Ghidul fiscal al antreprenorului pe noul cod fiscal 2016

GHIDUL FISCAL AL ANTREPRENORULUI PE NOUL COD FISCAL 2016 Monografie realizata de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU #avocatcoltuc 0745.150.894 avocat@coltuc.ro

Preambul Noul Cod Fiscal: Taxele nu mai scad, ba chiar cresc!

Monografia reprezinta un ghid practic al principalelor modificari fiscale aplicabile din 2016 in Romania.Veti regasi si o aparare pentru “vanatoarea” averilor nejustificate.

Din 2016 avocatul si contabilul vor fi o prezenta obligatorie in luarea deciziilor fiscale intr-o firma sau ca persoana fizica.

1.Noutati persoane fara venituri Incepand din 2016, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod fiscal, persoanele fizice care nu obtin venituri vor fi obligate sa achite contributia la sistemul public de sanatate (CASS) si sa depuna o declaratie fiscala in acest scop la Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Prevederea nu este neaparat noua, ea exista si in actualul Cod fiscal, dupa cum va atrageam atentia inca din 2012, cand explicam ca persoanele care nu realizeaza venituri intr-un an fiscal au obligatia platii contributiei individuale lunare de asigurari sociale de sanatate pentru a dobandi calitatea de asigurat.

Astfel, potrivit art. 180 din noul Cod fiscal (forma finala, publicata joi in Monitorul Oficial), ele vor datora o contributie lunara de 5,5% din salariul minim brut pe economie. Plata se va efectua trimestrial, pana in data de 25 a fiecarei luni din trimestru, deci termenele vor fi 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25 decembrie).

La valoarea actuala a salariului minim brut pe economie, de 1050 de lei, persoanele fizice care nu realizeaza venituri vor fi obligate deci sa plateasca 57, 75 de lei pe luna, ceea ce inseamna 173, 25 de lei in fiecare trimestru.

Cine datoreaza concret CASS, daca nu realizeaza venituri?

Conform dispozitiilor art. 180, vor fi obligati sa plateasca CASS cei care nu realizeaza niciunul dintre veniturile mentionate la art. 155 din noul Cod fiscal, adica: •

salarii,

•

pensii,

•

indemnizatii de somaj,

•

venituri din activitati independente,

•

venituri din chirii,

•

venituri din activitati agricole sau piscicultura

•

indemnizatii de crestere a copilului

•

bani din concedii medicale

•

ajutoare sociale

si nu sunt exceptati de la plata acestei contributii.

Va reamintim ca beneficiaza de asigurare in sistemul public de sanatate, fara a plati CASS: • tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 ani si 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, daca nu realizeaza venituri din munca. In mod similar, si studentii de pana la 26 de ani beneficiaza de asigurare de sanatate, fara a plati contributii la stat, daca nu au venituri din munca.

• tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului, cu conditia sa nu realizeze venituri din munca sau sa nu fie beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

• sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate • femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara.

•

persoanele persecutate din motive politice, veteranii si vaduvele de razboi,

• persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987.

• persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse, cu exceptia celor obtinute in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, • bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din din munca, pensie sau din alte resurse.

Practic, vor plati CASS cei care indeplinesc ambele conditii: •

nu realizeaza venituri din cele precizate anterior si

•

nici nu se incdreaza in niciuna dintre categoriile mentionate mai sus.

Persoanele fare venituri, obligate sa se inregistreze la Fisc Art. 180 din noul Cod fiscal mai stabileste ca persoanelor fizice care nu realizeaza venituri si care vor plati CASS trebuie sa se inregistreze la unitatile fiscale de care

apartin, prindepunerea unei declaratii in acest scop, in maxim 15 zile de la data in care se incadreaza in aceasta categorie (a platitorilor de CASS care nu obtin venituri).

Formularul va fi necesar pentru stabilirea obligatiilor de plata, iar modelul, continutul, modalitatea de depunere vor fi aprobate printr-un ordin emis de ANAF. Pe baza acestei declaratii, unitatea fiscala de care apartine contribuabilul stabileste CASS datorata de si emite anual decizia de impunere, in care vor fi mentionate suma de plata si termenele pana la care trebuie ea achitata.

Cum se va calcula CASS de plata Potrivit dispozitiilor aplicabile de la 1 ianuarie 2016, suma de plata se calculeaza prin aplicarea cotei individuale de contributie asupra bazei de calcul reprezentand valoarea salariului minim brut pe tara si se datoreaza pe toata perioada in care sunt incadrate in aceasta categorie (a platitorilor de CASS care nu obtin venituri).

Concret, se va aplica cota de 5,5% la baza de calcul – salariul minim brut pe tara(care, momentan, are valoarea de 1050 de lei). Asta va insemna o contributie de 57.75 de lei/lunar, deci un total de 693 de lei pe an, care trebuie platiti in rate egale, trimestriale, de173,25 de lei.

Noul Cod fiscal mai stabileste ca, pentru persoanele fizice care nu au realizat venituri pe o perioada mai mare de 6 luni si nu au efectuat plata contributiei lunare pentru aceasta perioada, contributia datorata pentru luna in care solicita inregistrarea se calculeaza prin aplicarea cotei de 5.5% asupra bazei de calcul reprezentand valoarea a de 7 ori salariul minim brut pe tara.

In schimb, daca perioada in care nu s-au realizat venituri este mai mica de 6 luni si nu s-a efectuat plata contributiei lunare pentru aceasta perioada, contributia datorata pentru luna in care solicita inregistrarea se stabileste proportional cu perioada respectiva.

Atentie! Desi a fost prezentata ca noua, prevederea privind plata CASS de catre persoanele fizice care nu obtin venituri exista si pana acum.

2.Impozit pentru locuintele unui profesionist sau firma

Sistemul de impozitare a proprietatilor imobiliare va fi modificat substantial din 2016, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod fiscal. Astfel, impozitul pe cladiri se va calcula in functie de destinatia cladirii, adica rezidentiala sau nerezidentiala, si nu in functie de detinatorul ei (persoana fizica sau persoana juridica), cum se intampla in prezent. Schimbarea modului de impozitare va duce la cresterea si de pana la zece ori a taxelor pentru persoanele fizice ale caror locuinte sunt folosite in scopuri comerciale si nu pentru locuit.

Orice persoana care are in proprietate o cladire situata pe teritoriul Romaniei datoreaza anual un impozit, care se achita in contul bugetului local al comunei, orasului, municipiului sau sectorului (pentru Municipiul Bucuresti) in care este amplasata respectiva cladire.

Noul Cod fiscal, publicat recent in Monitorul Oficial si ale carui reglementari sunt programate, in marea lor parte, sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2016, stabileste un nou sistem de impozitare a cladirilor, potrivit caruia, impozitul pe cladiri se va calcula in functie de destinatia proprietatii--rezidentiala sau nerezidentiala-- si nu in functie de statutul proprietarului care detine imobilul (persoana fizica sau juridica), asa cum se intampla in prezent.

Concret, de la anul, persoanele fizice care platesc in prezent aceleasi impozite, indiferent de scopul in care este utilizat imobilul, vor datora mai multi bani la bugetul de stat. Este vorba de persoanele fizice care detin cladiri nerezidentiale, folosite in scop economic, precum sedii de firme, spatii comerciale sau cladiri de birouri, care vor platit dublu sau chiar de zece ori mai mult pentru impozit decat platesc in momentul de fata.

Ministerul Finantelor explica anul trecut ca, prin aplicarea unui calcul unitar pentru cladirile utilizate in scop nerezidential atat de firme, cat si de persoane juridice, va fi promovat un tratament corect pentru mediul de afaceri, urmand a fi eliminat tratamentul fiscal discriminatoriu dintre persoanele fizice si juridice care folosesc o cladire in acelasi scop, respectiv realizarea unei activitati economice.

Cum vor fi impozitate cladirile persoanelor fizice?

Impozitul datorat de persoanele fizice, va fi calculat, din 2016, in functie de destinatia cladirii. In prezent, impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii, indiferent de destinatia acesteia.

Din 2016, insa, pentru cladirile rezidentiale si cladirile-anexa, impozitul se va calcula prin aplicarea unei cote cuprinse intre 0,08% - 0,2% asupra valorii impozabile a cladirii. Cota va fi stabilita prin hotarare a consiliului local.

Valoarea impozabila a cladirii se va determina prin inmultirea suprafetei construite desfasurate a acesteia, exprimata in metri patrati, cu valoarea impozabila corespunzatoare, exprimata in lei/mp din tabelul prevazut de Codul fiscal.

Valoarea impozabila se va ajusta in functie de rangul localitatii si zona in care este amplasata cladirea, prin inmultirea cu un coeficient de corectie.

Totodata, valoarea impozabila a cladirii se reduce in functie de anul terminarii, astfel: cu 50% daca are o vechime de peste 100 de ani, cu 30% daca are o vechime intre 50 si 100 de ani si scade pana la 10% daca are o vechime intre 30 de ani si 50 de ani inclusiv.

Pentru cladirile nerezidentiale, impozitul se va calcula, din 2016, prin aplicarea unei cote cuprinse intre 0,2-1,3% (in functie de decizia consiliului local) asupra valorii: • rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat in ultimii 5 ani anteriori anului de referinta; • lucrarilor de constructii, in cazul cladirilor noi, construite in ultimii 5 ani anteriori anului de referinta; • cladirilor care rezulta din actul prin care se transfera dreptul de proprietate, in cazul cladirilor dobandite in ultimii 5 ani.

Atentie! Daca valoarea cladirii nu poate fi calculata asupra uneia dintre aceste trei valori, cota de impozit va fi de 2% si se va aplica asupra valorii impozabile calculate ca pentru cladiri rezidentiale.

Pentru cladirile nerezidentiale aflate in proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activitati din domeniul agricol, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de0,4% asupra valorii impozabile a cladirii.

Pentru cladirile cu destinatie mixta, impozitul se va calcula prin insumarea impozitului pentru suprafata folosita in scop rezidential cu cel pentru suprafata in scop nerezidential.

Daca cele doua tipuri de suprafete nu pot fi evidentiate distinct, impozitul se va datora ca pentru cladiri:

• rezidentiale, daca este inregistrat un domiciliu fiscal si nu se desfasoara nicio activitate economica; • nerezidentiale daca este inregistrat un domiciliu fiscal la care se desfasoara activitatea economica, iar cheltuielile cu utilitatile sunt inregistrate in sarcina persoanei care desfasoara activitatea economica.

Impozitul suplimentar pentru cei care au mai multe case, eliminat Conform noilor dispozitii, impozitarea suplimentara a celor care detin mai multe cladiri va fi eliminata de la anul. De asemenea, vor disparea si prevederile actuale referitoare la majorarea impozitului pentru cladirile utilizate ca locuinta a caror suprafata depaseste 150 mp.

Actualul Cod fiscal prevede ca persoanele fizice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri datoreaza un impozit pe cladiri, majorat dupa cum urmeaza: •

cu 65% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

•

cu 150% pentru a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

• cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.

In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar, se precizeaza in legislatia fiscala.

Cum se va calcula impozitul pe cladirile detinute de firme?

Potrivit noilor reglementari, de la anul, pentru persoanele juridice, exact ca in cazul persoanelor fizice, cota impozitului pe cladiri va fi: •

intre 0,08%-0,2% pentru cladirile rezidentiale;

• intre 0,2-1,3% pentru cladirile nerezidentiale. In cazul cladirilor nerezidentiale folosite pentru activitati din domeniul agricol, impozitul pe cladiri se va calcula prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a cladirii.

• insumarea impozitului calculat pentru suprafata folosita in scop rezidential cu cel pentru suprafata folosita in scop nerezidential, in cazul cladirilor cu destinatie mixta.

O alta noutate pe care o aduce actul normativ stabileste ca impozitul aplicat cladirilor care nu au fost reevaluate va scadea.

Astfel, reglementarile noului Cod fiscal prevad o cota de 5% pentru cladirile a caror valoare nu a fost actualizata in ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referinta. Noua valoare estemult mai mica decat cea aplicabila in prezent, cuprinsa intre 10% si 20%.

Codul fiscal actual mai prevede pentru cladirile care nu au fost reevaluate in ultimii cinci anianteriori anului fiscal de referinta o cota de impozitare de 30% si 40%, masura care nu se regaseste in prevederile noului cod.

Valoarea impozabila a cladirilor detinute de persoane juridice va fi valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se va datora impozitul si poate fi: •

ultima valoare impozabila inregistrata in evidentele organului fiscal;

• valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat; • valoarea finala a lucrarilor de constructii, in cazul cladirilor noi, construite in cursul anului fiscal anterior; • valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat, in cazul cladirilor care sunt finantate in baza unui contract de leasing financiar; • valoarea cladirilor care rezulta din actul prin care se transfera dreptul de proprietate, in cazul cladirilor dobandite in cursul anului fiscal anterior; • valoarea inscrisa in contabilitatea proprietarului cladirii și comunicata concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz.

In prezent, Codul fiscal in vigoare prevede pentru persoanele juridice o cota de impozitare cuprinsa intre 0,25% si 1,50%, indiferent de destinatia cladirii, stabilita prin hotarare a consiliilor locale sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in cazul capitalei.

Mai precis, acum, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare asupravalorii de inventar a cladirii. Aceasta este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare.

In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce, potrivit reglementarilor in vigoare, cu 15%.

Daca imobilul a fost reevaluat, conform reglementarilor contabile, valoarea impozabila a acestuia este valoarea contabila rezultata in urma reevaluarii, inregistrata ca atare in contabilitatea proprietarului - persoana juridica.

Important! Impozitul pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Firmele nu vor fi afectate semnificativ de noile impozite Impactul noului sistem de impozitare nu va fi unul semnificativ asupra firmelor.

"Modificarile cuprinse in noul Cod fiscal afecteaza mai degraba persoanele fizice, nu persoanele juridice. Ideea este aceea de a exista o impunere nediscriminatorie intre persoanele fizice si cele juridice, in ceea ce priveste impozitul pe cladiri. Se doreste ca si persoanele fizice care detin cladiri cu destinatie nerezidentiala sa fie impozitate in mod similar cu persoanele juridice care detin astfel de cladiri. De multe ori apareau dezechilibre in ceea ce priveste impozitarea aceleiasi cladiri (un hotel de exemplu) in functie de proprietarul acesteia, persoana fizica sau persoana juridica, proprietarul persoana fizica platind un impozit mai mic fata de o companie" afirma avocat –practician insolventa COLTUC MARIUS VICENTIU.In ceea ce priveste firmele care isi desfasoara activitatea intr-un apartament de bloc, daca apartamentul este proprietatea companiei atunci impunerea va ramane in mare parte la fel, sustine aceeasi sursa.

Lucrurile se schimba insa daca apartamentul este in proprietatea unei persoane fizice. Intr-o astfel de situatie, impunerea se va majora in contextul in care destinatia cladirii nu va mai fi una nerezidentiala, a adaugat avocat COLTUC MARIUS VICENTIU Gazduirea sediului firmei la un avocat, o solutie pentru impozitele mari?

Conform Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, avocatii pot sa stabileasca temporar sediul unei societati reglementate de Legea nr.

31/1990, la sediul lor profesional.

Cu alte cuvinte, avocatii pot sa gazduiasca sediul social al firmelor, iar acest lucru se poate realiza in baza unui contract de asistenta juridica incheiat intre cele doua parti.

Potrivit ofertelor birourilor de avocatura care ofera astfel de servicii, disponibile pe internet, avantajul acestei variante il reprezinta faptul ca firmele nu mai vor mai avea nevoie de acte de proprietate, contract de inchiriere sau acordul vecinilor, pentru desfasurarea activitatii.

Mai mult decat atat, firmele nu ar mai plati impozit pentru cladiri, ci o taxa care este, conform ofertelor disponibile pe internet, de aproximativ 800 de lei/an.

Gazduirea sediului firmei la un avocat nu ar fi insa o solutie pentru a nu plati impozite mari pe cladiri, considera Bogdan Costea.

Aceasta este o solutie temporara pentru societatile nou infiintate. O astfel de alternativa ar fi de folos doar acelor companii care desfasoara activitati de intermediere sau activitati economice care nu necesita detinerea unui spatiu. De regula, cam orice activitate economica presupune existenta unui spatiu fizic de unde aceasta se desfasoara (fie ca vorbim de un spatiu proprietatea societatii, de un spatiu inchiriat, sau de un spatiu luat in comodat chiar de la asociatii companiei.

In plus, lipsa unui sediu fizic poate afecta credibilitatea unei societati, a continuat acesta.

3.Taxarea inversa este extinsa De la 1 ianuarie 2016, se adauga pe lista operatiunilor pentru care se aplica masurile de simplificare si: • livrarea de cladiri, parti de cladire si terenurile de orice fel În regim de taxare; • livrarile de telefoane mobile, dispozitive cu circuite integrate, tablete PC, laptopuri, console de jocuri, definite si livrate conform conditiilor specific prevazute de lege si efectuate pana la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.

Astfel, in total, opt tipuri de operatiuni vor beneficia de taxare inversa. Vi le reamintim si pe celelalte sase, pentru care se aplica in momentul de fata masurile de simplificare in domeniul TVA, si care se pastreaza si anul viitor:

• livrarile din sectorul comercializarii cerealelor si plantelor tehnice (grau, secara, orz, porumb, soia, rapita, floarea-soarelui si sfecla de zahar) - expira la 31 mai 2014; • livrarea de deseuri si materii prime secundare rezultate din valorificarea acestora; •

livrarea de masa lemnoasa si materiale lemnoase;

• transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de sera, precum si transferul altor unitati care pot fi utilizate de operatori in conformitate cu aceeasi directiva; • livrarea de energie electrica catre un comerciant persoana impozabila expira la 31 decembrie 2018 •

transferul de certificate verzi - expira la 31 decembrie 2018.

Cum se aplica masurile de simplificare Codul fiscal stabileste ca taxarea inversa se aplica numai pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii in interiorul tarii, atata timp cat si furnizorul, si beneficiarul sunt inregistrati in scopuri de TVA. Prin aplicarea taxarii inverse, furnizorul nu mai factureaza cu TVA catre clientul sau, iar clientul inscrie taxa aferenta achizitiei in decontul de TVA ca taxa colectata si taxa deductibila, fara a mai solicita rambursari de TVA. Reglementarile legale stabilesc ca, pe facturile emise pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii pentru care se aplica masurile de simplificare, furnizorii/prestatorii nu vor inscrie taxa colectata aferenta.

Beneficiarii vor determina taxa aferenta, care se va evidentia in decontul de TVA atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.

In cazul livrarilor de bunuri pentru care se aplica masurile de simplificare, inclusiv pentru avansurile incasate, furnizorii emit facturi fara taxa si inscriu in aceste facturi o mentiune referitoare la faptul ca au aplicat taxarea inversa. Taxa se calculeaza de catre beneficiar si se inscrie in facturi si in jurnalul pentru cumparari, fiind preluata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa.

Din punct de vedere contabil, beneficiarul va efectua in cursul perioadei fiscale inregistrarea 4426 = 4427 cu suma taxei aferente.

Inregistrarea taxei de catre cumparator, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa este denumita autolichidarea taxei pe valoarea adaugata. Colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei catre furnizor/prestator.

Ce se intampla daca nu aplici taxarea inversa?

In cazul in care un operator economic nu aplica masurile de simplificare obligatorii, desi ar trebui, organele de inspectie fiscala vor dispune masuri pentru al obliga sa corecteze operatiunile si sa aplice taxarea inversa.

Directia Generala a Finantelor Publice Valcea explica intr-o informare din 2013 ca, in cadrul inspectiei fiscale la beneficiarii operatiunilor, organele de inspectie fiscala vor avea in vedere ca beneficiarul avea obligatia sa colecteze TVA la momentul exigibilitatii operatiunii, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere.

Totusi regula admite si o exceptie care permite aplicarea regimului normal de taxare, insa numai daca daca la data constatarii de catre organele de inspectie fiscala a neaplicarii taxarii inverse, furnizorii/prestatorii si/sau beneficiarii se afla in situatia de insolventa, de insolvabilitate, precum si in situatii in care masurile de simplificare nu pot fi aplicate concomitent si la furnizor/prestator si la beneficiar deoarece cel putin unul dintre acestia se afla este in inactivitate, este in proces de radiere sau are codul de TVA anulat.

In aceasta situatie regimul normal de taxare ramane valabil aplicat daca sunt indeplinite cumulativ doua conditii: • nu s-au produs consecinte fiscal-bugetare negative la furnizori/prestatori si/sau la beneficiari ca urmare a aplicarii regimului normal de taxare; • aplicarea taxarii inverse la furnizori/prestatori si/sau la beneficiari poate genera consecinte fiscal-bugetare negative.

4.Cum vor fi independente

impozitati

avocatii,notarii,executorii

si

alte

activitati

Prevederile noului Cod fiscal vor intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016 si aduc modificari importante pentru persoanele care desfasoara activitati independente.

Modificarea definitiei acestor activitati sau sporirea contributiilor pe care le vor datora persoanele care le desfasoara sunt doar cateva dintre noutatile stabilite de actul normativ.

Potrivit legislatiei in vigoare, o persoana fizica desfasoara o activitate independenta daca indeplineste cel putin patru dintre urmatoarele criterii: • dispune de libertatea de alegere a locului si a modului de desfasurare a activitatii, precum si a programului de lucru; •

dispune de libertatea de a desfasura activitatea pentru mai multi clienti;

• riscurile inerente activitatii sunt asumate de catre persoana fizica ce desfasoara activitatea; • activitatea se realizeaza prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfasoara; • activitatea se realizeaza de persoana fizica prin utilizarea capacitatii intelectuale si/sau a prestatiei fizice a acesteia, in functie de specificul activitatii; • persoana fizica face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare si supraveghere a profesiei desfasurate, potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei respective; • persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terte persoane in conditiile legii.

Noua modalitate de definire a activitatilor independente a intrat in vigoare pe 10 iulie 2015, la trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial a Legii nr. 187/2015, iar prevederile acesteia sunt pastrate si in noul Cod fiscal, programat sa intre in vigoare la inceputul anului viitor.

Un element de noutate in definirea veniturilor din activitati independente, potrivit reglementarilor aplicabile din 2016, este includerea veniturilor din activitati de productie.

Mai precis, veniturile din activitati independente vor cuprinde, de anul urmator, siveniturile din productie, comert, prestari de servicii, veniturile din profesii liberale si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.

Totodata, actul normativ mai stabileste ca veniturile din profesii liberale sunt veniturile obtinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, in timp ce veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor, brevete de inventie, desene si modele, marci si indicatii geografice, topografii etc.

Noi conditii pentru ca cheltuielile sa poata fi deduse Actuala legislatie stabileste ca venitul net din activitati independente se determina in sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile efectuate in scopul realizarii de venituri, cu exceptia situatiilor cand se aplica normele de venit si in cazul drepturilor de proprietate intelectuala.

Noul Cod fiscal introduce o serie de noi elemente in ceea ce priveste cheltuielile deductibile integral in cazul activitatilor independente, astfel incat, din 2016, conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt urmatoarele: • sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente; • sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite; • sa reprezinte cheltuieli cu salariile si cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit cap. III - Venituri din salarii si asimilate salariilor, cu exceptiile prevazute de prezentul capitol; •

sa respecte regulile privind amortizarea;

• sa respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentand investitii in mijloace fixe pentru cabinetele medicale, in conformitate cu prevederile art. 28 alin. (20); • cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru: active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii; activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul; bunurile utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing; asigurarea de risc profesional.

• sa fie efectuate pentru salariati pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, reprezentand indemnizatiile platite acestora, precum si cheltuielile de transport si cazare; • sa fie efectuate pe perioada deplasarii contribuabilului care isi desfasoara activitatea individual si/sau intr-o forma de asociere, in tara si in strainatate, in scopul desfasurarii activitatii, reprezentand cheltuieli de cazare si transport; • sa reprezinte contributii profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii; • sa fie efectuate in scopul desfasurarii activitatii si reglementate prin acte normative in vigoare; • sa reprezinte pretul de cumparare sau valoarea stabilita prin expertiza tehnica la data dobandirii, dupa caz, pentru activele neamortizabile prevazute la art. 28 alin. (4), cheltuielile deductibile fiind inregistrate la momentul instrainarii acestora.

Practic, ultimele patru cheltuieli deductibile din lista prezentata anterior sunt elementele de noutate introduse prin noul Cod fiscal, comparativ cu legislatia din prezent, care inca se aplica si in care acestea nu sunt prevazute.

In alta ordine de idei, regimul cheltuielilor pentru autovehicule ramane neschimbat, astfel incat vor fi deductibile integral cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii si a caror masa totala maxima autorizata nu depaseste 3.500 kg si nu au mai mult de noua scaune de pasageri, daca vehiculele respective se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii: • sunt utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de curierat; •

sunt utilizate de agentii de vanzari si de achizitii;

• sunt utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de taximetrie; • sunt utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchirierea catre alte persoane sau pentru instruire de catre scolile de soferi; •

sunt utilizate ca marfuri in scop comercial.

Ce contributii vor datora persoanele care obtin venituri din activitati independente?

De anul viitor, veniturile din activitati independente vor fi incluse in categoria veniturilor asupra carora se aplica contributia la asigurarile sociale (CAS), chiar daca se obtin si venituri de natura salariala.

De exemplu, persoanele fizice autorizate (PFA) vor datora, de la 1 ianuarie 2016, si contributia de asigurari sociale (CAS) de 10,5%, la venitul net efectiv realizat, plafonat la cinci salarii medii brute lunare.

Potrivit societatii de contabilitate si audit Contexpert, PFA vor plati, pe langa impozitul de 16%, si contributia de asigurari de sanatate (CASS) de 5,5%, si CAS de 10,5%.

Pentru veniturile din drepturi de autor se va plati obligatoriu, din 2016, CAS de 10,5% plafonat la cinci salarii medii brute lunare. In schimb, nu va fi datorata CASS de 5,5% daca exista si venituri din salarii, PFA etc.

Practic, situatia nu se schimba in 2016 din punct de vedere al CASS. Cum se va stabili baza lunara de calcul a CAS? Pentru persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente si care determina venitul net anual in sistem real, baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale, in cazul platilor anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale, o reprezinta echivalentul a 35% din castigul salarial mediu brut, urmand ca la regularizare sa se achite si diferentele pana la nivelul plafonului maxim lunar echivalent a 5 salarii medii brute.

Baza lunara de calcul a CAS se recalculeaza in anul urmator celui de realizare a venitului, in baza declaratiei privind venitul realizat si se stabileste ca diferenta intre venitul brut realizat si cheltuielile efectuate in scopul desfasurarii activitatii independente, exclusiv cheltuielile reprezentand contributia de asigurari sociale, raportata la numarul de luni in care a fost desfasurata activitatea.

Baza lunara de calcul nu poate fi mai mica decat echivalentul reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut si nici mai mare decat echivalentul a de 5 ori acest castig.

5.Impozitul pe cladiri sau terenuri neingrijite

Din 2016, consiliile locale vor putea majora impozitul pe cladiri si impozitul pe teren cu pana la 500% pentru cladirile si terenurile neingrijite, situate in intravilan.

Prevederile, cuprinse in Noul Cod fiscal, care urmeaza sa intre in vigoare la inceputul anului viitor, ii obliga practic pe proprietari sa investeasca in renovari, astfel incat proprietatile lor sa nu fie incadrate in categoria celor neingrijite sau degradate Orice persoana care are in proprietate o cladire sau un teren, situate pe teritoriul Romaniei, datoreaza anual un impozit, care se achita in contul bugetului local al comunei, orasului, municipiului sau sectorului (pentru Municipiul Bucuresti) in care este amplasata cladirea sau terenul.

In Noul Cod fiscal, programat sa intre in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2016, este introdusa la art. 489 alin. (5) o prevedere conform careia impozitul pe cladirile si terenurile neingrijite va putea fi majorat cu pana la 500%.

"Consiliul local poate majora impozitul pe cladiri si impozitul pe teren cu pana la 500% pentru cladirile si terenurile, neingrijite, situate in intravilan", scrie in actul normativ citat.

Astfel, masurile, care vizeaza cladirile si terenurile detinute in interiorul oraselor, vor fi luate de Consiliile locale, cu scopul de a determina proprietarii imobilelor/terenurilor respective sa le intretina sau sa le redea circuitului economic sau comercial.

Tot Consiliul local va fi cel care, printr-o Hotarare, va putea stabili criteriile de incadrare in categoria cladirilor si terenurilor aflate intr-o stare de degradare, astfel incat prevederea sa nu fie aplicata discriminatoriu. Totodata, cladirile si terenurile incadrate la aceasta categorie vor fi stabilite conform nomenclaturii stradale.

Va reamintim ca amendamentul prin care impozitul imobiliar a fost majorat cu pana la 500% pentru cladirile si terenurile neingrijite a fost propus de Ministerul Finantelor Publice (MFP), acesta fiind adoptat, la inceputul lunii septembrie, de deputatii din Comisia pentru buget-finante cu 19 voturi pentru si doar doua impotriva.

Atunci, secretarul de stat al MFP, Dan Manolescu, declara ca solicitarea majorarii acestui impozit a venit de la autoritatile locale, fiind necesara o corelare intre dispozitiile din Codul fiscal si prevederile Legii administratiei publice locale, potrivit careia consiliile locale pot adopta hotarari cu caracter individual.

Ulterior, si premierul tarii, Victor Ponta, a laudat initiativa, considerand-o "o chestiune foarte buna", avand in vedere numarul mare de cladiri lasate in ruina in orasele din Romania.

Impozite cu pana la 500% mai mari si pentru terenurile agricole nelucrate Nu doar proprietarii cladirilor degradate sau a terenurilor neingrijite vor fi sanctionati aspru de la anul, ci si cei care nu isi vor lucra terenul agricol situat in extravilan.

Concret, potrivit noului Cod fiscal, pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu pana la 500% incepand cu al treilea an.

Conform informatiilor furnizate in presa centrala, statisticile din acest an arata ca in Romania exista peste 500 mii de hectare nelucrate, ceea ce din punct de vedere economic inseamna o mare pierdere.

De altfel, autoritatile incearca de mai multi ani sa legifereze impozitul pe terenurile agricole nelucrate, asa numita "taxa pe parloaga".

In 2011 si 2012 Ministerul Agriculturii a lansat doua proiecte de acte normative prin care a dorit sa introduca amenzi pentru proprietarii care nu isi lucreaza terenul agricol, proiecte care insa nu au fost adoptate si nu s-au aplicat niciodata.

6.Tva-ul se reduce la 20%.Ce trebuie sa faci in firma?

Una dintre cele importante modificari pe care o aduce Noul Cod fiscal, programat sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2016, este reducerea cotei de TVA de la 24%, asa cum este in prezent, la 20%.

Noul Cod fiscal, publicat in Monitorul Oficial din 10 septembrie si ale carui prevederi vor intra in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2016, aduce modificari importante in toate zonele fiscalitatii, inclusiv in aria taxei pe valoare adaugata (TVA).

Astfel, de la anul, cota standard de TVA va scadea de la 24% la 20%, urmand sa ajunga la valoarea de 19% de la 1 ianuarie 2017.

Masura va avea un impact major atat asupra consumatorilor, cat si asupra agentilor economici, iar daca tinem cont ca TVA-ul este un impozit pe consum, beneficiarul direct al reducerii ar trebui sa fie, cel putin teoretic, consumatorul, iar in mod indirect, agentul economic.

Ramane insa de vazut in ce masura reducerea TVA se va reflecta si in reducerea preturilor pentru bunuri si servicii.

Ce masuri trebuie sa ia agentii economici pentru a nu intampina probleme?

Pentru a anticipa impactul pe care reducerea TVA la 20% il va avea asupra activitatii agentilor economici, acestia trebuie sa aiba in vedere o serie de masuri.

Concret, din punct de vedere juridic, din 2016 vor intra in vigoare o serie de dispozitii legislative tranzitorii care vor cauza probleme agentilor economici, asemanatoare celor intampinate in iulie 2010, atunci cand cota TVA a fost majorata de la 19% la 24%.

Din punct de vedere operational, agentii economici sunt nevoiti sa demareze actiunile necesare pentru actualizarea programelor informatice, a programelor de contabilitate sau a softurilor caselor de marcat, avand la dispozitie aproximativ trei luni pentru a pune la punct toate detaliile. Un termen rezonabil, in opinia expertului financiar contactat de redactia noastra, comparativ cu momentul iulie 2010. “Cu toate acestea, aceste modificari implica anumite costuri care de multe ori sunt semnificative. In functie de programul informatic folosit, costurile cu actualizarea pot atinge sume destul de mari�, a precizat Costea.

Aceeasi sursa a explicat si care va fi impactul comercial pe care il vor resimti agentii economici.

Astfel, acestia vor fi nevoiti sa isi actualizeze documentele de natura comerciala, cum ar fi liste de preturi in masura in care acestea sunt exprimate cu TVA, materiale promotionale (daca acestea contin informatii cu privire la preturi cu TVA), contracte comerciale in cazurile in care aplicabilitatea cotei TVA este neclara etc.

Ce risca agentii economici care nu vor fi in legalitate la inceputul anului viitor?

Exista o serie de riscuri pe care agentii economici care nu vor fi in regula la 1 ianuarie 2016 si le asuma, dupa cum urmeaza: • posibilitatea de nedeductibilitate fiscala in cazul neconformarii cu dispozitiile tranzitorii; •

risc de dobanzi si penalitati in cazul necolectarii cotei corecte de TVA;

• riscul unor costuri sporite cu adaptarea programelor informatice in situatia in care implementarea se realizeaza prea tarziu; • riscul pierderii de clienti in masura in care listele de preturi nu se actualizeaza in timp util; • riscul de litigii in masura in care prevederile TVA sunt neclare in contractele cu tertii; • riscul angajarii unor surse de finantare ce nu sunt necesare in masura in care bugetul de lichiditati nu este calculat corespunzator etc.

7.Impozitul pe venit al firmelor in 2016 Definitia microintreprinderii • Se mentine definitia microintreprinderii existenta in prezent, adaugandu-se numai cateva domenii noi de activitate pentru care nu se pot infiinta microintreprinderi, respectiv: activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale. De asemenea se mentioneaza explicit in lege ca pentru determinarea pragului de 65.000 euro se folosește cursul de schimb valabil la inchiderea exercitiului financiar (anterior mentiunea era in norme).

Astfel, din 2016, o microintreprindere este o societate care la data de 31 decembrie a anului precedent indeplineste CUMULATIV urmatoarele conditii: o Realizeaza venituri, altele decat cele din domeniile: bancar, asigurari si reasigurari, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care realizeaza activitati de intermediere in aceste domenii, jocuri de noroc, activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale;

o Realizeaza venituri (calculate conform regulilor privind baza de impozitare), altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 80% din veniturile totale; o Valoarea veniturilor (calculate conform regulilor privind baza de impozitare) nu depaseste echivalentul in lei a 65.000 EURO.; o Capitalul social este detinut de catre persoane, altele decat statul si entitatile administrativ teritoriale; o Nu se afla in dizolvare, urmata de lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la instantele judecatoresti, potrivit legii.

Aplicabilitatea impozitului pe veniturile microintreprinderii • Se mentine obligatorie microintreprinderilor de catre:

aplicarea

impozitului

pe

veniturile

o persoanele juridice romane nou infiintate, daca la data inregistrarii la registrul comertului: (i) au capitalul social detinut de catre persoane, altele decat statul si entitatile administrativ teritoriale SAU (ii) nu intentioneaza sa desfașoare activitati in domeniile: bancar, asigurari si reasigurari, al pietei de capital (cu exceptia persoanelor juridice care realizeaza activitati de intermediere in aceste domenii), jocuri de noroc, activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale; o persoanele juridice romane care la 31 decembrie a anului anterior se incadreaza in definitia microintreprinderii de mai sus.

• De asemenea, se mentine exceptia conform careia daca la data inregistarii la Registrul Comertului persoana juridca romana are un capital social de cel putin echivalentul in lei al 25.000 euro la data inregistrarii, atunci aceasta poate opta sa aplice impozitul pe profit. Optiunea e valabila atata timp cat capitalul social se mentine la valoare echvalentului in lei a 25.000 euro, fara a se face analiza anuala a incadrarii in definitia microintreprinderii. In continuare nu exista o sectiune prin care sa se defineasca contribuabilii pentru acest impozit => confuzii: sunt asociatiile constituite conform OG 26/2000 supuse impozitului pe veniturile microintreprinderilor sau nu?

• Se mentine obligatia de a trece la aplicarea impozitului pe profit in trimestrul in care microintreprinderea realizeaza venituri ce depasesc echivalentul in lei a 65.000 EUR ori ponderea veniturilor din consultanta si management atinge pragul

de 20% din totalul veniturilor, dar calculul impozitului pe profit se va face prin luarea in considerare a veniturilor și cheltuielilor incepand din chiar acest trimestru, nu de la inceputul anului ca pana acum. Notificarea privind trecerea la impozitul pe profit se depune in 30 de zile de la data la care intervine modificarea, la fel ca și pana acum.

• Și in situatia inceperii desfașurarii de activitati intr-unul din domeniile nepermise (bancar, asigurari si reasigurari, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care realizeaza activitati de intermediere in aceste domenii, jocuri de noroc, activitati de explorare, dezvoltare, exploatare a zacamintelor petroliere si gazelor naturale) trecerea la impozitul pe profit se va face tot in trimestrul in care s-a inceput desfașurarea activitatii, iar calculul impozitului pe profit se va face prin luarea in considerare a veniturilor și cheltuielilor incepand din chiar acest trimestru. Notificarea privind trecerea la impozitul pe profit se depune in 30 de zile de la data la care intervine modificarea.

• In cazul in care, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, societatea platitoare de impozit pe profit indeplineste conditiile pentru impunerea cu impozitul pe veniturile microintreprinderilor, atunci aceasta trebuie sa notifice autoritatea fiscala pana la data de 31 martie a anului pentru care aplica respectivul impozit. Anterior, termenul limita pentru notificare era 31 ianuarie.

• In cazul in care, in cursul unui an fiscal, conditiile privind detinerea capitalului social de catre stat sau entitati administrativ teritoriale ori privind dizolvarea companiei nu mai sunt indeplinite, trecerea la impozit pe profit se face incepand din anul urmator, societatea trebuind sa notifice autoritatea fiscala pana la data de 31 martie a anului fiscal urmator. Anterior, termenul limita pentru notificare era 31 ianuarie.

Anul fiscal • Anul fiscal ramane in continuare anul calendaristic. Persoanele care aplica impozit pe veniturile microintreprinderilor nu pot opta pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic, așa cum pot opta persoanele care aplica impozit pe profit.

Cota de impozitare • Se mentine cota generala de 3%, aplicabila la venituri (a se vedea baza impozabila mai jos).

• Se introduce posibilitatea aplicarii unei cote de numai 1% (aplicabila la aceeași baza impozabila) in primele 24 de luni de la data infiintarii, cu conditia respectarii urmatoarelor conditii, cumulativ: o in termen de 60 de zile de la infiintare indeplinesc conditia de a avea: (i) un salariat cu norma intreaga (8h/zi) sau (ii) mai multi salariati cu norma partiala, dar ale caror norme adunate dau cel putin o norma intreaga sau (iii) incheiat contract de administrare/mandat cu remuneratie egala cu cel putin un salariu de baza minim brut garantat in plata o

sunt constituite pe o perioada mai mare de 48 de luni;

o

actionarii/asociatii nu au detinut titluri de participare la alte persoane juridice

o timp de 48 de luni de la infiintare, nu se afla in una din urmatoarele situatii: o lichidare voluntara prin hotararea adunarii generale; o dizolvare fara lichidare, potrivit legii; o inactivitate temporara, potrivit legii; o declararea pe propria raspundere a nedesfasurarii de activitati la sediul social/sediile secundare, potrivit legii; o majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit legii, de noi actionari/asociati; o actionarii/asociatii sai vand/cesioneaza/schimba titlurile de participare detinute.

• In cazul in care, in primele 24 de luni de la infiintare, persoana juridica se afla in situatia de a nu mai indeplini condiția referitoare la salariat/administrator, aceasta va aplica cota de impozit de 3% incepând cu trimestrul in care se efectueaza modificarea. Prin exceptie, daca in cursul aceluiasi trimestru, persoana juridica angajeaza o persoana, atunci conditia privind existenta salariatului se considera indeplinita

Baza impozabila • Se prevad noi tipuri de venituri excluse de la aplicarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor: o veniturile obtinute dintr-un stat strain cu care România are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, daca acestea au fost impozitate in statul strain;

o veniturile aferente titlurilor de plata obtinute de persoanele indreptatite, potrivit legii, titulari initiali aflati in evidenta Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor sau mostenitorii legali ai acestora; o despagubirile primite in baza hotarârilor Curtii Europene a Drepturilor Omului; • In ceea ce priveste reducerile comerciale, se mentioneaza expres ca numai cele inregistrate in conturile contabile conform prevederilor reglementarilor contabile beneficiaza de tratamentul fiscal de mai jos, respectiv: o veniturile din reduceri primite, inregistrate in contul “709” vor diminua baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor; o cheltuielile din reduceri primite, inregistrate in contul “609” vor majora baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor; • In ceea ce priveste veniturile din provizioane, ajustari pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, se stabileste ca ele vor fi excluse de la calculul bazei impozabile a impozitului pe veniturile microintreprinderilor numai daca ele provin din anularea unor cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil. Astfel: o daca veniturile din provizioane, ajustari pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare provin din anularea unor cheltuieli de aceasta natura, cheltuieli inregistrate pe perioada in care persoana aplica tot impozitul pe veniturile microintreprinderilor, atunci aceste venituri vor fi impozabile!!! Atentie, nu exista prevedere care sa mentioneze ca aceste cheltuieli, inregistrate de microintreprinderi, ar diminua baza impozabila. o daca veniturile din provizioane, ajustari pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare provin din anularea unor cheltuieli de aceasta natura, cheltuieli inregistrate pe perioada in care persoana aplica impozitul pe profit, atunci aceste venituri vor fi impozabile, numai daca cheltuielile au fost deductibile.

8. Nu vor exista modificari ale Codului fiscal prin introducerea sau cresteri ale taxelor.Chiar asa sa fie?

In noul Cod fiscal, ale carui prevederi vor intra in vigoare la inceputul anului viitor, sunt reglementate noi principii ale fiscalitatii, care ar putea asigura pe viitor o stabilitate si o predictibilitate legislativa. Potrivit actului normativ, orice majorari, reduceri sau introduceri de noi impozite vor intra in vigoare intotdeauna doar de la 1 ianuarie a fiecarui an, fara posibilitatea de a mai fi modificate, cel putin in acel an.

In ultimii ani, Codul fiscal a suferit numeroase modificari, care nu au facut decat sa ingreuneze legislatia, nicidecum sa o simplifice sau sa o clarifice. Mai mult, potrivit specialistilor, au fost incalcate adesea principiile fiscalitatii, lucru care a influentat din plin mediul economic din Romania.

In aceste conditii, dezvoltarea economica a fost serios afectata, iar printre aspectele deficitare ale mediului de afaceri din tara noastra se regasesc stabilitatea si predictibilitatea legislativa.

9.Termenul de rambursare TVA va fi de maxim 9 luni Rambursarea TVA „Termenul legal în care urmează să se efectueze rambursarea TVA a fost majorat de la 45 de zile la 90 de zile în situația soluționării unui decont de TVA cu control anticipat. Mai mult, termenul de 90 de zile poate fi prelungit la rândul său cu încă 6 luni în situația în care este necesară verificarea declarațiilor efectuate în sistemul VIES sau sunt necesare informații de la autoritățile fiscale din alte state. Se ajunge astfel la un termen legal de 9 luni în care se poate soluționa o cerere de rambursare a TVA, fără posibilitatea pentru contribuabil de a cere dobânzi pentru rambursarea cu întârziere a TVA”, precizează Emanuel Băncilă, liderul practicii de dispute și litigii fiscale din cadrul Radu și Asociații, casa de avocatură asociată EY în România.

Termenul de prescripţie O nouă modificare importantă priveşte curgerea termenului de prescripţie a dreptului organului de inspecţie fiscală de a stabili obligaţiile fiscale. Astfel, dacă până acum termenul de 5 ani curgea de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală, existând diferenţe semnificative între contribuabili şi autorităţile fiscale în interpretarea momentului la care se considera

că s-a născut creanţa fiscală, prin modificările aduse s-a dorit o clarificare a acestui moment, stabilindu-se că dată de început a termenului de prescripţie data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală. „Rezultă că, pentru taxele şi impozitele pentru care baza impozabilă se stabileşte anual (impozit pe venit, impozit pe profit), autoritatea fiscală va putea efectua inspecţia fiscală şi stabili obligaţii fiscale într-un interval de 5 ani şi 6 luni de la stabilirea acesteia (încheierea exerciţiului financiar), iar pentru taxe şi impozite pentru care baza impozabilă se stabileşte lunar (TVA), termenul poate fi şi de 6 ani şi 4 luni de la data stabilirii bazei impozabile (de exemplu pentru taxa aferentă lunii ianuarie)”, a menţionat Lucian Tănase, Manager în cadrul Radu și Asociații, casa de avocatură asociată EY în România.

Procedura de contestare În ceea ce privește procedura de contestare, modificările aduse prin Noul Cod de procedură fiscală reușesc, în mare măsură, să rezolve o serie de probleme practice.

10.Cum sunt impozitate veniturile din salarii in 2016 1. Se modifică definiția veniturilor din salarii în vederea identificării corecte a elementelor de venituri ce intră sub incidența acesteia Astfel sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor 2. Clarificări în ceea ce privește veniturile salariale impozabile

În noul Cod fiscal se clarifică includerea în venituri salariale impozabile a următoarelor: • diurnele acordate salariaților și administratorilor angajatorior rezidenți, pentru deplasări în țară și în străinătate, care depășesc limita de 2,5 * limita permisă angajaților instituțiilor publice. Aceste prevederi întăresc ideea că și administratorii beneficiază de diurnă; • diurnele acordate salariaților și administratorilor angajatorilor nerezidenți, pentru deplasări în România, care depășesc nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a angajatorului nerezident de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă; • în cazul diurnelor se precizează în mod expres că plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfăşurării activităţii; • tichetele cadou, dacă se acordă altfel decât în limita a 150 lei/persoană/ocazie pentru ocaziile Paște, Crăciun, 1 Iunie, 8 Martie. Mai multe informații despre impozitarea tichetelor cadou începând din 2016 puteți citi în articolul dedicat acestui subiect.

• tichetele de masă, tichetele de creșă și voucherele cadou acordate cu orice ocazie.

3. Clarificări privind avantajele salariale neimpozabile Noua legislație fiscală aplicabilă din 2016 stabilește că nu se impozitează următoarele avantaje: •

ajutoarele pentru dispozitive medicale;

• servicii turistice și/sau de tratament acordate de angajator salariaților și membrilor de familie ai acestora, pe perioada concediului, conform contractului de muncă; • cadourile oferite salariaților și copiilor minori ai acestora în limta a 150 lei/persoană/ocazie de ocaziile: 1 iunie, Crăciun, Paște. Anterior se permitea acordarea de cadouri neimpozabile numai copiilor minori ai salariaților. Cadoul poate avea orice forma: bani, bun/serviciu, tichet cadou;

• cadourile oferite salariatelor în limta a 150 lei/persoană/ocazie de 8 Martie.

Cadoul poate avea orice forma: bani, bun/serviciu, tichet cadou; • contribuțiile la fondurile de pensii facultative suportate de angajator pentru angajați, în limita a 400 euro/an/persoană; • primele de asigurare voluntară de sănătate suportate de angajator pentru angajați, în limita a 400 euro/an/persoană; • avantajele reprezentate de folosința în scop personal a mașinilor pentru care se aplică limitarea de deductibilitate a TVA și cheltuielilor la impozit pe profit de 50%.

4. Modificări în ceea ce privește deducerile personale Noul Cod fiscal modifică modul de acordare și nivelul deducerii personale: Deducerea se acordă numai la locul de muncă de bază, ca și până acum, iar persoanele în întreținere trebuie să nu aibă venituri mai mari de 300 lei/lună. Se exceptează din veniturile luate în calcul: •

bursele școlare,

•

premiile la competiții sportive,

•

premii obținte de elevi și studenți la competiții interne și internaționale,

•

pensiile de urmaș,

•

prestațiile sociale primite de persoanele cu handicap.

De asemenea, la calculul impozitului la funcția de bază se permite și deducerea primei pentru asigurările voluntare de sănătate suportată de asigurat, în limita a 400 euro/an.

5. Impozitarea salariilor obținute din străinătate Pentru veniturile din salarii obținute din străinătate pentru activități desfășurate în România: • obligația de plată și declarare a impozitului revine persoanei fizice. Prin opțiune, obligația poate reveni angajatorului;

• orice persoană la care persoana fizică își desfășoară activitatea este obligată să anunțe organul fiscal cu privire la începerea și încetarea activității persoanei fizice, în termen de 30 de zile de la data evenimentului; • în cazul în care persoana fizică este rezidentă a unui stat cu care România are încheiată Convenție de evitare a dublei impuneri și își prelungește șederea peste perioada menționată în Convenție, atunci impozitul se datorează pentru întreaga perioadă de desfășurare a activității în România. Plata și declararea impozitului pentru această perioadă se face până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a împlinit termenul prevăzut de Convenție.

Exemplu: O persoană fizică rezidentă în Franța, angajată a companiei France SARL este detașată în România pentru a îndeplini funcția de director a unei companii deținută 100% de France SARL. Salariul va fi plătit de compania France SARL direct din Franța, fiind facturat apoi de compania France SARL companiei din Romania.

Conform Convenției de Evitare a Dublei Impuneri dintre România și Franța: "9.

Derogând de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru un serviciu salarizat prestat în celălalt stat contractant nu sunt impozabile decât în primul stat contractant, dacă: a) beneficiarul rămâne în celălalt stat o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 18 luni în curs de 3 ani consecutivi; b) remuneraţiile sunt plătite de către o persoană sau în numele unei persoane care nu este rezidenta a celuilalt stat; şi c) sarcina remuneraţiilor nu este suportată de către un sediu stabil sau o bază fixa pe care o persoană o are în celălalt stat."

Astfel, până la împlinirea a 18 luni de activitate în România (pe parcursul a 3 ani) nu se datorează impozit în România pentru activitatea salarială desfășurată în ROmânia de rezidentul francez. În momentul în care se depășesc însă cele 18 luni, impozitul se va datora pentru toate veniturile, inclusiv cele obținute în primele 18 luni, dar obligația de plata intervine în luna în care se depășesc cele 18 luni, impozitul trebuind a fi declarat și plătit până la 25 a lunii în care s-a împlinit termenul de 18 luni.

11.Pfa-urile vor fi impozitate destul de mult in 2016

În prezent, persoanele care obțin venituri din salarii, din pensii sau sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii (de exemplu, avocații) nu datorează CAS (contribuție la asigurările sociale) pentru veniturile obținute în calitate de PFA (persoană fizică autorizată).

CAS este de 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală suportată de persoane care obține venitul și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator.

Persoanele care obțin venituri în calitate de PFA suportă un impozit pe venit de 16% și CASS (contribuția la asigurările sociale de sănătate) de 5,5% din venitul net obținut. Practic, dacă într-un an un PFA obține un venit net de 100.000 lei, acesta datorează bugetului de stat un impozit pe venit de 16.000 lei și CASS de 5.500 lei, rezultând un total de 21.500 lei.

Dacă persoana respectivă nu are încheiat niciun contract de muncă, nu este nici pensionar și nici asigurată în alt sistem de asigurări sociale, atunci are obligația să depună la organul fiscal Formularul 600 și, pe lângă cele 2 obligații fiscale, datorează CAS între 222 lei/luna și 3.175 lei/lună, în funcție de baza de calcul lunară pentru care a optat prin acest formular (baza lunară nu poate fi mai mică decât 35% din câștigul salarial mediu brut și nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câștig). În anul 2015, câștigul salarial mediu brut este de 2.415 lei.

Astfel, suma minima plătită în cursul anului ca CAS în acest exemplu este de 2.664 lei (222 lei x 12 luni), iar cea maximă de 38.100 lei (3.175 lei x 12 luni).

Bineînțeles că, în practică, majoritatea persoanelor care nu sunt salariate optează pentru o bază de calcul cât mai mică astfel încât sumele datorate statului să fie mai reduse, însă trebuie să fiți conștienți că astfel la calculul sumelor aferente stagiului de cotizare sumele sunt mai mici și astfel și pensia de care veți beneficia va fi mai mică. Depinde fiecare ce urmărește: un venit mai mare în prezent și o pensie mai mică sau un venit mai mic în prezent pentru o pensie mai mare.

Concluzie:

• dacă PFA de mai sus este salariat, la venitul net obținut de 100.000 lei datorează statului 21.500 lei, iar • dacă PFA nu este salariat sau pensionar datorează între 24.164 lei (21.500 lei + 2.664 lei) și 59.600 lei (21.500 lei + 38.100 lei), aproape 60% din venitul net obținut.

Cum arată situația taxelor ce trebuie plătite de anul următor pentru PFA Începând cu anul 2016, conform Legii 227/2015 privind noul Cod fiscal, PFA-urile vor datora CAS calculat la venitul net obținut și nu la o bază de calcul aleasă de contribuabil, așa cum se întâmplă în prezent, chiar dacă obțin venituri din salarii.

Persoana fizică poate opta între aplicarea cotei individuale de 10,5% sau a cotei integrale de 26,3%, opțiune care odată exercitată nu poate fi anulată în cursul anului respectiv ci de-abia din anul următor.

Practic, la un venit net anual de 100.000 lei, PFA respectiv înregistrează obligații fiscale anuale totale de cel puțin 32.000 lei și cel mult 47.800 lei, astfel: •

impozit pe venit de 16.000 lei;

•

CASS de 5.500 lei; și

•

CAS de 10.500 lei sau 26.300 lei, în funcție de cota aleasă.

Astfel, puteți observa diferență dintre tratamentul aplicabil în prezent și cel valabil de la 1 ianuarie 2016. Dacă PFA realizează un venit net de 100.000 lei într-un an și obține și venituri din salarii, în prezent datorează la buget 21.500 lei pe an, însă din 2016, suma minimă datorată va fi de 32.000 lei.

Atenție! Și în cazul persoanelor fizice autorizate care obțin venituri mici, începând cu 1 ianuarie 2016, se datorează CAS la venitul net realizat, însă baza minimă lunară o constituie echivalentul a 35% din câștigul salarial mediu brut pe economie. În prezent, plafonul lunar minim este de 845 lei (35% x 2.415 lei).

Rămâne de văzut cât va fi salariul mediu brut în anul 2016.

Presupunând același nivel al salariului mediu brut ca în prezent, rezultă o bază anuală minimă de 10.140 lei (845 lei x 12 luni), ceea ce presupune un CAS minim de 1.065 lei pe an (10.140 lei x 10,5%).

Dacă presupunem că un PFA realizează un venit net anual de 800 lei, va fi pus în situația de a plăti CAS de 1.065 lei/an, mai mult decât venitul net obținut, ceea ce îl pune într-o situație dificilă.

Pe de altă parte există și un plafon maxim de care se ține cont atunci când se aplică CAS, respectiv echivalentul a 5 salarii medii brute, ceea ce înseamnă 144.900 lei (2.415 lei x 5 x 12 luni). Dacă în anul 2016 un PFA obține un venit net anual de 500.000 lei, acesta datorează impozit pe venit de 16% și CASS de 5,5% la venitul net, însă CAS se calculează la plafonul maxim de 144.900 lei.

Dacă ar fi să privim în ansamblu obligațiile fiscale existente și ne raportăm la PFAurile care obțin un venit net anual de până la nivelul a 60 de salarii medii brute pe economie, în anul 2016 avem de-a face cu o cotă de impozitare de minimum 32% (16% - impozit pe venit, 5,5% - CASS 10,5% - CAS).

12.PFA sau firma in 2016?

Din 2016, crește povara fiscală a PFA, astfel că ele vor plăti obligatoriu și CAS (10,5% sau 26,3%, conform opțiunii acestora) calculat la venitul net obținut, pe lângă CASS de 5,5% și impozit pe venit de 16%. În acest context se pune problema dacă suspendarea sau încetarea activității ca PFA și înființarea unei microîntreprinderi reprezintă o soluție de luat în seamă.

Microîntreprinderea Până la sfârșitul anului 2015, microîtreprinderile datorează un impozit de 3% din veniturile obținute, fără alte condiții sau criterii de îndeplinit. Începând cu 1 ianuarie 2016, vor exista mai multe cote de impozitare diferențiate, în funcție de numărul de salariați. Mai precis, microîntreprinderilor le va fi aplicată o cotă de impozitare cuprinsă între 1% şi 3%, în funcţie de existenţa angajaţilor şi numărul acestora, după cum urmează:

• cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care vor avea cel puţin doi salariați; •

cotă de impozitare de 2% pentru microîntreprinderile cu un singur angajat;

• cotă de impozitare de 3% pentru microîntreprinderile care nu vor avea nici măcar un salariat.

Ar mai trebui să precizăm că, în timpul anului fiscal, asociații nu au voie să utilizeze banii societății în scopuri personale. După aprobarea situațiilor financiare, aceștia pot repartiza profitul la dividende, suportând un impozit suplimentar de 16% din sumă repartizată.

Urmează că de la 1 ianuarie 2016 impozitul pe dividende să scadă de la 16% la 5%, dar pentru veniturile din dividende să se datoreze și contribuția la sănătate de 5,5%, chiar dacă beneficiarul este salariat sau obține și alte venituri, această ultimă măsură urmând să se aplice din 2017.

PFA Începând cu 1 ianuarie 2016, PFA-urile datorează obligatoriu și CAS de 10,5% sau 26,3% din venitul net obținut (venituri – cheltuieli), chiar dacă obțin venituri din salarii sau nu. În prezent, obligatorii sunt impozitul pe venit de 16% și contribuția la sănătate de 5,5%.

Exemplu - Impozitare microîntreprindere vs PFA: În cursul anului, o entitate are venituri de 100.000 lei și cheltuieli de 20.000 lei (nu există angajați).

Cât câștigă asociatul unei microînteprinderi Societatea suportă un impozit pe venit de 3.000 lei (100.000 lei x 3%), iar profitul net va fi de 77.000 lei (100.000 lei – 23.000 lei). Pentru a utiliza banii în scop personal, asociatul va mai suporta și un impozit pe dividende. Conform modificărilor de săptămâna trecută ale noului Cod fiscal, impozitul pe dividende ar fi de 5% și s-ar datora și CASS de 5,5% pentru aceste venituri, astfel că situația sar prezența în următorul mod:

•

Impozit pe dividende - 3.850 lei (77.000 lei x 5%);

•

CASS- 4.235 lei (77.000 lei x 5,5%)

În acest caz, suma netă la dispoziția asociatului ar fi de 68.915 lei (77.000 lei – 3.850 lei – 4.235 lei).

Procent net (câștig/venit)= 69% Cât câștigă o PFA Venitul net obținut este de 80.000 lei. Astfel, persoană fizică va datora: •

CAS de 8.400 lei (80.000 lei x 10,5%) și

•

CASS de 4.400 lei (80.000 lei x 5,5%)

Rezultă contribuții totale de 12.800 lei.

Astfel, venitul net impozabil este de 67.200 lei (80.000 lei – 12.800 lei), iar impozitul pe venit de 10.752 lei (67.200 lei x 16%). Persoana fizică va rămâne în final cu 56.448 lei(67.200 lei – 10.752 lei).

Procent net(câștig/venit) = 56% Dacă persoană a optat pentru o contribuție la pensii de 10,5%, atunci nu va beneficia de întreg stagiu de cotizare în momentul stabilirii punctajului pentru pensie. Dacă ar fi optat pentru contribuția integrală de 26,3%, atunci situația ar fi fost: •

CAS - 21.040 lei (80.000 lei x 26,3%);

•

CASS-4.400 lei (80.000 lei x 5,5%);

Contribuțiile totale sunt în acest caz de 25.440 lei. Astfel, venitul net impozabil este de 54.560 lei (80.000 lei – 25.440 lei), iar impozitul pe venit de 8.730 lei (54.560 lei x 16%). Persoana fizică va rămâne în final cu 45.830 lei (54.560 lei – 8.730 lei).

Procent net (câștig/venit)= 46% PFA sau microîntreprindere: Ce alte aspecte trebuie să mai luați în calcul?

Există o serie de limite în cazul microintreprinderilor de care trebuie să țineți cont înainte de a lua decizia de închidere a PFA-ului: • dacă prin activitatea desfășurată realizați venituri mai mari de 100.000 euro, plafonul în lei fiind stabilit utilizând cursul de schimb de la sfârșitul anului precedent, atunci NU puteți fi microîntreprindere (firmele care depășesc acest plafon datorează un impozit de 16% din profitul obținut, neexistând diferențe majore între o astfel de firmă și o PFA, din punct de vedere al regimului de impozitare); • trebuie să țineți cont de obiectul de activitate desfășurat, deoarece nu puteți fi microîntreprindere dacă ponderea veniturilor din consultanță sau management depășește 20% din totalul veniturilor; • așa cum am mai precizat, în cazul unei persoane juridice, resursele financiare nu pot fi utilizate în cursul anului, ci doar după aprobarea situațiilor financiare și plata taxelor pe dividende.

• pentru evidența contabilă a unei microîntreprinderi aveți nevoie de un contabil autorizat, în timp ce la PFA nu este neapărat nevoie de o persoană specializată pentru contabilitate.

Rămâne ca dumneavoastră să decideți ce sistem este mai avantajos. Funcționând ca PFA: •

puteți utiliza banii obținuți și în cursul anului, iar

• contribuțiile sociale suportate (la pensii și sănătate) va conferă statutul de persoană asigurată.

Bineînțeles că decizia trebuie luată în baza mai multor factori care țin de fiecare caz în parte, în acest material fiind prezentate câteva dintre cele mai semnificative criterii de apreciere. Însă, trebuie să acordați atenție și: •

marjei de profit existente,

• modul în care o societate sau o PFA sunt analizate în momentul în care se dorește obținerea unui credit, • felul în care partenerii comerciali (clienți, furnizori) sunt influentați de forma de organizare aleasă etc.

13.Cum ma apar daca primesc notificare din partea ANAF pentru justificare avere

Persoanele fizice cu risc fiscal au fost împărțite în patru categorii, potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). În grupa de risc numărul 1 intitulată „Patron bogat de firmă săracă” intră oamenii de afaceri care dețin un patrimoniu semnificativ (case, mașini, împrumuturi către firme) care nu corespunde cu veniturile declarate. Deși acești patroni dețin firme cu cifre de afaceri viabile, acestea sunt tot timpul pe pierdere sau au un profit mult prea mic față de cifra de afaceri. În grupa de risc 2 intră persoanele cu patrimoniu semnificativ, dar fără activități economice cunoscute. În acest caz există posibilitatea ca aceste persoane să obțină venituri fie din activități legale dar nedeclarate, fie din activități ilegale, precum cămătăria sau traficul de persoane.

Persoanele cu venituri volatile intră în grupa de risc 3. În domeniile acestora de activitate (showbiz) veniturile provin inclusiv din exploatarea comercială a dreptului de imagine, din participarea la evenimente, fără să existe un contract permanent care să permită urmărirea veniturilor. În a patra categorie intră alte persoane care nu se încadrează în profilurile anterioare, însă prezintă riscuri semnificative.

Potrivit ANAF, s-au înființat opt servicii distincte de verificări fiscale dedicate acestui program în București, Ploiești, Craiova, Galați, Brașov, Timișoara, Iași și Cluj-Napoca. În total, 7.879 de contribuabili au fost propuși pentru verificarea amănunțită.

Cine intră în vizorul ANAF Potrivit datelor ANAF, peste 14 milioane de persoane au venituri impozabile în România. Primul filtru a fost identificarea celor care au cheltuieli semnificative: este vorba despre asociați sau acționari care au împrumutat firca cu sume de peste 200.000 de lei, persoane fizice care cumpără bunuri sau imobile de peste 70.000 de euro, persoane fizice cu depozite anuale mai mari de 150.000 de lei sau persoane fizice care au cumpărat mașini mai scumpe de 25.000 de euro.

Astfel, aproape 300.000 de români au intrat în eșantionul semnificativ supus analizei de risc.

Analiza a vizat veniturile declarate de contribuabili în intervalul 2011-2013, ținându-se cont și de eventualele venituri declarate în perioada anterioară, până la nivelul anului 2006. Analiza cuprinde achizițiile de imobile, depozitele bancare, achzițiile de autovehicule, nave și aeronave. Au fost prelucrate informații din bazele de date ale ANAF, precum și informațiile financiare publicate, informații primite de la alte instituții, cele primite din sesizările cetățenilor dar și informații din surse deschise din media sau de pe internet.

Verificările, efectuate în șase pași Prima oară sunt verificate cheltuielile contribuabililor, apoi sunt analizate sursele de fonduri neimpozabile utilizate de către aceștia. Pasul numărul 3 – sunt verificate veniturile declarate de către contribuabil, apoi se cumulează aceste venituri cu sursele neimpozabile, obținându-se, astfel, fondurile totale disponibile. Pasul 5 constă în diferența dintre cheltuieli și fondurile totale disponibile, care poate reprezenta veniturile nedeclarate, apoi se ierarhizează riscul de nedeclarare rezultat, în ordinea descrescătoare valorii.

Verificare amănunțită în 9.800 de cazuri Astfel, a rezultat un număr de aproximativ 130.000 de români cu diferență între veniturile estimate și veniturile declarate mai mare de 10%, dar nu mai puțin de 50.000 de lei. Dintre ei, ANAF va determina cazurile semnificative. Este vorba despre un risc anual de nedeclarare mai mare de 1 milion de lei (cca. 220.000 de euro), achiziții de imobile de minim 700.000 de lei (cca. 150.000 de euro) sau achiziții de autoturisme în valoare însumată de minim 350.000 de lei (cca. 75.000 de euro) ANAF a identificat 5.884 de persoane cu grad ridicat de risc fiscal. Dintre aceste persoane, 1.160 au fost eliminate întrucât riscul de nedeclarare de peste un milion de lei este acoperit de veniturile soţilor, dar s-au adăugat 3.150 de cetăţeni, rude sau afini până la gradul II, identificaţi cu risc fiscal în eşantionul de 132.000 de persoane. Au rezultat astfel 7.880 de cazuri propuse pentru verificarea amănunţită.

Masura 1 Trebuie sa fiti asistat intotdeauna de un contabil pe toata durata verificarii Masura 2 Trebuie sa fiti asistat intotdeauna de un avocat pe toata durata verificarii Masura 3

Exercitati toate drepturile contribuabilului in relatia cu ANAF-ul Masura 4 Participati si dvs. personal la TOATE activitatile de desfasura Masura 5 Cereti intotdeauna un expert contabil parte Masura 6 Contestati actele administrativ-fiscale Noile modificări aduse Codului de procedură fiscală au efecte atât pozitive, dar şi negative asupra contribuabililor începând cu 1 ianuarie 2016.

1.

Inspecţia fiscală. O veste bună ţine de încetarea inspecţiei fiscale în situaţia în care aceasta depăşeşte dublul duratei legale de desfăşurare. " Totuşi, în cazul marilor contribuabili, o inspecţie fiscală nu va putea depăşi 1 an şi şase luni, având în vedere posibilitatea de suspendare a inspecţiei doar pe o perioadă de maxim 6 luni", precizează avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

2.

În primul rând, contribuabilul va dispune de un termen de 45 de zile pentru formularea contestaţiei fiscale – termen mai generos faţă de actuala reglementare, care permite astfel o pregătire mai temeinică a argumentaţiei fiscale şi juridice precum şi identificarea eventualelor probe noi ce ar putea fi folosite împotriva actului contestat. În al doilea rând, salutăm introducerea unei prevederi ce permite contribuabilului să solicite să-şi susţină verbal contestaţia fiscală în faţa organului de soluţionare. Pe de altă parte însă, Noul Cod de procedură fiscală nu a mai preluat textul ce permitea contribuabilului să conteste inclusiv „lipsa actului”, aspect ce poate genera interpretări contrare şi viitoare dispute între contribuabil şi autorităţi

Putem discuta gratuit pe facebook messenger si whatsapp. Datele noastre: facebook messenger - avocatcoltucoficial si whatsapp - +40745150894 __________________________________________________ Puteti instala si aplicatia Gratuita Avocatul din buzunar de pe Google Play/Magazin Play __________________________________________________ Datele noastre virtuale: http://www.facebook.com/avocatcoltucoficial https://plus.google.com/+AvocatColtuc https://ro.linkedin.com/in/coltucmarius https://twitter.com/coltuc __________________________________________________

Cabinet de avocat Coltuc http://www.coltuc.ro avocat - practician in insolventa COLTUC MARIUS VICENTIU +40745150894