Monitorul de medias 708 23 12 2013 by Monitorul de Mediaş

Monitorul de Mediaş continuă campania de abonare! Primeşti ziarul la tine acasă, pentru numai 7 lei pe lună.

Abonează-te la Monitorul de Mediaş! Fii pe fază, urmăreşte poştaşul şi cere-i ziarul oraşului tău! Detalii la telefon 0723-194.985 Notă: pentru persoanele juridice, preţul unui abonament este 15 lei/lună. Pentru abonamentele contractate prin Poşta Română, se percepe un comision de 48 de bani.

Ziarul care st\ de vorb\ cu oamenii

23 – 29 decembrie 2013 Anul XII nr. 708 • 8 pagini • 1,50 lei (7 lei/lună pentru abonaţi)

DE MEDIA{

0727-397.454 0723-194.985

Centura e gata. În mapa ministrului Veşti bune, la final de an, pentru medieşeni. După ani întregi de tărăgănări, construcţia şoselei ocolitoare a Mediaşului ar putea începe din 2014, după ce Executivul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiţiei. Senatorul Viorel Arcaş crede că realizarea centurii va fi un rezultat al bunei colaborări cu toate forţele politice de la nivel local. Pagina 2

www.monitoruldemedias.ro

Crăciunul, în suflet EDITORIAL Pagina 5

Despre suferinţele de iarnă Ar fi vremea colindelor, a bradului împodobit şi a cozonacilor. Ar fi şi vremea lui Moş Crăciun, a darurilor, a iertării şi a speranţei. Negreşit că ar fi vremea familiei, a prietenilor şi a bucuriei alături de cei dragi. La ce vremuri tulburi ne încearcă, intrarea în spiritul sărbătorilor e o adevărată provocare. Mai ştim să ne bucurăm? Mai avem puterea să credem în magia Crăciunului şi să aprindem, pentru încă o vreme, flacăra speranţei?

RELIGIE

Naşterea lui Hristos să ne fie de folos Betleemul este orice aşezare omenească în care Hristos devine stăpân bucuros al sufletelor şi al caselor, stăpân smerit şi iubitor, Împărat a Cărui strălucire este dată de adâncul smereniei Sale. Pagina 6

Dincolo de semnificaţia sa religioasă, Crăciunul e sărbătoarea familiei, un bun prilej pentru a pleca la colindat sau a aştepta colindători pe la ferestre. Şi primarii, politicienii, medicii, artiştii sau directorii diferitelor instituţii ori societăţi abia aşteaptă să petreacă sărbătorile alături de cei dragi. În exclusivitate pentru Monitorul de Mediaş, notabilităţile şi-au povestit cele mai frumoase amintiri de Crăciun şi au dezvăluit câte ceva din planurile pentru anul care stă să înceapă. Paginile 2-3

Echipa ziarului Monitorul de Mediaş le urează tuturor cititorilor şi colaboratorilor

Crăciun Fericit!

Următoare ediţie a ziarului va apărea luni, 30 decembrie 2013.

SPECIAL

monitorul de mediaș | 23 - 29 decembrie 2013

SPERANŢĂ | Notabilităţile oraşului i-au cerut lui Moş Crăciun, pe

Toţi medieşenii

Dincolo de semnificaţia sa religioasă, Crăciunul e sărbătoare peisaj nu lipseşte Moş Crăciun cu tolba încărcată de daruri şi directorii diferitelor societăţi nu fac excepţie de la regulă şi a Alex PÎNTEA Milu OLTEAN Foto: Adrian MLADIN Primarul îşi doreşte sănăta te pentru el, dar şi pentru me dieşeni. Teodor Neamţu vrea să ducă la bun sfârşit proiec tele în care este angrenat ora şul, iar medieşenii să aibă un trai mai bun. „Moş Crăciun aduce daruri tuturor, iar pen tru mine, personal, nu mi-aş dori decât sănătate, să pot du ce la capăt toate proiectele pe care municipiul Mediaş le are în faţă şi mi-aş dori pentru toa tă lumea să aducă la fel: să nătate, prosperitate şi un trai mai bun. Cu ocazia sărbători lor de iarnă, a Naşterii Dom nului, le urez tuturor medie şenilor să aibă sărbători feri cite cu sănătate şi bucurie şi un an nou mai bun“, a spus edilul-şef. Pentru Neamţu, ce le mai frumoase amintiri de Crăciun sunt cele din copilă rie. „Eram la bunici şi totul mustea a sărbătoare, începând cu tăiatul porcului, tot proce sul de tranşare şi pregătirea lui, cu cei care veneau cu stea ua, cu urături şi magia sărbă torilor percepută prin ochi şi mintea unui copil“, îşi amin teşte el.

În spiritul tradiţiilor Pentru senatorul Viorel Ar caş, sărbătorile de iarnă repre zintă o perioadă de reîntâlni re cu tradiţiile româneşti, dar şi una cu multe amintiri din copilărie. „Am crescut la ţară şi de mic aşteptam această fru moasă perioadă a anului, cu mere, pere, colaci şi colinde. Sunt multe amintiri frumoase. Crăciunul din copilărie nu mai e cel de azi, dar Crăciunul are, oricum, un farmec aparte, e o sărbătoare specială. Mă bucur că de Crăciun am ocazia să stau mai mult timp alături de familie, să-mi vizitez socrii şi mama, să stau alături de prie teni şi de cei dragi, mai ales că prin activitatea mea sunt plecat de acasă multe zile din an. Bineînţeles că aştept co lindători şi îl aştept şi pe Moş Crăciun, căruia nu o să-i cer decât sănătate. Aş vrea să ne aducă tuturor sănătate şi în credere că vom depăşi toate greutăţile prin care trecem şi vom avea un an viitor mai bun. Aş putea zice că Moş Crăciun a venit, într-un fel, pentru me dieşeni, cu vestea bună lega tă de centura ocolitoare. Aş teptăm în continuare alte veşti bune legate de proiectele de infrastructură apă-canal, pre cum şi de proiecte de infra structură rutieră. Mi-aş dori să avem cât mai multe veşti bu ne şi daruri de acest fel pen tru medieşeni. Le doresc tutu ror Crăciun fericit, La Mulţi Ani cu sănătate şi prosperita te!“, a explicat parlamentarul medieşean.

Armonie şi înţelepciune Pentru viceprimarul Media şului, Crăciunul reprezintă un prilej de petrecere a timpului în familie. „Magia sărbătorilor doresc să le aducă locuitorilor

municipiului Mediaş un Cră ciun fericit şi liniştit, să petrea că această sărbătoare împreu nă cu cine îşi doreşte fiecare familie, prieteni, iubit, iubită, pentru că după un an de mun că fiecare dintre noi merităm o sărbătoare frumoasă împre ună cu cei dragi. Personal, îmi doresc ca Moş Crăciun să-mi aducă un cadou de care toţi avem nevoie: este vorba de să nătate, armonie în relaţiile me le personale şi profesionale, înţelepciunea de care avem ne voie pentru a alege între bun şi rău, iar în plan material, o haină pe care mi-o doresc de mai mulţi ani“, explică Geor ge Petrescu. Cea mai frumoa să amintire de Crăciun este le gată de copilărie şi de o jucă rie pe care şi-a dorit-o foarte mult. „Fiecare Crăciun are far mecul lui, indiferent de vâr stă, dar dacă trebuie să aleg cea mai frumoasă amintire, o am din copilărie, de când Moş Crăciun mi-a adus în dar o ma şină la care mă uitam în vitri na unui magazin de jucării de câteva luni bune“, se amuză Petrescu.

Sărbătoarea dorinţelor împlinite Pentru secretarul municipiu lui, Crăciunul este o sărbătoa re specială, una a dorinţelor împlinite, un moment în care oamenii sunt mai buni. „Cră ciunul este perceput diferit de fiecare dintre noi, dar eu cred

împodobit din sufragerie“, a menţionat Minea.

Bucurie dublă Directorul general al opera torului de salubritate are amin tiri dintre cele mai frumoase legate de Crăciun. Născut chiar în preajma acestei sărbători, Iosif Balog are şi mai multe mo tive de bucurie. „Cele mai fru moase amintiri din perioada copilăriei sunt legate de sărbă toarea Crăciunului. Îmi aduc aminte cu drag de momente le în care îl așteptam pe Moș Crăciun cu geamul larg deschis și cum reușeam de fiecare da tă să facem abstracție de fri gul din casă. Din punctul meu de vedere, sărbătorile de Cră ciun sunt magice doar dacă le petreci în sânul familiei. Având în vedere și faptul că sunt năs cut în preajma Crăciunului, bucuria se dublează. Așadar, ca în fiecare an, de sărbători sunt împreună cu familia și, ca în fiecare an, îmi doresc să nătate, ceea ce doresc tutu ror“, afirmă Iosif Balog.

În familie Pentru Virgil Bucşe, Crăciu nul se petrece întotdeauna în familie. Directorului general al societăţii Apa Târnavei Mari iau rămas în suflet Crăciunuri le petrecute imediat după Re voluţie. „Toate sărbătorile de Crăciun au fost frumoase pen tru că le-am petrecut întot deauna în familie, dar parcă

DAN VOINEA l director Meditur „Am mers la colindat la colege, iar apoi, la continuare, la unul dintre colegi. Atunci am văzut şi am mâncat pentru prima dată pufuleţi. Eram 22 de persoane, îmi amintesc că am mâncat două pâini cu cartofi, jumări şi ceapă roşie, am băut apă din fântână, pentru că nu era apă curentă, la fel ca în 80 la sută din Mediaşul de atunci, o sticlă de vodcă Wiborowa şi doi litri de vin de casă. Aveam două casete de câte 60 de minute de muzică rock cu Beatles, Deep Purple, Uriah Heep, Creedence Clearwater Revival, Moody Blues şi am mai ascultat înregistrări de la Radio Europa Liberă cu Cornel Chiriac. A fost de neuitat!“ că toţi avem un punct comun atunci când vine vorba să-l de scriem: ne aduce împreună. Este sărbătoarea care ne face să împărţim zâmbete fără vre un motiv anume, pentru că şi sufletul nostru zâmbeşte, pen tru că fiecare părticică din noi se bucură. Şi eu mă bucur de sărbători alături de dvs. şi vă doresc tot binele, gândurile mele bune şi curate şi vă do resc să vă însoţească pretutin deni fericirea, sănătatea şi îm plinirile. Sărbători fericite!“, transmite Maria Minea. Cea mai frumoasă amintire este le gată de primii paşi ai fiicei sa le. „Îmi doresc un cadou care să nu poată fi descris, care să aibă în spate o poveste, care să-mi stârnească emoţie, nu pentru că este scump, ci pen tru că este fără preţ. Aminti rea mea cea mai frumoasă de Crăciun este cea legată de fe tiţa mea care, acum aproape 27 de ani, a făcut primii ei paşi în dimineaţa de Crăciun, în cercând să ajungă la bradul

cele imediat după 1989 mi-au rămas în suflet, pentru că aveam copiii mici şi venea Moşul ca re după Revoluţie mai găsea câte ceva de pus în sac“, îşi aminteşte Bucşe. În prag de sărbătoare, acesta doreşte pen tru el, dar şi pentru medieşeni, sănătate, linişte sufletească, precum şi o schimbare de atitu dine. „Medieşenilor le doresc sănătate, fericire şi prosperita te. Totodată, mi-aş dori o schim bare în atitudinea civică cu o implicare mai puternică în via ţa cetăţii, care să se reflecte în acţiuni constructive şi proac tive, o schimbare în atitudinea faţă de semeni şi acţiunilelor. A ridica imediat piatra, dar fă ră să aduci o alternativă con structivă, este o atitudine ca re s-a dovedit neproductivă. Avem, în schimb, exemple demne de urmat: «I Love Me diaş». Personal, îmi doresc în primul rând sănătate şi liniş te sufletească, pentru a putea finaliza proiectele începute şi pentru a avea puterea să în

SPECIAL 3

23 - 29 decembrie 2013 | monitorul de mediaș

pentru 2014, să le dăruiască sănătate, prosperitate şi un an nou mai bun

ii îl aşteaptă pe Moş Crăciun

oarea familiei, un bun prilej pentru a pleca la colindat sau a aştepta colindători pe la ferestre. Bineînţeles că din ri şi nici mâncărurile tradiţionale specifice acestei perioade a anului. Nici primarii, politicienii, medicii, artiştii sau şi abia aşteaptă să petreacă sărbătorile alături de cei dragi. Aşteaptă colindători

Primăriţa din Brateiu, Elena Marian, este şi ea în febra pregătirilor, mai ales că va coace ea însăşi pâinea şi lichiul şi va pregăti tradiţionalele sarmale. Cele mai frumoase amintiri de Crăciun sunt legate de perioada copilăriei, de aşteptarea lui Moş Crăciun şi de toate bunătăţile pregătite în casă. „Îmi amintesc că eram copil şi mă fascina colindatul, mersul cu sania… Erau alte ierni, când eşti copil totul e altfel. Crăciunul e o sărbătoare a familiei, aşa a fost dintotdeauna. Voi merge la biserică, aştept colindători… Aş merge şi eu la colindat, dar nu pot. La mine vin mulţi colindători, trebuie aşteptaţi, nu se cade să vină şi să spună că au colindat la primar şi nu era nimeni acasă. O să-i întâmpin cu vin fiert, ţuică, o să fac lichiu la cuptor, sunt destule bunătăţi. De la Moş Crăciun îmi doresc sănătate pentru mine, pentru familie şi pentru toţi locuitorii comunei noastre, cărora le urez «La Mulţi Ani» şi prosperitate“, a spus Elena Marian.

La căminul cultural

cep un nou ciclu de proiecte“, cele mai îndrăzneţe vise ale acestora să se transforme în a adăugat Bucşe. realitate“, a enumerat Hoisan. Linişte în suflet Cele mai frumoase amintiri de Directorul general al socie- Crăciun ale sale îşi au originităţii Piaţa Prim-Com şi-a pus le în copilăria petrecută la Biercâteva dorinţe simple de Cră- tan. „De Crăciun, colindam ciun. Aurel Nechita vrea sănă- toată comuna şi eram atât de tate, linişte şi o lume mai bu- mândri de «misiunea» pe care nă. „Bucuria vine din lucruri o aveam! Acum sunt foarte femărunte, liniştea din suflet, iar ricit în momentul în care spicăldura din inimă. Vă doresc ritul Crăciunului determină însă le aveţi pe toate, alături de tâlnirea cu cei dragi“, complecei dragi. Crăciun liniştit! Per- tează el. sonal, îmi doresc sănătate, linişte şi o lume mai bună“, po- Doar gânduri bune vesteşte Nechita. Cea mai fruDirectorul general al operamoasă amintire a sa legată de torului de transport local îi sfăCrăciun ţine de familie. „Cea tuieşte pe medieşeni ca, de mai frumoasă amintire de Cră- Crăciun, să lase deoparte griciun este naşterea primului jile şi necazurile. Cea mai mameu băiat, Cătălin, în anul re bucurie va fi pentru Dan 1992“, a dezvăluit directorul. Voinea să îşi vadă nepoatele fericite când vor primi cadouVisele să devină realitate rile. „Îmi doresc ca nepoatele Pentru directorul general al să fie sănătoase şi să se bucusocietăţii Gospodăria Comu- re de darurile pe care le vor nală, anul 2013 a fost unul di- primi de la Moş Craciun. Iar ficil. În aceste condiţii, Gabri- noi, restul familiei, să ne buel Hoisan vrea un 2014 în ca- curăm de bucuria lor. Mesajul re să reuşească să depăşească meu pentru medieşeni este: în toate obstacolele. ,,Glumind, noaptea sfântă de Crăciun, lăaş spune că aş vrea ca Moşul saţi deoparte grijile şi supărăsă îmi aducă un cash-flow po- rile. Să aveţi numai gânduri zitiv pentru Gospodăria Co- bune. Urări de sănătate şi îmmunală. Îmi doresc să fiu să- pliniri tuturor!“, spune Dan nătos şi să am putere să depă- Voinea. Directorul Meditur îşi şesc toate obstacolele, în sen- aminteşte cel mai reuşit Crăsul îndeplinirii obiectivelor pe ciun din anul 1971, atunci când care mi le-am propus pe 2014, avea 17 ani şi a petrecut îmadică redresarea societăţii pe preună cu colegii de liceu. care o conduc, spre creşterea gradului de satisfacţie al cetă- Sărbători în siguranţă ţeanului medieşean. În plan Nimeni nu ştie mai bine depersonal… bacalaureatul pen- cât comandantul Poliţiei Metru fiica mea. Medieşenilor le diaş, comisarul şef Ion Cimdoresc sănătate, fericire, pute- poeru, cât de mult înseamnă re de muncă, înţelepciune, iar să te bucuri de linişte şi pace.

Prin natura meseriei, Cimpoeru va veghea ca medieşenii să aibă sărbători liniştite, dar în acelaşi timp, spune că îşi doreşte şi pentru familie şi cei dragi linişte. „Le doresc tuturor medieşenilor ca aceste sărbători să reprezinte pentru dumnealor o punte spre ceva mai bun, mai luminos. Domnul să le dăruiască sănătate, pace în suflet şi prosperitate. De asemenea, să le aducă mai multe zâmbete decât împotriviri, mai multe reuşite decât înfrângeri şi mai multe împliniri decât s-au gândit vreodată. Totodată, să le aducă dragostea, armonia, strălucirea şi lumina pe care o merită din plin. Le doresc tuturor sărbători fericite alături de cei dragi şi un călduros «La Mulţi Ani!», atât din partea mea personal, cât şi a lucrătorilor Poliţiei Mediaş“, a spus Cimpoeru. Acesta îşi va petrece Crăciunul alături de familie şi a mărturisit că încă n-a apucat să-i scrie lui Moş Crăciun. „Profesional, îmi doresc ca anul 2014 să fie cel puţin la fel de bun ca 2013. Poliţia Mediaş va depune toate eforturile pentru asigurarea unui climat corespunzător de ordine publică, pentru ca toţi cetăţenii să se simtă în siguranţă la serviciu, pe stradă, dar şi acasă. Dacă s-ar putea, aş vrea ca Moş Crăciun să ne aducă tuturor sănătate, linişte şi înţelegere“, a conchis comisarul şef.

gorie Muntean, va petrece sărbătorile acasă, dar va încerca să „fure“ câteva clipe pentru a ajunge la iubitul său atelier. Se dezlipeşte cu greu de şevalet, mai ales că are o dorinţă mai specială. „În primul rând, vreau ca Moşul să-mi aducă veşti de peste Ocean, de la copiii din America şi Canada, dar şi de la cel din Viena. Deja Moş Crăciun mi l-a adus pe unul din nepoţii din Canada, aşa că uite că o dorinţă s-a îndeplinit. Ce-ar mai fi? Vreau sănătate şi putere de muncă. Pentru mine a fost un an bun, în care am făcut lucruri frumoase. Pentru anul viitor, vreau să fac lucrări pe care să le expun şi pe Internet, să cuceresc şi spaţiul virtual. Pentru medieşeni am numai gânduri bune. Să fie sănătoşi şi să ne caute pe noi, artiştii, cât mai des, că sigur vor avea ce să vadă“, a spus Muntean.

La colindat

Pentru Mircea Dragomir, primarul din Biertan, Crăciunul e plin de amintiri, dar şi un bun prilej de a le povesti la un pahar de vorbă bună cu prietenii şi familia. „De mulţi ani încoace, am amintiri frumoase de Crăciun, pentru că, împreună cu un grup de prieteni, colindăm de la o casă la alta. Suntem aceiaşi oameni de când eram foarte tineri, mergem de la unii la alţii, e un bun prilej de destindere, de stat la discuţii, de depănat Cu gândul la cucerirea amintiri“, susţine Dragomir. Internetului Înainte de Crăciun, Primăria Artistul plastic medieşean şi Consiliul Local Biertan au cu alură de Moş Crăciun, Gri- pregătit o serbare şi un spec-

tacol pentru copii, unde l-au invitat şi pe Moş Crăciun. „O să îl întâlnesc pe Moş Crăciun la serbare, dar încă nu am făcut o listă. În primul rând, îi cer Moşului sănătate, restul le facem noi pe toate. Le doresc tuturor sănătate şi prosperitate, să li se împlinească toate dorinţele, să fie mai înţelepţi şi mai uniţi unii cu alţii. Pentru anul viitor, pentru comună îmi doresc să terminăm lucrările la reţeaua de apă şi canalizare, să renovăm şi să dotăm căminul cultural, să terminăm baza sportivă, să reabilităm şcolile din Biertan şi Copşa Mare, să facem trotuare, să pietruim străzile din Richiş. În funcţie de buget, vom vedea ce vom mai putea face“, a conchis Dragomir.

Pentru Nicolae Şuşa, prima rul din Şeica Mare, sărbătorile de iarnă sunt un bun prilej de a petrece alături de localnici, mai ales că de Crăciun se respectă tradiţia colindului alături de preot şi de corul bisericii. În perioada copilăriei sale, Crăciunul era altfel, oamenii mai liniştiţi şi mai uniţi, iar dacă ar fi să-i ceară ceva Moşului, i-ar cere mai multă linişte şi înţelegere între oameni. „Mergem la colindat cu preotul şi cu mai multe familii, corul bisericii, facem revelionul în comunitate, la cămin, cu toată lumea. Porcul e tăiat, vinul e gata, o să fie bucate alese pe masă. Moşului i-aş cere să fie mai multă înţelegere pentru toată lumea, să fim cu toţii sănătoşi şi voioşi, să trecem cu bine peste toate încercările. Mi-aş dori la anul să avem mai multe proiecte pentru o infrastructură mai bună. Le doresc tuturor să aibă sărbători frumoase şi fericite alături de cei dragi. La mulţi ani!“, spune edilul.

Spectacol de colinde

Tradiţii respectate

Crăciunul se apropie cu speranţă de mai bine şi pentru locuitorii comunei Axente Sever, acolo unde sâmbătă dupăamiază a avut loc un concert de colinde. Timp de două ore, localnicii i-au ascultat pe preotul Marius Ciprian Pop şi pe artiştii corului bisericesc din Valea Viilor, coralei „Gheorghe Şoima“ a Protopopiatului Ortodox Mediaş, corului „Ioan Axente Sever“ şi pe elevii din comună. „Este al şaselea an când organizăm acest concert de colinde pentru locuitorii comunei noastre şi ne bucurăm că am reuşit să continuăm tradiţia şi în 2013. Vreau să le urez tuturor locuitorilor comunei noastre sărbători fericite şi un an nou fericit“, a spus primarul Marius Grecu.

Pentru primarul din Chirpăr, Chirion Stănuleţ, Crăciunul e sărbătoarea la care musai trebuiesc respectate tradiţiile din moşi-strămoşi. Iar acestea au început deja, odată cu sacrificarea porcului de Ignat, şi vor continua cu nelipsitele colinde. „De Crăciun voi petrece cu familia, cu tot satul aş putea zice, pentru că mergem la colindat, aşa cum se merge la noi la români. Toate pregătirile pentru Crăciun sunt gata, aşa că Moş Crăciun poate să vină liniştit, că avem cu ce să-l întâmpinăm. Moş Crăciun sper să ne aducă sănătate şi bucurii. Să aducă pentru toată lumea un an mai bun, sănătate, prosperitate şi bucurii“, încheie Stănuleţ.

LOCAL 5

23 - 29 decembrie 2013 | monitorul de mediaș

Editorial

CADOU | Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiţiei

Plan pentru centură Veşti bune, la final de an, pentru medieşeni. După ani întregi de tărăgănări, construcţia şoselei ocolitoare ar putea începe din 2014, după ce Executivul a aprobat indicatorii tehnico-economici. Alex PÎNTEA Proiectul şoselei de ocolire a municipiului de pe Târnava Mare are şanse să demareze la începutul anului viitor. Se natorul Viorel Arcaş susţine că a primit confirmarea ministru lui delegate pentru proiecte de infrastructură de interes națio nal, Dan Şova, că au fost apro baţi indicatorii tehnico-econo mici ai centurii, iar în prima parte a anului 2014 vor dema ra procedurile de organizare a licitaţiilor pentru stabilirea pro iectantului şi a executantului proiectului.

În linie dreaptă Senatorul social-democrat a anunţat, în cadrul unei con ferinţe de presă, că în acest moment demersurile pentru demararea proiectului centu rii ocolitoare au intrat în linie dreaptă. „D-l Şova m-a sunat spre a-mi spune că indicato rii economici pentru şoseaua ocolitoare a Mediaşului au fost aprobaţi. Practic, drumul spre realizarea centurii ocolitoare a Mediaşului, dorinţa justifi

Senatorul Viorel Arcaş (stânga) consideră că realizarea centurii ocolitoare va fi un rezultat al bunei colaborări cu primarul Teodor Neamţu (dreapta) şi cu celelalte forţe politice de la nivel local

cată, atât de veche a medie şenilor, a intrat în linie dreap tă. Este deschisă calea spre a organiza licitaţia pentru pro iectare şi execuţie a acestei atât de mult dorite centuri. Este, dacă vreţi, o încununa re a unei munci de ani de zile

Roman? „Prematur!“ Protocolul de colaborare dintre senatorul social-democrat şi primarul democrat-liberal nu are ecouri şi la nivelul conducerii organizaţiei judeţene a PSD. Şeful social-democraţilor sibieni, Ioan Cindrea, şi-a pus pe jar colegii de partid după ce a anunţat, într-o emisiune televizată, că deputatul Gheorghe Roman, eternal contracandidat al lui Neamţu, ar putea fi un bun primar pentru Mediaş. „Nu uitaţi că există o vorbă celebră care spune că în raniţa fiecărui soldat stă un baston de mareşal. Dacă d-l Cindrea a şi nominalizat soldatul, este probabil în contextul unei vizite în judeţ din acea zi, în care ţi-e mai uşor să-i nominalizezi pe cei din jurul tău. Deocamdată, organizaţia municipală nu a făcut nicio nominalizare. Urmează ca în perioada următoare să ne gândim, să stabilim nişte criterii şi apoi vom vedea. Deci nici nu neg, nici nu susţin, socotesc doar că e prematur“, a conchis Arcaş.

dusă în condiţii mai mult sau preună care sunt cei mai buni mai puţin favorabile“, a punc paşi spre a vedea centura Me tat Arcaş. diaşului cât mai repede reali zată“, a mai adăugat Arcaş.

Colaborare bună

Parlamentarul medieşean a mai apreciat că vestea bună primită din partea Guvernului reprezintă o confirmare a uni rii tuturor forţelor politice din oraş, iniţiată în urmă cu mai multe luni. Viorel Arcaş crede că a contat şi recenta vizită a celor 40 de senatori PSD la Mediaş. „Vestea bună eu o văd ca o confirmare a ceea ce am iniţiat cu câteva luni în urmă: unirea tuturor forţelor politice din Mediaş pentru a reuşi să oferim o şansă de dezvoltare. Nu uitaţi acea acţiune deose bită în care peste 40 de sena tori au luat contact cu realită ţile medieşene şi să nu credeţi că nu ne-au sprijinit. În zilele următoare, voi lua legătura cu domnul primar să hotărâm îm

Cu două benzi Centura ocolitoare a Media şului va măsura aproximativ 8,5 kilometri lungime, va avea două benzi de circulaţie şi două acostamente. Ea ar tre bui realizată pe digul râului Târnava Mare. Proiectul pre liminar şi documentele de li citaţie erau prevăzute să se în tindă pe nouă luni, achiziţia pe o perioadă de cinci luni, construcţia variantei ocolitoa re pe 24 de luni, iar perioada de notificare a defectelor să se întindă pe 36 de luni. Cos turile proiectului de realizare a unei centuri ocolitoare se ri dică la peste 20 milioane de euro. Evalurea datează, însă, din anul 2004 şi ar trebui re actualizată.

Moş Crăciun a venit cu troleibuzul Moş Crăciun a fost o prezenţă nelipsită, săptămâna aceasta, din municipiul de pe Târnava Mare. Alex PÎNTEA Moşul a trecut pe rând pe la toate grădiniţele din munici piu, dar şi pe la şcolile gene rale. La mijlocul acestei săptă mâni, el a circulat cu mijloa cele de transport ale societăţii Meditur. Acesta a fost prezent în autobuze şi troleibuze şi

le-a împărţit copiilor dulciuri, în schimbul unui colind. Acţi unea s-a dorit a fi o modalita te de a-i face pe aceştia să in tre în atmosfera Crăciunului. „La fel ca anii trecuţi, pentru a intra în atmosfera sărbători lor de iarnă, mijloacele de trans port în comun au îmbrăcat straie de sărbătoare, ele fiind

împodobite cu ghirlande şi clo poţei. De asemenea, copiii care au circulat cu autobuzele şi troleibuzele Meditur au avut parte de o surpriză. La urca re, au fost întâmpinaţi de Moş Crăciun care le-a oferit tutu ror dulciuri“, a precizat Ioana Streza, responsabil relaţii în cadrul societăţii Meditur.

Despre suferinţele de iarnă de Milu Oltean Ar fi vremea colindelor, a bradului împodobit şi a cozo nacilor. Ar fi şi vremea lui Moş Crăciun, a darurilor, a iertă rii şi a speranţei. Negreşit că ar fi vremea familiei, a priete nilor şi a bucuriei alături de cei dragi. La ce vremuri tulburi ne încearcă, intrarea în spiritul sărbătorilor e o adevărată provocare. Mai ştim să ne bucurăm? Mai avem puterea să credem în magia Crăciunului şi să aprindem, pentru încă o vreme, flacăra speranţei? Vrem o ţară ca afară, dar n-o avem, iar gândul că ar mai putea trece destulă vreme până să ne vedem şi noi cocoţaţi pe acelaşi piedestal cu ţările apusene, cu standarde ridicate de trai, te trimite direct într-o depresie cruntă. Pe care e greu să ţi-o alunge colindele, aburul de cozonac şi chiar vinul fiert pierdut în pocale. De ceva ani încoace, aud tot mai des un stereotip verbal care spune că nu mai ştim să ne bucurăm ca altădată de sărbători, de colinde şi de Moş Crăciun. Aşa o fi? La drept vorbind, bucuria din suflete şi din case cred că are legătură şi cu o anumită stare de mulţumire şi în por tofele. Ba, mai mult, are chiar legătură cu o stare de norma litate în ţară, cu bucuria părinţilor de a-şi vedea copiii aca să, cu bucuria bunicilor de a-şi îmbrăţişa nepoţii. În locuri le mici, problemele sunt mari, în locurile mari, problemele nu-s chiar aşa mari, dar există, iar ca o sumă, treaba nu e deloc pe roze în ţărişoara noastră. Atmosfera din jurul Cră ciunului nu poate fi la Mediaş ca la Sibiu şi nici la Mureş ca la Bucureşti, tocmai din cauza provocărilor zilnice. Per an samblu, e complicat pentru mulţi români să se bucure dacă trăiesc sub spectrul creşterii şomajului, e greu să te laşi pă truns de spiritul Crăciunului atunci când patronul te ţine ne plătit cu lunile, e al naibii de greu să te bucuri de Moş Cră ciun când copiii şi nepoţii îţi zâmbesc din ecranul calcula torului şi îţi fac drăgăstos cu mâna din Spania sau Canada. E o nebunie să treci pe lângă vitrine cu un copil de mână şi să te gândeşti înspăimântat că te pândesc facturile, credite le şi rămăşiţele de impozit, e de-a dreptul înspăimântător să te uiţi neputincios la buzunar şi apoi, insistent, la preţul ben zinei, al pâinii, al gazelor, al curentului. Iar unii vorbesc de bani europeni, de măsuri, creştere economică, autostrăzi, prosperitate... Trecând peste lipsuri, unii se refugiau în bru ma de normalitate numită speranţa în zile mai bune. Nici chiar speranţa asta nu poate să mai trăiască la nesfârşit, în contextul unei veşnice permutări de cadre pe la conducere, în contextul unor veşnice înţelegeri de culise, aranjamente politice, răzbunări comandate şi şmecherii, toate numai bune de păcălit românii. Aşa că stereotipia de care scriam s-ar pu tea să devină un gest reflex, pe care să fim nevoiţi să-l tră im ani buni de acum încolo. Ar fi vremea colindelor, dar sin gurele versuri care-mi vin în minte n-au nimic de-a face cu lerul lui Hruşcă. „Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei/Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,/ Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,/Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!“. Negreşit că ar fi vremea fa miliei, a prietenilor, a bucuriei alături de cei dragi, a daruri lor şi a lui Moş Crăciun, a iertării şi speranţei. Mai avem pu terea să credem în magia Crăciunului şi să aprindem pentru încă o vreme flacăra speranţei?

Editor: SFG PRESS SRL DIRECTOR GENERAL | Sorin STANISLAV DIRECTOR EXECUTIV | Dan GREAVU, tel. 0723.194.985

DEPARTAMENTE CONSILIERI MARKETING | Mihaela FLEŞARIU, Iulia NAGY DIFUZARE | Iulia TODEA ISSN 2065 - 6327

Tipar: Tipografia "GARAMOND" Cluj-Napoca

RELIGIE 6

monitorul de mediaș | 23 ‑ 29 decembrie 2013

ACTUALITATEA EVANGHELIEI | Duminica dinaintea Naşterii Domnului

Hristos împlineşte aşteptarea De mic copil, prima pagina a Evangheliilor Noului Testa ment m-a uimit. O grămadă de nume, o listă care-mi părea fără importanţă sau, mă rog, nu prea mare. Până când reci tind subtitlul dat de traducă tor, „Cartea neamului Domnu lui nostru Iisus Hristos“, şi aflându-L chiar pe El în înşi ruire am socotit-o mereu ca o simplă „introducere“ în Evan ghelii. Asta până când mi-am adus aminte că exact aparte nenţa la această listă „Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam“ (Mt. 1,1) este motivul pentru care Fecioara Sfântă şi Dreptul Io sif apucă drumul, deloc lipsit de peripeţii al Betleemului, chemaţi de „înscrierea“ pe care Cezarul August a poruncit-o (Luca 2, 1).

Râul care urcă muntele O poruncă umană să schim be locul de naştere al Domnu lui Celui Viu? „Lista“ ne elu cidează că nu. Că voinţa lui Dumnezeu a crescut arborele lui Iesei, sfânta catapeteasmă de nume, până când rodul de fruct şi-a aflat pântecele din care să se inrumpă-n lume. În lumea care-avea atâta nevoie de El. Un „arbore“ genealogic (comparativ cu cel de la Luca 3, 23-38 în diferenţele de ri goare pe care, aproape mate matic, exegeţii le pot identifi ca...) care „curge“ din grădi na raiului, până-n Valea Plân gerii, urcând muntele până-n ţara Betleemului. Un soi de râu al vieţii, care, tema prefe rată a Sf. Chiril al Ierusalimu lui, umplând de lumină lumea o face pe aceasta lumină. Un râu care urcă muntele...

Recapitulare Genealogia nu mi s-a mai părut aşa de incifrată. M-a obli gat, într-un fel pedagogic pe

care doar Dumnezeu ştie să-l folosească, să „trec“ prin tot Vechiul Testament. Să văd: ci ne-i Avraam, dar Isaac, dar Ia cob, şi tot aşa până a trebuit să aflu şi „cine-i Acesta Iisus Hristos“ care pare (şi aşa şi este!) motivul care ţine-n via ţă atâtea generaţii ale neamu lui lui Israel. Tot Vechiul Testa ment poartă în sine tensiunea acestei aşteptări şi pare scris pentru această aşteptare. De altfel, o altă cheie a lecturii ge nealogiei acesteia, mai mult decât duhovniceşti, ne-o oferă textul Apostolului acestei Du minici, Evrei 11, 9-10; 32-40. tându-ne pentru ca să fim u niţi în desăvârşire, prin Iisus Ceva mai bun Hristos: „Fiecăruia din ei i s-a După ce ni-l prezintă pe dat o haina albă şi li s-a spus Avraam şi lucrarea credinţei să se mai odihnească încă pu în viaţa sa, Sf. Pavel caută să ţin până se va împlini numă le readucă aminte evreilor, a rul celor împreună-slujitori cu vând „de refren“ scripturistic ei şi al fraţilor lor, care aveau „prin credinţă...“, toate ale lui să fie omorâţi ca şi ei“ (Apo Isaac (11, 20), Moise (11, 23 s. calipsa 6, 11). Genealogia con u.) şi altor multora (11, 32), servă această listă a odihnei toate binefacerile pe care Dum în aşteptarea noastră. nezeu „prin credinţă“ le-a re vărsat asupra neamului ales Suspinul (11, 33-38), fapte cu adevărat De ce se citeşte Evanghelia cutremurătoare, pe care Testa aceasta în Duminica dinaintea mentul Vechiului Testament Naşterii Domnului? Pentru ca le-a vădit (subsolul textului să înţelegem cum Hristos îm este de altfel plin de citate ale plineşte aşteptarea! Să nu fim cărţilor Vechiului Testament: furaţi de litera cărţii, ci să ne Judecători; I, II Samuel; Dani umplem de harul deschis al el; I, II Regi; Iov, Psalmi, Ge bucuriei ei. Ca să mă înţele neza, Ieremia, II Paralipome geţi, am să vă spun o poves na, Zaharia...). Dar finalul zice: te: „Aflată la bancă, o femeie „Toţi aceştia, măcar că au pri i-a cerut casierului să încase mit mărturie prin credinţă, to ze un cec. Invocând politica tuşi n-au primit ceea ce le fu băncii, acesta i-a cerut docu sese făgăduit, pentru că Dum mentele de identificare. Feme nezeu avea în vedere ceva mai ia a suspinat, după care abia bun pentru noi, ca să nu ajun a mai reuşit să îngaime: - Dar, gă ei la desăvârşire fără noi“ Jonathan, sunt mama ta!“ (cf. Anthony de Mello, „Rugăciu (Evrei 11, 39-40). nea broaştei“, ed. Mix, Braşov, Un neam al credinţei 2003, p. 87). Oricât pare de Cutremurătoare zidire în amuzant cam aşa a fost cu cei nădejde. Un neam istoric şi cere-L aşteptau pe Hristos-Me duhovnicesc, acela al credin sia, dar, furaţi de rigoare de ţei, neamul lui Israel, aştep bancă a tradiţiei lor, L-au so

săptămâna 19 – 25 decembrie 19 Jo Sf. Mc. Bonifatie; Sf. Ier. Grichentie; Sf. Mc. Trifon; Cuv. Aglaia (Dezlegare la ulei şi vin) 20 Vi Înainteprăznuirea Naşterii Domnului; Sf. Sfinţit Mc. Ignatie Teoforul (Post) 21 Sâ Sf. Mc. Iuliana; Sf. Mc. Temistocle (Sâmbăta dinaintea Naşterii Domnului) (Post) 22 Du †) Sf. Ier. Petru Movilă, Mitr. Kievului; Sf. M. Mc. Anastasia (Post). Duminica dinaintea Naşterii Domnului (a Sf. Părinţi după trup ai Domnului; Genealogia Mântuitorului); Ap. Evrei XI, 9-10; 32-40; Ev. Matei I, 1-25; glas 1, voscr. 4 23 Lu Sf. 10 Mc. din Creta; Sf. Pavel, Arhiep. Neocezareei; Cuv. Naum (Post) 24 Ma Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Crăciunului) (Numai seara, grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte de făină) 25 Mi (†) Naşterea Domnului (Crăciunul) (Harţi)

Hristos Se naşte… mat să-Şi decline identitatea. Şi El, Smeritul nostru Dumne zeu, Se identifică. Plecând de la „pământul“ din El...

Mesia vine Duminica aceasta este cea din urmă în care ni se vesteş te că Mesia stă să vină. Dumi nica ce-i urmează ne spune c-a şi venit... Pentru noi, creş tinii, zilele acestea trebuie să ne fie mai mult decât zile de mâncat şi de băut. Poartă-n ele toată tensiunea aşteptării, specifice Vechiului Legământ, dar şi Bisericii (darul Noului), care şi-a convertit aşteptarea într-un ritual liturgic care bate asemenea unei inimi. O inimă a Bisericii una cu inima noas tră, bătând de emoţia Venirii de Sus a Celui Care Este! Bu curându-ne că acel „ceva mai bun“ ni s-a arătat. Oameni ai Ierusalimului, Betleemul umple astăzi lu mea... Cu pacea şi războiul sau deopotrivă! Magi-păstori şi îngeri laolaltă ne bine-ves tesc. Peştera se face cer, pen tru ca Mântuitorul, la vreme potrivită, să Se facă Lui şi mai apoi nouă, izvor al Învierii... Dumnezeu este cu noi... Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

Naşterea lui Hristos să ne fie de folos Veţi auzi foarte des zilele acestea, mai colindat, mai predi cat, această expresie: „Naşte rea lui Hristos să vă fie de fo los!” Dacă expresia vă pare ca fiind depăşită, vă asigur că la o analiză atentă veţi constata că ea este cât se poate de actua lă, de vrednică de meditat. Pen tru că, în esenţă, Praznicul Cră ciunului nu ţine doar de vre mea de atunci şi de oamenii de acolo. Betleemul este ast fel orice aşezare omenească în care Hristos devine stăpân bu curos al sufletelor şi al case lor, stăpân smerit şi iubitor, Împărat a Cărui strălucire este dată de adâncul smereniei Sale.

Când? Când este, aşadar, de folos nouă Naşterea lui Hristos? De sigur că, pe de o parte, Naşte rea Domnului este darul Lui pentru noi. Dar pentru ca acest dar să devină al nostru este nevoie să facem efortul ieşirii în întâmpinarea Sa, efortul că utării Sale, magi sărăciţi de da rurile proprii prin împrăştie rea în nedarul lumii căreia-i a parţinem, rătăcitori tulburaţi

pe cărările pe care alergăm, haotic şi mediocru, dar aprinşi de dorul unei biruinţe cereşti. Cu alte cuvinte, Naşterea Domnului ne este de folos nu mai atunci când înseamnă şi naşterea noastră de Sus, când se umple de sensul pocăinţei, al încrederii faţă de Acesta Ce Se naşte, când se umple de sensul nădejdii şi al iubiri aproapelui. Al aproapelui care, prin credinţa noastră în darul naşterii Domnului, este ase meni fratelui.

Taina fratelui O poveste, să-i spunem de Crăciun, am socotit că va prin de bine la vremea de acum. Un bătrân călugăr spunea: „întro zi, privind spre pădure, am văzut alergând spre mine o fia ră. Când s-a apropiat de mine am văzut că este om. Când mi-a căzut în braţe, plângând, am înţeles că este fratele meu”. Hristos este Acela Care ne-a dăruit această putere de a ve dea dincolo de zările tulburi ale vieţii acesteia apropierea aproa pelui, descoperindu-ne taina fratelui. A fratelui care ne este

frate pentru că Hristos S-a fă cut, prin înnomenire, Fratele nostru. Dispersaţi de istorie şi disperaţi de a fi oameni, după o lungă istorie de aşteptare în care profeţii au fost ucişi, cu răţia hulită iar sfinţenia uita tă, cei care-L aşteptau se cres cuseră pentru a-L întâmpina.

Calendar Creştin Ortodox

rată sunt cheile în care trebu ie înţeleasă clipa aceasta de har mântuitor. Orice trucare a bucuriei în clipele Crăciunu lui atrage după sine spectaco lul penibil pe care-l simţim in undându-ne sărbătorile. Anu lează smerenia transparenţei divine înfăşată în cuminţenia Betleemului. Agresează cumin Curăţia copilăriei ţenia pe care Hristos o cere Hristos niciodată nu vine trării momentului Betleem. la întâmplare, El este Cel Ce Este. Cale, Adevăr şi Viaţă, Naşterea lui Hristos pentru a putea să-şi transmi Aceasta este cheia acestei tă mesajul dragostei Sale pri urări. Naşterea lui Hristos, aşa meşte să Se arate lumii sub dar, să ne fie de folos. Ca o chipul smereniei bucuroase, fructificare a darului celui mare sub chipul unui copil. Aşa in al Întrupării, care Îl aduce pe tră în istorie Biruitorul iadu Hristos pe pământ, pentru ca lui, înveşmântat în curăţia co Cerul să ne fie accesibil, iar pilăriei, curat şi luminat de îndumnezeirea posibilă. Adi stea, purtat pe braţe fecioreşti, că mântuirea aproape. ocrotit de camaraderia lui Io Căci dincolo de tot zgomo sif şi a păstorilor, colindat de tul care înconjură clipa Cră îngeri, mesagerii glasului lui ciunului, aceasta este chema Dumnezeu către o omenitate rea tăcerii care freamătă în li niştea ei: căci Fiul lui Dumne ce-şi pierduse omenia. Nu-i altfel astăzi. Acelaşi zeu nu a venit ca să piardă lu duh trebuie să întâmpine Naş mea, ci să o mântuiască. terea Domnului. Curăţia lumi Pr. Conf. Univ. Dr. noasă, dragostea vie, bucuria Constantin Necula nădăjduitoare şi jertfelnicia cu

Naşterea Domnului este pentru noi sărbătoarea cobo rârii lui Dumnezeu, a locuirii Lui în şi printre oameni. Bise rica ne îndeamnă să ne bucu răm nu ca la un praznic ome nesc, ci ca la unul dumneze iesc, nu lumeşte, ci mai pre sus de lume, nu cu cele ale noastre, ci cu cele ale Stăpâ nului, nu cu cele ale slăbiciu nii, ci cu cele ale tămăduirii, nu în ospeţe şi necumpătări, ci în bucuria Duhului Sfânt, pentru ca Pruncul tânăr năs cut în ieslea Betleemului să Se nască şi să crească în inimile noastre prin împărtăşirea de Sfintele Taine, prin paza sfin telor porunci, prin vieţuire cu rată şi bineplăcută lui Dumne zeu. Să devenim copii, să ne întoarcem în noi înşine, să des coperim pe Hristos Pruncul din inimile noastre, să ne cu răţăm de patimi, să vieţuim aşa cum ne-a învăţat Pruncul dumnezeiesc şi aşa cu un glas toţi să intonăm cântarea dul ce a Bisericii noastre: „Ce vom răsplăti Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă? Că pentru noi, Dumnezeu este între oameni; pentru firea cea stricată, Cuvântul trup S-a fă cut şi S-a sălăşluit între noi; pentru cei nemulţumitori, Fă cătorul de bine; pentru cei ro biţi, Slobozitorul; pentru cei ce şedeau întru întuneric, Soa rele dreptăţii; pe cruce, Cel fără patimă; în iad, Lumina; în moar te, Viaţa; Învierea pentru cei că zuţi. Către Acesta să strigăm: Dumnezeul nostru, slavă Ţie!” Imperativul Evangheliei este clar: Să ne facem cu toţii co pii la inimă pentru a înţelege acest „joc al iubirii lui Dum nezeu”, această dăruire de dra goste care aşteaptă răspunsul nostru. Să lăsăm orgoliile per sonale, egoismul şi toate cele lalte patimi, să ne golim de noi înşine, să coborâm în Betle emul inimii şi acolo să Îl în tâlnim pe pruncul Hristos, să lăşluit prin Taina Sfântului Bo tez în inimile noastre cu toa tă frumuseţea, curăţia, blân deţea şi smerenia Lui, aştep tând răspunsul şi dragostea noastră. Hristos Cel smerit, Hristos pruncul a venit în lume, S-a întrupat, S-a răstignit şi a înviat, iar apoi prin harul Sfân tului Duh S-a sălăşluit în ini mile noastre, vrând să găseas că suflete care să intre în dia log cu El, care să redescopere astfel frumuseţea originară a copilăriei neamului omenesc, adică starea de fericire din rai. Să ne arătăm toţi copii ai lui Dumnezeu, fraţi ai lui Hris tos, prin gustarea din viaţa Lui în Sfintele Taine, pentru ca ast fel să trăim de acum o viaţă cerească, o viaţă nouă, renăs cută de Sus, prin pocăinţă şi

paza sfintelor Sale porunci. Apostolul neamurilor ne înva ţă că a trăi această viaţa nouă în Hristos înseamnă a renun ţa la patimile egoiste, înseam nă a omorî „mădularele .. cele pământeşti: desfrânarea, ne curăţia, patima, pofta cea rea şi lăcomia, care este închina re la idoli…”, a lepăda mânia, defăimarea, cuvintele de ruşi ne, „pentru care vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neas cultării …” (Col. 3, 5-8). Suntem îndemnaţi să nu iu bim lumea şi cele din lume, adică pofta ochiului, pofta tru pului şi trufia vieţii (cf. 1 In 2, 16), pentru ca astfel să ne arătăm asemenea pruncului Hristos, Fratele nostru mai mare, venit în lume nu doar să ne înveţe, dar şi să ne ajute să do bândim viaţa fericirii veşnice. Avem datoria sfântă să pă zim curăţia neamului românesc atât de ameninţată în acest ul tim deceniu. Să nu uităm că această curăţie a copiilor este principalul gaj pentru care Dumnezeu mai ţine lumea. Oare putem rămâne indiferenţi de ceea ce se întâmplă în şco lile noastre, în societatea noas tră? Oare putem trece cu ve derea faptul că prin toate mij loacele mass-media, prin jo curile pe calculator, prin ima ginile din presă sau de pe in ternet se atentează la sufletul curat al copiilor şi sfinţenia fa miliei? Oare ce pot învăţa cei mici puşi în faţa televizorului? Cine este oare răspunzător că noi lăsăm fiii neamului nostru să evadeze în fiecare zi într-o lume a violenţei, a desfrâului, a adulterului, a pornografiei propusă prin televiziunea co mercială? Oare nu ne dăm sea ma de ce probleme ne vom lovi peste câţiva ani când co piii noştri vor creşte? Să ne trezim, iubiţi credin cioşi, să ne luptăm pentru pă zirea curăţei noastre sufleteşti, dar şi a copiilor noştri. Să le dăm celor mici hrana sufleteas că de care au nevoie, să veghem creşterea lor, să îi deprindem de mici cu paza sfintelor po runci, cu mersul la biserică, să ne străduim să îi scoatem cu ajutorul rugăciunii, a Sfin tei Spovedanii şi a Sfintei Eu haristii din toate capcanele şi cursele celui rău, oferindu-le ca alternative la seducţiile mo dernismului, o viaţă cât mai aproape de Dumnezeu şi de natură, precum şi o viaţă de adevărată comuniune de iubi re în familie. Doar aşa copiii noştri vor deprinde cei şapte ani de acasă, vor învăţa care sunt valorile şi virtuţile speci fice neamului nostru. Î. P. S. Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului

CITITORI 7

23 - 29 decembrie 2013 | monitorul de mediaș

Vocile Mediaşului

Copilul săptămânii

„Să vedem ce voi primi“

Bună. Mă numesc Raul Păpară şi am 6 ani şi 5 luni. Despre mine pot spune că sunt un băieţel foarte curios şi năzdrăvan. Cel mai mult mă pasionează jocul cu maşinile şi jocurile de construit cu Lego. Deoarece anul acesta am fost cuminte, sper să nu mă uite Moş Crăciun şi să îmi aducă cât mai multe maşinuţe.

Moş Crăciun a primit, pe tot parcursul săptămânii trecute, colindători la Primăria Mediaş. Sute de elevi de la şcolile şi grădiniţele din municipiul de pe Târnava Mare au fost răsplătiţi cu daruri. Ce i-au cerut copiii Moşului, aflaţi din raidul-anchetă realizat de reporterul Monitorului. A.L., elev I.S., elev T.N., elev A.D., elevă

„Îmi doresc o maşină cu telecomandă de la Moş Crăciun, am fost cuminte şi sper să îmi aducă”.

„Eu i-am cerut lui Moş Crăciun dulciuri, dar care să nu fie chiar aşa de dulci. Îmi place foarte mult să mănânc dulciuri”.

„Aş vrea să primesc un tren, asta i-am cerut eu lui Moş Crăciun şi sper să îmi şi aducă”.

„În scrisoarea pe care i-am scris-o lui Moş Crăciun i-am cerut să îmi aducă dulciuri şi jucării, să vedem ce voi primi”.

Util

Sărbători fericite înseamnă sărbători în siguranţă! Sfârşitul de an 2013 este un prilej în care, alături de cei dragi, aşteptăm cu toţii trecerea în noul an, plini de speranţa schimbării tuturor lucrurilor în mai bine. De asemenea, luna decembrie nu este doar o lună a bucuriilor şi cadourilor, ci şi o perioadă propice pentru infractori, care acţionează cu mai multă frecvenţă, favorizaţi de neglijenţa şi indiferenţa tipică euforiei sărbătorilor. Pentru a vă bucura pe deplin, este nevoie de siguranţă, atât pentru persoane cât şi pentru bunurile pe care fiecare le deţine. Locuinţa vă este în siguranţă doar dacă, urmaţi aceste recomandări: - atenţie la uşa de la intrare! Asiguraţi-o cu 2-3 tipuri de încuietori la plecare; nu vă limitaţi la o singură încuietoare! clasica broască în care se montează clanţa uşii nu oferă suficientă garanţie. - nu lăsaţi ferestrele deschise dacă nu vă aflaţi în acea încăpere, mai ales pe timpul nopţii! La ferestrele care necesită o protecţie specială, nu ezitaţi să montaţi grilaje metalice. - asiguraţi luminatoarele, ferestrele şi gurile de aerisire de la acoperiş cu încuietori durabile. E bine să ştiţi: hoţii acţionează îndeosebi ziua, pentru că, de obicei, gălăgia şi zgomotele din apartamentul vecinilor nu vă dau de gândit, acestea părând normale. Siguranţa este necesară şi pentru autoturisme. Dacă vă parcaţi autoturismele nu lăsaţi pe banchete, la vedere, obiecte ce atrag interesul hoţilor, îndeosebi: aparate de detectare radar, G.P.S.-uri, poşete, portmonee, telefoane mobile, plase cu

diverse obiecte. Pe lângă obiectul furat veţi rămâne şi cu paguba geamului spart al cărui cost este, de regulă, mult mai mare. Dacă vă deplasaţi cu autoturismele pe drumurile publice evitaţi consumul de băuturi alcoolice. Pentru a evita actele de violenţă, nu ameninţaţi, nu vă exprimaţi jignitor la adresa altor persoane şi de asemenea, în împrejurări tensionate nu răspundeţi la provocările altor persoane, mai ales a celor cunoscute cu un comportament violent. Nu răspundeţi la mesajele primite pe telefonul mobil de genul "sunteţi fericitul câştigător al concursului…." şi nu daţi date personale (seria şi nr. de buletin sau codul numeric personal) pentru că acestea sunt metode de a înşela; În cazul în care ridicaţi bani de la Bancă, apelaţi la o cunoştinţă să vă însoţească, nu îi lăsaţi pe bancheta autoturismului şi nu îi daţi nimănui spre verificare. Băncile nu folosesc bani falşi, iar persoanele care vă solicită verificarea banilor nu pot fi decât infractori. Nu primiţi persoane necunoscute în locuinţă, indiferent de motivul invocat sau de calitatea pe care aceştia o folosesc. În perioada sărbătorilor mulţi infractori se dau drept coşari, angajaţi ai unor Bănci sau lucrători de la servicii de deratizare, s.a.m.d.. Solicitaţi-le şi verificaţi foarte atent actele de identitate, legitimaţiile de serviciu sau delegaţiile, iar dacă ceva vi se pare suspect, anunţaţi imediat Poliţia; Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu urează tuturor Sărbători Fericite şi vă stă permanent la dispoziţie atunci când aveţi nevoie, prin Apel de Urgenţă 112 (apel gratuit).

Colţul cu mondenităţi

Reţeta VIP

ALEXANDRA TURDA | reportercorespondent Digisport

Fuego, interpret

PUI ÎN PUNGĂ LA CUPTOR CU CARTOFI ÎNĂBUŞIŢI

Monitorul de Mediaş: Unde te vezi peste 10 ani, făcând ce? Alexandra Turda: Aş vrea să rămân în meseria asta, îmi place foarte mult, e foarte dinaIngrediente: 1 bucată pui mai mică şi mi se potriveşte. Nu măricel, sare, piper, măghiran, aş vrea să schimb domeniul rozmarin, boia de ardei, praf de activitate, asta chiar dacă de usturoi, chimen măcinat, 4 nu aş fi crezut niciodată că o să lucrez pe sport. Mi-ar plăcea căţei usturoi, 250 ml vin Rose, 2 pungi pentru friptură la cupsă ajung chiar să moderez o emisiune de sport. tor, 4 cartofi şi o varză Care a fost cel mai frumos cadou pe care l-ai primit vreodată? Am primit multe cadouri, însă cel mai frumos l-am primit acum doi ani de la bunica mea, chiar de ziua mea. Am primit înrămat primul articol de ziar în care am apărut, eram în şcoala generală în clasa a şasea. Cum se vede Mediaşul de la Cluj? Mediaşul a ajuns să îmi fie foarte drag pentru că vin foarte des la meciurile echipei de fotbal. Am un regret pentru că nu îl cunosc însă şi din alte puncte de vedere, nu am apucat să mă plimb prin centrul Mediaşului şi mi-ar plăcea să fac acest lucru.

Mod de preparare: După ce curăţăm puiul, îl spălăm şi tăiem în două. Într-un bol amestecăm condimentele (din sare, 1 linguriţă plină, din restul de condimente câte un sfert de linguriţă) şi frecăm jumătăţile de pui pe toate părţile. Aşezăm jumătăţile de pui în câte o pungă, la fiecare punem câte 2 căţei de usturoi curăţat şi zdrobit cu latul cuţitului şi câte 125 ml vin Rose. Închidem pungile cu sistemul de prindere, le străpungem cu un ac ici colo, apoi le aşezăm într-o tavă şi le dăm la cuptor, până puiul este frumos rumenit. În tot acest timp, se încinge puţin ulei de măsline într-un vas. Se pun cartofii, adăugând şi câteva linguri de apă, sare şi piper după gust. Se acoperă cu capacul şi se înăbuşă, la foc potrivit. Puiul se serveşte cu cartofii înăbuşiţi şi salată de varză.

Copilul dumneavoastră e cel mai frumos! Trimiteţi pe adresa redactia@monitoruldemedias.ro o fotografie şi un scurt text, în care să menţionaţi cum îl cheamă, ce vârstă are şi de ce e atât de deosebit în viaţa dumneavoastră, pentru a deveni copilul săptămânii în Monitorul de Mediaş.

Maxima săptămânii „Nu e nimic mai interesant decât să te întorci într-un loc care a rămas neschimbat, ca să îţi dai seama cât de mult te-ai schimbat tu“. (Nelson Mandela)

Unde mergem? CINEMA MEDIENSIS

Star Trek : În întuneric (SUA, 2013, acţiune, aventuri) Cu: Chris Pine, Zoe Saldana, Zachary Quinto, John Cho, Benedict Cumberbatch. AP12 – Acordul părinţilor pt copii sub 12 ani Filmul rulează la Cinema Mediensis, în perioada 20-23 şi 2730 decembrie, orele 16:00, 18:30, 21:00. Doar astăzi, de la orele 17 şi 20, mai puteţi vedea Man of Steel: Eroul (SUA, Canada, 2013, acţiune, aventuri)

BASCHET

Sâmbătă 21 decembrie – Sala Sporturilor: Gaz Metan Mediaş – BC Timişoara, în cadrul etapei a 13-a a Ligii Naţionale la baschet masculin

FOTBAL

Joi 19 decembrie, Stadion Municipal Botoşani, ora 13: FC Botoşani - Gaz Metan Mediaş, în cadrul etapei a 19-a a Ligii I la fotbal (LIVE – DolceSport)

POVESTE DE CRĂCIUN

Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret Mediaş organizează, pe parcursul lunii decembrie, în Piaţa Primăriei Mediaş, târgul de Crăciun intitulat „Poveste de Crăciun“. Program: Sâmbătă 21 decembrie 2013 Ora 17:00 concert de colinde tradiţionale: Dana Ocnean Patrau şi Crăciuniţele Magic Star Ora 17:45 concursuri de iarnă ad-hoc pe diverse tematici (premii constând în dulciuri) Ora 18:00 concert colinde: Symbol Ora 19:00 concert colinde: Diana Gribincea Duminică 22 decembrie 2013 Ora 17:00 concert de colinde şi muzică folk: formaţia Green Line Ora 17:45 concursuri de iarnă ad-hoc pe diverse tematici (premii constând în dulciuri) Ora 18:00 concert extraordinar de muzică folk: Marius Batu

ICOANE PE STICLĂ

Casa Gazelor Naturale din str. Şoseaua Sibiului, nr. 5, găzduieşte până vineri, 20 decembrie, expoziţia cu vânzare de icoane pe sticlă ”Frumuseţea Spiritulităţii Româneşti”, care marchează debutul artistic al medieşencei Georgeta Sabău. Program de vizitare: luni – vineri, orele 10-16

„SALONUL DE IARNĂ 2013“

Cele mai recente creaţii ale artiştilor profesionişti din Filiala Mediaş a Uniunii Artiştilor Plastici din România fac obiectul unei expoziţii care s-a deschis la Muzeul Municipal Mediaş, de pe strada Mihai Viteazu, nr. 46, sub denumirea “Salonul de iarnă 2013“.

EXPOZIŢIE LA GALERIA CIRUS

Iubitorii de artă plastică sunt invitaţi să urmărească expoziţia de grafică, pictură şi obiect ”Eu sunt Tu”, semnată de surorile Cristina Ploscariu şi Dorina Cioplea, de la Galeria Cirus, de pe strada Petofi Sandor nr. 9. Intrarea este liberă.

Porţia de râs Secretara către şef: - Sunt concediată? - Nu. De ce întrebi? - Păi, de ce aţi scos canapeaua din birou?

PUBLICITATE

monitorul de mediaș | 23 - 29 decembrie 2013

Pentru toţi angajaţii şi colaboratorii SNGN ROMGAZ SA – STTM Tg. Mureş doreşte ca Anul Nou să vă dăruiască multă sănătate, pace în suflet, prosperitate şi

„La Mulţi Ani!“