarat ca nu a favorizat pe nimeni in castigarea de contracte publice. "Am aflat de aceste contracte in timpul urmarii penale. Nu cunosteam ce contracte a incheiat sotia mea. Eu si sotia mea avem o intelegere sa nu discutam problemele profesionale acasa. Timpul este si asa prea scurt si am decis sa il dedicam familiei. Ulterior am aflat de contractul cu Aspazia Droniuc si celelate contracte".

Prima Sentinta: 25 iulie 2013 - Curtea de Apel Targu Mures il condamna pe fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare Sentinta Definitiva: 7 iulie 2014 - Sorin Apostu este condamnat la 4 ani si 6 luni de inchisoare cu executare

Dosar finalizat in 3622 zile de la inceperea urmaririi penale Dosarul „Rompetrol” – Dinu Patriciu Unul dintre cei mai importanti oameni de afaceri autohtoni, politician important, chiar daca nu detine nicio functie importanta in PNL, patron al unuia dintre cele mai importante grupuri media, Dinu Patriciu a fost trimis in judecata in 2006 pentru sapte capete de acuzare, printre care delapidare, spalare de bani, asociere pentru savarsirea de infractiuni si manipularea pietei de capital.

19 august 2014 - Dinu Patriciu a decedat; judecarea dosarului in instanta continua Potrivit anchetatorilor, in calitatea sa de administrator la SC Rompetrol SA, Dinu si-a insusit, in mod repetat in perioada septembrie 1999 – noiembrie 2001, suma de 85 milioane USD izvorata din Acordul EPSA si cuvenita, conform prevederilor legale in vigoare, bugetului de stat. El ar fi incercat sa piarda urma banilor respectivi prin incheierea de contracte de cesiune de creante, imprumut si novatie intre firmele din cadrului grupului Rompetrol.

In acelasi dosar, Patriciu este acuzat ca, in calitate de reprezentant al grupului Rompetrol, a organizat si coordonat operatiunile de tranzactionare a actiunilor emise de SC Rompetrol Rafinare SA (cu simbol RRC), prin intermediul unor conturi apartinand unor persoane fizice sau juridice controlate de grupul de firme Rompetrol, in scopul influentarii si mentinerii unui nivel artificial al pretului de deschidere si tranzactionare, la data de 7.04.2004, pentru simbolul RRC, de 116 lei/actiune, pret la care a fost asigurat transferul unui numar 1 miliard actiuni RRC de la SC Rompetrol SA catre Saltville Ltd.

In perioada 07.04.2004-20.04.2004, se arata in rechizitoriu, omul de afaceri "a organizat si a dispus lansarea si afisarea in sistemul electronic de tranzactionare al Bursei de Valori Bucuresti a unor ordine de bursa de vanzare si cumparare, cu consecinta inducerii unor semnale false si inselatoare pentru ceilalti participanti la tranzactionare cu privire la cererea, oferta si pretul actiunilor tranzactionate cu simbolul RRC".

Anchetatorii mai spun ca, la data de 6.04.2004, inainte cu o zi de inceperea tranzactionarii actiunilor emise SC Rompetrol Rafinare SA (cu simbol RRC) in cadrul BVB, Patriciu i-a dezvaluit lui Sorin Rosca Stanescu informatia privilegiata privind termenii si conditiile in care urmeaza sa se desfasoare operatiunile de tranzactionare a actiunilor cu simbolul RRC din data de 7.04.2004, iar la data de 20.04 2004 i-a dezvaluit lui Sorin Pantis informatia privilegiata privind pretul pe care societatile controlate de grupul de firme Rompetrol urma sa il afiseze in aceeasi zi.

Urmarirea penala impotriva lui Patriciu a inceput in acest dosar in 22 martie 2005, iar la 8 septembrie 2006 el a fost trimis in judecata, alaturi de alte 11 persoane, pentru delapidare, spalare de bani, asociere pentru savarsirea de infractiuni, manipularea pietei prin tranzactii sau ordine de tranzactionare, dezvaluire de informatii privilegiate, spalare de bani, initiere sau constituire a unui grup infractional organizat.

Alti inculpati in dosar: - Sorin Pantis (fost ministru PNL al comunicatiilor), pentru manipularea pietei si aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat; - Gabriela Victoria Anghelache (fost presedinte CNVM), pentru fals intelectual, favorizare a infractorului, aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat; - Miclaus Paul Gabriel (fost vicepresedinte CNVM), pentru favorizarea infractorului, aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat; - Elena Albu (fosta sefa a Corpului de Control al CNVM), pentru favorizarea infractorului, aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat; - Victor Eros (fost membru CNVM), pentru favorizarea infractorului, aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat; - Simulescu Claudiu (agent de servicii de investitii financiare si reprezentant SSIF Eastern Securities) - complicitate la savarsirea infractiunii de manipulare a pietei prin tranzactii sau ordine de tranzactionare, aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat; - Cerasela Rus (agent de servicii de investitii financiare si trader la SSIF Alpha Finance), pentru complicitate la manipularea pietei si sprijinirea sub orice forma a unui grup infractional organizat; - Petrica Grama (fost director al Directiei Generale a Bugetului de Stat din cadrul Ministerului Finantelor Publice), pentru complicitate la delapidare si asociere in vederea comiterii de infractiuni; - Alexandru Bucsa (fost vicepresedinte The Rompetrol Group Olanda), pentru complicitate la delapidare, complicitate la spalare de bani, asociere in vederea comiterii de infractiuni; - Sorin Rosca Stanescu, pentru utilizare de informatii privilegiate si aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat;

- Florin Iulian Aldea (agent de servicii de investitii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance), pentru complicitate la savarsirea infractiunii de manipulare a pietei, complicitate la spalare de bani, aderare sau sprijinire sub orice forma a unui grup infractional organizat.

Pozitia acuzatului: "Nu exista nicio posibilitate in a dovedi prejudiciul. Acest dosar de urmarire penala nu exista. Acest dosar este o facatura politica. De aceea ne aflam in fata atator incidente.

Sunt 60 de bibliorafturi, de documente, care nu au legatura cu vreo infractiune. In ceea ce ma priveste, eu cred in absoluta necesitate a incetarii procesului penal, pentru ca nu exista nicio infractiune. Nu exista o consistenta a dosarului si de aceea se ridica atatea incidente. In acelasi timp, creanta cu Libia nu apare nicaieri ca ar fi apartinut vreodata statului roman."

Sentinte: 28 august 2012 - Instanta il achita pe Dinu Patriciu in dosarul Rompetrol. Sentinta nu este definitiva, iar procurorii au facut apel la Curtea de Apel Bucuresti.

7 octombrie 2014 - Sentinta Definitiva: Sorin Rosca Stanescu a fost condamnat la 2 ani si 4 luni de inchisoare cu executare. Fostul ministru al Comunicatiilor Sorin Pantis a fost condamnat definitiv la 2 ani si 8 luni inchisoare cu executare.

Ce sentinte s-au mai dat in acest dosar Alexandru Bucsa - sase ani de inchisoare, cu executare Petrica Grama - 2 ani si 4 luni de inchisoare, cu executare Iulian Florin Aldea - 5 ani de inchisoare, cu executare Claudiu Simulescu - 4 ani de inchisoare, cu executare Gabriela Anghelache - 3 de inchisoare cu suspendare Elan Albu a fost achitata

Dosarul „Mita la LPF� – Dumitru Dragomir Dosar finalizat in 2646 zile de la inceperea urmaririi penale Presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, este acuzat ca a primit mita, in 2001, un teren de 350 mp in Bucuresti pentru a cumpara, in numele LPF, un teren si o constructie nefinalizata, ambele supraevaluate. Mituitorul este, sustin procurorii, fostul fotbalist Gino Iorgulescu. La data comiterii faptei, Dragomir era deputat PRM de Valcea.

Terenul primit drept mita era situat in zona Cotroceni si era evaluat, la data incheierii afacerii, la circa 33.000 de dolari. In schimbul lui, Dragomir ar fi aprobat cumpararea, de catre LPF, a unui teren de 1.500 mp si a unei constructii nefinalizate, in suprafata de 280 mp, ridicata fara autorizatie pe acelasi teren, ambele aflate in proprietatea lui Gino Iorgulescu. Potrivit anchetatorilor, pretul platit de LPF (355.000 de dolari) era de circa trei ori mai mare decat cel practicat pe piata la momentul realizarii tranzactiei.

Conform rechizitoriului, "pentru a ascunde adevarata natura a bunului dat cu titlu de mita inculpatului Dragomir Dumitru, inculpatul Iorgulescu George-Gino a trecut in proprietatea inculpatului Badita Florin-Bogdan (soferul personal al lui Dragomir Dumitru) suprafata de 351,79 mp teren, printr-un contract incheiat la un notariat public. In contractul de vanzarecumparare astfel incheiat s-a consemnat in fals ca pentru acest imobil s-a achitat suma de 600.000.000 ROL, desi in realitate acesti bani nu au fost achitati."

Anchetatorii mai spun ca, "la data de 24 mai 2004, in baza unui alt contract de vanzarecumparare, inculpatul Badita Florin Bogdan, administrator al S.C. Bodu SRL Bucuresti, cu acceptul inculpatului Dragomir Bogdan-Dumitru, a trecut terenul respectiv in proprietatea acestei firme, contract in care s-a consemnat, in fals, ca pentru tranzactie s-a platit suma de 900.000.000 ROL." Urmarirea penala impotriva lui Dragomir a inceput in noiembrie 2007, pentru luare de mita, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals.

La 5 mai 2008, Dumitru Dragomir a fost trimis in judecata pentru luare de mita. Dupa aproape doi ani, Dragomir si ceilalti inculpati au fost achitati de Tribunalul Bucuresti, in prima instanta.

Masuri asiguratorii luate in dosar: a fost instituit, la 15.02.2008, sechestru asupra terenului care ar fi fost primit drept mita.

Alti inculpati in dosar: - George Gino Iorgulescu, presedinte al Fotbal Club ÂŤNationalÂť si membru in Adunarea Generala a Ligii Profesioniste de Fotbal, pentru dare de mita, spalare de bani, participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual; - Florin Bogdan Badita, fostul sofer de la LPF al lui Dragomir, administrator al SC Bodu SRL, pentru complicitate la luare de mita, spalare de bani, participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual, uz de fals; - Bogdan-Dumitru Dragomir, fiul lui Dumitru Dragomir si asociat unic al S.C. Bodu SRL, pentru spalare de bani si participatie improprie la savarsirea infractiunii de fals intelectual.

Sentinte: - 24 februarie 2011 - Tribunalul Bucuresti decide achitarea tuturor inculpatilor si ridicarea sechestrului de pe terenul in cauza; - 2 noiembrie 2011 - apelul DNA a fost respins de Curtea de Apel Bucuresti; - 22 octombrie 2012 - ICCJ respinge recursul DNA - Dumitru Dragomir si ceilalti inculpati sunt achitati definitiv si irevocabil Dumitru Dragomir, achitat definitiv in dosarul de coruptie.

Pozitia acuzatului: "N-as putea primi nici macar o amenda. Este un abuz incalificabil, nu se bazeaza pe nimic, nu inteleg unde e mita. Nu mai sunt valabile contractele semnate la notariat?"

Dosarul "Mita la Primarie" - Mircia Gutau Dosar finalizat in 3150 zile de la inceperea urmaririi penale Cercetarea penala a fost declansata de denuntul mituitorului.

Conform declaratiilor acestuia, Mircia Gutau si subalternul sau, viceprimarul Nicolae Dicu, ar fi cerut, in perioada aprilie – iulie 2006, suma de 50.000 de euro de la omul de afaceri Constantin „Crinu” Popescu pentru a-l ajuta sa obtina un certificat de urbanism.

Viceprimarul Dicu a primit 25.000 de euro din total, din care 20.000 de euro in 6 iulie 2006, cand a si fost surprins in flagrant delict de catre procurori.

Masurile preventive si asiguratorii luate in acest dosar: arest preventiv (11 iulie 2006 – 10 noiembrie 2006); interdictie de a parasi tara (10 noiembrie 2006 – 29 februarie 2008).

Alti inculpati in acest caz: Nicolae Dicu (viceprimarul muncipiului Ramnicu Valcea) – complicitate la luare de mita.

Sentinte pronuntate in dosar: 18 iunie 2007 - Tribunalul Alba a decis achitarea lui Mircia Gutau si a viceprimarului Nicolae Dicu.

10 decembrie 2007 - Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul DNA si a decis retrimiterea dosarului la Tribunalul Alba.

28 martie 2008 - Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursurile celor doi inculpati, a casat sentinta Curtii de Apel Alba Iulia si a trimis dosarul pentru rejudecare la aceeasi instanta.

9 aprilie 2009 - Curtea de Apel Constanta a respins apelul DNA. Inculpatii sunt achitati.

27 ianuarie 2010 - Inalta Curte de Casatie si Justitie admite recursul DNA si ii condamna definitiv pe cei doi inculpati la cate trei ani si jumatate de inchisoare cu executare.

Motivarea sentintei definitive de condamnare a ICCJ: "Inalta Curte constata ca atat prima instanta, cat si instanta de apel, in dispretul dispozitiilor articolului 3 din Codul de procedura penala, privind aflarea adevarului, norma cu valoare de principiu in procesul penal, au comis o eroare grava de fapt, prin increderea exagerata acordata unor probe si prin ignorarea altora, imprejurare care a condus la achitarea nejustificata a celor doi inculpati.

Acordand incredere nejustificata unor probe, interpretand trunchiat sau neglijand total alte

mijloace de proba, instantele au retinut ca, in realitate, sumele de 5.000 de euro si 20.000 de euro primite de inculpatul Nicolae Dicu de la martorul denuntator Constantin Popescu, reprezinta doar imprumuturi, care i-au fost acordate in virtutea unei vechi relatii de prietenie.

Astfel, prima instanta referindu-se la declaratiile date in faza de cercetare judecatoreasca de martorii Gheorghe Stanescu si Filip Teodosie, a stabilit ca inculpatul Dicu Nicolae se afla in impas financiar si ca in luna iunie 2006 urma sa ia un imprumut de la martorul Constantin Popescu, conditii in care apararea acestuia ca sumele respective au reprezentat imprumuturi este pe deplin justificata.

Fostul viceprimar Dicu a sustinut constant ca suma de 5.000 de euro la care se referea Popescu reprezentau un imprumut de 20.000 de lei pe care societatea sa, Proditex, ar fi primit-o in 26 iunie 2006 de la firma Rovimet, administrata de martor. Acceptand aceasta varianta, instantele au trecut practic cu vederea declaratiile martorei Manuela Duduiala, directorul economic la Rovimet, care in fata Tribunalului Alba a declarat ca firma Rovimet a imprumutat 20.000 de lei societatii Proditex, pentru cateva ore, suma fiind restituita in aceeasi zi si ca martorul denuntator Constantin Popescu nici nu a avut cunostinta despre acel tranfer de bani, el afland despre operatiune abia dupa declansarea procesului."

Instanta suprema a mai criticat faptul ca instantele inferioare au ignorat declaratiile martorului denuntator, un ordin de plata si un extras de cont.

"Daca ar fi interpretat corect aceste probe, printr-o simpla diligenta, ar fi constatat ca in 27 iunie 2006 cursul BNR al euro era de 3,6 lei, adica exact 5.000 de euro erau 18.033 de lei si nu 20.000 de lei. De altfel, este de neconceput ca un imprumut intre doi prieteni sa fie tranzactionat in baia unui local public si nici discutiile dintre denuntator si Dicu nu se refera la un imprumut sau un termen de restituire a sumei imprumutate."

Dosarul "Romsilva" - Ion Dumitru Dosar finalizat in 3379 zile de la inceperea urmaririi penale Senatorul PSD Ion Dumitru a fost, pana in decembrie 2004, director al Regiei Romsilva. Potrivit procurorilor, in vara lui 2004, institutia pe care o conducea ar fi achizitionat marfuri in valoare de 16 miliarde de lei vechi cu o suma de circa sapte ori mai mare. Desi acuzarea a sustinut ca Ion Dumitru si ceilalti sapte inculpati au prejudiciat Regia cu 100 de miliarde de lei vechi, toti acuzatii au fost achitati definitiv, in 2009,de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

La un an de la intrarea sa in Parlament, senatorul PSD Ion Dumitru s-a trezit trimis in judecata de DNA, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave in scopul obtinerii unui avantaj patrimonial. Potrivit rechizitoriului, „in perioada august - decembrie 2004, comisia de licitatie numita de Ion Dumitru, cu sustinerea si implicarea acestuia, a atribuit 8 contracte de

achizitie publica in valoare totala de 116 miliarde lei vechi unui numar de patru firme controlate de omul de afaceri Alfred Florea (SC Alca Hunting Com SRL, SC Romarmy SRL, SC Express Trading SRL si SC Romtextil Com SRL), in conditiile in care respectivele firme achizitionasera bunurile care faceau obiectul contractului cu numai 16 miliarde de lei vechi.”

Contractele constau in furnizarea unor produse cum ar fi armament, echipament de lucru si accesorii de vanatoare. „Astfel, pentru unele bunuri s-a ajuns la practicarea unor adaosuri comerciale de aproape 20.000%, cum s-a intamplat, de pilda, in cazul achizitionarii unor ace de cravata. A reiesit de asemenea a fost achizitionata munitie pentru care in Romania nu exista armament”, sustin procurorii.

Concluzia investigatorilor a fost ca „procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitie publica au fost initiate fara autorizatiile, avizele si aprobarile legale. In plus, lipsesc documentele care sa justifice necesitatea achizitiei, iar directiile silvice din subordinea Regiei afirma ca nu au cerut bunurile respective. Prejudiciul adus Regiei Romsilva este de peste 100 miliarde lei vechi, constand in bunuri care fie nu erau necesare, fie erau supraevaluate.” In ciuda acestor argumente, Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a achitat pe toti cei opt inculpati in doua randuri (in februarie si septembrie 2009), ultima hotarare fiind irevocabila.

Alti inculpati in dosar: Dumitru Bunea, Mihai Daia, Constantin Corduneanu, Elena Dumitru, Mirel Dumitrache, Sorin Vintila, Voicu Septimiu Muntean - fosti membri ai comisiei de licitatie din cadrul regiei Romsilva, trimisi in judecata pentru abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave.

Sentinte pronuntate: 19 februarie 2009 - Atat Ion Dumitru, cat si ceilalti sapte inculpati au fost achitati de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

28 septembrie 2009 - si completul de noua judecatori al ICCJ a decis achitarea inculpatilor.

Decizia este definitiva si irevocabila.

Motivarea sentintelor: 19 februarie 2009 - Instanta a considerat ca Ion Dumitru si membrii comisiei de achizitii au procedat legal in demersurile pe care le-au facut pentru achizitionarea de armament, munitie si echipamente. Potrivit normelor legale in vigoare la acea vreme, Regia Nationala a Padurilor Romsilva nu era autoritatea contractanta la momentul derularii achizitiilor si se autofinanta. „Pentru achizitionarea de armament, echipament, munitie si a altor produse au fost folosite fonduri proprii, nu surse publice”, sustin judecatorii. De asemenea, conform expertizei contabile, „nu exista dispozitie legala care sa limiteze preturile” si nu s-a inregistrat un prejudiciu in evidenta contabila a regiei in anul 2004. Ion Dumitru, arata magistratii, nu a avut niciun rol in derularea celor opt contracte de achizitie, pentru ca el nu a facut altceva decat sa numeasca o comisie de specialisti. „Desi comisia de evaluare nu era obligata sa respecte prevederile OUG 60/2001, aceasta comisie s-a orientat si dupa respectivul act normativ, astfel ca licitatiile au fost organizate corespunzator celor stabilite in caietele de sarcini emise”, mai spun judecatorii. In

ceea ce priveste necesitatea achizitiilor, magistratii considera ca achizitionarea de munitie si armament era necesara pentru apararea fondului forestier. Conform declaratiilor mai multor angajati ai Romsilva, acestia foloseau pentru paza fondului forestier arme de vanatoare, ceea ce nu era legal, sau arme inchiriate de la Ministerul de Interne, care erau "greoaie si prezentau dificultati de folosire, unele dintre ele fiind din al doilea razboi mondial”.

28 septembrie 2009 - „Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, Inalta Curte constata ca inculpatii nu au savarsit cu stiinta fapte care au avut drept consecinta producerea unui prejudiciu deosebit de grav patrimoniului Regiei Nationale a Padurilor „Romsilva” , in exercitarea atributiilor de serviciu stabilite prin fisa postului ori prin dispozitia directorului general, astfel incat, in mod corect , prima instanța a dispus achitarea acestora in temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d din Codul de procedura penala. (...) Din prevederile legale mentionate mai sus mai sus rezulta faptul ca Romsilva nu era autoritate contractanta potrivit legislatiei in vigoare la data incheierii contractelor in cauza, cu atat mai mult cu cat sursele fondurilor folosite pentru aceste achizitii sunt proprii Romsilva, iar nu surse publice. Prin urmare, normele OUG nr.

60/2001, cu modificarile ulterioare, nu erau obligatorii pentru Romsilva in ceea ce priveste achizitiile bazate pe surse proprii de finantare, acest aspect fiind clarificat de Ministerul Finantelor inca din 2002 prin adresa nr. 160172/01.02.2002. (...) In ceea ce priveste achiziționarea de armament si munție, aceasta era necesara pentru apararea fondului forestier, iar achiziționarea echipamentului de protecție si de lucru era , de asemenea , necesara. (...)

Achiziționarea cravatelor cu specific vanatoresc si a acelor de cravata, care au fost facute cadou, la sfarsitul anului, pensionarilor , salariaților si altor persoane din fondul de protocol constituit din fondurile proprii ale regiei, s-a facut la inițiativa membrilor Consiliului de Administrație. (...)In ceea ce priveste organizarea licitațiilor, Curtea constata ca, in absenta unei proceduri care trebuia stabilita de Ministerul Agriculturii, membrii comisiei de evaluare au optat pentru licitatia deschisa si s-au ghidat dupa unele prevederi ale OUG nr.60/2001 asigurand transparenta si publicitatea prin publicarea anunturilor de intentie in doua cotidiene respectiv „Cronica Romana” si „Gardianul”, emitand documentatia pentru elaborarea si prezentarea ofertei respectiv caiete de sarcini si fise de date privind activitatea in care erau mentionate sursa de finantare respectiv surse proprii ale regiei, in vederea achizitionarii de bunuri de calitate la un pret convenabil, urmand ca oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic sa fie declarata castigatoare iar ofertele care nu contin toate produsele si cantitatile sa fie respinse. (...) Inculpatul Dumitru Ion nu si-a incalcat atributiile de serviciu pentru ca nu a nesocotit prevederile ordonantei 60/2001, aceasta neavand incidența in cazul licitațiilor desfasurate la Romsilva si nu a pricinuit prin activitatea sa pagube fondurilor publice atata timp cat nu a folosit in activitatea de achizitii fonduri bugetare.”

Pozitia acuzatului: "Am incredere in Justitie si cred ca se va face dreptate. Regia Nationala a Padurilor si conducerea de atunci erau in posesia unei hartii oficiale din partea Ministerului Finantelor, in care scria foarte clar, dar acest lucru nu a fost luat in considerare, ca, practic, nu gestionam bani publici, ci aveam un buget de venituri si cheltuieli proprii."

Numele judecatorilor care au pronuntat sentinte: Completul de noua judecatori al ICCJ - Lidia Barbulescu, Anton Pandrea, Rodica Aida Popa, Gheorghe Florea, Nicu Jidovu, Gheorghe Teodorescu, Gilica Ciuca, Mariana Carstocea si Iuliana Riciu

Dosarul “Horea 46” – Cristian Anghel Dosar finalizat in 3039 zile de la inceperea urmaririi penale Primarul in exercitiu al municipiului Baia Mare a fost condamnat, in 2010, la doi ani si sase luni de inchisoare cu executare pentru abuz in serviciu. El a fost acuzat ca a cumparat, in numele Primariei, o cladire la un pret supraevaluat, pagubind in acest fel bugetul local cu aproape 400.000 de euro. Dupa ce a petrecut zece luni dupa gratii, edilul a fost eliberat conditionat.

Potrivit anchetatorilor, in perioada 2004-2006, Anghel ar fi actionat astfel incat sa determine primaria pe care o conducea sa achizitioneze un imobil aflat intr-o stare avansata de degradare la un pret mult peste cel real. Blocul, care avea destinatia de locuinte sociale, este situat in Baia Mare, pe Strada Horea nr. 46. Edilul ar fi refuzat oferta initiala de 150.000 de euro a proprietarilor cladirii, spun procurorii. Drept urmare, acestia au decis, in cursul anului 2005, sa vanda imobilul unei asociatii familiale, pentru aceeasi suma - 150.000 de euro.

In 27 iunie 2006, Consiliul Local Baia Mare a adoptat, la initiativa lui Anghel, o hotarare prin care cladirea din Horea nr. 46 a fost achizitionata la pretul de 544.500 de euro de la asociatia mentionata mai devreme. Asta desi contractul notarial dintre proprietarul initial si respectiva organizatie nu se semnase inca. Mai exact, asociatia a devenit proprietar cu acte in 26 iulie 2006, pentru ca, dupa numai cinci zile, sa instraineze bunul catre primaria locala.

Anghel a fost trimis in judecata in octombrie 2007, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice si, desi primele doua instante l-au achitat, Curtea de Apel Cluj napoca l-a condamnat la doi ani si sase luni de inchisoare cu executare. In prezent, Cristian Anghel este in libertate.

Masuri asiguratorii luate in dosar: sechestrua sigurator pe bunurile inculpatului.

Pozitia acuzatului: „Intr-adevar, am facut parte din comisia de negociere pentru achizitionarea blocului de pe Strada Horea nr. 46, dar nu am facut decat sa pun in executare doua hotarari ale consiliului local.”

Sentinte pronuntate: - 16 iulie 2008 – Judecatoria Baia Mare – inculpatul este achitat - 25 iunie 2009 – Tribunalul maramures – apelul DNA este respins, inculpatul este achitat din nou - 17 martie 2010 – Curtea de Apel Cluj – recursul DNA este admis, Cristian Anghel este condamnat la doi ani si jumatate de inchisoare cu executare

- 29 aprilie 2010 – contestatia in anulare este respinsa, iar condamnatul ramane in inchisoare - 12 ianuarie 2011 – Judecatoria Baia Mare aproba cererea de eliberare conditionata - 24 februarie 2011 – Tribunalul Maramures respinge

Dosarul "Folosirea influentei si favorizarea infractorului" - Ioan Oltean Ioan Oltean, in calitate de vicepresedinte si fost secretar general al PDL, este acuzat de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) ca a intervenit la conducerea Consiliului Judetean (CJ) Bistrita Nasaud, precum si la inalti demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Economiei pentru ca anumite firme sa castige licitatii sau pentru ca primari PDL sa primeasca fonduri publice pe anumite proiecte. Oltean este acuzat si de favorizarea infractorului; procurorii sustin ca el a informat doua persoane ca DNA urma sa faca a doua zi perchezitii la domiciliile acestora.

Directia Nationala Anticoruptie a anuntat pe 12 septembrie ca a inceput urmarirea penala fata de Ioan Oltean, presedinte al organizatiei judetene PDL Bistrita-Nasaud, vicepresedinte si fost secretar general al PDL. Acesta este acuzat de procurorii anticoruptie de "infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii functiei de vicepresedinte/secretar general al unui partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, in forma continuata si infractiunea de favorizarea infractorului".

In rezolutia de incepere a urmaririi penale se arata ca "in perioada 2010-2011, in calitate de presedinte al organizatiei judetene Bistrita-Nasaud a unui partid, de vicepresedinte (2001-2011), respectiv secretar general al aceluiasi partid (mai 2011-iunie 2012), invinuitul Ioan Oltean si-a exercitat influenta asupra presedintelui, respectiv asupra vicepresedintelui Consiliului Judetean (CJ) Bistrita Nasaud, precum si asupra unor inalti demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltarii Regionale si a Turismului si Ministerul Economiei, in vederea adjudecarii licitatiilor catre anumite firme sau pentru alocarea de fonduri publice pe anumite proiecte derulate de primariile conduse de primari din cadrul partidului din care invinuitul face parte".

DNA precizeaza ca "exista indicii certe cu privire la savarsirea, de catre invinuitul Oltean Ioan, a infractiunii de favorizare a infractorului in legatura cu fapte de coruptie, in sensul ca, in seara zilei de 22 martie 2012, a incunostintat doua persoane cu privire la faptul ca a doua zi urmau a fi efectuate, de catre Directia Nationala Anticoruptie, perchezitii la domiciliile acestora, intr-un dosar penal in care erau cercetate pentru fapte de coruptie in legatura cu procedurile de achizitie si contractele derulate de Consiliul Judetean Bistrita".

Laura Codruta Kovesi, procurorul sef al DNA, a anuntat ca se fac cercetari privind scurgerile de informatii din dosarul in care Ioan Oltean a fost pus sub invinuire pentru favorizarea infractorului, iar cei care au divulgat date despre perchezitii vor fi identificati si trasi la raspundere penala, relateaza Mediafax.

Codruta Kovesi a spus ca scurgerea de informatii din ancheta care-l viza pe Ioan Oltean este un caz extrem de grav si ca spera sa nu mai existe astfel de situatii la nivelul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).

Pozitia acuzatului Vicepresedintele PDL Ioan Oltean a sustinut ca nu se considera vinovat de faptele imputate de procurorii DNA si ca in cazul in care va fi, prin faptele sale, "in conflict cu litera statutului" partidului, nu va astepta recomandari pentru ca va sti ce are de facut, adaugand ca el nu e "un caz" in PDL. Precizarea acestuia a venit dupa ce europarlamentarul PDL Monica Macovei i-a cerut public lui Ioan Oltean sa demisioneze din functia de vicepresedinte al partidului.

"Va asigur ca, cel putin prin prisma datelor pe care le avem in momentul acesta, nu ma simt vinovat fata de niciuna dintre cele sase fapte enumerate in actul de sesizare si de informare", a spus Ioan Oltean. Referitor la scurgerea de informatii reclamata de seful DNA, Codruta Kovesi, Ioan Oltean a raspuns: "Eu nu lucrez la DNA si nu pot sa ma pronunt in privinta aceasta, dar pot sa va asigur ca nu am avut informatii legate de descinderile pe care DNA urma sa le faca in Bistrita. Nu am prieteni acolo. Ca sa dai telefoane trebuie sa ai informatii, iar eu v-am spus ca nu am avut informatii si, ca atare, nu am dat informatii nimanui".

Dosarul "Strong Montaj" - Gheorghe Stefan "Pinalti", primarul PMP din Piatra Neamt Gheorghe Stefan "Pinalti" este urmarit penal, sub control judiciar, de catre procurorii DNA pentru ca ar si-ar fi folosit influenta ca si-ar fi folosit influenta pentru a directiona bani publici catre anumite comune care aveau contracte cu firma SC Strong Montaj SA, o companie despre care procurorii sustin ca era controlata prin interpusi chiar de catre "Pinalti". In dosar apare si numele Elenei Udrea, ministrul dezvoltarii la data faptelor.

Primarul Piatra-Neamt Gheorghe Stefan "Pinalti" este urmarit penal de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie pentru folosire a influentei sau a autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

De asemenea, el este acuzat si de efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana, in scopul obtinerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite.

Care sunt acuzatiile DNA: In cauza exista date si probe din care rezulta suspiciunea rezonabila potrivit careia, incepand cu anul 2009, Gheorghe Stefan a administrat in fapt, SC Strong Montaj SA (fosta SC Tehnoutilaj SA), folosindu-se de interpusi, care au acceptat sa figureze formal ca asociati si administratori. SC Strong Montaj SA (fosta SC Tehnoutilaj SA) a incheiat si a executat contracte vizand realizarea unor lucrari cu diferiti clienti si a achizitionat, de la o serie de

furnizori, bunuri si servicii. Altfel spus, SC Strong Montaj SA (fosta SC Tehnoutilaj SA) s-a interpus in schimb, a facut acte de comert, implicand circulatia banilor.

Aceste operatiuni financiare ca acte de comert, in efectuarea carora s-a implicat Gheorghe Stefan, sunt incompatibile cu functia pe care o detinea, aceea de primar al municipiului Piatra Neamt si sunt menite sa-i aduca sume de bani necuvenite.

Pentru a-si asigura o parte din aceste sume (cele rezultate din contractele incheiate de SC Strong Montaj SA cu autoritatile contractante, comune din judetul Neamt: Tazlau, Gheraesti si Draganesti, care se bucurau de finantare din partea bugetului de stat conform HG 577/1997), Gheorghe Stefan, detinatorul unei functii de conducere in cadrul unui partid politic a folosit, in mod repetat, in perioada 2010-2012, influenta sa in relatia cu functionari publici din cadrul unor institutii.

Este de precizat ca necesarul de fonduri banesti de la bugetul de stat pentru finantarea lucrarilor de alimentare cu apa a comunelor, lucrari acceptate in programul prevazut in HG 577/1997 era evaluat anual de consiliile judetene, dupa consultarea autoritatilor contractante locale.

Propunerea de finantare se trimitea Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) care comunica valoarea anuala a fondurilor alocate (de regula insuficiente pentru a acoperi necesarul).

Repartizarea pe comune a sumelor de la bugetul de stat se facea de catre consiliul judetean.

Listele cu modul de distribuire a banilor, pentru fiecare autoritate publica locala contractanta se comunica apoi MDRT, iar dupa aprobarea listelor, se facea plata.

Pentru a controla modul de repartizare a banilor alocati de la bugetul de stat, Gheorghe Stefan a sustinut o anumita persoana sa ocupe functia de consilier personal al presedintelui Consiliului Judetean Neamt. In afara atributiilor de serviciu, acesteia i s-a permis sa completeze listele comunicate MDRT cu date indicate de Gheorghe Stefan.

In aceasta modalitate, Gheorghe Stefan a reusit, in mod repetat, in perioada 2010-2012, cu ocazia rectificarilor ori a alocarilor bugetare anuale, sa directioneze sume de bani, in special catre acele autoritati publice locale care aveau incheiate contracte cu asocieri din care facea parte chiar SC Strong Montaj SA. Prin urmare, folosindu-se de influenta sa, legata de functia de conducere detinuta in cadrul unui partid, suspectul Gheorghe Stefan a asigurat finantarea lucrarilor executate de societatea comerciala care-i apartinea si pe care o administra in fapt.

Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ulterior ca primarul Gheorghe Stefan se afla sub control judiciar, precizand ca, in cazul in care inculpatul incalca obligatiile ce ii revin, masura controlului judiciar poate fi inlocuita cu masura arestului la domiciliu sau masura arestarii preventive.

"Pinalti" s-a prezentat la DNA miercuri, unde i s-au adus la cunostinta acuzatiile. El nu a facut nicio declaratie la iesire.

Stefan este membru al Fundatiei Miscarea Populare si unul dintre principalii aliati ai Elenei Udrea, fost ministru al Dezvoltarii Regionale. El a demisionat in martie din functia de presedinte al PDL Neamt dar a ramas membru al partidului, pentru a nu isi pierde mandatul. *** Perchezitii la Primaria Piatra Neamt si la sediul clubului de fotbal Ceahlaul Pe 11 februarie, DNA anunta ca efectueaza cercetari intr-o cauza ce vizeaza suspiciuni privind savarsirea unor infractiuni de coruptie si asimilate celor de coruptie de catre persoane cu functii publice din cadrul primariei municipiului Piatra Neamt si de administratori ai unor societati comerciale interpuse cu rol de directionare a sumelor de bani din bugetul public in interesul personal al celor implicati.

Potrivit DNA, in acest dosar sunt cercetati si administratori ai unor societati comerciale interpuse cu rol de directionare a sumelor de bani din bugetul public in interesul personal al celor implicati.

Astfel, cercetarile efectuate in cauza au relevat ca, in perioada 2008 - 2013, finantari din fonduri publice pentru contracte de prestari servicii si finantari pentru localitati de pe raza judetului Neamt au fost directionate, prin influenta persoanelor cu functii publice din cadrul Primariei municipiului Piatra Neamt, in interes propriu si in interesul administratorilor societatilor comerciale care mascau faptul ca adevaratii detinatori si beneficiari erau persoanele din acest cerc de interese creat.

"La solicitarea Directiei Nationale Anticoruptie, in urma deplasarii unor reprezentanti ai acesteia la sediul institutiei, au fost puse la dispozitia acestora documentele solicitate. Consultarea documentelor a durat in jur de o ora si nu au fost ridicate documente de catre acestia", mentionau, intr-un comunicat de presa, reprezentantii Primariei Piatra Neamt.

Procurorii DNA au fost prezenti si la stadionul echipei FC Ceahlaul Piatra Neamt unde, potrivit oficialilor clubului, au realizat copii dupa toate contractele de reclama si publicitate din perioada 2008 - 2013.

Elena Udrea a fost audiata la DNA si a recunoscut ca procurorii au interceptari telefonice cu ea si "Pinalti" In dosar apare si numele Elenei Udrea, cea care ocupa functia de ministru al Dezvoltarii in perioada cand s-au petrecut faptele din dosarul analizat de DNA. Udrea a fost citata la DNA pe 1 octombrie, acolo unde a dat declaratii in caz si a spus ca toate solicitarile venite de la primari sau presedinti de consilii judetene au urmat procedura legala.

Udrea a venit la DNA insotita de un avocat.

"Toate solicitarile, ca erau de la Gheorghe Stefan sau ca erau de la oricare alt primar din tara sau

presedinte de consiliu judetean, urmau procedura legala si cutuma", a afirmat Udrea, citata de Agerpres.

Ulterior, intr-un interviu la HotNews.ro, Elena Udrea a recunsocut ca procurorii anticoruptie au inregistrari ale convorbirilor sale cu Gheorghe Stefan Pinalti pe subiectul finantarilor lucrarilor publice din dosar.

"Am depus marturie ca urmare a faptului ca exista inregistrari intre Gheorghe Stefan si ministrul Elena Udrea legat de alocarile de fonduri pe programul Apa si Canal. Dar astfel de discutii le-am avut cu toti primarii, la fel am avut discutii cu parlamentarii care ma rugau sa finantez lucrari.

Astfel de lucruri sunt legale si se fac in mod firesc", a spus Elena Udrea.

UPDATE 4 decembrie 2014: DNA a precizat la solicitarea HotNews.ro ca dosarul este in continuare in lucru, fara a da alte informatii legate de stadiul sau.

Dosarul "Frauda cu fonduri ale Parlamentului European" - Anne-Rose-Marie Juganaru Anne-Rose-Marie Juganaru este urmarita penal de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie din iulie 2012 in cazul fraudei cu fonduri ale Parlamentului European in care este acuzat si Adrian Severin. AnneRose-Marie Juganaru este acuzata de complicitate la folosirea de documente false in urma carora au fost obtinute pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene, in calitate de asistenta a europarlamentarului Adrian Severin. In martie 2013, Juganaru a fost numita in functia de secretar de stat la Ministerul Mediului printr-o decizie a premierului Victor Ponta.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au inceput urmarirea penala fata de AnneRose-Marie Juganaru si de alte doua persoane pe 19 iulie 2012, acestea fiind acuzate de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de acestea, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata.

In perioada martie 2007 - noiembrie 2010, europarlamentarul Adrian Severin a incheiat, fie in nume propriu, fie ca reprezentant al grupului politic din care facea parte, din Parlamentul European, 20 de contracte de consultanta cu sase firme romanesti, se arata in ordonanta de extindere a cercetarilor si de incepere a urmaririi penale. Potrivit procurorilor, aceste firme fusesera anume create pentru a justifica prestarea unor servicii fictive, constand in realizarea unor studii.

"Firmele respective erau controlate de europarlamentar prin intermediul asistentilor sai Juganaru Anne-Rose-Marie, Tiugea George-Vadim si o alta persoana, iar contractele de consultanta au fost incheiate la putin timp dupa ce firmele au fost infiintate, de exemplu cu SC PROFESSIONAL CONSULTING SYSTEM SRL la trei zile dupa infiintarea sa. Trei dintre

firme au facturat o serie de contracte in prima luna de la infiintare, alte doua - in cea de-a doua luna de la infiintare", se arata in comunicatul DNA. Fata de europarlamentarul Adrian Severin, urmarirea penala a inceput pe 16 iulie 2012. DNA a anuntat atunci ca "procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au extins cercetarile fata de Adrian Severin, membru al Parlamentului European, in dosarul in care se efectueaza acte de urmarire penala pentru infractiunile de luare de mita si trafic de influenta si au inceput, fata de acesta, urmarirea penala pentru o noua infractiune si anume 'folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de acestea, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata'".

Documentele prezentate se refera la contracte de consultanta incheiate cu firme special infiintate pentru a justifica prestari de servicii fictive, prin intermediul respectivelor contracte de consultanta. In felul acesta, Adrian Severin a inlesnit unor persoane apropiate obtinerea pe nedrept a sumei de 436.663 euro din bugetul Parlamentului European, sustin procurorii DNA. Dupa ce DNA a inceput urmarirea penala fata de Anne-Rose-Marie Juganaru, aceasta a fost numita in functia de secretar de stat la Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, printr-o decizie a premierului Victor Ponta.

Inculpatii din dosar: Adrian Severin - membru in Parlamentul European, acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de acestea, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata.

Anne-Rose-Marie Juganaru - asistent parlamentar al lui Adrian Severin, George-Vadim Tiugea - asistent parlamentar al lui Adrian Severin, asociat si administrator SC HEAD HUNTING PROSSIONAL SRL Mihail-Raducu Juganaru - asociat si administrator la SC A&A SOCIAL CONSULTING CENTER SRL, asociat la SC ALFA COMMUNICATIONS and CONSULTING SRL, SC PROFESSIONAL CONSULTING SYSTEM SRL, SC PRINCEPS CONSULTING TEAM SRL, SC PERFECT SOLUTIONS NETWORK SRL Toti sunt acuzati de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de acestea, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata.

UPDATE 4 decembrie 2014: DNA a precizat la solicitarea HotNews.ro ca dosarul este in continuare in lucru, fara a da alte informatii legate de stadiul sau.

Dosarul "Evaziunea fiscala de 50 de milioane de euro" - senatorul Nicolae Badalau Senatorul PSD Nicolae Badalau este acuzat de trafic de influenta pentru ca ar fi aparat interesele unei retele infractionale care viza monopolizarea productiei si desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism de evaziune. In 2 ani de zile statul a fost prejudiciat cu 50 de milioane de euro, sustin procurorii DNA. In dosarul care vizeaza zeci de persoane si un procuror de pe langa Inalta Curte, procurorii mai arata ca Badalau ar fi primit, cu titlu gratuit, pulpe, piept si ficat de pui de la una din firmele implicate.

Intreg scandalul evaziunii fiscale de 50 de milioane de euro a inceput pe 28 octombrie 2013, atunci cand procurorii DNA au facut peste 160 de perchezitii domiciliare la sediile unor firme si locuinte din Bucuresti si din judetele Prahova, Giurgiu, Arad, Calarasi si Ialomita.

Ulterior, DNA a confirmat ca in cercetarile derulate sunt implicati si Angela Nicolae, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte, precum si senatorul Eugen Badalan. Tot pe 28 octombrie, procurorii DNA au dispus inceperea urmaririi penale fata de senatorul PSD Nicolae Badalau.

Anchetatorii sustin ca Badalau ar fi aparat interesele unei societati comerciale implicate in circuitul financiar fraudulos prin demersuri facute atat la nivelul conducerii Agentia Nationala pentru Administrare Fiscala (ANAF), cat si pe langa persoane cu functii in institutiile de stat din judetul Giurgiu (prefectura, conducerea Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA).

Din rezolutia de incepere a urmaririi penale a rezultat faptul ca exista date si indicii temeinice potrivit carora societatea comerciala prezenta in circuitul evazionist, in favoarea careia a intervenit invinuitul Badalau Nicolae, a primit de la APIA suma de 2.778.000 lei care a fost folosita de societatea implicata in circuitul evazionist si nu in scopul pentru care banii fusesera alocati, potrivit unui comunicat de presa postat pe site-ul DNA. De asemenea, in cursul acestui an, la solicitarea lui Niculae Badalau, societatea comerciala implicata in circuitul evazionist i-a pus la dispozitie, cu titlu gratuit, produse alimentare pentru un eveniment organizat la restaurantul sau, potrivit sursei citate.

In aceeasi perioada, senatorul PSD a facut demersuri pentru angajarea fictiva a unei angajate de la cabinetul sau senatorial la una din societatile comerciale implicate in circuitul evazionist.

Astfel, desi aceasta nu a desfasurat nicio activitate in cadrul societatii comerciale implicate in circuitul evazionist, a figurat mai mult timp ca angajata si a incasat sume de bani pentru o activitate neefectuata.

Badalau ar fi primit pulpe, piept si ficat de pui de la un membru al retelei evazioniste Procurorii sustin ca senatorul Niculae Badalau s-a intalnit de mai multe ori cu unul dintre membrii retelei evazioniste, El-Khoury Elias, aparandu-i acestuia interesele si primind de la el pulpe, piept si ficat de pui.

"Badalau Niculae apara interesele lui El-Khoury Elias, cu care are numeroase intalniri, dupa ce in prealabil se inteleg la telefon cu privire la ora si locul intalnirii. (...) Acesta a intermediat liderului gruparii evazioniste El-Khoury Elias mai multe intalniri cu persoane care detin functii importante in institutiile de stat din judetul Giurgiu (prefectura, conducerea APIA), judet in care se deruleaza principalele activitati infractionale", se arata in documentele procurorilor.

Potrivit anchetatorilor, intr-una dintre discutiile purtate cu El-Khoury Elias, senatorul l-ar fi "dojenit" pe acesta pentru ca "n-a venit cu actele" necesare la APIA. In acelasi context, anchetatorii precizeaza ca o firma din circuitul evazionist ar mai fi primit de la APIA peste 2,7 milioane lei, cea mai mare parte a acestor bani ajungand la Elias El-Khoury.

"Astfel, in cadrul discutiei telefonice din data de 11.07.2013, Badalau Nicolae ii spune lui ElKhoury Elias ca este cu directorul de la APIA si il dojeneste ca n-au venit cu actele. Conform actelor din dosar in perioada ianuarie - februarie 2013, SC Agrozootehnica SA Vedea, societate comerciala prezenta in circuitul evazionist, mai primise de la APIA suma de 2.778.000 RON (...)

Din raportul de constatare intocmit in cauza in evidenta CEC Bank SA, SC Agrozootehnica SA Vedea figureaza cu contul prin care, in perioada 01.01.2011 - 07.02.2013, a rulat 2.778.000 RON. Toti banii au provenit de la APIA si au fost destinati, in principal, catre Elias El-Khoury 1.452.000 RON, SC VEDEA VERDE SRL - 628.700 RON, SC AVICOLA MIHAILESTI SA 362.600 RON si Agentia Domeniilor Statului - 300.900 RON", se mentioneaza in aceleasi documente ale anchetatorilor.

In data de 23 mai, la sediul Prefecturii Giurgiu, Niculae Badalau a intermediat intalnirea dintre El-Khoury Elias si prefecta Lavinia Crisu, intalnire ce a avut loc o zi mai tarziu, mai sustin anchetatorii.

Conform acelorasi documente, firmele controlate de El-Khoury Elias erau "interesate" si au avut procese cu Agentia Domeniilor Statului pentru o suprafata de 800 de hectare.

Anchetatorii enumera si produsele alimentare pe care le-ar fi primit senatorul de la El-Khoury Elias.

"La sfarsitul lunii mai, la solicitarealui Badalau Niculae, El-Khoury Elias a pus la dispozitia acestuia, prin intermediul lui Saracutu Adrian, cu titlu gratuit, 200 pulpe de pui, 200 bucati piept de pui si 20 de kilograme ficat de pasare, produsele fiind ridicate, in data de 29 mai 2013, de la un punct de desfacere detinut de Agroli Group SRL, de catre Rada Gabriel. Produsele au fost folosite pentru petrecerea organizata Badalau Nicolae la restaurantul sau din orasul Bolintin Vale, judetul Giurgiu", se percizeaza in documentele procurorilor.

Anchetatorii mai spun ca tot Badalau a facut demersuri "la nivelul conducerii ANAF si la nivelul conducerii Ministerului Economiei pentru obtinerea functiei dorita pentru Constantinescu Silvana".

Pozitia acuzatului: "Nu am facut trafic de influenta pentru nimeni, nu sunt 'un apropiat' al unor oameni de afaceri din zona alimentara, in afara de faptul ca consum alimente, nu am nicio legatura cu industria alimentara" - Nicolae Badalau.

Senatorul a recunoscut ca a sunat prefectul judetului pentru a primi un om de afaceri in audienta, dar a negat ca ar fi primit bunuri sau bani de la firma respectiva.

"Am sunat-o pe doamna prefect si rugat-o sa primeasca in audienta acea persoana. Nu am nicio problema sa vin la audieri, sa dau toate declaratiille. Miercuri convenit de comun acord sa dau declaratii", a spus acesta.

Senatorul sustine ca nu este vinovat pentru facilitarea acestor intalniri in conditiile in care sustine ca nu stie ce urma sa se discute.

"O sun pe prefect sa-l primeasca pe reprezentantul acestei firme sa vada ce doleante are, e un judet mic. Cred ca e normal sa reprezint interesele tuturor oamenilor. Daca am incalcat legea sunt gata sa raspund in fata legii (...) Ma suna si ma roaga sa intervin pentru ca e foarte greu sa ajunga la doamna prefect, eu sun sa-l primeasca. problema nu o stiu", a continuat acesta.

Nicolae Badalau a adaugat ca toate invinuirile procurorilor DNA se bazeaza pe convorbiri telefonice.

UPDATE 4 decembrie 2014: DNA a precizat la solicitarea HotNews.ro ca dosarul este in continuare in lucru, fara a da alte informatii legate de stadiul sau.

Dosarul "Gaze ieftine pentru Niculae" - Ioan Niculae, Varujan Vosganian, Adrian Videanu Adrian Videanu si Varujan Vosganian, in calitatea lor de ministri Economiei, sunt acuzati de procurorii DIICOT pentru o serie de decizii care ar fi favorizat firma Interagro controlata de Ioan Niculae oferind gaze naturale la preturi mai mici. Practic, DIICOT a instrumentat un dosar de "complot si subminarea economiei nationale" in care sunt acuzati zeci de directori (peste 40) din cadrul Ministerului Economiei, ANRE si Romgaz pentru ca ar fi favorizat firma miliardarului Niculae. Ioan Niculae este sub urmarire penala inca din ianuarie 2012, dar abia in septembrie procurorii au cerut incuviintarea urmaririi penale pentru Vosganian (parlamentar).

Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a solicitat inceperea urmaririi penale impotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian, si a fostului ministru Adriean Videanu, pentru "complot si subminarea economiei nationale".

Procurorii ii acuza pe cei doi ca au favorizat compania Interagro, detinuta de magnatul Ioan

Niculae, sa obtina preturile preferentiale de la compania de stat Romgaz, cauzand un prejudiciu de 130 de milioane de euro.

Dosarul a fost dezvoltat dintr-un dosar mai vechi, inceput in ianuarie 2012, care-i avea in centru pe Ioan Niculae si angajati ai Ministerului Economiei.

Atunci, pe 4 ianuarie 2012, pe numele mai multor directori din cadrul Ministerului Economiei, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si societatii Romgaz s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru ca ar fi favorizat firma InterAgro prin preturi preferentiale la gaze.

Surse apropiate anchetei au declarat pentru HotNews.ro ca printre persoanele puse sub invinuire se afla Marcel Adrian Piteiu, membru PDL si director general Romgaz si Ioana Apan (fosta consiliera a lui Codrut Seres, trimis si el in judecata pentru submniarea economiei nationale in alt dosar) - acum presedintele Consiliului de Administratie al Romgaz si secretar general adjunct in Ministerul Economiei, Alpar Kramer (UDMR), fost director comercial al Romgaz, Eugen Mitea (PNL), fost director adjunct al Romgaz si Dan Victor Alexandru, fost secretar de stat in Ministerul Economiei in guvernarea Tariceanu.

Pe 2 septembrie 2013, DIICOT a solicitat inceperea urmaririi penale impotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian si a inceput urmarirea penala fostului ministru Adriean Videanu.

Solicitarile trebuie vizate de catre Senatul Romaniei si Presedintie, insa in cazul lui Vosganian Senatul a respins cererea. Vosganian a demis din functia sa de ministru, dar a ramas parlamentar si se bucura in continuare de imunitate parlamentara.

Ce acuza procurorii Din referatul intocmit de catre procurorii D.I.I.C.O.T. "rezulta suspiciunea rezonabila ca, in perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, VARUJAN VOSGNIAN, iar in perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, VIDEANU ADRIEAN, in calitate de ministri ai economiei, au aprobat, semnat si sustinut in Guvern un numar 6 ordine, respectiv trei Memorandumuri, in scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infractional constituit de catre invinuitul IOAN NICULAE si au utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate nationala de interes strategic) in interesul privat al SC INTERAGRO SA, acordand discount-uri comerciale substantiale la livrarea de gaze naturale catre SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum si gaze naturale doar din productia interna, cu nerespectarea dispozitiilor legale si in conditiile in care SC INTERAGRO SA inregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzand un prejudiciu de aproximativ 130 milioane USD. Activitatea grupului infractional initiat, constituit si coordonat de IOAN NICULAE viza fapte de natura sa submineze economia nationala prin folosirea SNGN ROMGAZ SA (unitate prevazuta de art. 145 C.pen.) in directia dorita de interesele grupului infractional. Deopotriva, prin actiunile grupului infractional a fost impiedicata desfasurarea normala a activitatii SNGN ROMGAZ SA creandu-se astfel dificultati semnificative in buna desfasurare a activitatii acestei societati.

Astfel, a fost creata o stare de fapt de natura sa ameninte bunul mers al economiei nationale in domeniul gazelor naturale, dar si in ansamblu prin repercusiunile negative asupra intregii economii nationale.

Demersul ministrilor VARUJAN VOSGANIAN si VIDEANU ADRIEAN s-a realizat in conditiile in care SC INTERAGRO SA inregistra o datorie reprezentand cca. 70% din bugetul anual al societatii nationale, fiind grav afectate principalele activitati ale SNGN ROMGAZ SA, societatea nationala fiind transformata practic intr-un furnizor al unui client privat privilegiat si fiind pus in pericol sistemul energetic national pe segmentul gazelor naturale.

In cauza exista indicii si date temeinice potrivit carora, prin activitatea ministrilor VARUJAN VOSGANIAN SI VIDEANU ADRIEAN, respectiv prin vanzarea preferentiala catre SC INTERAGRO SA a unor cantitati masive de gaze naturale, aceasta societate a fost plasata intr-o veritabila pozitie de monopol pe piata gazelor naturale. Mai mult, SNGN ROMGAZ SA si MINISTERUL ECONOMIEI fiind entitati ale statului cu atributii in domeniul energetic, prin folosirea SNGN ROMGAZ SA in favoarea SC INTERAGRO SA, contrar scopului pentru care SNGN ROMGAZ SA a fost infiintata, s-au creat riscuri semnificative in planul securitatii energetice a ROMANIEI. Afectarea activitatii SNGN ROMGAZ SA, prin demersurile si dispozitiile ministrilor VARUJAN VOSGANIAN SI VIDEANU ADRIEAN, in favoarea SC INTERAGRO SA, s-a concretizat, conform referatului procurorilor D.I.I.C.O.T., in alocarea unor resurse din bugetul public si care erau la dispozitia unei societati nationale ce activeaza intr-o ramura economica strategica, pentru un interes particular, desi ratiunea legii este ca aceste resurse sa serveasca la acoperirea riscului pentru economie si populatie si sa le protejeze fata de o eventuala situatie de criza energetica, activitate de natura sa submineze economia nationala, prin starea permanenta de pericol in care a fost pus Sistemul Energetic National.

In referat se mai retine ca SNGN ROMGAZ SA a livrat in aceasta maniera catre SC INTERAGRO SA, gaze naturale din productia proprie in valoare de cca. 1.500.000.000 lei, respectiv cca. 500.000.000 USD, din care cca. 270.000.000 lei, respectiv cca. 92.000.000 USD reprezinta valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

Astfel, potrivit referatului procurorilor DIICOT exista suspiciunea rezonabila ca au fost cooptati in gruparea infractionala VARUJAN VOSGANIAN, ministrul economiei in perioada decembrie 2006 - decembrie 2008 si VIDEANU ADRIEAN, ministrul economiei in perioada decembrie 2008- septembrie 2010, care au sprijinit gruparea infractionala initiata, constituita si coordonata de IOAN NICOLAE in scopul comiterii de fapte de natura sa submineze economia nationala.

Prin actiunile ministrilor VARUJAN VOSGANIAN si VIDEANU ADRIEAN a fost folosita SNGN ROMGAZ SA (unitate prevazuta de art. 145 C.pen.) in directia dorita de interesele grupului infractional creandu-se astfel o stare de pericol atat pentru securitatea statului cat si pentru economia nationala.

Masuri suplimentare luate in dosar In cazul lui Videanu, Procurorii DIICOT au pus sechestru asupra averii sale. Mai exact,

Procurorii au pus sechestru asupra unor bunuri imobile si imobile pana la concurenta sumei de 277 milioane lei.

- imobil situat in localitatea Snagov, judet Ilfov - 3 apartamente situate in municipiul Bucuresti - un apartament situat in localitatea Mamaia, judet Constanta - indisponibilizarea prin poprire a tuturor sumelor detinute in conturile deschise la 2 unitati bancare pe numele invinuitului - sumele datorate acestuia cu titlul de dividende de catre 2 societati comerciale.

Pozitia acuzatilor Omul de afaceri Ioan Niculae a negat acuzatiile, spunand ca nu a fost favorizat de Romgaz si a precizat ca firmele lui nu au datorii la stat.

"Noi nu am primit niciodata gaz la alt pret decat alte companii din Romania. Companiile mele nu au datorii la stat. Intrebati-i pe procurori. Faceti o mare eroare sa dati la o astfel de ora informatii inexacte", a declarat Ioan Niculae la Realitatea TV, citat de Romania Libera.

Adrian Videanu: "Am luat act de decizia DIICOT de a solicita inceperea urmarii penale si decizia mea este de a pune la dispozitia DIICOT toate informatiile pe care le detin pentru clarificarea nevinovatiei mele in acest caz.(...) Niciodata, cat timp am detinut functii publice, nu am fost acuzat de coruptie".

Vosganian: "Este pentru prima data in 20 de ani cand Parchetul se sesizeaza in legatura cu un caz de oportunitate politica. Este un gest de a prelungi o confuzie politica, de a continua atacul asupra PNL, pentru ca efectul acuzarii domnului Videanu si al acuzarii mele este cu totul disproportionat".

Vosganian a respins, intr-o conferinta de presa sustinuta la sediul PNL, acuzatia de subminare a economiei nationale.

"Parchetul sugereaza ca unele masuri pe care le-am luat in calitate de ministru al Finantelor in 2008 au dus la pierderi pentru economia nationala, in speta pentru Romgaz. Ideea ca masurile luate au dus la pierderi in perioada in care eram ministru al Economiei nu se justifica", a spus Vosganian.

Vosganian a cerut colegilor din Parlament si din Comisia Juridica sa nu voteze cererea de urmarire penala pe numele sau invocand lipsa probelor privind implicarea sa in vreun complot sau in subminarea economiei. Senatul si comisia juridica a Senatului au respins cererea procurorilor. Dosarul a ramas blocat.

Datele inceperii urmaririi penale: Ioan Niculae - 4 ianuarie 2012 Adrian Videanu, Varujan Vosganian - 2 septembrie 2013, solicitarea avizarii urmaririi penale

In februarie 2014, procurorii DIICOT au decis, in conformitate cu intrarea in vigoare a noului cod penal, schimbarea incadrarii juridice a infractiunilor din "complot" si "subminare a economiei nationale" in infractiunile de "constituire a unui grup infractional organizat " si "abuz in serviciu".

Pe 23 iunie, procurorii au decis extinderea cercetarilor si punerea sub urmarie penala in cazul lui Ioan Niculae, sotia sa si a alti sase inculpati pentru infractiuni de sustragere de sub sechestru, instigare la abuz in serviciu si spalare a banilor.

Pe 6 august, procurorii au pus sechestru asigurator pe mai multe bunuri imobile ale inculpatilor.

Dosarul "Mita si trafic de influenta la Baia Mare" - Catalin Chereches Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, este urmarit penal pentru luare de mita, trafic de influenta si operatiuni financiare incompatibile cu functia sa, a anuntat Directia Nationala Anticoruptie.

Procurorii sustin ca edilul din Baia Mare a cerut si a primit bani de la 5 firme pentru a le favoriza in procedurile de achizitie publica organizate de primaria Baia Mare, la atribuirea contractelor si pe parcursul derularii lor.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au inceput urmarirea penala fata de Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, pe 18 iunie 2013. Chereches este acuzat si ca ar fi intervenit pentru modificarea actionariatului a doua firme astfel incat apropiatii sai sa devina actionari si/sau administratori ai acestora, pentru a cumpara o licenta pentru un post de televiziune.

Primarul Catalin Chereches a fost citat cu mandat de aducere pentru a fi audiat pe 18 iunie, iar surse din randul anchetatorilor au declarat pentru Mediafax ca procurorii DNA Cluj au facut in acea zi perchezitii la sediul Primariei Baia Mare, la locuinta primarului Catalin Chereches si la mai multe sedii de firme, intre care si trustul de presa e-Maramures. Aceleasi surse au sustinut ca trustul de presa e-Maramures ar fi fost preluat de o societate condusa de catre interpusi ai primarului Catalin Chereches.

In septembrie 2013, Catalin Chereches s-a inscris in Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei (UNPR). Intre 2005 si 2008, Chereches a fost vicepresedinte si purtator de cuvant al organizatiei judetene Maramures a PSD, iar ulterior s-a inscris in PNL, fiind exclus din partid in luna ianuarie 2013. In perioada 2008 si 2011, Chereches a fost deputat.

Catalin Chereches este primar la Baia Mare din mai 2011, cand au avut loc alegeri partiale. La alegerile locale din iunie 2012, Catalin Chereches a fost reales in functie cu 86,3% din voturi.

Ce sustin procurorii DNA: DNA - Serviciul teritorial Cluj a inceput urmarirea penala fata de Catalin Chereches, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni: - luare de mita in forma continuata, - trafic de influenta in forma continuata, - efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia pe care o indeplineste.

Din Rezolutia de incepere a urmaririi penale intocmita de procurori a rezultat urmatoarea stare de fapt: In cursul anilor 2011-2013, invinuitul Chereches Catalin, primar al municipiului Baia Mare, a pretins si primit sume de bani cu titlu de foloase necuvenite de la reprezentantii a cinci societati comerciale, pentru a-si incalca atributiile de serviciu si pentru a favoriza aceste societati comerciale in procedurile de achizitie publica organizate de Primaria municipiului Baia Mare, atat cu ocazia atribuirii contractelor cat si pe parcursul derularii acestora.

De asemenea, in perioada februarie-mai 2013, invinuitul Chereches Catalin, in calitate de primar al municipiului Baia Mare, a efectuat operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia pe care o detine, prin intermediul a doua persoane din anturajul sau care erau, in mod aparent, reprezentantii legali a doua societati comerciale. Concret, in cursul lunii mai 2013, in scopul achizitionarii unei licente pentru un post de televiziune, invinuitul Chereches Catalin a facut demersuri pentru modificarea actionariatului celor doua firme astfel incat apropiatii sai sa devina actionari si/sau administratori ai acestor societati comerciale.

In cauza, procurorii efectueaza acte de urmarire penala si fata de alte persoane.

Citarea cu mandat de aducere a invinuitului Catalin Chereches s-a facut conform prevederilor art.

183 alin. 2 Cod de procedura penala, in interesul bunei derulari a anchetei penale.

Invinuitului i s-au adus la cunostinta acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedura penala.

Pozitia acuzatului La o zi dupa ce DNA a inceput urmarirea penala, Catalin Chereches a declarat ca acele contracte la care procurorii fac referire sunt cele de dezvoltare a municipiului, in valoare de aproximativ 20 de milioane de euro.

"Ideea este ca sunt aproximativ 50% din activitatile municipiului Baia Mare, introduse in acest dosar. Din punctul meu de vedere respectam tot ceea ce inseamna procedura a procurorilor si e normal sa avem un astfel de demers pentru a lamuri toate situatiile. Punctual nu cred ca vreun demers de-al meu sau de-al colegilor mei a fost intr-un fel nelegal. Tot ceea ce am facut noi a fost in spiritul respectarii legii, a fost pentru comunitate si pe mine si pe colegii mei ne

intereseaza doua lucruri, sa avantajam autoritatea locala si comunitatea baimareana", a declarat primarul municipiului Baia Mare pentru Adevarul.

Catalin Chereches a negat acuzatiile referitoare la preluarea prin interpusi a unui trust de presa, sustinand ca "una este sa cumperi trustul de presa, alta este sa ai o colaborare buna cu presa, e o diferenta".

Acuzatia a fost respinsa si de conducerea eMaramures, care a sustinut, potrivit Adevarul, ca "trustul de presa eMaramures nu are niciun contract cu Primaria Municipiului Baia Mare sau cu vreo societate care sa furnizeze servicii sau lucrari catre Administratia Publica Locala. In ceea ce priveste faptul ca trustul nostru de presa a fost legat de scandalul mediatic iscat pe marginea anchetelor pe care procurorii DNA - serviciul teritorial Cluj le efectueaza in municipiul Baia Mare si care vizeaza printre altele si persoana primarului Catalin Chereches, aducem la cunostinta opiniei publice ca intre institutia noastra si edil exista doar relatii de informare media - la fel cum exista intre domnia sa si alte entitati de presa".

UPDATE 4 decembrie 2014: DNA a precizat la solicitarea HotNews.ro ca dosarul este in continuare in lucru, fara a da alte informatii legate de stadiul sau.

Dosarul "Mita la CJ Brasov" - Aristotel Cancescu si Ion Dinita Presedintele Consiliului Judetean Brasov, Aristotel Cancescu, este cercetat sub control judiciar, fiind acuzat de fapte de coruptie privind atribuirea preferentiala de contracte pe bani publici. Potrivit procurorilor, Cancescu ar fi favorizat firme detinute de Gabriel Bagiu si de Ion Dinita - deputat PC cercetat in dosar si pe numele caruia DNA a cerut ridicarea imunitatii pentru arestarea preventiva -, in atribuirea unor contracte de catre CJ Brasov. In urma platilor facute nelegal de Consiliul Judetean Brasov catre firma SC Gotic SA, a lui Dinita, institutia publica ar fi fost prejudiciata cu peste 7,6 milioane de euro, sustine DNA. Aristotel Cancescu a fost retinut pentru 24 de ore pe 6 octombrie 2014 de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), alaturi de Radu Petru Ispas - administrator public al judetului Brasov si de Gabriel Bagiu - administrator al SC RAMB SISTEM SRL Brasov.

Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Brasov a fost acuzat de luare de mita, trafic de influenta, cinci infractiuni de abuz in serviciu si instigare la tentativa la abuz in serviciu.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a respins pe 7 octombrie cererea DNA de a arestare preventiva a lui Cancescu, insa procurorii au contestat decizia ICCJ si au motivat prin demersurile presedintelui CJ Brasov de a vinde o societate prin intermediul careia ar fi primit mita.

Ce spun procurorii In perioada noiembrie 2006 - noiembrie 2014, Adrian Aristotel Cancescu si Radu Petru Ispas "si-au folosit functia publica de autoritate locala pentru interesele proprii si ale firmelor SC Gotic SA si SC Ramb Sistem SRL, respectiv ale persoanelor care reprezentau aceste firme de casa, Pascu Ioan si Bigiu Gabriel. Aceste doua firme detineau cvasi - totalitatea contractelor derulate cu CJ Brasov, intrucat le erau acordate preferential, prin incredintare directa, ca urmare a dispozitiei inculpatului Cancescu Andrei Aristotel", a anuntat atunci DNA. Cancescu a incheiat in 2006 -2007 doua contracte cu Gotic SA Brasov, firma declarata castigatoare a unor licitatii deschise si reprezentata de deputatul Ion Dinita, in calitate de director general, sustin procurorii. Contractele se refereau la intretinerea, reparatia si salubrizarea drumurilor judetene din Brasov (intretinere si salubrizare in sezonul rece - deszapeziri precum si intretinerea si reparatii pe timp de vara) - contract pe 6 ani cu o valoare totala de 9.724.823.3 lei cu TVA, si la executia, finalizarea si intretinerea drumului Rupea - Racos, anunta DNA. La primul contract, anchetatorii sustin ca desi documentul nu prevedea modalitati concrete de modificare a pretului contractului de achizitie publica, acesta a fost modificat de cinci ori, in perioada 2008-2012. "Urmare a acestor majorari nelegale, valoarea totala a contractului s-a marit de 10 ori, respectiv a ajuns la suma de 101.750.482,28 lei cu TVA, fata de valoarea initiala de 9.724.823,30 lei cu TVA", informeaza DNA. Anchetatorii arata ca "actele aditionale au fost semnate de inculpatii Cancescu Aristotel Adrian, Cirica Emil si suspectii Aurelia Popescu, Bancila Danut, Mariana Tiharau, din partea Consiliului Judetean Brasov, iar din partea firmei Gotic SA de catre inculpatul Dinita Ion".

Acelasi scenariu a fost urmat si la al doilea contract, in valoare de 14.064.497,52 lei cu TVA, in cazul caruia pretul a fost modificat prin trei acte aditionale, in perioada 2008-2010, informeaza DNA. Procurorii mai spun ca desi lucrarile au inceput efectiv abia in martie 2007, cu alta tehnologie decat cea prevazuta in documentatie, au fost intocmite situatii de lucrari de catre constructorul SC GOTIC SA, care au fost apoi facturate de constructor si achitate de Consiliul Judetean Brasov.

Televiziunea locala detinuta de Aristotel Cancescu, SC CANARIS SRL, a primit apoi in 20062007 "importante sume de bani ce au totalizat 384.750 lei", cu titlu de servicii publicitate si reclama, imediat dupa ce firmei GOTIC i-a fost atribuit un contract de achizitii publice, precizeaza procurorii. "Prejudiciul total cauzat bugetului Consiliului Judetean Brasov prin achitarea in mod nelegal a unor sume aferente lucrarilor executate de SC GOTIC SA ca urmare a derularii contractelor nr. 8789/10.11.2006 si nr. 69/20.09.2007, este de 32.983.878,71 lei cu TVA, echivalentul a 7.672.228,32 euro", informeaza DNA. Alte contracte care au intrat in atentia procurorilor DNA au fost incheiate in 2007-2008 intre Consiliul Judetean Brasov si SC Ramb Sistem SRL, administrata de Gabriel Bagiu, pentru realizarea investitiei "Reabilitare, amenajare refunctionalizare Complex de agrement Tampa", in valoare de 8.082.044,56 lei - si un contract in valoare de 1.739.762,10 lei privind realizarea investitiei "Amenajare suprafete de joc - terenuri sportive la Liceul Andrei Saguna".

Si aici, "Consiliul Judetean Brasov, prin inculpatii Cancescu Aristotel Adrian si Ispas Radu, impreuna cu inculpatul Cirica Emil si suspectul Popa Mircea in calitate de diriginte de santier, au validat si au efectuat, in executarea celor doua contracte, plati nejustificate in valoare cumulata de 664.180,54 lei", spun anchetatorii.

DNA precizeaza ca, "in cauza, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Roman de Informatii".

Pe 7 octombrie 2014, instanta suprema a decis ca Aristotel Cancescu sa fie cercetat in libertate, sub control judiciar. Aceeasi masura preventiva a fost dispusa si in cazul lui Gabriel Bagiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL Brasov. Hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu este definitive.

Pe 10 octombrie 2014, DNA a cerut aviz pentru arestarea deputatului PC Ion Dinita, in acest dosar.

Insa DNA a contestat decizia ICCJ de a respinge arestarea preventiva a lui Cancescu si a motivat prin faptul ca masura controlului judiciar nu a fost suficienta, presedintele CJ Brasov facand demersuri concrete pentru instrainarea unei societati prin intermediul careia primise mita, potrivit Agerpres. "Masura preventiva a controlului judiciar, mai mult simbolica, i-a oferit posibilitatea ca dupa data de 7.10.2014 sa faca demersuri serioase, concrete, punctuale, pentru a-si instraina firma Canaris, adica sa inlature posibilitatea de a dovedi ca prin aceea firma a primit mita mascata", sustin procurorii.

In noaptea de vineri spre sambata, 24-25 octombrie 2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICC) a admis contestatia DNA si a decis arestarea preventiva pentru 30 de zile a lui Aristotel Cancescu.

Persoanele cercetate in dosar: Aristotel Adrian Cancescu, presedinte al Consiliului Judetean Brasov, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile concurente de: luare de mita, trafic de influenta, cinci infractiuni de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, instigare la tentativa la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Radu Petru Ispas, administrator public al judetului Brasov, in sarcina caruia s-au retinut in concurs trei infractiuni de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, instigare la tentativa la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Gabriel Bagiu, administrator al SC RAMB SISTEM SRL Brasov, in sarcina caruia s-au retinut in concurs doua infractiuni de complicitate la abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Ion Dinita, deputat, in cazul caruia DNA a cerut presedintelui Camerei Deputatilor incuviintarea

arestarii preventive, pentru savarsirea infractiunilor concurente de dare de mita, complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Pozitia acuzatilor: Aristotel Cancescu, presedintele CJ Brasov - "Cele doua firme, Gotic SA si Ramb Sistem SRL, nu au mai castigat de patru ani niciun contract cu Consiliul Judetean si, pe chestiunea asta, altceva nu mai am de comentat. Au fost comentarii fata de averea mea. Vreau sa va spun ca din functia de presedinte al Consiliului Judetean Brasov nu m-am imbogatit cu niciun leu. Banii pe care ii am in conturi sunt bani pe care-i gasiti si in declaratia de avere si cu totii provin din vanzarea unor frecvente. Stiti cu totii ca am detinut reteaua nationala Mix pe care am vandut-o in anul 2007. Am contractul de vanzare pentru cele 33 de licente vandute cu suma de cinci milioane de euro. In acelasi timp, am virat la stat aproximativ 900.000 de euro reprezentand impozitul de 16% asa cum prevede legea. Nu numai ca am luat, dar am si virat la stat".

Mega-dosarul Retrocedarile ilegale - Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam Viorel Hrebenciuc, Ilie Sirbu, Ioan Adam (parlamentari PSD) si Adam Craciunescu (director general Romsilva) sunt acuzati de procurorii DNA de fapte de coruptie in dosarul retrocedarilor ilegale de paduri si terenuri agricole, in care prejudiciul depaseste 303 milioane euro. DNA a cerut pe 17 octombrie 2014 Camerei Deputatilor sa incuviinteze arestarea preventiva a parlamentarilor Hrebenciuc si Adam.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au inceput urmarirea penala fata de cei patru pe 15 octombrie 2014, iar doua zile mai tarziu, pe 17 octombrie, au cerut Camerei Deputatilor incuviintarea arestarii preventive a deputatilor Ioan Adam si Viorel Hrebenciuc. Pe 23 octombrie, DNA l-a retinut pentru 24 de ore pe fiul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei Hrebenciuc, care ulterior a fost arestat pentru 30 de zile, alaturi de Paltin Sturdza.

Potrivit procurorilor, in 2012 deputatul Adam Ioan le-a cerut judecatorilor Ordog Lorand Andras si Uta Gabriel sa admita o cale extraordinara de atac, prin care au dispus restituirea in favoarea lui Paltin Gheorghe Sturdza (nasul de cununie al lui Adam Ioan) a 43.227 de hectare de teren forestier si 50 de hectare de teren agricol pe raza judetului Bacau, creand un prejudiciu Romsilva de 303.888.615 euro.

Anchetatorii sustin ca judecatorii au dat aceasta solutie in conditiile in care mostenitorul nu se incadra in gradul de rudenie prevazut de lege fata de proprietarul deposedat si nu depusese cerere la Comisia locala de fond funciar pentru intreaga suprafata; pe parcursul judecatii isi modificase cererea si solicita numai restituirea dreptului asupra a 23.000 de hectare. In plus, pe o parte din terenurile revendicate, fusese deja reconstituit dreptul de proprietate fata de cateva sute de proprietari, precizeaza procurorii.

"Imediat dupa ce a obtinut in mod fraudulos decizia civila nr. 231/R/2012 a Tribunalului

Covasna, Adam Ioan, impreuna cu Paltin Gheorghe Sturdza, Calugar Daniel-Constantin, Varga Ioan-Gheorghe, Bengescu Dan Costin si Hrebenciuc Viorel, a constituit si coordonat un grup ce urmarea sa obtina venituri prin oferire de mita, cumparare de influenta sau folosirea nelegala a influentei cu scopul de a urgenta punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate, precum si o cat mai rapida vanzare a terenului forestier dobandit prin hotararea judecatoreasca mentionata", arata DNA. Anchetatorii sustin ca in aprilie 2013, la initiativa lui Adam Ioan, Sturdza Paltin Gheorghe a incheiat un antecontract de vanzare-cumparare a intregii suprafete de teren forestier (43.277 ha) cu Dan Costin Bengescu, precum si un contract de mandat, prin care acesta din urma se angaja sa faca toate demersurile necesare pentru obtinerea titlului de proprietate. Pretul tranzactiei a fost de 2.500 euro/hectar, de aproximativ 3 ori mai mic decat valoarea de piata, pentru ca acest contract masca in cuprinsul sau si cumpararea de influenta de la autoritatile din judetul Bacau, informeaza DNA. Pentru a obtine cat mai rapid titlul de proprietate, Dan Costin Bengescu l-a cooptat pe deputatul Viorel Hrebenciuc, care in schimbul a 12.000 de hectare din suprafata retrocedata trebuia sa isi foloseasca influenta politica la nivelul institutiilor si autoritatilor publice din judetul Bacau si a celor de la nivel central. In 2013, Hrebenciuc l-a sunat in mod repetat pe Adam Craciunescu, directorul general al Romsilva, s-a si dus la biroul acestuia, "reprosandu-i opozitia la punerea in posesia a lui Sturdza Paltin", afirma procurorii.

Pentru ca seful Romsilva l-a refuzat, Viorel Hrebenciuc i-ar fi cerut lui Ilie Sirbu sa intervina la el. In septembrie 2013, Hrebenciuc a intervenit pe langa membrii comisiilor locale Darmanesti si Dofteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, astfel incat acestia sa accepte predarea directa a suprafetelor de padure, fara avizul Comisiei Judetene de Fond Funciar, se arata in comunicatul DNA. Procurorii anticoruptie spun ca in perioada septembrie - octombrie 2013, Viorel Hrebenciuc "si-a folosit influenta asupra directorului Directiei Silvice Bacau, caruia i-a reprosat 'blocajele' institutionale aparute, realizand totodata demersuri pentru ca acesta sa fie chemat la Bucuresti, pentru a fi 'instruit' cum sa procedeze in privinta demersurilor efectuate pentru restituirea in natura a celor 43.277 ha padure, demersuri care au avut ca efect convocarea acestuia din urma de catre directorul general al Romsilva, pe tema suprafetelor vizate de Paltin Gheorghe Sturdza".

Dupa ce Romsilva a depus o cerere de stramutare si a obtinut suspendarea judecatii litigiului care privea aceasta suprafata, Hrebenciuc i-a cerut lui Sirbu sa il determine pe Adam Craciunescu sa inlocuiasca persoana care reprezenta regia in cauzele ce priveau acest domeniu, conform anchetatorilor. Dupa admiterea cererii de stramutare, Ioan Adam i-a cerut lui Dan Bengescu sa ii transmita lui Viorel Hrebenciuc ca functionarii publici cu care a discutat despre terenurile revendicate l-au pacalit, subliniind ca deputatul Hrebenciuc si-a "dat cuvantul" ca va rezolva problema, mai spun procurorii.

Pe 15 octombrie 2014, DNA a anuntat ca a dispus masura controlului judiciar fata de Adam Craciunescu, directorul general Romsilva. In acelasi dosar al DNA, au fost pusi sub control judiciar judecatorii Ordog Lorand Andras si Gabriel Uta, de la Tribunalul Covasna, dupa ce

instanta suprema a respins propunerea de arestare formulata de procurorii anticoruptie.

Magistratii instantei supreme au emis pe 17 octombrie 2014 mandate de arestare preventiva si pe numele lui Dan Costin Bengescu si Iosif Kadas, in timp ce in cazul lui Jenica Poenaru si al lui Sorin Ion Iacob au luat masura arestului la domiciliu.

La DNA Brasov au fost audiati si sotia lui Ioan Adam, judecatoarea Roxana Adam, precum si printul Paul si printesa Lia. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax ca Paul Philippe si Lia Georgia, cu sprijinul juristei lor, Alina Carmen Ciocoiu, si pretinzand ca sunt mostenitorii bunurilor detinute de Casa Regala a Romaniei, "au cumparat influenta de la Iacob Sorin Ion".

Iacob le-ar fi promis celor doi ca va interveni, direct sau cu ajutorul altor persoane, la functionari cu atributii in reconstituirea dreptului de proprietate pentru obtinerea mai multor terenuri si cladiri.

Si numele ministrului Mediului, Attila Korodi, apare in dosarul retrocedarilor ilegale, potrivit referatului Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) privind propunerea de arestare preventiva a sase inculpati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, scrie Agerpres. In document se arata ca inculpati din dosarul retrocedarilor ilegale sustineau ca vor lua legatura cu Attila Korodi pentru a interveni pe langa directorul Romsilva, Adam Craciunescu.

Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, a fost retinut pentru 24 de ore de procurorii DNA pe 23 octombrie 2014. Alaturi de Andrei Hrebenciuc, DNA a extins urmarirea penala fata de doi avocati: Nicolae Mergeani (fost avocat stagiar la casa de avocatura a lui Valeriu Stoica, acum are propria casa de avocatura, membru in CA al SIF Muntenia), Victor Adrian Prodan (membru in Consiliul Reprezentantilor Actionarilor al SIF Muntenia, a avut propria casa de avocatura), precum si fata de Carmen Elisabeta Dragoi, asociat si administrator al societatii comerciale Resedinta Varstnicilor SRL, toti acesta fiind acuzati de spalare de bani. In aceeasi zi a fost retinut pentru 24 de ore si Paltin Sturdza.

Dosarul a fost inaintat catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu propunere de arestare preventiva fata de Andrei Hrebenciuc. Pe 24 octombrie 2014, Andrei Hrebenciuc si Paltin Sturdza au fost arestati pentru 30 de zile.

Arestarea lui Andrei Hrebenciuc a venit la o saptamana dupa ce procurorii au anuntat ca vor sa-l aresteze preventiv pe tatal sau, Viorel Hrebenciuc, si le-au cerut parlamentarilor sa ii ridice imunitatea. Pe 21 octombrie, Viorel Hrebenciuc a spus ca a demisionat din Parlament, insa Valeriu Zgonea, presedintele Camerei Deputatilor, a afirmat ca demisia va deveni efectiva atunci cand ii va da citire in plen.

Pe 28 octombrie 2014, si Viorel Hrebenciuc a fost retinut, la o saptamana dupa ce a anuntat ca demisioneaza din Parlament si la mai putin de o zi dupa ce demisia sa a fost citita in plen si publicata in Monitorul Oficial. Pe 29 octombrie, ICCJ a decis arestarea preventiva pentru 30 de zile a lui Viorel Hrebenciuc.

Pe 19 noiembrie 2014, deputatii au aprobat cererile justitiei pentru ridicarea imunitatii lui Ioan Adam; in fata uriasei presiuni generate de castigarea alegerilor de catre Klaus Iohannis,

Parlamentul a facut intr-o singura zi mai multe pentru independenta justitei decat in ultimii doi ani.

La o zi dupa ce i-a fost ridicata imunitatea, Ioan Adam a fost arestat preventiv.

Persoanele cercetate in dosar: - Ioan Adam, deputat PSD in prezent - pentru savarsirea infractiunilor de instigare la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit si constituire a unui grup infractional organizat si trei infractiuni de cumparare de influenta.

- Viorel Hrebenciuc, deputat PSD in prezent - pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat, trafic de influenta si instigare la folosirea influentei de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

- Ilie Sirbu, senator PSD in prezent - pentru infractiunile de folosire a influentei de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite si sprijinirea unui grup infractional organizat.

- Adam Craciunescu, director general al Regiei Nationale a Padurilor (RNP) Romsilva in prezent - pentru infractiunile de abuz in serviciu si sprijinirea unui grup infractional organizat.

- Sturdza Paltin Gheorghe, acuzat de constituire a unui grup infractional organizat, trei infractiuni de cumparare de influenta, instigare la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave.

- Andrei Hrebenciuc, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de constituirea unui grup infractional organizat, complicitate la trafic de influenta, spalare de bani.

Pozitia acuzatilor: Viorel Hrebenciuc: “Sunt mai multe infractiuni si le voi studia cu avocatul. Ma voi prezenta cu avocatul ori de cate ori voi fi chemat� la audieri la DNA (Agerpres) Ilie Sarbu a sustinut ca a ajuns sa fie audiat in acest dosar dupa ce numele sau a fost "amintit de o persoana". "Daca ei vin si spun: da, am discutat cu Ilie Sarbu, nu-i adevarat, n-am facut...", a declarat Ilie Sarbu, adaugand ca "Domnul Hrebeciuc, domnul Craciunescu, ei sunt cheia problemei" in dosarul retrocedarilor ilegale anchetat de DNA.

Dosarul Microsoft - Investigatie mamut cu 9 fosti ministri anchetati Noua ministri din guvernele Nastase si Boc sunt acuzati de coruptie, in dosarul cumpararii de licente Microsoft pentru scoli si al derularii Programului SEI - privind dotarea scolilor cu laboratoare informatizate.

DNA a cerut in septembrie 2014 Parlamentului, Presedintiei si Parlamentului European sa le ridice imunitatea celor 9 fosti ministri,

pentru ca procurorii sa poata incepe urmarirea penala impotriva lor. Cei 9 fosti ministri: Andronescu, Vreme, Mihailescu, Nica, Ticau, Sandu, Funeriu, Athanasiu si Tanasescu.

Dupa ani de zile in care presa a scris despre suspiciunile de coruptie din procesul de informatizare a scolilor din Romania, pe 26 septembrie 2014 Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a venit cu urmatorul anunt: "Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie - doamna Laura Codruta Kovesi a transmis procurorului general al P.I.C.C.J, in vederea sesizarii presedintelui Romaniei, a Senatului, a Camerei Deputatilor si a Parlamentului European, pentru formularea cererilor de efectuare a urmaririi penale fata de 9 persoane care in perioada in care se presupune ca au savarsit infractiunile au indeplinit functia de ministru".

Procurorii spun ca cei 9 ministri din Guvernul Nastase si din Guvernele Boc 1, 2 si 3 au savarsit fapte de coruptie pentru a incheia sau pentru a extinde contracte cu preturi peste pretul pietei, care au dus la pagubirea bugetului de stat. Contractele au fost incheiate pentru inchirierea de licente Microsoft pentru calculatoarele din scolile din Romania si pentru derularea Programului "Sistem Educational Informatizat" (SEI) - care privea dotarea unitatilor de invatamant cu laboratoare informatizate, conform DNA. Pe 3 octombrie 2014, presedintele Traian Basescu a semnat avizul de incepere a urmaririi penale in cazul fostilor ministri Adriana Tacau, Gabriel Sandu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tanasescu si Daniel Funeriu. Pe 13 octombrie, Camera Deputatilor a dat aviz pentru inceperea urmaririi penale a deputatului Valerian Vreme, fost ministru al Comunicatiilor. La scurt timp dupa anuntul DNA, Daniel Funeriu si Valerian Vreme s-au autosuspendat din Partidul Miscarea Populara (PMP).

Dosarul a inceput de la o sesizare in iunie 2013 a DNA de catre Corpul de Control al premierului Victor Ponta, au precizat procurorii anticoruptie.

Un martor audiat de procurori a descris in declaratia data anchetatorilor presupusa filiera care ar fi comis trafic de influenta si luare de mita in ceea ce priveste cumpararea licentelor si a legat numele lui Adrian Nastase si Victor Ponta de acest caz, relateaza agentia Mediafax. Martorul sustine ca, in 2004, Claudiu Florica, unul dintre personajele cheie ale afacerii cu licente Microsoft, la acea data seful Fujitsu Siemens Computers, "a incercat sa-l determine pe Victor Ponta sa demareze o ancheta a Corpului de Control la sediul Ministerului Educatiei si prin aceasta presiune sa oblige, practic, firma Siveco sa reintroduca firmele protejate de Claudiu Florica in cele doua extensii de contract, una in valoare de 20 milioane de dolari si cealalta de 96 milioane de dolari, semnate in timpul guvernarii PSD".

Potrivit declaratiei martorului, "in schimbul acestei sustineri din partea lui Victor Ponta, Fujitsu Siemens Computers a dotat sediul Tineretului Social Democrat cu calculatoare Fujitsu Siemens in baza unei donatii facuta prin partenerii Fujitsu Siemens Computers, de la acea data."

De cealalta parte, premierul Victor Ponta a declarat ca nu a detinut niciodata nicio functie publica din care sa aiba vreo legatura cu achizitiile. "Oricine ma intreaba de la Parchet ma duc si

spun. Nu am avut niciodata o pozitie publica din care sa fi avut vreo legatura cu contracte (...) Nu am avut niciodata nicio functie din care sa am vreo legatura cu achizitii", a spus prim-ministrul.

Acelasi martor a sustinut in fata procurorilor ca persoanele implicate in trafic de influenta si luare de mita in acest contract ar fi Adrian Nastase, prim - ministru in perioada 2000 - 2004, Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor catre Adrian Nastase in acea perioada, Remus Truica, seful Cancelariei Primului - ministru in acea perioada, Victor Ponta, seful Corpului de Control al Premierului in acea perioada, Ecaterina Andronescu - ministru al Educatiei 2000 2004, Cristina Ghitulica - sef de cabinet la Ecaterina Andronescu in perioada 2000 - 2004, Mihnea Costoiu - secretar general al ministerului in acea perioada, Traian Ionescu - director in Ministerul Educatiei, Valentin Cotarta - director in cadrul Ministerului Educatiei, Gheorghe Dinu - consilier al ministrului Ecaterina Andronescu, Mihai Tanasescu - ministrul finantelor la acea perioada, Enache Jiru - secretar de stat in Ministerul Finantelor, Dan Nica - ministru MCTI, precum si ministrii numiti dupa Ecaterina Andronescu si anume, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclaus si ulterior, Andrei Marga.

Pe 16 octombrie 2014, procurorii DNA au efectuat perchezitii la fostul sef al SIE Catalin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocos (fostul sot al Elenei Udrea), Remus Truica si Nicolae Dumitru (care controleaza grupul de firme Niro), la fostul ministru Gabriel Sandu, fostul consilier prezidential Dorin Marian, tatal presedintelui COSR, Adrian Petrache, si la Fundatia Dinu Pescariu, in dosarul Microsoft, au declarat surse judiciare citate de Mediafax si Agerpres. Procurorii anticoruptie au perchezitionat si sediul firmei lui Claudiu Florica, fostul sef al Fujitsu in Romania.

Pe 21 octombrie 2014 Daniel Funeriu a fost audiat la DNA. A doua zi, pe 22 octombrie 2014, la DNA s-a prezentat si fostul ministru al Comunicatiilor Adriana Ticau. Procurorii i-au adus la cunostinta Adrianei Ticau acuzatiile si faptele de care s-ar face vinovata in dosarul Microsoft, iar aceasta nu a dat nicio declaratie, au declarat surse judiciare pentru Mediafax.

Pe 27 octombrie 2014, Dorin Cocos si Dumitru Nicolae Niro au fost adusi cu mandat la DNA, unde au fost audiati mai bine de 12 ore. Si fostul ministru al Comunicatiilor Gabriel Sandu, dar si primarul din Piatra Neamt, Gheorghe Stefan Pinalti, au fost adusi cu mandat la DNA pentru audieri, in aceeasi zi.

La finalul unei zile de audieri, toti cei patru: Dorin Cocos, Gabriel Sandu, Nicolae Dumitru Niro si Gheorghe Stefan Pinalti au fost retinuti pentru 24 de ore de procurorii DNA. Ce spune DNA intr-un comunicat de presa, dupa retinerea celor 4: Nicolae Dumitru a primit 7,65 milioane de dolari pentru a interveni la Serban Mihailescu si Dan Nica/ Dorin Cocos a pretins 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Stefan si pentru Sandu.

Pe 29 octombrie 2014, Gabriel Sandu, Dorin Cocos, Nicolae Dumitru Niro si Gheorghe Stefan Pinalti au fost arestati preventiv.

Pe 19 noiembrie 2014, dupa proteste masive in tara si diaspora impotriva guvernului, ca urmare a modului in care au fost organizate alegerile prezidentiale in diaspora, plenul Senatului a ridicat imunitatea Ecaterinei Andronescu si lui Serban Mihailescu.

Persoane pentru care DNA a cerut avizele pentru a incepe urmarirea penala: - Ecaterina Andronescu (in septembrie 2014, cand DNA a cerut aviz pentru inceperea urmaririi penale, Andronescu este senator), ministrul Educatiei si Cercetarii in perioada 28 decembrie 2000 - 19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009; ministrul Educatiei, Cercetarii si Inovarii in perioada 2008 - 2012, sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani, in perioada in care avea calitatea de ministru, dupa ce a aprobat bugetul pentru derularea Programului "Sistem Educational Informatizat" (SEI) si pentru proiectul ce a vizat licentierea Microsoft.

Procurorii sustin ca Ecaterina Andronescu ar fi initiat si avizat proiecte de Hotarari de Guvern (HG) prin care a urmarit favorizarea firmelor Compaq si Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora; ar fi stabilit, printr-un Memorandum, firmele care sa participe la realizarea proiectului, atestand in mod nereal ca acestea fac parte dintr-un consortiu; ar fi stabilit procente de participare la proiect in favoarea anumitor firme; ar fi acceptat cesiunea contractului de catre SIVECO, desi invocase necesitatea achizitiei de la aceeasi sursa; ar fi inlesnit firmei SIVECO si colaboratorilor sai incheierea contractului in conditiile lipsei de competitie, incheind contractul in conditii oneroase pentru ministerul pe care il conducea, toate acestea avand drept consecinta prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achizitiei de servicii si produse la preturi peste valoarea de piata: licente cu circa 30 - 40% mai scumpe, calculatoare si produse software la preturi cu pana la 50% mai mari decat cele pentru aceleasi produse sau produse similare de pe piata; in perioada 2001 - 2009, ar fi pretins si primit de la firma SIVECO si firmele colaboratoare foloase necuvenite constand in sume de bani sau calculatoare, pentru sine sau pentru altul, in scopul de a le asigura derularea unor proiecte cu ministerul.

- Valerian Vreme (in septembrie 2014 este deputat), ministrul Comunicatiilor in perioada septembrie 2010 - februarie 2012, sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu in perioada in care avea calitatea de ministru, dupa ce ar fi incheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numarului de licente pentru scoli, in baza caruia Ministerul Comunicatiilor a efectuat plati totale de 8.825.673,50 euro, in conditiile in care HG nr.460/2009 nu a reglementat situatia licentelor destinate unitatilor de invatamant, iar pretul licentelor nu reflecta discount-ul acordat de Microsoft, nu a dispus masuri cu privire la aspectele sesizate de catre FTS Romania cu privire la servicii neprestate.

- Petru Serban Mihailescu (cunoscut ca Miky Spaga) (in septembrie 2014 este senator), ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului (SGG) in perioada decembrie 2000 - octombrie 2003, sub aspectul savarsirii infractiunilor de instigare la abuz in serviciu, trafic de influenta si spalare de bani in perioada in care avea calitatea de ministru. Anchetatorii sustin ca Serban Mihailescu l-ar fi determinat pe un alt ministru sa semneze doua hotarari de guvern si Contractul de licentiere Microsoft, in conditiile pe care le negociase in perioada in care isi desfasurase activitatea ca ministru coordonator al SGG, acceptand oferta tehnica si financiara transmisa de firma Fujitsu Siemens Computers, fara a-i aduce la cunostinta existenta unor impedimente juridice decurgand din faptul ca aceasta firma nu era unic distribuitor de licente Microsoft (pentru a beneficia de incheierea contractului prin incredintare directa) si fara a detalia

modalitatea de stabilire a pretului, respectiv pretul practicat de Microsoft, discount-ul acordat in considerarea Guvernului Romaniei si pretul de vanzare al Fujitsu Siemens Computers.

DNA sustine ca in perioada aprilie - noiembrie 2004, ar fi pretins si primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virata de Fujitsu Siemens Computers in contul unor societati de tip off shore cu titlu de consultanta si asistenta tehnica aferenta contractului incheiat cu Guvernul Romaniei pentru ca, in baza influentei pe care o avea, sa asigure incheierea contractului in conditiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers.

- Dan Nica (in septembrie 2014, europarlamentar in Parlamentul European), ministru al Comunicatiilor in perioada 2000 - iulie 2004, sub aspectul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani; procurorii sustin ca Nica ar fi aprobat bugetul pentru derularea SEI si pentru proiectul - licentele Microsoft; ar fi initiat si avizat proiecte de Hotarari de Guvern prin care a urmarit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers si Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ar fi stabilit printr-un Memorandum firmele care sa participe la realizarea proiectului atestand in mod nereal ca acestea fac parte dint-un consortiu; DNA sustine ca Nica ar fi stabilit procente de participare la proiect in favoarea anumitor firme; ar fi acceptat cesiunea contractului de catre SIVECO, desi invocase necesitatea achizitiei de la aceeasi sursa; ar fi inlesnit firmei SIVECO si colaboratorilor sai incheierea contractului in conditiile lipsei de competitie, incheind contractul in conditii oneroase pentru ministerul pe care il conducea, faptele sale avand drept consecinta prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achizitiei de servicii si produse la preturi peste valoarea de piata: licente cu circa 30 - 40% mai scumpe, calculatoare si produse software la preturi cu pana la 50% mai mari decat cele pentru aceleasi produse sau produse similare de pe piata.

In perioada aprilie - noiembrie 2004, Nica ar fi pretins si primit o parte din suma de circa 20 milioane USD virata de Fujitsu Siemens Computers in contul unor societati de tip off - shore, cu titlu de consultanta si asistenta tehnica aferenta contractului incheiat cu Guvernul Romaniei, pentru ca, in baza influentei pe care o avea, sa asigure incheierea contractului in conditiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers - mai arata DNA. - Adriana Ticau, ministru al Comunicatiilor in perioada iulie-decembrie 2004, pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta, spalare de bani, constand in aceea ca ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului "Sistem Educational Informatizat" si respectiv pentru proiectul ce a vizat licentierea Microsoft; de asemenea, ar fi initiat si avizat proiecte de Hotarari de Guvern prin care a urmarit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers si Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, faptele sale avand drept consecinta prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achizitiei de servicii si produse la preturi peste valoarea de piata: licente cu circa 30 - 40% mai scumpe, calculatoare si produse software la preturi cu pana la 50% mai mari decat cele pentru aceleasi produse sau produse similare de pe piata; - Gabriel Sandu, ministru al Comunicatiilor in perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare

de bani, constand in aceea ca ar fi initiat si contrasemnat HG nr.460 din 15 aprilie 2009 pentru atribuirea competentei Ministerului Comunicatiilor de a desfasura procedura de licitatie deschisa, licitatie restransa sau negociere cu publicare prealabila a unui anunt de participare, dupa caz, in vederea incheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achizitia dreptului de utilizare de produse software prin inchiriere cu optiune de cumparare.

De asemenea, ar fi incheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, in conditiile in care documentatia de achizitie a inclus criterii restrictive, care au favorizat asocierea mentionata, fara a avea in vedere preturile practicate de aceasta raportat la cele practicate de Microsoft in relatia cu SC DIM SOFT SRL si ulterior de SC DIM SOFT SRL in relatia cu D-CON.NET GmbH, sustin procurorii.

DNA noteaza ca Sandu ar fi pretins de la un avocat suma de 1.800.000 de euro pentru a asigura derularea in continuare a contractului de licentiere Microsoft; ar fi pretins si primit de la o persoana, prin intermediar, suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost virati intr-o societate de tip off - shore, pentru a inlesni Asocierii D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, incheierea acordului cadru pentru 2009-2012 pentru achizitia dreptului de utilizare produse software prin inchiriere cu optiune de cumparare.

- Petru Daniel Funeriu, ministru al Educatiei si Cercetarii in perioada 2009 - 2012, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, constand in aceea ca ar fi semnat si promovat spre aprobare "Nota privind licentele Microsoft utilizate de catre MECTS in scoli", in care se atesta, contrar dispozitiilor legale, ca acesta "permite incheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numarului de licente MECTS, pentru scoli", in conditiile in care HG nr.460/2009 nu a reglementat situatia licentelor destinate scolilor.

Consecinta a fost incheierea unui contract de furnizare produse in baza caruia Ministerul Comunicatiilor a efectuat plati totale de 8.825.673,50 euro, potrivit DNA; procurorii sustin ca prin doua adrese ar fi comandat Ministerului Comunicatiilor inchirierea unui numar de 179.259 licente pentru pachete de tip ProDesktop si 6.828 licente pentru sistemele de operare Windows Server in conditiile in care necesarul de licente a fost stabilit fara a tine seama de configuratia hardware a computerelor, fiind luate in calcul toate statiile de lucru si serverele achizitionate in perioada 2001-2008 prin programele SEI1 - SEI5 si rural.

De asemenea, DNA precizeaza ca pe 17 august 2011 ar fi incheiat un contract de furnizare produse, in baza caruia Ministerul Comunicatiilor s-a obligat sa plateasca pretul aferent numarului total de 179.259 licente, mai mare cu 72.990 fata de numarul de licente utilizabile in sistemul educational in raport cu numarul de computere compatibile cu noile produse software, avand drept consecinta crearea unei noi obligatii de plata a unui pret cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decat pretul pentru inchirierea licentelor efectiv utilizabile.

- Alexandru Athanasiu, ministru al Educatiei si Cercetarii in perioada 2003 - 2005, pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani, dupa ce a aprobat bugetul pentru derularea Programului SEI si pentru proiectul - licentierea Microsoft; procurorii sustin ca Athanasiu ar fi initiat si avizat proiecte de Hotarari de Guvern

prin care a urmarit favorizarea firmelor Compaq si Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ceea ce a dus la prejudicierea bugetului de stat, ca urmare a achizitiei de servicii si produse la preturi peste valoarea de piata: licente cu circa 30 - 40% mai scumpe, calculatoare si produse software la preturi cu pana la 50% mai mari decat cele pentru aceleasi produse sau produse similare de pe piata; - Mihai Nicolae Tanasescu, ministru al Finantelor Publice in perioada 2000 - 2004, pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani, pentru ca ar fi aprobat bugetul pentru SEI si pentru proiectul - licentierea Microsoft; ar fi initiat si avizat proiecte de Hotarari de Guvern prin care a urmarit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers si Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora, ceea ce a dus la prejudicierea bugetului de stat, prin achizitia de servicii si produse la preturi peste valoarea de piata: licente cu circa 30 - 40% mai scumpe, calculatoare si produse software la preturi cu pana la 50% mai mari decat cele pentru aceleasi produse sau produse similare de pe piata, sustin procurorii.

Potrivit DNA, in perioada iunie 2003 - noiembrie 2004, Tanasescu ar fi pretins si primit de la doua persoane, prin intermediari, sume de bani provenind din incasarile firmei Fujitsu Siemens Computers CA, ca urmare a derularii contractului de licentiere Microsoft. Astfel, in luna iulie 2004, in contul personal al unei persoane din familia ministrului, a fost transferata suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein, sub justificarea “inv directe ale nerezidentilor in Romania - alte capitaluri - sectorul nebancar�, sustin anchetatorii. Din cercetarile efectuate rezulta ca firma din Liechtenstein este controlata de unul din intermediari si a primit bani de la o companie alimentata exclusiv cu fonduri obtinute de Fujitsu Siemens Computer.

Pozitia acuzatilor: Ecaterina Andronescu: "Nu am cerut niciodata si nu am luat de la nimeni niciun ban. (...) Sunt sigura (de nevinovatie) asa cum sunt sigura ca ma cheama cum ma cheama. Sunt atat de trista in minte si in sufletul meu ca am ajuns aici".

Valerian Vreme: "Imi voi proba nevinovatia in fata organelor statului. De aceea am cerut sa fie libera Justitia, pentru a ne proba nevinovatia. Am decis sa ma suspend din Partidul Miscarea Populara pana la clarificarea acuzatiilor care mi se aduc".

Dan Nica: "Societati offshore nu am detinut si nu detin nici direct, nici indirect. Nu am cerut si nu am conditionat primirea de bani sau alte foloase din partea nimanui. Nu am avut nicio legatura cu intermediarii acestor contracte, fiind de notorietate adversitatea mea fata de acestia din 2000 si pana in prezent."

Alexandru Athanasiu: "N-am luat mita (...), nu am spalat bani, nu am conturi offshore, nici in strainatate in banci".

Dosarul "Trafic de influenta la Transporturi" - Ovidiu Silaghi Ovidiu Silaghi este acuzat de procurorii DNA ca, in calitate de ministru al Transporturilor, i-a cerut lui Nelu Iordache sa deschida prin Blue Air, compania de transport aerian din grupul de firme controlate de Iordache, noi rute care sa lege aeroportul Satu Mare de alte destinatii din Europa, pentru ca, in schimb, sa isi exercite influenta asupra unor functionari din cadrul CNADNR (structura aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor). Deschiderea acestor curse a fost solicitata pentru sustinerea campaniei electorale a unei persoane apropiate ministrului, iar pentru a-si exercita influenta asupra CNADNR Silaghi a primit de la Iordache 200.000 de euro, sustin procurorii.

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au dispus pe 12 septembrie 2013 inceperea urmaririi penale fata de Ovidiu Ioan Silaghi, ministru al Transporturilor in perioada mai - decembrie 2012, pentru trafic de influenta in forma continuata.

In ordonanta de extindere a cercetarilor si incepere a urmaririi penale se arata ca in cursul anului 2012 Ovidiu Ioan Silaghi, in calitate de ministru al Transporturilor, i-a pretins lui Iordache Nelu, administrator al SC Romstrade SRL, deschiderea unor noi rute care sa lege aeroportul Satu Mare de alte destinatii din Europa. In schimb, Silaghi s-ar fi angajat sa influenteze Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A. (CNADNR - structura aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor) sa efectueze in termen platile aferente contractelor incheiate de SC Romstrade SRL cu CNADNR S.A. si pentru continuarea derularii contractelor, in conditiile in care erau inregistrate intarzieri ale stadiului fizic al lucrarilor.

Deschiderea acestor noi curse aeriene a fost solicitata pentru sustinerea campaniei electorale a unei persoane apropiate ministrului si a avut drept consecinta inregistrarea unor pierderi de aproximativ 2.000.000 lei (circa 500.000 de euro) in dauna companiei aeriene, sustin procurorii DNA. Acestia noteaza ca pe 22 noiembrie 2012 Silaghi a primit de la Nelu Iordache suma de 200.000 de euro, pentru a-si exercita influenta asupra persoanelor cu functii de decizie din cadrul CNADNR SA in vederea anularii deciziei de reziliere a unui contract, pentru a nu opri decontarea certificatelor intermediare de plata aferente contractelor aflate in procedura de aprobare si pentru a nu proceda la rezilierea altor contracte. Procurorii sustin ca Ovidiu Silaghi a fost ajutat de Remus Vasile Span.

Pe 3 septembrie liberalul Ovidiu Silaghi a demisionat din calitatea de deputat, iar in aceeasi zi presedintele PNL Crin Antonescu declara ca Ovidiu Silaghi si Eduard Hellvig au demisionat din Camera Deputatilor pentru a merge la Parlamentul European, ei completand astfel locurile vacantate de Cristian Busoi si Ramona Manescu.

Silaghi a fost nominalizat in iulie pentru functia de ministru al Transporturilor, post ramas vacant dupa demisia lui Relu Fenechiu, in urma condamnarii sale, in 12 iulie, de catre instanta suprema,

la cinci ani de inchisoare cu executare in dosarul "Transformatorul". In august, Silaghi si-a retras candidatura pentru functia de ministru al Transporturilor.

Inculpatii din dosar: Ovidiu Ioan Silaghi - ministru al Transporturilor in perioada mai-decembrie 2012, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de trafic de influenta, in forma continuata.

Pozitia acuzatului: Ovidiu Silaghi: "Nu am influentat si nu am intervenit in niciun fel in impiedicarea rezilierii contractului Arad - Nadlac detinut de firmele domnului Nelu Iordache. Nu am cerut si nu am primit niciodata foloase necuvenite (bani sau alte bunuri sau servicii) de la Nelu Iordache sau vreunul din interpusii sai, in niciun scop, si nu am intervenit in executarea sau ne-executarea platilor din acest contract sau oricare altul. Referatul se bazeaza pe o denuntare a unui individ care, in incercarea de a-si salva situatia, arunca vinovatii pe alte persoane. In acest context, nu pot sa nu remarc coincidenta aparitiei acestui referat, precum si invitarea mea la DNA pentru audieri pe 21 august 2013, in preajma declaratei zile a deciziei numirii mele de catre Presedintele Traian Basescu in propusa calitate de Ministru al Transporturilor".

UPDATE: Timp de 6 luni, cererea DNA adresata Parlamentului European pentru ridicarea imunitatii lui Silaghi s-a pierdut pe drumul birocratic de la Bruxelles.

Din iunie, insa, Silaghi a devenit deputat in Parlamentul Romaniei, pe listele PSD si beneficiaza de imunitatea parlamentara din tara.

UPDATE 4 decembrie 2014: DNA a precizat ca dosarul este in continuare in lucru, fara a da alte informatii legate de stadiul sau.

Dosarul "Tracia-Asesoft" - Sebastian Ghita Sebastian Ghita, in prezent deputat PSD, este acuzat de procurorii de complicitate la inselaciune si fals in declaratii intr-o afacere cu produse petroliere care ar fi prejudiciat statul cu 20 de miliarde de lei vechi.

Dosarul - Denumit "Tracia-Asesoft" - se judeca inca din 2002, iar Ghita a fost achitat in prima instanta in 2011.

Dupa un drum anevoios prin instante si dupa o rejudecare, dosarul a ajuns sa bata pasul pe loc dupa ce Ghita a fost ales parlamentar.

Dosarul "Tracia - Asesoft" - de ce este acuzat Sebastian Ghita In rechizitoriul intocmit de procurori in 2002, cand Sebastian Ghita a fost trimis in judecata sub acuzatia de inselaciune si fals in declaratii alaturi de alte noua persoane (Berendel Dan Florin,

Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Lenghel Alexandru, Iriza Stefan, Stefan Stela, Nicorici Mircea Daniel, Stefan Stela, Grigoriu Dan Constantin), anchetatorii au descris mecanismul prin care cei noua invinuiti, prin intermediul mai multor companii, ar fi vandut produse petroliere catre OMV eludand taxa FDSP (taxa pentru fondul special al drumurilor publice; denumita si Taxa Basescu, n.r.).

In dosarul in care Tribunalului Bucuresti a decis apoi achitarea inculpatilor se regaseste si prima declaratie data de Sebastian Ghita in fata judecatorilor. In aceasta declaratie, Sebastian Ghita a respins acuzatiile procurorilor si a mentionat ca nu a incercat sa prejudicieze statul, ci doar a incercat sa recupereze o datorie pe care SNP Petrobrazi o avea la compania Asesoft Com. Ghita spune in declaratia data judecatorilor ca societatea sa a realizat pentru rafinarie un soft si a pus la un punct un sistem informatic pentru care nu si-ar fi primit banii. In contul acestei datorii, rafinaria i-a propus lui Ghita sa ii dea produse petroliere.

Procurorii au sustinut in 2002 ca statul roman a fost prejudiciat cu 20 de miliarde de lei vechi, din acest prejudiciu 1.671.912.143 lei vechi consta prejudiciul realizat de Asesoft Com SRL, compania al carei administrator era Sebastian Ghita. In 2002, cand a fost trimis in judecata, Ghita avea 25 de ani, dar faptele de care este incriminat de procurori au fost comise in anul 2000 cand fostul manager al Realitatea avea 23 de ani.

Sebastian Ghita a fost achitat pana acum de 3 ori. Vezi ce au hotarat magistratii In 2004, in doua randuri, Ghita a fost achitat intai de Tribunalul Bucuresti si mai apoi si de catre Curtea de Apel. Deciziile au fost casate insa de catre ICCJ si s-a decis rejudecarea cazului.

Timp de 5 ani dosarul s-a rejudecat la Tribunalul Bucuresti, iar in noiembrie 2011 Ghita a fost din nou achitat de catre Tribunal in prima sentinta data in urma rejudecarii dosarului.

Iata ce mentioneaza procurorii in rechizitoriu: Sebastian Ghita trimis in judecata pentru complicitate la inselaciune, prevazut de art. 215, al 1 ci C.p. Cu aplicarea art. 41, al. 2 C.p. Constand in aceea ca in calitate de administrator al Asesoft Com SRL- Ploiesti, in perioda aprilie-mai 2001 a indus si mentinut in eroare Ministerul Transporturilor declarand cu ocazia achizitionarii de carburanti auto fara cota M.T.R. ca acestia sunt folositi in alte scopuri decat circulatia pe drumuri publice, in realitate produsele fiind comercializate cu taxa inclusa in pret si distribuita prin statiile ce deservesc autovehiculele care folosesc drumurile publice cauzandu-se astfel Ministerului Transporturilor o paguba in valoare totala de 1.671.912.143 lei (suma este in lei vechi, n.red ,valoarea aproximativa la cursul mediu de 23 000 lei/USD este de 73 000 dolari N.red.) reprezentand taxa FDSP (taxa pentru fondul special al drumurilor publice; denumita si Taxa Basescu n.red) fals in declaratii prevazuta de art 292 C.p constand in aceea ca in calitate de administrator al Asesoft Com SRL, in anul 2001, in scopul obtinerii de carburanti auto scutiti de taxa FSDP a completat si semnat o declaratie pe proprie raspundere pe care a prezentat-o la rafinarie, declarand ca va folosi carburantii auto fara cota MTR in alte scopuri decat

circulatia pe drumurile publice (in agricultura, ocol silvic, etc...) iar in realitate combustibilii au fost comercializati prin statiile de distributie care deservesc autovehiculele care folosesc drumurile publice. [...]

Organele specializate si abilitate Directia Regionala Drumuri si Poduri din cadrul Administratiei Nationale a Drumurilor prin structurile organizatorice, la sesizarea organelor de politie in data de 20.01.2001 au efectuat un control la Asesoft Com SRL. Din actul constatator rezulta ca desi reprezentantul societatii a depus la furnizorul de carburanti declaratiile prevazute de actul normativ mentionat, SC Asesoft Com SRL prin administratorul Sebastian Ghita a procedat la vanzarea carburantilor fara cota de drum, incalcand astfel prevederile referitoare la scopul achizitiei.

SC Asesoft SRL reprezentata de Ghita Sebastian in perioada aprilie-mai 2000 a achizitionat de la SNP sucursala Petrobrazi, in 17 randuri cantitatea totala de 510 340 kg motorina pe care a vandut-o catre Master Mind SRL, administrata de Brendel Dan Florin fara a include taxa FSDP. Procurorii descriu in rechizitoriu modul de operare al grupului de firme din care facea parte compania lui Sebastian Ghita. In dosarul care contine nu mai putin de 42 de volume se regasesc si zeci de note de constatare ale institutiilor de control printre care si o nota de control a ANAF din 2001 care este semnata in calitate de inspector de Sorin Blejnar, actualul sef al ANAF. Potrivit anchetatorilor, operatiunea arata in felul urmator: mai multe companii, printre care si Asesoft Com, achizitionau de la rafinarii produse petroliere fara plata taxei de drum, apoi aceleasi companii vindeau produsele catre benzinarii incluzand taxa.

Vezi mai jos cum descriu procurorii intregul mecanism: In luna iunie 2001 Politia Economica s-a sesizat din oficiu ca mai multe societati comerciale au achizitionat in perioda ianuarie-mai 2001 de la anumite rafinarii diverse cantitati fara cote M.T.R si concomitent le-au comercializat catre statiile de distributie (benzinarii) prin introducerea taxei de drum.

S-a constatat ca in derularea operatiunilor de achizitionare a carburantilor scutiti de plata taxei FSDP in multe cazuri agentii economici rau-intentionati au organizat si desfasurat un complex de actiuni infractionale prin care au urmarit si reusit in conditii nelegale sa evite plata acestor obligatii catre Ministerul Transporturilor dar si sa o incaseseze si s-o ultilizeze in scopuri personale. Pentru a insusi pe nedrept taxele FSDP persoanele cercetate au creat filiere si societati fantoma.

Cercetarile penale efectuate in cauza au stabilit ca in aceste operatiuni ilicite au fost implicate mai multe societati comerciale: Mastermind Consulying SRL, Giva Prodimpex SRL, Isarom Oil Trading SRL, Asesoft Com SRL, care s-au aprovizionat direct de la producatorii Arpechim Ploiesti, SNP- Petrobrazi, PNP-Baneasa, Lukoil Petrotel, iar in final Tracia International SRL a fost utilizata indeobste ca furnizor catre OMV Mineralol SRL. (...)

Dupa analiza tuturor documentelor s-a constatat ca circuitul a fost urmatorul: prim cumparator (Giva, Isarom, Asesoft Com)==> Master Mind==> In Crescendo ==> Tracia ==> OMV. Primul cumparator (Giva, Isarom, Mastermind sau Asesoft) emitea comanda in care mentiona cantitatea si felul produsului solicitat, insotita de o declaratie pe proprie raspundere in vederea achizitionarii de carburanti auto fara cote MTR in care preciza concret modul de folosire al produsului ( de exemplu: in agricultura, balastiere, ocol silvic, pentru ambarcatiuni maritime) pe care le prezentau in rafinarii in vederea primirii aprobarii producatorului pentru cantitatile respective Nota redactiei: Informatiile de mai sus reprezinta pasaje din rechizitoriul procurorilor consultat de HotNews.ro in urma unei cereri formulate catre Tribunalul Bucuresti in baza legii 544/2001 pentru a consulta dosarul 4758/3/2006 in care a fost judecat Sebastian Ghita.

Mai jos puteti citi acuzatiile procurorilor asa cum apare ele in dosar. Documentul a fost copiat de HotNews.ro in baza unei cereri oficiale pe legea 544/2001 aprobata de Tribunalul Bucuresti.

Alte persoanele inculpate: Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Lenghel Alexandru, Iriza Stefan, Stefan Stela, Nicorici Mircea Daniel, Stefan Stela, Grigoriu Dan Constantin.

Pozitia acuzatilor: Sebastian Ghita a respins acuzatiile procurorilor si a mentionat ca nu a incercat sa prejudicieze statul, ci doar a incercat sa recupereze o datorie pe care SNP Petrobrazi o avea la compania Asesoft Com. Ghita spune in declaratia data judecatorilor ca societatea sa a realizat pentru rafinarie un soft si a pus la un punct un sistem informatic pentru care nu si-ar fi primit banii. In contul acestei datorii, rafinaria i-a propus lui Ghita sa ii dea produse petroliere.

Sentinte pronuntate deja in dosar: 28 martie 2004 - Tribunalul Bucuresti decide achitarea tuturor inculpatilor 21 decembrie 2004 - Curtea de Apel Bucuresti decide si ea achitarea tuturor celor implicate 30 noiembrie 2005 - ICCJ caseaza sentinta si a trimis cauza spre rejudecare tot la Tribunalul Bucuresti 11 noiembrie 2011 - Tribunalul Bucuresti da primul verdict in rejudecarea cazului: Instanta a decis din nou sa-i achite pe inculpate In decembrie 2012, Ghita este ales deputat PSD. In martie 2013, Curtea de Apel isi declina competenta si trimite dosarul la Inalta Curte. In octombrie 2013, Inalta Curte decide ca nu are competenta de a judeca dosarul aflat in stadiul de "apel" si il retrimite la Curtea de Apel Bucuresti.

Dosarul „Trafic cu terenuri” – Marinica Cazacu Fostul prefect PD al judetului Ialomita, Marinica Cazacu, ar fi pus bazele unui mecanism prin care retroceda ilegal terenuri in beneficiul unor apropiati. Dupa cum sustin procurorii, folosindu-se de pozitia sa, demnitarul ar fi pus in posesie cu peste 225 de hectare de teren valoros, cu deschidere la DN2A, unor persoane neindreptatite la acest lucru. In acest mod, Cazacu ar fi produs un prejudiciu de peste sapte milioane de euro Administratiei Domeniilor Statului si unor persoane fizice.

Rechizitoriul arata ca, in perioada ianuarie-iunie 2006, fostul prefect si Elena Braila, fost director al Oficiului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ialomita, au atribuit o suprafata totala de 225,35 ha teren apartinand Administratiei Domeniilor Statului in zona Urziceni si Manasia, judetul Ialomita, unor persoane neindreptatite. Drepturile de proprietate au fost cesionate unui grup de cinci persoane aflate in relatii apropiate cu inculpatii, fapt pentru care acestia au devenit proprietarii finali ai terenurilor cu valoare.

"Urmare acestei activitati infractionale, un numar de 53 persoane fizice ce erau indreptatite sa primeasca in posesie terenuri pe raza celor doua localitati au fost puse in posesie pe terenuri totalizand 50 ha, mai putin productive, care nu prezentau interes din punct de vedere al unei eventuale valorificari imobiliare, pe raza comunei Armasesti (in zona Barbulesti), judetul Ialomita", arata procurorii.

Prejudiciile cauzate ADS si celor 53 persoane fizice sunt in cuantum de 6.019.229 euro si respectiv 1.069.846 euro, se arata in actul de acuzare.

Marinica Cazacu a fost trimis in judecata pe 10 iunie 2008, pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuz in serviciu contra intereselor publice, determinarea la savarsirea fara vinovatie a infractiunii de fals intelectual, in scopul ascunderii activitatii infractionale si realizarii obtinerii de avantaje patrimoniale pentru alte persoane, respectiv uz de fals.

Masuri asiguratorii luate in dosar: in vederea recuperarii prejudiciului, pe bunurile celor doi inculpati s-a dispus aplicarea sechestrului penal.

Alti inculpati in dosar: Elena Braila (fost director al Oficiului Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Ialomita in perioada ianuarie 2001 – noiembrie 2007), pentru abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si abuz in serviciu contra intereselor publice.

Pozitia acuzatului: "Sunt surprins pentru ceea ce s-a intamplat, dar deocamdata sunt multumit ca m-au trimis in judecata pentru ca in felul acesta am scapat de abuzurile pe care procurorul Cristudor le-a facut in ceea ce ma priveste si in ceea ce-i priveste pe altii care au fost anchetati.

Dintre aceste abuzuri vreau sa enumar cateva: avocatului meu nu i s-a permis accesul la dosar,

desi aveau aceasta obligatie; declaratiile au fost luate atat martorilor cat si mie sub presiuni, amenintari si facandu-se anumite promisiuni."

Dosarul "Gloria Buzau" - Constantin Boscodeala, primarul Buzaului Constantin Boscodeala, primarul PSD al Municipiului Buzau, este acuzat de procurorii anticoruptie de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma continuata. Concret, Boscodeala este acuzat ca timp de sase ani ar fi acordat unor asociatii sportive, printre care si Fotbal Club Gloria Buzau, in mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local si le-ar fi asigurat folosinta gratuita a Complexului Sportiv Gloria Buzau.

In rechizitoriul intocmit, procurorii DNA au retinut urmatoarele In cursul anilor 2002 - 2008, inculpatul Boscodeala Constantin Octavian, in calitate de primar al municipiului Buzau, a acordat unor asociatii sportive, persoane juridice non profit, in mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local si le-a asigurat folosinta gratuita a Complexului Sportiv Gloria Buzau.

Beneficiarii finali ai acestor sume si al dreptului de a folosi complexul sportiv sunt societati comerciale aflate in diverse raporturi juridice cu asociatiile sportive.

Concret, in cursul anului 2008, prin incalcarea atributiilor de serviciu pe care le avea in calitate de ordonator principal de credite, inculpatul Boscodeala Constantin Octavian a dispus, in mod nelegal, plata sumei de 1.633.496,32 lei catre ASOCIATIA SPORTIVA FOTBAL CLUB GLORIA BUZAU (denumita in continuare "Asociatia sportiva") cu titlu de finantare nerambursabila - din care suma de 279.496,32 lei reprezinta plati directe efectuate catre REGIA AUTONOMA MUNICIPALA (R.A.M.) BUZAU (unitate din subordinea Consiliului local Buzau, la care Asociatia sportiva avea debite restante).

De aceasta suma de bani a beneficiat, in mod indirect, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzau (agent economic privat la care primarul era actionar, in calitate de persoana fizica), firma cu care Asociatia sportiva avea incheiat un protocol conform caruia se obliga, contrar legii, sa sustina activitatea sportiva a societatii comerciale cu sumele primite de la bugetul local. De asemenea, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzau fusese obligata, prin hotarare judecatoreasca, la plata debitelor restante catre R.A.M. Buzau, in solidar cu Asociatia sportiva (suma de 279.496,32 lei mentionata mai sus).

In aceasta modalitate, bugetul local al municipiului Buzau a fost prejudiciat cu suma de 1.633.496,32 lei.

De asemenea, la data de 19 mai 2006, fara a exista o hotarare a Consiliului Local al Municipiului Buzau, inculpatul Boscodeala Constantin Octavian a acordat direct, in folosinta gratuita, o parte a Complexului Sportiv Gloria, obiectiv aflat in proprietatea publica a municipiului Buzau,

Asocierii in participatiune formate din Asociatia Sportiva "Vointa Buzau" si S.C. Monte Cris S.R.L. Buzau, bugetul local fiind prejudiciat cu suma de 2.675.555,22 lei, reprezentand veniturile nerealizate in perioada 1 ianuarie 2008 - 31 octombrie 2009.

In plus, incepand cu anul 2002, cand Complexul Sportiv Gloria a intrat in proprietatea publica a municipiului Buzau, primarul Boscodeala Constantin Octavian a asigurat nelegal folosinta gratuita a stadionului de fotbal ASOCIATIEI SPORTIVE FOTBAL CLUB GLORIA BUZAU si, prin intermediul acesteia, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. In acest mod, bugetul local a fost prejudiciat cu suma de 587.942,55 lei, reprezentand veniturile nerealizate din exploatarea bunului.

Pana la finalizarea cercetarilor, Consiliul Local al Municipiului Buzau nu s-a constituit parte civila in procesul penal.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Judecatoria Brasov, instanta desemnata pentru judecarea cauzei, la cererea procurorilor, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Masuri suplimentare luate in dosar In vederea recuperarii prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri imobile apartinand inculpatului Boscodeala Constantin Octavian. (7 terenuri si 5 imobile, printre care si o vila la Navodari si doua autoturisme de lux).

Pozitia acuzatilor Constantin Boscodeala - "Eu va asigur ca nu am facut niciodata un abuz in serviciu".

Constantin Boscodeala: "In anul 2008, printr-o procedura de licitatie, Fotbal Club Gloria a obtinut 1,6 milioane, conform raportului comisiei de specialitate. Am semnat contractul de finantare si am dat acea suma Asociatiei Sportive, in conditii foarte legale, conform legii si a Hotararii de Guvern cu normele privind aplicarea Legii 350 de finantare a activitatii sportive.

Procurorii imputa faptul ca o parte din acesti bani ar fi plecat catre SC Gloria. Nu au nicio legatura.

Societatea Comerciala Gloria Buzau e o societate comerciala in timp ce toate ordinele de plata, care de altfel au fost prezentate procurorului, sunt toate pe Fotbal Club Gloria. Este o asociatie sportiva, la fel cum sunt si toate celelalte, suma este ceva mai mare pentru ca in fotbal cheltuielile sunt mult mai mari. Sa ne aducem aminte ca in anul calendaristic 2008 Gloria evolua in Divizia A. As vrea sa va aduc la cunostinta ca Stadionul Gloria a fost preluat de catre municipalitate de la FC Gloria. Deci, pur si simplu stadionul nu a apartinut niciodata municipalitatii si la initiativa mea a trecut in domeniul public al municipiului Buzau. Practic, zestrea municipiului s-a marit cu acest stadion. La momentul preluarii stadionului, cu un ordin al prefectului din 1993, stadionul era in folosinta gratuita la Gloria, si de asemnea, in folosinta gratuita la Asociatia Sportiva Vointa care este proprietara pe cladiri, conform unei autorizatii de constructie. Era in folosinta lor gratuita. Am adus la cunostinta Consiliului Local Municipal acest lucru, care a luat cunostinta de acest lucru, a prevazut in hotarare si tacit avand in vedere ca nu a emis o alta hotarare privind

gestionarea,

ele

au

ramas

in

folosinta

gratuita

a

celor

doua

asociatii

sportive.

Le aduc aminte ca la Stadionul Gloria mai are in folosinta gratuita Clubul Sportiv Municipal, sala de tenis si sala de box. Suma calculata acolo de 2,6 milioane, sincer eu nu vad cum au calculat-o. Inseamna 26 de miliarde de lei vechi, as vrea sa va spun ca de pe intreg municipiul Buzau, pe baza contractelor de inchiriere pe care le avem, obtinem intr-un an 280.000 de lei.

Sincer 2.600.000 nu stiu cum s-au calculat dar daca este sa facem socoteala, este o chirie de 10 euro pe metrul patrat care depaseste lejer chiria pentru magazinele din orice mall din Buzau. Nu stiu cand s-au realizat.

Eu nu stiu sa se fi realizat venituri in perioada aceasta dar ce vreau sa va spun, ele sunt calculate la o valoare mai mare decat chiria pe metrul patrat intr-un mall din Buzau. Nu am cunostinta ce s-a calculat si cum s-a calculat. Dar va readuc aminte ca Asociatia Sportiva Vointa la care face referire este cel mai vechi club din Buzau si este proprietar pe cladirea pe care o are, pe baza autorizatiei de constructie. Nu am facut decat sa prelungesc folosinta gratuita, ca urmare a faptului ca am trecut stadionul in proprietatea publica a municipiului Buzau.

Stadionul de fotbal este domeniu public al municipiului Buzau si era in folosinta gratuita a Asociatiei Sportive Gloria pe baza Ordinului Prefectului care n-a fost anulat niciodata. Nimeni nu a anulat ordinul prefectului, iar una dintre obligatiile mele ca primar este sa aduc la indeplinire ordinele prefectului. Pe de alta parte, din 2011 activitatea acolo se desfasoara pe baza unui contract de asociere intre Gloria si municipalitatea buzoiana.

Pentru cealalta suma prevazuta, de peste 500.000, este vorba de contracte de sponsorizare si publicitate intre agentii economici buzoieni si FC Gloria, suma care nu se face venit la bugetul local conform legii. Foarte clar, sumele la bugetul local care se fac venit, se prevad exact in lege.

Contractele de sponsorizare intre asociatii sportive si diversi agenti economici nu sunt venituri le bugetul local.

Mi-a fost prezentat materialul de la care s-a plecat, este o reclamatie a unui cetatean Ion Vasile de pe strada Oltului numarul , dar care nu este fostul senator Ion Vasile care n-a recunoscut ca a facut el aceasta sesizare, si de asemenea, un raport al Curtii de Conturi intocmit in anul 2009 pentru care nu s-a mai facut niciun proces verbal, nicio incheiere si pentru care nu s-a luat nicio decizie, avand in vedere ca de la nivel central Curtea de Conturi a stabilit ca nu este nicio infractiune in acest caz.

In cazul de fata se face referire la un abuz in serviciu. Eu va asigur ca nu am facut niciodata un abuz in serviciu pentru ca de fapt, cel mai important lucru este sprijinirea serviciilor publice iar sportul este unul dintre serviciile publice. Daca municipalitatea nu ar sprijini sportul buzoian nu ar exista practic aproape nimic la nivelul municipiului Buzau".

Decizii luate in dosar: 10 februarie 2015 - Prima sentinta: Constantin Boscodeala a fost condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare

Dosarul "Caprioara" - Marian Oprisan Consiliul Judetean Vrancea a primit, in 2004, 1,9 milioane de dolari de la Ministerul Transporturilor pentru reabilitarea drumurilor comunale din judet.

"Comisia de licitatie numita de inculpatul Marian Oprisan a selectionat si a atribuit lucrari de constructie unor firme neeligibile, conduse de apropiati ai inculpatului Marian Oprisan si anume: SC Aispa Stars 95 SA (al carei patron este omul de afaceri Prunache Corneliu), SC Top Media SRL (al carei patron este Graur Vasile, fratele inculpatei Teodorescu Valeria) si SC Utilaj Construct SA (al carei patron este Mihaiuc Vasile)."

Decizia nu este definitiva "De altfel, s-a dovedit ca cele trei firme nu dispuneau de utilajele necesare efectuarii acestor lucrari, iar firma SC Top Media SRL este o firma fara sediu si fara angajati. Firmele respective au contractat lucrari de asfaltare pentru un numar de 41 de drumuri comunale, dintre care o parte erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, insa banii au fost incasati. Pe cele cateva drumuri pe care au fost executate, lucrarile s-au dovedit a fi de proasta calitate si efectuate fara proiecte tehnice. In cazul a numeroase lucrari nu au existat inspectori (diriginti de santier) autorizati de Inspectoratul de Stat in Constructii, cum impunea legea."

"18 drumuri comunale nu au fost supravegheate si verificate de nicio persoana autorizata. In plus, platile s-au facut integral in contul firmelor selectionate, la doua - trei zile dupa semnarea contractelor", arata procurorii anticoruptie. Acestia au mai decoperit ca membrii comisiei (Mircea Diaconu, presedinte, Valeria Teodorescu, Ion Costeanu si Liviu Rusu) au bagat in propriile buzunare 320.000 RON din banii destinati pietruirii drumurilor.

Tot angajatii DNA au descoperit ca, in 2004-2005, Marian Oprisan "a negociat si achizitionat, fara hotararea necesara a Consiliului Judetean si fara avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic "Caprioara", in jurul caruia detinea, impreuna cu membrii familiei, 8 hectare de teren". Pentru aceasta achizitie, Oprisan ar fi alocat ilegal 1,7 milioane RON din fondurile publice al CJ Vrancea. In plus, acesta ar fi intocmit si o adresa falsa, prin care a solicitat suma de 300.000 RON din fondul de rezerva al Guvernului. Pretextele invocate in adresa sunt false, iar banii primiti au fost utilizati tot pentru achizitia complexului.

Rechizitioriul mai arata ca, in perioada 2003-2005, Oprisan ar fi folosit hotelurile "Rucar" din Soveja si "Hanul dintre Vii" din Campineanca, aflate in patrimoniul CJ Vrancea, pentru organizarea unor actiuni de protocol in valoare de 520.000 RON. "Potrivit legii, acesta nu putea sa finanteze respectivele locatii, decat introducandu-le in circuitul public", explica procurorii.

Conform calculelor anchetatorilor, prejudiciul creat Ministerului Transporturilor este de circa 1,5 milioane de euro, cel creat bugetului CJ Vrancea se ridica la aproximativ 600.000 de euro, iar cel creat in dauna Guvernului ajunge la circa 75.000 de euro.

Urmarirea penala in acest caz a inceput in noiembrie 2005, iar pe 5 iunie 2006 Marian Oprisan a fost trimis in judecata pentru abuz in serviciu, utilizarea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, fals si uz de fals. Dupa 18 termene la Judecatoria Focsani, a ajuns la Tribunalul Vrancea, de unde a fost stramutat la Tribunalul Cluj. De aici, dupa 10 termene, dosarul s-a indreptat catre Judecatoria Cluj, unde a petrecut numai cateva luni. La inceputul lui 2010, s-a intors la Judecatoria Focsani.

Alti inculpati in dosar: Mircea Diaconu (vicepresedinte CJ Vrancea) - complicitate la abuz in serviciu si la folosirea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si fals intelectual; Valeria Teodorescu (director Directia Economica CJ Vrancea) - complicitate la abuz in serviciu si la folosirea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si fals intelectual; Ion Costeanu (director Directia Tehnica CJ Vrancea) - complicitate la abuz in serviciu si la folosirea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si fals intelectual; Liviu Rusu (sef serviciu Drumuri si Poduri din Directia Tehnica CJ Vrancea) - complicitate la abuz in serviciu si la folosirea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si fals intelectual; Valeriu Iacob (diriginte de santier) - complicitate la abuz in serviciu si la folosirea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si fals intelectual.

Pozitia acuzatului: "Nu am savarsit nicio ilegalitate."

Sentinte pronuntate: 14 noiembrie 2007 - Judecatoria Focsani decide sa retrimita dosarul la DNA, spre a fi refacuta urmarirea penala. DNA face recurs.

1 iulie 2009 - Tribunalul Cluj admite recursul DNA si trimite dosarul la Judecatoria Cluj.

6 februarie 2015: Judecatoria Cluj Napoca - Marian Oprisan a fost achitat. Decizia nu este definitiva.

Dosarul "Mita la PSD" - Gheorghe Bunea Stancu si Ioan Niculae Liderul PSD Braila este acuzat de DNA ca s-a folosit de functia pe care o detine in partid pentru "a obtine pentru altul bani sau foloase necuvenite", in campania electorala din 2009, cand Mircea Geoana a candidat la presedintia Romaniei.

Bunea Stancu i-ar fi cerut 1 milion de euro omului de afaceri Ioan Niculae, pentru a sustine campania electorala a lui Mircea Geoana. O parte din bani, aproximativ 150.000 de euro, ar fi fost platiti prin casa de sondaje INSOMAR, detinuta de Sorin Ovidiu Vintu.

In schimbul banilor, potrivit procurorilor, omul de afaceri ar fi urmat sa aiba un cuvant de spus la numirea unor persoane in functii importante din Guvern.

Scopul ar fi fost ca persoanele ce ar fi urmat sa fie numite in functiile importante sa ii sustina interesele si anume sa acorde avantaje companiilor sale si sa le vanda gaz la un pret mult mai ieftin.

Astfel, in dosar, procurorii argumenteaza ca Gheorghe Bunea Stancu discuta cu omul de afaceri Cristian Burci despre cooptarea unor alti oameni de afaceri precum Ioan Niculae sau Sebastian Ghita care, in schimbul unor contributii financiare, urmau sa fie rasplatiti cu diverse functii guvernamentale.

In acest doar, procurorii DNA au inceput urmarirea penala pe 11 mai 2011, iar in 11 ianuarie 2012 i-au trimis in judecata pe Bunea Stancu, Niculae, un director de la InterAgro si un actionar de la INSOMAR. Din rechizitoriul DNA: - In cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu si-a folosit influenta si autoritatea rezultate din functia de presedinte al organizatiei judetene Braila a Partidului Social Democrat pentru a obtine, cu incalcarea dispozitiilor legale ce privesc finantarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC InterAgro SA, bani ce urmau sa fie folositi in campania electorala prezidentiala, desfasurata la sfarsitul anului 2009, pentru sustinerea candidatului PSD, Mircea Geoana.

- Potrivit intelegerii, sumele de bani trebuiau sa fie date indirect, in sensul ca Ioan Niculae urma sa achite plati catre diferiti furnizori de servicii ce aveau legatura cu campania electorala, inclusiv institutii implicate in realizarea de sondaje de opinie publica. In acest fel se disimula destinatia reala a sumelor de bani, ocolindu-se dispozitiile legale referitoare finantarea partidelor politic.

- In schimbul banilor oferiti, Ioan Niculae a solicitat ca, in cazul castigarii alegerilor de catre candidatul PSD, sa fie desemnate persoane care sa ii sustina interesele la conducerea

Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, precum si la nivelul celor doua societati nationale ce aveau ca obiect gestionarea si distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz si SNGN Romgaz SA).

- Pe parcursul cercetarilor, procurorii au mai stabilit ca din suma de un milion de euro, s-au platit efectiv 641.730 de lei, aproximativ 150.000 de euro, folosindu-se drept paravan un contract incheiat intre societatea controlata de Ioan Niculae - InterAgro si SC INSOMAR SRL. Acest contract a fost incheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legala destinatiei reale a sumelor de bani, si anume finantarea unui partid politic cu incalcarea dispozitiilor legale.

-Contractul propriu-zis si actele aferente (procesul-verbal de receptie, facturi) au fost incheiate de Viorel Barac si Gheorghe Teodorescu, cu mijlocirea lui Ioan Niculae.

In dosar, procurorii argumenteaza ca Gheorghe Bunea Stancu discuta cu omul de afaceri Cristian Burci despre cooptarea unor alti oameni de afaceri precum Ioan Niculae sau Sebastian Ghita care, in schimbul unor contributii financiare, urmau sa fie rasplatiti cu diverse functii guvernamentale. Iata ce se mentioneaza in dosar: - Tot in cursul lunii iulie 2010, in urma punerii in executare a autorizatiilor dispuse de ICCJ, au fost evidentiate si mai multe convorbiri telefonice purtate de persoanele suspecte a fi implicate in activitati infractionale si care confirma intru totul aspectele avute in vedere la sesizarea din oficiu, mai ales cu privire la folosirea aceluiasi modus operandi de catre numitul Gheroghe Bunea Stancu.

- Astfel, la data de 8.07.2010, Gheorghe Bunea Stancu, de la postul telefonic [...] Poarta doua discutii telefonice cu Burci Cristian iar din continutul acestor convorbiri rezulta ca, in aceeasi modalitate, folosind influenta pe care o are in formatiunea politica din care face parte, acesta ii promite lui Burci Cristian ca, la momentul in care formatiunea politica va ajunge la guvernare, il va nominaliza pentru un post important, la o "agentie sau autoritate", ca rasplata pentru contributia sa baneasca, necesara acoperirii datoriilor partidului, activitate de care numitul Gheorghe Bunea Stancu se ocupa direct, sens in care contacteaza diferiti oameni de afaceri.

- Tot in cuprinsul acestor discutii, Gheorghe Bunea Stancu afirma ca asemenea lui Burci Cristian mai sunt si alti oameni de afaceri, care vor beneficia de functii importante, de ministri, pentru contributiile lor banesti, nominalizand in acest sens pe Ioan Niculae si pe un anume Ghita, care, in urma verificarilor a rezultat ca este Ghita Sebastian Aurelian, patron SC Asesoft SA. - Faptul ca se discuta despre sumele de bani pe care acesti oameni de afaceri le "cotizeaza" sub diferite forme, mai mult sau mai putin "oculte", evitand dispozitiile legale privitoare la finantarea formatiunilor politice, este intarita si de discutiile repetate purtate de Gheorghe Bunea Stancu cu diferite persoane - oameni de afaceri (Burci Cristian si altii) sau oameni politici (ex Adrian Nastase si altii) (sursa: dosar DNA) Pentru a sustine afirmatiile de mai sus, procurorii insereaza in dosar si o interceptare a unei

convorbiri telefonice dintre Gheorghe Bunea Stancu si Cristian Burci in care discutau despre numirea oamenilor de afaceri in functii guvernamentale.

Persoanele inculpate: Gheorghe Bunea Stancu, presedinte al Organizatiei Judetene Braila a Partidului Social Democrat, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea prevazuta de art. 13 din Legea 78/2000 si anume folosirea influentei si autoritatii ce rezulta din functia de conducere intr-un partid, pentru a obtine pentru altul bani sau foloase necuvenite.

Gheorghe Teodorescu, actionar al SC INSOMAR srl, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (3 acte materiale) Barac Viorel, director al SC INTERAGRO SA in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (2 acte materiale) Ioan Niculae, actionar principal al grupului INTERAGRO SA, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (2 acte materiale) Sentinte pronuntate deja in dosar: Pe 25 mai 2012 Judecatoria Sectorului 1 decide retrimiterea dosarului la procurorii DNA pentru refacerea actului de sesizare a instantei.

Pe 20 noiembrie 2013 Judecatoria Sector 1 i-a achitat de toate capetele de acuzare pe Ioan Niculae si pe Gheorghe Bunea Stancu. Decizia nu este definitiva, ea putand fi atacata cu recurs la Tribunalul Bucuresti.

Pozitia acuzatilor: Gheorghe Bunea Stancu: "Parerea mea este ca stenogramele sunt contrafacute. Nu pot sa imi aduc aminte ce am discutat in 2009. Eu chiar am treaba la consiliu. Din toti martorii care au fost, niciunul nu confirma o astfel de discutie. Dar nu am legatura cu fapta. Fapta de 150.000 de euro, despre care se vorbeste, nu are legatura cu mine. Ea s-a derulat inainte de discutia respectiva cu trei-patru zile. Nu sunt eu autorul ei."

Omul de afaceri Ion Niculae sustine ca nu i s-a propus nici o functie de ministru si ca acuzatiile din dosar sunt “o prostie”. “Nu mi s-a propus nici o functie la nici un minister. Tot acest dosar este o prostie. Bunea Stancu e membru de partid, presedinte de CJ ce treaba avea el la nivel central sa puna pe cineva. Ce, a pus el pe cineva vreodata? Bunea Stancu mi-e prieten de ani de zile, de tenis, de fotbal, de pahar. Sotia mea cu sotia lui sunt verisoare de-a treia. Ce legatura au discutiile dintre prieteni cu ce spun ei”, a declarat Ion Niculae.

Dosarul "Informatii confidentiale la Transporturi" - Valentin Preda, secretar de stat Pe 19 ianuarie 2013, secretarul de stat in Transporturi, Valentin Preda a fost saltat din fata ministerului Dezvoltarii Regionale (minister condus de Liviu Dragnea) de procurorii DNA, fiind suspectat de acte de coruptie. Preda, un apropiat al edilului constantean Radu Mazare, secretar de stat in repetate randuri la Transporturi, este acuzat de detinere de documente confidentiale si secrete de stat.

Alaturi de Preda s-a inceput urmarirea penala si pe numele unui ofiter de politie judiciara in cadrul DNA. In presa au aparut speculatii cum ca informatiile confidentiale ce le-ar fi obtinut Preda urmau sa ajunga la Liviu Dragnea, insa aceste zvonuri nu au fost confirmate.

Secretarul de stat in ministerul Transporturilor Valentin Preda a fost ridicat pe 19 februarie din fata ministerului de procurorii DNA, fiind suspectat de acte de coruptie. Ulterior, in aceeasi zi, DNA anunta inceperea urmarii penale pe numele sau, in acelasi dosar fiind pus sub acuzare si un ofiter de politie judiciara din cadrul DNA, Dan Emil Manolachi.

Valentin Preda a fost acuzat de complicitate la folosirea, in mod direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la asemenea informatii in legatura cu fapte de coruptie si infractiunea de detinere, in afara indatoririlor de serviciu, a unui document ce constituie secret de stat.

Dupa ce a fost saltat de procurorii DNA, Preda a parasit sediul institutiei dupa 12 ore de audieri si a declarat ca este invinuit pentru detinere de documente cu caracter special. Fata de cei doi invinuit, procurorii au dispus atunci masura obligarii de a nu parasi localitatea pentru 30 de zile.

Potrivit unor surse judiciare citate in presa, Preda este suspectat ca i-ar fi dat politistului Dan Emil Manolachi, invinuit si el in dosar, un aparat de fotografiat cu care ofiterul DNA sa pozeze continutul unor dosare penale in lucru.

Tot in presa au aparut speculatiile cum ca informatiile confidentiale ce le-ar fi obtinut Preda urmau sa ajunga la Liviu Dragnea, insa acest aspect nu a fost confirmat.

Solicitat sa comenteze "informatii aparute pe surse" potrivit carora Preda a fost chemat la audieri de DNA intr-un scandal legat de "scurgeri de informatii" si ar urma ca si vicepremierul sa fie chemat la audieri de catre DNA, in acelasi dosar, Dragnea a precizat ca nu stie despre ce informatii este vorba.

"Nu stiu despre ce informatii, din moment ce Vali Preda nu a ajuns la mine, discutam de ce ar fi vrut sa-mi dea. Nu cred ca e valabila informatia, pentru ca eu nu i-am cerut niciodata asa ceva si doi, nu-l vad pe Valentin Preda un James Bond", a spus Dragnea.

Valentin Preda, secretarul de stat de la Transporturi ridicat marti de catre DNA pentru presupuse fapte de coruptie, a mai fost secretar la Transporturi atat in Guvernul Ponta I, cat si in ministerul condus de Ludovic Orban in Guvernul Tariceanu. Preda (PSD) a fost timp de doi ani consilierul Primarului din Constanta, si potrivit presei locale prioritatea zero a lui Preda este situatia Portului Constanta, pe care Radu Mazare vrea sa-l ia sub autoritatea sa.

Ce sustin procurorii DNA: Dan Emil Manolachi, ofiter de politie judiciara in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de folosire, in mod direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la asemenea informatii, infractiunea de divulgare a secretului care pericliteaza siguranta statului si infractiunea de favorizare a infractorului in legatura cu fapte de coruptie Valentin Preda, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si Infrastructurii (la data faptelor) in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de complicitate la folosirea, in mod direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la asemenea informatii in legatura cu fapte de coruptie si infractiunea de detinere, in afara indatoririlor de serviciu, a unui document ce constituie secret de stat.

Din Rezolutia de incepere a urmaririi penale intocmita de procurori a rezultat ca exista indicii temeinice ca in perioada noiembrie 2012 - 18 februarie 2013, invinuitul Manolachi Dan Emil, in calitate de ofiter de politie judiciara angajat la Directia Nationala Anticoruptie, a transmis unor persoane neautorizate informatii confidentiale si date care constituie secrete de stat din dosare penale la care avea acces in virtutea atributiilor de serviciu, in acest fel zadarnicind cursul unor anchete penale aflate in instrumentare la D.N.A. In acelasi interval de timp, cu ajutorul lui Manolachi Dan Emil, invinuitul Preda RaducuValentin, secretar de stat la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, a beneficiat de o serie de informatii confidentiale si secrete de stat continute in dosare penale aflate in instrumentare la D.N.A., pe care le-a valorificat in scop personal sau in folosul unor alte persoane din anturajul sau.

La data de 19 februarie 2013, invinuitilor Manolachi Dan Emil si Preda Raducu-Valentin li s-au adus la cunostinta acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedura penala.

Pozitia acuzatului Preda, dupa ce a iesit de la audierile DNA, a infirmat ipotezele aparute in presa potrivit carora i s-ar fi organizat un flagrant. Preda a refuzat sa mai faca alte comentarii.

Colegii de la Constanta ai fostului secretar de stat spun ca ancheta are rol de intimidare si este facuta in stilul politiei politice din "Germania nazista" si a catalogat retinerea ca fiind una abuziva "perpetuata de militia securista a lui Traian Basescu".

Trimiterea in judecata si infractiunile Procurorii DNA au dispus pe 6 iunie 2014 trimiterea in judecata a lui Valentin Preda, in sarcina caruia s-a retinut savarsirea infractiunilor concurente de: - divulgarea secretului care pericliteaza securitatea nationala; - trafic de influenta; - complicitate la folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii; Masuri asiguratorii In cauza s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui numar de 435 parti sociale, detinute de inculpatul Caunii Andrei Stefan la societatea comerciala respectiva, reprezentand cota sa de participare la beneficiile si pierderile societatii, alaturi de instituirea sechestrului asigurator asupra unei cladiri, situata in situat in mun. Bucuresti, ce are valoarea de inventar in suma de 6.184.568,88 lei, bun imobil aflat in patrimoniul firmei respective.

De asemenea s-a dispus instituirea masurii asiguratorii a sechestrului pe bunurile mobile/imobile, aflate in proprietatea/posesia inculpatului Manolachi Dan Emil, pana la concurenta sumei de 40.000 lei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curtii de Apel Bucuresti cu propunere de a se mentine masura preventiva a controlului judiciar fata de inculpatul MANOLACHI DAN EMIL si de a se mentine masurile asiguratorii.

Dosarul "Retrocedarile ilegale" - Radu Mazare si Nicusor Constantinescu

retrocedarea

O retea din care DNA spune ca face parte primarul Constantei, Radu Mazare, actualul presedinte al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, dar si alte 35 de persoane (angajati ai institutiilor publice, notari, oameni de afaceri, samsari de terenuri etc.) ar fi pagubit statul cu 114 milioane de euro prin ilegala a circa 100 de hectare de teren situat in Constanta.

Edilul Constantei, Radu Mazare, este acuzat ca s-ar afla in fruntea unui grup de 37 de persoane care ar fi pus la cale retrocedarea ilegala a circa un milion de metri patrati de teren in perioada 2002-2005. „Membrii Comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul Primariei Constanta, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, au solutionat in mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, in scopul obtinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat in dobandirea de catre ei sau de catre persoane din anturajul lor a proprietatii asupra unor mari suprafete de teren la care nu aveau dreptul. Astfel patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafete de teren intravilan in valoare de 114 milioane euro dintre care 77,77 milioane euro reprezinta prejudiciu in dauna statului si de 36,16 milioane euro prejudiciu in dauna municipiului Constanta�, sustin procurorii. Mai mult, arata acestia, „au fost restituite portiuni de plaja si faleza

care, potrivit Constitutiei si legilor in vigoare fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, adica nu pot ajunge sub nicio forma in proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.

Mecanismul era destul de simplu, indica anchetatorii: persoanele indreptatite la restituire au fost determinate, dupa ce au asteptat in van cativa ani, sa-si vanda drepturile succesorale ori sa vanda terenurile restituite, pentru sume de bani ce reprezinta mai putin de 1% din valoarea acestora. „In final, aceste terenuri aveau sa ajunga in proprietatea persoanelor carora le-au fost predestinate, cu mult inainte de solutionarea cererilor de restituire”, se arata in rechizitoriu.

Intre terenurile controversate se afla cei 27.000 mp pe care s-a construit Parcul de distractii acvatice Aqua Magic de catre firma Aqualand (la care unul dintre actionarii principali este Popa Basarab, varul primarului Radu Mazare), terenul in suprafata de 8.307 mp, situat in zona Capitaniei Vila Marina, pe malul lacului Siutghiol, care a ajuns in proprietatea familiei Mazare (primarul, mama si fratele), terenul in suprafata de 52.471 mp, situat in Parcul Tabacariei, care nu a fost restituit in natura celor indreptatiti, ci firmei cesionare „Holland Development Group” SA (unde erau actionari si administratori apropiati ai lui Mazare), care ar fi platit pentru drepturile succesorale un pret de o suta de ori mai mic decat cel real.

Urmarirea penala in dosar a inceput in decembrie 2005, iar aproape trei ani mai tarziu, pe 25 octombrie 2008, cei 37 de inculpati au fost trimisi in judecata.

Masuri asiguratorii luate in dosar: a fost instituit, la 15 februarie 2008, sechestru asupra terenurilor provenite din savarsirea infractiunilor.

Alti inculpati in dosar: Membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul primariei Constanta: Racu Constantin - fost director al Directiei Administratie Publica, Dospinescu Daniela Ramona - directorul Directiei Patrimoniu, Marica Ion – directorul Directiei Tehnic Investitii, Miron Dan - fost consilier municipal, si consilierii juridici Talpau Cristian, Chirca Nora Alina si Ghitulescu Bogdan, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu obtinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata, fals intelectual, in forma continuata, si asociere pentru savarsirea de infractiuni.

Functionari din primaria Constanta: Sozanski Andrei, Rusu Gratiela, Radu Gabriela, Cealera Claudia, pentru infractiuni asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie.

Functionare in cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Constanta (OCPI): Calatoru Luminita si Stanciu Silvia, pentru infractiuni asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie.

Mandatari: Giurgiucanu Georgica, Savulescu Emil Dragos, Tudorache Rasvan Mircea si Nejloveanu Nicula, pentru infractiuni de complicitate sau instigare la infractiunile savarsite de persoanele mai sus mentionate.

Notari publici: Andrei Aurel-Jean, Budei Cristina si Darie Ruxandra-Luminita, pentru infractiuni asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie.

Mostenitori ai persoanelor indreptatite: Stefanescu Elena si Lese Laura Mariana, pentru complicitate la infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie.

Cesionarii cumparatori de drepturi succesorale: Pana Viorel, Ionescu Valentin Gheorghe, prin firma sa „Habitat si Ambient” SA, Borcea Cristian si Camboianu Mihai, Sandu Bogdan Gabriel, prin SC „Holland Development Group” SA, si Ene Daniel, Puscasi Marius, Puscasi Carmen si Ceacireanu Mihai Sergiu, ca persoana fizica si prin firma sa „New Home Construct” SA, pentru complicitate la infractiuni asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie.

Interpusii cumparatori de terenuri: Barbu Paraschiva, Serban Alexandru Octavian si Popa Basarab, prin firmele „Pomacost” SA si „Aqualand” SA, pentru complicitate la infractiuni asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie.

Evaluator agreat de primaria Constanta, Dima Alin Horatiu, pentru complicitate la infractiuni asimilate si in legatura directa cu infractiuni de coruptie.

Pozitia acuzatului: "Este apogeul mascaradei initiate de Basescu si de procurorii politici ai DNA, adica un dosar cercetat timp de patru ani, trimis in instanta fara nicio expertiza."

Dosarul "Mita contra amendamente in Parlamentul European" - Adrian Severin Europarlamentarul Adrian Severin a fost trimis in judecata de procurorii DNA, pe 11 septembrie 2013, dupa ce le-a promis ziaristilor Sunday Times ca va face lobby la Parlamentul European contra cost. In rechizitoriu se arata ca in perioada decembrie 2010 - martie 2011 Adrian Severin, in calitate de membru in Parlamentul European, a acceptat promisiunea a doua persoane de a-i plati 100.000 euro anual, in schimbul depunerii de amendamente in comisiile de specialitate ale Parlamentului European, si pe de alta parte s-a angajat sa voteze impotriva altor amendamente ce nu corespundeau intereselor societatii comerciale pe care cele doua persoane pretindeau ca o sustin.

Severin este acuzat de luare de mita si trafic de influenta. In rechizitoriul intocmit, procurorii sustin ca la suma de 100.000 euro anual (in schimbul depunerii de amendamente) se adauga si suma de 4.000 de euro pe zi, pentru orice acte efectuate de parlamentar, in legislativul european, in legatura cu depunerea de amendamente.

In contextul discutiilor din perioada ianuarie - martie 2011, europarlamentarul Adrian Severin lea pretins celor doua persoane, potrivit intelegerii, suma de 12.000 euro, lasandu-le sa creada ca are influenta asupra a doi deputati din Comisia Juridica, a Raportorului Comisiei pentru afaceri

economice si monetare din legislativul european, precum si asupra unui alt membru al Parlamentului European, pentru a-i determina sa introduca un amendament la proiectul de Directiva al Comisiei Europene privind garantarea depozitelor bancare, in sensul intereselor clientilor companiei pe care cei doi sustineau ca o reprezinta, sustin procurorii.

Pentru a incasa suma de 12.000 euro, Adrian Severin a emis o factura pe care a trimis-o pe email uneia din cele doua persoane, se arata in rechizitoriu. Directia Nationala Anticoruptie (DNA) precizeaza ca Adrian Severin este cercetat intr-un dosar separat, disjuns din aceasta cauza, pentru suspiciunea savarsirii alaturi de alte persoane a unor infractiuni impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Dosarul finalizat a fost inaintat spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Istoricul cazului Severin 20 martie 2011 Publicatia britanica Sunday Times publica o investigatie in care arata ca Adrian Severin si alti doi europarlamentari au fost dispusi sa promoveze amendamente in PE contra unor sume de bani. Adrian Severin a reactionat dupa publicarea articolului si a sustinut ca nu a comis nici o incalcare a legislatiei europene. In aceeasi zi, PE anunta deschiderea unei anchete.

21 martie 2011 Procurorii anticoruptie au decis sa se sesizeze, din oficiu, privind posibila savarsire a unor fapte de coruptie de catre Severin. Liderul socialistilor europeni, Martin Schultz, ii cere demisia lui Adrian Severin din functia de europarlamentar. In aceeasi zi, Adrian Severin se autosuspenda din Biroul Permanent National (BPN) al PSD si se retrage din grupul socialistilor din PE, iar Agentia Nationala de Integritate dispune verificarea averii sale.

22 martie 2011 Presedintele PSD Victor Ponta ii cere lui Severin sa demisioneze din PE si din partid.

24 martie 2011 Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) a declansat o ancheta in cazul lui Adrian Severin. Europarlamentarul Adrian Severin a fost huiduit copios in sedinta Parlamentului European.

25 martie 2011 Presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, ii cere lui Adrian Severin sa demisioneze din functia de europarlamentar. Adrian Severin nu demisioneaza.

28 martie 2011 Adrian Severin demisioneaza din PSD cu cateva momente inainte ca partidul sa decida excluderea sa.

5 aprilie 2011 DNA ii cere ministrului Justitiei sa solicite PE ridicarea imunitatii lui Adrian Severin. Ministerul Justitiei trimite in aceeasi zi solicitarea catre PE. 23 iunie 2011 Parlamentul European a decis ridicarea imunitatii eurodeputatului roman Adrian Severin.

22 iulie 2011 DNA anunta oficial ca Adrian Severin este urmarit penal pentru luare de mita si trafic de influenta.

27 iulie 2011 Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au solicitat autoritatilor judiciare competente din Belgia si Franta, prin comisii rogatorii, efectuarea unor acte procesual penale necesare instrumentarii cazului europarlamentarului Adrian Severin.

16 iulie 2012 Procurorii DNA au extins cercetarile fata de Adrian Severin in dosarul in care se efectueaza acte de urmarile penala pentru infractiunile de luare de mita si trafic de influenta si au inceput, fata de acesta, urmarirea penala pentru o noua infractiune si anume "folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene sau din bugetele administrate de acestea, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata". DNA sustine ca, prin documentele si declaratiile false, Severin "a inlesnit unor persoane apropiate obtinerea pe nedrept a sumei de 436.663 euro din bugetul Parlamentului European".

Pozitia acuzatului: Adrian Severin: Este "o inscenare pusa la cale de persoane care au actionat ca agenti provocatori si cu o motivatie politica (...). Nu vreau sa speculez asupra deznodamantului acestui proces. Stiu ca am un desert de traversat. Sunt convins insa, ca istoria ma va absolvi".

Dosar de coruptie "Lucrari fictive la Beius" - deputatul liberal Costin Gheorghe Fostul viceprimar al localitatii Beius, actualmente deputat PNL, Costin Gheorghe este acuzat de procurorii anticoruptie de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in declaratii, fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Costin Gheorghe, fostul primar si un alt fost viceprimar sunt acuzati ca, in calitate de lideri ai administratiei locale, ar fi favorizat firma Top Construct Group si ar fi semnat plati pentru lucrari fictive realizate de compania in cauza.

Pe 27 august 2013, DNA a dispus trimiterea in judecata si a fostului viceprimar din Beius, Nicu Silviu Odobasianu (2000-2008), precum si a fostului vice-primar Viorel Iuhas (2000-2008).

Cei doi fosti lideri locali (Costin Gheorghe ocupand functia de deputat PNL la data trimiterii in judecata) sunt acuzati ca ar fi favorizat firma SC TOP CONSTRUCT GROUP SRL din Oradea carei i-a incredintat un contract pentru care s-au platiti bani pentru lucrari fictive, neexecutate in realitate de catre constructor.

In rechizitoriul intocmit, procurorii DNA au retinut urmatoarea stare de fapt: In cursul lunii octombrie 2007, primaria municipiului Beius a atribuit un contract de achizitie

publica prin care SC Top Construct Grup SRL Oradea se obliga sa execute "Lucrari prioritare de extindere si reabilitare a retelelor de alimentare cu apa si canalizare in municipiul Beius", la pretul de 4.173.345,88 lei, la care se adauga TVA 792.935,72 lei.

Lucrarile urmau sa fie executate in cadrul unui program finantat in proportie de 85% de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si in proportie de 15% de primaria Beius.

Starea de fapt releva ca in perioada 30 noiembrie 2007-28 noiembrie 2008, reprezentantii primariei Beius (cei doi primari care si-au exercitat atributiile in aceasta perioada, cei doi viceprimari, precum si functionari din cadrul primariei) au favorizat firma SC TOP CONSTRUCT GRUP SRL Oradea prin aceea ca au facut posibila obtinerea, de catre aceasta firma, a sumei de 1.248.120 lei (aproximativ 321.672 euro raportat la media cursului de schimb din acea perioada) in contul unor lucrari prevazute in contract, care in realitate nu au fost executate. Firma a fost favorizata de reprezentantii primariei in conditiile in care acestia aveau reprezentarea reala a situatiei lucrarilor.

Pentru executia lucrarilor in valoare de aproximativ 1 milion de euro (la cursul acelei perioade) SC Top Construct Grup SRL a trimis in teren pe santierul deschis la Beius intre 4 si 6 angajati.

Din totalul sumei sus mentionate obtinute pe nedrept din bani publici SC Top Construct Grup SRL Oradea, 1.248.120 lei reprezinta prejudiciu nerecuperat in dauna bugetului de stat si bugetului local al municipiului Beius (aproximativ 321.672 euro). Cu alte cuvinte, din facturile emise de SC Top Construct Grup SRL in valoare totala de 2.407.544 lei, facturi acceptate la plata de inculpati, in realitate au fost executate lucrari doar in cuantum de 1.159.424 lei, prejudiciul nerecuperat fiind de peste 50% din valoarea lucrarilor declarate ca fiind executate.

In perioada mentionata, inculpatii Berindea Ciprian Catalin si Pancu Nicolae Virgil au depus, in numele SC Top Construct Grup SRL Oradea, documente atestand date nereale (situatii de lucrari, facturi), pentru decontarea de catre primaria Beius a unor lucrari care nu fusesera executate. Reprezentantii primariei Beius, ca beneficiara a lucrarilor, au confirmat executia si receptia acestora, acceptand situatia fictiva.

Folosind inscrisuri sau care atestau date nereale si declaratii false, primarii Odobasianu Nicu Silviu, respectiv Domocos Adrian Nicolae au indus in eroare Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile prin aceea ca au solicitat si au obtinut sume de bani pentru lucrari care in fapt nu fusesera executate de SC Top Construct Grup SRL. Inscrisurile false au fost confirmate prin semnatura, in perioadele aferente mandatelor lor, de viceprimarul Iuhas Viorel, respectiv de viceprimarul Costin Gheorghe. Inscrisurile reprezentau procese-verbale de receptie a lucrarilor, centralizatoare de situatii lucrari, declaratie pe proprie raspundere a beneficiarului pentru certificarea eligibilitatii cheltuielilor, raport de progres a lucrarilor si raport de activitate.

Referitor la ceilalti inculpati, functionari ai primariei Beius si consilieri locali, in rechizitoriu s-a retinut ca acestia, in calitate de membri ai comisiei de receptie a lucrarilor, respectiv de persoane cu atributii in supravegherea bunei derulari a lucrarilor au contribuit la producerea prejudiciului

mentionat, prin redactarea/certificarea unor inscrisuri care constatau situatii nereale privind executia lucrarilor.

Cu alte cuvinte, reprezentantii primariei Beius l-au finantat pe constructorul SC Top Construct Grup SRL, acesta executand lucrari pe bani publici, desi contractul si conventia incheiate cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile stipulau, in mod clar, ca plata se va face dupa executarea lucrarilor.

Aceste decontari si plati in avans s-au constituit in veritabile credite, fara dobanda, acordate executantului lucrarii SC Top Construct Grup SRL, care a transferat asupra statului riscul executarii contractului, fapt care a dus finalmente la prejudicierea bugetului de stat si a bugetului local al municipului Beius cu suma de 1.248.120 lei.

In perioada 9-14 ianuarie 2009, folosindu-se de un inscris fals, inculpatul Berindea Ciprian Catalin a solicitat si a obtinut, de la BRD Oradea-Agentia E.Gojdu, transferul sumei de 758.025,88 lei, din contul de garantie de buna executie al firmei SC Top Construct Grup SRL, in contul curent al aceleiasi societati, din care, ulterior, a retras in numerar suma de 635.500 lei, pe care a folosit-o in interes personal. Acesta a fost ajutat de inculpata Iancu Olimpia Mirela, director al BRD Oradea-Agentia E.Gojdu, care a operat transferul sumei de 758.025,88 lei intre cele doua conturi, in baza unei adrese false primita de la inculpat, care nu era semnata de ordonatorul principal de credite, respectiv primarul municipiului Beius.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere calitatea de deputat detinuta in prezent de Costin Gheorghe, se arata in comunicatul DNA. Cine sunt persoanele trimise in judecata Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul teritorial Oradea au dispus trimiterea in judecata a urmatorilor inculpati: 1. ODOBASIANU NICU SILVIU, primar al municipiului Beius (2000-2008), in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, inselaciune cu consecinte deosebit de grave si uz de fals, in forma continuata 2. BERINDEA CIPRIAN CATALIN, administratorul SC TOP CONSTRUCT GRUP SRL, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, trei infractiuni de inselaciune cu consecinte deosebit de grave dintre care doua in forma complicitatii, doua infractiuni de instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, fals material in inscrisuri oficiale si spalare a banilor 3. PANCU NICOLAE VIRGIL, sef lucrari la SC TOP CONSTRUCT GRUP SRL, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, doua infractiuni de complicitate la

inselaciune cu consecinte deosebit de grave, trei infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata dintre care una in forma continuata 4. HASAN GELU LAURENTIU, inspector de specialitate in cadrul primariei Beius si responsabil tehnic pentru implementarea proiectului, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, doua infractiuni de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, doua infractiuni de fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura private 5. NICOLAE MARIA IOANA, sef Serviciu Buget-finante in primaria Beius si persoana autorizata pentru certificarea cheltuielilor privind proiectul respectiv, in sarcina careia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, doua infractiuni de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, doua infractiuni de fals in declaratii, trei infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata dintre care una in forma continuata 6. OAIE EMIL GHEORGHE, sef Serviciu Amenajarea Teritoriului si Investitii in cadrul primariei Beius, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, doua infractiuni de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, trei infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata dintre care una in forma continuata 7. IUHAS VIOREL, viceprimar al municipiului Beius (2000-2008), in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura private 8. MIHAILOVICI GIGEL, membru al comisiei de receptie, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial si fals intellectual 9. CLINTOC MARIA RAMONA, membru al comisiei de receptie, in sarcina careia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial si fals intellectual 10. GABOR DORINA, membru al comisiei de receptie, in sarcina careia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial si fals intellectual 11. BOLOS MIRCEA, membru al comisiei de receptie, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial si fals intellectual 12. CODREANU OCTAVIAN MIRCEA FLORIAN, membru al comisiei de receptie (care a detinut in perioada 1996-2000 calitatea de primar al municipiului Beius), in sarcina caruia s-au

retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial si fals intellectual 13. MATEI IOAN, diriginte de santier, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, doua infractiuni de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave si doua infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura private 14. SOTOC NICOLAE, administrator al SC SUBTIL CONSULT SRL (societate care asigura dirigentia de santier), in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice daca functionarul a obtinut pentru altul un folos patrimonial, doua infractiuni de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave si doua infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura private 15. DOMOCOS ADRIAN NICOLAE, primar al municipiului Beius (2008-prezent), in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de inselaciune cu consecinte deosebit de grave si fals in inscrisuri sub semnatura private 16. COSTIN GHEORGHE, viceprimar al municipiului Beius (2008-2012), in prezent deputat in Parlamentul Romaniei, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in declaratii, fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura private 17. IANCU OLIMPIA MIRELA, director al BRD Oradea-Agentia E.Gojdu, in sarcina careia sa retinut infractiunea de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave.

Masuri suplimentare luate in dosar In vederea recuperarii prejudiciului, in cauza s-au dispus masuri asiguratorii asupra bunurilor detinute de toti inculpatii, cu exceptia inculpatelor Nicolae Maria Ioana, Clintoc Maria Ramona si Gabor Dorina (care nu au fost identificate ca detinatoare de bunuri imobile si mobile comunicat DNA Pozitia inculpatului Costin Gheorghe: "Nu sunt vinovat. Voi proba totul in instanta".

"3 in 1" - Dosarele lui Nicusor Constantinescu, baronul PSD de Constanta Nicusor Constantinescu, baronul PSD de Constanta, in prezent suspendat din functia de presedinte al Consiliului Judetean, este anchetat in trei dosare de coruptie, toate trei conexate intre ele.

Procurorii anticoruptie il acuza de mai multe infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave.

Prejudiciul? Peste 5 milioane de euro. Dupa ce a fost saltat de DNA cu mare scandal in ianuarie 2014, Nicusor Constantinescu a plecat in Statele Unite pentru tratament medical si nu s-a mai intors, pe numele sau fiind emise mandate internationale de arest. In doua din cele trei dosare, baronul de Constanta a fost deja trimis in judecata.

Ziua marii arestari In 15 ianuarie 2014, presedintele PSD al CJ Constanta a fost saltat de procurorii DNA chiar din fata institutiei pe care o conduce. Retinerea sa a fost o operatiune din care a iesit mari scantei, imaginile cu Nicusor Constantinescu lipit de masina procurorilor si incatusat au facut inconjurul televiziunilor.

DNA a informat apoi publicul ca seful CJ Constanta este anchetat penal in trei dosare conexe, cel mai important fiind legat de o serie de infractiuni de abuz in serviciu cu un prejudiciu de circa 5 milioane de euro.

Practic, Nicusor Constantinescu este suspectat ca ar fi efectuat plati nelegale in valoare totala de 23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro).

Dosarele in care a fost trimis in judecata In plus, pornind de la cele descoperite in urmarirea penala, procurorii DNA au dispus - ulterior, de-a lungul anului - trimiterea in judecata a lui Nicusor Constantinescu in alte doua cauze.

Prima cauza, in care Nicusor Constantinescu a fost trimis in judecata pe 25 aprilie se refera la acuzatia de abuz in serviciu in forma continuata intr-un dosar ce vizeaza subfinantarea centrului Militar Zonal Constanta.

In rechizitoriul intocmit, procurorii sustin ca in perioada 2009 - 27 noiembrie 2013 Nicusor Constantinescu, in mai multe randuri, nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit in mod defectuos obligatiile pe care le avea in calitate de presedinte de Consiliu Judetean. Potrivit procurorilor, seful CJ Constanta nu a asigurat finantarea Centrului Militar Zonal Constanta, neefectuand reparatiile necesare la sediul acestuia si a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilitati si servicii de paza necesare functionarii in conditii normale a acestei institutii.

Totodata, mai arata procurorii, Nicusor Constantinescu "a incercat de mai multe ori sa evacueze institutia din sediul pe care il ocupa, fapte care au provocat vatamari ale drepturilor si intereselor legale ale Ministerului Apararii Nationale precum si pagube acestei institutii".

Al doilea dosar in care Nicusor Constantinescu a fost trimis in jduecata in 27 mai vizeaza 3 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice. In acest dosar, Constantinescu a fost trimis in judecata alaturi de Adrian George Gambuteanu, director general al Regiei Autonome Judetene de Drumuri si Poduri Constanta (RAJDP Constanta).

In acest dosar, Constantinescu este acuzat ca nu s-ar fi supus controalelor Curtii de Conturi timp de trei ani, refuzand sa puna la dispozitie documentele publice necesare. In plus, Constantinescu nu a respectat dispoziţiile legale care îl obligau să procedeze la emiterea, respectiv la prelungirea a 11 certificate de urbanism şi a autorizaţiilor de construire a unor centrale și generatoare eoliene, solicitate de două societăţi comerciale.

Un an negru pentru Nicusor: Arestarea preventiva, eliberarea si fuga in SUA Dupa ce a fost saltat si arestat preventiv de catre procurorii DNA, Nicusor Constantinescu a solicitat intens instantei de judecata sa fie eliberat si sa ii fie permisa deplasarea in Statele Unite pentru un tratament medical. In fata jurnalistilor, Constantinescu s-a aparat si a sustinut ca sufera de cancer de prostata.

Initial, judecatorii au respins solicitarea lui Nicusor, insa procurorii DNA i-au permis timp de 15 zile sa paraseasca tara, astfel incat pe 23 ianuarie presedintele CJ Constanta a plecat impreuna cu sotia sa in Statele Unite pentru tratament medical.

Pe 1 febaruarie, Nicusor s-a reintors in tara, iar pe 10 februarie a fost impus controlul judiciar in cazul sau.

Pe 19 martie, Nicusor este iarasi saltat de DNA, in dosarul refuzlui de a se condorma controalelor Curtii de Conturi, insa peste cateva zile este eliberat sub control judiciar, judecatorii motivandu-si decizia prin starea de sanatate a incuklpatului care sufera de cancer de prostata.

Pe 25 aprilie barnul PSD este trimis in judecata in cazul Centrului Militar Zonal, iar pe 27 mai a venit si urmatoarea trimitere in judecata in dosarul Curtii de Conturi.

In plus, pe 2 iunie, procurorii au anuntat ca presedintele CJ Constanta este cercetat de procurori pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a regimului armelor si al munitiilor, dupa ce la locuinta sa au fost gasite 15 cartuse cu glont, calibru 9 mm.

Intre timp, Nicusor Constantinescu a plecat din nou in SUA, insa de data aceasta nu s-a mai intors la timp. DNA anunta pe 17 iunie ca va cere arestarea lui Nicusor, iar avocatul sau il apara spunand ca acesta nu se poate deplasa inapoi in tara din cauza problemelor medicale.

Tribunalul Bucuresti admite cererea de arestare, insa Nicusor era de negasit.

In spatiul public apar documente cum ca Nicusor ar fi prea bolnav pentru a fi transportat inapoi in tara, insa scrisoarea medicala prezentata public este semnata de un medic roman din SUA. Pe 11 iulie, Nicusor a fost dat in urmarire internationala prin Interpol.

Curtea de Apel Bucuresti a decis, definitiv, arestarea sa preventiva, pe 7 august. In apararea sa a sarit primarul din Constanta, Radu Mazare: "Nicusor Constantinescu are o noua infectie si nu poate incepe radioterapia".

Pe 11 august, Nicusor Constanta a fost suspendat din functia de presedinte a CJ Constanta.

Pe 28 august, Nicusor Constantinescu da primele semna din state si transmite un comunciat de presa in care acuza abuzuri impotriva sa.

Pe 5 septembrie, Nicusor Constantinescu a trimis un memoriu procurorului general al SUA, Eric Holder Jr., in care sustine ca justitia romana e controlata de DNA si cere respingerea oricarei cereri de arestare ce va ajunge in SUA pe numele sau.

Despre Constantinescu a vorbit apoi si Radu Mazare: Nicusor Constantinescu este "disperat sa vina in tara", insa nu stie ce decizie sa ia de teama de a nu ajunge in spatele gratiilor.

Dosarele lui Nicusor: 1. Dosarul platilor nelegale - Prejudiciu: 5 milioane de euro Pe 15 ianaurie, Nicusor Constantinescu era saltat de procurorii DNA chiar din fata institutiei Consiliului Judetean Constanta.

Procurorii anticoruptie anuntau ca a inceput urmarirea penala a lui Nicusor Constantinescu pentru 6 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave. Presedintele CJ Constanta este acuzat ca a dispus efectuarea unor plati nelegale in valoare totala de 23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro).

Ce zice DNA: Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie Serviciul teritorial Constanta au inceput urmarirea penala fata de CONSTANTINESCU NICUSOR DANIEL, presedinte al Consiliului Judetean Constanta, in sarcina caruia s-au retinut sase infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, cu consecinte deosebit de grave.

Din Rezolutia de incepere a urmaririi penale intocmita de procurori a rezultat ca exista date si indicii temeinice potrivit carora, invinuitul Constantinescu Nicusor Daniel si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu care decurgeau din calitatea de presedinte al Consiliului Judetean Constanta in sensul ca a dispus efectuarea unor plati nelegale in valoare totala de 23.105.903,62 lei (peste 5 milioane euro) dupa cum urmeaza: a) 1.239.987,60 lei catre Regia Autonoma Judeteana Drumuri si Poduri (RAJDP) Constanta, in cadrul proiectului de interes public judetean "Caravana estivala a Judetului Constanta" cheltuielile nu au avut legatura cu obiectivele proiectului (realizarea de perdele forestiere, reabilitare terenuri degradate, conservare biodiversitate naturala, dezvoltarea turismului ecvestru etc), proiect adoptat prin Hotararea CJ nr. 148/2010 si nu au avut legatura cu Protocolul de colaborare cu autoritati ale administratiei publice si institutii, respectiv RA ROMSILVA, RAJDP Constanta si SC RAJA SA. In plus, cheltuielile au fost facute fara sa existe documentatiile tehnico-economice prevazute de lege (devize de oferta si procese verbale de receptie care sa ateste realitatea lucrarilor executate in 31 de localitati si conformitatea acestora cu cerintele proiectului pe de o parte si date si informatii privind coordonatele cadastrale aferente lucrarilor realizate pe de alta parte);

b) 13.305.000 lei, reprezentand plati nerambursabile din fonduri publice catre asociatii si cluburi sportive; finantarea si platile au fost efectuate numai in baza hotararilor CJ Constanta (institutie condusa de invinuit), cu incalcarea flagranta a prevederilor Legii nr. 350/2005 care reglementeaza regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati non-profit de interes general si a prevederilor Legii nr. 69/2000 a Educatiei fizice si Sportului c) 5.094.836 lei, reprezentand finantari nerambursabile din fonduri publice catre asociatii si fundatii cu act in dom cultural; finantarea si platile au fost facute in baza unei hotarari a CJ Constanta (institutie condusa de invinuit), fara respectarea normelor legale in vigoare, prevazute de Legea nr. 350/2005, privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati non-profit de interes general si de O.G nr. 51/1998, actualizata, privind imbunatatirea sistemului de finantare a programelor, proiectelor si actiunilor culturale, care stipuleaza in mod expres principiile si regulile in care se pot asigura finantari nerambursabile din fonduri publice; d) 1.054.405,98 lei, rezultata din aceea ca a acceptat si a decontat o cota de 23% din valoarea lucrarilor de impadurire si pepiniere executate de Regia Autonoma Judeteana de Drumuri si Poduri Constanta, reprezentand cheltuieli indirecte, in loc de 18%, cat ar fi fost legal; e) 761.749,06 lei, reprezentand o plata pentru lucrarile de impadurire efectuate asupra unei suprafete de 50 de ha din comuna Independenta, jud.Constanta, in conditiile in care contravaloarea acestor lucrari fusese deja achitata anterior, in anul 2011; f) 1.650.925,04 lei, reprezentand plati nelegale catre SC Domeniul Public si Privat Judetean Constanta, respectiv contravaloarea inchirierii unui numar de 11 autoturisme, cu incalcarea prevederilor OG nr. 80/2001 care impuneau limitarea consumului de carburanti si a numarului de autoturisme pentru toate institutiile publice, inclusiv pentru consiliile judetene (la un numar de sase autoturisme cu un consum lunar pe autoturism de 150 litri benzina/motorina) si interdictia inchirierii de autoturisme de catre toate institutiile publice.

Faptele sus mentionate s-au petrecut in cursul anului 2012 (punctele a-e), respectiv perioada 2012/2012 (punctul f).

Intr-un dosar separat, procurorii aceluiasi serviciu teritorial au dispus inceperea urmaririi penale si extinderea cercetarilor fata de CONSTANTINESCU NICUSOR DANIEL, in calitate de presedinte al CJ Constanta, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea continuata de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, cu consecinte deosebit de grave.

In aceasta cauza separata, procurorii au constatat, prin rezolutie, ca exista date si indicii temeinice potrivit carora, invinuitul Constantinescu Nicusor Daniel nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit in mod defectuos atributiile de serviciu care decurgeau din calitatea de presedinte al Consiliului Judetean Constanta in sensul ca, in perioada 2009 - 27 noiembrie 2013, nu a asigurat, potrivit legii, finantarea Centrului Militar Zonal Constanta, neefectuand reparatiile necesare la sediul acestuia, dispunand rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilitati si

servicii de paza necesare functionarii in conditii normale a Centrului si incercand, in doua randuri, sa evacueze institutia din sediul pe care il ocupa in prezent. Aceste demersuri au afectat activitatea Centrului Militar Zonal Constanta pe de o parte, iar pe de alta parte Consiliul Judetean Constanta a obtinut un folos patrimonial nejustificat din sumele neplatite Centrului.

De asemenea, in perioada in mai 2012 - octombrie 2013, a refuzat sa dispuna, potrivit Legii nr.446/2006, plata serviciilor de telefonie de care beneficia Centrul Militar Zonal Constanta pentru indeplinirea misiunilor specifice, in valoare de 3.958 lei. Aceste costuri au fost suportate de Ministerul Apararii Nationale ￢ Comandamentul Comunicatiilor si Informaticii Bucuresti, fiind astfel provocat un prejudiciu patrimoniului acestei unitati, in cuantum de 3.958 lei.

Invinuitului Constantinescu Nicusor Daniel i s-au prezentat acuzatiile in conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedura penala.

Fata de invinuitul Constantinescu Nicusor Daniel procurorii au dispus masura obligarii de a nu parasi tara pentru o perioada de 30 de zile.

Facem precizarea ca inceperea urmaririi penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.

2.

Dosarul

subfinantarii

centrului

Miliatar

Zonal

Pe 25 aprilie, Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a presedintelui Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, sub acuzatia de abuz in serviciu in forma continuata intr-un dosar ce vizeaza subfinantarea centrului Militar Zonal Constanta.

In rechizitoriul intocmit, procurorii sustin ca in perioada 2009 - 27 noiembrie 2013 Nicusor Constantinescu, in mai multe randuri, nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit in mod defectuos obligatiile pe care le avea in calitate de presedinte de Consiliu Judetean. Potrivit procurorilor, seful CJ Constanta nu a asigurat finantarea Centrului Militar Zonal Constanta, neefectuand reparatiile necesare la sediul acestuia si a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilitati si servicii de paza necesare functionarii in conditii normale a acestei institutii.

Totodata, mai arata procurorii, Nicusor Constantinescu "a incercat de mai multe ori sa evacueze institutia din sediul pe care il ocupa, fapte care au provocat vatamari ale drepturilor si intereselor legale ale Ministerului Apararii Nationale precum si pagube acestei institutii".

Ce zice DNA: "Incepand cu anul 2009, Consiliul Judetean Constanta ar fi incetat finantarea achizitionarii unor materiale cum ar fi corpuri de iluminat, papetarie, birotica, asigurari RCA, inspectie tehnica periodica, piese de schimb, taxe de drum, combustibil, materiale igienico - sanitare, desi

reprezentantii Centrului Militar Zonal Constanta au solicitat aceste bunuri institutiei publice conduse de inculpatul Constantinescu Nicusor Daniel.

Tot din anul 2009, nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb si consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal si, la cererea Consiliului Judetean Constanta, au fost intrerupte si serviciile de telefonie prestate de diversi operatori, posibilitatile de comunicare ale unitatii militare fiind paralizate.

In aceeasi perioada, Consiliul Judetean Constanta ar fi adoptat doua Hotarari prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care il ocupa, insa ambele au fost anulate ca urmare a unor actiuni in justitie.

In anul 2010, ar fi fost reziliat si contractul cu firma care asigura service-ul sistemelor de securitate, respectiv al camerelor video cu circuit inchis, sistemul anti-efractie si sistemul de avertizare impotriva incendiilor.

Desi sediul a suferit deteriorari importante, iar conducerea Centrului Militar Zonal a solicitat efectuarea reparatiilor urgente, Consiliul Judetean ar fi refuzat sa dea curs acestei solicitari.

In acelasi an, inculpatul Constantinescu Nicusor Daniel ar fi dispus rezilierea contractului de paza a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care in prezent paza sediului este asigurata de catre personalul unitatii, desi in interior se afla armament si munitie de razboi, precum si documente clasificate.

Din cauza acestor actiuni, angajatii Centrului Militar Zonal au fost nevoiti sa-si procure singuri si pe cheltuiala lor materialele necesare desfasurarii activitatii, fiind nevoiti sa se deplaseze in interes de serviciu cu autoturismele proprii.

Activitatea Centrului Militar Zonal Constanta a fost, astfel, serios tulburata din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilitatilor si a serviciilor de paza, dupa rezilierea, de catre inculpat, a contractelor prin care acestea erau asigurate.

Spre exemplu, in anul 2011, Consiliul Judetean Constanta a finantat Centrul Militar Zonal cu suma de 1.705 lei, in anul 2012 suma alocata Centrului Militar Zonal de la bugetul Unitatii Administrativ Teritoriale Constanta a fost 0 lei, iar in anul 2013 a fost achitata suma de 255.792 lei pentru servicii prestate de unii furnizori, in anii precedenti.

Sumele repartizate de Consiliul Judetean Constanta Centrului Militar Zonal au fost insa insuficiente, unitatea militara inregistrand debite importante la furnizorii de utilitati care au formulat actiuni in justitie pentru recuperarea acestor sume.

Cu toate acestea, Consiliul Judetean Constanta ar fi cheltuit sume foarte mari de bani atat cu titlu de ajutoare sociale catre persoane fizice cat si cu titlu de alocatii din bugetul Unitatii Administrativ Teritoriale Constanta catre persoane juridice de drept privat.

Aceste demersuri, retinute in sarcina inculpatului Constantinescu Nicusor Daniel, au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apararii Nationale in cuantum de 67.211,32 lei."

Dosarul in cauza a fost inaintat spre judecata Tribunalului Bucuresti, insa instanta din capitala sia declinat competenta si a trimis dosarul la Tribunalul Constanta.

3. Dosarul "- "Curtea de Conturi si Eolienele" Pe 27 mai, Constantinescu a fost trimis in judecata pentru complicitate la 3 infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obținerea de foloase necuvenite si 21 de infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obținerea de foloase necuvenite.

Alaturi de el, in judecata a fost trimis si Adrian George Gambuteanu, director general al Regiei Autonome Judetene de Drumuri si Poduri Constanta (RAJDP Constanta), pentru 3 infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice.

Concret, baronul PSD de Constanta este acuzat ca trei ani de zile s-a eschivat controlului Curtii de Conturi si ca nu a pus la dispozitia inspectorilor documentele necesare. In plus, Constantinescu nu a eliberat sau prelungit certificatele de urbanism sau autorizatiile de construire pentru mai multe centrale eoliene.

Care sunt acuzatiile procurorilor, potrivit rechizitoriului DNA: I. Gambuteanu Adrian George, in calitatea sa de director general al RAJDP Constanta, cu sprijinul lui Nicusor Daniel Constantinescu, presedintele Consiliului Judetean Constanta, a refuzat, in mod repetat, sa puna la dispozitia Curtii de Conturi documentele necesare efectuarii controlului de specialitate programat in anii 2011, 2012 si 2013. Astfel, efectuarea consecutiva a trei controale pe care Curtea de Conturi le avea programate conform planului de activitate, nu a mai fost posibila.

In aceasta modalitate, a fost practic blocata activitatea Curtii de Conturi in raport cu regia locala mentionata, Curtea de Conturi aflandu-se in imposibilitatea de a-si indeplini principala atributie, respectiv verificarea modului in care au fost utilizate resursele financiare publice.

Totodata, pe perioada 2009-2012 (perioada avuta in vedere de controalele programate a se desfasura in anii 2011, 2012, 2013) a fost creat un folos necuvenit Regiei Autonome Judetene de Drumuri si Poduri (RAJDP) Constanta, constand in faptul ca activitatea sa financiar-contabila a fost sustrasa verificarii, in conditiile in care fondurile de care a beneficiat RAJDP Constanta din resursele publice in perioada supusa controlului au fost de peste 200 de milioane lei. Mai mult, exista date ca din aceste sume au fost efectuate plati nelegale, aspecte care impuneau lamuriri prin efectuarea controlului si care fac obiectul unui alt dosar penal aflat pe rolul DNA. Referitor la aceasta imprejurare, sesizarea a fost inregistrata la data de 1 noiembrie 2012, ca urmare a unei plangeri penale formulate de Curtea de Conturi.

In cursul anului 2011, prezentarea documentelor solicitate Regiei a fost conditionata de comunicarea, de catre Curtea de Conturi, a unei dovezi ca respectiva actiune de control figura in programul de activitate al Curtii de Conturi. Aceasta conditionare este contrara dispozitiilor art. 5

din Legea nr. 94/1992, potrivit carora Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente, informatii necesare desfasurarii activitatii sale, entitatile auditate fiind obligate sa-i transmita actele, documentele, informatiile solicitate la termenele stabilite si sa-i asigure accesul in sedii.

Cu toate acestea, Curtea de conturi a transmis dovada solicitata sub forma unui extras, insa, si in aceste conditii, efectuarea controlului a fost refuzata pe motiv ca nu a fost transmisa o copie a intregului program.

Controalele programate in anii 2012 si 2013 nu s-au putut efectua din cauza atitudinii inculpatului Gambuteanu Adrian George, precum si a dispozitiilor exprese ale presedintelui Consiliului Judetean Constanta, inculpatul Nicusor Daniel Constantinescu, prin rezolutii cu textul "nu sunt de acord", aplicate pe adresele intocmite de RAJDP Constanta, fara a invoca vreun argument care sa justifice aceasta pozitie.

II. In perioada 2007-2014, presedintele Consiliului Judetean Constanta, inculpatul Nicusor Daniel Constantinescu, nu a respectat dispozitiile legale care il obligau sa procedeze la emiterea, respectiv la prelungirea a 11 certificate de urbanism si a autorizatiilor de construire a unor centrale si generatoare eoliene, solicitate de doua societati comerciale.

Mai mult decat atat, dupa ce instantele judecatoresti au dispus prin 9 hotarari definitive, pronuntate in perioada 2008 - 2011, ca presedintele Consiliului Judetean Constanta sa procedeze la emiterea documentelor respective, acesta a refuzat punerea in executare a hotararilor prin care era obligat sa-si indeplineasca atributiile de serviciu. Prin aceleasi hotarari, s-a dispus ca presedintele Consiliului Judetean Constanta sa plateasca o amenda civila pentru fiecare zi de intarziere, insa Nicusor Daniel Constantinescu a continuat sa nu isi execute obligatiile impuse de catre instanta de judecata.

Toate demersurile de a obtine executarea silita a obligatiilor presedintelui CJ Constanta au ramas fara efect, inclusiv din cauza refuzului organelor fiscale de a executa penalitatile, astfel incat Nicusor Daniel Constantinescu a lipsit practic de continut drepturile partii vatamate, in ciuda recunoasterii acestora in mod repetat pe cale judecatoreasca.

Concret, starea de fapt detaliata in rechizitoriu este urmatoarea: I. Faptele inculpatilor Gambuteanu Adrian George, director general al RAJDP Constanta, si Constantinescu Nicusor Daniel, presedintele Consiliului Judetean Constanta, de a nu pune la dispozitia Curtii de Conturi, in anii 2011, 2012 si 2013, documentele necesare controlului specific la nivelul RAJDP Constanta In anul 2011 Conform programului de activitate pe anul 2011, in perioada 14 noiembrie - 16 decembrie 2011, ar fi trebuit sa se desfasoare la RAJDP Constanta, aflata in subordinea Consiliului Judetean Constanta, actiunea "Controlul situatiei, evolutiei si modului de administrare a patrimoniului public si privat".

RAJDP Constanta a fost notificata prin adresa, la data de 31.10.2011, cu privire la controlul pe care urma sa-l efectueze Camera de Conturi a judetului Constanta, solicitandu-se pregatirea si furnizarea de catre regia locala, la data prezentarii echipei de control, a actelor, documentelor si informatiilor necesare desfasurarii controlului.

Ca raspuns, prin adresa transmisa la 14.11.2011, semnata de directorul general Gambuteanu Adrian George, RAJDP Constanta a solicitat decalarea perioadei de control, motivat de faptul ca "In opinia Consiliului Judetean Constanta, bunurile transmise in administrarea Regiei sunt bunuri ce apartin domeniului public al judetului Constanta, iar actiunea de control excede tematicii stabilite prin Hotararea Plenului nr. 151/15.12.2010 de catre Curtea de Conturi a Romaniei". La aceasta adresa, RAJDP Constanta a atasat, in copie, semnata de presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Daniel Constantinescu, in care este cuprinsa opinia citata.

Prin notificare trimisa la 15.11.2011, Camera de Conturi Constanta a comunicat RAJDP Constanta inceperea actiunii de control, in perioada 16 noiembrie - 16 decembrie 2011.

In data de 15.11.2011, RAJDP Constanta a solicitat Camerei de Conturi a judetului Constanta transmiterea Programului de activitate pentru anul 2011, pentru "clarificarea acestei situatii atat pentru noi, cat si pentru C.J. Constanta". A fost anexata adresa Consiliului Judetean Constanta nr. 22217/15.11.2011, semnata de presedintele Nicusor Daniel Constantinescu, prin care se indica solicitarea Programului de activitate pentru anul 2011 al Curtii de Conturi.

Ca raspuns, la data de 16.11.2011, Camera de Conturi Constanta a transmis clarificari Regiei, astfel: "In programul de activitate al Camerei de Conturi Constanta pe anul 2011 este prevazuta, la aceasta data, actiunea Controlul situatiei, evolutiei si modului de administrare al patrimoniului public si privat al U. A. T. de catre R. A. de interes local, la RAJDP Constanta".

In consecinta, echipa de auditori publici externi s-a prezentat la RAJDP Constanta, in vederea inceperii actiunii de control. Cu aceasta ocazie, inculpatul Adrian George Gambuteanu, director general al RAJDP Constanta si alta persoana cu functie de conducere (in prezent decedat), au aratat ca acceptarea controlului este conditionata de prezentarea de catre Camera de Conturi a judetului Constanta a Programului de activitate pentru anul 2011, astfel ca actiunea de control nu a putut fi demarata.

Prin adresa, la 16.11.2011, Curtea de Conturi a solicitat inca o data RAJDP Constanta punerea la dispozitie a situatiilor financiare intocmite la data de 31.12.2010.

La aceeasi data, prin adresa semnata de directorul general Gambuteanu Adrian George RAJDP Constanta a comunicat: "avand in vedere adresele mai sus inserate, prin care se insista inceperea controlului, fara a se pune la dispozitie, asa cum s-a solicitat, Programul de activitate pentru anul 2011, va transmitem alaturat adresa Consiliului Judetean Constanta nr. 22328/16.11.2011, prin care se argumenteaza necesitatea si oportunitatea prezentarii Programului solicitat, inainte de inceperea controlului". A fost atasata adresa Consiliului Judetean Constanta, semnata de presedintele Nicusor Daniel Constantinescu.

Prin adresa la 17.11.2011, Camera de Conturi a judetului Constanta a comunicat RAJDP Constanta faptul ca programul anual de activitate este un document intern al institutiei, nefiind prevazuta obligatia prezentarii acestuia la inceperea controlului, ca misiunea a fost notificata legal, precum si faptul ca, potrivit art. 5 din Legea 94/1992, auditorii publici externi au acces

neingradit la toate actele, documentele si informatiile necesare exercitarii atributiilor, iar conducerea unitatii are obligatia de a le pune la dispozitia acestora.

Avand in vedere aceste clarificari, la data de 17.11.2011 echipa de auditori publici externi s-a deplasat pentru control la sediul RAJDP Constanta, unde li s-a refuzat, insa, accesul la documente, controlul neputand avea loc.

Echipa de auditori a depus cu aceasta ocazie la RAJDP Constanta o adresa prin care se solicita o serie de documente financiare.

Urmare adreselor Camerei de Conturi a judetului Constanta, RAJDP Constanta formuleaza un raspuns semnat de directorul general, inculpatul Gambuteanu Adrian George, in sensul ca: neprezentarea programului de activitati pentru anul 2011 "reprezinta un mod abuziv de a intelege si aplica legislatia in vigoare", iar "refuzul ostentativ de a prezenta programul de activitate denota o atitudine ce lasa loc de interpretari cu privire la legalitatea controlului", aratand ca "punerea la dispozitie a programului de activitati pentru anul 2011 reprezinta solutia deblocarii problemei".

A fost atasata o adresa a Consiliului Judetean Constanta, semnata de inculpatul Nicusor Daniel Constantinescu, prin care se solicita depunerea programului de activitate, ca solutie pentru deblocarea situatiei existente. In aceasta adresa se arata, totodata, ca inscrisurile solicitate de catre Curtea de Conturi "au fost aprobate prin hotarari ale Consiliului Judetean Constanta, acte administrative legale si necontestate de nimeni, fapt pentru care oportunitatea solicitarii acestora apare ca abuziva".

Din aceasta adresa semnata de inculpatul Constantinescu Nicusor Daniel rezulta ca argumentul invocat pentru refuzul de a prezenta documentele solicitate de Curtea de Conturi este ca, odata aprobate prin hotarari ale Consiliului Judetean, orice cheltuieli, investitii, sau alte operatiuni efectuate sunt in mod incontestabil legale. In consecinta, inculpatul exclude aceste documente de la posibilitatea controlarii lor de catre Curtea de Conturi, atitudine care contravine total dispozitiilor art. 5 din Legea 94/1992, conform carora auditorii publici externi au acces neingradit la toate actele, documentele si informatiile necesare exercitarii atributiilor, iar conducerea unitatii are obligatia de a le pune la dispozitia acestora.

In vederea deblocarii situatiei, Camera de Conturi a judetului Constanta a transmis, prin adrese, la 21.11.2011, atat Consiliului Judetean Constanta, cat si RAJDP Constanta, confirmarea scrisa a Departamentului VI - Departamentul de Coordonare a Modificarii Bugetelor Unitatilor Administrativ - Teritoriale din cadrul Curtii de Conturi, din care rezulta ca "Actiunea de control a situatiei, evolutiei si modului de administrare al patrimoniului public si privat al U.A.T. de catre Regia Autonoma Judeteana de Drumuri si Poduri Constanta, din subordinea UATJ Constanta, figureaza in programul de activitate pe anul 2011 al Camerei de Conturi Constanta, la codul 8.000".

Fata de noile clarificari, la data de 21.11.2011, echipa de auditori publici externi s-a prezentat, din nou, la sediul RAJDP, unde a constatat aceeasi situatie, nefiindu-le permis controlul. Au formulat o noua solicitare de documente, in scris.

Avand in vedere imposibilitatea desfasurarii controlului, Camera de Conturi Constanta a propus Curtii de Conturi a Romaniei suspendarea actiunii de control la RAJDP Constanta, incepand cu data de 28 noiembrie 2011 si pana la prezentarea documentelor solicitate.

Intrucat aceste documente nu au fost prezentate, controlul a fost reprogramat pentru anul 2012.

- In anul 2012 In perioada 05.06.2012 - 30.07.2012 (potrivit programului de activitate pe anul 2012) ar fi trebuit sa se desfasoare controlul privind situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al UAT Constanta de catre regiile autonome de interes local, respectiv RAJDP Constanta.

Prin adresa, la data de 18.05.2012 s-a comunicat entitatii acest fapt.

Prin adresa, la data de 24.05.2012, RAJDP Constanta a comunicat Consiliului Judetean Constanta faptul ca au fost notificati de Curtea de Conturi - Camera de Conturi Constanta cu privire la efectuarea unui control la regie in perioada 05.06.2012 - 30.07.2012. Pe aceasta adresa,, inculpatul Constantinescu Nicusor Daniel a facut mentiunea olografa "Nu sunt de acord".

La data de 05.06.2012, prin adresa semnata de directorul general, inculpatul Gambuteanu Adrian George, RAJDP Constanta a comunicat Camerei de Conturi Constanta faptul ca nu s-a primit "acordul Presedintelui Consiliului Judetean pentru punerea la dispozitia auditorilor publici externi a documentelor si informatiilor solicitate".

La datele de 13.06.2012, 29.06.2012, 06.07.2012, echipa de auditori s-a deplasat la sediul RAJDP Constanta, unde li s-a refuzat accesul la documente in vederea controlului. La 17.07.2012, echipa de auditori s-a deplasat din nou la sediul RAJDP Constanta, unde au luat legatura cu directorul general, inculpatul Adrian George Gambuteanu, care a precizat ca a raspuns la intrebarile puse de auditori in nota de relatii, dar asteapta avizul presedintelui Consiliului Judetean Constanta in ceea ce priveste raspunsurile date.

In nota intocmita la aceasta data se arata ca "astfel, s-a produs o noua amanare, urmand ca directorul general al RAJDP sa comunice telefonic data la care echipa de control se poate deplasa la sediul Regiei, in vederea ridicarii exemplarului cu raspunsurile la nota de relatii solicitate".

Intrucat pana la data de 30.07.2012 nu s-a comunicat niciun raspuns catre auditorii publici externi si nici nu s-a permis efectuarea controlului, pe motiv ca nu s-a obtinut avizul presedintelui Consiliului Judetean Constanta, auditorii publici externi au intocmit Procesulverbal de constatare a incalcarii obligatiilor prevazute la art. 5 alineatul 2 si de aplicare a penalitatilor prevazute la art. 63 din Legea nr. 94/1992, republicata, pe numele lui Gambuteanu Adrian George. Totodata, s-a luat decizia formularii unei plangeri penale.

- In anul 2013 – Conform programului de activitate pe anul 2013, in perioada 7 mai - 23 mai 2013, ar fi trebuit sa se desfasoare la RAJDP Constanta, aflata in subordinea Consiliului Judetean Constanta, actiunea

"Controlul situatiei, evolutiei si modului de administrare a patrimoniului public si privat al U. A.T., de catre R.A. de interes local".

Prin adresa, la data de 22.04.2013, Camera de Conturi Constanta a notificat RAJDP Constanta cu privire la controlul pe care urma sa-l efectueze, solicitandu-se pregatirea si furnizarea de catre entitate, la data prezentarii echipei de control, a actelor, documentelor si informatiilor necesare desfasurarii controlului.

Ulterior, la 13.05.2013, au fost solicitate RAJDP Constanta documentele necesare efectuarii controlului, fixandu-se termen de punere la dispozitie data de 16.05.2013, ora 0900.

Totodata, prin adresa, Camera de Conturi Constanta l-a incunostintat pe presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Daniel Constantinescu, cu privire la controlul ce urma a fi efectuat in perioada 07.05.2013 -28.06.2013, la RAJDP Constanta.

La data de 16.05.2013, echipa de control a solicitat directorului general, inculpatul Gambuteanu Adrian George, o nota de relatii cu privire la motivele nepunerii la dispozitie a documentelor solicitate.

Prin adresa emisa la 22.05.2013, semnata de Gambuteanu Adrian George s-a comunicat Camerei de Conturi Constanta faptul ca nu se poate da curs solicitarii de punere la dispozitie a documentelor, intrucat conducerea Regiei trebuie sa respecte dispozitiile conducatorului autoritatii tutelare - Consiliul Judetean Constanta. In acest sens, se face referire la rezolutiile puse de Nicusor Daniel Constantinescu pe doua adrese trimise de Regie catre Consiliul Judetean Constanta, care consemneaza pozitia presedintelui: "Nu sunt de acord".

In data de 22.05.2013, ca urmare a solicitarii Camerei de Conturi Constanta, a avut loc o intalnire cu conducerea RAJDP Constanta, pentru clarificarea motivelor si cauzelor refuzului de punere la dispozitie a documentelor solicitate. In minuta de intalnire intocmita cu aceasta ocazie s-a consemnat punctul de vedere al conducerii RAJDP Constanta, respectiv faptul ca aceasta trebuie sa respecte dispozitiile conducatorului autoritatii tutelare - Consiliul Judetean Constanta, dispozitii care, prin prisma principiilor dreptului administrativ, au caracter imperativ si executoriu.

Prin imposibilitatea de efectuare a auditului la o regie autonoma, Curtea de Conturi a fost pusa in imposibilitate de a-si exercita functia sa de baza, aceea de control asupra resurselor financiare publice, aparand astfel ca inutila insasi existenta acestei institutii in raport de RAJDP Constanta.

Numeroasele demersuri intreprinse de echipele de control, mai sus descrise, ramase fara niciun rezultat, sunt dovezi nu doar ale tulburarii insemnate ale activitatii Curtii de Conturi ci, mai mult, ale imposibilitatii de desfasurare a activitatii de catre aceasta institutie.

Importanta controlului rezulta si din valoarea fondurilor de care a beneficiat RAJDP Constanta din resursele publice in perioada supusa controlului, si anume 212.796.105 lei virati de Consiliul Judetean Constanta regiei numai in perioada 2009-2011, dupa cum arata Curtea de Conturi.

Aceasta situatie s-a perpetuat pe o perioada de timp indelungata, din 2011 si pana in prezent Curtea de Conturi nereusind sa desfasoare acest control.

II. Faptele inculpatului Constantinescu Nicusor Daniel, presedinte al Consiliului Judetean Constanta, de a refuza emiterea/prelungirea unor certificate de urbanism, chiar dupa pronuntarea unor hotarari judecatoresti prin care fusese obligat in acest sens Doua societati comerciale, prin reprezentantul legal, au solicitat presedintelui Consiliului Judetean Constanta, inculpatul Nicusor Constantinescu, emiterea unor certificate de urbanism sau prelungirea termenului de valabilitate al unor certificate de urbanism deja emise. Intrucat nu a primit raspuns la solicitarile sale, a formulat plangeri la instantele de judecata, solicitand obligarea presedintelui Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Daniel Constantinescu, la emiterea, respectiv prelungirea certificatelor de urbanism.

Desi, prin hotarari judecatoresti, ramase definitive si irevocabile, presedintele Consiliului Judetean Constanta a fost obligat la emiterea, respectiv prelungirea certificatelor de urbanism, acesta nu a dat curs obligatiilor impuse de instanta.

Prin aceleasi hotarari judecatoresti, s-a dispus si plata unei amenzi civile de catre presedintele Consiliului Judetean Constanta, in cuantum de 20% din salariul minim pe economie, pentru fiecare zi de intarziere, in cazul neexecutarii obligatiilor impuse de catre instanta de judecata.

Ulterior, persoana vatamata a incercat executarea silita a hotararilor judecatoresti, fara a reusi insa acest lucru.

Au existat 11 situatii in care cererile de emitere sau prelungire a valabilitatii certificatelor de urbanism au ramas fara raspuns. Acestea se refera la urmatoarele aspecte (cateva exemple): - Certificatul de urbanism emis la 30.11.2007, cu valabilitate 24 de luni de la emitere, pentru construire capacitate energetica, 8 centrale eoliene in comuna Fantanele, jud. Constanta - Certificatul de urbanism emis la 6.11.2008 pentru realizarea unor instalatii de racordare statie transformare Fantanele, cu valabilitate 12 luni de la emitere Certificatul de urbanism emis la 5.11.2008 pentru amplasarea unui stalp sustinere pentru echipamente de masurare conditii climatice in vederea construirii unui parc eolian in extravilanul comunei Ciocarlia, jud. Constanta -Cererea inregistrata la Consiliul Judetean Constanta la 21.02.2008 pentru eliberarea unui certificat de urbanism pentru construirea unui parc energetic eolian cu 9 generatoare, lucrari de construire si extindere a retelelor de distributie, construire, modificare, reparare si reabilitare cai de acces si de comunicatie in extravilanul comunei Vulturu, jud. Constanta - Cererea inregistrata la Consiliul Judetean Constanta la 01.02.2008, pentru emiterea unui certificat de urbanism in vederea construirii a 14 generatoare eoliene in extravilanul com.

Ciocarlia, jud. Constanta Toate cele 11 cereri care formeaza obiectul prezentului dosar au fost blocate de inculpatul Constantinescu Nicusor Daniel care a refuzat sa semneze actele intocmite de compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Judetean. Inculpatul si-a pastrat aceasta atitudine, de refuz,

chiar si dupa ce instantele de judecata, in noua situatii, l-au obligat la emiterea actelor si chiar dupa ce partea vatamata a incercat executarea silita a acestor hotarari judecatoresti.

Pozitia inculpatului De-a lungul timpului, in urma inceperii urmaririi penale si trimiterii in judecata in dosarele mai sus mentionate, Nicusor Constantinescu a sustinut mereu ca este mai degraba victima unor practici de politie politica a procurorilor DNA. "[Procurorii] Fac ce vor in Romania, nu conteaza ca e USL la guvernare. Ar trebui desfiintat DNA. M-au luat din parcare ca pe un hot, ca pe un animal (...) De cate ori am fost citat legal mam prezentat cu avocat si am castigat toate procesele", a declarat pe 15 ianuarie Nicusor Constantinescu.

Acesta a acuzat DNA ca este o "politie politica" si nu se considera vinovat de nimic, in conditiile in care un consiliu judetean este un "parlament care voteaza legile" la nivel local, iar daca acestea sunt ilegale, sunt atacate de prefect in instante: "Sa vina DNA, politia politica, si sa conduca ei Romania. Un Consiliu Judetean este parlamentul care voteaza legile. Daca CJ voteaza ceva ilegal, atunci prefectul ataca in instanta si suspenda hotararea. Aceste hotarari (cele vizate de ancheta DNA-n.r.) nu au fost atacate de prefect si au aviz de legalitate. Ce treaba are DNA sa verifice activitatea unui consiliul judetean?", a declarat Constantinescu.

Presedintele CJ Constanta este nemultumit si de implicarea procurorilor de la Bucuresti in acest caz: "Ce cautau aia de la Bucuresti cu masini cu girofar sa ma ia pe mine ca pe un infractor din parcare. Constantenii m-au ales ca pe un infractor? E jignitor ce s-a intamplat".

In opinia sa, vinovat pentru problemele pe care le are cu justitia este "regimul Traian Basescu": "Pai cine conduce Romania , in ultimii zece ani, nu e regimul Traian Basescu", care a lansat aceasta "inchizitie publica in care dusmanii politici sunt urmariti, anchetati".

Nicusor Constantinescu afirma in septembrie ca este victima unor "abuzuri facute de unii judecatori, care au fost presati de procurorii DNA" si spune ca este o victima a "politiei politice a lui Traian Basescu".

"Cum adica cu cancer de prostata, unui cetatean al lumii, roman, european, i se contesta dreptul de a avea o viata, de a se vindeca, spunandu-se de catre procurorii DNA, politia politica a lui Basescu, ca nu am avut niciun cancer de prostata?", sustine Nicusor Constantinescu.

Dosarul "Santaj la Antene" - Sorin Alexandrescu, Dan si Camelia Voiculescu Sorin Alexandrescu, directorul Antena Grup, este acuzat de procurorii anticoruptie ca l-ar fi santajat si constrans pe administratorul RCS-RDS sa semneze reintroducerea in grila Digi a unor programe ale trustului Intact, sub amenintarea ca altfel va publica o serie de anchete compromitatoare despre relatia RCS-RDS si Dumitru Dragomir, seful Ligii Profesioniste de Fotbal.

In acest dosar au fost trimisi in judecata si Dan Voiculescu si fiica sa Camelia, procurorii sustinand ca cei doi erau la curent cu "stadiul actiunilor infractionale". Presiunile asupra sistemului judiciar prin intermediul media sunt invocate in premiera de catre procurori in acest dosar.

In acest dosar, Sorin Alexandrescu, in calitate de director al Antena Group, este acuzat de procurori ca l-ar fi supus unui santaj pe administratorul RCS-RDS, Ioan Bendei, amenintandu-l ca daca nu semneaza un contract cu conditii prestabilita - in care mai multe canale ale trustului Intact reintrau in grila Digi - va da in vileag anumite informatii compromitatoare.

Obiectul acuzatiilor de santaj aduse sefului Antena 1, Sorin Alexandrescu, este un contract aparent dubios intre RCS&RDS si o afacere personala a lui Mitica Dragomir, presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal. Contractul s-a suprapus partial cu afacerea de peste 100 de milioane de euro intre LPF si consortiul RCS-Antena (mai tarziu, doar RCS), pentru drepturile Ligii 1.

Potrivit referatului DNA in cazul lui Sorin Alexandrescu, Antena a anuntat subiectul pe post, dar a folosit informatia propriu-zisa - de altfel, de real interes pentru public - in alte scopuri. Pana cand, in ziua retinerii lui Alexandrescu, povestea a explodat in presa prin intermediul Grupului de Investigatii Politice al lui Mugur Ciuvica.

Potrivit DNA, presupusul santaj s-a desfasurat in perioada 16 aprilie-24 mai 2013. Planurile unei eventuale listari la bursa si creditele RCS au fost subiect de presa chiar inaintea acestui interval, inclusiv pentru canalele Intact. Intre timp, ampla investigatie mentionata de Sorin Alexandrescu, citat in stenogramele DNA, a ramas la sertar.

In acest dosar, pe langa Sorin Alexandrescu, au fost trimisi in judecata si Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu si persoana juridica Antena 3. In acelasi dosar a fost trimis in judecata si Serban Pop, fost presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (A.N.A.F.).

Procurorii afirma ca Dan Voiculescu si fiica sa Camelia erau la curent cu "stadiul actiunilor infractionale" derulate de Sorin Alexandrescu. In acest scop, procurorii anexeaza in referat o serie de interceptari ale convorbirilor dintre Dan si Camelia Voiculescu, pe de o parte, si Camelia Voiculescu si Sorin Alexandrescu, pe de alta parte.

Fostul sef al ANAF Serban Pop, trimis in judecata si el in acest dosar, este acuzat de procurori ca ar fi incercat sa obtina sprijin de la directorul Antena Group, Sorin Alexandrescu, pentru a fi

mentinut in functie, solicitand, totodata, promovarea "imaginii si activitatii sportive derulate de concubina sa", Irina Deleanu, fosta campioana la gimnastica ritmica, prin intermediului trustului Intact.

Serban Pop este acuzat ca ar fi fost cel care i-ar fi dat lui Alexandrescu contractul semnat de LPF si RCS-RDS, documentul ce statea la baza anchetei jurnalistice anuntate de Antene si pe care s-a bazat presupusul santaj.

Dosarul intocmit de procurorii DNA invoca in premiera subiectul presiunilor asupra sistemului judiciar prin intermediul media.

Rechizitoriul procurorilor include, de altfel, un capitol dedicat "distorsiunii mesajului public" de catre posturile Intact. Campania media a Antenelor in cazul Sorin Alexandrescu este descrisa drept o dovada a "pericolului social deosebit pe care il prezinta acestia (invinuitii-n.red.)"

Acest capitol vizeaza in special convorbiri intre Camelia Voiculescu si tatal sau intre ea si diversi responsabili din cadrul Antena 1 si Antena 3. In stenogramele citate se arata ca Dan si Camelia Voiculescu ar fi implicat mare parte din vedetele postului - chiar si Dan Capatos sau cuplul prezentatorilor de matinal Razvan si Dani - pentru a transmite mesaje de sustinere fata de Sorin Alexandrescu sau prin care sa distorsioneze scopul anchetelor.

Pe 1 august, Intact Media Group a prezentat sub forma de scrisoare deschisa ancheta "Mita in fotbal", ancheta tinuta la sertar si pentru care a inceput urmarirea penala pentru santaj.

Departamentul de comunicare al Intact Media Group a precizat pentru HotNews.ro ca informatiile si datele din materialul transmis astazi au fost culese de jurnalisti, iar "succesiunea evenimentelor a fost intocmita de o casa de avocatura cu care colaboreaza" trustul.

Inculpatii au fost trimisi in judecata de catre DNA pe 1 octombrie, air dosarul a fost inaintat spre solutionare la Curtea de Apel Bucuresti.

Din rechizitoriul procurorilor DNA: Cine sunt persoanele trimise in judecata in acest dosar, care a fost inaintat spre judecare la Curtea de Apel Bucuresti: 1. Alexandrescu George Sorin, director general al S.A. ANTENA TV GROUP S.A., in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de santaj, 2. Dan Voiculescu, in sarcina caruia s-a retinut complicitate la infractiunea de santaj, 3. Camelia-Rodica Voiculescu, asociat la S.C. ANTENA TV GROUP S.A. si la S.C. INTACT PUBLISHING S.R.L., in sarcina careia s-a retinut complicitate la infractiunea de santaj, 4. George Daniel Matiescu, director general al INTACT PUBLISHING S.R.L., in sarcina caruia s-a retinut complicitate la infractiunea de santaj, 5. Serban Pop, presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (A.N.A.F.), la data faptelor, avocat suspendat, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de folosire, in orice mod, de

informatii ce nu sunt destinate publicitatii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, 6. persoana juridica S.C. ANTENA 3 S.A., in sarcina careia s-a retinut complicitate la infractiunea de santaj, 7. persoana juridica S.C. ANTENA TV GROUP S.A., in sarcina careia s-a retinut infractiunea de santaj, 8. persoana juridica S.C. INTACT PUBLISHING S.R.L., in sarcina careia s-a retinut infractiunea de santaj.

Care sunt acuzatiile procurorilor DNA, potrivit rechizitoriului citat intr-un comunicat al DNA: In perioada 16 aprilie - 21 mai 2013, in calitate de director general al S.C. ANTENA TV GROUP S.A., Alexandrescu George Sorin a exercitat in mod repetat si gradual acte de constrangere asupra unui actionar al unei societati comerciale (parte vatamata) amenintandu-l cu darea in vileag a unor presupuse fapte de coruptie, astfel incat sa il determine sa urmeze conduita impusa de inculpat.

In mod concret, Alexandrescu George Sorin a exercitat acte de amenintare cu publicarea, prin intermediul entitatilor media, a unor documente care, in opinia sa, argumentau o pretinsa fapta de coruptie savarsita de partea vatamata, in situatia in care acesta nu ar fi acceptat semnarea unui contract de retransmisie a posturilor de televiziune apartinand S.C. ANTENA TV GROUP S.A. la un pret dorit de inculpat. Semnarea contractului in conditiile impuse de inculpat, respectiv la o valoare 6.480.000 euro/an, pe o durata de 5 ani, ar fi garantat stingerea litigiilor existente pe rolul instantelor, oprirea campaniei media impotriva societatii pe care o reprezenta partea vatamata si a persoanelor din conducerea acelei societati.

Actele

de

constrangere,

prin

amenintare,

s-au

exercitat

in

mai

multe

feluri:

- verbal, prin afirmatii legate de perspectiva declansarii unui scandal mediatic; prin intermediul unui spot publicitar prin care opinia publica era informata ca vor fi facute dezvaluiri cu privire la presupuse fapte de coruptie in care ar putea fi implicata partea vatamata.

Acest spot publicitar a fost realizat din dispozitia inculpatilor Voiculescu Camelia - Rodica si Alexandrescu George Sorin la data de 8 mai 2013 si a fost difuzat in perioada 9 - 30 mai 2013 cu o frecventa de 5 ori pe zi (in total de 401 ori) de toate posturile TV apartinand S.C. ANTENA TV GROUP S.A. si S.C. ANTENA 3 S.A.; - prin inscrisuri avand caracter de somatie, emise de catre INTACT PUBLISHING S.R.L., semnate de Matiescu George-Daniel, in calitate de director general si trimise catre partea vatamata si catre alte persoane, prin care, sub pretextul desfasurarii unei anchete jurnalistice, se solicitau relatii privind imprejurarea care facea obiectul santajului.

In contextul activitatilor descrise mai sus, cu ocazia mai multor intalniri, Alexandrescu George Sorin i-a reamintit partii vatamate ca singura posibilitate de a evita efectele negative produse de o campanie media privind persoana sa si, implicit, activitatea pe care o desfasoara in cadrul societatii este semnarea contractului cu ANTENA TV GROUP, in conditiile impuse.

Informatiile pe care s-a sprijinit Alexandrescu George Sorin pentru a exercita actele de santaj la adresa partii vatamate au fost obtinute de la Pop Serban, presedinte al ANAF la acea data.

Astfel, in luna februarie 2013, acesta din urma i-a remis lui Alexandrescu George Sorin un set cu documente provenind de la angajatii Garzii Financiare, in conditiile in care, in calitatea sa de presedinte al ANAF, era obligat sa asigure confidentialitatea informatiilor obtinute, in virtutea functiei, de la angajati. In acest fel, Pop Serban i-a asigurat lui Alexandrescu George Sorin un ascendent in discutiile cu partea vatamata si, totodata, un potential subiect de presa, iar pentru sine ulterior, a obtinut promisiunea ca va fi sprijinit pentru mentinerea in functia de presedinte al ANAF. In perioada mentionata, Voiculescu Dan, prin demersurile sale, a sprijinit actiunile desfasurate de Alexandrescu George Sorin care erau menite sa mentina si sa accentueze starea de presiune psihica asupra partii vatamate.

Demersurile de sprijin s-au facut in mod direct, prin discutii si indrumari adresate lui Alexandrescu George Sorin si indirect, prin intermediul fiicei sale, Voiculescu Camelia - Rodica.

La randul sau, Alexandrescu George Sorin l-a informat constant, fie direct, fie prin Voiculescu Camelia - Rodica, despre stadiul actiunilor de santajare si despre pozitia partii vatamate.

Prin intermediul site-urilor Income Magazin si Jurnalul National detinute de S.C. INTACT PUBLISHING S.R.L, Matiescu George Daniel, in calitatea sa de director general, a girat publicarea unor stiri negative la adresa societatii reprezentate de partea vatamata, in scopul sustinerii actelor de santaj exercitate de Alexandrescu George Sorin. De asemenea, a acceptat si a semnat inscrisurile trimise la data de 24 aprilie 2013 catre partea vatamata si catre alte persoane, in conditiile in care acestea nu vizau niciun fel de investigatie jurnalistica, ci erau acte de constrangere prin amenintare cu publicarea detaliilor unor pretinse fapte de coruptie. La data de 23 aprilie 2013, la luarea deciziei de trimitere a acestor inscrisuri a participat si Voiculescu Camelia - Rodica.

In contextul sprijinului acordat activitatilor exercitate de Alexandrescu George Sorin pentru si in numele S.C. ANTENA TV GROUP S.A. se inscriu si emisiunile difuzate, incepand cu data de 30 mai 2013, de postul de televiziune Antena 3 (detinuta S.C. ANTENA 3 S.A.), in sensul in care s-a urmarit exonerarea de raspundere penala a inculpatului, denigrarea sistemului judiciar, vizand influentarea deciziei magistratilor in ceea ce priveste urmarirea penala si judecata masurilor preventive in prezenta cauza penala.

Pozitia inculpatilor Sorin Alexandrescu: Directorul general Antena TV Group, Sorin Alexandrescu sustine ca procurorii anticoruptie i-au refuzat dreptul la aparare, "actionand unilateral si discretionar cu scopul de a compromite cel mai important trust media din Romani".

Alexandru a mai afirmat ca a aflat ca a fost trimis in judecata din presa, si nu de la DNA, reiterand ca dosarul ar fi fost fabricat "pe declaratii mincinoase pentru a acoperi una dintre cele mai grave fapte de coruptie din fotbalul romanesc".

Dan Voiculescu: "Este un conflict comercial intre Antena Group si RCS, conflict care dureaza de 6 ani si care nu are nicio legatura cu penalul. Incercarea de intimidare a Antenei nu are nicio baza. Sigur ca este o intimidare. Antena are o problema, este idependenta si deranjeaza foarte mult - si competitia pe plan profesional, si politicul. Nu am nicio legatura cu subiectul din acest dosar penal."

Camelia Voiculescu: "Este o lupta politica a regimului Basescu impotriva tatalui meu, care a fost un opozant constant al exceselor acestui regim. Ii asigur pe toti telespectatorii si pe cei care cred in grupul Intact ca nu exista nici un cap real de acuzare impotriva mea sau a membrilor familiei noastre. Cred ca este o ancheta dirijata."

Antena 3: Mihai Gadea, directorul postului de televiziune Antena 3, a declarat ca Antena 3 nu are niciun fel de legatura cu dosarul de santaj RCS&RDS in care au fost trimisi in judecata directorul general Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu dar si persoanele juridice Antena 3, Antena Group si Intact Publishing.

"Cu toata onestitatea de care sunt capabil va spun ca Antena 3 nu are niciun fel de legatura cu acest dosar, este doar rezultatul acelei intrebari obsesive, a celui care este presedintele Romaniei, Traian Basescu, care a intrebat obsesiv si public daca Antena 3 e aici. Ceea ce se intampla astazi este cu adevarat socant, pentru ca nu exista niciun fel de implicare a Antenei 3 in acest dosar" - Mihai Gadea, director Antena 3.

Dosarul "Pui grill pentru alegatori" - Florin Popescu, deputat PMP si fost sef al CJ Dambovita

Florin Popescu, fost presedinte PDL al CJ Dambovita, este trimis in judecata de procurorii DNA intr-un dosar de coruptie in care este acuzat ca r fi primit mita pui in valoare de 485.000 lei pentru a-i imparti alegatorilor din judetul sau la alegerile locale din 2012.

Popescu, deputat PMP cand DNA a inceput urmnarirea penala in cazul sau, a fost scapat de arest preventiv dupa ce Camera Deputatilor a facut scut in jurul sau. Popescu a demisionat din PMP, dar a ramas deputat in Parlament.

Florin Popescu, fost sef al CJ Dambovita din partea PDL si ex-deputat PMP, actualmente deputat

neafiliat, este acuzat de procurori ca ar fi primit mita pui in valoare de 485.000 lei pentru a-i imparti alegatorilor din Dambovita.

DNA a cerut arestarea preventiva a lui Popescu, dar Parlamentul - dupa o serie de tergiversari si sedinte amanate din lipsa de cvorum - a facut scut in jurul acestuia si a respins cererea procurorilor.

Chiar si asa, DNA a pus sechestru pe o parte din averea sa, mai exact pe doua imobile din Targoviste "pana la concurenta sumei de 485.500 lei".

Pe 27 iunie DNA l-a trimis in judecata pe Popescu la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Cum s-a derulat afacerea Puiul electoral de Dambovita: Florin Popescu a aranjat livrarea carnii intr-un restaurant, iar puii de Crevedia au ajuns la alegatorii din 8 localitati.

Procurorii DNA sustin ca la sfarsitul lunii martie 2012, din functia de presedinte al Consiliului Judetean Dambovita si din cea de presedinte al organizatiei judetene PDL, Florin Popescu i-ar fi cerut administratorului S.C. Avicola Crevedia S.A. si SC Agroli Group SRL cantitatea de 50.000 - 60.000 pui grill (60 - 80 tone, cu valoare de peste 400.000 lei) pentru a o distribui in scop electoral cetatenilor din judetul Dambovita in cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2012.

"In scopul impiedicarii descoperirii faptei de coruptie, administratorul a livrat produsele, in pungi neinscriptionate, din spatiul de depozitare al SC Antrepozite Frigorifice P.G.A. SRL inchiriat si folosit de SC Synergy Invest SRL", se mai arata in cererea DNA care prezinta firul infractiunii.

Astfel, in luna ianuarie 2012, auditorul financiar si cenzor la SC Avicola Crevedia SA, i-a facut cunostinta administratorului cu Florin Popescu pe care i l-a prezentat ca fiind presedintele P.D.L. Dimbovita si presedinte al Consiliului Judetean Dimbovita.

In primele zile ale lunii aprilie 2012, la finalul unei intalniri pe care Popescu ar fi avut-o la restaurantul Hotelului S din Targoviste cu administratorul si auditorul financiar, "acesta din urma i-a cerut unui martor sa accepte sa depoziteze cantitatea de pui grill destinata inc. POPESCU FLORIN AURELIAN in camerele frigorifice ale firmei sale SC Minion SRL Targoviste".

Potrivit DNA, pentru a elimina riscul descoperirii faptei de coruptie, auditorul financiar i-a comunicat martorului ca puii sunt destinati unei actiuni caritabile organizata de Consiliul Judetean Dambovita sub coordonarea lui Popescu.

"Initial, martorul a refuzat dar la insistentele acestuia a acceptat ca tirurile ce urmau sa asigure transportul cantitatilor de pui sa fie directionate la SC Minion SRL Tirgoviste al carui sediu era cunoscut de conducatorii auto si de acolo sa fie preluate de persoanele care ii acordau sprijin inculpatului POPESCU FLORIN AURELIAN", se arata in cererea DNA.

Cum isi cumpara firma propii pui In continuare, a fost contactata firma SC Nova Imar SRL, firma care presta activitati de transport pentru SC Avicola Crevedia SA si i-a cerut sa asigure in zilele de 04, 05 si 10.04.2012 autovehicule necesare transportului cantitatilor de pui grill din depozitul SC Antrepozite Frigorifice P.G.A. S.R.L. la Targoviste.

Pe 4 aprilie, potrivit DNA, in jurul orei 11.00, un conducator auto la SC Nova Imar SRL s-a deplasat cu autotractorul la sediul SC Antrepozite Frigorifice P.G.A. S.R.L., de unde a incarcat cantitatea de 20.691,2 kg pui grill.

Pentru a disimula fapta de coruptie si a impiedica descoperirea ei fie in timpul transportului fie in ipoteza declansarii unor cercetari ulterioare, o martora economist la SC Synergy Invest SRL ar fi intocmit la cererea auditorului financiar, avizul de insotire a marfii pentru cantitatea de 20.691,2 kg pui grill, avand la rubrica furnizor SC Synergy Invest SRL, iar la pozitia cumparator SC Avicola Crevedia SA, se arata in documentul DNA. Cu alte cuvinte, firma isi cumpara proprii pui.

Ulterior, potrivit DNA, in urma unor defectiuni tehnice, transportul a fost retinut, timp in care auditorul financiar s-ar fi deplasat personal la sediul SC Antrepozite Frigorifice P.G.A. S.R.L. unde ar fi incercat sa urgenteze plecarea tirului catre Targoviste.

Auditorul financiar i-ar fi dat avizul unei referente cerandu-i sa transcrie datele pe un alt tipizat de aviz de insotire a marfii dintr-un avizier arhivat insa la pozitia cumparator, in loc de SC Avicola Crevedia SA sa consemneze SC Minion SRL. Astfel, DNA noteaza ca "a plecat cu un aviz de insotire din depozitul frigorific care a fost schimbat prin fals pe traseu prin schimbarea cumparatorului�.

Puii grill, transportati de catre tineri trimisi de Florin Popescu In ziua urmatoare, pe 5 aprilie, mai multi tineri trimisi de Florin Popescu ar fi incarcat in microbuze si transportat la diferite locatii intreaga cantitate de pui grill.

Tot aceeasi zi, acelasi sofer s-ar fi deplasat din nou cu autotractorul la sediul SC Antrepozite Frigorifice P.G.A. S.R.L. a avut loc incarcarea cantitatii de 20.173 kg pui grill.

Pe 10 aprilie, potrivit DNA, s-ar fi realizat si al treilea transport cu pui congelati de la sediul SC Antrepozite Frigorifice P.G.A. SRL unde a fost incarcata cantitatea de 20128 Kg pui grill, referenta a intocmit avizul de insotire a marfii din 10.04.2012 in care a consemnat la pozitia vanzator SC Synergy Invest SRL iar la cumparator SC Avicola Crevedia SA. DNA mentioneaza ca produsele au fost preluate si distribuite in scop electoral cetatenilor din municipiul Targoviste.

DNA: Pericolul social al faptei de coruptie este relevat si de urmarile produse constand in distorsionarea, controlarea si falsificarea unui proces electoral

DNA precizeaza in cererea adresata Parlamentului "ca exista probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit infractiunea de coruptie mentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani iar pe baza evaluarii gravitatii acesteia, a modului si a circumstantelor de comitere se constata ca privarea sa de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica".

"Pericolul social deosebit de ridicat al faptei de coruptie savarsita de inculpat este relevat si de urmarile produse constand in distorsionarea, controlarea si falsificarea unui proces electoral.

Toate aceste aspecte impun o reactie ferma din partea organelor judiciare deoarece in caz contrar se creeaza si consolideaza premisele subminarii democratiei si a statului de drept", se arata in solicitarea DNA. Parlamentul a facut scut in jurul lui Popescu si a respins solicitarea DNA de arestare preventiva. Popescu si-a dat demisia din PMP, dar a ramas in Parlament Chiar si asa, Parlamentul a facut scut in jurul sau si a respins solicitarile DNA pentru arestare preventiva.

Discutiile in jurul solicitarii DNA au durat cateva saptamani bune, timp in care procedurile in Parlament au fost taraganate si mai multe sedinte de vot au fost suspendate din lipsa de cvorum.

In cele din urma, pe 27 mai, Camera Deputatilor a votat impotriva arestarii preventive a deputatului PMP de Dambovita Florin Popescu. Dintre parlamentarii prezenţi, 224 s-au pronunţat împotriva arestării preventive şi 78 în favoare.

"Vreau sa le multumesc colegilor mei pentru ca au avut incredere in mine ca nu reprezint un pericol public si totodata sa reafirm ceea ce spun de o luna de zile, ca sunt la dispozitia justitiei.

Oricand voi fi solicitat pentru o declaratie, nu ma voi sustrage", a declarat deputatul Florin Popescu dupa votul din Camera Deputatilor.

Deputatul a adaugat ca "Parlamentul a tinut cont probabil si de hotatarea comisiei juridice unde a fost acelasi raspuns".

Pozitia acuzatului: "Voi sta la dispoziția Parlamentului și justiției de câte ori îmi vor solicita și nu fug nici de Parlament și voi merge la DNA să dau declarații, să văd în continuare. Nu voi împiedica bunul mers al dosarelor".

"Fiind vorba despre fapte care s-au petrecut in urma cu doi ani, consider ca nu este necesara, in ceea ce ma priveste, cererea de arestare preventiva".

"Va dau cuvantul meu de onoare ca nu am mancat nici macar o aripa de pui", le-a spus acesta ziaristilor.

Dosarul "Motorina" - Sorin Blejnar Fostul presedinte ANAF Sorin Blejnar este judecat in dosarul "Motorina" pentru sprijinire de grup infractional organizat.

Potrivit procurorilor DIICOT, Blejnar ar fi blocat orice control sau inspectie fiscala la firmele folosite de membrii acestei grupari, care a initiat un mecanism evazionist pentru a nu plati accize pentru peste 5.000 de tone de motorina cumparata in regim suspensiv si comercializata pe piata interna. Prin aceasta modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 22.000.000 lei, reprezentand TVA si accize, sustin procurorii.

Urmarirea penala fata de Sorin Blejnar si Codrut Alexandru Marta a inceput pe 1 august 2012.

Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Brasov i-au acuzat pe cei doi de savarsirea infractiunilor de sprijinire a unui grup infractional organizat si complicitate la evaziune fiscala.

"In perioada martie - iulie 2010, inculpatii Morcov Cecilian, Kelemen Andrei, Sztufliak Peter, Monea Claudiu, Ciobanu Dorel si Cuccina Salvatore au constituit un grup infractional organizat, cu legaturi transfrontaliere, la care au aderat alte 20 de persoane, cetateni romani, italieni si maghiari, specializat in activitati de evaziune fiscala cu produse energetice - combustibili", informa DIICOT. Potrivit procurorilor, membrii gruparii sprijinite de Blejnar si Marta au initiat un mecanism evazionist pentru a nu plati accize pentru peste 5.000 de tone de motorina cumparata in regim suspensiv si comercializata pe piata interna. Prin aceasta modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de aproximativ 22.000.000 lei, reprezentand TVA si accize, sustin procurorii.

DIICOT arata ca motorina era cumparata pentru a fi livrata in Polonia, cand in realitate combustibilul era revandut prin statiile de distributie de carburanti sau direct utilizatorilor finali, pe teritoriul Romaniei.

"Activitatea infractionala a gruparii fost sprijinita de catre invinuitii Marta Codrut Alexandru si Blejnar Sorin precum si de catre inculpatii Monea Claudiu si Ciobanu Dorel, din cadrul DJAOV Brasov. In sarcina invinuitilor Marta Codrut Alexandru si Blejnar Sorin se retine ca au acordat sprijin grupului infractional organizat in operatiunile de obtinere a autorizatiei de antrepozit fiscal si au blocat orice control sau inspectie fiscala la societatile comerciale utilizate de catre membrii gruparii, care ar fi putut conduce la stabilirea situatiei fiscale complete si corecte a antrepozitarilor", informeaza DIICOT. Sorin Blejnar a fost trimis in judecata in acest dosar la Tribunalul Brasov pe 7 septembrie 2012, alaturi de alte 16 persoane printre care se numara doi sefi din cadrul Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale (DJAOV) Brasov, Claudiu Monea si Dorel Ciobanu, dar si fostul deputat brasovean Vasile Bran. Codrut Marta nu se afla printre inculpati.

Pe 4 decembrie 2012, Blejnar a cerut Tribunalului Brasov ca dosarul sa fie returnat DIICOT "pentru ilegala sesizare a instantelor de judecata" in cazul sau. Pe 18 decembrie 2012, Tribunalul Brasov decide sa returneze dosarul la DIICOT Brasov pentru refacerea urmaririi penale.

Tribunalul motiva decizia prin faptul ca "dreptul la aparare al inculpatului Sorin Blejnar a fost incalcat prin aceea ca ordonanta de incepere a urmaririi penale si insusi rechizitoriul prin care se pune in miscare actiunea penala nu descriu faptele pentru care Sorin Blejnar este trimis in judecata".

Decizia a fost atacata cu recurs, iar pe 4 aprilie 2013, Curtea de Apel Brasov a decis ca Tribunalul Brasov poate sa inceapa sa judece dosarul "Motorina", fara sa fie necesara trimiterea acestuia la DIICOT pentru refacerea urmaririi penale.

Sorin Blejnar este pus sub urmarire penala si de catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA), intr-un dosar in care sunt anchetati, printre altii, fostul sau sef de cabinet Codrut Marta si fostul sef al Vamilor Viorel Comanita, acuzati de evaziune fiscala de peste 15 milioane de euro.

In acest caz, urmarirea penala fata de fostul presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) a inceput pe 17 iulie 2012. Procurorii DNA il acuza pe Blejnar de complicitate la evaziune fiscala si sprijinire a unui grup infractional organizat.

Pozitia acuzatului: Sorin Blejnar: "As vrea sa vad o singura interceptare a mea din care sa rezulte o potentiala implicare a mea in acest dosar, una singura care sa aiba legatura cu fapte de coruptie si de legatura cu acest grup infractional de la Brasov. (...) De doi ani de zile ne judecam pentru afirmatii puerile, lipsite de sens. Nu am spus ca nu sunt validate lucrurile din dosar. Nu am eu nici o legatura cu lucrurile acelea".

Dosarul "Mita la judecator" - Veronica Cirstoiu Judecatoarea Veronica Cirstoiu, de la Curtea de Apel Bucuresti, si fiul sau Florin Cergan au fost arestati preventiv pe 9 august, fiind acuzati de luare de mita si complicitate la trafic de influenta pentru solutii favorabile in mai multe dosare, printre care si cel al lui Dinel Staicu. Procurorii DNA sustin ca Veronica Cirstoiu a primit peste 1.000.000 euro pentru obtinerea unor solutii favorabile in cauze penale. Scopul mitei, spun surse judiciare citate de Mediafax, ar fi fost anularea condamnarii la 7 ani de inchisoare a lui Dinel Staicu, decizie care chiar s-a luat in februarie 2012, in dosarul fraudarii Bancii Religiilor.

UPDATE 20 noiembrie 2013: Judecatoarea Veronica Cirstoiu a fost trimisa in judecata Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie i-au trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pe Veronica Cirstoiu, judecator la Curtea de Apel Bucuresti-Sectia I penala (in prezent suspendata

din functie), pe fiul sau Florin Cergan si pe Dinel Staicu, anunta DNA printr-un comunicat de presa. Veronica Cirstoiu este acuzata de luare de mita, trafic de influenta, instigare la spalare a banilor, inselaciune in forma continuata, fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Potrivit procurorilor, in februarie 2012 Veronica Cirstoiu, in calitate de judecator la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala, a primit 630.000 euro de la Dinel Staicu pentru a pronunta o solutie favorabila in dosarul in care acesta fusese condamnat la 7 ani inchisoare (fraudarea Bancii Internationale a Religiilor). "La 22 februarie 2012, completul din care a facut parte Cirstoiu Veronica a pronuntat decizia prin care a fost inlaturata pedeapsa definitiva de 7 ani inchisoare aplicata inculpatului Staicu Dinel in dosarul privind fraudarea Bancii Internationale a Religiilor", se arata in rechizitoriu.

"Pentru a disimula originea ilicita a banilor primiti (suma de aproximativ 630.000 euro) judecatoarea Cirstoiu Veronica a determinat-o pe sora sa sa schimbe o parte din banii primiti sub forma de mita (prin cumparare pe numele surorii sale, la data de 12 septembrie 2012, a unui apartament in Bucuresti, la pretul de 636.642,8 lei)", arata procurorii DNA. Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a anuntat pe 9 august 2013 ca a inceput urmarirea penala fata de Veronica Cirstoiu si fata de fiul acesteia, Florin Cergan. Din Rezolutia de incepere a urmaririi penale intocmita de procurori rezulta ca persoane interesate in solutionarea favorabila a unor dosare penale, aflate pe rolul instantelor de judecata, au remis prin intermediar, in mai multe transe, sume de bani in cuantum de peste 1.000.000 euro in scopul obtinerii unor solutii favorabile in cauze penale.

In seara de 8 august 2013, Florin Cergan a primit una dintre transele de bani, in cuantum de 50.000 euro, pentru a o remite mamei sale Veronica Cirstoiu, spun procurorii. Veronica Cirstoiu la randul sau, potrivit intelegerii cu persoanele implicate si interesate, urma sa transmita aceasta transa unuia dintre judecatorii investiti cu judecarea uneia dintre cauzele respective, mai sustin procurorii DNA, care precizeaza ca au procedat la constatarea infractiunii flagrante.

"Ca urmare, la data de 9 august 2013, procurorii au dispus retinerea invinuitului Cergan Florin pe un termen de 24 de ore, urmand a fi prezentat instantei cu propunere de arestare preventiva. (...)

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu lucratori din cadrul Serviciului Roman de Informatii si al Directiei Generale Anticoruptie".

In aceeasi zi, DNA a cerut si a primit de la Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecatori, avizul pentru incuviintarea retinerii si arestarii preventive a Veronicai Cirstoiu.

Pe 13 august, Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ca in aceeasi cauza a inceput urmarirea penala si fata de Dinel Staicu, acuzat de dare de mita, si fata de fratele sau, Marian Staicu, acuzat de complicitate la dare de mita. Procurorii sustin ca in perioada august 2011 - februarie 2012, Dinel Staicu - atat in mod direct, cat si cu ajutorul fratelui sau, Marian Staicu si a invinuitei Carmen Ioana Popescu - a promis suma de 1.500.000 euro. La o data ulterioara, cu ajutorul unor intermediari, Dinel Staicu a dat suma de 1.200.000 euro Veronicai Cirstoiu, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, se arata in rezolutia de incepere a urmaririi penale.

Potrivit DNA, Dinel Staicu i-a dat acesti bani Veronicai Cirstoiu pentru ca aceasta, in calitate de judecator la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala si membru al completului care a fost investit sa solutioneze dosarul avand ca obiect contestatia in anulare formulata de Staicu (fost Nutu) Dinel, sa pronunte o hotarare favorabila acestuia.

Scopul mitei, spun surse judiciare citate de Mediafax, ar fi fost anularea condamnarii la 7 ani de inchisoare a lui Dinel Staicu, decizie care chiar s-a luat in februarie 2012. Veronica Cirstoiu este una dintre cele trei judecatoare care au anulat condamnarea la sapte ani de inchisoare a lui Dinel Staicu in dosarul fraudarii Bancii Religiilor.

Pe 27 februarie, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie la acea vreme, Daniel Morar, afirma intr-o conferinta de presa ca i-a socat pe procurorii anticoruptie decizia prin care a fost anulata condamnarea definitiva a lui Dinel Staicu, pentru fraudarea cu peste cinci milioane de euro a Bancii Religiilor.

Inculpatii din dosar: trimisi in judecata in stare de arest preventiv: Veronica Cirstoiu - judecator la Curtea de Apel Bucuresti-Sectia I penala (in prezent suspendata din functie - 20 noiembrie 2013 - n.red.), in sarcina careia s-au retinut infractiunile de luare de mita, trafic de influenta, complicitate la trafic de influenta, instigare la spalare a banilor, comisa in legatura directa cu infractiunea de luare de mita, inselaciune in forma continuata (65 acte materiale), doua infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata si infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (65 acte materiale) Florin Cergan - fiul judecatoarei Cirstoiu Veronica, in sarcina caruia s-a retinut complicitate la infractiunea de trafic de influenta Lucian Bagia - avocat in Baroul Sibiu, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de trafic de influenta si fals in inscrisuri sub semnatura privata, comisa in legatura directa cu infractiunea de trafic de influenta Dinel Staicu - consultant financiar, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de dare de mita si cumparare a influentei Carmen Ioana Popescu - economist, in sarcina careia s-au retinut: complicitate la infractiunile de dare de mita si cumparare a influentei, precum si infractiunea de participatie improprie la infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, comisa in legatura directa cu infractiunea de trafic de influenta. trimisi in judecata in stare de libertate: Marian Staicu - arestat preventiv in alta cauza, consultant in investitii financiare (fratele lui Staicu Dinel), in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de cumparare a influentei, complicitate la cumparare a influentei, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, comisa in forma participatiei improprii si in legatura directa cu infractiunea de trafic de influenta, precum si complicitate la infractiunea de dare de mita Adriana Dascalu - in sarcina careia s-au retinut sase infractiuni de trafic de influenta,

complicitate la luare de mita, fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (2 acte materiale), comisa in legatura directa cu infractiunea de trafic de influenta si complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata, comisa in legatura directa cu infractiunea de trafic de influenta Giorgel Zgabei - avocat in Baroul Bucuresti, in sarcina caruia s-a retinut complicitate la infractiunea de trafic de influenta Marilena Cucianu - in sarcina careia s-au retinut: complicitate la infractiunea de inselaciune in forma continuata (50 acte materiale), doua infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata si infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (50 acte materiale).

Masuri asiguratorii luate in dosar: Procurorii au dispus aplicarea dispozitiilor legale privitoare la confiscarea extinsa, in cazul judecatoarei Veronica Cirstoiu si a fiului acesteia, Cergan Florin.

Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile apartinand inculpatilor Cirstoiu Veronica si Cergan Florin, in vederea: - confiscarii speciale a sumelor de 630.000 euro (care a facut obiectul infractiunii de luare de mita) si 156.351 lei (cu care s-a constituit parte civila Curtea de Apel Bucuresti, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune) de la inculpata Cirstoiu Veronica - pentru confiscarea extinsa a bunurilor lui Cirstoiu Veronica (in perioada 2007 si pana in prezent); - pentru confiscarea extinsa a bunurilor lui Cergan Florin (din anul 2008 si pana in prezent).

Dosarul "Aparatura medicala pentru penitenciare" - Serban Bradisteanu

Fost senator PSD, dar mult mai celebru pentru abilitatile de chirurg, Serban Bradisteanu este acuzat ca a primit mita patru milioane de euro in conturile unei firme offshore pe care o detine in Insulele Virgine Britanice in schimbul achizitionarii de aparatura medicala supraevaluata si inutila. Prima faza a procesului s-a incheiat, dupa doi ani si jumatate, cu achitarea medicului. Apelul DNA a fost admis de judecatori in decembrie 2010, cand s-a decis rejudecarea procesului. Recursul lui Bradisteanu a fost respins in noiembrie 2011. Procesul se va rejudeca la Tribunalul Bucuresti.

Departamentul National Anticoruptie (DNA) a anuntat, la inceputul lui mai 2006, ca a inceput urmarirea penala impotriva mai multor persoane (Serban Bradisteanu, Dumitru Constantin - sef sectie Spitalul Militar, Dumitru Emanuel Parausanu - sef Serviciul medical Independent al Administratiei Penitenciarelor, Adrian Streinu Cercel, Irina Doina - secretar general adjunct al Ministerului Justitiei, Daniela Nazdravan - consilier la Ministerul Justitiei si Florica

Topologeanu - director in cadrul Ministerului Justitiei) pentru abuz in serviciu in forma calificata. Aproape un an mai tarzuiu, la sfarsitul lui martie 2007, procurorii au anuntat trimiterea in judecata a lui Serban Bradisteanu si scoaterea de sub urmarirea penala a celorlalti invinuiti.

Celebrul doctor, senator PSD in perioada 2000-2004, a fost acuzat de luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor publice. Potrivit rechizitoriului, „in perioada 2001-2002, in calitate de presedinte al comisiei de evaluare in cadrul unei licitatii organizate de Ministerul Justitiei, inculpatul a decis atribuirea contractelor de achizitionare, din bani publici, a unor echipamente medicale pentru dotarea spitalelor din sistemul penitenciar si a spitalului „Profesor dr.Constantin Angelescu”, cu incalcarea flagranta a normelor legale in materie.

Viciind intreaga procedura de licitatie, inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru a favorizat firmele CC MED AG-Elvetia si BIOMEDICA GmbH-Austria prin atribuirea discretionara a contractelor de furnizare de produse, cauzand un prejudiciu real in dauna Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) in valoare de 9.169.606 euro.

In schimbul favorizarii la licitatie a firmelor sus mentionate, prin folosirea abuziva a pozitiei pe care o ocupa, inculpatul Bradisteanu Serban Alexandru a primit, in conturile firmei sale off-shore Arnell Development Ltd (din Insulele Virgine Britanice), deschise la Union Bank of Switzerland din Zürich, sumele de 500.000 USD si 3.594.333 euro, reprezentand mita pentru activitatea desfasurata in cadrul comisiei de evaluare a licitatiei.”

Mai mult, arata investigatorii, „institutiile medicale beneficiare au semnalat ca echipamentele medicale astfel achizitionate au fie o utilitate limitata, fie sunt inutilizabile din lipsa de cazuistica medicala ori a banilor necesari pentru achizitionarea consumabilelor aferente. Valoarea aparaturii medicale neutilizate de catre cele sase spitale penitenciar si de Spitalul „Profesor dr.

Constantin Angelescu” este in valoare de 3.356.878,02 euro.”

Urmarirea penala a inceput in 4 mai 2006. Inculpatul a fost trimsi in judecata pe 22 martie 2007.

Masuri asiguratorii luate in dosar: lui Serban Bradisteanu i s-a interzis, in iunie 2006, sa paraseasca tara (masura ridicata in ianuarie 2009), iar in august 2006 i s-au blocat toate conturile din Romania si Europa si i s-a pus sechestru asigurator pe mai multe bunuri (o garsoniera si doua case evaluate la 1,6 milioane de euro).

Sentinte pronuntate: 3 decembrie 2009 - inculpatul a fost achitat Motivarea sentintei: "Sustinerile Parchetului, in sensul ca numai inculpatul s-a ocupat, personal, de intocmirea caietului de sarcini nu poate fi primita de catre instanta, (....) din declaratiile tuturor martorilor audiati, a tuturor membrilor comisiei, a reiesit impartirea sarcinilor intre membrii comisiei, medici de profesie, ce urmau sa se ocupe de partea tehnica si membri reprezentanti ai Ministerului de Justitie ce urmau sa se ocupe de partea juridica. De altfel niciunul dintre membrii comisiei, audiati, nu a sustinut ca inculpatul ar fi incercat sa poarte discutii cu acestia, care sa ii determine sa accepte o anumita forma a certificatului de sarcini sau

ca ar fi refuzat dupa predarea caietului de sarcini sa le prezinte informatii sau sa le raspunda la eventualele intrebari legate de aceste documente, in masura in care acestea ar fi fost studiate de catre membrii comisiei. Concluzia indubitabila, desprinsa de reprezentantii DNA in sensul ca inculpatul Bradisteanu, in calitate de presedinte al Comisiei de evaluare s-a implicat total intr-o activitate ce excedea competentelor sale, nu reiese nici din modalitatea in care au fost intocmit dosarul de echipamente medicale, martorii audiati specificand in mod expres in declaratiile date ca fiecare dintre ei a depus specificatii pentru domeniile din care faceau parte sau pentru institutiile pe care le reprezentau, in urma deplasarilor in teren, dar si a discutiilor purtate intre acestia. A sustine faptul ca intreaga raspundere ii revine inculpatului in conditiile in care toti martorii au recunoscut cu nu aveau cunostintele necesare pentru a intocmi asemenea fise, dar ca nici nu au adus la cunostinta comisiei sau a ministrului secretar de stat, care supraveghea desfasurarea licitatiei, asa cum a aratat ministrul de Justitie, Rodica Stanoiu in declaratia sa, fara a tine cont de conjunctura in care se desfasura intreaga licitatie, de presiunea exercitata pe plan politic si de faptul ca toti membrii comisiei, cunoscand aceste elemente, s-au complacut in situatia de a nu-si indeplini obligatiile legale ad literam, ar insemna, in opinia instantei, sa accepte posibilitatea fabricarii vinovatiei unei persoane."

13 decembrie 2010 - apelul DNA a fost admis, procesul urmand sa fie rejudecat pe fond de catre Tribunalul Bucuresti. Sentinta poate fi atacata cu recurs.

7 noiembrie 2011 - ICCJ a respins recursurile inaintate de Bradisteanu si DNA. Procesul se va rejudeca la Tribunalul Bucuresti.

7 ianuarie 2014 - Serban Bradisteanu este ACHITAT. Decizia nu este definitive.

Pozitia acuzatului: „Nu am comis nicio ilegalitate.�

Dosarul "Kenya" - Mihail Boldea Mihail Boldea este acuzat ca este liderul unui grup infractional care se ocupa cu inselaciuni imobiliare, prejudiciul fiind de peste 1,5 milioane euro. Pe 17 martie, el a parasit teritoriul Romaniei cu o masina si in ziua urmatoare a ajuns in Turcia, de unde a luat o cursa de avion si a ajuns in Kenya. DIICOT a solicitat ICCJ arestarea preventiva a deputatului, dupa care el a fost dat in urmarire internationala.

Pe 28 iunie, DIICOT a dispus trimiterea in judecata a 19 inculpati, 11 in stare de arest preventiv, printre care si deputatul (n.r. nu mai detine aceasta functie in prezent) Mihail Boldea, ca urmare a destructurarii unui grup infractional organizat, specializat in savarsirea infractiunilor de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri oficiale si uz de fals.

Inculpatii au fost trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat si inselaciune cu consecinte deosebit de grave.

Potrivit

DIICOT,

inculpatii

au

actionat

sub

coordonarea

lui

Mihail

Boldea.

Potrivit DIICOT: - Membrii gruparii, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galati si Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curtii de Arbitraj Galati, identificau terenuri si imobile, situate in zone centrale ale municipiului Galati, proprietatea Consiliului Local Galati sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate in vederea confiscarii speciale in cauze penale, pe care le treceau in proprietatea altor membri ai grupului.

- In acest scop, inculpatii au utilizat hotarari judecatoresti falsificate sau pronuntate in baza unor acte false, respectiv hotarari arbitrale, pronuntate in fals.

- Membrii gruparii instrainau ulterior imobilele catre terte persoane, cumparatori de buna credinta, modalitate in care obtineau beneficii financiare substantiale.

- Tot in urma anchetei s-a dovedit ca inculpatii au incercat sa obtina aproximativ cinci milioane lei prin inducere in eroare si folosire de mijloace frauduloase, respectiv a unui contract de prestari servicii falsificat si a unui bilet la ordin completat in fals, in dauna unei societati comerciale din municipiul Galati.

- In sarcina inculpatilor se mai retine ca au incercat sa obtina suma de aproximativ 5 milioane lei, prin inducere in eroare si folosire de mijloace frauduloase, respectiv a unui contract de prestari servicii falsificat si a unui bilet la ordin completat in fals, in dauna unei societati comerciale din municipiul Galati.

Sandalul fugii in Kenya In momentul in care in luna martie procurorii au cerut ridicarea imunitatii sale parlamentare si incuviintarea parlamentului pentru perchezitii si retinere, deputatul Mihail Boldea a fost dat disparut, iar un intreg scandal mediatic a urmat.

Pe numele lui Boldea s-a emis un mandat de arestare international si timp de cateva zile au circulat tot felul de supozitii sau declaratii referitoare la tara unde se ascunde Boldea. In cele din urma presedintele Basescu a iesit intr-o conferinta de presa si a anuntat ca Boldea se afla in Kenya. Dupa aceasta informatie, fostul deputat a inceput sa ia legatura cu presa din tara si in repetate randuri a zis ca se intoarce in tara, ca nu a vrut sa dispara si ca nu stia de mandatul de arestare de pe numele sau.

Pe 27 martie 2012 Mihail Boldea a fost adus in tara si a fost dus in arestul IJP Galati.

Din martie 2012 si pana in prezent Mihail Boldea este in arest preventiv.

In 28 iunie 2012, Boldea a fost trimis in judecata, iar in septembrie si-a dat demisia din Camera Deputatilor.

Initial, cauza a fost trimisa joi spre solutionare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar dupa demisia lui Boldea din Parlament din 18 septembrie, dosarul a fost trimis intai la Curtea de Apel Galati si apoi, la cererea lui Boldea, la Curtea de Apel Iasi.

Alte masuri luate in dosar: Procurorii au pus sechestru asigurator pe 6 imobile (2 apartamente si 4 terenuri), din judetul Galati, ce ii apartin deputatului Mihail Boldea, precum si pe sumele de 130.000 de euro si 240.000 de lei, virate de deputat pe 16 martie, cu doar o zi inainte de parasi Romania, in conturile bancare deschise pe numele a doi invinuiti.

Alte persoanele inculpate: Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galati Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curtii de Arbitraj Galati Boza Bogdan Alexandru Mirica Sava Lucian Mirica Carmen Petrea Elena si alti inculpati Pozitia acuzatului: Este un abuz al pocurorilor DIICOT Galati tolerat de structurile centrale care vor sa dovedeasca in fata forurilor politice ca au activitate. Am adus la cunostinta ca procurorii DIICOT cheama persoane de care trag, efectiv trag de ei, fac presiuni fizice, presiuni psihice pentru ca acestia sa declare ce doresc domnii procurori.

Decizii luate in dosar: 26 septembrie 2012 - Inalta Curte trimite jduecarea dosarului la Curtea de Apel Galati mai intai, si apoi, pe 5 noiembrie, la cererea lui Boldea, la Curtea de Apel Iasi.

Dosarul "Zeus 2 (Bani europeni pentru poduri)" Constantin Nicolescu Baronul PSD de Arges, presedintele CJ, Constantin Nicolescu, a fost trimis in judecata pentru fraudarea de fonduri europene - circa 1 milion de euro - destinate reconstructiei a doua poduri despre care CJ a atestat ca fusesera afectate de inundatiile din primavara si vara anului 2005. In realitate insa, dupa cum sustin procurorii DNA, indundatiile nu

afectasera constructiile, iar firma care s-a ocupat de reabilitare a fost aceeasi ZEUS SA, firma de casa a PSD, implicata si in celalalt dosar de coruptie al lui Nicolescu "Bani europeni pentru scoli". Mai mult, pentru a face niste lucrari suplimentare la poduri - nenecesare dupa cum sustin procurorii - Nicolescu ar fi primit o mita de peste 100.000 de euro de la patronul firmei Zeus.

Dosarul a debutat pe 19 februarie 2013 la Curtea de Apel Bucuresti.

Potrivit DNA, in cursul lunii martie 2009, CJ Arges, in calitate de autoritate contractanta, a organizat o procedura de achizitie publica prin licitatie deschisa ce avea ca obiect reabilitarea a doua poduri afectate de inundatii.

In concret, era vorba de reconstructia a doua poduri amplasate pe drumuri judetene, in localitatile Cateasca, respectiv Ciomagesti. Fondurile respective proveneau din accesarea unui proiect finantat din fonduri PHARE destinat strict reabilitarii obiectivelor de infrastructura rutiera si de mediu afectate de inundatiile din perioada aprilie - mai si iulie - august 2005.

Pentru a accesa banii europeni, functionari din cadrul CJ Arges au atestat in cererea de finantare, in mod nereal, ca respectivele poduri fusesera afectate de inundatii, desi unul dintre ele, cel din comuna Cateasca, fusese avariat anterior, asadar nu era eligibil pentru proiectul respectiv.

Ca urmare, a fost incheiat contractul de finantare nerambursabila in baza caruia au fost efectuate plati din Programul PHARE in valoare de 984.164,38 de euro, echivalentul sumei de 4.408.269,11 lei, fonduri obtinute pe nedrept, ce reprezinta paguba creata Ministerului Dezvoltarii Regionale. ] Lucrarile de constructie au fost executate de catre ZEUS si Dracones Grup, cea din urma avand ca asociat un afin al presedintelui Consiliului Judetean Arges, respectiv ginerele acestuia. Mai mult, furnizor de bunuri pentru constructia lucrarii era SC SETRO METAL GROUP SA Campulung, firma controlata de asemenea, de o ruda apropiata a presedintelui Consiliului Judetean.

Pe baza unor inscrisuri falsificate, in cadrul unei proceduri de achizitie complet falsificate, in cursul lunii iunie 2010, CJ Arges a atribuit aceleiasi firme, ZEUS, un contract in valoare de peste 1 miliond e euro, pentru presupuse lucrari suplimentare la acelasi pod care, in realitate nu se mai justificau, fiind executate anterior, in luna martie 2010.

Pentru acest "serviciu", Nicolescu ar fi primit mita de la patronul companiei Zeus un spatiu comercial situat in municipiul Pitesti, in suprafata de peste 300 mp, in valoare de 447.000 lei.

Pentru a disimula infractiunea de coruptie, la data de 23 martie 2009, Nicolescu si patronul au incheiat un contract fictiv de vanzare-cumparare.

Pe 11 septembrie 2012, DNA a inceput urmarirea penala in acest dosar. Atunci, aflat la DNA unde i s-au prezentat acuzatiile, Constantin Nicolescu a fost scos pe targa din sediul Directiei.

Nicolescu a fost diagnosticat atunci cu sindrom coronarian acut, fiind internat, timp de o saptamana, la Sectia de Terapie Intensiva coronarieni.

Persoanele inculpate: - NICOLESCU CONSTANTIN, presedinte al Consiliului Judetean Arges, in sarcina caruia sau retinut infractiunile de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata; abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata; luare de mita; fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura directa cu infractiunea de luare de mita; fals intelectual in forma continuata; - DOBRE GRIGORE, asociat si administrator la SC ZEUS S.A. Pitesti, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata, dare de mita; fals in inscrisuri sub semnatura privata; fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsit in legatura directa cu infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial; - DIDEA IONEL, notar public in cadrul Biroului Notarului Public "DIDEA IONEL" din municipiul Pitesti (la data savarsirii faptelor), in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de fals intelectual; - MERCEA CODRUTA-LAVINIA, consilier superior, in cadrul Consiliului Judetean Arges Directia Tehnica si de Dezvoltare (la data savarsirii faptelor) in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial; fals intelectual si uz de fals; NICOARA MIHAIL-GABRIEL, consilier superior in cadrul Consiliului Judetean Arges Directia Tehnica si de Dezvoltare, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata;fals intelectual si uz de fals; PINTILIE IULIANA MIOARA, subinginer in cadrul Regiei Autonome Judetene de Drumuri Arges, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata; BOCIOACA SABINA-ELENA, inspector superior in cadrul Consiliului Judetean Arges Serviciul Financiar, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial; FLORESCU AURELIA-MIRELA, consilier juridic in cadrul Consiliului Judetean Arges -

Serviciul Achizitii Licitatii, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial; DOBRE CRISTINA, consilier superior in cadrul Consiliului Judetean Arges - Serviciul Achizitii Licitatii, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial; STANCU OLGA, economist in cadrul Consiliului Judetean Arges - Serviciul Unitate de Implementare Proiect Management Integrat al Deseurilor Solide, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial; PLETOIU ECATERINA, asociat, administrator si director la SC PROIECT INFRA 2005 SRL Pitesti, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsit in legatura directa cu infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, in forma continuata.

Masuri suplimentare luate in dosar: DNA precizeaza ca a dispus instituirea sechestrului penal pe bunurile mobile/imobile apartinand inculpatilor Nicolescu Constantin, Oprescu Corneliu, Mercea Codruta Lavinia, Nicoara Mihail Gabriel, Pintilie Iuliana Mioara, Bocioaca Sabina Elena, Florescu Aurelia Mirela, Dobre Cristina, Stancu Olga si Dobre Grigore, pana la concurenta sumelor reprezentand prejudiciul.

Totodata, s-a dispus instituirea sechestrului penal, pe bunul imobil in valoare totala de 447.000 lei (bun primit cu titlu de mita de catre Nicolescu Constantin de la Dobre Grigore, in mod disimulat),

Dosarul “Retrocedari ilegale� – Cristian Poteras Primarul sectorului 6, Cristian Poteras, este acuzat ca ar fi atribuit ilegal titluri de proprietate pentru 12 hectare de teren in Capitala.

Printre beneficiari s-ar fi aflat si un var al sotiei edilului. La nivelul lui 2006, valoarea terenurilor retrocedate neintemeiat era de 58 de milioane de euro, sustin procurorii. Proprietatile au fost vandute ulterior, pentru circa 82 de milioane de euro.

Anchetatorii sustin ca, "in cursul anului 2006, inculpatii, in calitate de functionari publici in cadrul Primariei Sectorului 6 Bucuresti si de membri in cadrul Subcomisiei locale de aplicare a Legii fondului funciar Sector 6, nu si-au respectat atributiile de serviciu referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a condus la eliberarea, cu incalcarea dispozitiilor

legale, a sase titluri de proprietate pentru suprafata totala de 119.647,64 mp teren intravilan situat in municipiul Bucuresti".

Terenurile retrocedate aveau o situatie juridica incerta sau atribuirea lor a fost facuta chiar prin incalcarea dreptului de proprietate al altor persoane, se arata in actele de acuzare. Mecanismul utilizat a fost extrem de simplu: mai multe persoane care revendicasera terenuri in sectorul 6 "au cedat drepturile litigioase catre acelasi grup de interese in schimbul sumelor totale de 417.900 euro si 40.000 lei".

La scurt timp de la cumpararea drepturilor litigioase, dreptul de proprietate era reconstituit de autoritati. Insa, avand in vedere ca terenurile revenidicate nu mai erau disponibile pentru retrocedarea in natura, solicitantii au primit terenuri in alte zone ale Capitalei. Anchetatorii sustin ca acestea erau mult mai bine cotate din punct de vedere imobiliar (Bd. Timisoara, str. Valea Oltului sau Drumul Taberei).

La putina vreme dupa primirea terenurilor, beneficiarii (printre care se numara si un var al sotiei lui Poteras) le-au vandut, pretul total al tranzactiilor fiind de 82,3 milioane de euro. Paguba creata patrimoniului Municipiului Bucuresti, respectiv Clubului Sportiv Rapid, Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie ICECHIM si Academiei Romane – Institutul de Biologie a fost estimata la 58,2 milioane de euro.

Urmarirea penala in acest dosar a debutat pe 28 octombrie 2009, iar inculpatii au fost trimisi in judecata pe 2 martie 2011. Cristian Poteras este acuzat de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave (sase infractiuni diferite).

Masuri asiguratorii luate in dosar: sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile detinute de inculpate.

Alte persoane inculpate in dosar: - Gheorghe Floricica, secretar al Primariei Sectorului 6 Bucuresti si secretar al Subcomisiei locale de fond funciar de pe linga Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave (6 infractiuni); - Dumitru Vultur, director executiv adjunct al Directiei Tehnice (Urbanism) din cadrul Primariei Sectorului 6 in perioada 2005-2008, specialitatea juridica, si membru al Subcomisiei locale de fond funciar de pe linga Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave (5 infractiuni); - Daniel Moise, sef Birou Evidenta activitatilor agrare din cadrul Primariei Sectorului 6 in perioada 2005-2006, specialitatea agronomie, si membru al Subcomisiei locale de fond funciar de pe linga Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave (2 infractiuni);

- Petre Boncea, referent in cadrul Serviciului Cadastru, Date Urbane si Fond Funciar, specialitatea masuratori topografice, si membru al Subcomisiei locale de fond funciar de pe linga Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave (6 infractiuni); - Cristina Popescu, sef Serviciu Cadastru Date Urbane si Fond Funciar in perioada 2005 - 2006, pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave (6 infractiuni), fals intelectual in legatura cu infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice (6 infractiuni); - Dorina Piftor, consilier in cadrul Serviciului Cadastru Date Urbane si Fond Funciar, pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave (4 infractiuni) si fals intelectual in legatura cu infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice (4 infractiuni) Pozitia acuzatului: "Asteptam cu nerabdare sa fiu trimis in judecata. Am aflat ulterior ca unul dintre clientii care au cumparat un teren deja retrocedat era ruda cu fosta mea sotie."

Dosarul “Achizitii de lux 1” – Mihai Necolaiciuc In perioada in care era director general al CFR, Mihai Necolaiciuc ar fi ordonat achizitii ilegale in valoare de peste 18 milioane de euro, sustin procurorii DNA. Fostul sef al Cailor Ferate Romane a fugit din tara in 2005 si a fost prins de autoritati patru ani mai tarziu, pe teritoriul Statelor Unite. Procedura de extradare a demarat imediat si pe 20 aprilie 2011 Necolaiciuc a ajuns in Romania.

Astfel, potrivit rechizitoriului, "in perioada 2001-2003, inculpatul Necolaiciuc Mihai, in calitate de director general al Companiei Nationale a Cailor Ferate Romane (CNCFR) si ordonator principal de credite, a angajat compania intr-o serie de relatii contractuale nelegale, in urma carora au fost platite din bugetul companiei, cu incalcarea prevederilor legale, produse, bunuri si servicii care, fie nu au fost deloc livrate, fie s-au dovedit a fi necorespunzatoare calitativ si nefolositoare companiei".

Este vorba de panouri de afisaj in statiile CFR, un sistem de monitorizare a 100 km de traseu de cale ferata, cuplaje electrice, schimbatoare de cale ferata (macazuri), motorina si solutie de ignifugare. "Din probatoriu a rezultat ca furnizorii erau societati care nu aveau autorizatie de furnizor feroviar AFER pentru livrarea de bunuri si servicii catre CNCFR. Mai mult, acestea erau fie firme paravan – care desfasoara o activitate aparenta, in realitate neavand personal calificat si nici posibilitati tehnologice pentru a furniza serviciile in cauza - fie firme fantoma (firme fara activitate, avand sedii fictive). S-a dovedit ca o parte din administratorii acestor firme erau persoane cu antecedente penale", mai spun anchetatorii.

In plus, contractele ar fi fost incheiate fara a exista o decizie a adunarii generale a actionarilor sau a consiliului de administratie, a unui proiect sau referat de necesitate, a unui studiu de fezabilitate sau a unui buget aprobat. Procurorii sustin ca prin aceste operatiuni a fost creat un prejudiciu de 580.663.188.284 lei vechi (18.368.442 de euro la cursul de schimb din respectiva perioada) in dauna CNCFR. O parte din suma (respectiv 4.525.570 de euro) au provenit dintr-un credit de la Banca Europeana de Investitii, care era destinat exclusiv refacerii infrastructurii feroviare afectate de calamitati naturale.

Potrivit informatiilor investigatorilor, Mihai Necolaiciuc ar fi plecat din tara in cursul anului 2005. La 16 martie 2007, Judecatoria Sectorului 1 a admis cererea procurorilor anticoruptie si a dispus emiterea unui mandat de arestare preventiva, fiind emise, in acelasi timp, un mandat european de arestare si un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii.

In iunie 2009, Necolaiciuc a fost arestat pe teritoriul SUA. In momentul retinerii, el avea asupra sa acte de identitate venezuelene. In 2 martie 2011, o instanta din Florida a aprobat extradarea in Romania. Avocatul lui necolaiciuc a anuntat ca clientul sau renunta la caile de atac pe care le mai are la dispozitie, in conditiile in care asta ar insemna sa ramana inca o perioada de cativa ani in spatele gratiilor pe teritoriul american.

Alte persoane cercetate in dosar: - Mihail Gabriel Misir (seful Serviciului Achizitii din Directia Comerciala a CN CFR in perioada 1 septembrie 1999 – 26 noiembrie 2001, director al Directiei Comerciale pana in 16 decembrie 2003), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata; - Viorica Olaeru (director al Directiei Economice in perioada noiembrie 2001 - octombrie 2003), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; - Ilie Vladut (planificator principal in perioada 1998-2001, inspector de specialitate pana in anul 2003, ambele functii fiind in cadrul Serviciului Aprovizionare din subordinea Directiei Comerciale), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; - Dragos Vasile Vladut (sef al Serviciului Aprovizionare in perioada noiembrie 2001 - februarie 2003), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; - Maria Ana Matei (director al Directiei Comerciale in perioada decembrie 2000-aprilie 2001, director al Directiei Economice in perioada aprilie - noiembrie 2001), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave;

- Octavian Costea (consilier juridic in cadrul Directiei Comerciale, ianuarie 2001 - ianuarie 2004), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; - Adrian Tolea (seful Serviciului Cadastru 2001-2003), pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; - Marius Iliusca, pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; - Nicula Ovidiu Lucian (administrator al SC General Invest SRL Cluj Napoca), pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave.

Masuri asiguratorii luate in dosar: sechestru asupra bunurilor imobile si a sumelor de bani detinute de catre Mihai Necolaiciuc, Viorica Olaeru, Dragos Vasile Vladut, Ilie Vladut si Ovidiu Lucian Nicula.

Pozitia acuzatului: "Sunt nevinovat si ma voi intoarce acasa pentru a o dovedi."

Dosarul "Duicu" - Adrian Duicu, baronul PSD de Mehedinti Adrian Duicu, baronul PSD si sef al CJ Mehedinti, este judecat intr-un dosar in care e acuzat de catre DNA de trafic de influenta pentru ca ar fi intervenit pe langa membri inalti ai guvernului si administratiei centrale pentru a mentine si promova in functie seful politiei judetene. Potrivit DNA, Duicu ar fi comis trafic de influenta

Ce acuza procurorii anticoruptie Procurorii DNA au inceput urmarirea penala in cazul lui Adrian Duicu pe 3 aprilie pentru trafic de influenta, cumparare de influenta, instigare la dare de mita, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatii nedestinate publicitatii, in scopul obtinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz in serviciu si doua infractiuni de folosire a influentei si autoritatii, de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid politic, in scopul obtinerii pentru altul de foloase necuvenite, mentioneaza Mediafax, citand din comunicatele DNA. Constantin Stefan Ponea, seful IPJ Mehedinti la data faptelor, este acuzat de trafic de influenta si cumparare de influenta, iar omul de afaceri Constantin Popescu, de folosire a influentei si autoritatii, de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid politic, in scopul obtinerii pentru altul de foloase necuvenit.

Dupa inceperea urmaririi penale si retinerea lui Ponea, ministrul Afacerilor Interne a dispus retragerea lui de la comanda Inspectoratului de Politie Judetean Mehedinti si punerea lui la dispozitie.

In acelasi dosar sunt urmariti penal secretarul Consiliului Judetean (CJ) Mehedinti, Stefan Mednyasky, sefa Casei de Asigurari de Sanatate a judetului, Elisabeta Rolea, managerul Spitalului Judetean de Urgenta, Doina Boruga, si alte sase persoane, avand calitatea de suspect.

DNA: Duicu afirma ca are influenta asupra unor membri ai Guvernului si ca il va putea propulsa pe Ponea de la sefia IPJ Mehedinti la o fucntie mai mare in Politia Romana Potrivit ordonantei de efectuare a urmaririi penale, in perioada martie-iunie 2013, presedintele CJ Mehedinti, Adrian Duicu, ar fi afirmat, intr-o discutie cu seful IPJ Mehedinti, Stefan Ponea, ca are influenta asupra unor membri ai Guvernului, unor functionari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne si a seful Inspectoratului General al Politiei Romane, pe de o parte, precum si asupra unor consilieri locali din CL Orsova, pe de alta parte.

Duicu i-ar fi promis lui Ponea ca isi va folosi aceasta influenta pentru a-i determina pe membrii Guvernului, functionarii publici din conducerea MAI si pe seful Politiei Romane, Petre Toba, sa il mentina temporar pe Ponea in functia de inspector sef al IPJ Mehedinti, iar la o data ulterioara sa il numeasca director adjunct al Directiei de Ordine Publica din Inspectoratul General al Politiei Romane, precum si sa numeasca o persoana din familia acestuia intr-o functie de conducere in cadrul Ministerului Public.

"In ceea ce ii priveste pe membrii Consiliului Local al municipiului Orsova, influenta urma a fi exercitata pentru a-i determina sa aprobe scoaterea din domeniul public si concesionarea, catre o alta persoana din familia lui Ponea Constantin Stefan, la un pret 'convenabil', a doua suprafete de teren (in suprafata totala de aproximativ 200 de metri patrati, terenuri situate in centrul municipiului Orsova si reprezentand acostamentul unei strazi)", au scris procurorii in documentul citat.

Potrivit procurorilor, un membru al familiei lui Ponea a obtinut cele doua suprafete de teren, in urma interventiei lui Duicu, care si-a folosit influenta asupra a 11 membri ai Consiliului Local Orsova, prin intermediul si cu ajutorul presedintelui PSD Orsova, Constantin Popescu.

"Ca urmare a exercitarii influentei, consilierii locali au votat scoaterea din domeniul public si concesionarea celor doua suprafete de teren. Cele doua suprafete de teren erau inscrise in cartea funciara a localitatii Orsova ca apartinand domeniului public al Statului Roman, prin urmare, ele nu puteau fi trecute in domeniul privat al localitatii Orsova (si apoi concesionate); in aceste imprejurari, folosul obtinut prin dobandirea acestor doua suprafete de teren in conditiile aratate, este unul necuvenit, obtinut prin nesocotirea prevederilor legale care reglementeaza regimul juridic al proprietatii publice", au precizat procurorii.

Presedintele CJ Mehedinti i-a cerut in schimb lui Ponea sa determine un magistratul sa ii admita

cererea dintr-un dosar in care Duicu ceruse anularea raportului Agentiei Nationale de Integritate prin care s-a stabilit ca a fost in incompatibilitate.

"Folosindu-se de imprejurarea ca o persoana din familie este chiar sefa Sectiei de contencios administrativ si fiscal a instantei care avea de solutionat cauza respectiva, Ponea Constantin Stefan i-a promis lui Duicu Ioan-Adrian ca ii va obtine acest folos, in sensul ca hotararea care se va da in cauza amintita va fi una favorabila acestuia din urma", sustin procurorii.

DNA: Duicu si alti inculpati au premis accesul la informatii nepublice pentru a avea avantaj la o licitatie publica Potrivit anchetatorilor, in perioada mai - septembrie 2013, presedintele CJ Mehedinti, Adrian Duicu, si suspectele Daniela Popescu, director al Directiei Economice din CJ Mehedinti, si Doina Boruga, manager al Spitalului Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin, au permis unor persoane neautorizate (reprezentantii unui furnizor de echipamente medicale si ai unei societati de leasing) accesul la informatii care, la acel moment, nu erau destinate publicitatii.

"Informatiile reprezentau intentia reprezentantilor Consiliului judetean Mehedinti si ai Spitalului Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin de a demara o procedura de achizitie publica, precum si datele tehnice si financiare preconizate pentru aceasta achizitie publica, cu scopul de a obtine pentru cei doi agenti economici un folos necuvenit. Folosul urmarit a constat in impiedicarea altor competitori sa participe la licitatia publica ce avea sa fie organizata pentru achizitia publica si, implicit, in incheierea de catre cei doi agenti economici 'beneficiari ai informatiilor'a contractelor de achizitie publica in conditii financiare avantajoase pentru acestia si, corelativ, dezavantajoase tehnic si financiar pentru autoritatea publica contractanta (Spitalului Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin, institutia publica beneficiara a bunurilor ce aveau sa fie dobandite prin achizitie publica) si pentru Consiliul judetean Mehedinti (autoritatea publica locala care urma sa asigure finantarea acestei achizitii publice)", arata DNA. Folosind aceste informatii, reprezentantii celor doi agenti economici au intocmit o "oferta" care le era convenabila, pe care au transmis-o reprezentantilor CJ Mehedinti si ai Spitalului Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin, sustin anchetatorii.

Pe baza respectivei "oferte", reprezentantii Spitalului Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin (autoritatea publica contractanta) au intocmit documentatia de atribuire, care a fost transmisa Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice si apoi publicata in SEAP (sistemul electronic de achizitii publice) la 13 septembrie 2013.

"Intrucat au realizat faptul ca documentatia de atribuire publicata fusese "gresita" (in sensul ca nu permitea si achizitionarea de servicii financiare, anume incheierea contractului de leasing), documentatia de atribuire modificata si publicata din nou in SEAP. Date fiind conditiile tehnice si financiare stipulate in documentatia de atribuire, singura oferta a fost cea facuta de acesti doi agenti economici, oferta care a si fost declarata castigatoare", mai spun procurorii anticoruptie.

Pe de alta parte, in ianuarie 2014, tot presedintele CJ Mehedinti, Adrian Duicu, i-a determinat pe suspectii Socite Silvia si Mednyasky Stefan Ladislau, secretarul CJ, sa ii puna la dispozitie unei

anumite persoane subiectele pentru un concurs pentru ocuparea unei functii de sef serviciu in cadrul Directiei Economice a Consiliului Judetean Mehedinti. Avand subiectele de concurs, persoana in favoarea careia a actionat Duicu a castigat concursul, in conditiile in care se inscrisesera si alte persoane, sustine DNA. De asemenea, in decembrie 2013, inaintea sarbatorilor de iarna, Duicu si-ar fi folosit autoritatea si influenta in scopul de a obtine foloase necuvenite pentru doua societati comerciale, detinatoare a doua posturi de televiziune, societati pe care acesta le controleaza in fapt. "Folosul necuvenit obtinut de cele doua societati comerciale a constat in sumele de bani (aproximativ 60.000 lei) obtinute ca urmare a faptului ca Duicu Ioan-Adrian, prin intermediul suspectilor Bidilici Adrian si Mijache Loredana-Andreea, a impus tuturor primarilor si tuturor functionarilor publici cu functii de conducere de pe raza judetului Mehedinti sa plateasca contravaloarea unor 'urari' care aveau sa fie difuzate (sub forma unor anunturi scrise pe 'burtiera' ecranului) la cele doua posturi de televiziune. Fiecare persoana careia i s-a impus plata unor astfel de urari a trebuit sa plateasca suma de 600 lei", explica anchetatorii.

Duicu le-ar fi determinat pe suspectele Rolea Elisabeta-Zenovia si Feraru Grigorita, director, respectiv functionar public al Casei de Asigurari de Sanatate Mehedinti, sa-si indeplineasca atributiile de serviciu in asa fel incat sa favorizeze o anumita societate comerciala, controlata in fapt de catre presedintele CJ. "Favorizarea a constat in decontarea unor sume de bani pentru servicii paraclinice. In schimb, Duicu Ioan-Adrian le-a oferit si asigurat celor doua reprezentante ale CAS Mehedinti foloase pentru persoane din familia lor, respectiv detasarea uneia in cadrul Biroului Vamal Portile de Fier I si numirea alteia intr-o functie de conducere in cadrul aparatului tehnic al Primariei Drobeta Turnu Severin", sustine DNA. Nume grele mentionate in dosar: Traficul de influenta, presupus a fi avut loc in biroul oval de la Palatul Victoria De-a lungul intregii anchete, in presa au aparut o serie de stenograme in care, alaturi de Duicu si presupusul trafic de influenta, apar nume precum cel al premierului Victor Ponta sau Valeriu Zgonea.

In referatul de arestare al baronului DNA, procurorii au mentionat ca seful IGP, Petre Toba a mers la guvern la solicitarea premierului Victor Ponta si ca la discutiile cu Duicu ar fi participat si ministrul de interne de atunci, Radu Stroe. Ponta a negat insa ca l-a chemat pe Toba iar acesta, la randul sau a declarat ca nici premierul, nici ministrul Stroe nu au participat la discutiile cu Duicu.

Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a propus-o in septembrie 2013 pe Elisabeta Ponea pentru un post de conducere in DNA, insa ministrul a negat ca a formalizat aceasta propunere. A admis doar ca a avut discutii, intre alti candidati, si cu Elisabeta Ponea, intrucat era procuror sef la Curtea de Apel Craiova si era firesc sa discute cu ea.

Ulterior, la data de 30 iunie, Directia Nationala Anticoruptie confirma informatia ca ministrul

Justitiei, Robert Cazanciuc, a propus-o pe data de 2 septembrie 2013 pe Elisabeta Ponea, sotia fostului inspector -sef al Inspectoratului de Politie al Judetului Mehedinti, Constantin Stefan Ponea, in functia de procuror-sef al Sectiei Judiciare a DNA. Informatia, cuprinsa acum in propunerea de prelungire a arestarii preventive a baronului de Mehedinti Adrian Duicu, a fost prezentata in exclusivitate de Hotnews.ro pe data de 3 aprilie si dezmintita, la acea vreme, de Robert Cazanciuc.

Ce s-a discutat in "biroul oval" de la Guvern. Duicu: Stia tot Toba! Tot stie / Esti dubios, atata mi-a spus. Dificil e mai bun termenu' decat dubios. Ponea: Aha. Sunt suspicios Stenograma pe larg a presupusului trafic de influenta care ar fi avut loc in "biroul oval" indica, cel putin in versiunea prezentata de Adrian Duicu, faptul ca seful IGP, Petre Toba, avea cunostinta despre cazul Ponea, baronul PSD incercand sa aranjeze un post in Parchetul General pentru sotia sefului IJP Mehedinti cat si pentru seful IJP Mehedinti intr-un post de conducere in MAI. Duicu afirma ca Toba "o stie bine", "stia unde vrea sa se duca" sotia lui Ponea, iar acestuia ii comunica telefonic: "tie ti-a rezervat director adjunct la Ordine Publica". Discutia capata accente comice cand Duicu ii spune lui Ponea de mai multe ori ca este "dubios", dupa cate i-a spus Toba, iar Ponea ii raspunde: Aha. Sunt suspicios".

Duicu catre Ponea: Sunteti cel mai mare smecher (...) Un sfert de ora, in birou' oval, s-a vorbit despre familia dumneavoastra!

Pe larg despre aceste stenograme, aici.

Premierul Ponta a negat, in repetate randuri, ca l-ar fi chemat pe Petre Toba in biroul sau pentru a discuta cu Duicu.

"Nu l-am chemat niciodata pe dl Toba sa se intalneasca cu dl Duicu. De altfel, dl Toba este un politist de mare, cred ca prima data a fost numit in functie chiar de dl Oprea atunci cand era ministru, si a fost si a declarat adevarul atunci cand a fost chemat de procurori", a declarat Ponta.

Procurorii descriu in detaliu o intalnire la masa Ponta - Duicu la restaurantul Joseph: "Sunt cu premieru' aici la masa..."/ Premierul a negat ca ar fi luat masa cu baronul PSD: Si eu pot sa sun un prieten sa spun ca sunt cu Barack Obama la masa si va pun seful Federal Reserve Premierul Victor Ponta s-a intalnit cu baronul PSD, Adrian Duicu la masa in data de 8 iulie 2013 la restaurantul Joseph din Capitala, Dupa intalnire, Duicu ii comunica lui Ionel Georgescu ca i-ar fi rezolvat problema numirii la conducerea Directiei Anti-Frauda din ANAF. Ponta a negat, cand in presa au aparut detalii despre aceasta intalnire, ca ar fi luat masa cu Duicu. " Si eu pot sa sun un prieten sa spun ca sunt cu Barack Obama la masa si va pun seful Federal

Reserve. Nu a fost domnul Duicu la mine sa faca trafic de influenta, au fost altii", a spus Ponta.

Dialog intre al treilea om in stat si baron PSD. Zgonea: Da, sefu'? Da, sefu' de la Mehedinti? Duicu: Lasa gargara!

Baronul PSD, Adrian Duicu, il ruga, in februarie anul trecut, pe presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea "sa nu se bage" in schimbarea unui sef de vama, dupa cum reiese din interceptarile aflate la dosar. Relevanta pentru a ilustra influenta lui Adrian Duicu asupra liderilor de la varful PSD este discutia baronului de Mehedinti cu Valeriu Zgonea, al treilea om in stat.

Zgonea i se adreseaza cu "Da, sefu'? Da, sefu' de la Mehedinti" insa baronul Duicu i-o taie scurt: "Lasa gargara!".

Zgonea ii promite lui Duicu "sa nu se bage" in povestea schimbarii sefului de vama.

STENOGRAME: Baronul PSD il presa pe Doru Dumitrescu, un oficial din cadrul Ministerului de Interne, sa rezolve problema "cu Ponea" Baronul PSD, Adrian Duicu il preseaza pe Doru Dumitrescu, un oficial din cadrul Ministerului de Interne, sa rezolve problema "cu Ponea�

Dumitrescu vorbea, in martie 2013, cu baronul PSD apeland la cartela preplatita, dupa cum reiese din interceptari, dar acesta a explicat pentru HotNews.ro ca e numarul de telefon pe care-l foloseste de 15 ani si ca nu i-a facut vreo favoarea lui Ponea.

Cum ordona baronul PSD Adrian Duicu unor jurnalisti sa dea telefoane in numele unor televiziuni centrale de stiri, pentru a intimida o echipa de control a Internelor "Il suni acuma, in secunda asta! (...) Si spui ca esti de la Romania TV." "Dar repede (...) Ii spui ca esti de la B1." Asa le comanda, in urma cu un an, baronul PSD Adrian Duicu unor jurnalisti locali care lucrau si pentru televiziunile centrale Romania TV, B1 TV si Realitatea TV, dupa cum reiese din stenogramele incluse la dosarul presedintelui suspendat al CJ Mehedinti.

Discutiile cu cei doi oameni de presa, Adrian Bidilici si Mihai Badescu, releva o incercare de a intimida, prin intermediul media, o echipa de control trimisa la nivel local de Ministerul de Interne, pentru o "ancheta cu Ponea".

Cine a fost trimis in judecata: DUICU IOAN-ADRIAN, presedintele Consiliului judetean Mehedinti, la data faptelor, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de: - trafic de influenta; - cumpararea de influenta;

- trei infractiuni de folosire a influentei si autoritatii, de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid politic, in scopul obtinerii pentru sine de foloase necuvenite; - doua infractiuni de dare de mita; - permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatii nedestinate publicitatii, in scopul obtinerii de foloase necuvenite; - trafic de influenta; - primire de foloase necuvenite; - doua infractiuni de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia; PONEA CONSTANTIN-STEFAN, sef al Inspectoratului Judetean de Politie Mehedinti, la data faptelor, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de: - cumparare de influenta; - trafic de influenta; POPESCU CONSTANTIN, om de afaceri si presedintele organizatiei municipale Orsova a unui partid politic, la data faptelor, in sarcina caruia s-au retinut trei infractiuni de folosire a influentei si autoritatii, de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid politic, in scopul obtinerii pentru sine de foloase necuvenite. in stare de libertate: DRAGHIA VALENTINA, administrator al unei societati comerciale, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de complicitate la folosirea influentei si autoritatii, de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid politic, in scopul obtinerii pentru altul de foloase necuvenite; ROLEA ELISABETA-ZENOVIA, presedinte al casei judetene de asigurari de sanatate Mehedinti si FERARU GRIGORITA, consilier principal in cadrul casei judetene de asigurari de Sanatate Mehedinti la data faptelor, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de luare de mita; BORUGA DOINA, manager al Spitalului judetean de urgenta Mehedinti si POPESCU DANIELA-DELIA, director executiv in cadrul consiliului judetean Mehedinti si presedinte al consiliului de administratie al Spitalului judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin, la data faptelor, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii nedestinate publicitatii, in scopul obtinerii de foloase necuvenite; STANOIU CRISTIAN-DAMIAN, avocat in cadrul baroului Mehedinti, la data faptelor, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata; BADIN ANDREI-DAN, realizator TV, la data faptelor, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de luare de mita.

In luna august 2013, numitul Badin Andrei-Dan, realizator al unei emisiuni televizate, difuzata de un post de televiziune national, a pretins si primit de la inculpatul Duicu Ioan-Adrian suma de

5.000 de lei, pentru a nu continua o campanie de presa care viza, la acel moment, pe Ministrul Mediului si al Schimbarilor Climatice.

Dupa primirea acestei sume de bani, emisiunile realizate de catre Badin Andrei-Dan nu au mai abordat subiectul referitor la presupusele nelegalitati savarsite de persoana respectiva.

Pozitia inculpatului: "Sunt nevinovat" Presedintele CJ Mehedinti, Adrian Duciu sustine ca e nevinovat si a icnercat, in repetate randuri, de-a lungul anului sa iasa din arestul preventiv.

Desi in fata presei, la momentul ridicarii sale de catre procurorii DNA, Duicu nu a facut declaratii, prin avocatii sai el si-a sustinut nevinovatia in acest caz.

Dosar de campanie – Ion Stan Deputatul Ion Stan a fost pus sub acuzare de procurorii DNA pentru trafic de influenta. Procurorii sustin ca, in perioada 12 - 14 noiembrie 2012, deputatul Ion Stan a pretins de la un denuntator, om de afaceri, 130.000 lei, bani destinati pentru achizitionarea combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite in campania electorala, precum si pentru achizitionarea unor produse alimentare ce urmau a fi impartite in preajma alegerilor parlamentare.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au inceput urmarirea penala fata de deputatul Ion Stan pe 22 noiembrie 2012, data la care procurorii i-au impus acestuia si interdictia de a parasi tara pe o perioada de 30 de zile. Stan este acuzat de trafic de influenta, iar soferul sau, Florin Sarca, a fost si el acuzat initial de complicitate la trafic de influenta.

Potrivit ordonantei de incepere a urmaririi penale, Ion Stan, deputat, a cerut cei 130.000 de lei lasand sa se inteleaga ca are influenta asupra unor functionari cu putere de decizie, in vederea inlesnirii derularii unor contracte in curs, precum si pentru obtinerea unor noi contracte de lucrari de catre firmele controlate direct sau indirect de denuntator.

"In zilele de 16, 19, 21 si 22 noiembrie 2012, invinuitul Stan Ion a primit, prin intermediul lui Sarca Florin, patru transe a cate 15.000 lei fiecare, o parte din bani fiind folositi pentru achizitionarea unor materiale de promovare ce urmau a fi impartite in campania electorala", sustin procurorii.

In varsta de 57 de ani, Ion Stan era la momentul declansarii urmaririi penale deputat de Dambovita, aflat la al treilea mandat consecutiv in Legislativ. Era de asemenea vicepresedinte al

Comisiei parlamentare de control al activitatii SRI. De altfel, inca din 2000, de cand a intrat in Parlament, el a activat in Comisia SRI, fiind in legislatura 2000-2004 presedinte al acesteia. De cand a inceput urmarirea penala, Stan a demisionat din PSD si a mai castigat un mandat de deputat de Dambovita, al patrulea, fiind membru in in Comisia pentru comunitatile de romani din afara granitelor tarii. In 1996, Ion Stan a fost si prefect al judetului Dambovita, iar din 1996 si pana in 2012 el a fost presedintele Organizatiei judetene Dambovita a PSD. Strenograme in dosarul Ion Stan. Numele ministrului Mediului, Rovana Plumb, este mentionat in stenogramele din dosarul deputatului Ion Stan, documente ce au fost trimise catre Comisia Juridica a Camerei Deputatilor pentru intocmirea unui raport privirea arestarea preventiva a lui Stan, alaturi de cel al sefului Consiliului Judetean Dambovita, AdrianTutuianu. Din discutii reiese ca denuntatorul lui Stan, Sorin Dima, se plange ca nu a primit contractele promise.

Potrivit referatului procurorilor, in dialogurile purtate in perioada octombrie-noiembrie 2012 intre denuntatorul Dima Sorin si inculpatul Stan Ion, acestia amintesc despre imprejurarile in care Dima a contribuit cu sume de bani la campania pentru alegerile europarlamentare din iunie 2009, ca urmare a promisiunilor facute de Stan de a interveni pentru obtinerea unor contracte de catre firmele denuntatorului.

Dupa inceperea urmaririi penale, procurorul sef al DNA a cerut ministrului Justitiei sa solicite Camerei Deputatilor incuviintarea arestarii preventive a deputatului PSD Ion Stan, cercetat in dosarul nr. 334/P/2012, pentru trafic de influenta. Pe 27 noiembrie 2012, Ministrul Justitiei a transmis presedintelui Camerei Deputatilor solicitarea DNA de incuviintare a arestarii preventive a deputatului PSD Ion Stan, iar pe 3 decembrie 2012 Comisia juridica a Camerei Deputatilor a dat aviz pozitiv, cu noua voturi "pentru" si un vot "impotriva", solicitarii procurorilor de incuviintare a arestarii preventive.

Camera Deputatilor a respins pe 21 decembrie 2012 incuviintarea arestarii preventive a lui Ion Stan. Deputatii au respins ridicarea imunitatii cu 226 voturi "impotriva" si 145 voturi "pentru". Votul a fost secret cu bile. In aceeasi zi, deputatul Ion Stan a demisionat din PSD, la scurt timp dupa ce premierul Victor Ponta i-a solicitat public sa paraseasca partidul. Stan si-a inaintat demisia la Organizatia PSD Dambovita, al carui membru era, insa si-a pastrat mandatul de deputat obtinut in alegerile din 9 decembrie.

Pe 27 decembrie 2012, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins plangerea lui Stan fata de masura preventiva a interdictiei de a parasi tara luata de procurori in dosarul in care este cercetat pentru trafic.

Pe 27 februarie 2013, procurorii DNA au dispus trimiterea in judecata a deputatului Ion Stan, precizand ca este acuzat de doua infractiuni de trafic de influenta. Pe langa cei 130.000 de lei ceruti unui om de afaceri pentru campania electorala, procurorii sustin ca in perioada mainoiembrie 2009, Stan Ion, avand functia de presedinte al organizatiei judetene Dambovita a PSD, "in baza unei pretinderi anterioare, a primit, in mod indirect, in beneficiul formatiunii politice din care face parte, de la acelasi denuntator, produse pentru campania electorala in valoare de circa 535.000 lei. In schimb, inculpatul l-a lasat pe denuntator sa creada ca are influenta asupra unor functionari, respectiv primari ai unor localitati din judetul Dambovita, astfel incat ar putea sa

determine acele primarii sa incheie contracte cu firme controlate direct sau indirect de catre denuntator".

Avand in vedere ca deputatii au votat impotriva incuviintarii arestarii preventive a lui Stan Ion, durata masurii preventive de obligare de a nu parasi tara a fost prelungita succesiv, precizeaza DNA. Fata de Florin Sarca, soferul lui Stan, procurorii au dispus scoaterea de sub urmarire penala pentru complicitate la savarsirea infractiunii de trafic de influenta, "intrucat a reiesit ca faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii sub aspectul laturii subiective, respectiv intentia directa si cunoasterea faptei penale a autorului".

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Presedintele Consiliului Judetean Dambovita, Adrian Tutuianu, este si el cercetat de DNA pentru trafic de influenta in legatura cu campania electorala pentru alegerile locale din 2012, informatia fiind cuprinsa in dosarul senatorului PSD Ion Stan, a relatat Mediafax pe 4 martie 2013.

Procurorii DNA arata ca au disjuns cercetarile fata de Adrian Tutuianu in urma unui denunt facut de omul de afaceri Nicusor Sorin Dima, cel care l-a denuntat si pe Ion Stan. In rechizitoriul senatorului Ion Stan, trimis in judecata pentru trafic de influenta, se mentioneaza ca procurorii anticoruptie il cerceteaza pe actualul sef al CJ Dambovita.

Pozitia acuzatului: "Am facut obiectul unei inscenari judiciare prin care s-a dorit executia mea politica". Ion Stan a mai declarat ca dosarul sau este politic si ca a fost "umilit si improscat cu noroi", precizand insa ca nu se va sustrage procedurilor de cercetare penala.

Surse: hotnews.ro pna.ro noulcodpenal.com www.coltuc.ro