Monitorul de Medias nr. 643 by Monitorul de Mediaş

Monitorul de Mediaş continuă campania de abonare! Primeşti ziarul la tine acasă, pentru numai 7 lei pe lună.

Abonează-te la Monitorul de Mediaş! Fii pe fază, urmăreşte poştaşul şi cere-i ziarul oraşului tău! Detalii la telefon 0723-194.985 Notă: pentru persoanele juridice, preţul unui abonament este 15 lei/lună. Pentru abonamentele contractate prin Poşta Română, se percepe un comision de 48 de bani.

Ziarul care st\ de vorb\ cu oamenii

19 – 25 octombrie 2012 Anul XI nr. 643 • 12 pagini • 1,50 lei (7 lei/lună pentru abonaţi)

DE MEDIA{

0727-397.454 0723-194.985

Unde începe politica? Florin Neag, candidat în cadrul Cole giului 4, este mai mereu prezent în viața publică. Tânăr şi ambiţios, îşi petrece mult timp în mijlocul oamenilor. Desfăşoară acţiuni atât în plan politic, cât și în plan social. El vrea să aducă în sfârşit acea schimbare, de care avem cu toţii nevoie, în Parlamentul României. Pagina 6

www.monitoruldemedias.ro

Lecţii din Germania EDITORIAL Pagina 2

Cura bate gura Ne pregătim de alegerile parla mentare, iar cei care ne vânează voturile par a nu se încrede în strămoşeasca vorbă despre porcul ce nu se îngraşă în ajun. Mă rog, fiecare cum crede. Aşadar, dragi concitadini, faceţi loc. Începe cura de îngrăşare cu gogoşi, poale-n brâu, lapte şi miere, găleţi de zahăr şi făină, toate stropite din belşug cu esenţă tare, de promisiuni. Cura bate gura.

MONITORUL JUDEŢULUI

Finanţarea întârzie Localnicii din satul Şoala se confruntă cu o mulţime de probleme, din cauză că drumul care îi leagă de comuna de care aparţin şi de DN14 este în continuare nemodernizat. Edilul comunei Axente Sever, Marius Grecu, este în căutarea unei soluţii. El promovează un proiect integrat, în valoare de trei milioane de euro, care înseamnă şansa unui început european pentru Şoala. Pagina 4

Fundaţia germană „Hanns Seidel” desfăşoară în judeţul Sibiu un program-pilot care vine mai ales în ajutorul tinerilor din zona de nord. „Proiectul a fost iniţiat SPECIAL Poeme printr-un veac în urma unei colaborări de mai bine de un an. Ţinta lui o reprezintă tinerii din Astăzi se împlinesc 100 de ani de la naşterea celui nordul judeţului Sibiu care sunt aleşi pe funcţii de consilieri locali sau lucrează care a fost unul dintre cei mai talentaţi poeţi medieşeni, George Popa, cel care l-a „bărbierit” pe în administraţia publică locală. Delegaţia germană a fost prezentă pentru a însuşi Minulescu. „Neşansa lui a fost că s-a născut într-un oraş de provincie”, crede unul dintre oa- împărtăşi din experienţa lor şi pentru a transmitele bunele practici folosite menii de cultură ai Mediaşului, Gheorghe Buşoiu, amintindu-şi de amicul său. Pagina 6 în Germania”, descrie Cristian Marian, iniţiatorul proiectului. Pagina 3

Meditur te provoacă la pedalat Operatorul de transport local Meditur S.A. organizează, în această dupăamiază, un tur al oraşului cu bicicletele. Turul „eco” a ajuns la cea de-a treia ediţie consecutivă. Manifestarea este dedicată mişcării, sănătăţii şi relaxării, fiind menită să promoveze un stil de viaţă activ pentru toate vârstele. „Oricine are bicicletă este aşteptat să intre în echipa noastra şi să pedaleze pe străzile municipiului Mediaş”, au anunţat organizatorii. Ca şi la ediţiile anterioare, startul turului eco cu bicicletele se va da la ora 16.30, din Piaţa Corneliu Coposu. Participanţii vor parcurge apoi traseul Primăria Mediaş - strada Stephan Ludwig Roth - strada Unirii - Şoseaua Sibiului până la Izvorul Rece şi retur în punctul de plecare. Surpriza din acest an va fi o tombolă cu premii „eco”. A. P.

CIFRA SĂPTĂMÂNII

397 este locul echipei de fotbal Gaz Metan Mediaş în cel mai recent clasament IFFHS

LOCAL

monitorul de mediaș | 19 - 25 octombrie 2012

Editorial

MÂNDRIE | Liceul medieşean împlineşte 100 ani de funcţionare neîntreruptă

Centenar la Roth 2012 este anul centenarului pentru Liceul Teoretic „St. L. Roth”. Pe 30 octombrie se vor aniversa exact 100 de ani de la data inaugurării clădirii în care acesta îşi desfăşoară activitatea. Manifestările au început zilele trecute şi vor dura până în luna decembrie. Alex PÎNTEA Evenimentele circumscrise centenarului au debutat mier‑ curi. La Centrul de Documen‑ tare şi Informare Gaze Natu‑ rale a fost vernisată o expozi‑ ţie intitulată „Goblenul – artă şi pasiune”, care reuneşte 21 de goblenuri şi patru picturi realizate de către profesorii Şcolii Gimnaziale „Constantin Ioan Motaş”.

Tradiţie reluată Astăzi este programată la Liceul Teoretic „Stephan Lu‑ dwig Roth” o expoziţie filate‑ lică, a treia din istoria şcolii. În anul 1947 a fost organiza‑ tă prima expoziţie filatelică şcolară la Mediaş, urmată de o a doua în 1948. Tradiţia s‑a întrerupt în perioada comunis‑ tă, dar astăzi, după o pauză de 65 ani, Cercul Filatelic Me‑ diaş îi invită pe cei interesaţi la vernisajul celei de a treia expoziţii filatelice şcolare la „Roth”, începând cu ora 12.00.

Oraşul sărbătoreşte Vinerea viitoare, Asociaţia Culturală „Mediaşul nostru” va prezenta macheta „Mediaş – 1925”. Evenimentul se va des‑ făşura în holul mare al Primă‑ riei Mediaş. În aceeaşi zi, la Ca‑ sa Honterus se va desfăşura conferinţa în limba germană

Centenarul de la Liceul „Roth” prilejuieşte o suită de manifestări culturale în tot oraşul

„Oameni şi ciuperci” susţinu‑ tă de prof. univ. dr. Hans Peter Molitoris. O zi mai târziu vor fi vernisate în incinta liceului mai multe expoziţii de fotogra‑ fie, pictură şi grafică, va fi pre‑ zentat relieful „Orfeu şi Euri‑ dice” restaurat de către asoci‑ aţia care poartă numele liceu‑ lui şi vor fi lansate trei cărţi semnate de Maria Cozmescu, Helmuth Julius Knall, respec‑ tiv Claudia Pădureanu şi Horia Lupu. Pe 30 octombrie, ziua aniversării a 100 ani de funcţi‑ onare va avea loc un marş cu fanfară şi se va dezveli o pla‑ că comemorativă. De aseme‑ nea, la Sala Traube va avea loc un spectacol susţinut de elevi.

Istorie bogată Sediul Liceului Teoretic „Ste‑ phan Ludwig Roth”, care poar‑ tă acest nume din 1919, a fost construit între anii 1909 şi 1912. Clădirea cu două etaje proiectată de sighişoreanul Fritz Baltes a fost concepută cu două aripi perpendiculare una pe alta. Într‑una se aflau clasele, în alta era reşedinţa rectorului. Scările sunt din tra‑ chit de Deva, reţeaua de ilu‑ minat a efectuat‑o firma Sie‑ mens & Halske din Budapes‑ ta, tablele din clase – atelierul Johannes Miller din Viena, do‑ tarea cabinetelor – Max Kohl din Chemnitz, iar statuile or‑

Fără permise de conducere Mădălina MOCANU Proba teoretică pentru ob‑ ţinerea permisului de con‑ ducere a fost suspendată as‑ tăzi, din cauza modificărilor privind modernizarea siste‑ mului informatic la nivel na‑ ţional. Astfel, în aceste zile nu se vor emite nici permi‑ se de conducere, transmit re‑ prezentanţii Prefecturii Si‑ biu. Punerea în funcţiune a aplicaţiilor privind moderni‑ zarea sistemului naţional de emitere şi evidenţă a permi‑ selor de conducere a început în luna octombrie. Un prim beneficiu constă în simplifi‑ carea formalităţilor necesa‑ re preschimbării permiselor de conducere. În acest sens,

nu va mai fi necesară procu‑ rarea şi completarea de că‑ tre cetăţean a formularelor aferente, care vor fi tipărite direct la ghişeele de primire a documentelor.

Doar proba practică În urma modificărilor in‑ formatice survenite, în zile‑ le de vineri, 19 octombrie, şi luni, 22 octombrie, nu se vor putea emite permise de conducere sau dovezi înlo‑ cuitoare ale acestora, certi‑ ficate de înmatriculare sau dovezi înlocuitoare ale aces‑ tora, autorizaţii provizorii de circulaţie precum şi plăci cu numere de înmatriculare, transmite Instituţia Prefec‑ tului. Totodată, proba teore‑

tică pentru permisul de con‑ ducere va fi suspendată în aceste zile, proba practică urmând să se desfăşoare con‑ form programărilor. Moder‑ nizarea în totalitate a siste‑ mului informatic naţional se va finaliza în primul semes‑ tru al anului viitor, când vor fi puse în funcţiune şi apli‑ caţiilor referitoare la eviden‑ ţa vehiculelor înmatriculate.

Alex PÎNTEA Peste 200 de medieşeni au participat la acţiunea „Un mi‑ lion de stele”, organizată de către Asociaţia Caritas Mitro‑ politan Greco‑Catolic din Blaj. Evenimentul caritabil a avut ca scop strângerea de fonduri pentru familii nevoiaşe şi s‑a desfăşurat la sfârşitul săptă‑ mânii trecute în parcarea Bi‑ sericii Greco‑Catolice „Sfinţii Petru şi Paul”, situată pe stra‑ da Sticlei, lângă sediul socie‑ tăţii Transgaz. Medieşenii au răspuns în număr mare şi au venit să aprindă o candelă şi

de Milu Oltean

Ne pregătim de alegerile parlamentare, iar cei care ne vânează voturile par a nu se încrede în strămoşeasca vorbă despre porcul ce nu se îngraşă în ajun. Mă rog, fiecare cum crede. Aşadar, dragi concitadini, faceţi loc. Începe cura de îngrăşare cu gogoşi, poale-n brâu, lapte şi miere, găleţi de zahăr şi făină, toate stropite din belşug cu esenţă tare, de promisiuni. Cura bate gura. Din patru în patru ani se scot de la naftalină feţe de candidaţi şi costume ieftine, care nu agasează ochiul alegătorilor. Se mai schimbă un slogan, se mai visează un ciolan, echipele de campanie se pregătesc studiind de zor mişcările adversarilor, începe o agitaţie care tulbură bezmetic liniştea oamenilor de bine. La vremuri noi, partide noi, dar mereu aceiaşi oameni, care deghizaţi în culorile curcubeului aleargă neobosiţi dintr-o parte în alta, numai şi numai spre binele tuturor. Unii inventează acţiuni şi încearcă să capteze atenţia publicului prin tot soiul de giumbuşlucuri, alţii inventează pretexte de a le vorbi oamenilor despre realizări măreţe, alţii aruncă mâţe moarte peste gard şi se bucură dacă trăncăneala ieftină şi fără rost agită apele din curtea vecinului. Maşinile personale se odihnesc cuminţi în ograda casei, Daciilor noastre străvechi li se acordă din nou atenţie, ceasurile aurite sunt uitate pe acasă şi în locul bijuteriilor scumpe de pe mâini se vede doar o dunguliţă unde n-a bătut soarele din insulele exotice, amintiri de concediu. Absorbim tot mai puţine fonduri europene, în schimb sorbim cu nesaţ promisiuni şi laude. Alianţe şi cumetrii, înamorări imposibile, legături periculoase, mediul politic nu duce lipsă de nimic şi stăm privind marea agitaţie, întrebându-ne cu ce ne-om plăti facturile la iarnă. Că alegătorii vin şi trec, dar poştaşul face ce face şi aruncă facturile numai în cutia noastră. Plătim tot. Taxe, biruri, vignete, accize, deplasări, pliante, pixuri şi foi, gadgeturi, tablete, secretare, forfetare, concedii, prime, vreţi să mai enumăr? Nu cred, că ne ia durerea de cap mai tare decât trebuie. Metehnele unei clase politice expirate s-au întins şi peste cei nou intraţi în joc, astfel că puţini sunt cei care din patru în patru ani pot să caute fără tăgadă privirea celor care i-au ales. Cei mai mulţi îşi feresc privirea de vecina pensionară şi preferă să privească lumea tâmp din poze aranjate în Photoshop, sau prin ochiul sordid al camerei de filmat. Ne pregătim de bâlci, cu scamatori, vrăjitori ce scot iepuri din căciulă, cu mimoze ce tremură în faţa publicului, cu arici pogonici şi filfizoni care habar nu mai au cât costă o pâine. Din patru în patru ani pseudo-zeii părăsesc Olimpul şi coboară printre muritori, închinându-se la Măria sa, alegătorul. La fel fac şi cei care aspiră spre albastrul infinit şi nectarul din Parlament, încearcă să intre în graţiile votanţilor. Un joc de orgolii, o luptă surdă, o furtună într-un pahar cu apă, care ne dă iluzia unui exerciţiu aparent democratic. Aşadar, dragii mei, atenţiune! Pe locuri, fiţi gata, start! Vizionare plăcută şi minte limpede.

ANUNŢ LICITAŢIE Casa de Insolvenţă TRANSILVANIA SPRL, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Calea Dorobanţilor, nr. 48, Clădirea Silver Business Center, et 6/7, jud. Cluj, în calitate de lichidator judiciar al S.C. GRANIT S.R.L. - în faliment, in bankruptcy, en faillite - cu sediul în Mediaş, str. I.C. Brătianu, nr. 26, jud. Sibiu, organizează licitaţie publică cu strigare pentru valorificarea următoarelor bunuri: I.Subansamblul funcţional ,,Bază de producţie” format din: 1. Proprietatea imobiliară industrială ,,Bază de Producţie” situat în Municipiul Mediaş, str. Gării, nr. 10, jud. Sibiu, compus din spaţii administrative, de depozitare, industriale şi teren aferent în suprafaţă de 17053,5 mp. 2. Staţie de betoane – “mijloace fixe staţia de betoane” 3. Bunuri mobile, care se vând cu subansamblul funcţional. Preţ de strigare în bloc – 473.792 EURO. Va fi aplicabilă cota de TVA în vigoare la momentul vânzării. II. Bunuri imobile Nr. crt.

Proprietate imobiliară

Teren intravilan cu S = 399 mp şi construcţie centrală termică cu Scd = 194,53 mp situat în Mediaş, str. Vidraru, F.N.

Preţ de strigare (EURO fară TVA)

9.800

Complex comercial cu Scd = 579,45 situat în Copsa Mica, Soseaua Sibiului, nr. 54A

60.200

Teren cu magazie în suprafaţă de 583 mp, teren cu atelier instalatori în suprafaţă de 78 mp; teren cu platformă depozit şi şopron în suprafaţă de 821 mp;teren cu zonă verde în suprafaţă de 446 mp; teren cu drumuri şi reţele în suprafaţă de 123 mp; teren cu drumuri şi reţele în suprafaţă de 248 mp; teren cu şopron în suprafaţă de 70 mp situat în Mediaş, str. I.C. Bratianu nr. 26

70.000

Teren intravilan cu S = 1118 mp şi construcţii: pavilion central, birouri şi 8 ateliere cu Scd = 1150,34 mp situat în Mediaş, str. I.C. Bratianu nr. 26

291.900

Teren de construcţii cu S = 16.105 mp şi Spaţii administrative, de depozitare, industriale cu Scd = 13.008 mp situat în Mediaş, Şoseaua Sibiului, nr. 11

279.300

Teren intravilan cu S = 8503 mp şi Secţie de producţie cu Scd = 5117 mp situat în Mediaş, str. Aurel Vlaicu, nr. 37-39

625.800

Semnul omeniei

Teren intravilan cu S = 2960 mp şi Hală filatură cu Scd = 2960 mp situat în Mediaş, str. George Topîrceanu nr. 16

59.500

Au participat şi copii de la Şcoala Specială şi, respec‑ tiv şcoala generală „Her‑ mann Oberth” din Mediaş, care însufleţit atmosfera cu un program artistic. La ni‑ vel naţional, în peste 30 de oraşe au fost aprinse simul‑ tan, în locuri publice, un milion de candele de către cei care au dorit să susţină o persoană nevoiaşă, un co‑ pil orfan, o persoană vârst‑ nică singură sau o familie care trăieşte sub pragul să‑ răciei.

Teren intravilan cu S = 10.000 mp şi Spaţii administrative, industriale cu Scd = 1739 mp situat în Axente Severe, str. Drumul Blajului, FN

Teren intravilan cu S = 5577 mp situat în Mediaş, str. Stadionului nr. 86

Teren intravilan cu S = 6618 mp şi Clădire administrativă situat în Copşa Mică, str. Uzinei, nr. 2

Din spirit de solidaritate să doneze pentru familiile afla‑ te în nevoie. „Le mulţumim tuturor medieşenilor pentru că şi de această dată au reu‑ şit să se sensibilizeze la pro‑ blema pe care noi am ridi‑ cat‑o, cea a sărăciei şi a mar‑ ginalizării sociale. Suntem ex‑ trem de mulţumiţi de cum au decurs lucrurile în acest an, a venit foarte multă lume ca‑ re a înţeles scopul acţiunii. Fac un apel ca şi anul viitor să ne regăsim într‑un număr şi mai mare de atât”, au fost cuvintele Adelinei Biriş, coor‑ donatoarea Asociaţiei Caritas Mitropolitan Greco‑Catolic.

namentale – August Gerber din Köln. Profesorul Hans Her‑ mann a condus ornamentarea sălii festive cu fresce cu teme‑ le „Muncă”, „Bucurie”, „Con‑ strucţie”, geamurile înalte cu vitralii reprezentând nuferi, ta‑ vanul cu constelaţii cereşti sub formă de zodiac şi sala alătu‑ rată cu medalioane întruchi‑ pând „Danaidele”. O pictură cu o tehnică originală, înfăţi‑ şând o procesiune de saşi, în‑ cheie ornamentele sălii de fes‑ tivităţi. Pe coridoarele liceului au fost amplasate copii in mă‑ rime naturală după Venus din Milo, Demostene, Laocon grup, Sofocle, Orfeu şi Euridice, He‑ ra şi Zeus.

Cura bate gura

87.990 107.590 31.080

Va fi aplicabilă cota de TVA în vigoare la momentul vânzării. III. ,,Pachet mijloace fixe, linie tehnologică confecţionat ţigle” – preţ de strigare 20.354 EURO plus TVA. IV. ,,Pachet bunuri de natura obiectelor de inventar” - preţ de strigare 17.624 EURO plus TVA. IV. ,,Bunuri mobile autoutilitare şi autoturisme” - preţ de strigare 6.720 EURO plus TVA. Licitaţia va avea loc în 30.10.2012, ora 14:00, la sediul lichidatorului. Pentru bunurile nevalorificate se va organiza o nouă licitaţie în data de 06.11.2012 la acelaşi preţ de strigare, la aceeaşi locaţie si oră. Caietele de sarcini pentru bunurile scoase la licitaţie pot fi achiziţionate de la sediul lichidatorului iar documentaţia de înscriere la licitaţie va trebui depusă cu cel târziu 24 de ore înaintea desfăşurării licitaţiei. Cei interesaţi pot obţine date suplimentare şi informaţii la telefon: 0726.392.520; 0737.888997.

LOCAL 3

19 - 25 octombrie 2012 | monitorul de mediaș

Pe scurt Wireless în centru Dacă Sibiul se poate vedea on‑line prin intermediul a peste 10 webcam‑uri, doar una singură transmite imagini din Mediaş şi, din păcate, nu este funcţională tot timpul. Municipalitatea administrează o cameră web care ar trebui să ofere imagini live din Piaţa Regele Ferdinand I, dar este mai mereu afectată de probleme tehnice. Vestea bună este, însă, că din luna decembrie, problema va fi rezolvată. De asemenea, medieşenii şi turiştii care vor trece prin piaţa Primăriei sau în centrul istoric se vor putea bucura de acces gratuit online. „Primăria Mediaş intenţionează să pună la dispoziţie internet wireless gratuit în Piaţa Regele Ferdinand I şi în Piaţa Corneliu Coposu până în ultima lună a acestui an. De asemenea, se vor remedia problemele apărute în funcţionarea camerelor web din cele două pieţe până în luna decembrie, atunci când se va introduce un nou server pentru optimizarea acestora”, promite Raluca Herciu, din cadrul Serviciului Relaţii al Primăriei Mediaş. (A. P.)

Control gratuit Medieşencele au avut ocazia, ieri, să îşi facă o testare pentru depistarea osteoporozei. Cu ocazia Zilei Mondiale a Osteoporozei, în cadrul platformei „Împreună pentru viaţă, sănătate prin cunoaştere” şi în parteneriat cu reţeaua de farmacii Sensiblu, a luat startul la nivel naţional o campanie gratuită pentru depistarea pacienţilor cu risc de osteoporoză, prin intermediul determinărilor de osteodensitometrie. În municipiul Mediaş, testările au avut loc la farmacia Sensiblu din incinta supermarket‑ului Kaufland. La nivel naţional, campania se desfăşoară în perioada 24 septembrie – 22 octombrie în unităţile Sensiblu din 22 de oraşe din ţară. „În cadrul campaniilor de screening şi prevenire a osteoporozei derulate în farmaciile Sensiblu în anii anteriori, au fost diagnosticate câteva mii de persoane care sufereau de această afecţiune. Prin această campanie dorim să le reamintim pacienţilor noştri că este mai uşor să previi decât să tratezi, iar acolo unde este cazul, să îi ajutăm să adopte tratamentul necesar din timp, înainte ca osteoporoza să le afecteze calitatea vieţii”, a motivat Dan Nicolescu, marketing director Sensiblu. (A. P.)

PARTENERIAT | Tinerii din zona de nord a judeţului Sibiu învaţă de la germani

Schimb de experienţă Mediaşul a găzduit, la mijlocul acestei săptămâni, un seminar pe tema dezvoltării durabile. Acesta a fost organizat de către fundaţia germană „Hanns Seidel” în colaborare cu Primăria Mediaş, datorită unui proiect iniţiat de Cristian Marian, candidat PDL la alegerile parlamentare.

viu. Mesajul meu este unul foar‑ te simplu: oamenii sunt cei mai importanţi în fiecare comunita‑ te”, a mărturisit Höchstetter, edilul unei localităţi cu aproxi‑ mativ 5.000 de locuitori.

Alex PÎNTEA Fundaţia germană „Hanns Seidel” desfăşoară în judeţul Sibiu un program‑pilot pentru aleşii locali şi cei care vizează o funcţii de conducere în ad‑ ministraţia publică. Acesta vi‑ zează tinerii din zona de nord a judeţului. „Proiectul a fost iniţiat în urma unei colaborări de mai bine de un an. Ţinta lui o reprezintă tinerii din nordul judeţului Sibiu care sunt aleşi pe funcţii de consilieri locali sau lucrează în administraţia publică locală. Delegaţia ger‑ mană a fost prezentă pentru a împărtăşi din experienţa lor şi pentru a transmitele bunele practici folosite în Germania”, descrie Cristian Marian, iniţia‑ torul proiectului.

Aceleaşi probleme Prezent la lucrările semina‑ rului, primarul Mediaşului a explicat că schimbul de expe‑ rienţă a fost foarte util. Con‑ cluzia lui Teodor Neamţu a fost aceea că administraţia pu‑

Seminarii şi vizite

Cristian Marian şi Teodor Neamţu au fost gazdele seminarului organizat în municipiul Mediaş

blică locală din Mediaş are pro‑ bleme similare cu cele din Ger‑ mania, diferenţa constând în‑ să în resursele de care dispu‑ ne fiecare în parte. „Am avut o discuţie extrem de interesan‑ tă cu oaspeţii din Germania şi din Republica Moldova, care s‑a constituit într‑un schimb de experienţă deosebit de util. Am vorbit despre ce se întâm‑ plă în Mediaş, despre proiec‑

ALBERT HÖCHSTETTER | primar Barbing „Mesajul meu este unul foarte simplu: oamenii sunt cei mai importanţi în fiecare comunitate.”

tele oraşului, am constatat că administraţia locală este pes‑ te tot la fel, existând doar o diferenţă de resurse, dar în principal problemele sunt ace‑ leaşi”, a comentat Neamţu.

Oamenii contează Printre oaspeţii prezenţi la Mediaş s‑a numărat şi Albert Höchstetter, primarul munici‑ piului Barbing din regiunea Re‑ gensburg, Germania, dar şi Kla‑ us Zeitler, sociolog la Universi‑ tatea din Regensburg. „Mă bu‑ cur foarte mult că fundaţia Han‑ ns Seidel aduce la un loc repre‑

zentanţi din Consilii Locale din Germania, România şi Republi‑ ca Moldova. Totodată mă bu‑ cur să mă aflu la Mediaş, pen‑ tru că o mare parte dintre cetă‑ ţenii regiunii mele şi‑au petre‑ cut mulţi ani în Transilvania, iar acum am avut ocazia să văd pe

La seminarul organizat la Mediaş au mai participat pri‑ mari ai localităţilor participan‑ te la proiect din Republica Mol‑ dova şi alţi aspiranţi la funcţii de conducere în domeniul vi‑ zat. Proiectul se derulează în judeţul Sibiu prin seminarii axate în jurul ideii de dezvol‑ tare durabilă şi vizite în locu‑ rile ţintă. Proiectul s‑a adresat tuturor reprezentanţilor auto‑ rităţilor locale care doresc să‑şi întărească capacitatea de a lu‑ cra pe baza principiilor dez‑ voltării durabile şi a dezvoltă‑ rii politicilor relevante în do‑ meniile economic, social şi de protecţie a mediului.

De 20 de ani în România Fundaţia creştin‑democrată „Hanns Seidel” a fost fondată în anul 1967, la München. Laitmotivul activităţii sale este „În serviciul democraţiei, al păcii şi al dezvoltării”. Reprezentanţa din România a fost înfiinţată în anul 1992, iar obiectivul său general este contribuţia la consolidarea dezvoltării sociale şi democratice a României.

Toamna le strică planurile iubitorilor de natură Concursul „Comoara Cetăţii Mediaşului” nu s‑a putut desfăşura la sfârşitul săptămânii trecute, din cauza vremii ploioase. Organizatorii au fost obligaţi să îl reprogrameze pentru data de 27 octombrie. Alex PÎNTEA 60 de echipe formate din câte doi tineri vor pleca în‑ tr‑o aventură care îi va pur‑ ta prin mijlocul naturii, le va testa limitele, curajul, înde‑ mânarea, spiritul de orienta‑ re, rezistenţa şi precizia. „Din cauza vremii ploioase sun‑ tem nevoiţi să amânăm con‑ cursul pentru data de 27 oc‑ tombrie”, au scris organiza‑ torii pe pagina web şi pe cea de Facebook.

Promovează Mediaşul Concursul organizat de că‑ tre Asociaţia de Turism şi Eco‑ logie „Dianthus” a ajuns la cea de‑a cincea ediţie. „Până acum, pot să spun că nu am avut nici cel mai mic incident neplăcut, pentru că am încercat să instru‑ im foarte bine participanţii, să îi învăţăm să respecte natura şi să aibă grijă de ei. Este un con‑ curs gândit pentru elevi pe do‑ uă categorii de vârstă, elevi de şcoală generală şi elevi de liceu.

Am încercat să combinăm şi să aducem în acest concurs mai multe provocări. El se desfăşoa‑ ră într‑un cadru natural în pă‑ durile şi poienile pe care le avem în jurul Mediaşului, nişte zone frumoase pe care multă lume nu le‑a parcurs niciodată, iar în‑ tr‑un fel încercăm să le arătăm”, explică Dan Caba, unul dintre organizatorii competiţiei. Pen‑ tru a păstra dinamica şi origi‑ nalitatea fiecărei ediţii, cei de la „Dianthus” le pregătesc partici‑ panţilor un nou traseu şi alte

câteva surprize în fiecare an. „E tocmai pentru a aduce ceva nou, pentru a nu le facilita celor ca‑ re au mai participat deja să câş‑ tige mai uşor. Cred că asta e un plus”, a comentat reprezentan‑ tul asociaţiei.

Gratuit, dar cu premii Aceştia pun la bătaie premii în bani şi diplome. „Comoara Cetăţii Mediaşului” beneficia‑ ză de sprijinul Clubului Rota‑ ry Mediaş, Direcţiei Municipa‑ le pentru Cultură, Sport, Tu‑

rism şi Tineret, dar şi Clubului Lions şi Farmaciei Comay. „Fi‑ ecare şi‑a adus contribuţia, fă‑ ră ei nu se poate desfăşura con‑ cursul. Oferim câte 200 de lei pentru fiecare loc I, 150 de lei pentru locul al doilea şi 100 de lei pentru poziţia a treia. Cred că, pentru copii, să câştigi 200 de lei într‑o zi în care te‑ai şi distrat e o tentaţie. Pe site‑ul nostru, www.dianthus‑medias. ro, se poate găsi regulamentul şi toate datele legate de con‑ curs”, a conchis Caba.

MONITORUL JUDEŢULUI

monitorul de mediaș | 19 ‑ 25 octombrie 2012

AMBIŢIE | Grecu nu renunţă la proiectul de asfaltare a drumului comunal 6 Agârbiciu-Şoala

Proiect cu punctaj maxim, finanţarea întârzie Localnicii din satul Şoala se confruntă cu o mulţime de probleme, din cauză că drumul care îi leagă de comuna de care aparţin şi de DN14 este în continuare nemodernizat. Edilul comunei Axente Sever, Marius Grecu, este în căutarea unei soluţii. El promovează un proiect integrat, în valoare de trei milioane de euro, care înseamnă şansa unui început european pentru Şoala. Aurelian LUNGU Aprovizionare dificilă cu alimente sau medicamente, acces îngreunat pentru profesorii sau medicii care deservesc comunitatea, un risc major în cazul unei urgenţe medicale sau calamităţi naturale, iar – pe termen lung – lipsa de atractivitate în faţa unor potenţiali investitori, ceea ce determină

PRIORITATE

km măsoară drumul comunal Agârbiciu-Şoala stagnarea economică şi imposibilitatea apariţiei unor noi locuri de muncă. Acestea ar fi, pe scurt, doar câteva dintre dezavantajele pe care locuitorii din Şoala trebuie să le suporte. Cei şapte kilometri de drum comunal care leagă Şoala de Agârbiciu dau bătăi de

Pe scurt Selecţie de proiecte Grupul de Acțiune Locală Podișul Mediașului aşteaptă, până pe 23 noiembrie, proiecte pentru cinci măsuri de finanţare: 111 Formare profesională, informa‑ re și difuzare de cunoștințe, 123 - Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere, 312 - Sprijin pentru dezvoltarea sectorului non-agricol, 313 Încurajarea activităților turistice şi 322 - Valorificarea obiective‑ lor de patrimoniu cultural și na‑ tural. Mii de euro pot fi alocaţi fiecărui proiect eligibil. Teritoriul GAL Podişul Mediașului este com pus din localitățile: Alma, Ațel, Axente Sever, Bazna, Blăjel, Bra teiu, Dârlos, Dumbrăveni, Hoghi lag, Micăsasa, Moșna, Șeica Mică, Târnava, Valea Viilor şi Viișoara. Detalii despre procedura de fi‑ nanţare puteţi găsi pe www. monitoruldemedias.ro. A. L.

Bani pentru fermieri Fermierii care au depus cereri de plată în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafaţă - SAPS şi Plată Naţională Directă Comple mentară - PNDC în sectorul zoo‑ tehnic 2012 pot primi avansul, informează Claudia Stanciu, con silierul prefectului judeţului Si biu. Potrivit unei hotărâri de gu‑ vern, cuantumul plăţilor directe unice pe suprafaţă este de 119,66 euro/ha. Plăţile în cadrul cam‑ paniei SAPS 2012 se vor face la cursul de 4,5383 lei/euro. România beneficiază de peste un milliard de euro din Fondul European pentru Garantare în Agricultură. Cuantumul PNDC este de 500 lei/cap bovină şi 40,8 lei/cap ovină sau caprină, suma totală alocată fiind de 350.880.000 lei. A. L.

cap administraţiei locale în fiecare an. Edilii se ocupă pe cât posibil de întreţinerea cu balast a acestui drum, însă singura rezolvare a situaţiei ar fi asfaltarea sa. Un lucru care pare uşor, dar pentru bugetul destul de limitat cu care trebuie să se descurce o comună înseamnă un efort imposibil de suportat.

64 de puncte Drumul comunal 6, aşa cum apare el în documentele oficiale, a făcut şi obiectul unui proiect pe fonduri europene, în care primarul Marius Grecu şi-a pus speranţe mari. Proiectul a fost bine întocmit, ca dovadă că a primit punctajul maxim. N-a primit însă şi cele 11 milioane de lei de care ar fi fost atâta nevoie. „Drumul dintre localităţile Şoala şi Agârbiciu este o prioritate pentru noi. Sper ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să găsim o rezolvare pentru această problemă,. Noi am depus spre finanţare un proiect european pentru acest drum şi, deşi am obţinut punctaj maxim – mai exact 64 de puncte, nu am pri-

mit finanţare. Continuăm însă eforturile noastre şi sper ca, până la urmă, să fie alocaţi banii pentru această investiţie care ar duce la rezolvarea problemei locuitorilor acestui sat”, a mărturisit Grecu.

Proiect integrat Reamintim că Primăria comunei Axente Sever a depus spre finanţare proiectul „Infrastructura locală a comunei Axente Sever”, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), axa prioritară 3, pe Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, finanţat prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR). Valoarea totală a acestui proiect se ridică 11.073.000 de lei, adică peste trei milioane de euro. În cadrul acestuia, principalele obiective sunt: modernizarea drumului comunal DC 6 Agârbiciu-Şoala, alimentarea cu apă potabilă a satului Şcoala, realizarea reţelei de canaliza-

În fiecare an, administraţia locală acoperă cu balast singura cale de comunicaţie către Şoala

re şi a unei staţii de epurare în Şoala, construirea unui stadion comunal, renovarea sălii de festivităţi şi implementare unui program de tip „şcoala după şcoală” pentru cei mici.

Nici de la Guvern Modernizarea drumului către Şoala a fost propusă şi pentru finanţare guvernamentală, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastruc-

Nu şi-au uitat rădăcinile Aurelian LUNGU În perioada 12-15 octombrie, Daniel Tudor Mihalache (foto), primarul oraşului Copşa Mică, a participat la întâlnirea saşilor originari din Târnăvioara de la Nurnberg (Ger-

mania). Mihalache a fost invitat de Johann Folea-Stamp, un localnic al fostei comune Târnăvioara, actualmente cartier al oraşului Copşa Mică, care este animatorul principal al saşilor care-şi au originea pe meleagurile noastre, dar care trăiesc astăzi în toată Germania.

Proiect de restaurare La întâlnire au participat peste 300 de foşti locuitori ai Târnăvioarei sau urmaşi ai acestora, cu care primarul Mihalache a purtat numeroase discuţii privind Copşa Mică de astăzi, de la care a auzit mul-

te istorioare din vremurile de altădată şi pe care speră să-i convingă să participe la un proiect viitor de restaurare a Târnăvioarei spre a-i reda frumuseţea de acum 40-50 de ani. „Readucerea, cel puţin din punct de vedere urbanistic, a comunităţii de la Târnăvioara, la arhitectura de acum o jumă tate de secol, ar putea însemna pentru Copşa Mică, plasarea oraşului pe o hartă turistică frecvent accesată de turiştii germani şi nu numai care trec pragul judeţului Sibiu şi al României”, arată reprezentanţii Primăriei Copşa Mică, într-un comunicat de presă.

Petrecere cu tradiţie Alex PÎNTEA Comuna Moşna a găzduit, la sfârşitul săptămânii trecute, cea de-a şasea ediţie a Festivalului Verzei. Manifestarea a fost organizată de Primăria din localitate, cu sprijinul Asociaţiei Ecomuzeul Regional Sibiu şi Fundaţiei „Mihai Eminescu Trust”. Din păcate, ediţia din acest an Festivalului Verzei a avut parte de vreme ploioasă. Totuşi, cu mic cu mare, oamenii s-au strâns în centrul comunei şi au pregătit standurile pe care trona celebra varză de Moşna. Nu a mai fost la fel de multă ca anul trecut şi asta din cauza sece-

tei, însă producătorii au venit oricum cu marfă de calitate. Manifestările au debutat încă de sâmbătă dimineaţă, cu un concurs de grafică pentru elevi sub genericul „Patrimoniul cultural din Moşna în slujba comunităţii”, urmat de o dezbatere pe tema bunelor practici în domeniul proiectelor pentru dezvoltare durabilă. Duminică, moşnenii şi-au întâmpinat oficial oaspeţii. Pe lângă târgul propriu-zis, participanţii au avut ocazia să admire parada căruţelor, apoi spectacolele folclorice susţinute de ansamblul din Valea Viilor, interpreţii Ovidiu Bibolar şi Ovidiu Câmpean şi An-

samblul Folcloric Profesionist „Cindrelul – Junii Sibiului”.

Motiv de mândrie locală Pentru primarul din comuna Moşna, Festivalul Verzei a devenit o tradiţie care trebuie şi va fi continuată. „Suntem la cea de-a şasea ediţie şi mă bucur că lumea a venit, chiar în ciuda vremii nefavorabil. Cu toate acestea, ploaia înseamnă bogăţie şi sunt fericit că am reuşit să continuăm cu Festivalul Verzei. Atât timp cât voi eu la Primărie, cu siguranţă că nu o să îl oprim, plouă, ninge, noi continuăm cu festivalul”, a promis Eugen Roba.

turii - „Reabilitare şi modernizare - 10.000 km drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local” implementat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 - 2013. Nici de această dată, cei din Şoala nau avut noroc. Edilii au contestat decizia, dar fără câştig de cauză- „Proiectul integrat nu a fost selectat pentru finanţare nici după depunerea con-

testaţiei, sub motivaţia că nu a intrat la finanţare, deoarece valoarea minimă cu care a fost selectat ultimul proiect a fost de 10,4 milioane lei”, arată primarul Marius Grecu. Totuşi, el nu şi-a pierdut speranţa că finanţarea va veni. Până atunci, sezonul rece se apropie, aşa că în săptămânile viitoare, mai mult ca sigur drumul va fi nivelat din nou, pentru a preveni vreo nenorocire.

Accent pe cultură

Cei aproximativ 15.000 de maghiari din judeţul Sibiu aflaţi în „minoritate absolută” vor beneficia de un program de dezvoltare iniţiat de UDMR. Aurelian LUNGU Secretarul general adjunct al UDMR, Hegedus Csilla, a prezentat, luni, într-o conferinţă de presă, un program menit să contribuie la dezvoltarea comunităţilor maghiare din zonele româneşti în care acestea sunt în număr mai mic. „Datele recensământului din 2012 ne-au arătat că mai ales în diasporă numărul maghiarilor scade în mod mai accentuat decât în celelalte zone. Acesta este motivul pentru care am decis să implementăm un program care se numeşte «Împreună pentru diaspora maghiară». Este un program de colaborare între Secretariatul general al UDMR şi nouă judeţe unde maghiarii trăiesc în minoritate absolută. Acest program se adresează deci judeţelor Maramureş, Arad, Timiş, Caraş Severin, Alba, Sibiu, Hunedoara, Braşov şi Bistriţa-Năsăud”, a spus Hegedus, citată de Agerpres.

Monumente „înfiate” Potrivit acesteia, rezultatele sperate vizează în primul rând dezvoltarea comunităţilor maghiare „în diaspora absolută” şi păstrarea identităţii culturale şi naţionale. „Prin acest program, dorim să stimulăm activităţile culturale şi

de dezvoltare a comunităţii. Sunt, practice, patru mari programe care vor fi implementate. Dorim să creăm o reţea culturală în diasporă, ceea ce înseamnă că vom inventaria toate valorile culturale, indiferent că e vorba de patrimoniu construit, patrimoniu imaterial, societatea civilă, şi din această reţea vom crea posibilităţi de valorificare a acestor valori culturale. În al doilea rând, dorim să creştem oferta culturală în diasporă, ceea ce înseamnă că dorim să organizăm mai multe evenimente în aceste zone. Dorim să organizăm şi programul «Gardienii patrimoniului», ceea ce va însemna că monumente istorice care aparţin minorităţii maghiare vor fi înfiate de aceste comunităţi, mai ales de şcoli din aceste regiuni, şi la aceste monumente istorice vor fi organizate programe culturale”, a menţionat reprezentanta UDMR.

Schimburi regionale Ea a mai spus că doreşte să fie intensificată colaborarea între regiunile unde trăiesc maghiari în majoritate şi regiunile cu mai puţini maghiari, regiunile respective să se cunoască mai bine între ele şi să se realizeze diverse schimburi culturale.

SPORT 5

19 - 25 octombrie 2012 | monitorul de mediaș

Pe scurt Egal cu Betis Fotbaliştii Mediaşului se bat de la egal la egal cu formaţii consacrate din primele eşaloane valorice europene. Cel puţin când vine vorba de statistică. Steaua Bucureşti a urcat opt poziţii şi se află pe locul 58, cu 147 de puncte, în clasamentul pe luna septembrie al Federaţiei Internaţionale de Istorie şi Statistică a Fotbalului (IFFHS), fiind formaţia românească cel mai bine clasată în această ierarhie, potrivit agenţiei Mediafax. În acelaşi clasament, Gaz Metan Mediaş a coborât 34 de poziţii şi se află pe locul 397, cu 64 de puncte, la egalitate Betis Sevilla (Spania), Norwich City (Anglia), FC Daugava (Letonia), Cliftonville FC (Irlande de Nord), Genoa (Italia), Torpedo Kutaisi (Georgia) şi Al‑Ahli Shandi (Sudan). (A. L.)

Performanţă la mondiale Sportivii clubului „Ippon” au venit cu cinci medalii de la Campionatului Mondial de Karate W.U.K.F. Competiţia destinată copiilor, cadeţilor şi juniorilor s‑a desfăşurat în oraşul Novi Sad, din Serbia, în perioada 9‑14 octombrie. Karatiştii medieşeni au reuşit rezultate de excepţie. Astfel, Cristina Pădurean a câştigat aurul la kumite, Samira Armenean a obţinut două medalii de argint şi bronz, în timp ce Cătălin Păturan şi Bogdan Ţopa au urcat pe treapta a treia a podiumului la kumite, respectiv kata. Antrenorul Dorin Ţichindelean s‑a declarat mulţumit de rezultatele sportivilor medieşeni. (A. P.)

Premiaţi de Eric 150 de copii din Mediaş, Sibiu şi Târgu‑Mureş au participat, la sfârşitul săptămânii trecute, la prima ediţie a unui turneu de fotbal. Acesta a fost organizat de către compania de asigurări AXA, în parteneriat cu şcoala de fotbal „Marius Baciu” din Mediaş. Împărţiţi pe patru categorii de vârstă, aceştia s‑au întrecut pe terenurile bazei sportive „Marius Baciu” pentru premiile puse în joc de organizatori. Festivitatea de premiere a fost oficiată de preşedintele clubului Pandurii Târgu‑Jiu, Eugen Pîrvulescu, şi de jucătorul Gazului Metan, Eric de Oliveira. (A. P.)

Suporterii protestează După desfiinţarea în acestă toamnă a echipelor Gaz Metan II Mediaş, Sevişul Şelimbăr şi FC Cisnădie, judeţul Sibiu a rămas acum cu o singură reprezentantă în eşaloanele fotbalistice naţionale, Gaz Metan Mediaş. Oficialii CSU Voinţa Sibiu au anunţat, duminică seara, retragerea echipei din campionat. Decizia a stârnit furia fanilor. Aseară, Liga Suporterilor Sibieni a organizat un miting de protest. „Nu vrem să asistăm cu mâinile în sân la decăderea continuă a fotbalului sibian şi vrem să demonstrăm că nu ne este indiferentă soarta echipei Voinţa Sibiu”, a spus Adrian Brătoiu, reprezentantul Ligii. În zilele următoare, suporterii Voinţei vor împărţi pliante şi afişe prin oraş, pentru a pune presiune pe finanţatorii clubului. (A. L.)

SPERANŢĂ | Formaţia lui Cristian Pustai vrea un rezultat pozitiv la Piatra Neamţ

După puncte în Moldova Gaz Metan întâlneşte în această seară, de la ora 19:00, în deplasare, Ceahlăul Piatra Neamţ. Ambele formaţii au nevoie de puncte, în condiţiile în care se află în a doua jumătate a clasamentului Ligii I. Gaziştii au profitat de pauza competiţională pentru a se pune la punct cu pregătirea fizică şi nu au disputat nicio partidă amicală. Alex PÎNTEA

ALEXANDRU GREAB | portar

Gazul şi Ceahlăul şi‑au îm‑ „Normal, dacă mi se acordă şansa voi încerca să părţit punctele sezonul trecut. apăr la fel de bine ca şi cu Dinamo. Voi încerca să Formaţia lui Cristian Pustai îmi ajut echipa să aducem trei puncte la Mediaş. s‑a impus cu scorul de 3‑1, la Trebuie să tratăm meciul cu maximă seriozitate şi Mediaş, în ultima etapă a tu‑ cel mai important pentru noi sunt cele trei puncte rului şi a pierdut apoi cu 2‑0 la Piatra Neamţ, în ultima apa‑ puse în joc. În Cupă vreau să câştigăm şi să riţie oficială a sezonului. Ce‑ mergem în faza următoare.” le două formaţii se vor afla, vom juca precum în partida în această seară, faţă în faţă, Şi‑au refăcut forţele cu Dinamo, vor veni şi rezul‑ fiind despărţite de două pozi‑ ţii în clasament: locul 12 pen‑ În contextul în care campi‑ tatele pozitive”, se arată încre‑ tru gazişti şi locul 14 pentru onatul a fost întrerupt în Liga zător Cristi Pustai. moldoveni. I, din cauza jocurilor echipei naţionale a României în preli‑ A avut emoţii Deplasare grea minariile Campionatului Mon‑ „Sper şi cred că am apărat Tehnicianul Pustai îşi do‑ dial împotriva Turciei şi Olan‑ bine”, a mărturisit Alexandru reşte ca formaţia sa să conti‑ dei, medieşenii şi‑au propus Greab, care a debutat etapa nue linia rezultatelor pozitive să se pună la punct cu pregă‑ trecută în Liga I în remiza 2‑2 din ultimele două etape, atunci tirea fizică. Astfel, aceştia au cu Dinamo, forţat de acciden‑ când a remizat onorabil cu Di‑ profitat de pauza competiţio‑ tarea lui Răzvan Pleşca. „Mi‑a namo şi a învins pe Universi‑ nală şi au tras tare la antrena‑ fost greu, dar am luat‑o ca ata‑ tatea Cluj, ambele reuşite pe mente. Săptămâna trecută, re. A fost primul meu meci în teren propriu. Cu toate aces‑ alb‑negrii au avut programate Liga I şi sper şi cred că am tea, el este conştient că parti‑ câte două şedinţe de pregăti‑ apărat bine. Tracul mi‑a dis‑ da va fi una foarte dificilă. „Ne re în fiecare zi. De asemenea, părut pe măsură ce a trecut aşteaptă o deplasare foarte di‑ Gazul nu a disputat nicio par‑ timpul, iar până la urmă a ie‑ ficilă. Ceahlăul joacă foarte bi‑ tidă amicală la sfârşitul săptă‑ şit bine”, a recunoscut porta‑ ne acasă, a remizat cu CFR mânii trecute. „Vă spuneam că rul în vârstă de 20 de ani, ca‑ Cluj şi a învins Gloria Bistri‑ echipa o să arate de la meci la re mai apărase până acum doar ţa, FC Braşov şi Astra Ploieşti. meci mai bine. Am făcut o pre‑ în liga a III‑a. Acum, el îşi do‑ Singurul eşec a fost înfrânge‑ gătire bună în această pauză reşte să mai aibă şansa de a rea cu Viitorul Constanţa. Cu şi vom ataca următorul calup apăra poarta Gazului Metan şi toate acestea, noi ne dorim un de jocuri care au mai rămas visează la o dublă victorie cu rezultat pozitiv”, a mărturisit de disputat până în luna de‑ Ceahlăul în campionat şi în Încurajat de meciul cu Dinamo, Greab crede că-şi poate ajuta colegii să obţină 3 puncte la Piatra cembrie cu o altă faţă. Dacă cupă. Pustai.

Pledoarie pentru baschet Vrea la Europene Jucătorii de la Gaz Metan Mediaş le‑au dat lecţii de baschet liceenilor. „A fost bine că am venit, pentru că ei nu au posibilitatea în fiecare zi să interacţioneze cu noi”, crede vedeta Gazului, Deven Mitchell. Alex PÎNTEA Câţiva baschetbalişti an‑ trenaţi de Marcel Ţenter s‑au întâlnit, la începutul acestei săptămâni, cu elevii de la Li‑ ceul Teoretic „Axente Sever”, la provocarea fan‑clubului „Lupii Negri”. „Continuăm o tradiţie începută undeva anul trecut. Toată lumea a fost foarte surprinsă, mai ales cei nou‑veniţi. Trebuie să facem aşa ceva, să îi apropiem pu‑ ţin de publicul medieşean, să vadă şi ei căldura, să va‑ dă că baschetul este iubit aici la Mediaş, să nu se sim‑ tă prea singuri, să ştie că fa‑ nii sunt alături de ei şi la bi‑ ne şi la greu”, a argumentat Mircea Dăian, preşedintele Asociaţiei „Lupii Negri”.

Meci‑spectacol Antrenorul Marcel Ţenter şi jucătorii Deven Mitchell, Paul Graham şi Mike St. John au fost dornici să vină prin‑ tre liceenii de la „Axente Se‑ ver”. Cu acest prilej, a fost organizat un meci demon‑ strativ. Cu toate că au fost în inferioritate numerică, americanii Gazului Metan au făcut spectacol şi au smuls ropote de aplauze de la par‑ ticipanţi. „A fost o întâlnire frumoasă. Am retrăit nişte amintiri, vremuri când eram şi eu în liceu şi mă uitam la jucători profesionişti. A fost

Şi pentru sportivi şi pentru elevi, experienţa a fost una foarte frumoasă

bine că am venit, pentru că ei nu au posibilitatea în fi‑ ecare zi să interacţioneze cu noi şi le mulţumim că ne‑au invitat”, este de părere Mit‑ chell. Şi pentru Graham, ex‑ perienţa a fost una frumoa‑ să. „Sunt vreo câţiva ani de când am absolvit eu, dar e frumos să revin la liceu. Mi‑am amintit de vremurile când eram şi eu elev, de lu‑ cruri pe care alţii le‑au fă‑ cut pentru mine, iar acum pot să fac şi eu la rândul meu pentru cineva”, a spus americanul.

Datorie morală Prezent şi el la „Axente”, tehnicianul Gazului a expli‑ cat că astfel de întâlniri sunt

foarte bune. Marcel Ţenter a promis că va răspunde pozi‑ tiv alături de jucătorii săi de fiecare dată când va fi invi‑ tat. „Este datoria noastră să ne implicăm în viaţa socie‑ tăţii din care facem parte. Pentru noi, tinerii care prac‑ tică acest sport sunt foarte importanţi. De aceea ne‑am răpit din timpul nostru de pregătire pentru a participa la această acţiune. Vreau să mulţumesc pe această cale celor care au organizat eve‑ nimentul, liceului care ne‑a primit cu braţele deschise, şi promitem că vom mai parti‑ cipa la astfel de acţiuni ori de câte ori vom mai fi invi‑ taţi”, au fost cuvintele lui Ţenter.

Atleta Anca Bunea se pre‑ găteşte pentru Campionatul Na‑ ţional de Atletism de la înce‑ putul lunii noiembrie. Sportiva antrenată de profesorul Vasile Hermann îşi doreşte o clasare bună la această competiţie, de‑ oarece aici se va face selecţia pentru Campionatul European de Cross. „Tot timpul când merg la un campionat naţional îmi spun că eu trebuie să câştig as‑ tăzi. Cu mentalitatea asta am pornit de când eram copil. Îmi spun că nu pot fi bătută, iar dacă se mai întâmplă să mai şi pierd, tot timpul mă gândesc că mai există un concurs. La concursul de la Bucureşti îmi doresc să termin pe prima treap‑

tă a podiumului. Primul spor‑ tiv clasat poate pleca cu antre‑ norul la Europene, iar eu asta îmi doresc”, a dezvăluit medi‑ eşeanca. Selecţia pentru Cam‑ pionatul European de Cross va avea loc în 10 noiembrie la Bu‑ cureşti. Doar patru participan‑ te se vor califica la competiţia programată pentru 9 decembrie la Budapesta. „Sunt sportive, în ţară, foarte bine pregătite. Sunt doar patru locuri pentru Campionatul European, iar bă‑ taia este acerbă, în condiţiile în care sunt peste 80 de spor‑ tive. Vă daţi seama că fiecare îşi doreşte să participe, aşa că va da totul”, anticipează Her‑ mann. (A. P.)

Victorie clară

Junioarele 1 de la Clubul Sportiv Şcolar Mediaş fac legea în seria E a Campionatului Na‑ ţional de Handbal Feminin. Sâm‑ băta trecută, medieşencele au surclasat formaţia similară din Sighişoara cu scorul de 38‑24. Sportivele antrenate de profe‑ sorul Mihai Moldovan au reu‑ şit să câştige clar partida dispu‑ tată în Sala Sporturilor. Hand‑ balistele noastre au avut un avans considerabil încă de la pauză, când conduceau cu sco‑ rul de 23‑9. Repriza secundă s‑a terminat la egalitate 15‑15, iar Mediaşul s‑a impus în cele din urmă cu 38‑24. În urma victo‑ riei de sâmbătă, CSŞ Mediaş ră‑ mâne pe primul loc în serie, cu trei victorii şi un rezultat de ega‑ litate. „Ne bucurăm că am reu‑

şit mai ales în prima repriză să producem un spectacol frumos. Fetele noastre au făcut dovada muncii la antrenamente, a plă‑ cerii de a juca, au înscris foar‑ te multe goluri, au făcut faze spectaculoase. Un lucru foarte important este că suntem pe primul loc în serie şi ne dorim în continuare să ne menţinem pe această poziţie şi să ne pre‑ gătim în vederea accederii în fa‑ zele superioare ale campiona‑ tului naţional. Am rulat întreg lotul de jucătoare, deoarece sco‑ rul şi mersul partidei ne‑a per‑ mis‑o, iar asta a dus la o oare‑ ce stagnare în evoluţia scorului în repriza a doua. Per total, în‑ să, eu spun că a fost bine spre foarte bine”, a comentat Mol‑ dovan. (A. P.)

POLITIC

monitorul de mediaș | 19 - 25 octombrie 2012

INTERVIU | Florin Neag, candidat la Camera Deputaţilor pe Colegiul 4

Unde începe politica? Florin Neag, candidat în cadrul Colegiului 4, este mai mereu prezent în viaţa publică. Tânăr şi ambiţios, îşi petrece mult timp în mijlocul oamenilor. Desfăşoară acţiuni atât în plan politic, cât şi în plan social. El vrea să aducă în sfârşit acea schimbare, de care avem cu toţii nevoie, în Parlamentul României. Reporter: Constat că sunteţi implicat în mai multe acţi‑ uni caritabile în ultima vre‑ me. De unde şi de ce aceas‑ tă energie? Florin Neag: Energia o primesc de la oamenii pe care îi întâl‑ nesc la fiecare pas, fie că des‑ făşor acţiuni şi concursuri pen‑ tru cei mici, fie că merg la în‑ tâlniri cu oamenii politici din România. Mă implic în fiecare activitate care îmi atrage în mod special atenţia şi contribui fi‑ nanciar, pentru că de fiecare dată în spatele proiectelor stau oamenii. Aşa s‑a întâmplat şi în această lună, când am do‑ nat indemnizaţia mea pe o lu‑ nă, pentru ca beneficiarii cu dizabilităţi ai unui Centru din Mediaş să se bucure de o sală cu computere şi internet. Pro‑ iectul este unul ambiţios şi va schimba viaţa a 50 de oameni. Este nevoie de un buget mai mare, însă la prezentarea lui, am promis că mă voi implica şi am vrut să îmi ţin cuvântul. Dacă fiecare consilier ar dona indemnizaţia pe o lună, proiec‑ tul s‑ar realiza mai uşor. Mă voi implica şi voluntar, pentru că de 5 ani de zile aloc din tim‑ pul meu semenilor. Reporter: Tinereţea îşi spu‑ ne cuvântul...Aveţi elan su‑ ficient pentru a merge mai departe? Florin Neag: A lucra împreu‑ nă cu cei care au nevoie de sprijin este extraordinar şi ai mulţumirea că ai pus şi tu o cărămidă în acea lucrare. Ve‑ deţi dumneavoastră, aste este şi motivaţia mea de a face po‑ litică la nivel naţional. Sunt tânăr şi vreau să aduc în po‑ litică acel concept care a lip‑ sit României vreme de 23 de ani. Politicul trebuie să lucre‑ ze pentru omul de rând. Poli‑ tica, Parlamentul, Guvernul, legiuitorii trebuie să aibă în vedere atât vârstnicii cât şi ge‑ neraţiile tinere întrucât aceste generaţii nu sunt marcate de obisnuinţele, multe dintre ele, rele, ale trecutului. Binele co‑ mun al cetăţenilor trebuie să primeze şi altfel decât la nivel declarativ şi pentru aceasta avem nevoie în Parlament de tineri care, cu energia specifi‑ că tinereţii şi cu capacităţile personale, să gândească şi să aplice măsuri politice astfel în‑ cât efectele benefice să fie sim‑ ţite de fiecare cetăţean.

pentru a le trimite acelora ca‑ re au nevoie. Nu a fost uşor, pentru că oamenii nu se des‑ part prea repede de cărţile dragi, însă am reuşit din fonduri per‑ sonale să cumpăr şi carte no‑ uă, dar şi din anticariat, pen‑ tru că erau cărţi pe care do‑ ream cu tot dinadinsul să le tri‑ mit, unele titluri destul de ra‑ re. Vom mai avea astfel de cam‑ panii, pentru a dota biblioteci‑ le din mediul rural, pentru că nu există fonduri pentru achi‑ ziţii noi de carte. Am văzut că există probleme în multe sate din zona rurală de nord a ju‑ deţului Sibiu, la Şeica Mare, unde se doreşte înfiinţarea unei biblioteci private, de către un tânăr ambiţios. Reporter: La începutul lu‑ nii aţi fost şi la Marpod... Cum v‑au primit bătrânii din Cămin? Florin Neag: Aşa e... am desfă‑ şurat de curând o acţiune la Marpod. Am în plan să duc şi acolo cărţi. Acolo, de asemenea, am făcut donaţie în produse ali‑ mentare si de alt tip necesare bunei desfăşurări a activităţii căminului. Am cunoscut oame‑ nii din Căminul de bătrâni şi aceştia au amenajată o mică bi‑ bliotecă şi mă gândeam că poa‑ te ar fi interesant de organizat acolo o seară de lectură pentru ca cineva să le mai citească din cărţile şi poveştile tinereţii lor. Poate că cei care nu au fost aco‑ lo, şi nu i‑au cunoscut pe aceş‑ ti oameni, vor privi această ac‑ ţiune ca pe una fără rost. Fie‑ care om îmbătrâneşte şi are ne‑ voie ca semenii lui să‑şi amin‑ tească de el sau măcar să le acorde din timpul lor. Atmosfe‑ ra a fost emoţionantă, pentru că acele persoane vârstnice se bucură de prezenţa celor tineri şi de sprijinul personalului de acolo şi vă spun sincer că am avut lacrimi în ochi când un varstnic mi‑a mulţumit, la rân‑ dul lui, cu lacrimi în ochi, pen‑ tru faptul că am fost pe la ei îm‑ preună cu echipa mea şi i‑am ajutat cu ce am putut.

Reporter: V‑am văzut la câ‑ teva acţiuni mai rare prin‑ tre politicienii zilelor noas‑ tre, acţiuni de promovare a cărţilor... Florin Neag: Am un băiat de doi ani şi acest lucru mă mo‑ tivează să fiu un exemplu pen‑ tru el, când va creşte. Într‑ade‑ văr, pentru tineri am realizat campanii de strângere de cărţi, deoarece educaţia este pe pri‑ mul loc şi cu toţii avem nevo‑ ie de ea. S‑au bucurat de lec‑ turi şcolare cei din Republica Moldova. Atât medieşenii, cât şi cei din mediul rural s‑au im‑ Reporter: Acţiuni caritabile, plicat, alături de mine, pentru implicare în comunitate şi a strânge cărţi cât mai multe şi doar la urmă politică?

FLORIN NEAG | candidat ARD „A lucra împreună cu cei care au nevoie de sprijin este extraordinar şi ai mulţumirea că ai pus şi tu o cărămidă în acea lucrare. Vedeţi dumneavoastră, aste este şi motivaţia mea de a face politică la nivel naţional. Sunt tânăr şi vreau să aduc în politică acel concept care a lipsit României vreme de 23 de ani. Politicul trebuie să lucreze pentru omul de rând“ Florin Neag: Fac parte din‑ tr‑un partid şi fac politică de mai bine de 5 ani. Am urmat cursuri la Fundaţia Hanns Se‑ idel care are ca motto „În ser‑ viciul democraţiei, păcii şi dez‑ voltării“, am urmat cursurile Şcolii politice organizate de Fundaţia Konrad Adenauer ale cărei principii sunt “Liberta‑ tea, dreptatea si solidaritatea”, am participat la cursurile Şco‑ lii Naţionale de Administraţie Publică atât la Cluj cât şi la Oradea, cât şi la alte şcoli po‑ litice. De anul trecut sunt mas‑ terand la Universitatea Babeş Bolyai la Cluj‑Napoca şi ur‑ mez cursurile unui master în Administraţie Publică pentru că am considerat că este o da‑ torie a mea să cunosc admi‑ nistraţia publică şi din punct de vedere universitar, dacă do‑ resc să mă implic în adminis‑ traţie locală sau naţională. Am

învăţat foarte multe alături de aceşti oameni bine pregătiţi şi am avut privilegiul să fiu in‑ vitat şi la evenimentul ce a marcat, la Bucureşti, 20 de ani în România a Fundaţiei „Han‑ ns Seidel“. Este important să ştii care sunt aşteptările tutu‑ ror faţă de viitor şi cum am putea să fim responsabili atât în ţară, cât şi în Europa.

tă ce vor participa la alegeri‑ le din 9 decembrie. Faptul că în sfârşit o alianţă politică (Alianţa România Dreaptă – n.a.) îşi propune să aibă can‑ didaţi doar persoane care să nu fie cercetate de legea pe‑ nală, persoane care să nu fie suspectate de acte de corup‑ ţie, persoane care să nu fi co‑ laborat cu securitatea, politi‑ cieni care nu sunt traseişti, acest fapt, cum spuneam, re‑ Reporter: Despre ARD ce prezintă o şansă de schimba‑ ne puteţi spune? Florin Neag: Deja a trecut o re în bine pentru România. lună de când am participat la evenimentul de lansare ARD Reporter: Sunteţi proaspăt în care au fost prezentate plat‑ ales consilier local, aţi pu‑ forma program şi principiile tea duce o viaţă destul de programului de guvernare ale liniştită în următorii 4 Alianţei România Dreaptă. La ani... De ce aţi decis să ce‑ această întâlnire de la Parla‑ reţi din nou votul cetăţe‑ ment, din 20 septembrie, s‑au nilor? stabilit principiile comisiei de Florin Neag: Vedeţi dumnea‑ etică, care va selecta candi‑ vostră, prin politică sunt lua‑ daţii Alianţei România Dreap‑ te decizii care ne influenţea‑

ză viaţa. Este bine să ai un punct de vedere din teritoriu şi să decizi ce este mai im‑ portant pentru ca acei oameni să se dezvolte şi, împreună cu ei, să se dezvolte şi socie‑ tatea în care trăiesc. În aceas‑ tă perioadă am cunoscut mul‑ te persoane care au nevoie de sprijin, pentru a se dezvolta. Însă ajutorul primit pe plan local e puţin, faţă de cât poa‑ te realiza o decizie corectă pentru o masă mai largă de oameni, care au nevoi speci‑ fice în comunitate. De aceea candidez în alegerile din 9 de‑ cembrie, pentru că vreau şi pot să reprezint zona de Nord a judeţului Sibiu în Parlamen‑ tul României. Reporter: Mult succes şi mulţumesc pentru răspunsul prompt la aceste întrebări. Florin Neag: Vă mulţumesc şi eu.

SPECIAL 7

19 - 25 octombrie 2012 | monitorul de mediaș

RECUNOŞTINŢĂ | O stradă şi o şcoală generală din Mediaş poartă, acum, numele poetului George Popa

Poeme printr‑un veac

Astăzi se împlinesc 100 de ani de la naşterea celui care a fost unul dintre cei mai talentaţi poeţi medieşeni, George Popa, cel care l‑a „bărbierit” pe însuşi Minulescu. „Neşansa lui a fost că s‑a născut într‑un oraş de provincie”, crede unul dintre oamenii de cultură ai Mediaşului, Gheorghe Buşoiu, amintindu‑şi de amicul său. Milu OLTEAN Cândva, în perioada inter‑ belică, marele poet Ion Minu‑ lescu fusese invitat să partici‑ pe la o şezătoare literară la Me‑ diaş. De la înălţimea talentului său deja aplaudat în epocă, Mi‑ nulescu a întrebat cine‑l va pre‑ zenta. „Eu”, i‑a răspuns Geor‑ ge Popa, de altfel un tip scund de statură. „Păi bine, măi, ţân‑ găule, la Blaj m‑a prezentat un popă cu o barbă cât o mătură. Tu cred că nici nu ştii mânui briciul”. După şezătoare, ma‑ estrul simbolist şi‑a regretat aroganţa: „Dragă Popa, te rog să mă ierţi. Ţi‑am spus că nu poţi mânui briciul, dar am vă‑ zut că îl mânuieşti foarte bine, însă în loc să te bărbiereşti pe tine, m‑ai bărbierit pe mine!”.

Venit din legendă Cuvânt lângă cuvânt, con‑ strucţii trainice din cuvinte, spre‑a sufletului delectare, me‑ nite a străbate anii şi furtunile care încruntă frunţile. Poezie, rânduri înşirate de cuvinte şle‑ fuite şi stări, idei şi frânturi de gând. „Bine, bine, dar ce idee putem scoate de aici? Care e ideea care să reziste în timp?”. Cu această întrebare obişnuia poetul medieşean George Po‑ pa să‑şi problematizeze valoa‑ rea unei pagini scrise, iar ta‑ lentul său şi delicateţea conde‑ iului l‑au păstrat viu în memo‑ ria urbei în care o şcoală şi o stradă îi poartă numele, la aproape 40 de ani de la moar‑ tea sa. „Câte valuri n‑au izbit corăbiile / Câte furtuni n‑au în‑ doit catargele / Dar undeva, în‑ tr‑o colchidă de aur / Mă aş‑ tepta marea mea legendă”, scria în 1936 poetul medieşean Geor‑ ge Popa, în poezia sa „Întoar‑ cerea din legendă”, apărută în revista „Lanuri” din Mediaş. Pe 19 octombrie se împlinesc 100 de ani de la naşterea, în urbea de pe Târnava Mare, a celui ca‑ re avea să fie unul dintre cei mai reprezentativi poeţi locali.

Dascălul pasionat de stihuri George Popa a văzut lumina zilei în 19 octombrie 1912 la Mediaş. Se trage dintr‑o familie de ţărani. Mama sa se numea Maria, iar tatăl, Gheorghe Po‑ pa. A urmat şcoala primară la Biertan, apoi la Târnava Mare şi Gârbova. În 1930, tânărul a absolvit Şcoala Normală din De‑ va, iar imediat după aceea este numit învăţător în localităţile Ghelinţa şi Lemnia, din judeţul Covasna, apoi transferat la Dâr‑ los şi Valea Lungă, mai aproa‑ pe de casă. Preocupat de poe‑ zie, Popa şi‑a făcut debutul cu versuri încă din 1930, atunci când a publicat în „Gazeta Hu‑ nedoarei”, o revistă condusă de profesorii săi de atunci, Geor‑ ghe Ghinea şi Ion Mihu, care l‑au încurajat şi susţinut. A fost doar începutul unui frumos şi fructuos drum, deoarece în anii următori poetul este remarcat şi publicat într‑o serie de revis‑ te culturale ale vremii, precum „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Hyperion”, „Braşo‑

Talentul său şi delicateţea condeiului l-au păstrat viu pe George Popa în memoria urbei

Opera lui George Popa l „Plecarea spre legendă”, Mediaş, 1936 l „Literatura ardeleană de azi”, Mediaş, 1939 l „Poetul Ion Moldoveana şi destinul său linosian”, Sibiu, 1942 l „Mâhniri lângă leagăn”, ediţie îngrijită şi prefaţă de V.

Fanache, Bucureşti, 1972

vul literar”, „Universul literar”, „Revista Fundaţiilor Regale”, „Meşterul Manole”, „Revista cercului literar” şi multe altele.

le intense şi cu alte publicaţii de profil din ţară, cu prilejul a numeroase manifestări, şezători şi întâlniri culturale.

Revista „Lanuri”

Talent încurajat

În septembrie 1933, poetul George Popa, împreună cu scri‑ itorul Mihail Axinte şi alţii, a lansat la Mediaş revista „La‑ nuri”, o publicaţie literară ce re‑ flecta pe deplin zbuciumul şi talentul generaţiei interbelice. Vorbind într‑un interviu despre revista „Lanuri”, istoricul me‑ dieşean George Togan spunea mai târziu că „generaţia de du‑ pă primul război mondial, ge‑ neraţia vie, reprezenta primatul spiritual şi s‑a pregătit pentru opera de desăvârşire a unităţii naţionale, prin care se înţelegea şi opera de culturalizare. Astfel, cu timpul s‑a format un tineret de avangardă, care renunţând la utopiile trecutului, s‑a strâns într‑un mănunchi şi punându‑se în slujba neamului său a dat Medişului o viaţă culturală ro‑ mânească intensă. Prin înfiin‑ ţarea revistei «Lanuri», condu‑ să de Mihail Axente şi George Popa, această generaţie a reuşit să creeze o viaţă spirituală cu un înalt orizont”. În „Lanuri” apar mai multe poeme ale lui George Popa şi o serie de recen‑ zii despre scriitorii relevanţi ai vremii. Revista se impune în pe‑ isajul cultural românesc, fiind parte a unor schimburi cultura‑

În 1937, Popa se întoarce în oraşul natal, Mediaş, ca învăţă‑ tor. În acelaşi an, un juriu for‑ mat din Liviu Rebreanu, Victor Ion Popa şi Pompiliu Constan‑ tinescu i‑a acordat poetului pre‑ miul revistei „Curentul literar” pentru poemul „Manole vorbeş‑ te zărilor”. În acelaşi an, volu‑ mul său de debut „Plecarea spre legendă” câştigă premiul pen‑ tru cea mai bună carte de poe‑ zie a anului din partea Societă‑ ţii Scriitorilor Români din Arde‑ al. În 1939, Popa tipăreşte în „Lanuri” eseul „Literatura arde‑ leană de azi”, iar pe atunci era deja publicat într‑o serie de re‑ viste consacrate. Stabilit la Me‑ diaş, unde a fost pe rând învă‑ ţător, profesor de limba româ‑ nă şi muzică, bibliotecar, apoi, în 1946, reprezentant al Direc‑ ţiei Generale a Teatrelor şi Ope‑ relor din Transilvania, precum şi al Societăţii Compozitorilor Români, membru al Asociaţiei Scriitorilor Români din Ardeal, George Popa se bucură de o re‑ cunoaştere a muncii şi talentu‑ lui său pretutindeni în ţară. În 1944, a fost redactor al gazetei „Mediaşul nou”, pe urmă secre‑ tar de redacţie la „Ecoul Târna‑ velor”, în 1945.

Şi‑a văzut munca încununată S‑a dovedit a fi un spirit ne‑ obosit, iar munca sa pe mete‑ rezele culturii a fost una susţi‑ nută. Între 1954‑1958, Popa es‑ te directorul Bibliotecii Publi‑ ce Municipale din Mediaş, dar în anii care vin sănătatea sa se şubrezeşte, astfel încât se va pensiona de boală în 1968, con‑ tinuând însă să fie o prezenţă activă în viaţa culturală a ora‑ şului, prin intermediul cena‑ clului literar „Octavian Goga”, dar şi prin numeroasele cola‑ borări publicistice. În 1972, po‑ etul George Popa şi‑a văzut munca de o viaţă încununată, odată cu apariţia antologiei de autor, „Mâhniri lângă leagăn”, ediţie îngrijită şi prefaţă de V. Fanache. S‑a stins, un an mai târziu, dar spiritul său creator şi nobleţea versurilor reverbe‑ rează încă în inima cetăţii.

„George Popa era mucalit” Poetul George L. Nimigea‑ nu rememorează cu mare drag întâlnirile cenaclului „Octavi‑ an Goga” din anii ’60, de la Mediaş, acolo unde George Po‑ pa era deja unul dintre seniori. Recunoaşte că Popa imprima‑ se un stil de lucru riguros în cadrul cenaclului, fapt care a dus la creşterea calitativă a ce‑

lor scrise. Nimigeanu este de părere că George Popa a fost un deschizător de drumuri pen‑ tru poeţii medieşeni. „În ’65, terminasem facultatea şi am venit la Mediaş ca profesor de sport. Cochetasem cu poezia şi în facultate şi, peste o vreme, am auzit de întâlnirile cenaclu‑ lui literar de la Mediaş. Am mers şi eu. Întâlnirile se ţineau la vechea biblioteca din piaţa G. Enescu. Erau acolo George Popa, Mihail Axente, Schuster Dutz... George Popa era un mu‑ calit, îi plăcea veselia, dar nu se avânta. Era discret, însă su‑ fletist, în sensul că dădea to‑ nul discuţiilor. Atmosfera era aparte. Se făceau prezentări, analize şi nu ne iertam deloc. Ne certam pe un cuvânt. Dar când plecam, eram cu toţii pri‑ eteni. George Popa era un tip sensibil şi foarte meticulos la poezie. Îmi aduc aminte că era foarte bucuros atunci când i‑a apărut cartea «Mâhniri lângă leagăn». Pentru mine rămâne ceea ce obişnuia să spună când ne lua la bani mărunţi: «Bine, bine, dar ce idee putem scoa‑ te de aici? Care e ideea care să reziste în timp?»”, ne‑a poves‑ tit poetul stabilit la Mediaş acum aproape o jumătate de veac.

iu, cel care timp de peste două decenii a fost directorul Biblio‑ tecii Municipale din Mediaş, es‑ te co‑autor împreună cu profe‑ sorul universitar doctor Lucian Giura al volumului „Profiluri medieşene”, apărut în acest an. Printre altele, el face o trecere în revistă a vieţii şi activităţii lui George Popa. Buşoiu s‑a aflat şi el în cercul de prieteni ai poe‑ tului medieşean, iar astăzi se mândreşte cu o dedicaţie lăsa‑ tă de Popa pe volumul de ver‑ suri „Mâhniri lângă leagăn”. „Eu am venit la Mediaş în ’69, ca director la Biblioteca Municipa‑ lă, şi atunci am aflat de cena‑ clu şi de activitatea lui. Popa era mentorul cenaclului şi sunt multe amintiri frumoase din acea perioadă. Era un tip extra‑ ordinar de sensibil şi poate cel mai talentat poet pe care l‑a avut Mediaşul. Chiar vorbeam între prieteni, neşansa lui Popa a fost că s‑a născut într‑un oraş de provincie. Dacă ar fi activat în‑ tr‑un oraş cu activitate cultura‑ lă mai intensă, cred că ar fi fost mult mai cunoscut. Autograful şi dedicaţia de la el le‑am luat la o cafea. Eram împreună la restaurantul «La cetate» care era pe amplasamentul Casei Schu‑ ller, în toamna lui ’72. Acolo mi‑a scris dedicaţia. Era bucu‑ Un tip sensibil ros pentru carte”, explică fostul Profesorul Gheorghe Buşo‑ director.

RELIGIE

monitorul de mediaș | 19 ‑ 25 octombrie 2012

ACTUALITATEA EVANGHELIEI | Duminica a 23-a după Rusalii - Luca VIII, 26-39

Preafericita vreme a minunii În ţinutul Gherghesenilor, ca mereu de-atunci, Hristos vindecă astăzi de îndrăcire. Izbăveşte sufletul de-acel soi de moarte care-i mai rea decât moartea. Pentru că a te aşeza, de bunăvoie, de partea opusă lui Dumnezeu şi în starea opusă minunilor Sale e mai rău decât a intra - fizic - în împărăţia pe care El n-a creat-o. Căci Dumnezeu este Dătătorul de Viaţă, Care, acceptând moartea, cu moartea pe moarte a călcat.

Cutremurător Glasul diavolului vorbind: „Ce-ai cu mine, Iisuse, Fiul Dumnezeului Celui Preaînalt? Rogu-te să nu mă chinuieşti...“ (Luca 8, 29) m-a cutremurat întotdeauna. Cu parşivenia-i cunoscută, exprimarea diavolului cuprinde un adevăr şi-o minciună deopotrivă. Că Hristos era Fiul lui Dumnezeu Celui Preaînalt nu se îndoia diavolul, şi aceasta pe când mulţi din jurul Domnului o făceau. Era mai lucid diavolul decât mulţi din Israel, căci recunoştea în Drumeţul obosit şi prăfuit pe Acela Care era (este!) Calea, Care-l dărâmase pe el din strălucirile cerului în adâncul pământului, punitiv şi definitiv. Dar, pe de altă parte, „pentru ce mă chinuieşti?...“ era o constatare mincinoasă. Căci Hristos îi ceruse „să iasă din om“ (Luca 8, 29 a). Şiacesta era chinul pentru diavol, ruperea din co-locuirea lui cu „purtătorul“ netrebniciei sale. Hristos Îşi apără chipul din omul acela, Îşi curăţă prin

suflare de lumină icoana dumnezeirii din fibra de os şi duh a omului aceluia. Rămas om cu toate distorsiunile fizice şi spirituale la care-l supunea duşmanul liniştii sale.

Rugăminte Chinuia Hristos? Nicidecum! Dar diavolul - plângăreţul deplin - gemea din chiuietorile întunericului său, căci Se ivise Lumina, putreziciunea lui fiind acum anulată prin lucrarea plină de putere a „Sării“, Care este Hristos. Mila să-L fi cuprins pe Dumnezeu? Mila şi înţelepciunea divină să fi fost faptul că dă diavolului încă o şansă, lăsându-l să locuiască porcii? Nu ştiu. Cert este că şansa acordată dracilor spre pocăire aceştia o folosesc, iarăşi, a câta oară, împotriva smeririi, împotriva vindecării de iad. Sf. Ioan de Kronstadt remarca: „Atunci când un om rău vine cu o rugăminte la un om bun, blând şi smerit, pentru mai buna reuşită încearcă să se asemene acestuia“ (capul 21 din meditaţiile la În lumina rugăciunii, Ed. Sofia, 2003, p. 15). Diavolul aceasta făcuse. Mimase îndreptarea, dar, o dată scăpat din chingi, face ce ştie a face el în prostia sa incurabilă: omoară.

Împotriva planului… Oare doar în porci să fi intrat diavolul? Fizic, desigur că da. Nici n-ar fi îngăduit Dumnezeu altfel. Dar mental, spiritual, gestul disperat al diavolului atinge pe oamenii Gadarei, care, văzându-şi pericli-

tată „recolta“ de unsoare, alungă pe Hristos din hotarele în care-şi ţineau viaţa. Că oricum nu erau ei prea evlavioşi o arată însăşi existenţa porcilor în preocupările lor (cu toate că Legea prevedea porcul între animalele „spurcate“!). Prin această fisură - a nepostirii şi nerespectării Legământului celui Vechi - diavolul nu umple neapărat turma de dragul izbăvirii din om, cât mai ales ca să zădărnicească planul mântuitor al lui Dumnezeu în lumea Sa. Şi pare că reuşeste.

Izbăvire Rămânerea în luciditate a celui proaspăt izbăvit din lucrarea satanei este însă fundamentală. Acesta ia ungere de Apostol (Luca 8, 38-39), spre disperarea diavolului, care ştia, de acum, ca unde rămâne în mijlocul poporului unul singur izbăvit din robia lui, ruginesc şi cad şi lanţurile celorlalţi, căci cel rămas în numele lui Hristos are puterea lui Hristos în a zdrobi pe zdrobitorul vieţii, pe furătorul bucuriei. De-aici şi tonalitatea bucu-

Într-o tăcere de dincolo de nori am zărit lumea ca o oglindire a slavei lui Dumnezeu în toate. Într-o frumuseţe cum numai Dumnezeu Îşi poate îngădui s-o conserve, icoana mişcătoare atingând irealul... Toate păreau curate. De la 10.000 de metri altitudine nu vezi urâţi şi păcătoşi, n-auzi înjurături, n-ai habar de cele ce se petrec în colţurile atât de imaterial structurate ale aşezărilor umane peste care treci în zbor. N-auzi motorul vreunei maşini, nici strigătul ascuţit al prăvălirii timpului peste tot şi toate. Suspendat între cer şi pământ, în cer totuşi, e atât de deplin tainicul, încât îţi lăcrimează ochii de frumos... Şi, Doamne, cât este de frumoasă lumea văzută prin lacrimi! În albastrul ireductibil al norilor şi-n ascunsul discret al aramiului se ascundea taina unei toamne peste continent. Iar în taina lor, taina purtării de grija a lui Dumnezeu. O prezenţă ca o zbatere de aripi de îngeri… N-am înteles, cred eu, niciodată mai bine ce înseamnă a te desprinde de pământ, ca săl vezi mai bine şi, văzând creaţia, să lauzi Creatorul. N-am înţeles niciodată mai bine, decât în lecţia unui zbor deasupra lumii, „cât de minunate Pr. Constantin Necula sunt lucrurile Tale, Doamne,

că, uneori, disperarea ce naşte (moare, de fapt) sinucigaşi... Sigur că dramele, durerile acestea sunt comune, cum comună ne este natura umană cu toate creşterile şi descreşterile sale. Sigur că a fi şomer pe străzile Parisului sau Padovei italiene nu este tot una cu a fi sărăcit de şomaj în vreo comuna din cine ştie ce colţ al României. Dar umilinţa e comună. Foamea e aproape identică. Privirile indiferente sunt aceleaşi. Nepurtând cu tine crucea dramei tale nu poţi înţelege nimic din durerile şi din puţinele tale reuşite. Ceea ce deosebeşte drama ta de român de a celuilalt este aceea că soluţionarea cazului tău nu vine neapărat de la oameni. Sau nu numai de la ei. Ci trebuie să ai şi credinţa şi nădejdea că Dumnezeu poate interveni în favoarea ta. Într-un sistem social în care unii circulă cu maşini care costă cât două-trei blocuri în România sau în care casa unui singur star de moment al vieţii mondene din ziua aceea ar acoperi, prin vânzare, foamea celor din Ghana, sau a celor din Rwanda, sistemul de asistenţă socială, oricât de bine ar părea pus la punct, are în el o doză de minciună. Aproape oripilantă.

săptămâna 19 – 25 octombrie 19 Vi Sf. Prooroc Ioil; Sf. Mc. Uar, Felix pr. şi Eusebiu diac.; Cuv. Ioan de la Rila (Post) 20 Sâ Sf. M. Mc. Artemie; Cuv. Matroana; Cuv. Gherasim cel Nou 21 Du †) Cuv. Mărt. Visarion, Sofronie şi Sf. Mc. Oprea; Sf. Pr. Mărt. Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel; Cuv. Ilarion cel Mare. Duminica a XXIII-a după Rusalii (Vindecarea demonizaţilor din ţinutul Gherghesenilor); Ap. Efeseni II, 4-10; Ev. Luca VIII, 26-39; glas 3, voscr. 9 22 Lu Sf. Ier., întocmai cu apostolii, Averchie; Sf. 7 tineri din Efes 23 Ma Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului; Sf. Ignatie, Patr. Constantinopolului; Cuv. Petronie 24 Mi Sf. M. Mc. Areta; Sf. Mc. Sevastiana şi Valentin (Post) 25 Jo Sf. Mc. Marcian şi Martirie; Sf. Mc. Valerian; Sf. Tavita

Veşmintele liturgice roasă a pericopei, cu toată reacţia, oarecum penibilă, a gherghesenilor, care au constatat poate - cât de puţin valora un om în ochii lor. Mai puţin ca o nenorocită de turmă de porci.

De câte ori? Dacă aceasta-i de iertat la ghergheseni, nouă, celor din morminte şi din moarte scoşi, ne mai e îngăduită confuzia de valori? Să luăm aminte la drama gherghesenilor, pe care o realcătuim cu fiecare inconstanţă pe care o arătăm în dragoste faţă de aproapele şi, prin aceasta, faţă de Hristos. De câte ori scoaterea din păcat, din moarte, ne bucură? De câte ori nu cârtim auzind că Dumnezeu S-a milostivit de un beţiv şi l-a eliberat din patima dureroasă ce-l ucidea încet? De câte ori întoarcerea unei desfrânate în normalitatea sfinţeniei căsătoriei ne-a bucurat inima şi luminat sufletul? De câte ori bucuria dezflămânzirii unui sărac ne-a îmbogăţit? Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

Gustul comun al durerii O lecţie de zbor Multă vreme am gândit că în România post-decembristă vidul de putere şi autoritate politică, precum şi doza mărită de libertate, distribuită cu gratuitate în toate cotloanele vieţii sociale, sunt „onorate“ de toţi aceşti monştri care rod la trupul - şi-aşa slăbit - al societăţii româneşti. „Boom-ul“ informaţional cu televiziune şi Internet, întreţesute tot mai des în cultura tinerilor - l-am socotit şi-l socotesc încă una din loviturile de lance în războiul acesta între normalitate şi anormalitate în Hristos. A trebuit ca să-i aud pe italieni şi germani, pe austrieci şi francezi vorbindu-mi despre problemele lor, ca să-nţeleg că nu sărăcia ne face să trăim drame, sau oricum nu acea sărăcie pentru care facem greve aceea salarială. Să-nţeleg că nu contextul de trai îl face pe ţăranul român să scadă-n cele ale moralei şi învăţatului. Că nu-i musai problemă românească divorţialitatea crescândă şi că femeia occidentală-şi plânge chiar mai amarnic neputinţa de-a-şi ţine familia întreagă decât cea română. Că nu-i neapărată nevoie ca un oraş să fie sărac sau o ţară să fie săracă, pentru ca şomajul să existe, să nască bulversări sociale majore. Să nască drogaţi sau alcoolici. Să nas-

Calendar Creştin Ortodox

toate cu înţelepciune le-ai făcut“, cum zis-a demult Psalmistul, pocăindu-se. În baia de lacrimă născută de frumos mi-am pocăit inima şi-am înţeles că toate celelalte, şicanele şi minciunile, bârfirile şi aiuristicile noastre păcate, sunt codamnabile tocmai din această direcţie, de Sus, din frumuseţea celestă care umple totul. Şi-am înţeles ce este omul şi cât de mult rău sau cât de mult bine face el atunci când nu respectă sau, din contra, se adânceşte în înţelegerea deplină a harului lui Dumnezeu. Şi sevele acestea care umplu cerul... care umplu mustul cel viu al pământului de lacrima lui Dumnezeu cea binefăcătoare. De sudoarea frunţii Dumnezeului Celui Viu, Creator şi Proniator al celor pe care le-a făcut „bune foarte“. Şiam dorit, cu bucurie, şi zborul vulturului şi aşezarea piscului împietrit sub ale cerului, înţelegând tot mai mult - dar nu încă deplin - de ce trebuie să te retragi din lume ca să o înţelegi mai abitir. Liturghia sevelor care umple viaţa lumii... Deplin iconizând pe Dumnezeu. Şi noi, păşitori prin frumuseţe, atât deaproape de-a ne umple de har şi numai umplându-ne ochii cu lacrima frumuseţii. Pr. Constantin Necula

Slujitorii Sfântului Altar folosesc la săvârşirea celor sfinte anumite veşminte liturgice, specifice fiecărei trepte ierarhice. Veşmintele diaconului sunt: stiharul, orarul şi mânecuţele. Cele ale costumului preoţesc sunt: stiharul, epitrahilul, brâul, mânecuţele şi felonul. Arhiereul are în loc de felon sacosul şi în plus omoforul şi mantia, iar ca ornate arhiereşti mitra, bederniţa, engolpionul, crucea pectorală şi cârja arhierească.

Simboluri Stiharul este un veşmânt comun tuturor treptelor ierarhice, asemenea unei cămăşi lungi, de obicei de culoare albă, simbolizând la diaconi strălucirea şi curăţia îngerilor, la preoţi, strălucirea Dumnezeirii, iar la arhierei curăţia şi strălucirea lui Hristos. Orarul este un veşmânt dia conesc sub forma unei fâşii de pânză, care trece pe sub umărul drept şi atârnă pe umărul stâng în faţă şi în spate. El simbolizează aripile îngereşti, de aceea în cadrul Liturghiei, la Tatăl nostru, se încinge cruciş. Mânecuţele sunt comune tu turor treptelor ierarhice, fiind un fel de manşete, ele simbolizând puterea lui Dumnezeu, Care dă tărie slujitorilor Săi. Epitrahilul este veşmântul indispensabil oricărei slujiri a preotului şi a episcopului, fiind la început o fâşie de pânză, care atârnă pe după grumaz cu ambele laturi în jos. Cu timpul cele două laturi sau unit, apărând astăzi ca o fâşie mai lată, cu o singură deschizătură pentru introducerea lui pe grumaz. Epitrahilul simbolizează puterea harului dumnezeiesc, care se pogoară asupra sfinţilor slujitori, cât şi jugul cel bun al lui Hristos purtat de bună voie de către preot şi episcop. Brâul este veşmântul cu care arhiereul şi preotul se încing peste mijloc şi simbolizează puterea care vine de sus asupra săvârşitorilor celor sfinte. Felonul este veşmântul pe care îl poartă preoţii pe deasu pra, asemenea unei pelerine, fără mâneci, cu o singură deschizătură pentru a introduce capul. Acoperind tot trupul, el închipuie puterea atotcuprinzătoare şi atotpurtătoare de grijă a lui Dumnezeu, cu care El îmbracă pe slujitorii Săi. Sacosul este veşmântul purtat de episcop peste stihar şi epitrahil, asemenea unui sac, mai scurt decât stiharul şi cu mâneci scurte, încheindu-se cu clopoţei pe sub mâneci. Acesta este semnul căinţei şi smereniei, amintind ele hlamida cu care a fost îmbrăcat Mântuitorul la patima Sa, cât

şi de cămaşa Sa pentru care sau aruncat sorţii. Clopoţeii cu care se încheie sacosul simbolizează cuvântul lui Dumnezeu pe care trebuie să-1 vestească episcopul. Omoforul este veşmântul purtat pe umeri de arhiereu, simbolizând oaia cea pierdută, pe care Mântuitorul a luato pe umerii Săi ca s-o mântuiască (cf. Lc 15, 4-5). Mantia arhierească este un veşmânt lung şi larg ca o pelerină bogată, de culoare purpurie, care se încheie la gât şi jos în faţă, prin patru tăbliţe brodate, cele de sus închipuind cele două table ale legii, iar cele de jos, cele două Testamente, unite prin Hristos. Mantia simbolizează puterea şi plenitudinea demnităţii arhiereşti. Cusăturile în formă de valuri sau râuri simbolizează „râurile de apă vie” (Ioan 7, 38), care izvorăsc din cele două Testamente şi vor fi transmise credincioşilor de către arhiereu. Bederniţa este un romb care atârnă de pe umărul stâng pe piciorul drept şi simbolizează sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu (cf. Efes. 6, 17), cu care trebuie să fie arhiereul înarmat, împotriva tuturor eresurilor. Mitra – este un acoperământ purtat pe cap de arhiereu la serviciile divine. Ea are forma coroanei sau diademei împăraţilor bizantini şi simbolizează cununa de spini a Mântuitorului, precum şi mahrama pusă pe faţa Sa la punerea în mormânt. Engolpionul este o insignă arhierească, de forma unui medalion cu icoana Mântuitorului sau a Maicii Domnului. Aceasta simbolizează pecetea şi mărturisirea credinţei cea din inimă. Ierarhul trebuie să aibă permanent în inima sa pe Hristos Mântuitor şi pe Maica Domnului ca mijlocitoare către Fiul Său. Crucea pectorală este tot o insignă arhierească, acesta simbolizând Crucea lui Hristos, prin care ne întărim şi biruim pe vrăjmaşi. Cârja arhierească este un baston lung împodobit în mod deosebit, având în capul de sus doi şerpi afrontaţi, peste care se suprapune un glob cu o cruce. Ea simbolizează puterea de a păstori Biserica şi autoritatea pastorală a arhiereului. Cei doi şerpi simbolizează înţelepciunea de care trebuie să dea dovadă arhiereul (cf. Matei 10, 16), iar globul cu cruce simbolizează globul pământesc, arătând că Hristos a sfărâmat prin Cruce capetele nevăzuţilor balauri. ÎPS Dr. Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului

CITITORI 9

19 - 25 octombrie 2012 | monitorul de mediaș

Vocile Mediaşului

Copilul săptămânii

„Ne-am luptat cu seceta“ Ediţia din acest an Festivalului Verzei de la Moşna a avut parte de vreme ploioasă. Cu toate acestea, cu mic cu mare, oamenii s-au strâns în centrul comunei şi au pregătit standurile pe care trona celebra varză de Moşna. În ce măsură le-a afectat seceta din acest an producţia de varză, cum mai sunt preţurile, aflaţi din raidul-anchetă realizat de reporterul Monitorului. F.P., producător I.Ş., producător R.S., producător L.T., producător

Salutare piticilor! Eu sunt Krauss Peter David, am împlinit recent primul an din viaţa mea şi sunt bucuria părinţilor mei. Sunt un copil foarte vesel, mai ales atunci când mă dă mami pe hinta sau pe maşinuţă. Vă pupăcesc pe toţi!

„Foarte tare ne-a afectat seceta, dar nu am avut ce face. Varza s-a făcut puţină, am udat cu două pompe, bani pe electricitate... aşa că anul acesta nu prea s-a rentat”.

„Am vândut cu 1,5 lei, nu contează că e de la oraş sau de la noi din comună. Varza s-a făcut mai greu, dar s-a făcut”.

„Ne-am luptat cu seceta, varza are nevoie de apă. Până la urmă tot s-a făcut, aşa că am venit la festival să o şi vindem”.

„Anul acesta a fost foarte secetos. Din fericire bunul Dumnezeu ne-a oferit şi altceva, conopidă, busuioc, mere... şi varză mai puţină”.

Copilul dumneavoastră e cel mai frumos! Trimiteţi pe adresa redactia@monitoruldemedias.ro o fotografie şi un scurt text, în care să menţionaţi cum îl cheamă, ce vârstă are şi de ce e atât de deosebit în viaţa dumneavoastră, pentru a deveni copilul săptămânii în Monitorul de Mediaş.

Unde mergem? FILM

Eroi de sacrificiu 2 (SUA, 2012, comedie) Cu: Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger, Bruce Willis, Chuck Norris, Dolph Lundgren, Jason Statham, Jet Li Filmul rulează la Cinema Mediensis în perioada 19 – 25 octombrie, orele 16, 18,30 şi 21. Tariful de intrare la toate spectacolele este de 7 lei. În fiecare miercuri: Orange Film (două bilete, la preţ de unul). Pentru grupuri organizate, de minim 30 persoane, preţul unui bilet Toamna, pe lângă scăderea temperaturii, aduce cu ea nu- lui uman. În caz de răceli, se recomandă miere de tei cu lapte este de numai 3 lei. meroase boli provocate de viruşi. Gripa este una dintre ele. cald şi suc de lămâie îndulcit cu miere. În cazul gripei, usturoi N15 – Nerecomandat sub 15 ani

Util

Tratarea gripei la domiciliu Împotriva efectelor ei este de preferat, pe cât posibil, să evităm antibioticele şi să încercăm tratarea pe cale naturală. Cel mai bun mijloc de luptă contra gripei este acela de a nu te îmbolnăvi, de a avea un sistem imunitar puternic care să te ajute să depăşeşti uşor perioadele în care apar epidemii. Prin exerciţii fizice şi un regim alimentar vitaminizant, sistemul imunitar poate fi întărit, dar viaţa stresantă de zi cu zi ne face să uităm deseori de sănătatea noastră şi de îngrijirea ei. Desigur, trebuie făcută o diferenţă între răceală şi gripă, răceala începând întotdeauna la nivelul nasului şi gâtului şi având o evoluţie de obicei fără febră. Gripa durează mai mult de 2 zile. Dacă organismul este slăbit şi dacă nu ne îngrijim suficient, gripa se poate complica cu infecţii microbiene secundare (pneumonii, bronşite, otite, sinuzite).

Regimul alimentar

pisat, amestecat cu miere, seara, înainte de culcare. - tinctură de propolis, câte o linguriţă dimineaţa şi seara, luată cu puţin ceai. Propolisul este de asemeni unui antibiotic natural, de un real ajutor în combaterea viruşilor; - ceaiuri din coajă de salcie (2 linguriţe plantă la o cană cu apă), busuioc, muşeţel, cimbrişor şi urzică, sub formă de infuzii; - pentru tuse sunt recomandate ceaiuri din cimbru şi pătlagină (infuzii) sau scai vânăt (2 linguriţe plantă la o cană cu apă). Ceaiul din scai vânăt ajută la fluidificarea secreţiilor bronhice şi la eliminarea lor, combătând tusea; - se fac inhalaţii cu infuzii cu salvie, busuioc, urzică sau gălbenele. Ceaiul de busuioc este puternic diuretic, un bun antiseptic pulmonar, combate voma şi este indicat în tratarea gripei, bronşitei şi a cefaleelor. - gargară cu ceai concentrat de salvie sau cu soluţie salină cu sare de mare. Salvia conţine substanţe desinfectante naturale, iar soluţia salină întareşte capacitatea de apărare naturală a mucoasei. - se amestecă suc de ridiche neagră cu miere, sau se scobeşte o ridiche neagră şi se pune miere înăuntru. Se ia câte o lingură de trei ori pe zi

Acesta trebuie să fie uşor digerabil, cu multe lichide sub formă de ceaiuri calde de plante medicinale (sudorifice ca socul sau teiul şi vitaminizante ca măceşe, coacăze sau cătină), 4-6 căni pe zi, legume bogate în vitaminele C si A (morcovi, sfeclă roşie, varză, conopidă, pătrunjel, spanac, etc ), brânză de vaci, iaurt, chefir, etc. Se recomandă supe şi creme de zarzavat, pireuri de legume, puţină varză murată, compoturi de fructe, salate de crudităţi şi fructe bogate în vitamina C (mere, portocale, manda- Mergeţi la medic, dacă: rine, lămâi, kiwi, etc.) De asemenea, se va consuma mult hrean - febra creşte peste 38,5 grade C; şi ceapă. Se consumă 2-3 căţei de usturoi de 2-3 ori pe zi, între - aveţi dureri mari de cap, rigiditate a cefei, vărsaţi, sau vă mese, deoarece usturoiul este considerat un antibiotic natural. deranjează lumina; - apar crampe abdominale şi diaree; Recomandări naturiste - starea dumneavoastră generală nu se îmbunătăţeşte timp - mierea are un rol aparte în reglarea funcţiilor organismu- de 5 zile, respectiv se înrăutăţeşte

Colţul cu mondenităţi ANDRA BAD | crainic Nova TV Mediaş

Reţeta VIP

FOTBAL

Vineri, 19 octombrie – Stadion Ceahlăul, ora 19: Ceahlăul Piatra Neamţ - Gaz Metan Mediaş, în cadrul etapei a 12-a a Ligii I. (Live Digi Sport)

BASCHET

¤ Sâmbătă 20 octombrie – Sala Sporturilor: CS Gaz Metan Mediaş – CSM Bucureşti, în cadrul etapei a IV-a a Ligii Naţionale de baschet masculin ¤ Sâmbătă 20 octombrie – Sala Transilvania: CSU Atlassib – BCM U Piteşti, în cadrul etapei a IV-a a Ligii Naţionale de baschet masculin

EXPOZIŢIE FILATELICĂ

Cercul Filatelic Mediaş organizează, vineri 19 octombrie, orele 12, la Liceul „Stephan Ludwig Roth” Medias, vernisajul unei expoziţii filatelice şcolare. A treia din 1947 încoace. Este practic o reluare a seriei începute în urmă cu 65 de ani, întreruptă brusc odată cu instaurarea comunismului.

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ

Iubitorii de artă sunt aşteptaţi la Galeriile Casei Schuller, cu expoziţia „Reflexii de toamnă“. Lucrările poartă semnăturile artiştilor medieşeni: Maria Ciobâncan, Florina Ghiroagă, Luana Lup, Emil Mureşan, Ioan Şarlea, Vasile Popescu, Alexandru Eleneş, Horea Lupp, Mario Lup şi Robert Edler. Organizată de Asociaţia Culturală “Curcubeu” din Mediaş, expoziţia va rămâne deschisă până în 6 noiembrie.

„SIGHIŞOARA“

Muzeul Municipal Mediaş, de pe Str. Mihai Viteazul, nr. 46, ne invită să-i trecem pragul pentru a vizita expoziţia de picMircea Dăian, preşedintele tură intitulată ,,Sighişoara”, care poartă semnătura artistei Voichiţa Cecălăcean. Program de vizitare: marţi – duminică: 9.00 Asociaţiei Lupii Negri, ne - 17.00; luni – închis. Tarife intrare: Copii, studenţi, pensioscoate din rutina nari: 1,5 lei; Adulţi: 3,5 lei săptămânală cu reţete pentru prânz şi cină, printr-o splendidă gustare LANSARE DE CARTE la primele ore ale Direcţia municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret dimineţii. Reţeta favorită: vă invită vineri, 19 octombrie 2012, ora 17.00, la Biblioteca Municipală Mediaş – Sala de conferinţe, la lansarea volumelor "Dereticarea spaţiului" (poeme) - autoare Ligia Csiki, şi "Obsesia arhetipului" (eseuri), de Nicolae Suciu. Cărţile vor fi prezentate de scriitorul clujean Ştefan Melancu.

Porţia de râs Monitorul de Mediaş: Dacă ai fi primar în Mediaş, care ar fi primul lucru pe care l-ai face? Andra Bad: Dacă aş fi primar în Mediaş, primul lucru pe care l-aş face ar fi reabilitarea străzilor. Se circulă într-un mod îngrozitor şi străzile sunt înglodate în noroaie. Când ai fost ultima dată la un meci de fotbal/baschet? Ultima oară am fost acum trei luni… la fotbal.

MIC DEJUN A LA ELVIS

Se prăjesc pentru o porţie 4 felii de toast brot (pâine albă feliată). După ce este rumenită puţin pâinea, se scoate şi se unge cu unt de arahide. Se taie felii de banane şi se adaugă pesÎţi place teatrul, obişnuieşti să mergi? te cealaltă felie. După asta se mai rumeneşte puţin în tigaia Nu îmi place teatrul prea mult şi din cauza asta nici nu merg, în care am adăugat anterior 2-3 linguri de unt. Se serveşte cu dar nici timp prea mult nu am. o cană mare de cacao cu lapte. Poftă bună.

Când românii au inventat laserul, marile puteri şi-au trimis spionii ca să vadă cum este folosită noua descoperire. Şi au fost ăştia prin Moldova şi prin Ţara Românească, nu au găsit nimic şi, dezamăgiţi, au luat-o către vest. Cum drumul spre casă trecea prin Ardeal, când să treacă munţii au văzut un munte plin de oi şi numai un cioban. - Bade, nu sunt cam multe oi? Cum ai grijă de toate? - No, d'apoi simplu, cu Laser. - Cum dom'le, nimeni nu ştie ce să facă cu laserul şi ăsta, un cioban, i-a şi găsit o aplicaţie? Bade, ai putea să ne faci şi nouă o demonstraţie? - Aaa, apoi îi simplu: Laseeeeer, cuţu, brr la oi!

10 MICA PUBLICITATE PIERDERI ¤ Pierdut diplomă de bacalaureat pe numele Petrica Ruben Cristian, Liceul Teoretic „Traian Vuia“, nr. 0209472 seria V, localitatea Reşiţa, judeţul Caraş Severin, profilul sportiv.

ANUNŢ DE MEDIU ¤ MUNICIPIUL MEDIAŞ anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Reabilitare pod peste râul Târnava Mare“, propus a fi amplasat în Mediaş, str. Baznei f.n. Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Sibiu, str. Hipodromului nr.2A şi la sediul Primăriei Mediaş, P-ţa Corneliu Coposu nr. 3. Observaţiile publicului se primesc, zilnic, la sediul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Sibiu.

LICITAŢII ¤ S.C. Piaţa Prim Com S.A., cu sediul în Mediaş, str. Virgil Madgearu nr. 4, organizează, săptămânal, LICITAŢIE PUBLICĂ, în fiecare zi de marţi şi vineri, ora 10.00, în vederea închirierii de spaţii comerciale. Informaţii suplimentare se pot obţine, zilnic, la sediul societăţii de pe strada Virgil Madgearu nr. 4, precum şi la telefoanele 0369-449.923 şi 0728-174.984, E-mail: piatamedias@yahoo.com

LOCURI DE MUNCĂ ANI -CO GROUP angajează de urgenţă personal calificat în atelierul de vulcanizare de pe Centura Mediaşului. Informaţii la telefon 0722-555.118 ¤ S.C. CONDMAG S.A BRAŞOV, sucursala Mediaş, cu sediul în Mediaş, str. Gării, nr. 15, angajează: - SUDORI - LĂCĂTUŞI-MECANICI - ŞEF FORMAŢIE (inginer, tehnician, şef şantier) Cerinţe: - experienţă în domeniu, dovedită prin: certificat de calificare, şcoala profesională în domeniu şi proba de lucru; - disponibilitate pentru lucru pe şantier. Cererile se vor depune la sediul Societăţii S.C. COMDMAG S.A., din Mediaş, strada Gării nr. 15. Relaţii suplimentare la telefon 0269-841.381 int. 3810, Comp. Resurse Umane. ¤ Spitalul Municipal Mediaş organizează, în perioada 29 – 31 octombrie 2012, concurs pentru ocuparea următoarelor posturi vacante: - 9 posturi de asistent medical - 4 posturi de asistent medical pe perioada determinată - 1 post brancardier - 5 posturi de infirmieră

- 1 post de infirmieră pe perioadă determinată - 6 posturi de îngrijitoare de curăţenie. Concursul se va desfăşura la Sediul Spitalului Municipal Me diaş, str. I. Ghe. Duca, nr. 33, în perioada 29-31 octombrie 2012. Bibliografia aferentă posturilor vacante, pentru care se organizează concurs, este afişată la sediul Spitalului Municipal Mediaş sau pe site la adresa www.spitalulmedias.ro. Relaţii suplimentare se pot obţine de la biroul RUNOS - Spitalul Municipal Mediaş, telefon 0269842.550, interior 154. Angajăm curieri cu experienţă şi auto personal, pentru distribuţie materiale publicitare în cutiile poştale. Oferim carte de muncă şi salariu atractiv. Informaţii la telefon 021-207.00.76 ¤ Firmă româno-germană caută personal pentru lucru în Germania, îngrijire vârstnici. Cerinţe: cunoaşterea limbii germane şi experienţă în domeniu. Se oferă salariu atractiv şi alte avantaje. Informaţii la telefoanele 0369560.084 sau 0742-127.745 ¤ ANI-CO GROUP angajează de urgenţă personal calificat în atelierul de vulcanizare ce se va deschide în zilele următoare pe Centura Mediaşului. Informaţii la telefon 0722-555.118 ¤ SC Dafora Turism SA angajează personal pentru postul de bucătar. Condiţii: minim 3 ani experienţă, disponibilitate delegaţii şi program prelungit. Pentru informaţii suplimentare şi depunere CV vă aşteptăm la sediul Dafora Turism din Piaţa Regele Ferdinand I, nr. 22, telefon 0730-099.304, între orele 8-17. ¤ Angajăm conducător auto, zidar şi dulgher. Se oferă salariu atractiv. Informaţii la telefon 0748-377.120 ¤ Angajăm muncitori necalificaţi, fără experienţă, în topografie, pe şantier. Informaţii la telefon 0731-709.400 sau 0743876.823 ¤ SNGN ROMGAZ S.A., SUCURSALA MEDIAŞ, cu sediul în Mediaş, strada Unirii nr. 4, angajează inginer construcţii civile, industriale şi agricole. Informaţii la telefon 0269-201.167 (AJOFM) ¤ Clinica de Diagnostic „PHOENIX“, cu sediul în Mediaş, str. Ghe. Bariţiu, nr. 33, angajează medic specialist. Informaţii la telefon 0269-838.132 (AJOFM) ¤ S.C Medimpact angajează confecţioner încălţăminte pentru activitatea de cusut la maşină articole piele. Cererile se vor depune la sediul societăţii din Mediaş, str. I. C. Brătianu nr. 24 (în spatele Primăriei Mediaş) la Serviciul Resurse Umane. Informaţii 0369-421.052 sau 0733917.455 (AJOFM)

monitorul de mediaş | 19 - 25 octombrie 2012 ¤ SC ALEX ROM SRL, cu sediul în Mediaş, strada Aurel Vlaicu, nr. 3A, angajează zugrav şi electrician de întreţinere în construcţii. Informaţii la telefon 839.019 (AJOFM) ¤ SC PIK PERONI SRL, cu sediul în Mediaş, strada 1 Decembrie 1918, nr. 31, angajează electri cian de întreţinere şi reparaţii. Informaţii la telefon 0745223.703 (AJOFM) ¤ CANTACUZ SNC, cu sediul în Mediaş, str. Socului, nr. 18, angajează şofer de autoturisme şi camionete. Informaţii la telefon 836.824 (AJOFM) ¤ SC AGNETHELN MOBILA TAPIŢATĂ SRL, cu sediul în Agnita, strada Avram Iancu, nr. 130, angajează muncitori necalificaţi în industria confecţiilor. Informaţii la telefon 0369-730.117 (AJOFM Sibiu) ¤ Căutăm colaboratori distribuit materiale publicitare în cutiile poştale. Pentru programare interviuri, tel. 0269-833.003 sau 0734-440.325, între orele 08 - 16. ¤ Angajăm personal cu experienţă în domeniul montării geamurilor şi uşilor termopan. Informaţii la telefoanele 0269845.313 sau 0748-190.280

SERVICII ¤ Femeie serioasă, cu experienţă, caut de îngrijit copil. Informaţii la telefon 0744-137.618 ¤ Profesoară meditează limba engleză şi germană, orice nivel. Inf. la telefon 0753-510.554 ¤ Echipă de construcţie execută gresie, faianţă, laminat, izolaţii termosistem, tencuieli rigips. Telefon 0729-353.208 ¤ FEMEIE SERIOASĂ, NEFUMĂTOARE, CAUT COPIL PENTRU ÎNGRIJIRE. Menţionez că am experienţă în domeniu. Informaţii la telefon 0748-163.252 sau 0369802.182

telefon 0741-704.595 ¤ Tinichigiu auto, vopsitor, polişez auto, orice marcă. Telefon 0751-768.577 Ai probleme cu CALCULATORUL??! Se poate repara chiar şi la Domiciliu! REPARAŢII CALCULATOARE, îmbunătăţiri/upgrade, reţea, Internet, SERVICE. Persoană Fizică Autorizată, TELEFON: 0765-195.502 sau 0772-122.987 ¤ Vă doriţi să aveţi o nuntă deosebită? Claudiu Micu de la Radio Mediaş vă oferă pentru sezonul 2012 pachet complet de servicii. Informaţii şi rezervări la numerele de telefon 0369-802.875 sau 0766-610.250 ¤ Masaj relaxare, masaj terapeutic, reflexoterapie. Telefon 0771-376.913 ¤ Construcţii case la roşu şi cheie cu materiale plus manoperă. Informaţii la 0751-527.501 ¤ Executăm dulgherie, acoperişuri din ţiglă şi metalică, scocuri, burlane, la preferinţă şi mici reparaţii. Telefon 0753-480.836 ¤ Echipă de construcţie execută gresie, faianţă, laminat, izolaţii termosistem, tencuieli rigips. Telefon 0729-353.208 ¤ Firmă de consultanţă în construcţii întocmeşte documentaţii tehnico-economice pentru participarea la licitaţii, devize-ofertă, situaţii de plată, estimări în domeniul construcţiilor şi urmărire lucrări. Informaţii la telefon 0764-417.422 ¤ Societate comercială acreditată oferă servicii de protecţie a muncii, PSI şi contabilitate. Pentru mai multe informaţii apelaţi 0743138.718 sau 0723-783.019.

IMOBILIARE ÎNCHIRIERI

¤ Caut chirie sau gazdă în Mediaş, pe termen lung sau scurt. Informaţii la telefon transportă persoane în şi din 0740-063.549 majoritatea oraşelor din sudul ¤ Persoană serioasă, caut să înşi sud-vestul Germaniei. chiriez apartament 2 camere, Telefon 0269-253.536; 0269geamuri termopan, centrală ter253.771 sau 0746-224.363 mică, mobilat, într-o zonă curată şi liniştită. Informaţii la telefon ¤ Ofer servicii după cum urmea- 0749-200.100. ză: zidărie, izolaţii, instalaţii apă, gresie, faianţă, gleturi, zugrăveli, ¤ ÎNCHIREZ apartament la casă (exclus familie cu copii mici), rigips, parchet şi altele, pentru Mediaş, cartier Moşna. Informapreţuri foarte mici. Informaţii la telefon 0786-731.726 sau 0765- ţii la telefon 0749-679.110 sau 0740-662.911 206.858 ¤ Se închiriază apartament 3 ca¤ Pun unghii false, diverse momere, decomandat, parţial modele. Preţ convenabil. Telefon 0369-421.842 sau 0746-519.835 bilat. Apartamentul se află în zonă semicentrală, în bloc reabili¤ Execut lucrări în fier (porţi, tat termic, dispune de geamuri garduri, balustrade, balcoane, termopane, centrală termică, etc.) în Mediaş. Telefon 0763balcon închis cu termopan. Infor452.543 maţii la telefon 0740-060.168 ¤ Ofer transport nisip, pietriş şi TERENURI alte materiale de construcţii în Mediaş şi în localităţile alăturate ¤ Vând teren pentru construcţii în Şelimbăr, lângă motelul Drala preţ avantajos. Informaţii la

PEŞTIŞORUL ALB

OFERTA TOAMNEI Editor: SFG PRESS SRL DIRECTOR GENERAL | Sorin STANISLAV DIRECTOR EXECUTIV | Dan GREAVU, tel. 0723.194.985

DEPARTAMENTE CONSILIERI MARKETING | Mihaela FLEŞARIU, Iulia NAGY DIFUZARE | Iulia TODEA ISSN 2065 - 6327

Tipar: Tipografia "GARAMOND" Cluj-Napoca

Ai ceva de vânzare, cumperi sau închiriezi?

2 lei

Atât costã orice anunþ publicat în sãptãmânalul

Monitorul de Mediaș

Ofertã valabilã doar pentru persoanele fizice, în limita a 30 de cuvinte, în perioada 1 septembrie – 31 noiembrie 2012. Pentru persoanele juridice, PFA, tariful rãmâne 0,30 lei/cuvânt (la 3 anunþuri publicate, unul este gratuit), iar pentru acorduri (autorizaþii) de mediu ºi urbanism tariful este 50 lei/anunþ.

n Orarul de funcţionare a pieţei în cele două hale este următorul: Luni 7- 19 Sâmbătă 7- 16 Duminică 7- 14 n În afara halelor, activitatea comercială se desfăşoară zi lumină. n În fiecare hală există câte un cântar de control, care se poate folosi la nevoie. n Accesul în piaţă cu mijloace auto, pentru aprovizionare, se poate face astfel: Gratuit, între orele: 6-8,30; 18-20 Contracost – abonament 60/lună, cu acces la orice oră. Conducerea S.C. Piaţa Prim Com S.A. Mediaş face un apel la spiritul civic al comercianţilor, cât şi al cumpărătorilor : - să păstreze curăţenia; - să nu încurajeze cerşetoria - să-şi lege bine bicicletele de dispozitivele existente; - să anunţe imediat orice faptă antisocială care se petrece în piaţă şi în zonă, la tel. 0369-449.923 sau la sediul administrativ de pe strada Virgil Madgearu nr. 4. n Cumpărătorii care sunt „trataţi“ mai puţin civilizat de către vânzători sau au orice altă nemulţumire, precum înşelăciune sau furt la cântar, sunt rugaţi să apeleze cu încredere la conducerea societăţii pentru soluţionarea oricăror probleme. n Programul de audienţe la domnul Aurel Nechita, director general, este în zilele de marţi şi joi, între orele 9-12. Preţuri practicate în piaţă în perioada 19.09. - 25.10.2012 Morcov 2 lei / kg Pătrunjel 5 lei / kg Ţelină 6 lei / buc Spanac 8 lei / kg Ceapă albă 2 lei / kg Ceapă roşie 3 lei / kg Salată 2,50 lei / capatana Fasole boabe 10 lei / kg Varză 1,50 lei / kg Cartofi 1,50 lei / kg Conopidă 3 lei / kg Rosii 3 lei / kg Ardei verde 2,50 lei / kg Ardei kapia roşu 2,50 lei / kg Gogosar 2,50 lei / kg Usturoi 12 lei / kg Castraveţi 3 lei /kg Morcov 26 lei Fasole verde lei // kg kg Pătrunjel 5 Vinete 2 lei lei // kg kg Ţelină 6 lei Miere 20 lei/ /buc kg Spanac 8 leilei/ kg Lapte proaspăt 2,50 /l Ceapă 2 lei lei // kg kg Caş de albă vacă 18 Ceapă 3 lei Caş de roşie oaie 20 lei // kg kg Salată 2,50 lei 16 / capatana Brânză de vaci lei / kg Fasole boabe 1018leilei/ kg kg Telemea de vacă Varză 1,50 lei // kg kg Pulpă vitel fară os 22 lei Cartofi 1,50 lei // kg kg Vrăbioară mânzat 15 lei Conopidă 3 lei / kg Cotlet mânzat 15 lei / kg Rosii 3 lei / kg Piept mânzat 13 lei / kg Ardei 2,50 lei // kg kg Rasol verde mânzat 13 lei Ardei kapia roşu 2,50 lei // kg kg Ficat mânzat 8 lei Gogosar 2,50 Pulpă porc fară os 17 lei lei // kg kg Usturoi 12 lei lei // kg kg Pulpă porc cu os 14,50 Castraveţi 3 lei /kg Cotlet – ceafă 17 lei / kg Fasole verdecal. II 6 lei lei // kg kg Carne porc 14 Vinete 2 kg Clementine 5 lei lei // kg Miere 20 lei // kg kg Mandarine 5 lei Lapte 2,50 /l Bananeproaspăt 7 leilei/ kg Caş de vacă 18 lei // kg kg Portocale 6 lei Caş de oaie 20 lei // kg kg Pere 5 lei Brânză 163lei kg Prune de vaci lei//kg Telemea de vacă kg Struguri 318leilei/ kg Pulpă vitel fară os 22 Piersici 5 lei lei // kg kg Vrăbioară mânzat 15 lei / kg Cotlet mânzat 15 lei / kg Piept mânzat 13 lei / kg Rasol mânzat 13 lei / kg Ficat mânzat 8 lei / kg VIU Pulpă 17 lei / kg Fitofagporc fară os 11,50 Pulpă porc cu os 14,50 / kg Crap viu 18,00leilei/kg Cotlet ceafă 17 / kg Păstrăv–viu 23leilei/kg Carne porc cal. II REFRIGERATE PROASPETE 14 lei / kg Clementine 5 leilei/kg / kg Caras 10,50 Mandarine 58leilei/kg / kg Plătică Banane 7 / kg Ştiucă 21leilei/kg Portocale 6 leilei/kg / kg Crap de Dunăre 22 ,50 Pere 5 leilei/kg / kg Crap cosaş 22,50 Orarul dePrune funcţionare al Pescăriei este următorul: 3 lei /kg Somn 27 lei/kg luni vineri 917 Struguri 3 lei kg Fitofag proaspăt 9,50 lei//kg sâmbătă 9-15 Piersici 5 / kg Şalău 28leilei/kg duminica închis MARINATE Prin magazinul propriu vindem Scrumbie marinată - vracurmătoarele sortimente de peşte44proaspăt lei/kg din DuAperitiv sprot în sos păstrăvării de vin năre, Deltă, Marea Neagră, şi acvacultură, conserve31 şi lei/kg semipreparate. AFUMATE VIU Scrumbie afumata 44 lei / kg Fitofag 11,50 / kg Macrou afumat - vrac 34 lei/kg Crap viu afumat 18,00 lei/kg File păstrăv 87 lei/kg Păstrăv afumat viu 23 lei/kg lei/kg Păstrăv 62 REFRIGERATE PROASPETE SĂRATE Caras 10,50 Scrumbie mare sărată vid /kg 15,50 lei/kg lei/kg Plătică 8 lei/kg Şprot sărat /kg 10 lei/kg Ştiucă lei/kg Salată icre crap Dunăre 150gr/cutie 721 lei/cutie Crap Dunăre 2211,50 lei/kg Salatădeicre ştiucă Dunăre 150gr/cutie lei/cutie Crap cosaş 22,50 lei/kg Icre crap sărate 100 lei/kg Somn 27 lei/kg Icre ştiucă sărate 310 lei/kg Fitofag proaspăt /kg Conserve peşte diferite sortimente 7 lei / buc - 9,50 preţ lei mediu Şalău 28 lei/kg MARINATE Scrumbie marinată - vrac 44 lei/kg Aperitiv sprot în sos de vin 31 lei/kg AFUMATE Scrumbie afumata 44 lei / kg Macrou afumat - vrac 34 lei/kg File păstrăv afumat 87 lei/kg Păstrăv afumat 62 lei/kg SĂRATE Scrumbie mare sărată vid /kg 15,50 lei/kg Şprot sărat /kg 10 lei/kg Salată icre crap Dunăre 150gr/cutie 7 lei/cutie Salată icre ştiucă Dunăre 150gr/cutie 11 lei/cutie Icre crap sărate 100 lei/kg Icre ştiucă sărate 310 lei/kg Conserve peşte diferite sortimente 7 lei / buc - preţ mediu

La comandă, aducem în maxim nouă zile, orice sortiment de pește dorit. Ofertă valabilă, în limita stocului disponibil.

Monitorul de Mediaş nu este responsabil în nicio circumstanţă pentru acurateţea sau conţinutul anunţurilor publicate, nu răspunde moral sau material pentru eventuale prejudicii pe care cineva le-ar suferi în urma publicării acestora. Răspunderea pentru autenticitate aparţine exclusiv autorilor anunţurilor.

MICA PUBLICITATE 11

19 - 25 octombrie 2012 | monitorul de mediaş

AGENDA OAMENILOR DE AFACERI

CABINET DE PSIHOLOGIE Oltean Gabriela Psiholog clinician/psihoterapeut ü Hipnoză clinică ü Psihoterapie ü Psihodiagnostic şi evaluare clinică ü Tehnici de relaxare ü Consultanţă psihologică ü Programe de dezvoltare personală

¤ Casă de vânzare compusă din două nivele, sus - 4 camere, 2 băi, bucătărie, jos – cameră, bucătărie, garaj. Informaţii la telefon 0763-687.198 ¤ Vând casă situată în Mediaş, strada Academician Ioan Moraru, nr. 9, două familii pe curte, compusă din 3 camere, bucătărie, baie, cămară, hol, pivniţă şi garaj la preţul unui apartament cu 3 camere. Informaţii la telefon 0741-056.841

DIVERSE

Informaţii şi programări la telefon: 0726386546 sau E-mail: golteanpsiho@yahoo.com cula, intravilan, 1.175 mp, deschidere 24 m la DN1. Persoană fizică, telefon 0722-562.915

APARTAMENTE ¤ Vând apartament 2 camere decomandate, 2 balcoane, bucătărie, baie, pivniţă, gresie faianţă, parchet, izolaţie termică, uşă metalică, situat la etaj 3, strada Rovinari, cartier VITROMETAN Mediaş. Preţ 29.000 euro, negociabil. Informaţii la telefon 0369-802.380, 0269-700.033, 0746-514.811. ¤ Schimb apartament cu 2 camere, conf. III - are două camere, baie, bucătărie, hol, uşi termopane interior, geamuri termopane, parchet nelaminat în toate camerele, cu apartament cu două camere conf. I, sau cu 3 camere plus diferenţa de bani. Informaţii la telefon 0369445.306 sau 0744-137.618 ¤ Se vinde garsonieră, conf 1, etaj 1, compusă din hol, vestibul, baie, bucătărie, cameră şi balcon. Informaţii la telefon 0751-478.694 ¤ Vând urgent în Sibiu, pe strada Oţelarilor nr. 1, apartament cu 2 camere decomandate, parter, preţ 29.000 Euro negociabil, cu posibilitate de preluare credit. Informaţii la telefon 0744194.158 sau 0743-932.491

Vând apartament 3 camere în Sibiu, pe B-dul Mihai Viteazu, confort I sporit, balcon mare cu verandă, pivniţă, preţ negociabil. Informaţii la telefon 0740-372.487 ¤ Vând garsonieră situată în Me diaş, strada George Enescu, nr. 10, lângă Liceul Stephan Ludwig Roth, compusă dintr-o cameră, cămară şi grup social. Preţ 12.000 euro, negociabil. Inf. obţineţi la adresa Mediaş, strada George Enescu, nr. 10, în curte.

CASE

Casă de vânzare în Mediaş, 180 mp, renovată, izolată, finisată, toate utilităţile. P+M, 4 camere, 2 bucătării, 3 băi, 2 pivniţe, cămară, 2 terase. Teren 360 mp, grădină, pomi fructiferi, viţăde-vie. Preţ: 80.000 Euro. Fotografii: www.mediasinfo. ro. Telefon: 0752-172.826

¤ Vând teasc pentru struguri, în stare excepţională. Informaţii la telefon 0269-844.817 VÂND ARAGAZ CU 4 OCHIURI. Informaţii la telefon 0740-632.249 Vând ţeavă neagră: ½ = 7 m; 1/14 = 3.80 m; 2 = 7m; 4 = 10m, cărămidă 200 buc. Informaţii la telefon 0740-632.249 ¤ Vând rochiţă de mireasă, marca Sadrini Stil, tip prinţesă, culoare albă, mărime 36-42 (reglabilă). Include voal, criolină cu 4 cercuri, gentuţă, bijuterii, mănuşi, preţ negociabil. Telefon 0742-025.456 Vând copiator TOSHIBA 1550 format A3 alb-negru, în stare excelentă. Număr copii efectuate: 12.433. Carte de identitate în limba română şi cartea de service originale. Preţ 850 ron. Informaţii la telefon: 0730-244.626 ¤ Vând sobă de încălzit pe gaz şi lemne, boiler electric, 80 l – 1.200 w, nou, menghină mare pentru ţevi, capete de sudură autogenă, 2 becuri hgl1, de 400 w. Informaţii la telefon 0752-261.789 ¤ Vând lucernă - 2.000 kilograme, vin din struguri Isabela negru, rachiu din prune. Informaţii la telefon 0752-531265 sau 0369-431517.

Societatea Naţională de Gaze Naturale ROMGAZ SA Sucursala Mediaş

Str. Unirii, nr. 4, jud. Sibiu, Organizează în anul 2012, săptămânal, LICITAŢIE PUBLICĂ, în zilele de miercuri şi joi, orele 11,00, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale: ü barăci ü mijloace de transport; ü maşini unelte; ü tehnică de calcul şi birotică; ü utilaje şi scule specifice activităţii de foraj extracţie; ü material tubular; ü diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări; ü alte mijloace fixe; Persoanele interesate pot obţine relaţii suplimentare la telefon 0269-841.346, 0269-201.152, 0269-201.153, la Serviciul Mecano-Energetic la Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 7,30 - 15,30

Vând canapea extensibilă nouă. Informaţii la telefon 0742-889.348 ¤ Vând colţar pentru bucătărie pentru 6 persoane, cu masa şi 2 scaune, dimensiuni 2/2m, recent adus din Germania, în perfectă stare. Preţ 500 lei. Informaţii la tel. 0751-033.293 ¤ Şcoala de Fotbal „Marius Baciu“ face înscrieri pentru categoriile de vârstă 2005, 2006, 2007. Pentru mai multe detalii: 0748-631.285, persoana de contact: Prof. Bratian Florin. ¤ Se închiriază 2 scaune pentru coafură şi masă pentru manichiură, situate în spaţiu dotat cu toate instrumentele de lucru necesare. Informaţii la telefonul 0747-688.111, apelabil la orice oră.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Osteoporozei, Centrul Medical Dr. Vlăduţiu organizează, în data de 19 octombrie, o campanie de determinare a gradului de osteoporoză, la sediul Centrului, strada I.G. Duca nr. 34, începând cu ora 9. Testarea este consiliată de către un specialist în osteoporoză. În această zi se acordă o reducere de preţ. Programări la telefon 0269-843.720, între orele 7-18, sau la sediul Centrului. telefon 0746-231.073 sau 0258885.193 ¤ Vând sau schimb plug Eberhard cu 2 brezde, în stare bună de funcţionare. Informaţii la telefon 0756-520.029 ¤ Vând echipament porumb 8 rânduri, tocător, an fabricaţie 2005, repliabil, adaptor claas, stare foarte bună. Preţ 15.800 euro, negociabil. Informaţii la telefon 0748-066.789, Aţel, strada principală nr. 498B.

din Germania, în stare foarte bună. Informaţii la telefon 0745792.041 Vând maşină combinată de tâmplărie - preţ 2.500 euro şi ¤ Vând Daewoo Matiz, 170.000 şlaif cu bandă - preţ 900 de km la bord, stare bună de funcţieuro, motor monofazat sau onare, închidere centralizată, trifazat. Se oferă 2 ani servodirecţie, geamuri electrice, garanţie. Informaţii la telefon radio. Preţ 1.700 euro, negocia0742-226.666. bil sau schimb cu Opel Agila adus + diferenţă. Informaţii la ¤ Vând colecţie de 120 de patelefon 0766-648.898 chete de ţigări pline. Majoritatea ¤ Vând autoturism marca pachetelor au peste 30 ani veVolkswagen Passat, an fabricaţie chime, sunt uscate, nu se mai 2003, tracţiune integrală Diesel, produc de mult timp, exemplare AUTO de 1,9 cmc, 131 CP, Inspecţia deosebite, produse în diverse ţăTehnică Periodică valabilă până ¤ De vânzare, din dezmembrari. Preţ 1.800 lei, negociabil. Inre, Dacia 1300, capotă porbagaj în 2013, stare bună de funcţioformaţii la telefon 0728nare. Preţ avantajos. Informaţii - 4 uşi, radiator, motor funcţio905.900, 0771-374.151 sau nal 1300 - două aripi Dacia 1400. la telefon 0757-200.993 0269-838.057 (seara). E-mail: De asemenea, vând centrală ter- ¤ Se vinde Skoda Fabia, Berlină, casper7vd@gmail.com ¤ Confecţionez balerini din piele. mică marca Bosch - 2 buc., calo- an fabricaţie 2002, benzină, cuÎn Mediaş se pot vedea la maga- rifere - 1 buc., Junkers, geamuri loare albă, ABS, alarmă, airbag şi uşi din lemn masiv, bicicletă şofer, geamuri electrice, aer conzinele Nadura 2 şi 3 de sub cucu trei viteze, casă de marcat, diţionat, jante aliaj, proiectoare polă şi de pe strada Calafat. scuter marca „Manet“. Informa- ceaţă, ESP, EDS. Preţ 3.500 euTelefoane 0766-263.749 sau ţii la telefon 0269-823.053 ro, negociabil. Informaţii la tele0269-821.010, e-mail: fon 0479-090.521 ¤ Vând Cielo Executiv, an fabrigabytrif@yahoo.com caţie 2003, 71.500 km, unic ¤ Vând autoturism marca Volks AGRICOLE proprietar. Preţ negociabil. Infor- wagen Passat, an fabricaţie 2003, maţii la telefon 0722-328.127 tracţiune integrală Diesel, de 1,9 ¤ Vând tractor U651, cu dublă sau 0269-831.814 cmc, 131 CP, ITP valabil până în tracţiune, an fabricaţie 1993, ¤ Vând WV POLO, an de fabrica- 2013, stare bună de funcţionacu cauciucuri noi pe spate, în ţie 1997, motor 1.000 cmc, euro re. Preţ avantajos. Informaţii la perfecta stare de funcţionare. 2, neînmatriculat, recent adus telefon 0757-200.993 Preţ negociabil. Informaţii la

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. SUCURSALA SIRCOSS cu sediul în Mediaş, Şoseaua Sibiului, nr. 5, telefon 0269-805.101 Organizează în anul 2012, săptămânal, licitaţie publică pentru vânzarea următoarelor mijloace fixe şi materiale: ü Utilaje şi scule specifice activităţii de foraj – extracţie ü Material tubular ü Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări ü Alte mijloace fixe ü Prevenitoare de erupţie ü Piese şi subansamble TATRA şi RABA INFORMAŢII SUPLIMENTARE, LA SERVICIUL MECANIC, TELEFON 0752-115.101

MONITORUL JUDEŢULUI

monitorul de mediaș | 19 - 25 octombrie 2012

IMPLICARE | Patria Credit IFN SA a amenajat curtea grădiniţei din Moşna

Preşcolari fericiţi, cu Patria Credit Patria Credit IFN SA răspunde nevoilor comunităţii unde activează, prin implicare directă. A construit o filigorie în curtea Grădiniţei din Moşna, destinată desfăşurării activităţilor preşcolare cu copiii, în aer liber. Mihai POPOVICI Patria Credit IFN SA, în co‑ laborare cu Primăria Moşna, localitate unde Patria Credit IFN SA are una din unităţile sale, a organizat miercuri, 17 octombrie, la Moşna, eveni‑ mentul ,,Patria Credit şi Gră‑ diniţa noastră frumoasă!”. În cadrul Proiectului ,,Adoption – Patria Credit, parte din co‑ munitate”, proiectul se sub‑ scrie valorilor Patria Credit axa‑ te pe flexibilitate, responsabi‑ litate, eficienţă, parteneriat, apreciere pentru oameni şi pen‑ tru capacitatea lor de a crea comunităţi economice şi soci‑ ale prospere. Patria Credit IFN SA se implică prin acest Pro‑ iect în comunităţile locale cu acţiuni ce îmbină armonios componentele sociale, educa‑ ţionale şi de business. La Moşna, Patria Credit IFN SA a construit o filigorie, în curtea Grădiniţei. O grădiniţă recunoscută pentru „certifica‑ tul de naştere“ semnat în 1848 de St. Ludwing Roth, dascal pe atunci în această comună.

Copii fericiţi Miercuri, Patria Credit IFN SA a inaugurat oficial amena‑ jările efectuate la Grădiniţa din Moşna, iar pentru a mar‑ ca acest eveniment copiii pre‑ şcolari au susţinut un moment

Patria Credit IFN SA a adus bucurie copiilor şi dascălilor de la grădiniţa din Moşna

artistic, cu cântece şi poezii. Patria Credit a oferit micilor participanţi numeroase pre‑ mii şi multe dulciuri, spre bu‑ curia tuturor. ,,Organizarea acestui eveniment ne permi‑ te să fim cât mai aproape de comunitatea unde ne desfă‑ şurăm activitatea, să identifi‑ căm nevoile acesteia şi să gă‑ sim soluţii pentru rezolvarea lor. Patria Credit este cea mai mare instituţie financiara ne‑ bancară din România, speci‑ alizată în microfinanţare în zona urbană şi zona rurală. Promisiunea Patria Credit —«Finanţăm hărnicia» — es‑ te direct legată de categoria

serviciilor financiare oferite, fiind în acelaşi timp un anga‑ jament direct şi clar adresat clienţilor activi şi potenţiali. Microfinanţarea are o compo‑ nentă socială, de implicare în comunitate iar Proiectul ,«Pa‑ tria Credit – parte din comu‑ nitate» nu face decât să întă‑ rească acest lucru“, a decla‑ rat Bogdan Merfea, Director General Patria Credit.

Personalităţi la inaugurare Evenimentul organizat de către Patria Credit IFN SA în Moşna a beneficiat de prezen‑ ţa din partea Patria Credit a

Cursuri gratuite de calificare Aurelian LUNGU În această dimineaţă, în‑ cepând cu ora 10.30, la Că‑ minul Cultural din comuna Laslea, toţi cei interesaţi de găsirea unui loc de muncă sunt aşteptaţi la o sesiune de consiliere şi orientare pro‑ fesională în vederea selectă‑ rii şi înscrierii lor la cursuri de calificare gratuită în me‑ seriile de electrician instala‑ ţii şi echipamente industria‑ le, zidar – pietrar – tencui‑ tor, sudor, frizer – coafor – manichiurist – pedichiurist, dulgher – tâmplar – parche‑ tar, operator maşini cu co‑ mandă numerică, lucrător în

comerţ, îngrijitoare bolnavi la domiciliu, îngrijitoare co‑ pii, operator introducere, va‑ lidare şi prelucrare date, ba‑ by sitter, cofetar – patise, tâmplar universal sau cos‑ metician, dar şi pentru dez‑ voltarea competenţelor an‑ treprenoriale. „În alegerea cursului se va ţine cont de pregătirea profesională, pre‑ cum şi de preferinţele şi abi‑ lităţile solicitanţilor”, a pre‑ cizat Ioana Nica, purtătoa‑ rea de cuvânt a Consiliului Judeţean Sibiu. În urma par‑ curgerii acestor cursuri, par‑ ticipanţii vor primi certifica‑ te de calificare profesională în meseriile amintite.

Strategie judeţeană Evenimentul este organi‑ zat de Consiliul Judeţean Si‑ biu, în parteneriat cu firma SC Cella Invest, acreditată pentru organizarea de cursuri de calificare finanţate prin fonduri europene, prin POS‑DRU. „Această primă ac‑ ţiune din localitatea Laslea se înscrie în obiectivul de dez‑ voltare a resurselor umane, prin pregătirea profesională a persoanelor din mediul ru‑ ral şi mic urban din întreg ju‑ deţul Sibiu, proiect inclus în Strategia de dezvoltare a ju‑ deţului Sibiu”, a subliniat Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

Domnului Valentin Pascutoiu – Coordonator Calitate, Direc‑ ţia Managementul Reţelei de Unităţi şi a Doamnei Mihaela Todoran – Manager Patria Cre‑ dit Mediaş, din partea Primări‑ ei Moşna a Domnului Primar Eugen Roba şi a Domnului Io‑ nel Sotropa, Director al Şcolii Generale „St. L. Roth“, Moşna. Patria Credit IFN SA este prezentă în comunitatea din Mediaş încă din anul 2010, ve‑ nind în sprijinul renumiţilor producători agricoli din zona adiacentă localităţii, cu pro‑ duse specifice de creditare, răspunzând astfel nevoilor acestora de dezvoltare.

BOGDAN MERFEA | Director General Patria Credit „Patria Credit oferă valoare parteneriatului cu clienţii săi, atât prin produsele adaptate, prin prezenţa în zone geografice unde alte instituţii financiare sunt mai puţin prezente sau deloc, cât şi prin înţelegerea nevoilor comunităţii locale din care facem parte, prin unităţile noastre distribuite în toată ţara”

Despre Patria Credit IFN S.A. Patria Credit IFN S.A. este cea mai mare instituţie financiară nebancară din România, specializată în microfinanţare şi microcredite în zona urbană şi în zona rurală. La sfârşitul anului 2011, compania deservea peste 13.000 clienţi printr‑o reţea de 18 unităţi în oraşe mari şi 23 de unităţi în zone rurale.