Amb - Dezvoltare durabila_Vol i profilul zmb by metropolabrasov

INTRODUCERE O ie ti , pri ipii și

etodologia de for ulare a SIDU

Strategia I tegrată de Dez oltare Ur a ă a Polului de Creștere Brașo este ela orată î o te tul pregătirii pa hetelor de proie te fi a ța ile di fo duri europe e pentru perioada de programare 20142020. Documentul este realizat de Age ția Metropolita ă pe tru Dez oltare Dura ilă Brașo în baza unui contract de servicii cu S.C. IHS Romania srl și își propu e să susți ă dez oltarea Polului de Creștere pri reactualizarea Planului Integrat de Dezvoltare elaborat pentru acesta în perioada 2007-2013. S opul strategiei este a ela de a rea u i stru e t operațio al, pe aza ăruia o siliile lo ale de pe teritoriul Zo ei Metropolita e Brașo , î parte eriat u Co siliul Județea Brașo să își apitalizeze i estițiile realizate pâ ă î preze t, să-și defi eas ă prioritățile de dez oltare ale a estui teritoriu pe tru perioada 2014și să le tra spu ă î proie te strategi e, realiste și i ple e ta ile. Î o se i ță, strategia are a obiective (1). a aliza i for ațiilor rele a te u pri ire la pro o ările e o o i e, so iale, li ati e, de ografi e și de ediu di zo a etropolita ă Brașo , identificarea și a aliza e oilor și pro le elor, pre u și a opțiu ilor pe tru soluțiile afere te a estora, defi irea iziu ii, o ie ti elor strategi e și dire țiilor de dez oltare, ela orarea u ui protofoliu de proie te are să o du ă la ati gerea o ie ti elor strategi e și ide tifi area pote țialelor surse de fi a țare a a estor proiecte. Pe tru for ularea SIDU, e efi iarii și e hipa de spe ialiști au o e it asupra ur ătoarelor pri ipii e vor sta la baza propunerilor de proiecte:  Legalitate și Coordo are: Respe tarea o pete țelor atri uite pri lege și pri a tele or ati e europe e și ațio ale e pri es progra area , fără restrâ gerea de drepturi î e er itarea respo sa ilităților autorităților lo ale  Auto o ie și Su sidiaritate: Asigurarea auto o iei lo ale, repreze tati ității, ide tității, i teresului și di ersității o u ităților lo ale di zo ă, folosi d i stru e te și teh i i de i pli are a etățe ilor î pro esul de luare a de iziilor pe par ursul for ulării și i ple e tării strategiei.  Co ti uitate și Cooperare: Asigurarea parteneriatului între membrii zonei metropolitane pentru o ti uarea i estițiilor di perioada a terioară de progra are î ederea redu erii disparităților teritoriale, î tărirea oeziu ii teritoriale și dezvoltarea caracterului urban al zonei Pro esul for ulării SIDU s-a derulat o for etodologiei pla ifi ării strategi e, su ordo ate a ti ităților heie de: i for are, o sultare, dez atere și a eptare / apro are. Pri ipalele faze ale procesului corespund Ghidului elaborat de MDRAP/Banca Mondiala pentru Axa 4 POR - Cadru etodologi pe tru i ple e tarea efi ie tă a a tivităților de dezvoltare ur a ă dura ilă și upri d: 1. Pregătirea de arării pro esului 2. Elaborarea analizei socio-e o o i e și a a alizei SWOT 3. Defi irea iziu ii și ide tifi area obiectivelor de dezvoltare ale SIDU 4. Elaborarea portofoliului de proiecte 5. Defi irea siste ului de i ple e tare, o itorizare și e aluare Un rol important l-a ocupat analiza documentelor - date, strategii sectoriale elaborate, strategii locale,

IHS Romania_august 2016

planuri de a iu e, progra e, rapoarte şi studii de spe ialitate – furnizate de Age ția Metropolita ă pe tru Dez oltare Dura ilă Brașo . De asemenea, s-au ules i for ații pri a hetele pe tere , realizate prin interviuri cu factori de decizie la nivel local, asupra ele e telor pri i d prioritățile de dez oltare și de i estiții pe ter e s urt și ediu. Rezultatele di erselor faze au fost dez ătute, î ederea i trodu erii u or pu te de edere ale o u ităților lo ale, ridi â d astfel gradul de a epta ilitate a propunerilor.

Coordo area u strategiile europe e, atio ale și regio ale Ela orarea SIDU a Zo ei Metropolita e Brașo se realizează î oordo are u o serie de do u e te progra ati e ela orate la i el europea , ațio al și regio al, după u ur ează: La nivel european Strategia EUROPA , u ele trei priorități de dez oltare: reştere i telige tă, are să dez olte o e o o ie azată pe u oşti e şi i o a ie; reştere dura ilă, are să pro o eze o e o o ie ai erde, ai o petiti ă şi are să gestioneze resursele într-un od ai efi ie t; reştere i luzi ă are să sti uleze o e o o ie u u pote ial î alt de a gajare, are să asigure oeziu ea teritorială şi so ială; Age da Teritorială a U iu ii Europe e , a â d a priorități de dez oltare teritorială: Pro o area dez oltării teritoriale poli e tri e şi e hili rate, I urajarea dez oltării i tegrate î orașe, regiu i rurale și spe ifi e, I tegrarea teritorială î regiu ile fu țio ale tra sfro taliere și tra s ațio ale, Asigurarea o petiti ității glo ale a regiu ilor pe aza economiilor locale puternice, (5) Î u ătățirea o e iu ilor teritoriale pe tru i di izi, o u ități și î trepri deri, Gestio area și o e tarea alorilor e ologi e, peisagisti e și culturale ale regiunilor. La i el ațio al Strategia de Dez oltare Teritorială a Ro â iei – rapoartele pri i d Rețeaua de lo alități după ra g și i porta ță, For area și dez oltarea siste elor de lo alități, Cara teristi ile lo alităților ur a e și rurale; Progra ul Operațio al Regio al -2020 Progra ul Operațio al Co petiti itate -2020 Progra Operațio al I frastru tură Mare -2020 Progra ul Operațio al Capital U a -2020 Progra ul Operațio al Capa itate Ad i istrati ă -2020 Programul Operațio al Ajutorarea Persoa elor Deza a tajate -2020 Progra ul Națio al pe tru Agri ultură și Dez oltare Rurală -2020 Progra ul Națio al de Dez oltare Lo ală Su progra ul ”Rege erarea ur a ă a u i ipiilor și orașelor” La nivel regional Planul Regional de Dezvoltare – Regiunea Centru 2014-2020, apro at pri Hotărârea r. / iulie a Co siliului pe tru Dez oltare Regio ală Ce tru, pre u și studiile se toriale realizate la nivel regional de ADR Centru, în perioada 2012-2013; Analiza privi d stadiul i ple e tării POR -2013 la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru

IHS Romania_august 2016

la data de 31.01.20161 Strategia de Specializare I telige tă a Regiu ii Ce tru (2014) realizată de ADR Centru

La i el județea Pla ul de A e ajare a Teritoriului Județului Brașo : Volu ul I: situația e iste tă, pro le e și priorități & Volu ul II: propu eri, progra de ăsuri, I stitutul Na io al de Cer etare Dez oltare pe tru Ur a is şi A e ajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bu ureşti ; Strategia de Dezvoltare a Județului Brașo orizo turi - 2020 – , apro ată pri Hotărârea r. di . . a Co siliului Județea Brașo . Strategia de Dezvoltare a Judetului Brasov 2014-2020-2030 (2010) Pla ul de A e ajare a Teritoriului Zo al PATZ I terorășe es Sinaia- Buște i-Azuga-PredealRâș o -Brașo Poia a Brașo , U i ersitatea Ba eș-Bolyai – Facultatea de Geografie (2009) La nivel local Pla ul de Mo ilitate Ur a ă Dura ilă Polul de Creștere Brașo Raportul Primarului Municipiului Brașov privind activitatea din anul 2010 / 2011 / 2012 / 2013 / 2014 Îmbunătățirea eficienței energetice în Brașov TRACE / Improving energy efficiency in Brasov Romania TRACE (2013) Studiul de mobilitate MMOVE Mobility Management Over Europe, Changing Mobility Patterns Brasov Strategia de Dez oltare Dura ilă a Mu i ipiului Braşo Proie t Ter i al I ter odal Braşo – Parc Logistic Brasov Links Future-proof historic centres / Future-proof historic centres COMMON SET OF PRINCIPLES AND RECOMMENDATIONS (2012) Strategia de Dezvoltare Durabilă a zonei metropolitane Brașov 2012-2020 (2012) Studiu pri i d Starea E o o i ă și Prog oza de Dez oltare E o o i ă a Zo ei Metropolita e Brașo pe tru orizo tul de ti p -2020 (2011) Studiu privind Starea Mediului Î o jurător și Prote ția Mediului a Zo ei Metropolita e Brașo pe tru orizo tul de ti p -2020 (2011) Transilvania Motorland - I o ația î i dustria auto a otor al dez oltării e o o i e a Polului de reștere Brașo Stru tura și rolul Age ției Metropolita e pe tru Tra sport Pu li Brașo Pla Ur a isti Zo al Rege erare Ur a ă Zo a I dustrială „TRACTORUL” - BRAŞOV - Volumul II – Regulament Local de Urbanism (2009) Feasability study to identify the cooperation opportunities between the utility system of Veneto Region (Itlay) and the Metropolitan Area of Brasov (Romania) in the environmental and waste management sectors - Final report (2009) Progra ul E ergeti al Mu i ipiului Braşo -2012 (2009) Pla ul I tegrat de Dez oltare Ur a ă PIDU pe tru Polul de Creștere PC Brașo Strategia de dez oltare dura ilă a o u ei Sâ petru Strategia de Dez oltare Dura ilă a Co u ei Prej er î perioada -2020 Strategia de dez oltare dura ilă a o u ei Hăr a Planul de Dezvoltare Locala al teritoriului Curbura Carpatilor Strategia Dezvoltarii Stațiunii Predeal 2005 1

U ta el e tralizator pri i d situația i ple e tării proie telor Polului de Creștere Brașo 2015 este prezentat în anexa 1.

upri se î PID

IHS Romania_august 2016

Strategia de dez oltare dura ilă a o u ei Bod Strategia de dez oltare dura ilă a o u ei Hăl hiu Pla ul de Dez oltare Dura ilă a u i ipiului Să ele Pla ul de Dez oltare Lo ală al Grupului de A iu e Lo ală INUTUL BÂRSEI Age ția Metropolita ă pe tru Dez oltare Dura ilă Brașo - NICER - Networks for the I ter atio alizatio of Cluster E elle e i Regio s o po e tă a proie tului DISTRICT+, derulat pri Progra ul de Cooperare Teritorială INTERREG IV C Siste de Ma age e t I tegrat al Deşeurilor Solide î Jude ul Braşo – Draft Masterplan Deşeuri Strategia E ergeti ă Lo ală a Mu i ipiului Braşo pâ ă î a ul , Sustai a le E erg Action Plan (SEAP) Strategia pentru incluziunea grupurilor defa orizate, Pri ăria Braşo . Pla de A iu e Co u itatea Ro ilor di Mu i ipiul Braşo

În plus, o serie de documente elaborate de UE/Guvernul României/MDRAP/Instrumente Structurale 2007, î preu ă u Ba a Mo dială, oferă re o a dări pe tru re izuirea și a tualizarea pla urilor de dez oltare i tegrată a polilor de reștere: Co solidarea apa ității de pla ifi are spațială – Pre o diție pe tru dez oltarea ur a ă suste a ilă; Orașe o petiti e; E aluarea strategi ă a PID-urilor; Polii de Creștere – Faza ur ătoare; Ide tifi area u or odele de sele ție pe tru Progra ul operațio al Regio al -2020, etc.

Structura documentului Do u e tul SIDU este o pus di două părți/ olu e, stru turate pe ur ătoarele apitole și su capitole, astfel: Partea I – Profilul Zonei Metropolitane Brașo – diagnostic teritorial Capitolul 1. Co textul ur a și ide tifi area pri ipalelor pro le e și pro o ări la i el lo al . . Oa e i și spațiu  Defi irea zo ei, rețeaua de lo alități, stru tura aso iati ă  Profilul spațial și fu țio al  Localizare, caracteristici naturale, scurt istoric  De ografie și igrație  Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dez oltare 1.2. Economie  Indicatori macro-economici  Se toare e o o i e și se torul IMM  Piața de u ă și resursa u a ă  Cercetare, dezvoltare, inovare  I frastru tură și ser i ii suport pe tru afa eri și i o are

IHS Romania_august 2016

 

Proiecte realizate/ în implementare Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dez oltare

1.3. Turism, ultură și re reere  Industria de turism – produse și i frastru tură  A aliza ererii de produse și ser i ii turisti e  Stațiu i turisti e  Zo e protejate și o u e te istori e  I frastru tura ulturală  E e i e te și a ti ități ulturale  Sport și agre e t  Proiecte realizate/ în implementare  Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dez oltare 1.4. Mediu și s hi ări li ati e  Cara terizare geografi ă  Calitatea factorilor de mediu  S hi ări li ati e  Rezer ații aturale și arii protejate  Spații erzi  Proiecte realizate/ în implementare  Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dez oltare 1.5. A       

esi ilitate și o ilitate Conectarea la TEN-T și proie te di Masterpla ul Ge eral de Tra sport Rețeaua de dru uri Accesibilitate rutieră Transport public Ser i ii ațio ale și i ter ațio ale pe dista țe lu gi Proiecte realizate/ în implementare Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dez oltare

1.6. Utilități pu li e  Alimentarea u apă  Rețeaua de a alizare  Rețeaua de distri uție a gazelor aturale  Ali e tarea u e ergie ele tri ă și ter i ă  Iluminatul public  Ma age e tul deșeurilor  Proiecte realizate/ în implementare  Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dez oltare 1.7. Lo   

uire și servicii publice Fondul de lo ui țe Educație Să ătate și servicii medicale

IHS Romania_august 2016

   

E luziu ea so ială / zo e argi alizate I frastru tura și ser i iile so iale Proiecte realizate/în implementare Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dez oltare

Capitolul 2. Diagnostic teritorial și analiza SWOT 2.1. Oa e i și spațiu 2.2. Economie 2.3. Turism, ultură și recreere 2.4. Mediu și s hi ări li ati e 2.5. A esi ilitate și o ilitate 2.6. Utilități pu li e 2.7. Lo uire și servicii publice 2.8. Analiza SWOT

Partea II – Strategia de dezvoltare Capitolul . Viziu ea și o ie ti ele de dez oltare a Zonei Metropolitane Brașo 3.1. Viziunea 3.2. Obiective strategice 3.3. Obiective specifice Capitolul . A țiu i de i ple e tare a SIDU 4.1. Dire ții de a țiu e pe tru implementarea obiectivelor specifice 4.2. Portofoliu de proie te lista lu gă . . Hărți u lo alizarea proie telor di portofoliul SIDU Capitolul . Siste ul de de i ple e tare, o itorizare și e aluare a SIDU 5.1. Cadrul i stituțio al de implementare, o itorizare și e aluare a SIDU 5.2. Pla ul de a țiu e pe tru i ple e tarea SIDU 5.3. Indicatori de monitorizare a SIDU pe par ursul i ple e tării . . Ris uri și ăsuri ade ate de ate uare a a estora Capitolul 6. Cadrul parte erial pe tru ela orarea și i ple e tarea SIDU 6.1. Co sultări pu li e 6.2. Chestionar online

IHS Romania_august 2016

Anexa 1.0. Stadiul i ple e tării PID

7-2015

Nr. Numele proiectului Sursa de Solicitant / Perioada de Bugetul Rezultate Crt. finanțare Beneficiar implementare PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL – AXA I - Spriji pe tru dez oltarea dura ilă a polilor ur a i de reștere 1. Dublare pasaj POR 1 DMI Municipiul Finalizat 19,465,743 Dublarea pasajului rutier Fartec 1.1 POLI DE Brașo 2011-2013 suprateran Fartec de CRESTERE traversare a magistralei CF Braşo – Sibiu cu o lu gi e totală de 682,65 metri (inclusiv rampele de acces); diminuarea emisiilor poluante cu un procent de 83% ca urmare a fluidizării trafi ului 2. Centru POR 1 DMI Municipiul Finalizat 10,872,750 Reabilitare si consolidare ultifu țio al de 1.1 POLI DE Brașo 2012-2014 lădire , p; servicii sociale CRESTERE a e ajare spații fu țio ale , p și lo uri par are; î u ătățire i frastru tură so ială 3. Pasaj rutier calea POR 1 DMI Municipiul Finalizat 25,466,335 Pasaj suprateran de ferată – str. 1.1 POLI DE Brașo durata 25 luni traversare a magistralei I depe de ței/ CRESTERE CF Braşo -Sighişoara Pasaj Rutier – str. cu o lu gi e totală a I depe de ței lu rării de , etri (inclusiv rampe de acces şi ra orduri ; redu erea poluării fo i e şi atmosferice, amenajarea de spa ii erzi î suprafa ă totală de m2); reducerea consumului de ar ura i şi di i uarea emisiilor poluante cu un procent de 5,07%, ca ur are a fluidizării trafi ului şi eli i ării ti pilor de sta io are la arieră. 4. A e ajarea Piața POR 1 DMI Municipiul Finalizat 5,406,374 Modernizarea unei Unirii 1.1 POLI DE Brașo durata 12 luni suprafa e de . p CRESTERE din care 2.300 mp — suprafa ă arosa ilă şi 4.050 mp.- suprafa ă pieto ală; Asigurare ilu i at pu li şi iluminat arhitectural al

IHS Romania_august 2016

Drumuri acces zo a e o o i ă Coresi

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

Finalizat durata 21 luni

30,798,669

Reabilitarea lădirii Cinematografului Patria

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

Finalizat durata 24 luni

10,972,064

Reabilitare Că i ul pe tru Persoane Vârstnice

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

Finalizat durata 15 luni

6,894,216

obiectivelor turistice din zo ă; Dotare u o ilier ur a ; A e ajare sta ie de autocar pentru de ar are turişti; Co struire fâ tâ ă artezia ă; Co stru ia u ei artere rutiere u două e zi de ir ula ie pe fie are se s de mers cu o lungime totală de . , ,u pod în lungime de 29,90 peste Ti işul Se , amenajarea a patru sensuri giratorii, o trecere de nivel cu calea ferată, trotuare şi piste pentru biciclete pe o suprafa ă de . , p, trei pere hi de sta ii de transport în comun; Amenajarea de noi spatii erzi î suprafa ă de 11.056,68 m² si trotuare şi piste pe tru i lişti î suprafa ă de . , m². Crearea unei structuri socio-culturale noi cu o capacitate de 511 locuri, sală de spectacole de 458 locuri, sala de audiții cu 53 locuri, scenă, foaiere, Săli de repetiții, bibliotecă, garderobă. Rea ilitarea ter i ă a . p pere i, so lu, terasă şi pod şi o torizarea i di iduală a celor 7 corpuri de lădire î adrul Că i ului di Cartierul Noua Braşo ; Reabilitarea a 285 de mp de ază de trata e t; A e ajarea spa iului de a es î lădire în suprafa ă de p; Reducerea consumului anual de resurse de la 451,63 kwh/mp la

IHS Romania_august 2016

Rea ilitare lădire u desti ație de lo ui țe so iale î Mu i ipiul Brașo

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

Finalizat durata 25 luni

4,628,587

A hiziția și instalarea echipamentelor specifice pentru reșterea sigura ței și prevenirea ri i alității î u itățile de î ăță â t și pe domeniul public Mu i ipiul Brașo Amenajare de stații apăt de li ie pentru mijloacele de transport în comun A hiziția și instalarea echipamentelor specifice pentru reșterea sigura ței și prevenirea ri i alității î u itățile de î ăță â t și pe domeniul public din lo alitățile Codlea, Să ele, Râș o , Predeal și Ghimbav

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

Finalizat

3,945,087

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

Finalizat 2013-2014

20,586,197

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Age ția Metropolita ă pe tru Dezvoltare Dura ilă Brașo / Liceul Teoretic Codlea, Ș oala Ge erală r. 1 Codlea, Ș oala Ge erală r. 3 Codlea, Liceul Tehnologic Victor Jinga Să ele, Ș oala Ge erală r. Să ele, Ș oala Ge erală

2012-2014

2 715 601.47 lei (2 146 767.03 lei valoare nerambursabil ă

10.

11.

104,82 kwh/mp. oi lo ui e so iale prin reabilitarea unei lădiri î preze t eutilizate; Creşterea efi ie ei e ergeti e ; Facilitarea accesului unui u ăr de persoa e aflate î situa ii de ris la o di ii de e te de locuire Instalarea de sisteme moderne de securitate şi monitorizare pentru un u ăr de u ită i de î ăă â t preuniversitar din Braşo

Reamenajare 5 stații capăt de linie RAT; Reabilitare infrastructură urbană de transport public A. Implementarea de sisteme integrate de se uritate dete ție, se alizare și a ertizare la i e diu, dete ție și a ertizare la efra ție, o trol a es și supraveghere video) la i elul elor u ități de î ăță â t: Li eul Teoreti Codlea, Ș oala Ge erală r. Codlea, Ș oala Ge erală r. Codlea, Liceul Tehnologic Vi tor Ji ga Să ele, Ș oala Ge erală r. Să ele, Ș oala Ge erală Ghimbav, Liceul Mihail Săules u Predeal, Ș oala Ge erală r. Râș o , Ș oala Ge erală r. Râș o , Ș oala Ge erală r. Râș o B. Î u ătățirea

IHS Romania_august 2016

12.

Proiect integrat de rea tualizare și modernizare ur a ă - Centrul istori Râș o

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

13.

Proiect ascensor plan înclinat acces Cetatea Râș o

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Ghimbav, Liceul Mihail Săules u Predeal, Ș oala Ge erală r. Râș o , Ș oala Ge erală r. Râș o , Ș oala Ge erală r. Râș o UAT Râș o

UAT Oras Râș o

capacității de rea ție și i ter e ție a orga elor pu li e u atri uții î do e iul sigura ței și ordinii publice prin rearea u ui u ăr de dispecerate de monitorizare la nivelul se țiilor de Poliție Lo ală di lo alitățile Codlea,Să ele, Ghi a , Predeal, Râșnov 2012 - 2014

18.249.765 lei

2013 - 2014

15.357.613,52 lei

Amenajare pasaj rutier subteran 316 m Amenajare parcare su tera ă lo uri Suprafa a ariei pietonale amenajate 4.670 mp Străzi ur a e rea ilitate şi oder izate Re ea ali e tare u apă rea ilitată şi oder izată Re ea a alizare rea ilitată şi oder izată Ca aliza ie ele tri ă şi iluminat public 780 m Facilitatea accesului vizitatorilor la Cetatea Râş o pri realizarea unui ascensor pe plan înclinat cu o capacitate de transport de 648 persoane/zi; • Redu erea duratei de a es la Cetatea Râş o de la 24 minute (în o di iile utilizării ăilor de acces rutier) la 15 minute (prin utilizarea ascensorului pe plan înclinat); • Creşterea u ărului de izitatori ai Cetă ii Râş ov cu un procent de 16% de la 198.226 la 229.942 persoane la finalul anului 1 de e ploatare a i esti iei. • Creşterea i elului

IHS Romania_august 2016

14.

Reabilitare centru istoric în municipiul Codlea

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

UAT Municipiul Codlea

2013-2015

13 064 210 lei (12 535 788.38 lei valoarea nerambursabil ă

15.

Centrul Comunitar în comuna Vulcan

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

15.12.201214.12.2014

2.423.972.80 Total 3.479.109.12 Neranbursabil

16.

Asigurarea accesibilității către

POR 1 DMI 1.1 POLI DE

Parteneriat dintre UAT Municipiul Brașo și UAT Comuna Vulcan. Centrul Comunitar în comuna Vulcan Municipiul Brașo

În implementare

16,045,864

alită ii ie ii pe tru e rii o u ită ii locale prin crearea a 19 oi lo uri de u ă şi fa ilitarea a esului ătre obiecti ele şi zo ele de interes turistic. A. Rea ilitarea lădirii e hii pri ării e a fost tra sfor ată î Muzeul Tradițiilor Codle e și al ad i istrației lo ale B. Reabilitarea Casei de Cultură e a fost tra sfor ată î Ce trul Cultural și a fost a e ajată a la su sol să-și desfășoare a ti itatea ș oala populară de eșteri era iști și alte a ti ități eșteșugărești C. Reabilitarea bibliotecii municipale ce a fost tra sfor ată î Ce trul de I for are și Do u e tare și are o se ție audio ook, re e zie ărți, et D. Amenajări e terioare str. Măgurii-tronsonul upri s î tre str. Lu gă și str. 9 Mai, ce cuprinde reabilitarea pietonalului, a carosabilului, zonelor verzi, mobilier urban, ilu i at pu li și arhitectural Rea ilitarea și dotarea u ei lădiri degradate u transformarea în centru socio-cultural

Axa transport rutier L=2,145 km /acces direct

IHS Romania_august 2016

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

zona economică Brașo - Sud Est

CRESTERE

31.10.201431.12.2015

Amenajare Zona turisti ă Poia a Brașo - amenajare spații agre e t și divertisment Modernizarea i tegrată a sistemelor de ilu i at pu li și reștere a sigura ței pu li e din Municipiul Brașo Managementul informatizat al sistemului de transport în comun Sistem integrat de parcări - parcare Spitalul Militar Regina Maria Centru de afaceri, transfer tehnologic și incubator de afaceri

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

În implementare 24 luni

44,485,830

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

În implementare 21.06.201321.10.2015

10,870,030

Instalare sistem integrat de telegestiune iluminat public și sistem de siguranță publică-camere video, butoane de panică

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

31,596,106

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

În implementare 02.04.201301.12.2015 Finalizat

Sistem operațional de management informatic a transportului public local Parcare S+P+E+Et de 306 locuri; 29 locuri biciclete; 8 locuri noi de muncă

POR / 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

În implementare apr.2013iunie 2015

70,898,442

Amenajare Zona turistică Poiana Brașo - extindere capacitate parcare și construcție terminal transport public Centru Multi ultural și Edu ațio al î Mu i ipiul Să ele

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Municipiul Brașo

În implementare 05.12.201305.08.2016

18,064,541

POR 1 DMI 1.1 POLI DE CRESTERE

Primăria Să ele

2013 - 2015

16.636.029,90 lei

20,244,126

centura ocolitoare zona BV SE; amenajare piste biciclete și spații verzi Creare centru multifunctțonal de agrement

Construire centru afaceri D+P+E Sc=4138 mp, platformă expozițională, parcări 238+150; facilitare dezvoltare afaceri noi Parcare supraetajată de 434 locuri + 9locuri pt mijloacele de transport în comun; parcare biciclete; 3848 mp căi de acces rutier; 1207 mp spații pietonale Re italizarea ieții culturale din municipiul Să ele, ât și i pli area locuitorilor în aceste tipuri de a ti ități, indiferent de segmentul de ârsta. Totodată, se reează și o oportu itate pentru persoanele cu diza ilități pe tru a so ializa și a realiza diferite a ti ități pra ti e î preu ă. Realizarea a estui e tru i e și î sprijinul persoanelor

IHS Romania_august 2016

aflate î ăutarea u ui lo de u ă, oferi d i for ații î a est se s, dar și suport logisti necesar unei bune i for ări. Prin reabilitarea lădirii, municipiul Să ele a e efi ia de o sală de spectacole cu o capacitate de 314 locuri.

Nr. Crt.

Numele proiectului

Sursa de fi a țare

Solicitant / Beneficiar

Perioada de implementare

Bugetul

Rezultate

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL – AXA II – I u ătățirea i frastru turii de tra sport regio ale și lo ale 1. Varianta de ocolire 2 DMI 2.1 Municipiul Finalizat 81,761,973 Costruirea variantei de a Municipiului INFRASTRUCT Brașo o olire a Brașo ului, u Brașo - Faza 1 URA RUTIERA L= 6,56 km, care leagă DN 11 cu DN13, pentru preluarea fluxurilor majore de tranzit prin u i ipiul Brașo .

Nr. Numele proiectului Sursa de Solicitant / Perioada de Bugetul Crt. fi a țare Beneficiar implementare PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL – AXA III – I u ătățirea i frastru turii so iale 24. Reabilitare, POR 3 DMI Municipiul Finalizat 15,388,459 dezvoltare si 3.4 Brașo durata 28 luni modernizare Infrastructura campus pentru Educationala învățământul profesional și tehnic Colegiu Tehnic Remus Răduleț di Brașo

25.

Modernizarea, rea ilitarea şi echiparea infrastructurii serviciilor de să ătate di adrul Ambulatoriului –

POR 3 DMI 3.1 Infrastructura De Sanatate

Județul Brașo prin Consiliul Judetean Brașo

Finalizat

2,169,120

Rezultate

Reabilitare corp B S=2075mp și creare 4 laboratoare, 6 săli de clasă, 1 simulator media și dotare cu 376 echipamente media; Reabilitare internat S=2906 mp și dotare 60 camere și 28 Săli de studiu; Reabilitare și supraetajare sală de sport și amenajare teren de sport multifuncțional de 800 mp; creare 7 locuri de muncă noi Reabilitarea a 3 cabinete medicale duble (oncologie, infertilitate, o tra ep ie ; Reabilitare 2 cabinete medicale simple

IHS Romania_august 2016

Spitalului Clinic de O stetri ă Ginecologie Dr. I. A. Sbârcea – Braşo

26.

27.

28.

Reabilitare, dezvoltare si modernizare campus pentru învățământul profesional și tehnic Colegiu Tehnic Remus Răduleț di Brașo Extindere Școala Generala nr.2 Râș o

Reabilitare clădire Centru de zi pentru copii aflați în situații de risc

(monitorizare ater ofetală, pu t de recoltare); Reabilitarea grupurilor sanitare pentru fiecare a i et și a ăilor de acces; Î fii area u ui a i et medical de neonatologie; Î fii area î adrul ambulatoriului a unui info-point; Echiparea ambulatoriului cu aparatură de specialitate: Ecograf echipat Doppler, Negatoscop, Colposcop, Electrocauter; Echiparea cu mobilier edi al și instrumentare 3 DMI 3.4 Infrastructura Educationala

Municipiul Brașo

Finalizat

15,388,459

3.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitar e, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă POR - 3.2. Reabilitare, modernizare, echiparea

UAT Râș o

finalizat

8.939.344,40 lei

Primăria Să ele

2011-2013

3.567.395,64 lei

Crearea unui Centru de Zi oder are asigură a esul la a ti ită i socio-edu a io ale şi

IHS Romania_august 2016

infrastructurii serviciilor sociale

29.

Reabilitarea, modernizarea, extinderea și echiparea Liceului Teoretic Petru Rareș Feldioara

POR 200720013, Axa prioritara 3, domeniul major de interventie 3.4

Unitatea administrati v teritorială Comuna Feldioara, jud Brașo

04.07.201331.12.2015

32.

Extindere Centru social Hălchiu prin mansardare cu funcțiuni multiple și construcție unități locative pentru persoane vârstnice în curtea centrului

POR 3.2. Reabilitarea, modernizarea, echiparea infrastructurii serviciilor sociale

UAT COMUNA HĂLCHIU,jud Brașo

2014

7.351.044,22 din care 5.872.932,02 lei valoare eligibilă; 84800 lei valoare neeligibila inclusiv TVA.; 1.393.312,2 TVA chieltuieli eligibile 3.613. 878, 76lei Total 5.198.515,77l ei neramburs

re reati e opiilor afla i î situa ii de ris so ial di o u itatea lo ală, sus i â du-se astfel i tegrarea so ială a acestora. Infrastructura ou reată fa ilitează parti iparea zil i ă a u ui u ăr de de repreze ta i ai grupului i tă izat la le ii de li i străi e, cursuri de calculator ursuri de uzi ă, ateliere, etc. Copii vor avea la dispoziție o unitate de învățământ ultra modernă, srtucturata, compartimentată și dotată ca atare, pt a satisface cele mai înalte exigențe în ceea ce privește actul educativ

Echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Nr. Numele Sursa de Solicitant / Perioada de Bugetul Rezultate Crt. proiectului fi a țare Beneficiar implementare PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL – AXA IV – Co solidarea ediului de afa eri regio al și lo al 30. Abemar-naturalPOR 4 DMI SC Abemar Finalizat 1,981,130 fabrică produ ție 4.3 Med SRL os eti e și Microintrepri parafarmaceutice nderi naturiste 31. NEWTON 2008POR 4 DMI SC FILDES Finalizat 466,034 noul ton în 4.3 SRL prelu rări Microintrepri mecanice nderi 32. Produ ție sho -uri POR 4 DMI SC Finalizat 1,057,778 laser 4.3 ADVERTIGO

IHS Romania_august 2016

33.

34.

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41.

Productivitate pe baze tehnologice oder e și gestiu e opti ă a resurselor materiilor prime SC BREDNIS SRL Finalizarea i estiției pri realizarea dotărilor pe tru Hostel AstraBrașo EcomedicaDiversificare servicii Medicale Creșterea apa ității de produ ție la SC KOALA SRL A hizițio are echipament traducere si ulta ă Modernizare linie de fa ri ație tâ plărie PVC și aluminiu Dez oltare și diversificare servicii ortopedietraumatologie

Creșterea alității serviciilor de arhite tură și inginerie prin a hizițio area de oi teh ologii și echipamente Dezvoltarea a ti ității de a e ajări și reșterea produ ti ității SC REUTLICOM SRL pri a hiziția de echipamente

Microintrepri nderi POR 4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SRL SC BREDNIS SRL

Finalizat

751,186

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC CONSOFT SRL

Finalizat

1,519,619

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi 4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC ECOMEDICA SRL SC KOALA SRL

Finalizat

201,302

Finalizat

1,239,068

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC EURO EDUCATION AL SRL

Finalizat

398,765

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC SORISER SRL

Finalizat

455,814

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC CABINET MEDICAL DE ORTOPEDIE TRAUMATOL OGIE DR. VARI ANDRAS SRL SC TOP FORM SRL

Finalizat

583,100

Finalizat

412,103

SC REUTLICOM SRL

Finalizat

293,642

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

IHS Romania_august 2016

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

performante Optimizarea u ităților de produ ție pri retehnologizarea și oder izarea liniei productive SC SALATERM SRL Cli i ă de tară Dr. Vladau Studio

Creşterea o petiti ităţii economice a SC Gazonul Garden SRL, prin dotarea u utilaje şi echipamente performante Creşterea o petiti ităţii SC Campack SRL Di ersifi area şi modernizarea a ti ităţii SC Agropop Service SRL prin a hiziţio area de echipamente performante CEPROMIT – Centru de produ ţie de utilaje mecanice prin tehnologii IT Creșterea o petiti ității SC Vilacon Almar SRL prin dezvoltarea a ti ității de o stru ții Cresterea apa ității de azare și î u ătățirea alității ser i iilor turistice a pensiunii Rainer Dezvoltarea prin i estiţii a fir ei CLINICA UNU

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC SALATERM SRL

Finalizat

719,185

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Dr. Vladau Dental Laboor SRL SC Gazonul Garden SRL

Finalizat

1,507,392

Finalizat

1,321,411

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi 4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Campack SRL

Finalizat

238,524

SC Agropop Service SRL

Finalizat

624,344

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Sosta SRL

Finalizat

2,142,722

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Vilacon Almar SRL

Finalizat

773,389

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Brasrom SRL

Finalizat

863,928

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

Sc Clinica Unu SRL

Finalizat

159,542

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

IHS Romania_august 2016

51.

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

Soluții teh ologi e avansate pentru reșterea o petiti ității SC ABIMED SRL Hipocrat SRL Dotarea noului centru medical cu aparatură performantă I estiţie ouă, Cli i ă Sto atologi ă şi Radiologie De tară î Mu i ipiul Braşo Diversificarea a ti ităţii SC Euroagregate SRL ENNA - Pensiune turisti ă Construire pe siu e turisti ă P+E+M Creşterea alităţii lu rărilor de o stru ţii pri a hiziţio area de noi teh ologii şi echipamente Dezvoltarea SC OWT Trading SRL pri î fii țarea unui service auto Sprijinirea i iţiati ei antreprenoriale a SC Scriptoria Print SRL Andy 15

Creșterea o petiti ității firmei Trepte prin o struirea și dotarea unei structuri de pri ire turisti ă A hiziţio are echipamente

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Abimed SRL

Finalizat

1,346,857

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC HIPOCRAT SRL

Finalizat

389,979

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Dentexpert Magic SRL

Finalizat

1,550,386

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi 4 DMI 4.3 Microintrepri nderi 4 DMI 4.3 Microintrepri nderi 4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Euroagregat e SRL SC ENNA CHER SRL

Finalizat

1,501,156

Finalizat

1,020,436

SC Archimpex Profile SRL SC Cavilas Construct SRL

Finalizat

2,808,326

Finalizat

1,170,043

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC OWT Trading SRL

Finalizat

1,823,976

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Scriptoria Print SRL

Finalizat

962,674

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi 4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Pensiunea Andy SRL

Finalizat

997,173

SC Trepte SRL

Finalizat

1,408,733

4 DMI 4.3 Microintrepri

SC Avetex Company

Finalizat

1,469,896

IHS Romania_august 2016

63.

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

tehnologice de spe ialitate şi program informatic pentru dezvoltarea produ ţiei de pasmanterie a SC AVETEX COMPANY SRL Tehnologii performante pe tru reșterea alității ser i iului medical Dezvoltarea so ietății SC Teo Lunch SRL prin a hizițio area de e hipa e te și mobilier necesare desfășurarii a ti de catering Creșterea o petiti ității SC AVETEXT LABELS SRL prin extinderea a ti ității de produ ție și a hizițio are de teh ologii oi și moderne Dotarea și echiparea pensiunii urbane Toscana Dezvoltare afacerii pri î fii țarea unui departament de reație și produ ție Dezvoltarea societatii IT&T SRL prin achizitionarea de echipamente si sisteme IT Tehnologii moderne pentru servicii medicale eficiente Modernizare la orator teh i ă

nderi

SRL

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Krondent SRL

Finalizat

236,793

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Teo Lunch SRL

Finalizat

536,004

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC AVETEXT LABELS SRL

Finalizat

1,471,260

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC David Investitii International SRL SC VademecumComserv SRL

Finalizat

808,692

Finalizat

425,120

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Industry Telematic and Trading SRL

Finalizat

1,360,036

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Krondent SRL

Finalizat

806,837

4 DMI 4.3 Microintrepri

SC Dentalmed

Finalizat

764,284

4 DMI 4.3 microintreprin deri

IHS Romania_august 2016

71.

72.

73.

74.

75.

76.

de tară pri a hizițio are de aparatură și echipamente medicale Dotarea firmei Century Image SRL cu o linie de productie photobook-uri și materiale de promovare Î u ătăţirea a ti ităţii de azare şi reşterea satisfa ţiei lie ţilor pri a hiziţia de echipamente moderne, în cadrul pensiunii "EZIO HOUSE" Repozițio area revistei Sunete pe piața periodi elor cu profil muzical Achizitie si implementare soft li e țiat de proie tare asistată de calculator, agreat în industria auto și aero auti ă Dezvoltarea serviciului radiologic al firmei Clinica 1 Ice Logistic Parc

nderi

Tehno Com SRL

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Century Image SRL

Finalizat

1,032,554

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Business Infocons SRL

Finalizat

1,036,528

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Afaceri Prospere SRL

Finalizat

788,888

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC GEOPROIECT MODELING SRL

Finalizat

260,582

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Clinica Unu SRL

Finalizat

222,364

4 DMI 4.1 Structuri de sprijinire a afacerilor lo ale și regionale

SC Keller Steak House SRL

2012-2014

43 110 641 lei (22 927 715 lei valoare nerambursabil ă

. o struirea și dotarea unui centru logistic gen antrepozit cu o suprafață de p 2. realizarea unei structurii de sprijinire a afacerilor în domeniul alimentar are oferă soluții i tegrate de depozitare, manipulare, a alare și eti hetare 3. construirea unei hale figorifi e P+ E și spații de irouri î județul

IHS Romania_august 2016

77.

78.

79.

80.

Dezvoltarea microintreprinderii pri a hiziția de utilaje pentru fabricarea foliilor din material plastic A hiziție li ie auto ată pe tru activitatea produ ti ă a SC Frigomat SRL Dezvoltarea organizatiei SC De u SRL și extinderea a ti ității pri o struirea și dotarea unei infrastructuri de cazare în scop turistic Sală Fit ess pe tru u orp să ătos

81.

I estiții pe tru imbunatatirea serviciilor turistice î satul de a a ță Traveland Poiana Brașo

Nr. Crt.

Numele proiectului

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

S.C. Multiplast S.R.L Să ele

Finalizat

1.139.507,67 lei

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC Frigomat SRL, Să ele

Finalizat

318.522,86 lei

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC DECUM SRL

finalizat

1.032.820,80 lei

4 DMI 4.3 Microintrepri nderi 4 DMI 4.3 Microintrepri nderi

SC MEZCOM 95 SRL

In implementare

220,452

SC Traveland SRL

In implementare

911,063

Sursa de fi a țare

Brașo , orașul Ghi zona Transilvania A hiziția de utilaje

a ,

A hiziție li ie auto ată

Solicitant / Beneficiar

Perioada de Bugetul Rezultate implementa re PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL – AXA V – Dez oltarea dura ilă și pro o area turis ului 82. Brașo ul- Centrul POR 5 Municipiul Finalizat 990,122 Promovarea turismului DMI 5.3 Brașo durata 15 ansamblului romanesc Promovarea luni monumentelor de Turismului arhite tură, de artă şi memoriale, a rezer a iei de peisaj Masi ul Postă arul și a evenimentului cultural "Sărbătoarea Junilor" prin realizarea: 3000 cataloage, 5000 DVD, 20000 de hărți, 60000 broșuri, 20000 pliante

IHS Romania_august 2016

83.

Experie țe culturale de neuitat în inima Transilvaniei

POR 5 DMI 5.3 Promovarea Turismului

Agentia de Dezvoltare Durabila a judetului Brașo

Finalizat

1,022,802

84.

E-turist î Brașo ul istoric

POR 5 DMI 5.3 Promovarea Turismului

Municipiul Brașo

Finalizat 07.11.2011 06.07.2012

992,000

85.

Dezvoltarea calitatii serviciilor turistice prin extinderea capacitatii de cazare si modernizarea Hotelului Oliver din cadrul SC Madison Company SRL Siste și priete ii Cetatea Râș o , respect pentru trecut

POR 5 DMI 5.2 Cazare și Agrement Turistic

SC Madison Company SRL Brașo

Finalizat

6,300,939

POR 5 DMI 5.3 Promovarea Turismului turismului POR 5 DMI 5.2 Cazare și Agrement Turistic POR 5 DMI 5.3 Promovarea Turismului

Asociatia Star Education

finalizat

1.041.299,92

SC HCR SRL, Sfantu Gheorghe, jud Covasna UAT Oras Râș o

finalizat

22.372.779,36 lei

Finalizat

999.971,02

86.

87.

Dino Parc

88.

Promovarea pote țialului turisti al orașului Râș o

Pro o area jude ului Braşo di pris a ofertei de tip cultural în special prin prezentarea produselor turistice specifice repreze tate de: etă i şi astele, ă ăstiri, bisericile fortificate, fol lor şi artă populară. Realizarea şi administrarea portalului turistic; Realizarea apli a iei ulti edia Brașo ul Virtual

Realizarea unui portofoliu de fotografii Construirea unui portal web pentru promovarea zonei turistice Bucegi Realizarea unor tipărituri de prezentare a zonei turistice: broșuri tematice cu privire la sporturi de vară, sporturi de iarnă, cultură, istorie-artă, culte-biserici, mănăstiri, schituri, sărbători religioase, gastronomie,

IHS Romania_august 2016

89.

Circuit turistic medieval în Transilvania

POR 5 DMI 5.3 Promovarea Turismului

Asociatia Romana pentru Promovarea Calitatii si a Practicilor de Succes

Finalizat

1,035,576

90.

Ce tru Naţio al de I for are şi Promovare Turisti ă î oraşul Zăr eşti- SMIS 38355

POR 5 DMI 5.3 Promovarea Turismului

UAT oraşul Zăr eşti

13/11/201430/06/2016

91.

Promovarea produselor turistice ale comunei Cristian

POR 5 DMI 5.3 Promovarea Turismului

UAT Comuna Cristian

15.04.2011 15.04.2013

POR 5 DMI 5.2 Cazare și Agrement Turistic

Comuna Feldioara R.A.

14.02.2011 30.09.2013

576.784,68 lei din care valoare eligibila 415.851 lei valoare neeligibila (inclusiv TVA ) 61.938 lei TVA valoare eligibila: 98.945,68 lei 950.212,00 lei din care: - 765.700,00 valoare eligi ilă a proiectului, - 600,00 lei valoare eeligi ilă, - 183.912,00 lei TVA. 1040050 lei din care 799.850 lei valoare eligibila 73036 lei

SMIS 26206

92.

Obiective culturale, tradiții și obiceiuri în comuna Feldioara

evenimente, harta zonei turistice, harta turistică; Realizarea și amplasarea unor panouri stradale E pozi ii de ari dimensiuni realizate în pie ele e trale di patru regiuni de dezvoltare ale României (inclusiv orașul Brașo ); distri u ie de ateriale pro o io ale şi de materiale complexe de prezentare a patrimoniului cultural din Transilvania; organizarea unei o feri e a io ale de promovare a circuitului turistic medieval Ce tru Na io al de I for are şi Pro o are Turisti ăfu io al; -pagi ă de e : www.visitzarnesti.ro -bază de date u i for a iile turisti e di oraşul Zăr eşti; -locuri de munca nou create: 2 Realizare : Festivaluri cu teme specifice zonei, inedite și atra ti e, Site promovare turisti ă Studiu marketing Spoturi TV realizate Materiale informative Crearea brandului pentru comuna Cristian Produse turistice cu specific național: festivaluri cu teme speciale, inedite și atractive "Cavaleri teutoni se întorc în

IHS Romania_august 2016

93.

94.

95.

96.

Nr. Crt.

I estiții i infrastructura de agrement a complexului Turistic Ferma Pănicel Legendele Tării Bârsei. Promovarea potențialului turistic al Țării Bârsei Ce trul Naţio al de I for are şi Promovare Turisti ă di Poia a Braşo Centru de I for are şi Promovare Turisti ă Ghi a

Numele proiectului

valoare eligibila inclusiv TVA; 187164 lei valoare TVA aferenta cheltuieli eligibile 7,031,286,86l ei Total 3,764,814,34l ei Neranburs

POR 5 DMI 5.2 Cazare și Agrement Turistic

SC Iman Consult SRL

Finalizat

POR 5 DMI 5.3 Promovarea Turismului

Agentia Metropolita a Brașo

Finalizat

977626,65

POR 5 DMI 5.3 Promovarea Turismului

Municipiul Brașo

Finalizat

542,835

POR 5 DMI 5.3 Promovarea Turismului

Unitatea Administrati Teritorială Ghimbav jud. Brașo

2014-2015

512 739,97 lei FEDR 43 290,97 lei bugetul de stat

Sursa de fi a țare

Solicitant / Beneficiar

Perioada de implementare

Cetatea Feldioara,Spiritul iernii la Feldioara și Sărbătoarea Rusaliilor la Feldioara

Investiții în infrastructura de agrement a complexului Turistic Ferma Pănicel

Construire clădire 61 mp; 2 locuri noi de muncă; creștere grad informare turiști cu 15,5 % .Î fii țarea u ui Ce tru Națio al de I for are și Pro o are Turisti ă CNIPT 2. Realizarea unei baze de date u i for ații despre zo a a alizată 3. Realizarea unui portal web de i for are turisti ă, pentru asigurarea unei surse complete de i for ații turisti e (one stop shop).

Bugetul

Rezultate

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE– AXA I – Un sistem inovativ si ecoefi ie t de produ ție 97. Creșterea o petiti itățiii POSCCE SC BILKA Finalizat 2,974,821.80 societății S.C. BILKA STEEL Op. 1.1.1 A1 STEEL SRL S.R.L. în vederea accesului pe noi piețe de desfacere

IHS Romania_august 2016

98.

Creșterea produ ti ității pri introducerea de noi produse în li ia de fa ri ație la SC STAR EAST PET SRL , a hizițio â d utilaje mai performante

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC STAR EAST PET SRL

Finalizat

10,744,529.07

99.

Achiziția de utilaje în vederea efi ie tizării pro esului de produ ție la SC CARDEX ROM SRL Creșterea o petiti ității economice a SC SEDA-INVEST SRL prin dotarea cu echipamente performante Dez oltarea so ietății pri a hizițio area de e hipa e te performante A hiziția de utilaje de o stru ție pe tru a ti itatea de o stru ție a o pa iei QSCERT SRL Creșterea o petiti ității pri dezvoltarea procesului de produ ție la SC CAMPACK SRL

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC CARDEX ROM SRL

Finalizat

1,302,996.98

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC SEDAINVEST SRL

Finalizat

1,228,030.90

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC THERMO FIX S.R.L

Finalizat

1,140,186.94

POSCCE Op. 1.1.1 A2

QSCERT SRL

Finalizat

1732324.64

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC CAMPACK SRL

Finalizat

1,093,630.00

Modernizarea SC ANSOR PROD SRL pri a hiziția de echipamente productive Dezvoltarea firmei SC INSIGRA SRL Modernizarea SC AXA PLUS SRL pe tru reșterea apa ității de produ ție A hiziție utilaje î ederea reșterii apa ității de produ ție Consolidarea sectorului produ ti și resterea o petiti ității e o o i e a SC HIDRAULICA SRL pri a hiziția unui utilaj înalt tehnologizat

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC ANSOR PROD SRL

Finalizat

1,872,977.05

POSCCE Op. 1.1.1 A2 POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC INSIGRA SRL SC AXA PLUS SRL

Finalizat

1,585,030.58

Finalizat

774,108.00

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC A&C Metal Industry SRL SC HIDRAULICA SRL

Finalizat

1,498,011.95

Finalizat

1,024,527.35

Cresterea o petiti ității so ietății pri a hiziția de oi utilaje performante Dez oltarea o petiti ă a firmei LUMITECH SRL Creșterea o petiti ității economice a SC ESPRIT GROUP SRL pri a esul pe oi piețe

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC EURO BUSINES SRL

Finalizat

1,731,845.61

POSCCE Op. 1.1.1 A2 POSCCE Op. 1.1.1 A2

LUMITECH SRL SC ESPRIT GROUP SRL

Finalizat

1,314,873.07

Finalizat

1,663,786.01

100.

101.

102.

103.

104.

105. 106.

107.

108.

109.

110. 111.

POSCCE Op. 1.1.1 A2

IHS Romania_august 2016

112.

Creșterea o petiti ității economice a S.C. ALPEBOCOM S.R.L. pri a hiziția de utilaje

POSCCE Op. 1.1.1 A2

S.C. ALPEBOCOM S.R.L.

Finalizat

690,372.34

113.

Extinderea domeniului de activitate al firmei S.C NIHO COMPANY S.R.L. pri a hiziția de oi utilaje de produ ție

POSCCE Op. 1.1.1 A2

S.C NIHO COMPANY S.R.L.

Finalizat

1,715,331.58

114.

Dotarea companiei Ecran Magazin cu echipamente de print digital Creșterea o petiti ității SC NOVA PAN SRL prin înființarea unei noi unități de producție pentru fabricarea articolelor din fire metalice Creșterea o petiti ității SC Co forest SA pri a hiziția de utilaje tehnologice inovative

POSCCE Op. 1.1.1 A2

Finalizat

937,254.00

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC Ecran Magazin S.R.L. SC NOVA PAN SRL

Finalizat

790,970.42

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC Conforest SA

Finalizat

2,367,616.97

117.

Achiziție utilaje în vederea diversificării a ti ității î adrul so ietății O lo o C.E.D. SRL,

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC Oblomov C.E.D. SRL

Finalizat

1,731,326.40

118.

Creșterea produ ti ității muncii în cadrul SC TEXTILE BLUE WASH SRL prin modernizarea se țiilor de spălătorie, opsitorie Modernizarea procesului de produ ție pu li itară al fir ei Amco Advertising prin a hizițio area de e hipa e te înalt tehnologizate

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC TEXTILE BLUE WASH SRL

Finalizat

1,169,314.54

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC AMCO ADVERTISIN G SRL

Finalizat

1,865,387.86

Creșterea o petiti ității economice a companiei SC Concept 3T SRL Creșterea o petiti ității economice a SUT-ICIM S.A. prin achiziția de utilaje performante

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC Concept 3T SRL

Finalizat

2426883

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SUT-ICIM S.A.

Finalizat

889,357.76

A hiziția utilaje spe ifi e a ti ității de prelu rare a lemnului

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC Nervacom SRL Codlea jud. Brașo

2015

1 588 331,73 lei FEDR (83%) 258 565,63 lei bugetul de stat (14%)

115.

116.

119.

120.

121.

122.

a hizițio ar e utilaje de prelucrare a lemnului

IHS Romania_august 2016

123.

Creșterea o petiti ității economice a SC AGRICIN SRL pri a hiziția de utilaje performante

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC Agricin SRL Ghimbav jud. Brașo

2014

124.

CURZONIA (RO) NEW LINE proie t de reștere a apa ității de produ ție a fir ei SC Curzo ia RO SRL Brașo

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC Curzonia (RO) SRL Ghimbav jud. Brașo

2011-2014

125.

INVEST TRANSILANA reșterea o petiti ității firmei prin dotare cu echipa e te perfor a te și inovare

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC Transilana SRL Ghimbav jud. Brașo

2012-2013

126.

Modernizare SC MOBISTAR SRL

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC MOBISTAR SRL

2013

127.

Creșterea o petiti ității pri modernizrea procesului de produ ție la SC DORIPESCO PROD SRL

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC DORIPESCO PROD SRL

2013

128.

Creșterea o petiti ității e o o i e a S.C. Tu ele Brașo S.R.L. pri a hiziția de utilaje

POSCCE Op. 1.1.1 A2

10/30/2013

2169648

129.

Modernizarea capacității de producție prin achiziția de utilaje și echipamente înalt tehnologizate - SC PLAMETCO S.R.L.

POSCCE Op. 1.1.1 A2

TUNELE BRAȘOV S.R.L. Harman S.C.Plametc o S.R.L.

2015

2.334.814.,43 FEDR 380.086,07 Buget Stat

130.

Modernizarea capacității de producție prin achiziția de utilaje și echipamente înalt tehnologizate - SC DOMITORIS S.R.L.

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC DOMITORIS SRL

2013

915.900,00 FEDR 149.100, 00 Buget Stat

2 622 718,35 lei FEDR (83%) 426 954,15 lei bugetul de stat (14%) 2 854 738,27 lei FEDR (83%) 464 724,83 lei bugetul de stat (14%) 541 729,05 lei FEDR (83%) 88 188,45 lei bugetul de stat (14%) 670.079,52 FEDR 109.082,71 Buget Stat 526.450,03 FEDR 85.701,17 Buget Stat

a hizițio ar e utilaje performant e a hizițio ar e utilaje

a hizițio ar e echipamen te performant e Achizitonar e echipamen te Modernizre a procesului de productie achizitia de utilaje

Modernizar ea capacitatii de productie prin achizitia de utilaje si echipamen te inalt tehnologiza te Modernizar ea capacitatii de productie prin achizitia de utilaje si echipamen te inalt

IHS Romania_august 2016

tehnologiza te

131.

Creșterea o petiti ității e o o i e pri a hiziție de utilaje și modernizarea spațiului de producție și a i stalațiilor afere te , la SC ANPAL SRL

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC ANPAL SRL Tarlungeni

2013

132.

Dezvoltarea firmei S.C. BOMBARDIER TERMOPAN S.R.L. pri a hizițio area de utilaje performante Creşterea o petiti ităţii SC BONABEER SRL pri a hiziţia de utilaje pe tru staţia de sortare agregate minerale

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC Bombardier Termopan SRL Râș o SC Bonabeer SRL Râș o

finalizat

840.755,67 FEDR 136.867,20 Buget Stat 977.622.87 val. Neramburs 1.826.594,50 Total 1,735,975.50

in deruare

1,835,448.00

134.

A hiziţia de utilaje performante la SC Bombardier Termopan S.R.L

POSCCE Op. 1.1.1 A2

in deruare

3,170,838.72

135.

Di ersifi area a ti ităţii companiei SC PANITI IMPEX SRL A hiziție de utilaje pe tru dez oltarea a ti ității la SC EREN MONTAJ SRL Dez oltarea e o o i ă a SC JOUANEL MACHINE TOOLS SRL prin achizitionarea de utilaje i o atoare și produ ti e

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC Bombardier Termopan SRL Râș o SC Paniti Impex SRL Să ele SC EREN MONTAJ SRL

finalizat

4.587.204,54

In derulare

11.156,600.28

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC JOUANEL MACHINE TOOLS SRL

In derulare

5,251,293.00

Creșterea o petiti ității economice a SC Agricin SRL prin achiziția de utilaje performante Exti derea şi di ersifi area produ ţiei SC TEHNOINVEST & CO RECYCLING SRL prin a hiziţio area u or e hipa e te efi ie te şi î alt tehnologizate pentru recuperarea materialelor reciclabile sortate

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC Agricin SRL

In derulare

5,402,277.00

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC TEHNOINVE ST & CO RECYCLING SRL

In derulare

9,013,572.86

133.

136.

137.

138.

139.

POSCCE Op. 1.1.1 A2

POSCCE Op. 1.1.1 A1

Achizitie de utilaje si modernizre a spatiului de productie

IHS Romania_august 2016

Creşterea o petiti ităţii economice a SC Mapason Prod SRL pri i estiţii î echipamente Cresterea o petiti ității economice a SC METROM TRADING SA pri a hiziția de utilaje și e hipa e te Dezvoltarea S.C Euro Busines S.R.L pri a hiziţia de oi utilaje performante Dez oltarea o ti uă ; Introducerea de produse noi în produ ție la Ca pa k SRL

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC Mapason Prod SRL

In derulare

518,192.28

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC Metrom Trading SRL

In derulare

2,431,821.91

POSCCE Op. 1.1.1 A1

S.C Euro Busines S.R.L

In derulare

4,024,277.40

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC Campack SRL

In derulare

822,107.60

144.

Extindere linie de productie tur are ala a pri a hiziție de mijloace fixe performante

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC Metalsil Prod SRL

In derulare

9,742,132.17

145.

Creșterea o petiti ității LUMITECH SRL și î u ătățirea pote țialului de export pri automatizarea fluxului de produ ție

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC Lumitech SRL

In derulare

1,313,201.23

146.

A hiziția de e hipa e te pe tru dez oltarea a ti ității la SC Liss o SRL u . Brașo

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC Lisscom SRL

In derulare

507,692.01

147.

Creșterea o petiti ității Reproflex SRL prin achizitionarea unui echipament CTP performant

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC Reproflex SRL

In derulare

2,093,095.20

148.

Diversificare în vederea o solidării poziției de lider de piață Creșterea produ ti ității si competitivitatii S.C. AERO PART EXPERT S.R.L. prin a hiziția de utilaje perfor a te

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC Bilka Steel SRL

In derulare

4,534,329.75

POSCCE Op. 1.1.1 A1

S.C. AERO PART EXPERT S.R.L

In derulare

4,106,188.32

Moder izarea apa ităţii de produ ţie pri a hiziţia de utilaje şi e hipa e te î alt teh ologizate ‐ S.C. PLAMETCO S.R.L. A hiziția de utilaje tehnologice performante pentru di ersifi area produ ției î cadrul SC Roata Norocului SRL

POSCCE Op. 1.1.1 A1

S.C. PLAMETCO S.R.L.

In derulare

5,758,408.10

POSCCE Op. 1.1.1 A2

SC Roata Norocului SRL

In derulare

1,733,702.28

140.

141.

142.

143.

149.

150.

151.

IHS Romania_august 2016

152.

A hiziție de e hipa e te pe tru reșterea o petiti ității fir ei AATEQ S.R.L.

Nr. Crt.

POSCCE Op. 1.1.1 A1

SC AATEQ SRL

2013

757.469,54 FEDR 123. 309,00 Buget Stat

A hiziție de echipamen te

Numele proiectului

Sursa de Solicitant / Perioada de Bugetul Rezult fi a țare Beneficiar implementare ate PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE– AXA III – Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public 153. Dez oltare lo ală pri edu ație POSCCE Municipiul Finalizat 4,129,553 O flexi ilă-implementare Operatiunea Brașo 12.04.2012platfo platforma e-learning la nivelul 3.1.1 Apel 2 11.04.2014 rma Primăriei BV T.I.C. de elearni ng 154. Creșterea utilizării TIC la POSCCE ASOCIATIA Finalizat 86,728.08 ASOCIATIA ECOTURISTICA Operatiunea ECOTURISTICA TRANSILVANIA 3.1.1 Apel 2 TRANSILVA T.I.C. 155. Dezvoltarea sistemului POSCCE SC SMART Finalizat 65,444.10 i for aţio al al SC SMART Operatiunea DEEPA SRL DEEPA SRL 3.1.1 Apel 2 T.I.C. 156. Performanță IT în management POSCCE SC CHECKMARK Finalizat 55,797.52 Operatiunea MANAGEMENT 3.1.1 Apel 2 SRL T.I.C. 157. Dez oltarea o pete țelor de POSCCE Asociatia de Finalizat 122,480.27 o u i are, pri a hiziție Operatiunea Informatica si echipamente TIC 3.1.1 Apel 2 Dezvoltare T.I.C. Antreprenoriala – AIDA 158. Upgrade acces road a d și POSCCE SC Finalizat 64,179.92 infrastructura IT la SC Operatiunea ADONISIMPORT ADONISIMPORT EXPORT 3.1.1 Apel 2 EXPORT S.R.L. T.I.C. 159. A es la road a d și ser i ii POSCCE Fundatia Finalizat 114,470.60 o exe pe tru Fu dația Operatiunea Agapedia Agapedia România 3.1.1 Apel 2 T.I.C. 160. Creșterea o petiti ității POSCCE SC A MORELLI Finalizat 140,837.96 economice prin dezvoltarea Operatiunea IMPORT infrastructurii TIC a SC A Morelli 3.1.1 Apel 2 EXPORT SRL SRL T.I.C. 161. I u atățirea infrastructurii TIC POSCCE SC Reproflex Finalizat 126,318.80 și a a esului la road a d al SC Operatiunea SRL Reproflex SRL 3.1.1 Apel 2 T.I.C. 162. Upgradarea conexiunii la POSCCE Visual Fan SRL Finalizat 31.777,89 I ter et și a hiziție e hipa e te Operatiunea

IHS Romania_august 2016

TIC la firma Visual Fan SRL 163.

Upgrade a es road a d și i frastru tură IT a S.C. T&T Ca le System S.R.L.

164.

Upgrade a es road a d și i frastru tură IT la SC Mo do Com SRL

165.

Dotarea hard are și soft are a SC PROCAD IMOB SRL

166.

Upgrade a es road a d și infrastructura IT la SCM Modarom

167.

Susți erea utilizării TIC la SC LASER DT SRL

168.

Dezvoltarea infrastructurii pe tru rețeaua dida ti ă de al ulatoare și i ter et

169.

Upgradarea conexiunii la i ter et și î u ătățirea infrastructurii TIC la firma Style Advertising Upgrade a esului road a d și a i frastru turii IT a Aso iației Pui de Om

170.

171.

172.

Upgrade a esul uoad a d și infrastructurii IT la SC MAXI TOOLS SERV SRL

173.

Upgradarea conexiunii de i ter et și a hiziția de echipamente la SC ASCO TOOLS SA Sprijinirea accesului la road a d şi la serviciile conexe î adrul Fu daţiei U a itare Honterus Magazin virtual – soluție

174.

175.

u ătățirea a esului roiad a d și a i frastru turii IT la SC Techno Pro SRL

3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C. POSCCE

S.C. T&T Cable System S.R.L

Finalizat

104,385.68

SC Mondo Com SRL

Finalizat

27,025.53

SC PROCAD IMOB SRL

Finalizat

71,835.68

SCM MODAROM

Finalizat

107,786.07

SC LASER DT SRL

Finalizat

106.457,86

ASOCIATIA ACADEMIA CISCO

Finalizat

54,550.70

SC STYLE ADVERTISING SRL

Finalizat

37.566.45

ASOCIATIA PUI DE OM

Finalizat

125,466.92

SC Techno Pro SRL

Finalizat

125,007.50

SC MAXI TOOLS SERV SRL

Finalizat

93,297.60

SC ASCO TOOLS SA

Finalizat

109,676.76

Fundatia Umanitara Honterus

Finalizat

116,722.60

SC Asco Tools

2012-2013

38 504,95

a hizi

IHS Romania_august 2016

i o ati ă pe tru o pa ia ASCO TOOLS

Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C.

SRL Codlea

176.

Magazin virtual - soluţie i o ati ă pe tru o pa ia MICROTEK INTERNATIONAL

POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C.

Microtek International SRL Codlea

2012-2013

177.

Produ ti itate ridi ată a fir ei ASCO TOOLS SA pri a hiziţie de echipamente moderne

POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C.

SC Asco Tools SRL Codlea

2012-2013

178.

Upgradarea conexiunii la i ter et și a hiziția de echipamente la SC ASCO TOOLS SRL

POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C.

SC Asco Tools SRL Codlea

2011-2014

179.

Sistem informatic integrat pentru administrarea fir ei şi comunicarea cu partenerii de afaceri

POSCCE Operatiunea 3.1.1 Apel 2 T.I.C.

Icco-Systems SRL Ghimbav

2011-2013

180.

Sprijinirea accesului la internet și la serviciile conexe

SC DRACOM TRADING SRL

181.

Spriji irea a esului la i ter et și la serviciile conexe

POS CCE Axa prioritara 3.1.1 CONTRACTE PRELUATE POS CCE Axa prioritara 3. CONTRACTE PRELUATE

SC ELECTRO PLUS COMPANI SRL

2013

lei FEDR 8 054,85 lei bugetul de stat 38 299,11 lei FEDR 8 011,79 lei bugetul de stat 2 527 376.88 lei (1 064 998.28 lei valoare neramburs a ilă 54 317,3683 lei FEDR (82,7%) 11 362,6417 lei bugetul de stat (17,3%) 491 013,06 lei FEDR 102 714,94 lei bugetul de stat 53.217.00

ionare echip ament e it

27.845.10

Sprijin irea acces ului la intern et si la servici ile conex e Achizi tionar e echip

a hizi ionare echip ament e it a hizi ionare echip ament e it

a hiziț ionare soft și echip ament e it

a hizi ionare echip ament e it

IHS Romania_august 2016

182.

Dezvoltarea sistemului informațional al SC SMART DEEPA SRL

Nr. Crt.

Numele proiectului

POSCCE Axa 3.1.1.

Sursa de fi a țare

SC SMART DEEPA SRL

Solicitant / Beneficiar

Perioada de implementare

2014

Bugetul

37793,693 3 FEDR 7906,0567 5 Buget Stat

ament e specifi ce Invest itii specifi ce

Rezultate

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE– AXA IV – Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in aprovizionare, in contextul combaterii schimbarilor climatice 188. Creșterea efi ie ței POSCCE Axa 4 SC Fabrica 1.067.008 energetice la SC Fabrica Energie de Scule de S ule Râș o SA Râș o SA

Nr. Numele proiectului Sursa de Solicitant / Perioada de Bugetul Rezultate Crt. fi a țare Beneficiar implementare PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE– AXA 1 - Exti derea și oder izarea siste elor de apă și apă uzată 189. Exti derea şi rea ilitarea POS MEDIU Axa COMPANIA 2009-2013 794,611,641 Proiectul sistemelor de alimentare Prioritara 1 APA BRAȘOV 2009 - 2015 a operă u apă şi a alizare î "Extinderea si SA (AA nr. aglomerari judeţul Brașo modernizarea 3/2013) Braşo , sistemelor de Codlea, Rupea, apa si apa Prejmer, uzata" Moieciu). Indicatorii fizici ai proiectului: 1. Apa potabila - Statii de tratare noi si reabilitate – 3 - Reabilitarea si extinderea conductelor de aductiune – 55 Km / 7,855 km - Reabilitare si extindere retele de distributie apa – 162,6 Km - Rezervoare noi si reabilitate – 7 2. Apa uzata

IHS Romania_august 2016

- Statii de epurare apa uzata – 5 - Statii noi si reabilitate pompare ape uzate – 9 - Extindere canale colectoare – 172,4 Km - Reabilitare canale colectoare – 6,4 km

Nr. Numele proiectului Sursa de Solicitant / Perioada de Bugetul Crt. fi a țare Beneficiar implementare PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE– AXA 1 - Exti modernizarea sistemelor de apă și apă uzată 183. Conservarea POS Mediu Aso ia ia 2013-2015 2,364,153 spe iilor şi Axa Prioritara RENATUROPA habitatelor din 4ariile protejate Implementare Poienile cu narcise a sistemelor de la Dumbrava adecvate de Vadului, Muntele Management Tâmpa şi Leaota pentru Protectia Naturii

184.

Managementul durabil al ariilor protejate Du ră iţaRotbav-Măgura Codlei, Pădurea Bogăţii şi Pădurea Bogată

POS Mediu A a Prioritară 4 Implementare a sistemelor adecvate de management pentru prote ia naturii, Domeniu major de i ter e ie Dezvoltarea

Aso ia ia Renaturopa

2013-2015

2 364 153 lei din care 2 127 738 lei fonduri UE

Rezultate derea și Elaborare / revizuire a planurilor, strategiilor şi a ăsurilor de management al ariilor naturale protejate şi alte a ti ită i o e e a ti ită i preliminare ăsurilor o rete de i esti ii sau conservare), a ti ită i de consultare, o ştie tizare şi informare Elaborare /revizuire a planurilor, strategiilor şi a ăsurilor de management al ariilor naturale protejate şi alte a ti ită i o e e a ti ită i preliminare ăsurilor o rete de i esti ii sau conservare); a ti ită i de

IHS Romania_august 2016

infrastructurii şi a pla urilor de management pentru protejarea iodi ersită ii şi re elei Natura 2000

Nr.

Numele proiectului

Sursa de

consultare, o ştie tizare şi informare. Asigurarea starii de conservare fa ora ilă a spe iilor și habitatelor de interes ațio al/ o u itar din ariile protejate Du ră i a-RotbavMăgura Codlei, Pădurea Bogă ii şi Pădurea Bogata .Obiective specifice: 1. Asigurarea unui management eficient al speciilor și ha itatelor ariilor protejate Du ră i a-RotbavMăgura Codlei, Pădurea Bogă ii şi Pădurea Bogata pri ela orarea și aprobarea planurilor de management în o orda ă u legisla ia î igoare . I u atățirea nivelului de informare şi o ştie tizare î râ dul populației din zonele limitofe ariilor protejate și a grupurilor interesate, cu privire la necesitatea protejarii patrimoniului natural al siturilor Du ră i a-RotbavMăgura Codlei, Pădurea Bogă ii şi Pădurea Bogata

Solicitant /

Perioada de

Bugetul

Rezultate

IHS Romania_august 2016

Crt. fi a țare Beneficiar PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA 185. Accesibilizarea PNDR ăsura Municipiul fondului forestier 125b Brașo proprietatea pu li ă a Brașo ului, pri construirea de drumuri noi și reabilitarea de drumuri forestiere existente 186. Î u ătățirea PNDR , Axa Municipiul valorii economice a prioritara 1, Brașo pădurii pri Măsura 122 u părarea de e hipa e te și ași i și pri producerea de puieți de î altă calitate pentru Fondul Forestier proprietate pu li ă a mun. Brașo 187. Proiect Integrat PNDR ăsura Comuna pentru dezvoltarea 322 Tărlu ge i infrastructurii în Co u a Tărlu ge i

188.

189.

190.

implementare Finalizat

6 481 673 949 740 Euro

Drumuri forestiere reabilitate=1.8696 km; Drum nou Crucur=9.673 km; Suprafața de pădure accesibilizata=2.979 , 7 ha

În implementare ăsuri de tra ziție . Termen de finalizare Iunie 2016

4 358 945 510 832 Euro

Î fii țare pepi ieră sil i ă pe . ha; Cumpărare utilaje e esare lu rărilor

Finalizat

2 152 685 Euro

1. Pod peste râul Tărlu g și dru de acces la Târgul Auto Tărlu ge i 2. Reabilitare str. Repu li ii și str. Tărlu gului 3. Iluminat public în cartierul Scriitorilor și I depe de ței 4. Construire imobil u desti ație de reșă . Lu rări de i ter e ție la Că i ul Cultural Crearea unui parc în centrul comunei

Inființare și a e ajare spațiu public de recreere Dotare Casa de Cultură Feldioara

PNDR ăsura 413 (GAL Tinutul Bârsei) PNDR Măsura 413 (GAL Tinutul Bârsei)

Comuna Hăr a

Finalizat

150 000 Euro

Comuna Feldioara

Finalizat

73 399 Euro

A hiziție autospe ială

PNDR Măsura 413 (GAL

Comuna Feldioara

Finalizat

109 273 Euro

Dotarea casei de ultură u instrumente muzicale, costume populare și i stalație de sonorizare SVSU Feldioara dotat cu

IHS Romania_august 2016

191.

192.

193.

194.

195.

196.

197.

198.

199.

200.

autospe ială oder ă si echipamente conexe Clădirea Pri ăriei Hăl hiu rea ilitată

pentru stingerea incendiilor

Tinutul Bârsei)

Reabilitarea Clădirii Pri ăriei Hăl hiu Dotarea ansamblului folcloric si a caminului cultural din comuna Hăl hiu A hiziție autogreder pentru rețeaua de dru uri din comuna Hăl hiu Rea ilitare și extindere Camin Cultural comuna Crizbav Promovarea turismului în lo alitățile comunei Feldioara și o u ele limitrofe Strategia de Dezvoltare Locală GAL-Aso iația de Dezvoltare Dura ilă Curbura Carpaților Reabilitare și extindere drum forestier Valea Mare - Crizbav, com. Crizbav Î fii țare Ce tru de informare si promovare turisti ă î o u a Cristian Modernizare drumuri forestiere î pădurea o u ală a municipiului Codlea Reabilitare drumuri forestier Tărlu g, L

PNDR Măsura 413 (GAL Tinutul Bârsei) PNDR Măsura 413 (GAL Tinutul Bârsei)

Comuna Hăl hiu

Finalizat

199 972 Euro

Comuna Hăl hiu

Finalizat

30 367 Euro

Costume populare și î ălță i te adecvate programului artistic

PNDR Măsura 413 (GAL Tinutul Bârsei)

Comuna Hăl hiu

Finalizat

140 933 Euro

Autogreder a hiziționat

PNDR Măsura 413 (GAL Tinutul Bârsei)

Comuna Crizbav

Finalizat

185 336 Euro

Că i Cultural reabilitat

PND Măsura 313

Comuna Feldioara

Finalizat

127 936 Euro

Centru de I for are Turisti ă

PNDR 431.1

ăsura

Comuna Prejmer

Finalizat

39 760 Euro

Strategia GAL Cur ura Carpaților

PNDR 125b

ăsura

Comuna Crizbav

Finalizat

1 215 422 Euro

Dru rea ilitat și extins

Comuna Cristian

Finalizat

97 208 Euro

Centru de I for are Turisti ă

PND Măsura 313

PNDR 125b

ăsura

Municipiul Codlea

Finalizat

943 959 Euro

PNDR 125b

ăsura

Municipiul Să ele

Finalizat

1 008 425 Euro

IHS Romania_august 2016

201. 202.

= 10,30 km Mu i ipiul Să ele Modernizare drumuri forestiere I u ătățirea valorii economice a pădurii pri a hizițio area de e hipa e te și ași i, pre u și producerea de puieți forestieri de calitate pentru fondul forestier proprietate a orașului Râș o

Nr. Crt.

Numele proiectului

ALTE FINANTARI 203. i-Locate

204.

PNDR ăsura 125b PNDR Măsura 122

Sigura ța î turism-pentru un mediu sigur în orașele turisti e

Sursa de fi a țare

Orasul Râșnov

Finalizat

1 342 125 Euro

Orasul Râșnov

Finalizat

542 060 Euro

Solicitant / Beneficiar

Perioada de implementare

Bugetul

Proiect de cercetare finantat de CE prin programul ICT Policy Support CIP7 Theme 2

Municipiul Brașo partener pilot in cadrul unui consortiu de 24 parteneri

În implementare 01.01.201431.12.2017

4.7 mil euro

Forumul European pentru Securitate Ur a ă

Municipiul Brașo

finalizat

470 000

Rezultate

Un centru virtual pe tru date spațiale cu caracter deschis, izâ d lo ații interioare ale unor spații publice din Brașo (spitale, muzee, clădiri administrative) Realizarea de studii: a aliza ri i alită ii la nivelul municipiului, studiu cu privire la rela ia rezident - turist şi impactul economico-social resi it de rezide ii raşo e i, cercetare a titati ă î ederea e aluării riscurilor percepute pe timpul vizitei în Braşo şi identificarea solu iilor de diminuare a acestora, cercetare alitati ă în vederea ide tifi ării u or

IHS Romania_august 2016

205.

FOOD - Framework for Optimizing the Process of Feeding

Programul AAL (The Ambient Assisted Living Joint Programme ) proiect pilot

Municipiul Brașo

Finalizat 2010 - 2015

206.

Centru de zi pe tru opii aflaţi î situaţii de ris di oraşul Zăr eşti, CZ-59/BV

UAT oraşul Zăr eşti

15/10/201330/09/2016

530.001 lei (inclusiv TVA), din care: BDCE 267.52 lei Guvernul Romaniei 77.583 lei ; Bugetul local 184.854 lei

207.

Modernizare drum comunal DC 50 A Zăr eşti- Plaiul Foii, de la km 0+830 la km 11+050- contract de fi a ţare nr.11068/ 15.06.2015

Proiectul privind dezvoltarea la nivel local a serviciilor comunitare de prevenire a separării copilului de fa ilia sa şi instruirea personalului aferent, conform HG nr.928/2007 pentru ratificarea Acorduluicadru de împrumut dintre Ro â ia şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei Programul Na io al de Dezvoltare Lo ală; Subprogram: ,,regenerarea ur a ă a u i ipiilor şi oraşelor’’;

UAT oraşul Zăr eşti

2015- 2018

7.035.059,80 lei; din care buget de stat: 6.694.593,11 lei

ăsuri de redu ere a i fra tio alită ii şi identificarea unor dire ii strategi e u privire la securitatea în turism. Ajutorarea persoanelor vârstnice prin asigurarea unor dotări ale lo ui țelor u scopul de a î u ătăți alitatea ieții a estora. Beneficiari: 9 Clădire o struită şi dotată

Rea ilitarea şi modernizarea a 10,22 km de drum local

IHS Romania_august 2016

208.

209.

Rea ilitare și rețele de distri uție a apei potabile etapa a II-a și exti dere rețele de canalizare e ajeră î orașul Zăr ești Reabilitare, exti dere rețele de apă pota ilă etapa a II-a și exti dere rețele de canalizare e ajeră î orașul Zărnești

Domeniul: ,,construirea/ modernizarea / reabilitarea drumurilor publice lasifi ate şi încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri publice, drumuri de interes local, respectiv drumuri o u ale şi/ sau drumuri publice din interiorul lo alită ii’’ Rea ilitarea și extinderea infrastructurii de apă și apă uzată, Ministerul Mediului

Programul Na io al de Dezvoltare Lo ală; Subprogram: ,,regenerarea ur a ă a u i ipiilor şi oraşelor’’; Domeniul: ,,realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea sistemelor de canalizare si statii de epurare ape uzate’’

UAT orasul Zăr ești

2008-2013 (pâ ă la aprobarea PNDL, proiect preluat în cadrul PNDL)

622502,99 lei

Apal rețea și ra șa e te; Canalizare- 13.389 l rețea și ra șa e te; stații de po pare ape uzate.

UAT orasul Zarnesti

2015-2018

5.944.220,59 lei

Apa- 1500 ml, branșamente 70; canalizare- 8.000 l, ra șamente 650; 2 stații de epurare ape

IHS Romania_august 2016

210.

211.

212.

213.

Revizuirea Planului de management al Par ului Națio al Piatra Craiului și Sitului Natura 2000 ROSCI0194 Piatra Craiului Exti derea și modernizarea siste elor de apă uzată di o u a Prejmer pentru ur ătoarele obiective aferente etapei 1 1. Sistem de distri uție apă pota ilă Prej er Etapa 1 2.Sistem de canalizare ape uzate menajere Prejmer-Etapa 1 . Stația de epurare Prejmer Etapa 1 (modul 1) VIRGO - Virtual registry of the GrOund Infrastructures

RNP Administratia Parcului Național Piatra Craiului

6/17/2013

1165554.11

Promovarea iodi ersității și prote ția aturii (inclusiv NATURA 2000)

Fi a țare nerambursabil ă di fo dul de Coeziune Fi a țare nerambursabil ă de la ugetul de stat Fi a țare di o tri uția lo ală

UAT Prejmer

30.10.201530.06. 2016

38.522.806 lei

În curs de implementare

Proiect de cercetare fi a țat prin Programul FP 7

În implementare 01.01.201431.12.2017

314,422 (buget pt u Brașo

Un registru virtual al datelor geospațiale despre teritoriu și al infrastructurii de utilități di Brașo

CITY PULSE - RealTime IoT Stream Processing and Large-scale Data Analytics for Smart City Applications

Proiect de cercetare finantat prin Programul FP 7

Municipiul Brașo partener pilot în cadrul unui o sorțiu de 12 parteneri Age ția Metropolita ă Brașo partener întru o sorțiu format din 10 parteneri

În implementare 01.09.201331.08.2016

34.100 euro (bugetul AMB)

Dezvoltarea, o stru ția și testarea unei arhitecturi informatice ce va fi utilizată pe tru a aliza și procesarea pe s ară largă, î ti p real, a unor fluxuri de date diverse pentru extragerea de i for ații rele a te într-un mediu specific urban. Apli ații u rol demonstrativ dezvoltate pe baza platformei e țio ate or fi

IHS Romania_august 2016

214.

E_chilibru- o ouă abordare a vieții familiale cu cea profesionala

POSDRU Axa prioritara 6, DMI 6.3

Municipiul Brașo

Finalizat

20,514,656.56

215.

Co stru ția variantei de ocolire Brașo Tro so I DN1-DN11,tronson II DN 11-DN și tronson III DN13 – DN1

POS Transport Axa prioritara 2. DMI 2.1. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere nationale

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România

În derulare

425,258,817

216.

EME NATURA 2000 - Ma ageri Efi ie ți pe tru o rețea Natura 2000 Eficientă

LIFE + Informare si comunicare

Fundatia PROPARK

Finalizat

513,114

implementate în u i ipiul Brașo Realizarea de a alize şi er etări la i el a io al u privire la concilierea ie ii fa iliale u ea profesio ală; Formarea profesio ală; Dezvoltarea a trei e tre de e ele ă care vor asigura servicii de îngrijire a copiilor pe timpul zilei; Centrele vor oferi ser i ii şi asiste ă edu a io ală pe tru opii, suport şi sprijin pentru mame, vor gestiona baza de date cu baby-sitters alifi ate şi le or acorda sprijin în desfasurarea a ti ită ii lor. Construcția a 18,556 km de drum la două benzi pe sens (din care 4,924 km lărgire la patru benzi), construcția a 6 poduri, 8 pasaje, 5 noduri rutiere, 45 de podețe și 2 parcări. Furnizare programe de training în comunicare ; Realizare ghiduri de planificare strategi ă pe tru managementul durabil al resurselor naturale pe patru componente

IHS Romania_august 2016

Capitolul 1: Co textul ur a și ide tifi area pri ipalelor pro le e și provo ări la ivel lo al Age da Teritorială a U iu ii Europe e ide tifi ă ele e te o u e pe tru Statele e re, a e tuâ d asupra provo ărilor de ografi e di pu t de vedere teritorial și so ial, segregării grupurilor vul era ile, s hi ărilor li ati e și de ediu, provo ărilor e ergeti e e a e i ță o petitivitatea regio ală, pre u și asupra pierderii iodiversității, reșterii vul era ilității patri o iului atural, a peisajului și patri o iului ultural. Politi ile teritoriale și i terve țiile pri i vestiții tre uie să ur ăreas ă:     

Dezvoltarea teritorială poli e tri ă și e hili rată e reprezi tă ele e tul- heie al realizării oeziu ii teritoriale; Î u ătățirea o e tivității teritoriale pe tru i divizi, o u ități și î trepri deri e poate asigura a esi ilitatea e hita ilă la servi iile de i teres ge eral, i for ații și u oaștere; Î urajarea dezvoltării i tegrate î orașe, zo e rurale și spe ifi e ți â d seama de unicitatea caracteristicilor acestora; Asigurarea o petitivității glo ale a regiu ilor pe aza e o o iilor lo ale puter i e; Asigurarea u ei fu țio ări a siste elor e ologi e, pre u și prote ția și î u ătățirea patri o iul ultural și atural.

Î a est se s, i vestigarea pro le ati ii teritoriale a zo elor ur a e fu țio ale, diag osti area stării a tuale, a te di țelor și evoilor de dezvoltare reprezi tă pu tul de ple are î pla ifi area i vestițiilor. Capitolul de față defi ește o textul ur a al Zo ei Metropolita e Brașov, ide tifi ă aspe tele heie, pro le ele și provo ările u are se o fru tă, di perspe tiva pri ipalelor se toare de dezvoltare, după u ur ează: . . Oa e i și spațiu 1.2. Economie . . Turis , ultură și re reere . . Mediu și s hi ări li ati e . . A esi ilitate și o ilitate . . Utilități pu li e . . Lo uire și servi ii pu li e

IHS Romania_august 2016

1.1. OAMENI SI SPATIU

. . . Defi irea zo ei, rețeaua de lo alități, stru tura aso iativă . . . Profilul spațial și fu țio al 1.1.3. Localizare, caracteristici naturale, scurt istoric . . . De ografie și igrație 1.1.5. Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dezvoltare

Considerații generale: Zo a Metropolita ă Braşov i lude o u ită i ur a e şi rurale e reu es u u ăr de . 1 locuitori (2015) şi se î ti de pe o suprafa ă de , k p. Co stituită î jurul u i ipiului Brașov ca un spa iu geografi o pa t, zo a reprezi tă Polul de Creștere al Regiunii de Dezvoltare 7 Centru (care upri de jude ele Al a, Braşov, Covas a, Harghita, Mureş şi Si iu . Zo a Metropolita ă Brașov este supusă pro esului de e hili rare a provo ărilor de ografi e u resursele de tere , u fo dul o struit și apa itatea de asigurare de servi ii. S hi ările de ografi e ale zo ei vi di trei dire ții, i terdepe de te: redu erea populației, î ătrâ irea a esteia și igrația, ge erâ d u grad sporit de i ertitudi e atu i â d se realizează pla ifi area dezvoltării teritoriului, odurile de deplasare î tre și î i teriorul ZMB, o stru ția de lo ui țe, asigurarea de servi ii pu li e de i teres ge eral și o servarea dura ilă a resurselor. Fără a le per epe a fa tori egativi, a este s hi ări soli ită o ouă perspe tivă și oi etode î pla ifi area teritoriului și fi a țarea i vestițiilor are să preia s hi ările a titative și să asigure resurse a olo u de este evoie, u ou desig ur a și ar hite tural, ai flexi il î a oferi u răspu s s hi ărilor socio-de ografi e și î asigurarea oeziu ii teritoriale î tre UAT-urile asociate. Motivația și o ie tivul analizei: Di a i a igrației de ografi e și ea rezide țială u au a eleași te di țe și u su t spațial-omogene. Teritoriul ZMB poate oferi ai ulte oduri de utilizare a tere urilor, i tegrâ d stru tura de ografi ă u a tivitățile e o o i e, susți ute de resursele aturale existente. Crearea unui echilibru între zonele cu o e trare de ografi ă și e o o i ă și ele u o populație î ătrâ ită sau u e tre ur a e slă ite reprezi tă dire ția strategi ă de a ordare a a alizei zo ei etropolita e. Obiectivul analizei ur ărește pre izarea aspe telor de ografi e, a o dițiilor de dezvoltare a resursei u a e di zo ele ur a e și rurale î s opul fu da e tării politi ilor e o o i e, so iale și teritoriale pri identificarea zonelor de dezvoltare sau de reabilitare, pe baza ara teristi ilor a plasării a estora, pe tru a o solida stru tura spațială a ZMB la ivel lo al și regio al2. . . . Defi irea zo ei, rețeaua de lo alități, stru tura aso iativă 1

conform datelor statistice (provizorii) la 1 iulie 2015, de pe INSSE TEMPO online Notă privi d etodologia utilizată î prelu rarea datelor și i for ațiilor ulese: Sursele datelor statistice utilizate în elaborarea acestui capitol sunt: Anuarul Teritorial al județului Brașov – 2014 (2016), Statististici INSSE – baza TEMPO o li e și Re e să â tul Populației și Lo ui țelor . Pe tru o i agi e ât ai apropiată de realitate, s-au utilizat datele ele ai oi INSSE TEMPO o li e și A uarul Teritorial al județului Brașov – 2014 ) și, deși sursele utilizate su t re u os ute și ofi iale, există difere țe î tre datele fur izate pe tru a eeași perioadă de ti p. 2

IHS Romania_august 2016

Zo a Metropolita ă Braşov a apărut, i ițial, î ur a ela orării Planului de Dezvoltare Dura ilă pentru Muni ipiul Braşov, î a ul . U a di tre pri ipalele dire ii ide tifi ate î a el do u e t strategi era asigurarea u ei ola orări efi ie te u o u ită ile î ve i ate u Mu i ipiul Braşov, î vederea eli i ării a tivită ilor i dustriale polua te di i teriorul u i ipiului şi relo area lor î afara spa iilor puter i ur a izate. A eastă dire ie de a iu e a dus la rearea u ei orga iza ii o guver a e tale - Age ia Metropolita ă pe tru Dezvoltare Dura ilă Braşov - AMB. Î

azul Braşovului, rolul de pol a io al de reştere este î depli it pri Zo a Metropolita ă Braşov, o stituită u respe tarea prevederilor art. , lit. j şi art. , ali . di Legea r. / , a ad i istra iei pu li e lo ale u odifi ările şi o pletările ulterioare. Polul de Creştere Brașov a fost o stituit î aza HG / , pe tru dese area polilor de reştere şi a polilor de dezvoltare ur a ă î are se realizează u prioritate i vesti ii di progra ele u fi a are o u itară şi a io ală. Co for POR 2007, a esta se defi ește a "u teritoriu al ătuit di tr-un mare centru urban (municipiu de rang 0 sau , o f. Legii / şi zo a sa de i flue ă areal de a tre are ". În acest moment, AMB are statut de Aso ia ie de Dezvoltare I ter o u itară, o stituită la ivelul Polului de Creştere Braşov. Dezvoltarea e o o i ă a Zo ei Metropolita e Braşov depi de de apa itatea de a ge era teh ologii şi produse o petitive. Di a est pu t de vedere, politi ile lo ale de dezvoltare vizează orie tarea i vesti iilor fi a ate pri progra ele opera io ale ătre se toarele u de vor ge era axi u de i pa t, î spe ial î ter e i de atragere de i vesti ii şi dezvoltare e o o i ă. În prezent (august 2016), membrii acestei orga iza ii su t:  Co siliul Jude ea Braşov,  Mu i ipiul Braşov,  Mu i ipiul Să ele,  Municipiul Codlea,  Oraşul Râş ov,  Oraşul Ghi av,  Oraşul Zăr eşti,  Oraşul Predeal,  Comuna Sânpetru,  Co u a Hăr a ,  Comuna Prejmer,  Co u a Tărlu ge i,  Comuna Bod,  Co u a Hăl hiu,  Comuna Cristian,  Comuna Crizbav,  Comuna Feldioara,  Comuna Vulcan,  Comuna Budila. Zo a Metropolita ă Braşov reprezi tă u spa iu geografi o pa t, e i lude lo alită ile aflate î i ediata ve i ătate a Braşovului astfel:  la ord lo alită ile: Bod, Hăl hiu, Sâ petru, Criz av, Feldioara  la vest lo alită ile: Cristia , Ghi av, Codlea, Zăr ești și Vul a  la sud lo alită ile: Râş ov, Predeal  la est lo alită ile: Să ele, Hăr a , Prej er, Tărlu ge i, Budila

IHS Romania_august 2016

Di pu t de vedere al profilului re elei de lo alită i PATN ur ătoarea o po e ță:

zo a

etropolita ă Brașov are

Lo alită i ur a e:  u i ipiu de i porta ă ațio ală / lo alitate ur a ă de ra g I – u i ipiul Brașov, reşedi ă de jude – centru economico-so ial și u iversitar u fu iu i o plexe se u dare şi terțiare – administrative, politice, cercetare-dezvoltare, î vă ă â t superior. Este de ase e ea u od de o u i a ii ruier și feroviar , du late de servi ii și dotări pu li e u rol la ivel județea o rotirea să ătă ii, î vă ă â t, ultură, sport, o er , fi a iar- a are ; Brașov este o siderat a fi pol ațio al u pote țial FUA3 și pote ial etropolita MEGA4 pe termen lung;  u i ipii de i porta ță județea ă / lo alități ur a e de ra g II: u i ipiul Să ele și u i ipiul Codlea, u profil se u dar și terțiar, dotate u u ită i de servire teritorială;  orașe de i porta ță lo ală și regio ală / lo alitate ur a ă de ra g III: stațiu i turisti e de ivel ațio al – oraşul Râş ov și oraşul Predeal, și orașele Ghi av și Zăr eşti, u profil se u dar și terțiar, de i porta ă lo ală. Lo alită i rurale:  o u o u  o u o u

e u a tivită i predo i a t terțiare: o u a Sâ petru, o u a Hăr a , o u a Bod, a Hăl hiu, o u a Criz av, o u a Feldioara; e u a tivită i predo i a t se u dare și terțiare: o u a Budila, o u a Prej er, a Tărlu ge i, o u a Cristia și o u a Vul a .

Tabel 1.1 - U itățile ad i istrativ-teritoriale o po e te ale Zo ei Metropolita e Brașov Unitatea Lo alități Suprafața Populația Populația Densitatea administrativcomponente totală sta ilă – 2011 sta ilă - 2014 populației teritorială (intravilan) (RPL 2011) (INSSE TEMPO) 2014 kmp5 Municipiul Braşov 267,32 253200 291490 1090 Braşov Poiana Brasov (110,56) Municipiul Codlea 126,00 21708 26192 207 Codlea (109,1) Municipiul Să ele 32,086 30798 35638 110 Să ele (22,37) Oraşul Ghi av Ghimbav 27,71 4698 5885 212 (9,90) Oraşul Predeal Pârâul Rece 58,39 4755 5282 90 Predeal (14,71) Ti ișu De Jos Ti ișu De Sus Oraşul Râş ov Râş ov 152,25 15022 17481 114 (108,2) Oraşul Zăr eşti Tohanu Nou 204,75 23476 26747 130 Tohan Blocuri (34,18) Tohanul Vechi Tohă i ă Zăr ești 3

Studiile ESPON . . dezvoltă o eptul Zonă Fun țională Ur ană o pusă di tro zo ă ur a ă o pa tă parte di tr-un bazin de forță de u ă are graviteză î jurul zo ei o pa te. Di pu t de vedere u eri zo a o pa tă tre uie să o ți ă el puți 15 lo uitori iar zo a î o jurătoare el puți lo uitori țări i i și lo uitori țări ari . 4

Zo e de Creștere Metropolita ă Europe ă datele statisti e privi d suprafețele lo alităților pe tru orașe și u i ipii su t preluate di aza de date INSSE TEMPO o li e pe tru a ul și pe tru o u e de pe site-ul prefe turii Brașov: http://www.prefecturabrasov.ro 5

IHS Romania_august 2016

Comuna Bod Comuna Budila Comuna Cristian Comuna Crizbav

Bod Colonia Bod Budila Cristian

33,56 (4,85) 59,15 (1,50) 27,73

Crizbav 53,13 Cutuș (1.28) Comuna Colonia 76,00 Feldioara Re o stru ția (9,00) Feldioara Rotbav Comuna Hăr a 52,79 Hăr a Podu Oltului (11,06) Co u a Hăl hiu Hăl hiu 57,97 Satu Nou (4,32) Comuna Lunca Câlnicului 68,26 Prejmer Prejmer (10,73) Stupinii Prejmerului Comuna Sânpetru 39,34 Sânpetru (5,32) Comuna Cărpi iș 135,66 Tărlu ge i Pur ăre i (38,4) Tărlu ge i Zizin Comuna Vulcan Colonia 1 Mai 42,37 Vulcan (5,06) Zona 18 U.A.T. 1514,39 Metropolita ă (503,24) Brașov Sursa – Re e să â tul Populației și Lo ui telor

3994

4663

138

4197

4486

4490

4889

176

2518

2706

6154

7327

5402

5939

112

4218

4753

8472

9586

140

4819

5294

134

8320

9019

4567

4964

117

410808

472341

311

/ baza de date INSSE TEMPO online 2014

Fișele lo alităților, upri zâ d i for ații di O servatorul Teritorial Anexa 1.1.

www.observatorulteritorial.ro se găses i

IHS Romania_august 2016

Figura 1.2 - Lo alități o po e te Zo a Metropolita ă Brașov – 2016

. . . Profilul spațial și fu țio al Mu i ipiul Brașov este u ul di tre odurile axei de dezvoltare teritorială Brașov-Ploiești-Bu urești-Giurgiu, axă stru tura tă a dezvoltării părții de sud a Ro â iei. A easta leagă polii ur a i e țio ați u regiu ea i ediat î ve i ată și u pri ipalele axe de dezvoltare și de tra sport de pe upri sul teritoriului Ro â iei – Lu a Du ării, Valea Prahovei et . La ivel a io al, arealul etropolita Braşov are o pozi ie geografi ă favora ilă, situâ du-se cam în centrul țării. Lo alizarea u i ipiului Brașov la o dista ță de k față de Bu urești, la k față de Si iu, la k față de Pitești, la k față de Târgu Mureș și k față de Ba ău, fa e a a esta să fie u centru polarizator în sine, pri fluxurile de avetis , e o o i e și de tra sport. Asigurarea legăturilor terestre se realizează pri tr-o re ea ogată de ăi de o u i a ie rutieră şi feroviară DN , DN A, DN , DN 11, DN 73, DN 73B, magistralele feroviare 200, 300 si 400). Zo a etropolita ă Brașov are o suprafață totală de , k p, di tre are , k p aparți lo alităților ur a e și , k p, elor rurale. Di a easta, , % su t tere uri aflate î proprietate privată, iar , % su t î proprietate pu li ă. Î eea e privește odul de utilizare a tere urilor, % di tre a estea au desti ație agri olă, ea ai are parte fii d tere uri ara ile % , pășu i % , fâ ețe % . Di totalul suprafețelor eagri ole distri uția a estora este ur ătoare: păduri % , o stru ții % , ăi de o u i ații % și tere uri degradate și eprodu tive % .

IHS Romania_august 2016

Figura 1.3 – Distri uția tere urilor la ivelul zo ei Metropolita e Brașov, după u desti ație agri olă și tere uri u alte desti ații

Sursa – A uarul Teritorial al județului Brașov

odul de utilizare – terenuri

- 2014

Î o parație u a ul , se o servă o s ădere a suprafețelor agri ole u , % peste . de he tare , î favoarea zo elor o struite, atât u desti ație rezide țială, ât și e o o i ă par uri i dustriale, logistice, centre comerciale etc.). Figura 1.4 - Modul de uitilizare a tere urilor, pe lo alități, pe tru ZMBv

IHS Romania_august 2016

Figura 1.5 - Suprafața ad i istrativă a Zo ei Metropolita e Brașov, după (2014)

Sursa – A uarul Teritorial al județului Brașov

odelul de utilizare a tere urilor

- 2014

Î eea e privește odul de utilizare al tere urilor pe lo alități, se poate o serva ă tere urile ara ile o upă peste % di suprafața totală î azul lo alităților Ghi av, Bod, Hăl hiu, Hăr a și Prej er, acestea având cele mai bune perspe tive de dezvoltare a a tivității de ultură a erealelor. Pășu ile și fâ ețele su t ai exti se la ivelul lo alităților Codlea, Să ele, Râș ov, Bod, Hăr a , Sâ petru, Țărlu ge i și Vul a u peste % , u perspe tive u e de dezvoltare a zooteh iei. Livezile su t puți preze te, di auza li ei și geografiei, si gurele două lo alități u peste ha fii d Hăr a și Sâ petru. Pădurile o upă o suprafață i porta tă la ivelul zo ei etropolita e, la ivel lo al, ele ai i e î pădurite u ități ad i istrative su t: Predeal u peste % , Brașov, Zăr ești și Să ele peste % , Râș ov, Budila peste % , ur ate de Codlea, Criz av și Țărilu ge i peste % . Î s hi , teritoriile lo alităților o po e te ZM au u i di e al suprafețelor u o stru ții i , su %, ex epție fă â d orașul Ghi av u aproape % suprafețe o struite . Di totalul suprafeței ad i istrative a polului de reștere, , k p su t tere uri situate î i travila , %% di total . Față de a ul , î zo a etropolita ă suprafața i travila ă a res ut î edie u . %. Pe tru u i ipiul Brașov reșterea suprafeței i travila ului este de doar , %, sub media ZM. Localitățile u ea ai are reștere su t: o u a Hăl hiu, o u a Țărlu ge i, orașul Râș ov, o u a Prej er, orașul Ghi av și o u a Sâ petru. La polul opus, o u a Vul a este ea are a î registrat o s ădere spe ta uloasă a zo elor o struite, de % pe tru a ul , față de a ul . Tabel 1.6 - Evoluția zo elor o struite î Zo a Metropolita ă Brașov Unitatea administrativ% de schimbare între 2010 2011 2012 2013 2014 teritorială şi Mu i ipiul Braşov 3064 16191 16191 16191 3182 +3.85% Municipiul Codlea 901 901 900 900 915 +1.55% Mu i ipiul Să ele 1696 1703 1413 1413 1746 +2.94% Oraşul Ghi av 536 536 569 569 729 +36% Oraşul Predeal 430 542 566 566 529 +23% Oraşul Râş ov 751 1069 1068 1068 1116 +48.6% Oraşul Zăr eşti 764 764 764 764 764 0% Comuna Bod 473 310 317 317 430 -9.09% Comuna Budila 27 27 27 27 27 0 50

IHS Romania_august 2016

Comuna Cristian

363

Comuna Crizbav

104

109

+4.80%

Comuna Feldioara Co u a Hăr a Co u a Hăl hiu Comuna Prejmer Comuna Sânpetru Co u a Tărlu ge i Comuna Vulcan

308 642 212 745 323 783 190

289 641 387 745 512 1260 43

289 648 387 745 512 1457 43

311 652 470 1043 441 1260 43

+0.97% +1.55% +121% +40% +36% +60% -77.36%

Total ZM

12312 26392 26368 26368 Sursa – A uarul Teritorial al județului Brașov

14130 +14.8% - 2014

La ivel etropolita , par urile i dustriale aveau o suprafață totală de ha, teritorial fii d distri uite astfel:  Par I dustrial METROM î u . Brașov , Par I dustrial CARFIL î u . Brașov , Par I dustrial Brașov-Ghimbav – î e trul zo ei etropolita e Brașov  Par I dustrial Prej er, Par I dustrial WDP Codlea, Par I dustrial Zăr ești – partea de Vest a zonei etropolita e Brașov Figura 1.7 - Localizarea a tivităților i dustriale și de produ ție și par uri i dustriale ZMBv

La ivel lo al, zo ele i dustriale existe te, su t fie o upate de par urile i dustriale fu țio ale Par Industrial CARFIL), fie aba do ate par urile i dustriale î fii țate la î eputul a ilor pe platfor ele 51

IHS Romania_august 2016

uzi elor ROMAN di Brașov și Toha di Zăr ești u au reușit să atragă i vestițiile și lo urile de u ă pla ifi ate i ițial :  ari platfor e i dustriale î u . Brașov: Zona Industriala Zizinului (partea de Est), Platforma I dustrială Rul e tul partea de Nord , Platfor a I dustrială Ro a parte de Sud ;  platfor a i dustrială IAR Ghi av partea de Nord ;  zo a de produ ție î o u a Bod Fa ri a de Zahăr – partea de Est);  platfor ele i dustriale î Zăr ești, Toha u Nou și Râș ov. La ivelul arealului etropolita Braşov se o turează o axă ur a ă pe dire ia Nord Est – Sud Vest al ătuită di o u ită i ur a e, din care trei municipii – Codlea, Să ele, Braşov - şi u oraş - Ghimbav. A eastă axă ur a ă are rolul de a polariza ajoritatea a tivită ilor di spe trul so ial edu a ie, să ătate, asiste ă so ială, ultură, i terve ii î situa ii de urge ă et . . Relativ la a eastă axă de dezvoltare ur a ă, în zona de sud se dezvoltă a tivită ile turisti e şi servi iile o ple e tare turis ului, iar î ord predo i ă desti a iile rezide iale.

1.1.3. Localizare, caracteristici naturale, scurt istoric Figura 1.8 - Harta fizi ă Zo a Metropolita ă Braşov

Sursa: Google Maps Zo a Metropolita ă Braşov este lo alizată, di pu t de vedere geografi , î depresiu ea Braşovului, la i terse ia di tre Carpa ii Orie tali şi Carpa ii Meridio ali. Di pu t de vedere istori , Zo a Metropolita ă Braşov se suprapu e par ial u teritoriul cunoscut de-a lu gul ti pului a ara Bârsei. 52

IHS Romania_august 2016

Depresiu ea Braşovului este ărgi ită la ord de ătre Mu ii Bodo şi Baraolt, la sud de ătre Mu ii Ciu aş, Mu ii Bârsei, u ii Bu egi şi Piatra Craiului, la est Mu ii Vra ei şi la vest Mu ii Perşa i. Î adrul depresiu ii Braşovului se regăses trei su diviziu i: Depresiu ea ara Bârsei, Depresiu ea Sfâ tu Gheorghe şi Depresiu ea Baraolt. Altitudi ea edie la ivelul depresiu ii ării Bârsei este upri să î tre şi ării. Altitudi ile axi e î zo ă su t repreze tate de vârfurile Postăvaru şi Tâ pa .

de etri fa ă de ivelul , Măgura Codlei

Datorită pozi iei geografi e ava tajoase, Braşovul a fost re u os ut de-a lungul istoriei ca un important centru comercial şi ultural. Aşezarea este e io ată do u e tar pe tru pri a oară î î Catalogus Ni ive sis, u de este î s ris su u ele de „Coro a”. Braşovul de astăzi s-a format în primele decenii ale secolului al XIII-lea, pe aza evolu iei u or ve hi aşezări ro â eşti existe te pe teritoriul vetrei ur a e a tuale, deve i d oraş î ai tea arii ăvăliri tătare di . Începând cu secolul al XIV-lea, ea ai i porta tă aşezare di depresiu ea ării Bârsei este Braşovul. Pe par ursul a ilor, aşezarea devi e u i porta t e tru al produ iei eşteşugăreşti dar şi u i porta t e tru o er ial şi ultural. Evolu ia Braşovului a fă ut a î se olul al XVIII-lea a esta să devi ă ea ai î se ată lo alitate di Tra silva ia avâ d peste de lo uitori. Din a doua ju ătate a se olului al XIX-lea, paralel u dezvoltarea fu iei i dustriale, Braşovul devi e şi u î se at od feroviar, e tru de o verge ă al u or i porta te ăi ferate di dire iile Arad – Ti işoara, Oradea, Ci eu, Predeal, Zăr eşti. Ca ur are a a plifi ării fu iilor ur a e, u ărul de lo uitori aju ge la . o for re e să â tului di , ea ai are parte a popula iei a tive fii d o upată î i dustrie, tra sport şi o er %. Î perioada i ter eli ă, Braşovul u oaşte o dezvoltare puter i ă, aju gâ d la aproape de lo uitori. A eastă dezvoltare o ti uă şi are u ara ter prepo dere t i dustrial î perioada de după el de-al doilea răz oi o dial. De-a lu gul istoriei sale, î jurul Braşovului s-au dezvoltat o serie de aşezări rurale, î epâ d u se olul XIII â d î zo ă s-au stator i it avalerii teuto i. Preze a a estora î zo a ara Bârsei şi-a pus amprenta pe ide titatea ulturală, istori ă şi so ială a a estor lo alită i, al ăror desti a fost legat î deaproape de cel al Braşovului de-a lungul secolelor. . . . De ografie și

igrație

La Re e să â tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor di a ul , u itățile ad i istrativ-teritoriale care al ătuiau Zo a Metropolita ă Brașov aveau o populație sta ilă totală de 410.808 locuitori, dintre care . î u i ipiul Brașov. A easta reprezi tă % di populația totală a județului Brașov. Populația legală u do i iliul a Zo ei Metropolita e Brașov era î să ai are u ir a . de persoa e față de ea sta ilă, difere ța fii d repreze tată de rașove ii are lo uies efe tiv î alte zo e di Ro â ia sau î străi ătate. De sitatea edie a populației la ivelul teritoriului său este de lo uitori/k p. Di perspe tiva ări ii geode ografi e, u i ipiul Brașov este al șaptelea oraș a ări e di Ro â ia, iar Zo a Metropolita ă Brașov este a treia aglo erare ur a ă a di e siu e, după ea di jurul Co sta ței și Clujului.

IHS Romania_august 2016

Figura 1.9 - Populația sta ilă a polilor de reștere di Ro â ia, î 2,500,000 2,000,000 1,500,000 1,000,000 500,000 0

Polul de Creștere

Zona Metropolitană

Sursa: RGPL, 2011

Di a i a populației di ZMB î perioada este preze tată î ta elul ur ător, pe aza datelor di A uarul Teritorial al județului Brașov. I , populația totală a zo ei etropolita e era de . lo uitori % di totalul populației județe e , di are u i ipiul Brașov avea . lo uitori6 (32% din populația totală a județului . Î eea e priveşte de sitatea popula iei, a easta variază de la valori foarte ari î ediul ur a la valori extre de s ăzute î ediul rural. Di olo de nivelul ridicat de locuitori pe km2 di u i ipiul polarizator peste de lo /k , a plitudi ea de sită ilor variază de la u i i de î Criz av la î Ghi av. Cele ai ari de sită i se regăses î zo a Braşov – Codlea. Acesta se datorează o e trării de a tivită i e o o i e î a eastă zo ă, dar şi existe ei u or o u ită i ur a e importante. Tabel 1.10 - Di a i a populației u do i iliul a UAT-urilor o po e te ale Zo ei Metropolita e Brașov, î intervalul 2009-2014

Jud. Brasov Brașov Codlea Să ele Ghimbav Predeal Râș ov Zăr ești Bod Budila Cristian Crizbav Feldioara

2009

2010

2011

2012

2013

2014

625988 294898 26333 33671 5572 5377 17028 27137 4334 4116 4281 2527 7087

627049 294090 26380 34144 5602 5414 17165 27135 4434 4201 4373 2552 7113

627957 293159 26408 34630 5682 5426 17237 27031 4533 4272 4530 2586 7142

628598 292337 26356 35025 5730 5358 17356 26881 4591 4332 4653 2638 7200

629159 292071 26237 35265 5786 5321 17411 26777 4616 4415 4770 2665 7248

629814 291490 26192 35638 5885 5282 17481 26747 4663 4486 4889 2706 7327

Se o servă a populația la ivelul a ului la RGPL 2011.

Densitate 2014 117,4 1090 207 110 212 90 114 130 138 75 176 51 96

î registrată i A uarul Teritorial al județului diferă de ea î registrată 54

IHS Romania_august 2016

Hăl hiu Hăr a Prejmer Sânpetru

4526 5100 9268 4161

4564 5301 9362 4340

4617 5562 9411 4605

4650 5668 9511 4823

4701 5770 9578 5042

4753 5939 9586 5294

Țărlu ge i

8220

8334

8521

8705

8846

9019

Vulcan ZM

4753 4788 4847 4887 4926 4964 468389 469292 470199 470701 471445 472341 Sursa – A uarul Teritorial al județului Brașov – 2014

112 81 140 134 66 117 311

Figura 1.11 - De sitatea populației î Zo a Metropolita ă Brașov - 2014

IHS Romania_august 2016

Figura 1.12 - Evoluția de ografi ă pe lo alități pe tru perioada

Sursa – A uarul Teritorial al județului Brașov

- 2014

Figura 1.13 - Evoluție de ografi ă – o parație / județul Brașov, Metropolita ă Brașov

Sursa – A uarul Teritorial al județului Brașov

- 2014

u ipiul Brașov și Zo a

- 2014

IHS Romania_august 2016

Figura 1.14 - Pro e tul populației Zo ei Metropolita e / u ipiului Brașov di totalul populației u do i iliul a județului Brașov

Sursa – A uarul Teritorial al județului Brașov

- 2014

Î ulti ii de a i, stru tura de ografi ă la ivelul Zo ei Metropolita e Braşov a u os ut odifi ări ai ales a ur are a s hi ărilor surve ite î se torul politi , e o o i şi so ial. Datele statisti e relevă faptul ă î i tervalul – 2011 popula ia sta ilă etropolita ă a s ăzut u , %, o sta t de la . de locuitori la .8 8. Față de a ul , populația î arealul zo ei etropolita e a res ut u aproape % pentru anul 2015. Tabel 1.15 - S hi

ări surve ite î stru tura populației la re e să i tele di

284596 24286 29915 5112 5615 15456 25299 3927 3484 3924 2139 6435 4063 4425 8316 3449

253200 21708 30798 4698 4755 15022 23476 3994 4197 4490 2518 6154 4218 5402 8472 4819

, și schimbare 2011 față de -11% -10,6% +3% -8,1% -15,3% -2,8% -7,2% +1,7% +20,4% +14,4% +17,7% -4,4% +3,8% +22,1% +1,9% +39,7%

7399

8320

+12,4%

1992 Brașov Codlea Să ele Ghimbav Predeal Râș ov Zăr ești Bod Budila Cristian Crizbav Feldioara Hăl hiu Hăr a Prejmer Sânpetru Țărlu ge i Vulcan ZM

323736 24547 30226 5380 7302 16384 26319 4028 3052 3764 6547 5683 4280 8299 3309 6913

2002

2011

5419 4265 4567 485188 442105 410808 Sursa: Rezultatele definitive ale RPL 1992, și

+7,1% -7,07%

IHS Romania_august 2016

Di perspe tiva di a i ii populației î tre ulti ele două re e să i te, populația u i ipiului Brașov a s ăzut î tre și u %, iar ea a Zo ei Metropolita e u %, te di ță are i di ă apariția fenomenului de suburbanizare. Pentru perioada recentă, a aliza di a i ii populației u do i iliul î perioada 2011 – , relevă o s ădere u % pe tru u i ipiul Brașov, dar o reștere de . % pe tru Zo a Metropolita ă. La ivelul Zo ei Metropolita e, lo alitățile are au î registrat reșterile ele ari ale populației î a est i terval de peste % su t: Sâ petru, Budila, Hăr a , Cristia și Tărlu ge i, ur ate de Ghi av și Criz av peste % ; lo alitățile u s ăderi de populație su t Brașov, Codlea, Predeal și Zăr ești. În intervalul 1992 – 2002, popula ia sta ilă a Zo ei Metropolita e Braşov a s ăzut u peste de persoa e, repreze tâ d , % di popula ia î registrată î a ul . A est fe o e se datorează de li ului i dustriei raşove e, igra iei exter e, dar şi s ăderii alită ii vie ii popula iei, eea e a ge erat o s ădere drasti ă a atalită ii. Ulterior, î perioada – , deși s-a înregistrat un reviriment e o o i și al atalității, a plifi area igrației exter e și hiar i ter e a o dus la s ăderea populației stabile a arealului u î ă . de lo uitori. Lo alitatea are a î registrat ea ai a e tuată s ădere a populației sta ile este orașul Predeal, iar la polul opus se situează o u a Sâ petru are a î registrat o reştere a popula iei, favorizată de ediul e o o i propi e, fapt e a per is popula iei di ediul ur a să se ute î lo alită ile rurale î ve i ate. Difere ele de varia ie a popula iei î tre ediul ur a şi rural luâ d î al ul de sitatea lo uitorilor arată faptul ă s ăderea popula iei di Mu i ipiul Braşov s-a datorat şi u ui fe o e preg a t de igra ie a fa iliilor di lasa ijlo ie pri re u area la lo ui a di ediul ur a î favoarea u eia situată î afara oraşului, î o u ită ile î ve i ate așa-numitul fenomen de suburbanizare). Figura 1.16 - S hi

ări surve ite î stru tura populației medii

RPL față de

RPL și

RPL pe

500000 450000 400000 350000 300000

1992

250000

2002

200000

2011

150000 100000 50000 0 Urban

Sursa: Rezultatele defi itive ale RGPL

Rural

și

O ara teristi ă i porta tă a Zo ei Metropolita e Braşov fa ă de alte aglo erări urbane din România este gradul ridi at de ur a izare. Astfel, aproxi ativ % di î treaga popula ie a arealului etropolita lo uieşte î ediul ur a , eea e ge erează u ivel relativ ridi at de alitate a vie ii, u a es la re ele de utilită i pu li e, servi ii di spe trul so ial edu a ie, ultură, asiste ă edi ală, servi ii de asiste ă so ială, i terve ii î situa ii de urge ă et . . Di perspe tiva stru turii populației pe sexe, se o servă ă di totalul populației, la ivelul Zo ei Metropolita e, persoa ele de sex fe i i repreze tau, la re e să â tul di a ul , , %, proporție ce s-a păstrat și pe tru a ul . A est fe o e este auzat de igrația ai i te să a forței de u ă 58

IHS Romania_august 2016

as uli e, o dată u restrâ gerea lo urilor de u ă di sectoarele industriei grele, în care majoritatea lo urilor de u ă su t o upate de ăr ați, dar și de reșterea spera ței de viață a populației fe i i e. Figura 1.17 - Distri uția pe sexe a populației sta ile,

Sursa – Anuarul Teritorial al județului Brașov

- 2014

Stru tura pe grupe de vârste a populației di Zo a Metropolita ă Brașov i di ă existe ța u ui fe o e de î ătrâ ire de ografi ă tot ai a e tuat, a ifestat la ivel ațio al. Astfel, gradul de depe de ță al populației după vârstă, expri at a raport pro e tual î tre persoa ele vârst i e de peste de a i și ti erii u vârsta de pâ ă la a i, este suprau itar % , eea e de otă i posi ilitatea ge erațiilor ti ere de a le î lo ui î totalitate pe el ieșite di sfera a tivă. Astfel, pe tru orizo tul a ului este de așteptat a po derea persoa elor de peste de a i să ati gă pragul de % di populația totală, eea e va pu e o presiu e sporită asupra pieței servi iilor edi ale, de asiste ță so ială, siste ului de pensii, dar și asupra pieței u ii. Lo alitățile u populația ea ai î ătrâ ită erau, la re e să â tul di , u i ipiul Brașov, orașul Predeal și o u ele Bod și Cristia , î ti p e fe o e ul era ai puți a e tuat î o u ele Vul a , Tărlu ge i, Feldioara, Criz av și î u i ipiul Codlea. Figura 1.18 - Stru tura populației pe grupe de vârstă la ivelul zo ei

Sursa – A uarul Teritorial al județului Brașov

etropolita e,

- 2014

Figura 1.19 - Pira ida vârstelor populației î Zo a Metropolita ă Brașov la RGPL la ia uarie populație u do i iliul

populație sta ilă și 59

IHS Romania_august 2016

de a i și peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani -25000 -20000 -15000 -10000 Fe i i

-5000

populație u do i iliul,

Feminin (populație stabilă, RPL 2011)

5000 Mas uli

10000

15000

20000

25000

30000

populație u do i iliul,

Masculin (populație stabilă, RPL 2011)

Sursa: INS, Baza de date TEMPO O li e și Rezultatele Defi itive ale RPL Pira ida vârstelor pe tru a ii și i di ă atât faptul ă igrația exter ă și i ter ă s-a produs mai ales în rândul persoanelor de 25- de a i, ât și faptul ă fe o e ul de î ătrâ ire de ografi ă s-a a e tuat î ulti ii a i. Pe tru o i agi e o prehe sivă a evolu iei stru turii popula iei pe vârste, au fost luate în considerate intervalele 0- a i şi peste de a i repreze tâ d popula ia i a tivă i ori şi pe sio ari şi ategoria - de a i o siderată ategoria popula iei a tive. Î

eea e privește stru tura populației sta ile după ivelul de studii a solvite, la re e să â tul di , , % di tre lo uitorii Zo ei Metropolita e Brașov aveau studii superioare, , % postli eale și de aiștrii, , % li eale, , % profesio ale și de u e i i, , % gi aziale, , % pri are, iar , % u aveau ș oală absolvită, , % di tre a eștia fii d a alfa eți. Nivelul de i struire al populației a res ut se ifi ativ față de re e să â tul di , ai ales î eea e privește u ărul de a solve ți de î văță â t terțiar și este superior ediei județe e, regio ale și ațio ale. Totuși, po derea a solve ților de studii superioare ră â e i ferioară ivelului î registrat î arile e tre u iversitare di Ro â ia Bu urești, Iași, ClujNapo a , auza fii d hiar igrația i ter ă și exter ă a forței de u ă î alt alifi ate fe o e de ” rai drai ” . Deși te di a la ivel europea este a sporul atural să î registreze valori egative, î ulti ii a i, î arealul etropolita Braşov, sporul atural a î registrat valori pozitive. Astfel, lo alită i pre u Vul a , Codlea, Tărlu ge i, Feldioara, Hăl hiu, Să ele, Budila și Criz av î registrează u spor atural peste edia ZM a esta se datorează şi preze ei u ui i porta t seg e t de popula ie ro ă u de atalitatea î registrează valori ridi ate , spre deose ire de Braşov, Predeal, Cristian, Bod - unde sporul natural este constant negativ pentru perioada 2009. La ivelul zo ei etropolita e, rata sporului atural . ‰ se situează peste edia ațio ală - . ‰ , regio ală - . ‰ și județea ă . ‰ . 60

IHS Romania_august 2016

Rata atalității de la ivelul Zo ei Metropolita e a aju s, î , la u ivel i i față de perioada a alizată , / de lo uitori , î s ădere u peste pu te pro e tuale față de a ul , i di ator e se situează peste edia ațio ală , ‰ , regio ală , ‰ și județea ă , ‰ . Î paralel, rata ortalității a res ut de la , ‰ la , ‰ î a elași i terval, î pofida reșterii spera ței de viață. Și a est i di ator este su edia ațio ală , , regio ală , și județea ă , , a ur are a a esului fa il la servicii edi ale și a stru turii de ografi e favora ile. Î eea e privește rata ortalității i fa tile, la ivelul zo ei etropolita e, a easta aproape ă s-a du lat pe tru a ul , ‰ față de a ul â d s-a î registrat , ‰ – indicator peste edia ațio ală , ‰ , edia regio ală , ‰ și edia județea ă , ‰ . Nu ărul ăsătoriilor s-a redus, de ase e ea, u %, î perioada a alizată. Î paralel, u ărul divorțurilor a s ăzut u %. Pe lo alități o po e te, o rată ai ridi ată a atalității se î registrează î lo alitățile: Să ele, Criz av, Feldioara, Hăl hiu, Hăr a , Prej er, Sâ petru, Tărlu ge i și Vul a peste % pe tru i tervalul , î ti p e valorile i i e se î registrează î lo alitățile Ghi av și Predeal su ‰ , are au o populație î ătrâ ită și s-au o fru tat u u de li de ografi a e tuat ai ales orașul Predeal . Rata ortalității a î registrat valori su edie î lo alitățile u o populație ai î ti erită Codlea, Să ele, Ghi av, Râș ov, Criz av, Feldioara, Hăl hiu, Vul a – su ‰ . Figura 1.20 - Di a i a ratei atalității, ortaliății, sporului atural, upțialității, divorțialității și i fa tile, la ivelul Zo ei Metropolita e Brașov, î perioada -2014

Sursa – Anuarul Teritorial al județului Brașov

ortalității

– 2014

Bala ța igratorie totală a Zo ei Metropolita e Brașov este u a pozitivă, soldul s hi ărilor de do i iliu în perioada 2009fii d de de persoa e, o tri ui d u ir a % la sporirea u ărului de lo uitori. Lo alitățile u el ai ridi at spor igratoriu i ter su t Sâ petru, Hăr a , Cristia , Bod, Ghi av și Tărlu ge i peste ‰/a . Orașele Brașov, Codlea, Predeal și Zăr ești au î registrat spor igratoriu egativ, ai ales pe fo dul su ur a izării și al re igrației ur a -rural.

Figura 1.21 - Bala ța

igratorie totală 61

IHS Romania_august 2016

Sursa – A uarul Teritorial al județului Brașov

- 2014

Deși esti ările INS i di ă o ala ță igratorie pozitivă, re e să â tul di , si gurul azat pe i for ații exhaustive, refle tă o su esti are a fe o e ului igrației, ai ales a elei exter e. Astfel, u ărul persoa elor u do i iliul î Zo a Metropolita ă Brașov are lo uies î afara teritoriului a esteia era de . î , eea e repreze ta , % di populația legală totală. Migrația exter ă era ai i te să î orașul Ghi av, u de depășește % di populația u do i iliul. 1.1.5. Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dezvoltare 

Stru tura aso iativă a Zo ei Metropolita e Brașov upri de lo alități august , atât di ediul urban, ât și di ediul rural. Mu i ipul Brașov este, î o ti uare, u ul di ele ai i porta te oduri e o o i e și de tra sport, atât la ivel regio al ât și la ivel ațio al, asigurâ d legătura regiu ilor pe oridoarele Bu urești – Arad și Brașov – Iași.



Mu i ipiul este parte i tegra tă a u ui siste ur a are, î preu ă u u i ipiile Bu urești, Ploiești și Târgoviște, fa e parte di Axa de dezvoltare Brașov-Ploiești-Bu urești-Giurgiu, cel mai important oridor de tra sport și de dezvoltare al Ro â iei. Poziția geografi ă favora ilă, la dista țe relativ egale de Ploiești, Pitești, Târgu Mureș, Si iu sau Fo șa i, îi per ite u i ipiului Brașov să joa e rol de e tru gravitațio al.



Profilul fu țio al al Zo ei Metropolita e Brașov este u ul o plex, do i at de a tivități i dustriale și de produ ție și servi ii, ai ales î râ dul lo alităților ur a e. Î lo alitățile di ediul rural predo i a te su t a tivitățile agri ole și servi iile. U atuu i porta t pe tru Zo a Metropolita ă Brașov îl reprezi tă lo alitățile turisti e de i teres ațio al pre u Poia a Brașov, Predeal, Râș ov și Prejmer.



Datorită ererii ari pe tru oi o stru ții rezide țiale, i dustriale, ăi de o u i ații et . se re ar ă la ivelul zo ei etropolita e o reștere a i travila ului, î defavoarea zo elor agri ole și o relo are a a tivităților i dustriale î zo a li itrofă a u i ipiului Brașov Ghi av, Codlea, Prej er etc.).

eea e privește odul de utilizare a tere urilor, % di tre a estea au desti ație agri olă, ea ai are parte fii d tere uri ara ile % , iar di suprafața terenurilor neagricole 50% sunt ocupate de păduri și % su t tere uri degradate.

IHS Romania_august 2016



Zo ele i dustriale ale u i ipiului Brasov o upă suprafețe ari, fii d al ătuite di platfor ele ridi ate în perioada o u istă, fii d dispuse la periferie sau î apropierea u or artiere de lo ui țe. A estor suprafețe li se adaugă arile e tre o er iale, dezvoltate tot î zo e periferi e.



Zo a Metropolita ă Brașov o e tra î a ul , % di populația județului Brasov. Dinamica de ografi ă la ivelul zo ei etropolita e î registrează o s ădere de % a populației î tre ele două re e să i te î registrate î și . Pe tru perioada ai re e tă se o servă o for A uarului Teritorial al Județului Brașov, o reștere a populației rezide te u peste de lo uitori î tre și , a rezultat al exti derii a tivităților e o o i e la ivel lo al. A este reșteri de ografi e su t î registrate î lo alitățile periur a e, a rezultat dire t al fe o e ului de suburbanizare, prin apariția oilor zo e rezide țiale.



Populația aptă de u ă reprezi tă % di totalul populației, î să fe o e ul de î ătrâ ire a forței de u ă, î registrat la ivel ațio al se regășește și la ivelul zo ei etropolita e, unul din pri ipalele efe te ale igrației exter e și i ter e.



Cu toate a estea, u a a plasare a u i ipiului, la i terse ția odurilor de tra sport rutier și feroviar, legăturile u e u orașele di sudul țării, di e trul și estul țării, ât și e o o ia în dezvoltare, sunt pre ise favora ile pe tru a u i ipiul Brașov să atragă și să e ți ă forța de u ă.



Di pu tul de vedere al i di atorilor de ografi i, se re a ă faptul ă sporul atural are u tre d des e de t, î să atalitatea se află pe tre d ascendent. În acest context, previziunile referitoare la evolu ia popula iei iau î al ul o ti uarea s ăderii popula iei la ivel etropolita , a fii d s e ariul cel mai plauzibil.

IHS Romania_august 2016

ANEXA . . Fișele UAT di ZMB Extras din Observatorul Teritorial I dex de Dezvoltare Teritorială la ivel ațio al pe tru Zo a Metropolita ă Brașov (www.observatorulteritorial.ro)

BRAȘOV 2.51 0.50 1.40 0.72 1.94 2.37 3.97 1.45 3.46 4.00 5.00 1.46 1.35 4.86 0.90

CODLEA 2.11 0.33 1.40 0.06 2.01 2.43 4.54 0.32 2.88 3.00 3.00 0.76 1.01 4.82 0.58 64

IHS Romania_august 2016

Gradul de edu ație superioară 3.13 Suprafața edie a exploatației agri ole 0.69 A esi ilitatea la rețeaua u apă 4.93 A esi ilitatea la rețeaua de a alizare 4.90 Consum casnic de gaze naturale 1.60 I di e de î pădurire 1.55

Gradul de edu ație superioară 1.56 Suprafața edie a exploatației agri ole 0.45 A esi ilitatea la rețeaua u apă 4.77 A esi ilitatea la rețeaua de a alizare 4.61 Consum casnic de gaze naturale 1.22 I di e de î pădurire 2.37

Denumire GHIMBAV I dex de dezvoltare teritorială 2.50 Atra tivitate igrație 0.33 Di a i a reșterii populației 1.47 Volu ul populației 0.01 Dinamica locuirii 2.10 Confort locativ 2.64 Rata de depe de ță 4.35 Grad deservire personal medical 0.21 Pondere cheltuieli sociale 4.27 A esi ilitate rutieră 3.00 A esi ilitate feroviară 3.00 Rata antreprenoriatului 1.52 Rata o upării for ale 4.76 Rata șo ajului 4.86 Indice colectare buget local 3.64 Gradul de edu ație superioară 2.04 Suprafața edie a exploatației agri ole 0.53 A esi ilitatea la rețeaua u apă 4.82 A esi ilitatea la rețeaua de a alizare 4.79 Consum casnic de gaze naturale 1.56 I di e de î pădurire 0.15

Denumire I dex de dezvoltare teritorială Atractivitate igrație Di a i a reșterii populației Volu ul populației Dinamica locuirii Confort locativ Rata de depe de ță Grad deservire personal medical Pondere cheltuieli sociale A esi ilitate rutieră A esi ilitate feroviară Rata antreprenoriatului Rata o upării for ale Rata șo ajului Indice colectare buget local Gradul de edu ație superioară Suprafața edie a exploatației agricole A esi ilitatea la rețeaua u apă A esi ilitatea la rețeaua de a alizare Consum casnic de gaze naturale I di e de î pădurire

Denumire I dex de dezvoltare teritorială Atra tivitate igrație Di a i a reșterii populației Volumul populației Dinamica locuirii Confort locativ Rata de depe de ță Grad deservire personal medical Pondere cheltuieli sociale A esi ilitate rutieră A esi ilitate feroviară Rata antreprenoriatului

ZĂRNEȘTI 1.98 0.29 1.39 0.07 2.13 2.43 4.40 0.18 3.02 3.00 2.00 0.61

SĂCELE 2.23 0.36 1.48 0.09 2.07 2.46 4.58 0.24 2.83 4.00 5.00 0.80 0.75 4.61 0.51 1.71 0.26 4.50 4.21 1.17 3.03

RÂȘNOV 2.13 0.33 1.44 0.04 2.09 2.58 4.40 0.34 3.03 4.00 2.00 0.94

IHS Romania_august 2016

Rata o upării for ale 0.74 Rata șo ajului 4.70 Indice colectare buget local 0.42 Gradul de edu ație superioară 1.19 Suprafața edie a exploatației agri ole 0.12 A esi ilitatea la rețeaua u apă 4.46 A esi ilitatea la rețeaua de a alizare 3.83 Consum casnic de gaze naturale 0.92 I di e de î pădurire 3.64

Rata o upării for ale 0.59 Rata șo ajului 4.59 Indice colectare buget local 0.63 Gradul de edu ație superioară 1.77 Suprafața edie a exploatației agri ole 0.40 A esi ilitatea la rețeaua u apă 4.67 A esi ilitatea la rețeaua de a alizare 4.66 Consum casnic de gaze naturale 1.27 I di e de î pădurire 2.92

Denumire PREDEAL I dex de dezvoltare teritorială 2.58 Atra tivitate igrație 0.52 Di a i a reșterii populației 1.35 Volu ul populației 0.01 Dinamica locuirii 1.69 Confort locativ 3.26 Rata de depe de ță 4.08 Grad deservire personal medical 0.35 Pondere cheltuieli sociale 3.94 A esi ilitate rutieră 3.00 A esi ilitate feroviară 5.00 Rata antreprenoriatului 1.39 Rata o upării for ale 1.07 Rata șo ajului 4.87 Indice colectare buget local 1.65 Gradul de edu ație superioară 1.90 Suprafața edie a exploatației agri ole 1.12 A esi ilitatea la rețeaua u apă 4.79 A esi ilitatea la rețeaua de a alizare 4.68 Consum casnic de gaze naturale 4.13 I di e de î pădurire 2.86

Denumire I dex de dezvoltare teritorială Atractivitate igrație Di a i a reșterii populației Volu ul populației Dinamica locuirii Confort locativ Rata de depe de ță Grad deservire personal medical Pondere cheltuieli sociale A esi ilitate rutieră A esi ilitate feroviară Rata antreprenoriatului Rata o upării for ale Rata șo ajului Indice colectare buget local Gradul de edu ație superioară Suprafața edie a exploatației agri ole A esi ilitatea la rețeaua u apă A esi ilitatea la rețeaua de a alizare Consum casnic de gaze naturale I di e de î pădurire

BUDILA 1.39 0.31 1.53 0.01 2.50 1.62 4.86 0.14 2.88 1.00

BOD 1.94 0.36 1.47 0.01 1.87 2.89 4.25 0.19 3.43 1.00 5.00 0.83 0.71 4.80 0.57 1.19 0.44 4.29 4.15 1.08 0.21

CRISTIAN 2.57 0.33 1.58 0.01 1.86 3.54 4.20 0.06 4.59 3.00 66

IHS Romania_august 2016

A esi ilitate feroviară 2.00 Rata antreprenoriatului 0.13 Rata o upării for ale 0.07 Rata șo ajului 3.64 Indice colectare buget local 0.29 Gradul de edu ație superioară 0.23 Suprafața edie a exploatației agri ole 0.19 A esi ilitatea la rețeaua u apă 1.90 A esi ilitatea la rețeaua de a alizare 1.40 Consum casnic de gaze naturale 0.00 I di e de î pădurire 3.14

A esi ilitate feroviară 2.00 Rata antreprenoriatului 1.69 Rata o upării for ale 5.00 Rata șo ajului 4.75 Indice colectare buget local 2.60 Gradul de edu ație superioară 2.36 Suprafața edie a exploatației agri ole 0.12 A esi ilitatea la rețeaua u apă 4.78 A esi ilitatea la rețeaua de a alizare 4.68 Consum casnic de gaze naturale 1.96 I di e de î pădurire 2.37

Denumire I dex de dezvoltare teritorială Atra tivitate igrație Di a i a reșterii populației Volu ul populației Dinamica locuirii Confort locativ Rata de depe de ță Grad deservire personal medical Pondere cheltuieli sociale A esi ilitate rutieră A esi ilitate feroviară Rata antreprenoriatului Rata o upării for ale Rata șo ajului Indice colectare buget local Gradul de edu ație superioară Suprafața edie a exploatației agricole A esi ilitatea la rețeaua u apă A esi ilitatea la rețeaua de canalizare Consum casnic de gaze naturale I di e de î pădurire

Denumire I dex de dezvoltare teritorială Atra tivitate igrație Di a i a reșterii populației Volu ul populației Dinamica locuirii Confort locativ Rata de depe de ță Grad deservire personal medical Pondere cheltuieli sociale A esi ilitate rutieră A esi ilitate feroviară Rata antreprenoriatului Rata o upării for ale Rata șo ajului Indice colectare buget local Gradul de edu ație superioară Suprafața edie a exploatației agricole Accesibilitatea la rețeaua u apă A esi ilitatea la rețeaua de canalizare Consum casnic de gaze naturale I di e de î pădurire

HĂLCHIU 1.82 0.35 1.46 0.01 2.35 2.84 4.64 0.12 2.80 3.00 0.00 1.25 0.66 4.67 0.57 1.25 0.47

Denumire I dex de dezvoltare teritorială Atra tivitate igrație Di a i a reșterii populației Volu ul populației Dinamica locuirii Confort locativ Rata de depe de ță

CRIZBAV 1.47 0.37 1.53 0.01 2.39 1.91 4.61

Denumire I dex de dezvoltare teritorială Atra tivitate igrație Di a i a reșterii populației Volu ul populației Dinamica locuirii Confort locativ Rata de depe de ță

FELDIOARA 2.00 0.30 1.45 0.02 1.91 2.58 4.58 0.13 3.17 3.00 5.00 0.40 0.81 4.84 0.69 0.79 0.49 4.52 4.11

4.47 4.26 0.98 0.24

0.17 1.01 HĂRMAN 2.23 0.33 1.55 0.01 2.45 3.45 4.32

IHS Romania_august 2016

Grad deservire personal medical 0.16 Pondere cheltuieli sociale 3.52 A esi ilitate rutieră 4.00 A esi ilitate feroviară 3.00 Rata antreprenoriatului 1.58 Rata o upării for ale 1.35 Rata șo ajului 4.82 Indice colectare buget local 0.69 Gradul de edu ație superioară 2.03 Suprafața edie a exploatației agri ole 0.38 A esi ilitatea la rețeaua u apă 4.50 A esi ilitatea la rețeaua de a alizare 4.40 Consum casnic de gaze naturale 1.76 I di e de î pădurire 0.28

Grad deservire personal medical 0.12 Pondere cheltuieli sociale 3.39 A esi ilitate rutieră 0.25 A esi ilitate feroviară 0.00 Rata antreprenoriatului 0.35 Rata o upării for ale 0.22 Rata șo ajului 3.54 Indice colectare buget local 0.45 Gradul de edu ație superioară 0.30 Suprafața edie a exploatației agri ole 0.33 A esi ilitatea la rețeaua u apă 4.36 A esi ilitatea la rețeaua de a alizare 2.87 Consum casnic de gaze naturale 0.00 I di e de î pădurire 2.44

Denumire PREJMER I dex de dezvoltare teritorială 1.96 Atra tivitate igrație 0.30 Di a i a reșterii populației 1.47 Volu ul populației 0.02 Dinamica locuirii 1.97 Confort locativ 3.12 Rata de depe de ță 4.40 Grad deservire personal medical 0.19 Pondere cheltuieli sociale 3.06 A esi ilitate rutieră 4.00 A esi ilitate feroviară 3.00 Rata antreprenoriatului 0.99 Rata o upării for ale 1.03 Rata șo ajului 4.82 Indice colectare buget local 0.53 Gradul de edu ație superioară 1.27 Suprafața edie a exploatației agri ole 0.25 A esi ilitatea la rețeaua u apă 4.27 A esi ilitatea la rețeaua de a alizare 3.89 Consum casnic de gaze naturale 0.49 I di e de î pădurire 0.22

Denumire I dex de dezvoltare teritorială Atra tivitate igrație Di a i a reșterii populației Volu ul populației Dinamica locuirii Confort locativ Rata de depe de ță Grad deservire personal medical Pondere cheltuieli sociale A esi ilitate rutieră A esi ilitate feroviară Rata antreprenoriatului Rata o upării for ale Rata șo ajului Indice colectare buget local Gradul de edu ație superioară Suprafața edie a exploatației agricole Accesibilitatea la rețeaua u apă A esi ilitatea la rețeaua de canalizare Consum casnic de gaze naturale I di e de î pădurire

Denumire I dex de dezvoltare teritorială Atra tivitate igrație Di a i a reșterii populației Volu ul populației

SÂNPETRU 2.22 0.34 1.70 0.01 2.22 4.30 4.34 0.49 2.24 3.00 3.00 2.04 1.11 4.90 0.70 2.48 0.17 4.44 4.30 2.02 0.54

TĂRLUNGENI 1.58 0.32 1.54 0.02 68

IHS Romania_august 2016

Dinamica locuirii Confort locativ Rata de depe de ță Grad deservire personal medical Pondere cheltuieli sociale A esi ilitate rutieră A esi ilitate feroviară Rata antreprenoriatului Rata o upării for ale Rata șo ajului Indice colectare buget local Gradul de edu ație superioară Suprafața edie a exploatației agricole A esi ilitatea la rețeaua u apă A esi ilitatea la rețeaua de canalizare Consum casnic de gaze naturale I di e de î pădurire

2.42 2.60 4.64 0.17 3.14 1.00 0.00 0.61 0.39 4.23 0.52 0.85 0.16 3.59 3.03 0.07 2.34

IHS Romania_august 2016

1.2. ECONOMIE

1.2.1. Indicatori macro-economici . . . Se toare e o o i e și se torul IMM . . . Piața de u ă și resursa u a ă 1.2.4. Cercetare-Dezvoltare-Inovare 1.2.5. I frastru tura și servi ii suport pe tru afa eri și inovare . . . Proie te realizate și î i ple e tare . . . Co luzii: pro le e, disparități, te di țe de dezvoltare

Co siderații ge erale: A aliza ZMB ur ărește reșterea e o o i ă a a esteia î o te tul glo alizării, pe de-o parte, și a disparităților i ter o u itare, pe de altă parte. Dez oltarea e o o i ă a ZMB fa e parte di tr-un pro es glo al azat pe u la ț de politi i, resurse și alori. Î o te tul reșterii o petiti ității e o o iei U iu ii Europe e Strategia Europa , e o o ia ZMB se dez oltă pe aza apa ității produ ției de u uri și ser i ii e răspu d, î tr-un cadru competitiv a e tuat, eri țelor piețelor i ter ațio ale, e oilor res â de de ge erare de e ituri și de lo uri de u ă, pre u și de î u ătățire a o dițiilor de trai pe tru populație și a fa torilor e susți competitivitatea. ZMB o e trează o su ă de fa tori fa ora ili reșterii, pre u stru tura economiei, capitalul uman, for area o ti uă, a esi ilitatea și o e ti itatea spațială. Spe ifi ul stru turii teritoriale rezidă î di ersitatea a ti ităților e o o i e o e tate la e o o ia u i ipiului Brașo și î suportul o petiti ității e o o i e a zo ei pri fu țio area u ui u ăr se ifi ati de lustere i o ati e. La i el ațio al, dez oltarea e o o i ă susți ută a județului Brașo se refle tă și pe teritoriul ZMB. Județul Brașo are o o tri uție de , % di PIB-ul total al regiunii de dezvoltare Centru, fiind printre pri ele județe di Ro â ia, a â d î a ul o po dere de , % di PIB-ul ațio al. E o o ia ZMB a fă ut pri ii pași î dez oltarea u ui siste teh o-industrial organizat circular interactiv î are stii ța, produ ția și piața soli ită i o ația se torului pri at și pu li . ZMB oferă o paletă ai largă de alter ati e și de alegeri strategi e are să-i reas ă a a tajul o petiti î o petiția europea ă și regio ală, des hizâ d pe tru i stituțiile pu li e u â p ast de politici regionale. Moti ația și o ie ti ul a alizei: A aliza e o o iei î o te tul teritorial al ZMB ur ărește pri ordial, pri datele e iste te, ide tifi area odului î are se dez oltă se toarele e o o i e și fa torii are stau la aza a estei dezvoltări. A aliza se o e trează asupra di a i ii stru turii e o o i e, ide tifi â d te di țele de di ersifi are și de spe ializare și poziția spațială a a estor te di țe oro orate u rețeaua de tra sport. Ni elul su se e t al a alizei se referă la capacitatea de inovare, de dezvoltare a capitalului uman și a spiritului antreprenorial. 88 IHS Romania_august 2016

1.2.1. Indicatori macroeconomici E o o ia județului Brașo și, i pli it, a Zo ei Metropolita e Brașo , a a ut o e oluție puter i as e de tă î ulti ii a i, o retizată î reșterea PIB PPS – putere de u părare sta dard u 153,6% în intervalul 2000, peste rit ul de reștere de la i elul regiu ii Ce tru + , % , dar i ferior ediei ațio ale + , % . Spre o parație, PIB-ul U.E. – 28 a crescut cu doar , % î a elași interval. Î a est o te t, județul Brașo și-a o solidat poziția de lider e o o i regio al, u o o tri uție de 30,2% din PIB-ul total al regiu ii de dez oltare Ce tru, pre u și o poziție î topul elor ai i porta te județe di Ro â ia di perspe ti a dez oltării e o o i e, u o po dere de , % di PIB-ul ațio al, î anul 2013. Figura 2.1 - PIB per lo uitor, î prețuri ure te, î perioada

-2013

Sursa: EUROSTAT În perioada 2000, se poate o ser a o te di ță de o erge U iu ii Europe e, refle tată de faptul ă î preze t județul Brașo față de doar % î a ul și % î a ul . Da ă a tualul rit se a e ți e, este posi il a Brașo ul să ati gă u PIB o para il putere de u părare sta dard, la orizo tul a ului .

ță a PIB per apita PPS la edia se află la % di edia U.E. – 28, de reștere al e o o iei județe e u edia o u itară, î ter e de

În pofida dinamicii sale economice pozitive di ulti ele două de e ii, județul Brașo o ti uă să î registreze disparități ari de dez oltare față de regiu ea Capitalei, are are u PIB/lo uitor aproape du lu, eea e e pli ă igrația u ei părți di forța de u ă lo ală ătre Bu urești, dar și față de județele Co sta ța, Ti iș și Cluj.

89 IHS Romania_august 2016

Figura 2.2 - Di a i a PIB/lo uitor la putere de u părare sta dard, la i elul pri ipalelor județe di România, în perioada 2000-2013

Sursa: EUROSTAT

1.2.2. Se toare e o o i e și se torul IMM Pri a alogie u eilalți poli de reștere di Ro â ia, se o ser ă faptul ă u i ipiul Brașo are o depede ță ai ridi ată de do e iul i dustrial și o dez oltare ai sla ă a se torului de ser i ii de ât pri ipalii săi o petitori, respe ti Bu urești, Cluj-Napo a și Co sta ța, dar o stru tură e o o i ă ai di ersifi ată de ât Ti ișoara, Craio a sau Ploiești, la i elul ărora peste % di ifra de afa eri totală a î tepri derilor este repreze tată de i dustrie. O a aliză ai detaliată a stru turii se torului terțiar i di ă pe tru Brașo o su dez oltare a su -se toarelor u aloare adăugată ridi ată, ai ales IT&C și a ti ități știi țifi e, teh i e și profesio ale, o parati u Cluj-Napo a, Ti ișoara, Iași și hiar Ploiești, pri ele trei e efi ii d de tradiția de e tre u i ersitare regio ale, iar ulti ul de pro i itatea față de Bu urești. Î s hi , u i ipiul Brașo î registrează perfor a țe ai u e î eea e pri ește se torul o er ial, aici avându-și sediul u eroase o pa ii de retail și distri uție u a operire regio ală sau hiar ațio ală, dar și î el edi al, u ărul spitalelor și li i ilor pri ate fii d ai are de ât î orașele de talie si ilară di Ro â ia. Re uperarea de alajului de dez oltare al Brașo ului față de polii de reștere ai i e pozițio ați e o o i î preze t, ai ales față de Bu urești și Cluj-Napoca, care au înregistat cel mai ridicat ritm de reștere î ulti ii a i, se poate fa e doar pri tr-o odifi are stru turală a e o o iei lo ale, î se sul dez oltării susți ute a a ti ităților u aloare adăugată are di sfera ser i iilor, di a i e și u u o te t de piață fa ora il, pe tru IT&C, ser i ii fi a iare, a ti ități teh i e și profesio ale o sulta ță, i gi erie et . , să ătate, i dustrii reati e et . A estea su t, de altfel, și ra urile e o o i e are î registrează el ai ridi at i el de salarizare la i el glo al și ațio al și are asigură o uparea prepo dere tă a forței de u ă î alt alifi ată, are astăzi părăsește parțial zo a Brașo ului î ăutarea u or oportu ități de a gajare ade ate i elului de i struire.

90 IHS Romania_august 2016

Figura 2.3 - Stru tura ifrei de afa eri totale realizată la i elul polilor de reștere di Ro â ia, pe sectoare economice majore, în anul 2014

Sursa: Baza de date BORG Design

A aliza pri ipalilor i di atori e o o i i de la i elul a ti ităților e o o iei Polului de Creștere i di ă faptul ă i dustria prelu rătoare, o erțul, o stru țiile și tra sporturile o tri uie el ai ult la ocupare, output-ul e o o i și a trepre oriat. Tabel 2.4 - Pri ipalii i di atori e o o i i la i el de a ti ități ale e o Metropolita ă Brașo , A tivitatea e o o i ă Nu ărul de Cifra de afaceri companii totală il. lei, active (2014) 2014)

o iei ațio ale, Zo a

Agri ultură, silvi ultură și pes uit I dustria extra tivă I dustria prelu rătoare Energie

361 22 1544

803 9 13881

Nu ărul total de salariați (2014) 2717 90 45755

Populația o upată totală (2011)

1091

2307

2700

Apă și salu ritate Co stru ții Co erț și reparații Tra sport și depozitare Hoteluri și restaura te IT&C I ter edieri fi a iare și asigurări A tivități profesio ale, știi țifi e și tehnice

72 1686 4746 1067 882 679 245

1004 1589 11172 1820 385 571 36

2712 9300 24322 9504 5017 3498 742

2200 15400 25500 10200 6500 5000 3500

2118

561

4751

5500

6600 600 50700

91 IHS Romania_august 2016

Servi ii ad i istrative și suport 761 Ad i istrație pu li ă și apărare 0 Î văță â t 145 Să ătate și asiste ță so ială 391 A tivități ulturale, de spectacole, 246 recreative Alte servicii 443 Sursa: Baza de date Borg Desig și INS, Rezultatele defi iti e ale Re și Lo ui țelor

505 0 24 296

6873 0 412 2490

6500 10500 8000 7500

101

768

1800

61 1041 4000 e să â tului Ge eral al Populației

La i elul Zo ei Metropolita e Brașo , se re ar ă e iste ța ur ătoarelor aglo erări e o o i e, are o e trează u u ăr are de fir e, salariați și ge erează u olu i porta t de afa eri și e porturi: Figura 2.5 - Lo alizare tipuri de a ti ități ZMB

1) Industria componentelor auto – realizează a pri ipale produse fi ite e turile și siste ele de sigura ță, po pe de o usti il, or a e te de i terior, o utatoare, siste e de o trol a li ei, ele e te de o a dă, s hi ătoare de ăldură, siste e de î ălzire și ră ire pe tru motoare, lo uri de supape pe tru ABS, a laje și siste e ele tri e, șasiuri, suporți, roți di țate, suprastru turi et . A eastă ra ură este preze tă la i el lo al de peste de a i, fii d o ti uată ai ales de Uzi a ROMAN și de fur izorii a esteia î perioada o u istă, dar are s-a dez oltat puter i ai ales î ulti ii a i, pe fo dul i estițiilor străi e dire te. Pri ipalele 92 IHS Romania_august 2016

companii din domeniu sunt: AUTOLIV ROMANIA, QUIN ROMANIA, PREH ROMANIA, CONTINENTAL POWERTRAIN ROMANIA, REGE AUTOMOTIVE, ROMRADIATOARE, GJM COMPONENTS, COBO INTERNATIONAL EAST EUROPE, INDCAR BUS INDUSTRIES etc. Acestea ge erează ir a . de lo uri de u ă % di totalul persoa elor salariate di se torul i dustrial , respe ti o ifră de afa eri de peste de il. Euro, repreze tată aproape î totalitate de e porturi, lie ții fa ri ilor lo ale de profil fii d ei ai i porta ți produ ători de automobile din lume. 2) I dustria de ași i, utilaje și e hipa e te – are realizează u pre ădere rul e ți și siste e liniare, echipame te de sigura ță pe tru gaze aturale, ar uri u gaz, a ortizoare hidrauli e, e hipa e te de ridi at și a ipulate, o po e te pe tru ași i-unelte etc. Cele mai importante companii locale din domeniu sunt SCHAEFFLER ROMANIA, STABILUS ROMANIA, SIT ROMANIA, BAMAREC, ELMAS, LOEDIGE MACHINE, VP INDUSTRIES etc, cele mai multe dintre acestea având capital strain, acestea luând treptat locul întreprinderilor comuniste, precum TRACTORUL, RULMENTUL, IUS, HIDROMECANICA et . Î a est do e iu lu rează aproape . de salariați, iar o pa iile de profil ge erează o ifră de afa eri de peste il. Euro, produsele fiind destinate mai ales exportului. 3) I dustria o stru țiilor etali e și a produselor di etal – ale ărei pri ipale produse su t utiile și dulapurile i dustriale, piesele tur ate di ateriale eferoase, țigla și a operișurile etali e, siste ele de depozitare pe tru hale, s ulele și u eltele, orga ele de asa lare, ar a e tul și u iția, o po e tele di ta lă pe tru i dustria auto, șta țele și atrițele, o fe țiile etali e și stru turile pe tru o stru ții, tu ulatura și oșurile de fu și gaze, o po e tele pe tru diferite utilaje și e hipa e te, tâ plăria etali ă et . Co pa iile lo ale di do e iu, î u ăr de peste , asigură aproape . de lo uri de u ă și ge erează afaceri anuale de circa 350 mil. Euro. Cele mai importante întreprinderi din domeniul o stru țiilor etali e su t ELDON, DEXION STORAGE, BILKA STEEL, ENERGO, TERWA ROMANIA, DEFI GROUP SAS, ROMARM, PREMS TP, RUMAGOL, ARMATURENFABRIK FRANZ SCHNEIDER, NEDMETAL, VALACHIA APEX et ., atât o pa ii u apital străi , ât și autohto . Și î azul a estei ra uri i dustriale, ajoritatea produselor iau alea piețelor e ter e. 4) I dustria aero auti ă – u o lu gă tradiție la i el lo al, s-a dezvoltat în jurul întreprinderii IAR GHIMBAV, are a atras u eroși parte eri și fur izori de ali ru i ter ațio al, pre u PREMIUM AEROTEC, AIRBUS HELICOPTERS sau NOVAE AEROSPACE. Deși a est do e iu ge erează afa eri de doar puți peste de il. Euro și asigură doar . de lo uri de u ă, pri pris a i estițiilor realizate î preze t de i estitorii străi i di do e iul aero auti ii, a a ea pe ter e ediu o o tri uție ult ai i porta tă la e o o ia lo ală. 5) Industria de prelucrare a lemnului, i lusi a elulozei și hârtiei – alorifi ă resursele de le di zo a Brașo ului și realizează ai ales plă i OSB, pa ouri și fur ire esteti e, herestea și diferite se ifa ri ate di le , a alaje și tâ plărie di le , paleți și europaleți, o ilier, hârtie, plă i și a alaje di arto o dulat, produse prelu rate di hârtie et . Cele ai importante companii din domeniu sunt KRONOSPAN ROMANIA, FOREX, J.P. FURNIR, LOSAN ROMANIA, M.T.I. IMPEX, MIKIM, DIP&GIP, ECO PAPER, ECO PACK, ROM PAPER, CHIHLIMBAR, ajoritatea a â d apital străi . A este ra uri i dustriale a gajează ir a . de salariați și ge erează afa eri de ir a il. Euro, ajoritatea produselor fii d desti ate e portului.

93 IHS Romania_august 2016

6) Industria agro-ali e tară și a ăuturilor – are o î delu gată tradiție î zo a u i ipiului, alorifi â d resursele agri ole ogate di Țara Bârsei și u u ai. Produsele ele ai i porta te ale i dustriei lo ale de profil su t produsele la tate și râ zeturile, zahărul și dul iurile, ar ea și preparatele di ar e, erea, produsele de orărit și pa ifi ație, condimentele, produsele naturiste, apele minerale etc. Cele mai mari companii din domeniu su t FABRICA DE LAPTE BRAȘOV OLYMPOS , H&E REINERT, URSUS BREWERIES, FABRICA DE ZAHĂR BOD, LUCA, LEFRUMARIN, PRODLACTA, APEMIN ZIZIN, AVICOD, VEL PITAR, ȘAPTE SPICE, DACIA PLANT etc., produsele fii d alorifi ate prepo dere t pe piața i ter ă. A eastă ra ură ge erează o ifra de afa eri a uală de ir a de ilioa e de Euro și ir a . de lo uri de u ă, î să da ă se ia î al ul și se torul agri ol, el are asigură o parte di e esarul de aterie pri ă a fir elor pro esatoare u o pa ii ari pre u AVICOLA BRAȘOV, BRAVCOD, LANDBRUK, AGRONOVA, DORIPESCO, AVICOD BROILER, YURTA PROD, ROMTANK, INCDCSZ etc.), o tri uția sa la e o o ia lo ală aju ge la â zări de de il. Euro și . de lo uri de u ă. 7) Turismul – deși este a treia desti ație turisti ă di Ro â ia î ter e i de u ăr de sosiri și î optări î a ul , după Bu urești și Co sta ța, turis ul are î ă o o tri uție redusă la e o o ia lo ală , % di u ărul total de fir e, , % di ifra de afa eri și , % di totalul salariaților di ediul pri at . Totuși, perspe ti ele de dez oltare ale turis ului etropolita î viitor su t foarte fa ora ile, pe tru toate ișele de piață turis o ta , de afa eri, de să ătate, e o-turism, agro-turis , turis ultural și religios et . . A aliza a estui se tor este realizată î apitolul ur ător. 8) Co stru țiile și a ti itățile o exe – reprezi tă u ul di tre pri ipalele se toare e o o i e de la i el lo al, ele peste . de î trepri deri a ti e de profil realizâ d a ual lu rări î aloare de peste il. Euro și asigurâ d aproape . de lo uri de u ă per a e te și sezo iere. Î plus, alți . de rașo e i lu rează pe o t propriu î a est do e iu. Da ă la a easta adăugă și a ti itățile o e e produ ția de ateriale de o stru ții, tra za țiile i o iliare , po derea a estui se tor î e o o ia etropolita ă de i e și ai are. Cele mai importante o pa ii lo ale di do e iu, după ifra de afa eri și u ărul de salariați di , su t: AGETAPS, MAURER IMOBILIARE, EURO STRADA, EREN CONS, SCORILLO INTERCOM, TECHNO MONTAJ, R.C.T.I. COMPANY, BOCCARD ROMANIA, ICCO, IMSAT-CUADRIPOL, CONSAL, RECON, RAPTRONIC, RAP DEVELOPMENT, RAMB SYSTEMS etc. 9) IT&C hard are și soft are – deși este u se tor are a apărut relati re e t î peisajul e o o i lo al, a ti itățile di sfera IT&C au de e it deja u ul di tre pri ipalele otoare de dezvoltare ale Brașo ului, u peste de fir e a ti e, afa eri de il. Euro a ual și . de salariați pe o po e ta soft are, respe ti de il. Euro și . de salariați pe ea hard are, o pa iile lo ale li râ d ai ales o po e te și su a sa le electronice pentru e hipa e te ele tro as i e, edi ale, aparatură de ord pe tru autoturis e et . Di tre o pa iile de hard are i porta te pute e țio a MIELE TEHNICA, BENCHMARK ELECTRONICS, ELECTROPRECIZIA, iar dintre cele de software TATA TECHNOLOGIES, SIEMENS, PENTALOG ROMANIA, EAD TELECOM, ROUTE 66, ELEKTROBIT AUTOMOTIVE ROMANIA, UNIFY SERVICE CENTER, IQUEST, CS VISION, WATERS ROMANIA, AWINTA CONSULTING etc. 10) Tra sporturile și logisti a – un domeniu care s-a dezvoltat puternic în ultimii ani, atât în ceea ce pri ește tra sporturile rutiere, ât și fero iare de ărfuri și pasageri. A estea au alorifi at poziția e trală a Zo ei Metropolita e Brașo î o te t ațio al, la gra ița di tre ele trei 94 IHS Romania_august 2016

regiu i istori e ari di Ro â ia, pre u și o e trarea a ti ităților e o o i e și a populației di zo ă. Î Brașo își au sediul u ii operatori de tra sport u a operire regio ală sau hiar ațio ală, pre u REGIOTRANS, RC-CF TRANS, RAIL FORCE, VECTRA, DUVENBECK LOGISTIK, VOLUMAX LOGISTIC. Per ansamblu, cele peste . de fir e di do e iu ge erează afa eri a uale de peste il. Euro și asigură ir a . de lo uri de u ă dire te. O dată u i augurarea aeroportului i ter ațio al, o e tarea pri autostrăzi și ăi ferate rapide, a Brașo ului de Bu urești, Moldo a și restul Tra sil a iei, dar și u atragerea de oi i estiții î zo ă, se torul tra sportului și logisti ii se a dez olta rapid. Figura 2.6 - Indicatorul Balassa al Avantajelor Comparative Relevate – Județul Brașo ,

-2015

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online. Calcule proprii.

Î ederea deter i ării ra urilor i dustriale pe tru are Zo a Metropolita ă Brașo deți e a a taje competitive semnificative la export, am determinat Indicatorul Balassa al Avantajelor Competitive Relevate. Analiza pentru perioada 2011i di ă faptul ă ra urile produ ției de î ălță i te, produse di le , ași i, aparate și e hipa e te ele tri e, o po e te auto, o ilă și alte produse a ufa turiere au el ai are pote țial o petiti la e port, î registrâ d o sta t o ala ță o eri ală poziti ă. Pe de altă parte, ea ai redusă o petiti itate pe piața e ter ă o au produsele ali e tare, aterialele de o stru ții și pieile și lă urile, pe tru are județul este i portator et. O a aliză Shift-Share1 realizată de Ba a Mo dială pe tru perioada rele ă di a i a ra urilor economiei metropolitane, la nivel de cod CAEN, prin raportare la intervalul 2005-2008, cel de dinaintea i stalării rizei e o o i e glo ale. Pe tru a aliză au fost sele tate se toarele e o o i e u u ărul de a gajați el ai are și u u oefi ie t de o e trare teritorială suprau itar. Pri ipalele o luzii ale a alizei su t ur ătoarele: 1

Pe tru o des riere detaliată a

etodologiei edeți: Banca Mondială. 2013. Orașe Competitive

95 IHS Romania_august 2016

a) se toare „ âștigătoare„ – care s-au dez oltat pe durata rizei: fa ri area î ălță i tei, o erțul u produse hi i e, alte a ti ități suport pe tru î trepri deri, re uperarea deșeurilor, a ti ități de ser ire a ăuturilor aruri și tra sporturi de ălători pe alea ferată. Di pă ate, i iu a di tre a este ra uri u se re ar ă pri tr-un pote țial o petiti ridi at, fii d î ge eral a ti ități u u i el redus de salarizare a forței de u ă; b) se toare ”pote țial âștigătoare” – care s-au dezvoltat, la rândul lor, dar într-un ritm relativ lent, pe durata rizei: fa ri area rul e ților, repararea aterialului rula t, fa ri area o stru țiilor etali e, distri uția e ergiei ele tri e, lu rări de i stalații sa itare și de aer o dițio at, ser i ii au iliare tra sporturilor, o stru ții hidroteh i e, fa ri area le jeriei de orp, pu li itate – a ti ități u o po dere i porta tă î e o o ia lo ală, di tre are u ele ași i-utilajee hipa e te și o fe ții etali e au fost ide tifi ate a se toare u pote țial de spe ializare i telige tă; c) se toare ”pote țial perda te” – care au înregistrat un ușor de li pe durata rizei, dar u perspe ti e de re e ire î ur ătorii a i: ser i ii de azare, lu rări de i stalații ele tri e, tra sporturi rutiere de pasageri, i gi erie și o sulta ță teh i ă și i ter edieri u produse diverse; d) se toarele ” arilor perda ți”: fa ri area o po e telor auto, tra sporturi rutiere de ărfuri, restaura te, o erț u ridi ata espe ializat, reparații auto, fa ri area pa ourilor di le , produ ția de soft are și tra portul u ta i etre. Chiar da ă a este a ti ități au fost afectate de riză, ele ai ulte au î registrat o rela sare rapidă î ulti ii a i, pe fo dul reșterii ererii i ter e și e ter e. Figura 2.7 - Analiza Shift-Share pe tru Zo a Metropolita ă Brașo , î perioada 2009-2013 Notă: Mări ea er urilor este proporțio ală u u ărul a solut de a gajați î se torul respe ti

Sursa: Baza de date BORG Design O altă etodă utilizată pe tru e aluarea pote țialului o petiti al Zo ei Metropolita e Brașo î o te tul elor poli de reștere di Ro â ia e eptâ d Capitala a fost al ularea utilității glo ale de a sa lu și la i elul fie ărei a ti ități e o o i e î parte. Î azul Brașo ului, a eastă a aliză a i di at o poziție o petiti ă fa ora ilă î do e iul ser i iilor edi ale pri ate, a o erțului, turis ului și utilităților pu li e, are îl plasează î fața altor poli de reștere, respe ti o atra ti itate ai s ăzută 96 IHS Romania_august 2016

pe tru a ti ități pre u i dustria e tra ti ă, ser i iile fi a iare sau IT&C, se toare u u i el de salarizare peste medie, concentrate ai ales î Ploiești și Co sta ța e tra ția de petrol și gaze , respe ti î Bu urești, Cluj-Napo a și Ti ișoara IT&C, ser i ii fi a iare, a ti ități știi țifi e-teh i e și profesio ale, pri ele două e tre ur a e atrăgâ d și o parte di forța de u ă î alt alifi ată de la i elul Brașo ului, ai ales pri pris a faptului ă su t ele ai dez oltate e tre u i ersitare di România. Figura 2.8 - A a tajele o petiti e ale polilor de reștere di Ro â ia, pe a ti ități ale e o o iei ațio ale, e aluate pe aza etodei utilității glo ale, î

Sursa: Baza de date Borg Design. Calcule proprii Pri ur are, strategia de dez oltare a Brașo ului ar tre ui să ai ă î edere atât susți erea u or ra uri u o o tri uție i porta tă la e o o ia lo ală î preze t pre u fa ri area o po e telor auto, a organelor de transmisie, a diferitelor utilaje, constru ții, o po e te și arti ole di etal, a produselor di le și hârtie, a elor ali e tare, a o stru țiilor, tra sporturilor , dar și pe ele are au el ai are pote țial de reștere pe iitor, ai ales a elei IT&C.

97 IHS Romania_august 2016

Mu i ipiul Brașo î registrează o poziție edia ă î eea e pri ește apetitul a trepre orial al lo uitorilor, u u u ăr de ir a de IMM-uri active la 1.000 de locuitori, înregistrat în anul 2014. Spre o parație, î Bu urești și Cluj-Napo a e istă peste de IMM-uri/1.000 de lo uitori, a este orașe î registrâ d și ele ai ulte i ițiati e de afa eri ale de uta ților și stude ților. Pefor a țele e o o i e ale a estor două e tre ur a e ari ale Ro â iei di ulti ii a i, pre u și e perie ța est europea ă, de o strează o legătură dire tă î tre rata a trepre oriatului și ea de reștere e o o i ă a u ui oraș. Pri ur are, pe lâ gă su esul î registrat î atragerea de i estitori străi i, Brașo ul a tre ui să-și î tăreas ă oferta de ser i ii și i frastru tură de afa eri pe tru i i î trepri zători lo ali, ai ales pe tru ti erii a sol e ți de studii superioare, ei ai e puși ris ului de igrație e ter ă așa-numitul fe o e de ” rai -drai „ . Figura 2.9 - Nu ăr de fir e a ti e la .

de lo uitori sta ili, la i elul polilor de reștere di Ro â ia, în anul 2014

Sursa: Baza de date BORG Design În perioada 2007, u ărul de fir e a ti e di Zo a Metropolita ă Brașo a s ăzut u , %, su edia regio ală - , % , dar peste ea ațio ală - , % . Cauzele a estui de li î râ dul u ărului de întreprinderi sunt legate de impactul crizei economi e glo ale, are a o dus la suspe darea a ti ității sau hiar la dizol area a peste . de fir e lo ale, doar î tre și . Totuși, i ter alul i di ă o te di ță de re igorare a ediului de afa eri lo al, o retizat î reșterea u ărului de întreprinderi active. Nu ărul de fir e ou-î fii țate la i elul județului a s ăzut î epâ d u a ul și s-a e ți ut relati o sta t pâ ă î , ati gâ d i elul i i î . Nu ărul de radieri și de suspe dări a res ut, î s hi , foarte ult î a ii și , ele di ur ă re e i d la alorile î registrate î ai te de riză. Î s hi , u ărul de radieri se păstrează destul de ridi at, a și el al dizol ărilor, eea e i di ă faptul ă u toți age ții e o o i i au tra ersat u su es perioada rizei. Nu ărul firmelor aflate î i sol e ță a ati s i elul a i î a ul , după are a s ăzut se ifi ati . A este ifre e arată faptul ă ulte î trepri deri di Brașo , ai ales IMM-uri deți ute de î trepri zători lo ali, se o fru tă u pro le e de apitalizare și e esită spriji pe tru reșterea sau hiar sal area afa erilor.

98 IHS Romania_august 2016

Figura 2.10 - Di a i a operațiu ilor are au izat so ietățile o er iale di județul Brașo , î perioada 2008-2015

Sursa: Ofi iul Națio al al Registrului Co erțului Î pofida a estei reșteri a u ărului de fir e radiate, dizol ate, suspe date sau î i sol e ță, Zo a Metropolita ă Brașo o e trează , % di fir ele a ti e di județul Brașo , , % di ele di regiu ea Ce tru și % di ele de la i elul Ro â iei. Î altă ordi e de idei, Zo a Metropolita ă Brașo ge erează % di ifra de afa eri totală a î trepri derilor di județ și % di totalul lo urilor de u ă di se torul pri at, î o dițiile î are o e trează doar % di tre lo uitorii județului Brașo . Î eea e pri ește ârsta aso iațiilor, se re ar ă faptul ă u ărul ti erilor u ârsta de pâ ă la de a i are deți so ietăți o er iale la i elul județului Brașo este de , % față de o edie de , % la i el ațio al, situație ala ilă și pe tru persoa ele u ârsta de - de a i , %, față , % . Î s hi , po derea aso iaților de peste de a i, a și a elor de - de a i este ai ridi ată la i el județea . Pri ur are, se i pu ăsuri de sti ulare a a trepre oriatului ai ales în rândul tinerilor de 18- de a i, a sol e ți de studii edii sau superioare, are î tâ pi ă ele ai ari difi ultăți î a găsi u lo de u ă ade at pregătirii lor. Cu pre ădere î ulti ul de e iu, su presiu ea o strâ gerilor de ediu, dar și a elor legate de piața i o iliară, tot ai ulte fir e are a ti au a terior î u i ipiul Brașo s-au relo at î lo alitățile di jurul a estuia, u de e istau tere uri dispo i ile la prețuri ult ai s ăzute, adesea și u a esi ilitate ai u ă la rețeaua de o u i ații. A est fe o e , î preu ă u el de apariție î a este lo alități și a u or oi zo e rezide țiale, poartă de u irea de su ur a izare și este izi ilă ai ales î o u ele Sâ petru, Hăr a , Cristia și î orașul Ghi a , are î registrează peste de fir e a ti e/ . de locuitori. Î altă ordi e de idei, lo alitățile ai î depărtate de u i ipiu, u a es defi itar la pri ipalele ăi de o u i ații sau u defi it de tere uri pe tru o stru ții oi Zăr ești, Vul a , Feldioara, Criz av, Budila) u au e efi iat de a eeași ate ție di partea i estitorilor a ele alipite Brașo ului. Cu toate a estea,

99 IHS Romania_august 2016

reșterea prețului tere urilor și suprasaturarea pieței lo ale a forței de u ă a o du e, el probabil, la reorientarea investitorilor, u pre ădere a elor di i dustrie, ătre lo alități tot î depărtate de e trul ur a . Figura 2.11 - Nu ărul de fir e a ti e la .

ai ai

de lo uitori, pe lo alități, î a ul

Sursa: Baza de date BORG Design Di ele ir a . de î trepri deri a ti e de la i elul Zo ei Metropolita e Brașo , are au depus situațiile fi a iare afere te e er ițiului fi a iar și are au î registrat e ituri, , % su t IMMuri, î să , % u au i iu salariat, iar , % sunt microîntreprinderi, restul de 10% fiind întreprinderi i i și ijlo ii. Di perspe ti a ifrei de afa eri, situația este î să diferită, se torul IMM ge erâ d doar , % di totalul î asărilor de la i elul Zo ei Metropolita e, , % di olu ul i estițiilor ete, respe ti , % di totalul lo urilor de u ă di se torul pri at. Deși e o o ia lo ală este tot ai depe de tă de o pa iile ari u apital străi o e trate î do e iul i dustrial, se torul IMM o ti uă să do i e peisajul e o o i al Brașo ului, ai ales î se torul ser i iilor, el are are el ai ridi at pote țial de reștere pe ter e ediu și lu g. Tabel 2.12 - Stru tura î trepri derilor a ti e, pe lase de ări e, î a ul Clasa de ări e a ZMB România ZMB România ZMB România întreprinderilor, după u ărul de % di u ărul total de % din cifra de afaceri % di u ărul total de salariați firme active totală salariați 0-9 (micro) 89,8 90,2 15,4 16,4 19,7 20,9 10-49 (mici) 8,3 8,1 18,9 20 23,1 22,9 50-249 (mijlocii) 1,6 1,4 24,1 22,5 23,6 20,8 Peste 250 (mari) 0,3 0,3 41,6 41,0 33,6 35,3 Sursa: Baza de date BORG Desig și INS, TEMPO O li e

100 IHS Romania_august 2016

Figura 2.12 - Nu ăr fir e a ti e pe tru ZMB

Mu i ipiul Brașo era, î perioada o u istă, el ai are e tru al i dustriei prelu ătoare di Ro â ia, e eptâ d Bu ureștiul, se tor are asigura aproape . de lo uri de u ă la i elul zo ei etropolita e, față de ai puți de . î preze t. Profilul industrial dominant al zonei, axat în perioada o u istă pe ra uri ale i dustriei grele ai ales o stru ții de ași i și hi ie , u o su uri ateriale și e egeti e ridi ate, pre u și u utilizarea e te si ă a forței de u ă, a o dus la restru turarea puter i ă a e o o iei lo ale î a ii și , o dată u tre erea la o e o o ie de piață fu țio ală. Î a est fel, au dispărut sau și-au restrâns activitatea dramatic principalele întreprinderi de la nivel local (TRACTORUL, ROMAN, RULMENTUL, HIDROMECANICA, FARTEC, IUS, METALOPLAST, LEMNEXIM, COLOROM, ROMACRIL, SERELE CODLEA, MECANICA CODLEA, FSR RÂȘNOV, CARFIL, METROM, TOHAN etc.), la care s-au adăugat ai re e t COLGATE-PALMOLIVE, POIANA sau EUROPHARM. Lo ul lor a fost luat parțial de IMM-uri dezvoltate de antreprenorii locali sau de mari o pa ii u apital străi , prepo dere t di i dustria o po e telor auto, de prelu rare a le ului, ali e tară, te tilă et . Cea ai are parte a produ ției i dustriale a județului se î dreaptă î preze t ătre Statele Me re, u pre ădere ătre Ger a ia, de u de pro i ei ai ulți i estitori străi i. Concomitent cu restructurarea sectorului industrial, la nivel local s-a dezvoltat continuu sectorul ser i iilor, por i d de la o erț, la tra sporturi, turis , IT&C, i o iliare și diferite ser i ii pe tru î trepri deri și lo uitori. A est se tor o e trează peste % di totalul IMM-urilor din zona etropolita ă, % di ifra de afa eri totală și % di u ărul lo urilor de u ă.

101 IHS Romania_august 2016

Cea mai mare pondere o ti uă să o ai e o erțul, do i at î tot ai are ăsură de arile la țuri și e tre o er iale u apital străi , are a aparează rapid piața lo ală î defa oarea i ilor o er ia ți lo ali. A esta reu ește ir a % di tre fir e și ge erează de u ul singur o treime din totalul cifrei de afaceri de la nivel metropolitan. De ase e ea, ra ura tra sporturilor rutiere și fero iare de ărfuri și persoa e este i e dez oltată, u , % di totalul fir elor, , % di ifra de afa eri și , % di totalul salariaților di ediul pri at, fără a lua în considerare activitatea marilor operatori cu majoritar de stat. Figura 2.13 - Stru tura fir elor a ti e, după se torul

ajor de a ti itate, î a ul

Sursa: Baza de date BORG Design

. . . Piața de

u ă și resursa u a ă

Rezultatele defi iti e ale Re e să â tului Ge eral al Populației și Lo ui țelor di a ul i di ă faptul ă % di populația Zo ei Metropolita e Brașo peste . de persoa e era a ti ă, di tre care 42% populație o upată și % șo eri. Pri raportare la populația î ârstă de u ă a zo ei, esti ată pe tru , la peste % di populația sta ilă, se re ar ă faptul ă ir a / di tre resursele de u ă su t eo upate î preze t, pro e t ai ridi at î râ dul persoa elor ti ere su de a i și a elei de peste de a i, de regulă stude ți, respe ti pe sio ați î ai te de li ita de ârstă. Di tre persoa ele o upate, ir a % erau salariați, iar restul de % patro i, lu rători fa iliali eplătiți sau lu rători pe cont propriu. Ponderea persoanelor inactive a crescut continuu în ultimul deceniu, mai ales pe fo dul î ătrâ irii populației. Astfel, pe sio arii au aju s să reprezi te , % di populația sta ilă, î ti p e ele ii și stude ții doar , %, la are se adaugă opiii și adulții aflați î î grijirea fa iliei, ONGurilor sau a statului , % și as i ii % . Î preze t, la i el etropolita e istă , persoa e o upate/pe sio ar, i el esuste a il pe ter e lu g pe tru siste ul de asigurări so iale, medicale etc. Pri ur are, e istă pote țial la i el lo al pe tru reșterea po derii populației o upate u el puți pro e te, pri a ti area u or grupe a tual e te e luse, di diferite oti e, de pe piața u ii.

102 IHS Romania_august 2016

Figura 2.14 - Stru tura o upațio ală a populației Zo ei Metropolita e Brașo , la ivel de UAT

Sursa: INS, Rezultatele defi iti e ale Re e să â tului Ge eral al Populației și Lo ui țelor, Co for esti ărilor INS, u ărul salariaților de la i elul Zo ei Metropolita e Brașo era, î , de . , î reștere u , % față de o e tul re e să â tului di , dar u % ai i de ât el î registrat î a ul , eea e i di ă faptul ă piața lo ală a u ii u și-a re e it î ă o plet după riza e o o i ă și fi a iară glo ală. După u se poate o ser a, u ărul salariaților o u i at de INS era î u ir a . ai i de ât el al persoa elor o upate, difere ța o stâ d di persoanele are a ti ează î alte zo e de e . ele are lo uies î afara zo ei etropolita e și pra ti ă a etis ul ătre a easta , pre u și di ele are a eau alt statut, a de e e plu patro , lu rător pe o t propriu sau î propria gospodărie. Figura 2.15 - Nu ărul

ediu de salariați de la i elul Zo ei Metropolita e Brașo , î perioada 2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online

103 IHS Romania_august 2016

În intervalul 2007, u ărul de lo uri de u ă a res ut de peste ori î Ghi a , Criz a și Sâ petru, a res ut u peste % î Prej er și Cristia și a s ăzut ai a e tuat î Predeal, Codlea, Să ele, Hăl hiu, Budila și Vul a u peste % . Î u i ipiul Brașo , u ărul lo urilor de u ă a s ăzut u , %, dar orașul o ti uă să o e treze % di salariații de la i el etropolita și % di ei de la i el județea . Te di ța de igrare a î trepri derilor, și i pli it a forței de u ă, di spre e trul ur a ătre periferii a o ti ua, pe fo dul re e irii pieței i o iliare, a o stru ției și e ti derii parcurilor industriale, a atragerii de noi investitori etc. Figura 2.16 -Structura locurilor de mun ă di Zo a Metropolita ă Brașo , după lo alizarea a estora

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online La re e să â tul di , peste % di tre persoa ele o upate la i elul Zo ei Metropolita e Brașo depășiseră ârsta de de a i, rata a i ă de a ti itate a resurselor de u ă fii d î registrată la grupa de ârstă - de a i % di total populație sta ile . Pe de altă parte, rata de o upare a tinerilor de 20- de a i era de doar %, la a eastă grupă de ârstă fii d î registrați și ei ai ulți șo eri, iar a elor de - a i de %. Pri ur are, asistă la u pro es de î ătrâ ire a forței de mu ă, ee istâ d sufi ie te resurse u a e ti ere alifi ate, are să asigure î lo uirea ge erației de de a i, are a ieși di zo a de a ti itate î ur ătorii a i. A aliza stru turii o upațio ale a populației la i el de UAT-uri componente ale Zonei Metropolitane refle tă u ele difere țe. Astfel, ea ai ridi ată rată de o upare se î registrează î lo alitățile u o po dere ridi ată a populației adulte Ghi a , Brașo , Hăr a , Sâ petru, Bod, Cristia , a estea a â d și o ază e o o i ă solidă. La polul opus, o rată are de i a ti itate se î registrează î o u ele Budila, Criz a , Vul a , Tărlu ge i și Feldioara, u o po dere ridi ată a populației de et ie ro ă, supusă ris ului de e luziu e so ială, u ulți opii, persoa e as i e și șo eri. Datele re e să â tului di

104 IHS Romania_august 2016

i di ă faptul ă doar celorlalte etnii.

, % di tre ro i erau o upați, față de u pro e t de peste

% î râ dul

Î o parație u alți poli de reștere di Ro â ia, u i ipiul Brașo se re ar ă pri tr-o pondere medie a ratei o upării, ai redusă de ât î Bu urești, dar superioară elei din Iași, Co sta ța sau Ploiești și relati egală u ea di Ti ișoara și Cluj-Napoca, printr-o po dere ai ridi ată a pe sio arilor, respe ti printr-u u ăr ai i de ele i și stude ți de ât e trele ur i ersitare u tradiție Cluj-Napo a, Iași, Ti ișoara . Di a eastă perspe ti ă, a populației stude țești, Brașo ul este deza a tajat față de alți poli de reștere, are atrag tot ai ulte a ti ități e o o i e are o upă forța de u ă tâ ără, înalt alifi ată, ai ales IT&C-ul. Figura 2.17 - Stru tura o upațio ală a populației la i elul polilor de reștere di Ro â ia

Sursa: INS, Rezultatele defi iti e ale Re e să â tului Ge eral al Populației și Lo ui țelor, Î î

eea e pri ește rata șo ajului, a easta s-a redus se ifi ati î ulti ul de e iu, s ăzâ d de la , % , la , % di populația a ti ă, la re e să â tul di , aproape du lă față de rata de ir a , % o u i ată de Age ția Națio ală de O upare a Forței de Mu ă, are ia î să î al ul doar persoa ele aflate î ăutarea u ui lo de u ă î registrate î e ide țele sale. S ăderea ratei șo ajului u poate fi pusă pe sea a reșterii o upării, î o dițiile î are u ărul lo urilor de u ă s-a redus, ci a reșterii o ilității a esteia pri a etis , fe o e foarte i te s la i el etropolita , dar ai ales a reșterii u ărului persoa elor i a ti e pe sio ari, as i i și a igrației e ter e. Cea ai ridi ată rata a șo ajului se î registra, la i elul a ului , î o u ele Criz a , Tărlu ge i, Feldioara, Cristia , Budila și Vul a , respe ti î orașele Zăr ești, Să ele și Râș o peste % di populația a ti ă . Î azul o u elor Criz a , Să ele și Tărlu ge i, u ărul are de șo eri poate fi pus pe sea a o u ității de ro i, ei ai e puși ris ului de e luziu e de pe piața u ii.

105 IHS Romania_august 2016

Figura 2.18 - Rata șo ajului raportată la populația a ti ă, pe lo alități

Sursa: INS, Rezultatele defi iti e ale Re e să â tului Ge eral al Populației și Lo ui țelor, Figura .

Rata șo ajului la populația a ti ă i ilă, î perioada

, î județul Brașo

Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online Potri it datelor ANOFM, rata ofi ială a șo ajului di județul Brașo s ăzuse î a ul la ai puți de ju ătate față de a ul , â d s-au resi țit el ai a ut efe tele rizei e o o i e glo ale. Distri uția pe se e a șo erilor î registrați este u a e hili rată, iar ea pe ârste i di ă faptul ă % di tre șo eri au sub 30 de ani, 24% între 30-39 de ani, 24% între 40- de a i și % peste a i. Di perspe ti a i elului de i struire, % di tre șo eri au studii pri are și gi aziale, % studii edii și % studii superioare. Pri ur are, ris ul de șo aj este ai ridi at î râ dul persoa elor e alifi ate orespu zător, ai ales a sol e ți și persoa e aflate î pragul pe sio ării.

106 IHS Romania_august 2016

Î eea e pri ește stru tura o upării de la i lo urilor de u ă, ur at de i dustrie, u %. Față de , a s ăzut o sidera il restructurarea sau hiar dispariția arilor î sectorului serviciilor.

el etropolita , se torul ser i iilor asigură % di totalul %, o stru ții u % și agri ultură și sil i ultură, u doar po derea populației o upate î i dustrie, o dată u trepri deri o struite î perioada o u istă, î fa oarea

Figura 2.20 - Stru tura o upării populației, pe pri ipalele se toare e o o i e și pe lo alități

Sursa: INS, Rezultatele defi iti e ale Re e să â tului Ge eral al Populației și Lo ui țelor,

La i el de UAT, se re ar ă faptul ă doar o u a Criz a , aflată la o dista ță ai are de Brașo , ai păstrează u profil prepo dere t agri ol, orașele Ghi a , Codlea și Zăr ești u ul prepo dere t i dustrial, oște it î ă di perioada o u istă și dez oltat pri i estiții străi e î ulti ul de e iu, iar Predeal și Brașo u ul do i at de ser i ii, pri ul u o fu ție tradițio al turisti ă, iar al doilea deser i d întreg județul și hiar o parte di regiu ea Ce tru u diferite ser i ii pe tru lo uitori și fir e edu ație, să ătate, ultură, ad i istrație, o erț, tra sport et . . Celelalte lo alități au u profil e o o i i t. Î pofida odifi ărilor stru turale di ulti ele două de e ii, i dustria prelu rătoare o ti uă să asigure ele ai ulte lo uri de u ă la i el etropolita , u o po dere de % di populația o upată totală, ur ată de o erț % , o stru ții % și tra sporturi % , toate se toare prepo derent private, respe ti de o serie de a ti ități o e trate î sfera pu li ă ad i istrație pu li ă și apărare – 6%, să ătate și asiste ță so ială – %, edu ație – % . A este a ti ități au, î ge eral, o aloare adăugată redusă, i pli it și u i el s ăzut de salarizare a a gajaților.

107 IHS Romania_august 2016

Figura 2.21 - Stru tura forței de

u ă pe ele patru se toare

ari ale e o o iei ațio ale pe tru ZMB

A ti itățile u aloare adăugată ridi ată IT&C, i ter edieri fi a iare, a ti ități știi țifi e teh i e și profesio ale , ele are î registrează și el ai ridi at i el de salarizare la i elul e o o iei lo ale, au o po dere de doar % î totalul o upării, eea e e pli ă faptul ă salariul ediu este i ferior i elului î registrat î Bu urești sau Cluj-Napoca, orașe u o stru tură e o o i ă ai o petiti ă. Cea ai are parte a populației o upate % a ti ează î se torul pri at, a esta fii d pri ipalul otor e o o i al Polului de Creștere, î ti p e se torul pu li a gajează doar % di populație, iar gospodăriile populației și se torul ONG %.

108 IHS Romania_august 2016

Figura 2.22 - Stru tura o upațio ală a populației Zo ei Metropolita e Brașo pe pri ipalele a ti ități ale e o o iei ațio ale

Sursa: INS, Rezultatele definitive ale Re e să â tului Ge eral al Populației și Lo ui țelor, Figura 2.23 - Stru tura populației o upate fu ție de se torul î

are a ti ează

Sursa: INS, Rezultatele defi iti e ale Re e să â tului Ge eral al Populației și Lo ui țelor, 2011

109 IHS Romania_august 2016

eea e pri ește i elul salariului ediu et pe e o o ie de la i elul județului Brașo INS u ole tează date la i el de UAT u pri ire la a est i di ator , a esta era, la i elul a ului , u , % mai mare decât media regiunii Centru, dar u , % su edia ațio ală. Î perioada -2014, salariul ediu et a res ut u , % î ter e i o i ali, eea e î Euro î sea ă o reștere de ir a , %. A est rit a fost superior ratei de reștere de la i el ațio al + , % și regio al +30,5%) pentru a elași i ter al. Figura 2.24 - Di a i a salariului

ediu et lu ar la i el ațio al, regio al și judetea , î perioada 2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Ni elul ediu de salarizare di județul Brașo era, la i elul a ului , u ul i ferior ajorității județelor î are e istă poli de reștere, e epție fă â d Co sta ța și Dolj. E pli ația o stă di faptul ă celelalte centre urbane mari au o pondere mai ridi ată a populației o upate î ser i ii, ai ales Bu urești și Cluj-Napo a, ele are î registrează și ele ai ridi ate e ituri ale a gajaților. Figura 2.25 - Salariul

ediu et lu ar de la i elul județelor u poli de reștere di Ro â ia, î a ul 2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online

110 IHS Romania_august 2016

Î o parație u edia ațio ală, salariile edii ete di județul Brașo su t ai ridi ate doar î do e iul să ătății, IT&C, o erț, apă și salu ritate și i dustrie prelu rătoare. La polul opus, salarii ult i ferioare ediei ațio ale se î registrează î i dustria e tra ti ă, tra sporturi, i ter edieri fi a iare și asigurări, a ti ități știi țifi e, teh i e și profesio ale, î ăță â t, alte ser i ii. Figura 2.26 - Cua tu ul și di a i a salariilor edii ete pe pri ipalele a ti ități ale e o o iei ațio ale, județul Brașo , -2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Cele ai ari salarii edii ete se î registrează î IT&C, i ter edieri fi a iare și asigurări, e ergie, i dustrie e tra ti ă și a ti ități profesio ale, știi țifi e și teh i e, respe ti î ad i istrație pu li ă și apărare, are u ulează î preu ă % di populația o upată totală. Cele ai i i salarii se î registrează î do e iul hoteluri și restaura te, ser i ii ad i istrati e și suport pază, urățe ie et . , a ti ități de spe ta ole, ulturale și re reati e, o stru ții, tra za ții i o iliare, are asigură peste % di tre lo urile de u ă di județ. Pri ur are, reșterea i elului de salarizare de la i el lo al se poate realiza, î pri ul râ d, pri s hi area stru turii e o o i e și susți erea a ti ităților u aloare adăugată ridi ată, u pre ădere a elor di sfera ser i iilor, și u i el orespu zător de re u erare a personalului. Fenomenul navetismului s-a a plifi at î ulti ii a i la i el atragea, la re e să â tul di , u u ăr de aproape . . pro e eau di zo a etropolita ă, ei ai ulți di Să și Prej er î tre . și . fie are . Pe de altă parte, peste

etropolita . Astfel, u i ipiul Brașo de a etiști di toată țară, di tre are ele, Zăr ești, Râș o , Codlea, Sâ petru . de lo uitori ai u i ipiului Brașo

111 IHS Romania_august 2016

(9, % di forța de u ă totală lu rează î afara orașului, di tre are % tot î zo a etropolita ă. Prin urmare, fluxurile bi-dire țio ale î tre u i ipiul Brașo și zo a sa etropolita ă aju g la peste . de persoa e zil i , u ăr are este esti at să reas ă pe fo dul te di ței de igrare a î trepri derilor î spre periferii. Flu urile de a etis î tre elelalte lo alități o po e te ale Zo ei Metropolita e aju g și ele la ir a . de persoa e, ai ales pe dire țiile Zăr ești-Râș o -CristianGhim a și Codlea-Ghimbav. 1.2.4. Cercetare-dezvoltare-inovare Mu i ipiul Brașo o e trează ajoritatea u ităților și perso alului di sfera de er etare-dezvoltarei o are de la i elul regiu ii Ce tru, î să î o te t ațio al perfor a țele sale su t relativ reduse. Astfel, î Zo a Metropolita ă Brașo e istă fur izori pu li i i porta ți de ser i ii de er etaredez oltare, la are se adaugă peste de IMM-uri u a est profil, di tre are doar o i ă parte derulează propriu-zis astfel de a ti ități. Acestea ge erează o ifră de afa eri u ulată de ir a , il. Euro și u ără ir a de a gajați. Di tre a este so ietăți, pute e u era: INAR auto oti e, studii de trafi , î er ări piese auto, a usti ă et . – u o tradiție de ir a de a i , BARENBURG ROMANIA se i țe , WILDLIFE iodi ersitate , NEOMED edi i ă et . Cele

ai i porta te e tități pu li e de er etare-dezvoltare sunt:

U iversitatea ”Tra silva ia” Brașov – are dispu e de e tre și u lee de er etători î diferite domenii, precum: Energii regenerabile, produse high‐te h pe tru auto ehi ule, a age e t dura il al resurselor forestiere și i egeti e, siste e e atro i e a a sate, teh ologii și siste e a a sate de fa ri ație, e o ioteh ologii și e hipa e te î agri ultură și ali e tație, siste e ele tri e a a sate, teh ologii și ateriale a a sate etali e, era i e și o pozite MMC, siste e pe tru o trolul pro eselor, i for ati ă i dustrială irtuală și ro oti ă, e odesig de o ilier, restaurare și ertifi are î IL, e oteh ologii a a sate de sudare, siste e ele tro i e i orporate și o u i ații a a sate, teh ologii i o ati e și produse a a sate î IL, odelare ate ati ă și produse soft are, e o o ie, a age e t și arketi g, edi i ă i o ati ă fu da e tală și apli ati ă, i o are ulturală, o u i are și dez oltare so ială, alitatea ieții și perfor a ța u a ă. La i elul u i ersității e istă u I stitut de Cer etareDezvoltare Produse High-Te h pe tru Dez oltare Dura ilă, realizat u fo duri stru turale, de la bugetul de stat și proprii, are reu ește lădiri și oordo eză a ti itatea elor de e tre de er etare, u I u ator Teh ologi și de Afa eri u fir e i u ate, dar și u u eroase a ti ități proprii de i for are teh ologi ă, ser i ii de afa eri și i o are, for are et ., i lusi î adrul rețelei EEN și a u or proie te u fi a țare era ursa ilă , spe ializat î perfor a ța e ergeti ă a lădirilor, siste e de e ergii rege era ile, efi ie ța e ergeti ă a produselor i dustriale, o ș oală do torală ultidis ipli ară, u irou de proprietate i tele tuală și u ul de a age e t al proie telor. La i elul U i ersității e istă peste de adre dida ti e și de er etare u do torat, peste u e perie ță în managementul proiectelor cu fi a țare era ursa ilă, iar î ulti ii a i au fost pu li ate ir a . de lu rări știi țifi e, de pate te și re ete de i e ție, de proie te și gra turi de er etare di fo duri ațio ale și di fo duri i ter ațio ale, tra sferul teh ologi fiind realizat prin contracte cu circa 200 de firme private. I stitutul Națio al de Cer etare și Dezvoltare pe tru Cartof și Sfe lă de Zahăr INCDCSZ Brașov – cu o tradiție de peste de a i î do e iu, este pri ipala i stituție de profil di Ro ânia pentru culturile de artof, sfe lă de zahăr și pla te edi i ale, deți â d peste de re ete de soiuri. I stitutul î registrează e ituri de peste il. Euro/a și are aproape de salariați, derulâ d î a ul u u ăr de peste de o tra te de er etare, di tre are fi a țate de la ugetul de stat, de 112 IHS Romania_august 2016

parte eri pri ați și de alte u ități de er etare. I stitutul dispu e de ai ulte la oratoare de profil, pre u și de fer e egetale, de tauri e și ur i, realizâ d e ituri proprii i porta te di a ti ități comerciale cu produsele realizate. Stațiu ea Silvi ă Experi e tală Brașov – de ase e ea u o tradiție de peste de a i, se află su oordo area ICAS Bu urești și are o pete țe î do e ii de er etare pre u iologia â atului, de dro etrie, e ologie, ge eti ă, prote ția pădurilor, se i țe forestiere, utriție i erală, adastru forestier, GIS, proie tare i estiții, a aliza solurilor, a e ajare sil i ă et . U itatea dispu e de aproape de salariați, pre u și de o ază e peri e tală la Să ele, realizâ d e ituri atât di proie te de er etare di diferite progra e ațio ale și europe e, pre u și di ser i iile fur izate. I stitutul de Cer etare Dezvoltare pe tru Pajiști Brașov – este o u itate de er etare spe ializată î do e ii pre u e ologie și resurse ge eti e, fiziologia și a eliorarea gra i eelor și legu i oase pere e, prote ția pla telor, teh ologia produ erii de se i țe, a pajiștilor per a e te și se ă ate, o ser area furajelor o ți ute pe pajiști, io hi ie și alitatea furajelor, e a izarea și e o o ia pajiștilor. A esta dispu e de ai ulte la oratoare, pre u și de fer e egetale, de o i e și o i e, î ti se pe o suprafață de peste ha. Perso alul de er etare este for at di ir a de e perți. Figura 2.27 - Procentul din PIB alocat cheltuielilor de CDI, în perioada 2007-2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Di perspe ti a heltuielilor u a ti itatea de CDI, județul Brașo s-a situat, în perioada 2007-2014, per a e t su edia ațio ală u ai puți de , % di PIB, de peste ori ai puți de ât ți ta asu ată de Ro â ia prin Acordul de Parteneriat 2014-2020. În perioada 2013-2014, acestea s-au situat hiar și su edia regio ală, u i ipiul Si iu fii d ai a ti î atragerea de fi a țări. Cauzele a estei stări de fapt su t legate de fo durile reduse alo ate siste ului pu li de er etare, de u ărul i de e tități de er etare, de lipsa u ei ulturi a i o ării î râ dul fir elor și a populației, de tra sferul teh ologi redus î tre ediul de er etare și el de afa eri et .

113 IHS Romania_august 2016

Conform statisticilor AD ASTRA, municipiul Brașo o upa lo ul î tre ei poli de reștere fu ție de u ărul de arti ole știi țifi e i de ate pu li ate î perioada -2011. Din totalul articolelor indexate, circa 89% proveneau de la Universitatea Transilvania, iar restul de la i stitutele și stațiu ile u profil agri ol și sil i , spitale, li ee, dar și de la o pa ii pri ate. Figura 2.28 - Nu ărul de arti ole știi țifi e i de ate î perioada

-2011

Sursa: AD ASTRA, Cartea Al ă a Cer etării î Ro â ia În perioada 2001, județul Brașo a î registrat ur ătorii i di atori statisti i u pri ire la a ti itatea de proprietate i tele tuală:  lo ul la u ărul de ereri de re ete de i e ție la . de lo uitori , iar U i ersitatea „Tra sil a ia” di Brașo lo ul II î topul i stituțiilor de î ăță â t superior din România din perspectiva cererii de brevete;  lo ul la u ărul de ereri de î registrare dese e/ odele la . de lo uitori ;  lo ul la u ărul de ereri de î registrare ăr i la . de locuitori (260). Î județ e istă u u ăr de o silieri î proprietate i dustrială, di tre are spe ializați î i e ții, î ăr i și i di ații geografi e, î dese e și odele și î topografii de produse se i o du toare. 1.2.5. I frastru tură și servi ii suport pe tru afa eri și i ovare La i elul Zo ei Metropolita e Brașo e istau, la i elul a ului , par uri i dustriale î fii țate și atestate o for legislației î igoare, u o suprafață totală de peste ha, eea e pozițio ează Brașo ul pe lo ul II î râ dul polilor de reștere, după Ploiești. A este i frastru turi de spriji ire a afa erilor au repreze tat u ade ărat e tor pe tru atragerea de i estitori î ulti ele două de e ii, o tri ui d de isi la reșterea u ărului lo urilor de u ă ir a . , a produ ției i dustriale și a exporturilor etc.

114 IHS Romania_august 2016

Parcul industrial PARC INDUSTRIAL METROM PARC INDUSTRIAL CARFIL PARC INDUSTRIAL PREJMER PARC INDUSTRIAL BRAȘOV – GHIMBAV PARC INDUSTRIAL PRO ROMAN PARC INDUSTRIAL WDP CODLEA PARC INDUSTRIAL ZARNEȘTI

Tabel 2.29 - Par urile i dustriale di Zo a Metropolita ă Brașo Societatea de Suprafața Nu ăr de Profil economic administrare (ha) locuri de u ă reate METROM 6,37 500 Metalurgie, tâ plărie pe tru INDUSTRIAL PARC o stru ții, edi a e te, S.A. tipografie, publicitate, servicii, o erț CARFIL INDUSTRIAL 1,87 500 Publicitate, servicii medicale, PARC S.A. prelu rări e a i e, trata e te termice etc. GRAELLS&LLONCH 82,36 3.000 Co po e te auto, o stru ții metalice ICCO

3.000

Componente auto, electronice

PRO ROMAN

104,5

Necunoscut

WDP DEVELOPMENT

100

Auto ehi ule și o po e te auto, o fe ții etali e, utilaje, reparații Distri uție piese auto

BREM COMPANY

46,16

300

Co fe ții te tile, prefa ri ate din eto , o fe ții etali e

După u se poate o ser a di ta elul de ai sus, par urile i dustriale pri ate de la Prej er și Ghi a , realizate u spriji ul autorităților lo ale, au reușit să atragă ei i porta ți i estitori și să reeze fie are ir a . de lo uri de u ă. A este u ități au pla uri de e ti dere pe iitor, fii d rezer ate î a est se s și spațiile e esare pe tru oi hale și fu țiu i o e e, i lusi de i teres o u . De ase e ea, par urile i dustriale a e ajate î spațiile fostelor fa ri i de ar a e t di Brașo (CARFIL și METROM au atras u su es u eroase IMM-uri, are au reat î preu ă ir a . de lo uri de u ă î diferite do e ii. Di pă ate par urile i dustriale î fii țate de la î eputul a ilor pe platfor ele uzi elor ROMAN di Brașo și Toha di Zăr ești u au e efi iat de u a age e t perfor a t sau au fost i pli ate î diferite dispute legale, astfel î ât u au reușit să atragă i estițiile și lo urile de u ă pla ifi ate i ițial, de ordi ul iilor. Re o ersia fu țio ală a a estora reprezi tă o pro o are pe tru iitor, ai ales a ajoritatea spațiilor su t a a do ate, î stare a a sată de degradare și afe tează i lusi peisajul urban. Pri ur are, pute afir a ă par urile i dustriale di Brașo au fost u e tor i porta t pe tru atragerea de i estiții străi e î ulti ii a i PREH ROMANIA, BENCHMARK ELECTRONICS, CONTINENTAL POWERTRAIN, ELDON, GJM COMPONENTS et . și ă e istă dispo i ilități de tere și pla uri ale dezvoltatorilor pentru extinderea parcurile industriale private, dar și u eroase platfor e de tip

115 IHS Romania_august 2016

ro field, economice.

ai ales î Brașo și Zăr ești, are or fi reutilizate pe tru găzduirea de oi a ti ități

Oferta par urilor i dustriale di județ este u a restrâ să și upri de doar ser i ii de â zare și/sau închiriere de tere uri, utilități, pază, î să u fur izează ser i ii ai o ple e, de tipul o sulta ței, asiste ței pe tru î fii țarea și dez oltarea de afa eri, orga izării de e e i e te, i ter ațio ale, marketing etc. Cu toate acestea, parcurile private din județ au î pla dez oltarea de ser i ii edi ale, edu ațio ale, ali e tație pu li ă, azare, a are et . Pe lâ gă par urile i dustriale di județ, î Brașo fu țio ează și o serie de e tități are oferă ser i ii pe tru î trepri zătorii lo ali, pre u Ce trul de I for are Teh ologi ă INFOTECH Brașov – care fu țio ează î adrul Ca erei de Co erț și I dustrie Brașo , a ti î do e ii pre u turis ul o ta , al ear și rural, prote ția ediului, i dustria le ului. De altfel, Ca era de Co erț și I dustrie este și ea ai e he și ai i porta tă stru tură aso iati ă a oa e ilor de afa eri lo ali, u peste de e ri a ti i, oferâ d o ga ă largă de ser i ii pe tru a eștia: orga izarea de târguri și e poziții, de evenimente de afaceri, de cursuri de formare profesio ală o ti uă, de o sulta ță, i for are și asiste ță pe tru î fii țarea și dez oltarea afa erilor et . Ofi iul Teritorial pe tru IMM-uri și Cooperație OTIMMC Brașo gestio ează la i elul regiu ii Ce tru progra ele gu er a e tale desti ate a estui sector, jucând un rol important în dezvoltarea mediului de afaceri local. Alte orga izații patro ale de la i el lo al su t Aso iația Oa e ilor de Afa eri ”PRO INVEST”, are oferă o ga ă largă de ser i ii o sulta ță, ursuri de perfe țio are, ela orare proie te de fi a țare, re rutare forță de u ă, lo și ad o a , pro o are, isiu i e o o i e et . , Aso iația Fe eilor de Afa eri și Co du ătoare de Î trepri deri di Brașo , Clu ul E o o i Ger a – DWK, Junior Chamber International, ANEVAR Brașo , Aso iația Patro ală Brașo , Aso iația I gi erilor di Ro â ia INGRO di Brașo , Aso iația Ro â ă pe tru Tra sporturi Rutiere I ter ațio ale Brașo , ATCOM Brașo , Aso iația Creatorilor de Artă Tradițio ală și Co te pora ă Brașo et . Tot î u i ipiul Brașo fu țio ează u I u ator de Afa eri, î Platfor a Tra torul, i estiție realizată de S.C. DIMA Co sulti g Județea Brașo AIPPIMM-PNUD. A esta a fost î fii țat î a ul i u are, pu â d la dispoziție spații de irouri u a es la î treaga ga

suprafață de ir a . p, pe s.r.l., î parte eriat u Co siliul și găzduiește de fir e/ i lu de ă de utilități.

Î eea e pri ește stru turile aso iati e, de tip luster, ale ediului de afa eri lo al, erită e țio at faptul ă regiu ea Ce tru se ara terizează pri tr-u u ăr are de astfel de i ițiati e fu țio ale, î diferite do e ii de a ti itate, î are su t i pli ate și e tități di Zo a Metropolita ă Brașo , după u ur ează: 1. Clusterul pe tru I ovare și Teh ologie – ALT – î fii țat î a ul , a ti ează î sfera a ti ităților i o atoare, a â d a e ri fir e di do e iul aterialelor pu li itare, soft are, ser i iilor de o sulta ță, e-commerce, marketing online, branding, managementul inteligent al energiei, sisteme de o ilitate ur a ă, edia, tele o u i ații, dar și U i ersitatea „Tra sil a ia”, Fu dația U a itară „Ho terus”, Ș oala Ro â ă de Afa eri, Ca era de Co erț și I dustrie, Age ția Metropolita ă pe tru Dez oltare Dura ilă Brașo ; 2. Clusterul Regional Electrotehnic ETREC – î fii țat î a ul , reu ește fir e di do e iul ele troteh i , prepo dere t de pe platfor a ELECTROPRECIZIA, Pri ăria Să ele, ADR Ce tru, Ca era de Co erț și I dustrie Brașo , U i ersitatea ”Tra sil a ia” Brașo , ISJ Brașo , INCDIE-ICPE-CA Bu urești, Li eul ”Vi tor Ji ga” Să ele et .; 116 IHS Romania_august 2016

3. Cluster Transilvania Aerospace – î fii țat î a ul , upri de o serie de fir e di do e iul aero auti ii, Age ția de Dez oltare Metropolita ă Brașo și U i ersitatea ”Tra sil a ia” Brașo ; 4. Carpathian Tourism Cluster Romania – î fii țat î a ul , î ooperare î tre APDT Brașo și Mo teoru Re aissa e – Aso iația pe tru Dez oltare Regio ală Dura ilă î Turis Buzău, reu ește ONG-uri, autorități lo ale și ațio ale, age ții de turis , operatori de cazare, fir e de o sulta ță, edia, o pa ii de tra sport, re reere și agre e t et . U ele orga izații di Brașo su t e re i lusi î lustere are u-și au sediul î județ, pre u : Transylavia Textile & Fashion Cluster, REGIOFA, ProWood Regional Wood Cluster, SPRINT ACAROM etc. Unele dintre aceste clustere au beneficiat în perioada 2007proie tele de i teres o u ale e rilor, dar o ti uă să ai redusă de a fur iza ser i ii pe tru a eștia, e esitâ d susți ere fi proiecte de cercetare-dezvoltare-i o are, i ter ațio alizare, resurselor umane etc.

de fi a țări era ursa ile pe tru ă o apa itate ad i istrati ă relati a iară e ter ă î o ti uare pe tru pro o are, a i are, dez oltarea

Figura 2.30 - Par uri i dustriale și lustere la i elul ZMB

Re e i d la i estițiile străi e realizate î județul Brașo , u ărul de o pa ii u apital străi a crescut cu 25,4% în perioada 2007, iar apitalul străi su s ris î a estea a res ut u % î lei,

117 IHS Romania_august 2016

% î dolar și % î Euro. A estea plasează județul pe lo ul la i el ațio al î topul u ărului de fir e u apital străi , respe ti lo ul î topul apitalului total subscris, respectiv pe locul 1 la nivel regional. Figura 2.31 - Volu ul i estițiilor străi e atrase de județul Brașo , î perioada 2007-2014

Sursa: Ofi iul Națio al al Registrului Co erțului

1.2.6. Proiecte realizate / în implementare În perioada de programare 2007, au fost i ițiate o serie de proie te are au izat reșterea o petiti ității e o o iei etropolita e, di tre are pute e țio a: - peste de i roî trepri deri di ediul ur a au e efi iat de fi a țări era ursa ile di POR A.P. r. pe tru dez oltarea, oder izarea a ti ității e o o i e și rearea de oi lo uri de u ă; - 150 de IMM-uri au e efi iat de fi a țări era ursa ile di POS CCE A.P. r. pe tru i estiții î a ti e fizi e și i ta gi ile de produ ție; proie te fi a țate di POS DRU, A.P. r. , are au izat reșterea adapta ilității lu rătorilor și a î trepri derilor; - u par logisti pri at, u profil ali e tar, a fost a e ajat î orașul Ghi a , u fo duri POR A.P. nr. 4; - u Ce tru de Afa eri, Tra sfer Teh ologi și I u ator de Afa eri a fi a e ajat î zo a de ord a Mu i ipiului Brașo , tot cu fonduri POR A.P. nr. 1. La a estea se adaugă proie tele pri ate de e ti dere a par urilor i dustriale pri ate di Prej er și Ghi a , are au ge erat peste . de lo uri de u ă.

118 IHS Romania_august 2016

Î o dițiile î are a esul la apital al IMM-urilor din Zona Metropolita ă Brașo ră â e u ul li itat, fi a țările era ursa ile or o ti ua să joa e u rol ital î susți erea și reșterea o petiti ității e o o i e a a estora și î perioada de progra are 2014-2020. 1.2.7. Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dezvoltare 

E o o ia Zo ei Metropolita e Brașo a res ut î rit a elerat față de a ul , consolidându-și pri a poziție la i elul regiu ii Ce tru și preze ța î topul pri ipalelor i i otoare e o o i e ale Ro â iei, după Bu urești, Cluj-Napo a, Ti ișoara și Co sta ța, î să de alajele de dez oltare față de edia U.E. – se e ți la % di PIB PPS , la fel a și ele față de u ii poli de reștere di Ro â ia, ai ales Bu urești;



Creșterea e o o i ă a Brașo ului este i flue țată egati de depe de ța ai ridi ată a a estuia față de se torul i dustriei prelu rătoare, pre u și de su dez oltarea se torului terțiar u aloare adăugată ridi ată, pri o parație u alți poli de reștere pre u Bu urești și ClujNapo a, u o dez oltare rapidă;



Zo a Metropolita ă Brașo se o fru tă u u fe o e de igrare a ti erilor î alt- alifi ați ătre arile e tre u i ersitare, ai ales Bu urești și Cluj-Napo a, eea e deter i ă pote țialul ai s ăzut pe tru dez oltarea ser i iilor u aloare adăugată ridi ată, pre u și u ărul relati redus al fir elor î fii țate de stude ți și ti eri su de a i. Rata a trepre oriatului este, per a sa lu, ai redusă de ât î azul Capitalei și a Clujului;



Nu ărul de î trepri deri a ti e de la i elul Zo ei Metropolita e Brașo a s ăzut pe durata rizei e o o i e glo ale, pe fo dul u ărului are de radieri, suspe dări, dizol ări și i sol e țe, ai ales î râ dul i roî trepri derilor deți ute de î trepri zătorii lo ali, are se o fru tă u a es ai difi il la capital. În plus, 36% dintre microîntreprinderi nu au niciun salariat înregistrat;



Î ulti ii a i, u pre ădere pe fo dul presiu ilor i o iliare și de ediu, dar și e ti derii par urilor i dustriale, se a ifestă u fe o e de igrare a î trepri derilor și lo urilor de u ă di spre u i ipiul Brașo ătre lo alitățile di zo a etropolita ă Ghi a , Prej er, Cristian etc.);



E o o ia Zo ei Metropolita e Brașo este tot ai depe de tă de a ti itatea arilor o pa ii u apital străi și de e porturile a estora, are ge erează peste % di ifra de afa eri totală, ai ales î i dustrie, î ti p e î trepri zătorii lo ali o ti uă să do i e a ti itățile pre u agri ultura, o stru țiile și u ele ser i ii. I stalarea i estitorilor străi i î zo ă a o dus la odifi area stru turală a produ ției i dustriale și a e porturilor, pri igrarea ătre produse o petiti e pe piața e ter ă;



Deși e efi iază de u u ăr are de persoa e î ârstă de u ă, resursa u a ă di Zo a Metropolita ă este su utilizată, rata de depe de ță e o o i ă a populației fii d î reștere, iar forța de u ă î ătrâ ită, pe fo dul igrației populației ti ere și a gradului redus de o upare a acesteia;

119 IHS Romania_august 2016



Nu ărul ai redus de stude ți di Brașo , î o parație u arile e tre u i ersitare di țară Bu urești, Cluj-Napo a, Iași, Ti ișoara fa e zo a ai puți atra ti ă pe tru dez oltarea a ti ităților u aloare adăugată ridi ată are utilizează prepo dere t ti eri a sol e ți de studii superioare IT&C, o sulta ță, ser i ii financiare, cercetare-dez oltare et . , eea e reprezi tă u deza a taj î pro esul de reștere e o o i ă lo ală;



Rata șo ajului a s ăzut se ifi ati față de a ii , ai ales pe fo dul igrației e ter e și i ter e a populației ti ere și î alt alifi ate, a pe sio ărilor î ai te de li ita de ârstă, a reșterii u ărului de persoa e as i e, î să e istă î ă o serie de ategorii so iale foarte e puse ris ului de e luziu e de pe piața u ii: ti erii su de a i, persoa ele de peste de a i, a ele ategorii u o pregătire teoreti ă și pra ti ă î are parte eade ată eri țelor a tuale de pe piața u ii, persoa ele de et ie ro ă, persoa ele u diza ilități et .;



Ni elul de salarizare al forței de u ă salariate este î reștere, dar se e ți e sub media ațio ală și a u or poli de reștere pre u Bu urești sau Cluj-Napoca, mai ales din cauza po derii ridi ate a o upării de la i el lo al î a ti ități are utilizează e te si forța de u ă și are su t se si ile la reșterea osturilor aso iate a esteia pre u i dustria prelu rătoare, o stru ții , î defa oarea ser i iilor u aloare adăugată ridi ată IT&C, ser i ii fi a iare, a ti ități știi țifi e-tehnice-profesionale);



Fenomenul de suburbanizare manifestat în ultimii ani în Zona Metropolita ă Brașo a atras după si e și a plifi area a etis ului, are este pra ti at de peste . de persoa e, pri ipalele e tre de atra ție a forței de u ă fii d Brașo , Ghi a și Cristia ;



Bala ța o er ială a județului Brașo a fost u a poziti ă în ultimii ani, iar volumul exporturilor a res ut u peste % după , ele ai i porta te a a taje o petiti e la e port fii d î registrate î azul o po e telor auto, a e hipa e telor ele tri e, a produselor di le și a î ălță i tei;



O serie de ra uri ale e o o iei etropolita e o e trează u u ăr are de age ți e o o i i, olu de â zări, a gajați și e porturi, î azul a estora e istâ d k o -ho , forță de u ă și hiar u ele la țuri de fur izare fu țio ale, eea e le pozițio ează a pote țiale se toare de spe ializare i telige tă, respe ti : i dustria o po e telor auto, i dustria de ași i și e hipa e te, a o stru țiilor etali e și a produselor di etal, ea aero auti ă, de prelu rare a le ului, agroali e tară, turis ul, o stru țiile, IT&C, tra sporturi și logisti ă ;



Î o parație u eilalți poli de reștere di Ro â ia, u i ipiul Brașo deți e deja o pozițio are fa ora ilă î azul a ti ităților di sfera ser i iilor edi ale pri ate, a o erțului u ridicata, a turismului, a recuperării deșeurilor, dar î registrează perfor a țe relati reduse î azul u or se toare foarte di a i e, o petiti e și u forță de u ă i e re u erată IT&C, ser i ii fi a iare și asigurări, i gi erie, er etare-dezvoltare etc.);



Sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare de la nivelul zonei metropolitane este unul relativ slab dez oltat î o te t ațio al, î ter e i de ugete, u ăr de fur izori și output știi țifi , î pri ipal pe fo dul alo ării i sufi ie te de fo duri de la ugetul de stat, a lipsei unei culturi a i o ării î râ dul fir elor și a populației, dar și a tra sferului teh ologi i sufi ie t pro o at și susți ut. Totuși, e titățile pu li e și u leele de er etare di zo ă au o pete țe î do e iul

120 IHS Romania_august 2016

agri ulturii și sil i ulturii, al produselor high-te h pe tru dez oltare dura ilă, IT&C, auto oti e, energie etc.; 

U i ersitatea ”Tra sil a ia” Brașo este foarte a ti ă î pro o area er etării-dez oltăriii o ării, fii d i pli ată î u eroase proie te și gra turi de er etare i ter ă și i ter ațio ală, dar și î o tra te u fir e pri ate, dispu â d de u i stitut de er etare u de e tre, de u i u ator de afa eri și teh ologi , de o ș oală do torală i terdis ipli ară, de u e tru de proprietate i tele tuală et .;



Zo a Metropolita ă Brașo o upă lo ul II la i el ațio al fu ție de u ărul și suprafața par urilor i dustriale, după Praho a, a estea ju â d u rol ital î atragerea de i estiții străi e dire te, are au o dus la rearea a peste . de lo uri pâ ă î preze t, o e trate mai ales î Prej er și Ghi a . A estea oferă î să, î ge eral, doar ser i ii de ază, u și ser i ii de afa eri și i o are pe tru fir ele găzduite sau ser i ii-suport pe tru a gajați;



O parte di tre par urile i dustriale di Zo a Metropolita ă, precum cele de pe platformele Ro a și Toha su t su utilizate, iar a ti ele lor se află î tr-o stare a a sată de degradare, situație are se î tâl ește și î azul u or foste fa ri i o u iste, total sau parțial a a do ate – așa u ite tere uri ” ro field”, are au u pote țial deose it pe tru reutilizare și i ludere î ir uitul e o o i . De ase e ea, la Brașo fu țio ează u i u ator de afa eri realizat u fonduri guvernamentale;



Î Zo a Metropolita ă Brașo fu țio ează ai ulte stru turi aso iati e ale mediului de afa eri, i lusi se toriale, are fur izează u su es ser i ii de asiste ță, i for are, o sulta ță, pro o are, i ter ațio alizare et . pe tru e ri lor, Ca era de Co erț și I dustrie Brașo dispu â d hiar de u e tru de i for are teh ologi ă;



Brașo ul a fost u ul di tre pio erii î fii țării lusterelor i o ati e di Ro â ia, î zo ă fii d a ti e ai ulte lustere fu țio ale, are au atras i lusi fi a țări era ursa ile, î do e ii pre u IT&C, ele troteh i ă, aerospațial, turis , prelucrarea lemnului, textile, componente auto. Aceste structuri asociative vitale pentru competitivitatea economiei metropolitane e esită î să ăsuri supli e tare de o solidare a apa ității proprii de a fur iza ser i ii de interes comun membrilor, mai ales î do e iul er etării-dez oltării, produ ției, pro o ării, i ter ațio alizării et .;



Zo a Metropolita ă Brașo a atras u olu i porta t de i estiții străi e î ulti ele două de e ii, are o pozițio ează pe lo ul I la i elul regiu ii Ce tru și î top la i el ațio al, ele ai ulte di tre a estea pro e i d di Ger a ia, pri ipala desti ație a e porturilor lo ale;



În perioada de programare 2007, peste de o pa ii di zo a Brașo ului au e efi iat de fi a țări era ursa ile pe tru reșterea și oder izarea apa ităților de produ ție și de servicii sau pentru formarea resurselor umane proprii, prin intermediul programelor POR, POS CCE și POS DRU, la are se adaugă PNDR pe tru fer ele și î trepri derile di ediul rural. De asemenea, prin POR 2007au fost fi a țate u par logisti pri at di Ghi a , u e tru SPA și de agre e t la Predeal, pre u și u e tru de afa eri, tra sfer teh ologi și i u are î zo a de ord a u i ipiului Brașo .

121 IHS Romania_august 2016

1. . TURISM ȘI RECREERE

. . . I dustria turisti ă . . . A aliza ererii de produse și servi ii turistice 1.3.3. Stațiu i turisti e 1.3.4. Zo e protejate și o u e te istori e 1.3.5. Evenimente de interes turistic 1.3.6. Proiecte realizate/ în implementare 1.3.7. Co luzii: pro le e, disparități și te di țe de dezvoltare

Considerații generale: Do u e tele și studiile realizate de-a lu gul ti pului atestă e iste ța u ui patri o iu o struit ogat și aloros e reprezi tă u suport solid î defi irea ide tității so iale și teritoriale, pre u și î valorificarea și pro o area atra ti ității zo ei pe tru a ti ități e o o i e î ge eral și pentru turismul cultural în special. Patri o iul o struit e iste t u reprezi tă u ai o i agi e teh i ă, statisti a titati ă a lădirilor are îl o pu i, pe tru a răspu de pro o ărilor iitoare, rează u țesut ultural a ărui alorifi are depli ă soli ită pe l gă proie te ulturale și i estiții î spațiul pu li , a esi ilitate și o ilitate î adrul zo ei fu țio ale Brașo , pre u și profesio alizarea forței de u ă di se torul Ho.Re.Ca. Pe l gă o siderațiile se toriale e țio ate, infrastructura de turism, patri o iul atural și ultural, pre u și i frastr tura de agrement desti ată turiștilor, sunt percepute nu numai ca o su ă de o ie te i di iduale u e oi di erse de rea ilitare sau o ser are, i a fa tor e susți e o solidarea u ei rețele de alori ur a e dura ile, u aport o sidera il î o ți erea u ui teritoriu atra ti , oere t și o petiti î tr-u țesut ultural europea . Motivația și o ie tivul analizei Co ser area i tegrată a patri o iului, ale ărei pri ipii adoptate la Gra ada î pri "Co e ția pe tru protejarea patri o iului arhite tural al Europei", e țio ează legătura di tre i ițati ele de o ser are a patri o iului și î u ătățirea stilului de iață, a pro esului de pla ifi are ur a ă și a respo sa ilităților autorităților lo ale susți ute de pro esul parti ipati al etățe ilor. Competiția orașelor pe tru o ți erea titlului de Oraș Europea al Culturii î epută î a ul , și continuată u titlul de Capitală Culturală Europea ă la sată î a ul , susți ută pri fi a țări pri programe culturale dedicate, pre u și pri Progra ul Operațio al Regional, prin axe prioritare specifice, au repreze tat oti ații pe tru o ai ate tă și profesio alizată a ordare a patri o iului ultural ta gi il și i ta gi il. Proie tele depuse î perioada de programe 2007și a didatura depusă de u i ipiul Brașo e ide țiază a est aspe t. A aliza are a o ie ti ide tifi area e oilor de protejare, o ser are, rea ilitare și pro o are a componentelor ce constituie agregatul cultural al Zonei Metropolita te Brașo . A aliza a i estiga modul de integrare a patrimoniului cultural în cadrul infrastructurii urbane, iz d si ergia u spațiul pu li , se torul e o o i , turisti și so ial. Rezultatele a alizei or o stitui ele e te de fundamentare a obiectivelor de dezvoltare și de realizare a u or operațiu i integrate de revitalizare și pu ere i aloare a a estui patri o iu.

122 IHS Romania_august 2016

. . . I dustria turisti ă - produse și i frastru tură Mu i ipiul Brașo este u a di tre ele ai i porta te desti ații turisti e di Ro ia, stațiu ea Poia a Brașo fii d re u os ută drept apitala sporturilor de iar ă di Ro ia. Oferta turisti ă a Zo ei Metropolita e este î să u a ult ai o ple ă și upri de turis ul ultural și religios, turismul montan, de afaceri, de weekend (city breaks , edi al și de rela are, sporti și de a e tură etc. Nu ărul de u ități de azare di Zo a Metropolita ă Brașo a res ut u %, î perioada , o dată u a e ajarea de oi e tre de pri ire a turiștilor at t î u i ipiu, t și î lo alitățile di jurul a estuia. Astfel, î preze t, la i elul teritoriului a alizat, fu țio ează u ități de pri ire a turiștilor, adi ă % di totalul elor î registrate î județul Brașo . Figura 3.1 - Nu ărul de u ități de azare di Zo a Metropolita ă Brașo , î perioada

-2015

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Î i ter alul a alizat, au fost î fii țate la i el etropolita peste de hoteluri, dar și ir a de pe siu i, de hosteluri ș.a. .d. Co for e ide țelor INS, la i elul Zo ei Metropolita e Brașo existau, în 2015, 20.055 de locuri de cazare, în creștere u % față de a ul . A estea repreze tau % di apa itatea de azare e iste tă la i el județea . Cea ai are parte a lo urilor de azare se găsea î hoteluri % , pe siu i turisti e % , hosteluri % , ile % și cabane turistice (5% , iar ele ai puți e î apart-hotel-uri, bungalouri, camping-uri, ăsuțe turisti e și ta ere pe tru ele i. Cele ai ulte lo uri de azare se regăseau î u i ipiul Brașo , % di total , Predeal , %, R ș o , % , Zăr ești , % și Să ele , % , iar ele ai puți e î Feldioara și Hăl hiu, î ti p e o u ele Bod, Budila, Criz a și Vul a u dispu de u ități de azare. Conform ANT, din totalul locurilor de cazare clasificate la nivelul Zonei Metropolitane, 8,2% au o stea, 19,1% 2 stele, , % stele, , % au stele, iar , % au stele. U ități de și stele fu țio ează doar î lo alitățile Brașo , Predeal, R ș o , Să ele, Zăr ești, Cristia și S petru.

123 IHS Romania_august 2016

Figura 3.2 - Lo urile de azare di Zo a Metropolita ă Brașo , după tipul u ității de pri ire a turiștilor

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online

Figura 3.3 - Distri uția lo urilor de azare di Zo a Metropolita ă Brașo , pe lo alități, î perioada 2007-2015

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online

124 IHS Romania_august 2016

Figura 3.4 - Distri uția lo urilor de azare di Zo a Metropolita ă Brașo , pe lo alități, î

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Ce tre de i for are turisti ă e istă, î preze t, î orașele Brașo i lusi Poia a Brașo , Predeal, Ghimbav, R ș o , Prej er, Să ele și Zăr ești, pre u și î lo alitățile Cristia și Feldioara. Di tre orga iza iile a io ale are fu tio eaza î jude şi are au o o tri u ie su sta ială la dez oltarea şi pro o area a estei i dustrii pot fi e u erate:  ANAT – Patro atul Aso ia ia Na io ală a Age iilor de Turis  AER – Aso ia ia de E oturis di Ro ia  ANGT – Aso ia ia Na io ală a Ghizilor Turisti i  AGMR – Aso ia ia Ghizilor Mo ta i di Ro ia  ANSMR – Aso ia ia Na io ală a Sal atorilor Mo ta i di Ro ia  B&B – Aso ia ia Ro ă pe tru azare și turism ecologic Bed&Breakfast  FIHR – Federa ia I dustriei Hoteliere di Ro ia  FPTR – Federa ia Patro atelor di Turis ul Ro es  OPTBR – Orga iza ia Patro ală a Turis ului Bal ear di Ro ia  RCB – Aso ia ia Na io ală a Orga izatorilor de Co feri e şi E pozi ii di Ro ia (Romanian Convention Bureau)  ANTREC – Aso ia ia Na io ală de Turis Rural, E ologi şi Cultural  ANBCT – Aso ia ia Na io ală a Bu ătarilor şi Cofetarilor di Turis  FRSB – Federa ia Ro ă de S hi Biatlo Orga izații lo ale i pli ate î dez oltarea și pro o area produselor turisti e upri d:  Aso iația pe tru Pro o area și Dez oltarea Turis ului Brașo , î fii țată î a ul la i itiați a CJ Brașo , î preu ă u alți a tori de la i el local (UAT-urile Să ele, R ș o , Predeal, Va a Buzăului, S ăta de Sus, Ca era de Co erț și I dustrie, ANAT, ANTREC Brașo , Aso iația de E oturis Tra s-Sil a SVAP RO, Aso iația I estitorilor SOS Poia a Brașo . Di a ul APDT Brașo este e ru fo dator al Federației Aso iațiilor de Pro o are Turisti ă di Ro ia FAPT . De ase e ea, de hotelieri di Poia a Brașo s125 IHS Romania_august 2016

       

au reu it î a ul î Aso iația de Turis Poia a Brașo , î s opul derulării de proie te de interes comun. Aso iația Ghizilor Montani Aso iația Oa e ilor de Afa eri di Co erț și Turis – ASCOT Aso iația Floare de Colț Clu ul pe tru Prote ția Naturii și Turis Aso iația Clu ul E ologist Mo ta Aso iația E plorer Clu , Orga izația Geologi ă A e t Aso iația Culturală Țara B rsei Brașo E o Clu Mo ta Carol Leh a et . Figura 3.5 - O ie ti ele turisti e di Zo a Metropolita ă

Co ple ă şi di ersifi ată, oferta pri ipalelor produse turisti e dispo i ile î zo a etropolita ă Brașo poate fi grupată î ur ătoarele ategorii, după u ur ează1:  Turismul montan este fa orizat de e iste a asi elor u toase, a suprafe ei ari a operite u păduri, a e iste ei traseelor ar ate, a a a elor o ta e şi azelor de azare di lo alită ile li itrofe, pre u şi a pro o ării a estor zo e pe pla a io al şi i ter a io al propi e pe tru pra ti area dru e iei, alpi is ului, speoturis ului. Pri ipalele zo e de o e trare și de atra ție turisti ă su t: o Mu ții Piatra Craiului – Par ul Națio al Piatra Craiului rezer ațiile Peretele Vesti , Piatra Mi ă, Prăpastia Zăr eștilor, Hornurile Grindului-Mu hia Lu gă, pre u și o u e tele aturii Colții Chiliilor, A ul Crăpăturii, Padi a Î hisă-Orga Mare, Tur urile Dia ei, Zăplazul, Cerda ul Sta iului, Cerda ul de su V rful Gri du, Vlăduș a, Peștera Mare, Zidul lui Du ezeu ; 1

o for Strategiei de Dez oltare a Județului Brașo – A aliza situației e iste te. Capitolul -Turis , Cultură, Patrimoniu Cultural, Sport 126 IHS Romania_august 2016

Muntele T pa rezer ație peisagisti ă Mu tele Postă arul Pădurea Prej er rezer ație floristi ă și forestieră Dealul Le peș rezer ație ota i ă Pădurea Bogății rezer ație forestieră Mlaști a Hăr a -Prej er rezer ație ota i ă Mu ții Bu egi rezer ațiile aturale A ruptul Bu șoiului, Valea Mălăiești, Valea Gaura) o Peșterea Valea Cetății rezer ație speologi ă o Pădurea de Stejari de la Cristia o u e t al aturii Turismul sportiv - pra ti area sporturilor de iar ă - schi: o Mu i ipiul Brașo - Poia a Braşo o upă pri ul lo î tre sta iu ile de s hi di ară, oferi d s hiorilor p rtii u grade diferite de difi ultate, u o lu gi e totală de . kilo etri şi dotate u i stala ii de tra sport pe a lu două tele a i e î Poia a Braşo di Ka zel şi ea de la Capra Neagră, are ur ă pe u tele Postă arul; pe l gă a estea au fost puse î fu țiu e telego dole şi tele-schi-uri î Poia a Braşo . Mu i ipiul Braşo are de la î eputul a ului și u pati oar oli pi . o Oraşul Predeal dispu e de p rtii de s hi o ologate i ter a io al, u grade diferite de difi ultate, u o lu gi e totală de apro i ati k a e aja e şi dotate u i stala ii de tra sport pe a lu teles hi și teles au . o Orașul R ș o , î parte eriat u OMV Ro ia și Federația Ro ă de S hi și Biatlo î pri ă i sta ță, și apoi u Mi isterul Dez oltării Regionale și Turis ului și Federația Ro ă de S hi și Biatlo , a realizat o ouă i frastru tură de tra uli e pe tru sărituri u s hiurile: tra uli e de , , , respe ti 15 metri lungime. Turismul sportiv: o Alipi is / ățărare/rapel T pa, Postă arul, Piatra Craiului, Cheile R ș oa ei et . o e hita ie Cheile R ș oa ei, Poia a Brașo , R ș o ; o ou tai ike Brașo -Prejmer-Hăr a -Brașo ; Brașo -Hăr a -Bod-Codlea-Brașo ; Brașo -Poia a Brașo -R ș o -Bran-Zăr ești; Brașo -Hăr a -Sf. Gheorghe-VâlceleBod-Brașo ; Predeal , deltapla oris şi pla oris , parapa tă Poia a Brașo , Bu lo , Codlea, S petru, Postă aru, Cheile R ș oa ei, Plaiul Foii et . , parașutis Postă aru, Cristia ul Mare, Dealul Le peș, T pa, Codlea, Bu lo ; o ătoare Pădurea Bogății, Piatra Craiului şi pes uit sporti rațul ort al Oltului, alastiere Stupi i, La ul Rot a , Doripes o et . î zo ele oli are şi o ta e ale jude ului; o „ ătoarea de i agi i tip safari ale u or spe ii pre u lupul, ursul şi r sul î jude ul Braşo trăi d % di popula ia de ari ar i ore a Europei , pre u şi ird at hi g î Du ră i a de u ită "Delta Braşo ului" sau Delta di tre u i unde au fost identificate peste spe ii de păsări . Turismul cultural-istoric este fa orizat de e iste a a u eroase o u e te istori e şi de arhite tură pe î treg teritoriul zo ei etropolita e, de ultitudi ea de o i eiuri, tradi ii, evenimente culturale cu caracter periodic. Di tre a estea, e țio ă ele ai i porta te lo alități di pu t de edere al patri o iului ultural- i aterial, al patri o iului aterial și al a ifestărilor ulturale: o u i ipiul Brașo – patri o iu aterial și i frastru tură ulturală: o u e te istori e și de arhite tură de i teres ațio al și lo al; teatre, operă și filar o i ă, uzee, e tre ulturale, grădi ă zoologi ă; o orașul R ș o - patri o iu aterial și i frastru tură ulturală: o u e te istori e și de arhite tură de i teres ațio al și lo al, uzeu; o comuna Prejmer (obiectiv UNESCO) - patri o iu aterial și i frastru tură ulturală: o u e te istori e și de arhite tură de i teres ațio al și lo al, uzeu; o o o o o o o



127 IHS Romania_august 2016

o alte lo alități u u u ăr de o u e te istori e și de arhite tură de i teres ațio al: orașele Să ele și Zăr ești, o u a Bod, Budila, Feldioara, Hăl hiu, Hăr a , S petru și Vul a ; Principalele obiective turistice: o Muzee Muzeul de Istorie, Bastio ul Țesătorilor, Tur ul Negru și Tur ul Al , Bastionul Graft, Muzeul de Artă, Muzeul de Et ografie, Muzeul Casa Mureșe ilor, Casa Ștefa Ba iu, Muzeul Pri ei Ș oli Ro ești, Muzeului Sportului Tra sil a , Muzeul Ci ilizației Ur a e, Muzeul-restaura t Cetățuia, Casele Me oriale ale lui Johannes Honterus, Gheoghe Barițiu, Gheorghe Di a, Ci i at Pa eles u, Paul Richter etc.); o Cetăți Cetatea Țără eas ă, Cetatea Neagră, Cetățuia ; o Castele Mikes, Beldi și Ne eș di Budila ; o A sa luri ur a e și lădiri- o u e t Piața Sfatului, Casa Hirs her, Palatul Justiției, Bastio ul Fierarilor, Bastio ul Postă arilor, Bastio ul Țesătorilor, Bastio ul Fu arilor, Bastio ul Cojo arilor, Clădirea Sfatului, Casa Reduta, Li eul Ho terus, str. Sforii, Repu li ii, Mureșe ilor, După Ziduri, Casi a Ro ă, Ha ul La Cer ul de Aur , Poarta E ateri a, Poarta Ș heilor, Troițele di Ș hei, Bel edere, Casa Ar atei, Casa Negustorilor etc.); o I stituții ulturale Teatrul Dra ati „Si ă Ale a dres u , Opera, Filar o i a Gh. Di a , Teatrul de Păpuși Arle hi o , Ce trul Cultural „Reduta , Bi liote a Județea ă, i e atografele et . .  Turismul religios, pra ti at î ti pul arilor săr ători reşti e, e atrag u aflu are de redi ioşi : 1. Mă ăstiri și s hituri Predeal, Zăr ești ; 2. Lă așuri de ult Biseri a Neagră, Catedrala Ortodo ă Sf. Ni olae , Biserica E a gheli ă „Sf. Bartolo eu„, Biseri a „Sf. Marti , Biseri a Ortodo ă Sf. Trei e , Biseri a Groa eri, Biseri a Ortodo ă Ador irea Mai ii Do ului , Biseri a Catoli ă di Str. Mureșe ilor, Biseri a Fra is a ă „Sf. Ioa „, Si agogile di str. Porții și Castelului, Biseri ile E a gheli e și i i tele fortifi ate di Codlea, Ghi a , R ș o , Bod, Cristia , Feldioara, Rot a , Biseri a Catoli ă și Biseri a Ortodo ă Ve he Sf. Ni olae di Budila et . ;  Turismul rural / agroturismul reprezi tă o for ă de turis pri are e ige ele protejării ediului şi dez oltării dura ile su t respe tate. Fru use ea zo ei rurale şi o ser area ulturii fa e a a est seg e t să fie foarte atra ti at t pe tru turiști di ediul i ter , t şi pentru cei din mediul extern.  Ecoturismul este o for ă de turis î are pri ipala oti a ie a turistului este o ser area şi apre ierea aturii şi a tradi iilor lo ale legate de atură şi are tre uie să î depli eas ă o di iile așa u au fost defi ite de Orga iza ia Mo dială a Turismului. Pentru zona etropolita ă Brașo , zo a Zăr ești are pe siu i și tururi e o-certificate, favorizat atât de adrul atural e ep io al Par ul Na io al Piatra Craiului , t şi de a ti itatea de orga izare şi pro o are a a estui tip de turis de ătre Ad i istra ia Par ului Na io al Piatra Craiului.  Turismul de afaceri şi o feri e – u i ipiul Braşo se u ură de u i teres î reştere fa orizat de dotările oferite de ulte di tre hotelurile şi pe siu ile at t di u i ipiu, t și din zona imediat adia e tă săli de o feri ă utilate orespu zător și de a esi ilitatea sporită.  Turis ul de sfârşit de săptă â ă, pra ti a il î zo ele o ta e sau î u i ipiul Brașo .  Turismul balnear/de tratament e poate fi pra ti at î orașul Predeal.  Turismul de agrement-sport-ave tură ce poate fi practicat în zonele special amenajate precum: Aqua Park-ul di u i ipiul Brașo , tre ul turisti „Dra ula E press Brașo Zăr ești sau î Par ul de a e tură di u i ipiul Brașo .

128 IHS Romania_august 2016



Turismul de eveniment derulat î adrul festi alurilor și a ifestărilor ulturale: Săr atoarea Ju ilor și Zilele Brașo ului, T rgul Meșteșugarilor, Festi alul Muzi ii de Ca eră, Festi alul Berii, Festi alul Re oltei, Festi alul Teatrului Co te pora , Festi alul de Jazz și Blues, Zilele Ghi a ului, T rgul de Toa ă al A i alelor, T rgul de Pri ă ară și Zilele Orașului Codlea, Festi alul E estru și Zilele R ș o ului, Ser ările Zăpezii, Festi alul Off-Road de la R ș o , Festi alul Măștilor și Festi alul Muzi ii de Fa fară de la Budila etc.

. . . A aliza ererii de produse și servi ii turisti e Î eea e pri ește ir ulația turisti ă de la i elul zo ei etropolita e, î a ul au fost raportate . sosiri turisti e. Creșteri ale u ărului de turiști s-au înregistrat, în acest interval, î ajoritatea lo alităților di teritoriul a alizat, u e epția orașului Predeal și a o u ei Vul a . Di totalul turiștilor, % au fost străi i, ei ai ulți pro e i d di Ger a ia, Israel, Polo ia, Italia, Fra ța et . Spre o parație, î po derea turiștilor străi i era ai are , %. Figura 3.6 - Nu ărul de turiști azați î u itățile de pri ire di Zo a Metropolita ă Brașo , î perioada 2007-2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Î o parație u apitala și u eilalți poli de reștere di Ro ia, u i ipiul Brașo o upă lo ul III, după Bu urești și Co sta ța, pri ul fii d u pol pe tru turis ul de afa eri, iar al doilea pri ipala desti ație pe tru turis ul pra ti at pe litoralul ro es . Raportat la u ărul de lo uitori, u i ipiul Brașo o upă î să lo ul I la i el ațio al, u , turiști/lo uitor, față de , î Bu urești și , î Co sta ța.

Figura 3.7 - Nu ăr de turiști azați î polii de reștere di Ro

ia, î perioada 2007-2014

129 IHS Romania_august 2016

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Nu ărul de sosiri î registrate la i elul zo ei etropolita e Brașo a fost î o ti uă reștere di a ul p ă î a ul , u p ă la %; u ărul sosirilor î r dul turiștilor străi i a res ut u 88%. Figura 3.8 – E oluția u ărului de sosiri î registrate î perioada etropolita e Brașo

Sursa : A uarul teritorial al județului Brașo .

-2014 la nivelul zonei

09 – 2014

130 IHS Romania_august 2016

Figura 3.9 – E oluția u ărului de sosiri î registrate pe lo alități î

Sursa : A uarul teritorial al județului Brașo .

– 2014

Î eea e pri ește u ărul de î optări î u itățile de azare di Zo a Metropolita ă Brașo , a esta a crescut cu 34% în intervalul 2007, p ă la . . , pe fo dul reșterii u ărului de turiști, î o dițiile î are durata edie a sejurului a s ăzut de la , opți/turist, la , hiar ai redusă î azul u i ipiului Brașo – , opți . Di totalul î optărilor, , % s-au î registrat î u ități de tip hotel, , % î pe siu i, iar ele ai puți e î ăsuțe și sate de a a ță, apart-hoteluri și ta ere de ele i. Pe de altă parte, , % di tre î optări au fost ale turiștilor străi i, pro e t ai redus de t cel din 200 , % . Durata edie a sejurului este ai ridi ată î r dul turiștilor străi i , opți/turist , față de el al ro ilor , opți/turist . Figura 3.10 - Stru tura î

optărilor di Zo a Metropolita ă Brașo , fu ție de tipul u ității de azare

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online I di ele de utilizare etă a apa ității de azare î fu țiu e di Zo a Metropolita ă Brașo a s ăzut în perioada 2007, de la , % la , %, i ferior ediei ațio ale , % și regio ale (23,1%). S ăderea gradului de o upare a lo urilor de azare poate fi pusă pe sea a rit ului a elerat de

131 IHS Romania_august 2016

i augurare de oi u ități de pri ire a turiștilor, superior rit ului de reștere a ererii. Deși a est dezechilibru cerere-ofertă este fa ora il o su atorului, di perspe ti a di ersității ofertei de lo uri de azare și a o ure ței pri preț, poate a ea efe te egati e asupra operatorilor di do e iu, are or fi e oiți să o oare prețurile pe tru a atrage lie ți. Cel ai ridi at grad de o upare s-a î registrat î azul hotelurilor , % , iar el ai s ăzut î r dul ilelor turisti e, pe siu ilor agroturisti e, ta erelor de ele i, ăsuțelor turisti e, satelor de a a ță, a a elor turisti e și aparthotelurilor, eea e e pli ă și u ărul ai redus al a estora di ur ă. La i elul u i ipiului Brașo s ăderea gradului de o upare a fost u a ase ă ătoare u edia etropolita ă, de la , % la 25,5%. Nu ărul de î optări î registrate la i elul zo ei etropolita e Brașo a fost î o ti uă reștere di a ul p ă î a ul , u p ă la % ; u ărul turiștilor străi i are au i optat a crescut cu 179%. Figura 3.11 – E oluția u ărului de î

optări î registrate î perioada etropolita e Brașo

Sursa: Anuarul teritorial al județului Brașo .

-2014 la nivelul zonei

09 – 2014

. . . Stațiu i turisti e Zo a Metropolita ă Brașo are î o po e ța sa trei stațiu i turisti e de i teres ațio al și are atrag u u ăr are de turiști at t di țară t și di străi ătate. Cele trei stațiu i turisti e, Poia a Brașo u i ipiul Brașo , Predeal și R ș o , a plasate î zo a de sud și sud – vest a municipiului Brașo , su t pu te i ter ediare pe traseul turisti Si aia – Buște i – Azuga – Bran – Moeciu. Stațiu ile turisti e su t a esi ile astfel:  din DN 1 – Predeal, DN 1 E – Poia a Brașo și DN – transport rutier  Bucuresti Henri Coanda (Otopeni) / OTP - 170 km (2,5 h), Aeroportul International Sibiu / SZB 167 km (2,5 h), Aeroportul Transilvania Târgu Mureș / TGM - 188 km (2,5 h) – transport aerian  ale ferată – stațiile CF Predeal, Brașo și R ș o . Cele trei stațiu i turisti e o e trează î preu ă, pe tru a ul , la i elul zo ei etropolita e:  de u ități de azare % di totalul de de u ități de azare e iste te  . lo uri î u ități de azare % di totalul lo urilor de azare e istente)  . de turiști î registrați % di totalul sosirilor î registrate)

132 IHS Romania_august 2016

Î eea e pri ește domeniul schiabil, Poia a Brașo o upă lo ul î t i î tre stațiu ile de s hi di Ro ia, u p rtii o ologate pe tru di erse grade de difi ultate și u dotări de reare a zăpezii artifi iale, i stalații de o tur ă și i stalații de tra sport pe a lu. Orașul Predeal o pletează dotările Zo ei Metropolita e u î ă p rtii o ologate. Poia a Brașov Așezată la poalele asi ului Postă aru, la o dista ță de k de Brașo , la o altitudi e de . etri, u de zile de zăpadă pe a , Poia a Brașo a fost dese ată a stațiu e turisti ă î a ul . Poia a Brașo dispu e de p rtii u grade diferite de difi ultate at t pe tru ski, t și pentru snowboard , u o lu gi e totală de . kilo etri şi dotate u i stala ii de tra sport pe a lu două tele a i e î Poia a Braşo di Ka zel şi ea de la Capra Neagră, are ur ă pe u tele Postă arul; pe l gă a estea au fost puse î fu țiu e telego dole şi tele-schi-uri î Poia a Braşo . Produse turistice:  Turismul sportiv - pra ti area sporturilor de iar ă - ski și s o

oardi g

P rtii de ski î Poia a Brașo detalii utilizare Nume partie

LUPULUI

SULINAR

DRUMUL ROȘU

KANZEL

SUBTELEFERIC

BRADUL

STADION

dificil 1703 975 2605 728 17

mediu 1705 1070 2820 635 9

mediu-usor 1765 1050 4752 715 7

dificil 1760 1651 297 109 4

dificil 1700 1050 2200 650 2

usor 1106 1035 430 71 3

usor 1040 1010 612 30 1

28 DA

35 DA

22 DA

50 DA

35 DA

70 DA DA

50 DA

Starea pârtiei Grad de dificultate Altitudine plecare (m) Altitudine sosire (m) Lungime (m) Difere ța de ivel Suprafața aproxi ativă (ha) Lăți e edie I stalație o tur ă Zăpadă artifi ială

Sursa: http://www.discoverpoiana.ro/ro/despre/  Turismul montan - dru eții o ta e Traseu și durată Pietrele lui Solomon - Drumul Vechi - Restaurant Capra Neagră Mu ții: Postă arul Durata: 1 1/2 - 2 h Do rogea u Gherea Brașo - Izvorul lui Ion - Valea cu Apă - Restaura t Poia a Ursului Poia a Brașo Mu ții: Postă arul Durata: 2 1/2 - 3 h Poia a Brașo Pati oar - Vanga Mare - Avenul Groapa de Aur Mu ții: Postă arul Durata: 1 1/2 - 2 h Restaura t Capra Neagră - Prăpastia Lupului - Izvorul di Pietriș - Ca a a SKV Postă arul Mu ții: Postă arul Durata: 1 1/2 - 2 h Poiana Ruia - Valea Lamba - Ti ișul de Jos Mu ții: Postă arul Durata: 1 1/2 - 2 h

Dificultate / sezonalitate Grad de difi ultate: ușor Sezonalitate: tot timpul anului Nivel de echipare: minim Grad de dificultate: ușor Sezonalitate: tot timpul anului Nivel de echipare: minim Grad de dificultate: usor Sezonalitate: tot timpul anului Nivel de echipare: minim Grad de dificultate: mediu Sezonalitate: tot timpul anului Nivel de echipare: mediu Grad de dificultate: mediu Sezonalitate: tot timpul anului Nivel de echipare: mediu

133 IHS Romania_august 2016

Poia a Brașo Pati oar - Va ga Mi ă - Cabana SKV Grad de dificultate: mediu Postă arul Sezonalitate: tot timpul anului Mu ții: Postă arul Nivel de echipare: mediu Durata: 1 1/2 - 2 h Brașo Bastio ul Țesătorilor - Șaua T pei - Poiana Grad de dificultate: mediu Ște hil - Crucurul Mare - Poiana Ruia - Cabana SKV Sezonalitate: tot timpul anului Postă arul - V rf Postă arul Nivel de echipare: mediu Mu ții: Postă arul Durata: 4 - 5 h Ti ișul de Jos - Piatra Crinului - V rf Postă arul Grad de dificultate: mediu Mu ții: Postă arul Sezonalitate: tot timpul anului Durata: 4 h Nivel de echipare: mediu Restaurant Poiana Ursului (Poiana Brașo - Văl elul lui Grad de dificultate: mediu Smautz - Poiana Drester - Pestera de Lapte - Culmea Sezonalitate: tot timpul anului Crucurului - Refugiul Sulinar - Pârtia Bradul (Poiana Nivel de echipare: mediu Brașo Mu ții: Postă arul Durata: 1 1/2 - 2 h Pietrele lui Solomon - Poiana Nisipului - Poiana Drester - Grad de dificultate: mediu Poiana Ruia - Ca a a SKV Postă arul - Poia a Trei Fetițe Sezonalitate: tot timpul anului Mu ții: Postă arul Nivel de echipare: mediu Durata: 3 h Sursa: http://www.discoverpoiana.ro/ro/despre/  ciclism montan Predeal – Susai – Azuga – Buște i Lungime: 30 km Grad de difi ultate: ușor

Brașo – Să ele – Lacul Tărlu g – Pasul Bratocea – Cheia Lungime: 75 km Grad de dificultate: mediu Predeal – Zăr ești R ș o – Poia a Brașo – Brașo Lungime: 105 km Grad de dificultate: mediu Predeal – Prejmer – Hăr a – Sânpetru – Brașo Lungime: 70 km

Traseul î epe di Predeal, ur d pe Cioplea u dire ția Ca a a Susai. Se par urge o pote ă de u te și dru auto forestier. Ur area este puți a ruptă, î să traseul este i e ar at și ușor de par urs. La Ca a a Susai se poate fa e u popas pe tru u eai fier i te și o gustare. Traseul o ti uă spre Azuga pe Valea Li ășelului. Ur ează o o or re ușoară și te a serpe ti e. Pe Valea Azuga se i tră î oraș, pe u dru u izi ilitate ridi ată. Di Azuga se poate o ti ua pe DN /E spre Buște i. Traseul u i i leta î epe di Brașo , pe DN și o ti uă pe Ce tura Brașo p ă î Să ele. Dru ul o ti uă pe DN a, î spre artierul G r i i și apoi aju ge la La ul Tărlu g. Traseul o ti uă pri Brădet și satul Ba aru a, tre d di județul Brașo î județul Praho a. Co ti uă u Pasul Brato ea, la etri altitudi e, p ă î stațiu ea Cheia, pe DN a. Di Cheia se poate o ti ua ur area p ă la Ca a a Mu tele Roșu. Traseul por ește di Predeal pe DN /E . La i terse ția u Valea R ș oa ei, a esta se o ti uă pe DN î spre P r ul Re e. După a eea, ur ează o porțiu e p ă la R ș o , are o ți e serpe ti e. Pe DN a tra ersă șoseau a spre Bra și apoi î spre Zăr ești p ă la Ca a a Gura Râului. De a olo se poate i tra î Par ul Națio al Piatra Craiului. La î toar ere, se erge pri R ș o î spre Poia a Brașo , de u de se poate o orî pe Dru ul Ve hi î spre Brașo . Por i di Predeal î spre Brașo , u s opul de a fa e opriri și a izita iseri ile fortifi ate di Prej er, Hăr a și S petru. Tre e i ițial pri Ti ișu de Sus, Ti ișu de Jos și o ti uă pri Tărlu ge i și Cărpi iș p ă la Prej er, u de se poate izita Biseri a Fortifi ată Prej er. De 134

IHS Romania_august 2016

ai i se por ește î spre Hăr a și S petru, iar ulti a oprire are lo î e trul istori al orașului Brașo , u de se poate izita Biseri a Neagră. Dru ul por ește di Predeal u desti ația Ca a a Trei Brazi pe DJ P. De la a eastă a a ă se o ti uă u kilo etru î spre Ca a a Poia a Se uilor. Da ă a est traseu este par urs iar a, gradul de difi ultate este ai ridi at datorită porțiu ilor u zăpadă și gheață u posi ilitate de alunecare. Î apropiere se află a a a Susai, u de se poate opri pe tru u popas înainte de întoarcerea în Predeal. Brașo – R ș o – Bran A est traseu este ideal pe tru a ți e lo ul u ei i i a a țe, deoare e – Codlea – Brașo poate fi par urs î două zile. Por irea se fa e di Brașo u dire ția Lungime: 135 km R ș o -Bra . Ieșirea se fa e pe l gă stadio ul FC Brașo di Cartierul Grad de dificultate: greu Bartolomeu. P ă î R ș o se tre e pri o u a Cristia . La Bra se poate izita ele rul astel al lui Dra ula, Muzeul Satului și t rgul de eșteșugari lo ali. Î dru spre Codlea se poate izita satul Vul a și iseri a fortifi ată. Din Codlea se poate merge înspre Ghi a și apoi î apoi î Brașo u de se poate izita e trul istori , Piața Sfatului și Biseri a Neagră. Sursa: http://www.discoverpoiana.ro/ro/despre/  Turismul sportiv  Turismul cultural-istoric  Turismul rural / agroturismul  Turismul de afaceri şi o feri e  Turis ul de sfârşit de săptă â ă Grad de dificultate: mediu Predeal – Cabana Trei Brazi – Cabana Poiana Secuilor – Cabana Susai Lungime: 30 km Grad de dificultate: greu

Cazare: Pe tru a ul , î Poia a Brașo e istau u u ăr de de stru turi de azare și u total de 3937 locuri de cazare (î reștere u % față de a ul , eea e reprezi tă % di totalul u ităților de azare di u i ipiul Brașo și % di totalul lo urilor di u itățile de azare di u i ipiul Brașo .

Structura Bungalouri Sate de vacanta Hoteluri Hoteluri Hoteluri Hoteluri Hoteluri Hoteluri Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice urbane Vile turistice Vile turistice Vile turistice Vile turistice

categorie confort 3 stele 1 stea 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea neclasificate pe stele 5 stele 4 stele 3 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea

număr structuri 2013 1 0 1 8 4 1 2

capacitate cazare 2013 78 0 218 1480 824 75 163

număr structuri 2014 1 1 1 8 6 1 2

capacitate cazare 2014 78 40 230 1493 888 80 163

102

1 10 7 6 7 10 1

22 310 169 152 134 36 39

1 9 7 1 5 6 10

22 291 168 13 134 89 50 135

IHS Romania_august 2016

Cabane turistice Cabane turistice

3 stele 1 stea

1 1

20 78

Distri uția lo urilor de azare pe stru turi e ide țiază o po dere de hoteluri:

1 1

20 78

% di lo urile de azare î

Lo alizarea stru turilor de azare î Poia a Brașo

Sursa: http://www.booking.com/

136 IHS Romania_august 2016

eea e pri ește ategoria de o fort, u itățile de azare de și respe ti stele o e trează ea ai are parte a lo urilor de azare % și respe ti % , pe d u itățile de azare de și respe ti stea o e trează 11% din total, iar cele de 5 stele 7%. Î

Flux turistic: Nu ărul de turiști î registrați î Poia a Brașo , este î reștere pe tru a ul . față de a ul , at t sosirile t și î optările î registr d o reștere de apro i ati

Cu o edie de . sosiri î registrate pe lu ă pe tru a ul , perioada ea ai aglo erată pe tru stațiu e este upri să î tre lu ile august și fe ruarie. Lu ile de rf su t august lu a preferată pe tru o edii , de e rie și fe ruarie perioada propice pentru practicarea sporturilor de iar ă . Durata edie a sejurului este de . opți, si gura lu ă peste edia î registrată fii d lu a ia uarie . opți .

137 IHS Romania_august 2016

Î eea e pri ește pro e ie ța turiștilor, di turiștii î registrați pe tru a ul (182.604), 16% di tre a eștia erau străi i. Di tre a eștia, aproape % di turiștii străi i î registrați pe tru a ul pro e eau di Israel, fii d ur ată de Polo ia % , Ger a ia % și Repu li a Moldo a % .

Predeal I ițial, i ă așezare de gra iță, Predeal s-a dez oltat p ă î a ul a parte o po e tă a lo alității for ate di Buște i, Azuga și Poia a Țapului. Despri s î a ul , Predeal de i e o u ă i depe de tă p ă î a ul d apătă statutul de oraș. Cu os ut la i el ațio al dar și i ter ațio al, Predealul este o stațiu e turisti ă, al eo- li ateri ă, are are a pri ipale produse turisti e sporturile de iar ă – ski și s o oard. Oraşul Predeal dispu e de p rtii de s hi o ologate i ter a io al, u grade diferite de difi ultate, u o lu gi e totală de apro i ati k a e aja i şi dotati u i stala ii de tra sport pe a lu teels hi și teles au . Produse turistice:  Turismul sportiv - pra ti area sporturilor de iar ă - ski și s o Nr. 1 2 3 4

Nume Clăbucet ** Subteleferic ** Clăbucet sosire * Clăbucet varianta **

Grad de dificultate M D U U

Lungime (m) 2100 1200 800 790

oardi g

Diferenta de nivel (m) 390 350 160 160

Înclinare 20% 31% 18% 20%

138 IHS Romania_august 2016

5 6

Cocoșul ** Pârâul Rece **

M M

2250 520

394 160

18% 21%

http://www.predeal.ro 

Turismul montan - dru eții o ta e Trasee turistice în munții Baiului  Predeal, Cioplea (1152 m) [D1] - Cabana Susai (1380 m). 1-1,5 h; ușor, accesibil tot timpul anului.  Predeal, Cioplea (1152 m) [D1] - Cabana Susai (1380 m) - Cabana Trifoiul (1158 m). 2,5-3 h; usșor, accesibil tot timpul anului. De la Cabana Trifoiul se poate ajunge la Azuga urmând drumul forestier pe Valea Azugii; până la Cabana Susai.  Predeal, Cioplea (1152 m) [D1] - Cabana Susai (1380 m) - Cabana Vânătoare Retevoiu (1563 m) - Cabana Rentea (1243 m) - Valea Gârcinului - Valea Musatului - Cabana Sava Bunloc (1030 m) - Stație inferioară telescaun Bunloc - Brașov (Camping Dârste, 656 m). 6-7 h; mediu, accesibil tot timpul anului. Acest traseu leagă masivele Baiului și Piatra Mare; până la Cabana Susai.  Predeal, Bază pârtie Clăbucet (1050 m) [C2] - Fosta cabană Clăbucet Plecare (1460 m) - Cabana Susai (1380 m). 3-3,5 h; ușor, accesibil tot timpul anului; până la Fosta cabană Clăbucet Plecare. Trasee turistice în masivul Piatra Mare  Predeal (Cioplea, 1152 m) - Poiana Stânii Pietricica (1417 m) - Vârful Piatra Mare (1843 m). 4-5 h; mediu; accesibil tot timpul anului;.  Predeal (Cioplea, 1152 m) - Valea Timișu Sec - Poiana Stânii Pietricica (1417 m) - Cabana Piatra Mare (1630 m). 4 h; mediu; dificil iarna; până la Poiana Stânii Pietricica, până la Piatra Scrisă;  Timisu de Sus (800 m) - Cascada Tamina (1100 m) - Vârful Piatra Mare (1843 m). 4-5 h; mediu; închis iarna pe sectorul Cascada Tamina - Vf. Piatra Mare; Trasee turistice în masivul Postăvaru  Predeal (1045 m) - Cabana Trei Brazi (1130 m) - Cabana Poiana Secuilor (1100 m) - Spinarea Calului - Poiana Trei Fetițe (1720 m) - Baza SALVAMONT Kronstadt / Cristianu Mare (1705 m) - Cabana Julius Römer / Postăvaru (1604 m). 4,5-5 h; mediu vara, dificil iarna; închis iarna pe sectorul Șaua Calului - Poiana Trei Fetițe;  Timișu de Jos (Halta CFR, 740 m) - Valea Lamba Mare - Poiana Ruia (1500 m). 3-3,5 h; mediu; închis iarna;  Timișu de Jos (Canton CFR, 740 m) - Vârful Piatra Crinului (1165 m) Vârful Postavaru (1799 m). 4-4,5 h; mediu; închis iarna;  Pârâul Rece (1045 m) - Valea Pietrosul (850 m) - Cabana Trei Brazi (1130 m) - Cheile Rașnoavei - Valea Cheișoara - Piscul Lung - Poiana Cristianului (885 m). 4,5-5 h; ușor; accesibil tot timpul anului; pe ultimii 800 m;  Predeal (Monumentul Mihail Saulescu, 1030 m) - Cabana Cotul Donului (870 m) - Cabana Poiana Secuilor (1100 m) - Cheile Rașnoavei - Fosta Cabana Cheia (690 m). 2,5-3 h; mediu; accesibil tot timpul anului;  Timișu de Sus (Halta CFR, 805 m) - Șaua Calului (1010 m) - Cheile Rașnoavei (790 m) - Cabana Cheia (690 m) (5 km distanță de Rașnov pe DN73A). 3 h; mediu; accesibil tot timpul anului; Trasee turistice în masivul Bucegi  Predeal (997 m) (pe DN73A) - Valea Leuca - Valea Iadului - Șaua Baiului (1357 m)

139 IHS Romania_august 2016

 



   

- Cabana Poiana Izvoarelor (1455 m) . 3-3,5 h, ușor, accesibil tot timpul anului; (până în Șaua Baiului); Predeal (997 m) (pe DN73A) - Valea Leuca - Valea Iadului - Șaua Baiului (1357 m) - Cabana Diham (1320 m) . 2,5-3 h, ușor, accesibil tot timpul anului; Predeal (Piata) (1027 m) - traversare DN73A în apropiere de Sanatoriul de Nevroze - Muchia Brădetului - Cabana Forban (1200 m) - Șaua Baiului (1357 m) Cabana Diham (1320 m). 3,5-4 h, ușor, accesibil tot timpul anului; până în Șaua Baiului; Predeal (1045 m) - Cabana Vânătorilor - Muchia Fitifoiu - DN73A (Predeal - Pârâul Rece) - La Șipote (Cracanel, 1065 m) - Cabana Diham (1320 m). 2-2,5 h, ușor, accesibil tot timpul anului; până la DN 73A, apoi de-a lungul DN73A către Pârâul Rece până "La Șipote"; Predeal (1045 m) - Cabana Vânătorilor - Muchia Fitifoiu - DN73A (Predeal - Pârâul Rece) - La Șipote (Cracanel, 1065 m) - La Glajerie (996 m) - 7 Izvoare (1218 m) Cabana Mălăiești (1720 m). 5-5,5 h, mediu, accesibil tot timpul anului; până la DN 73A, apoi de-a lungul DN73A către Pârâul Rece până "La Șipote", până la "La Glajerie", până la "7 Izvoare". http://www.predeal.ro/ro/trasee-turistice.html

Turismul sportiv Turismul religios Turismul de afaceri şi o feri e Turismul balnear/de tratament

Cazare: Pe tru a ul , î Predeal erau î registrate de u ități de azare, u de lo uri de cazare. Di tre u itățile de azare, prepo dere te su t pe siu ile turisti e % , urmate de hoteluri % și ilele turisti e % . Distri uția lo urilor de azare pe stru turi e ide țiază o po dere de % di lo urile de azare î hoteluri și de % î pe siu i turisti e:

Localizarea structurilor de cazare în Predeal

140 IHS Romania_august 2016

Sursa: http://www.booking.com/ Flux turistic: Nu ărul de turiști î registrați î Predeal s-a păstrat relati (148.225 și , î să u ărul de î optări a res ut u . % pe tru a ul

o sta t î a ii .

Gradul de o upare al u ităților de azare pe tru a ul a fost de . %, u o durată edie a sejurului de . zile. U itățile de azare u el ai are pro e t de o upare îl reprezi tă hotelurile – . %, a estea a d și ele ai ulte lo uri de azare. Î eea e pri ește pro e ie ța turiștilor, di turiștii î registrați pe tru a ul . , % di tre a eștia erau străi i, î reștere u % față de a ul . Di tre a eștia, % di turiștii străi i î registrați pro e eau di Israel, fii d ur ați de ei di Polo ia % , Ger a ia %, Repu li a Moldo a % și Austria % .

141 IHS Romania_august 2016

Râș ov Dez oltarea lo alității a fost fa orizată at t de adrul atural, t și de e iste ța u ui dru o er ial i porta t e fa ea legătura î tre Țara B rsei și Țara Ro eas ă. Co stru ția etății, astăzi, i porta t o ie ti de patri o iu, a fa orizat apariția și dez oltarea e o o i ă a lo alității. În perioada 2009 – , orașul R ș o , î parte eriat u OMV Ro ia și Federația Ro ă de Schi și Biatlo î pri ă i sta ță, și apoi u Mi isterul Dez oltării Regionale și Turis ului și Federația Ro ă de S hi și Biatlo , a realizat o ouă i frastru tură de tra uli e pe tru sărituri u s hiurile: 4 trambuline de 90, 64, 35, respectiv 15 metri lungime. Cu o instalație de produ ere a zăpezii artifi iale și u o i stalație de udat, iar î zo a de aterizare u suprafața artifi ială și gazo atural, tra uli ele pot fi folosite pe î treaga durată a a ului. Mai ult de t at t, l gă tra uli e, Pri ăria R ș o a a e ajat o ază oli pi ă de iatlo , u spriji ul Mi isterului Dez oltării Regio ale și Turis ului. Astfel, î preze t, R ș o are si gura ază sporti ă di Ro a ia pe tru sporturi ordi e: sărituri u s hiurile, iatlo , s hi fo d și o i ata ordi ă sărituri și s hi fo d . Produse turistice:  Turismul sportiv - pra ti area sporturilor de iar ă - sărituri u s hiurile, iatlo , s hi fo d și o i ata ordi ă sărituri și s hi fo d 

Turismul montan - dru eții

o ta e

Trasee turistice în asi ul Postă aru  R șnov (Valea Cetății, 670 m) - Peștera R șnoavei - Bisericuța Păgânilor (Templul Idolilor, 950 m) - Piatra Scrisă - R șnov (biserica veche Sf. Nicolae, 676 m). 2,5-3 h; ușor; accesibil tot timpul anului; până la Peștera R șnoavei.  R șnov (630 m) - Valea Cetății - Poiana Cristianului (885 m) - Poiana Aviatorilor Poiana Brașov (patinoar, 1020 m). 3 h; ușor; accesibil tot timpul anului.  R șnov (biserica veche Sf. Nicolae, 676 m) - Peștera R șnoavei - Poiana Cristianului (885 m) - Poiana Aviatorilor - Valea Sticlăriei - Poiana Junilor (904 m) - Brașov (Pietrele lui Solomon, 620 m). 4-5 h; ușor; accesibil tot timpul anului.  Fosta Cabana Cheia (690 m) (5 km distanță de R șnov pe DN73A) - Cheile R șnoavei (790 m) - Șaua Calului (1010 m) - Timișu de Sus (Halta CFR, 805 m). 3 h; mediu; accesibil tot timpul anului.  Fosta Cabana Cheia (690 m) (5 km distanță de R șnov pe DN73A) - Cheișoara (760 m)

142 IHS Romania_august 2016

- Poiana Cerbului - Râpa Dracului - Poiana Brașov (Patinoar, 1020 m). 3-3,5 h; ușor; accesibil tot timpul anului. Trasee turistice în masivul Bucegi  R șnov (650 m) - Cabana Mălăiești (1720 m). 4,5-5,5 h, mediu, accesibil tot timpul anului.  R șnov (650 m) - Valea Glajeriei - Cabana Diham (1320 m). 4-5 h, mediu, accesibil tot timpul anului; până la ramificația "7 Izvoare". http://www.predeal.ro/ro/trasee-turistice.html   

Turismul sportiv Turismul cultural-istoric Turismul de agrement-sport-ave tură

Cazare: I di atorii spe ifi i do e iului turisti au re ut î ulti ii a i, datorită i estițiilor realizate pe teritoriul orașului. Da ă î a ul e istau u ai u ități de azare, î a ul au fost î registrate , u de lo uri. Creșterea față de a ul este de % î eea e pri ește u ărul de u ități de azare și de % î eea e pri ește u ărul de lo uri de azare. Distri uția lo urilor de azare pe stru turi e ide țiază o po dere de % di lo urile de azare î pe siu i turisti e și de 18% în cabane turistice, hotelurile ocupând doar 8%:

Lo alizarea stru turilor de azare î R ș o

143 IHS Romania_august 2016

Sursa: http://www.booking.com/ Flux turistic: Di p ăî , u ărul de turiști s-a triplat aproape . față de . . Față de a ul , reșterea pri i d sosirile î registrate pe tru a ul a fost de doar %, iar u ărul î optărilor a res ut u %.

Gradul de o upare al u ităților de azare pe tru a ul a fost de %, u o durată edie a sejurului de . zile. U itățile de azare u el ai are pro e t de o upare îl reprezi tă hotelurile – . %, a estea a d și ele ai ulte lo uri de azare.

144 IHS Romania_august 2016

Î eea e pri ește pro e ie ța turiștilor, di turiștii î registrați pe tru a ul . , % di tre a eștia erau străi i, î reștere u % față de a ul . Di tre a eștia, % di turiștii străi i î registrați pro e eau di Israel, fii d ur ați de ei di Ger a ia % , Repu li a Moldo a % și Italia (9%).

1.3.4. Zo e protejate și

o u e te istori e

Mu i ipiul Brașo și zo a sa de i flue ță posedă u patri o iu o struit aloros și tradi ii ulturale bogate, generate de-a lu gul ti pului de o so ietate ulti ulturală și ulti o fesio ală. Cea ai are parte a a estui patri o iu se află î u i ipiul Brașo , teritoriu ur a atestat do u e tar î a ul u u ele de Coro a, u o rețea de lădiri edie ale, re as e tiste se XIV-XV și aro e (sec. XVII) la care s-au adăugat lădiri u fu țiu i pu li e și ad i istrati e, lo ui țe și i dustrie se XIX-XX . U itățile ad i istrati teritoriale di adrul Zo ei Metropolita e a plifi ă aloarea ulturală și istori ă a u i ipiului Brașo u o u e te, așezări și situri eoliti i e, di epo a ro zului și a fierului, a perioadei ro ești edie ale. O o tri uție se ifi ati ă o are situl rural Prej er, de larat sit UNESCO pri e iste ța o stru ției Biseri ă fortifi ată - Cetate, ea ai asi ă di Tra sil a ia, î epută î stilul goti ister ia se olul XI și ulterior o ti uată î se olele XIV-XV. Ide tifi area u urilor u aloare de patri o iu, a o u e telor de i teres ațio al și lo al, e o stituie e le a teritoriului și a stru turii ulturale a so ietății, se realizează o for Anexei III a Legii 5/20002 și detaliat pe tip de o u e t, conform Listei Monumentelor Istorice, din anul 2015. Tabel 3.12 – Bu uri patri o iale di Zo a Metropolita ă Brașo Denumirea bunului patrimonial U itatea Ad i istrativ Teritorială . Mo u e te și a sa luri de arhite tură Cetatea R ș o Orașul R ș o Cetatea Feldioara Comuna Feldioara, satul Feldioara . Biseri i fortifi ate, etăți Cetatea săseas ă u iseri ă Co u a Hăr a , satul Hăr a Cetatea săseas ă u iseri ă Comuna Prejmer, satul Prejmer Cetatea săseas ă u iseri ă e a gheli ă Comuna Sânpetru, satul Sânpetru . Clădiri ivile Casa Sfatului Mu i ipiul Brașo

Legea de apro are a Pla ului de A e ajare a Teritoriului Națio al – Se țiu ea III – Zone Protejate.

145 IHS Romania_august 2016

Casa Hirscher Mu i ipiul Brașo S oala Ro eas ă di S hei Mu i ipiul Brașo . Biseri i și a sa luri ă ăstirești Biseri a Neagră Mu i ipiul Brașo Biserica Sfântul Bartolomeu Mu i ipiul Brașo Biserica Sfântul Nicolae din Schei Mu i ipiul Brașo Biseri a Ortodo ă Sf tul Ni olae Orașul R ș o . Co e trare foarte are a patri o iului o struit u valoare ulturală de i teres ațio al Mu i ipiul Brașo Orașul Codlea Orașul R ș o Oraș Să ele Oraș Zăr ești Comuna Bod Comuna Budila Comuna Feldioara Co u a Hăl hiu Co u a Hăr a Comuna Prejmer Comuna Sânpetru Comuna Vulcan Sursa: Legea , A e a III, Valori de patri o iu de i teres ațio al -(Monumente istorice de valoare ațio ală e epțio ală Distri uția o ie ti elor de patri o iu i o il î i teriorul ZMB este ur ătoarea: di totalul de de poziții î registrate î județul Brașo , î Lista Mo u e telor Istori e , % se află pe teritoriul administrati al u i ipiului Brașo ; di totalul de de o u e te de arhite tură II , % se află pe teritoriul ad i istrati al u i ipiului Brașo prepo dere t i o ile di perioada oder ă și edie ală . Restul lo alităților di arealul zo ei etropolita e o e trază % di totalul o u e telor la i el județea . Co for Listei Mo u e telor Istori e distri uția a estora pe tru fie are ad i istrati teritoriale i di ă poziția u i ipiului Brașo u ele ai ulte o u e o u e te de i teres ațio al A și u de o u e te de i teres lo al B . lo alități î lasa e t su t Budila o u e te de ategoria A , R ș o și Prej monumente de categoria A fiecare)3.

di u itățile te, respectiv Ur ătoarele er te

Tabel 3.13 - Distri uția spațială a alorilor de patri o iu de i teres ațio al și lo al - monumentele istori e di Zo a Metropolita ă Brașo

O des riere su i tă a pri ipalelor o ie ti e de patri o iu o for jude ului Braşo este preze tată î a e a . .

A alizei PIDU Brașo

-2013 - Monografia

146 IHS Romania_august 2016

U.A.T. 1.

Municipiul Brașo Oraș Codlea Oraș Ghimbav Oraș Predeal Oraș R ș o Oraș Sãcele Oraș Z r ești Comuna Bod Comuna Budila Comuna Cristian Comuna Feldioara Comuna Hãlchiu Comuna Hãrman Comuna Prejmer Comuna Sânpetru Comuna Tărlungeni Comuna Vulcan

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Total 1 Total 2

I. Monumente de arheologie

II. Monumente de arhitectura

III. Monumente de for public

IV. Monumente memoriale și fu erare

350

/TOTAL

nr. crt.

Monumente de interes național A

Monument e de interes lo al B

416

336

524

645

154

645

491 645

Sursa - http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice - Lista Mo u e te Istori e , Mi isterul Culturii și Cultelor

Figura 3.14 - Distri uția alorilor de patri o iu de i teres ațio al – monumente de categoria A, pe lo alități, o for LMI

147 IHS Romania_august 2016

Sursa – prelucrarea datelor din LMI 2015 Figura 3.15 - Distri uția alorilor de patri o iu de i teres lo al – monumente de categoria B, pe lo alități, o for LMI

Sursa – prelucrarea datelor din LMI 2015

Figura 3.16 - Distri uția spațială a alorilor de patri o iu de i teres ațio al și lo al

148 IHS Romania_august 2016

1.3.5. Evenimente de interes turistic Evenimentele culturale de interes turistic sunt organizate pe întreg teritoriul Zonei Metropolitane Brașo . A est tip de e e i e t, u rol de atragere a turiștilor de la i el județea , regio al, ațio al și hiar inter ațio al, se orga izează su for ă de: Co erte, Festi aluri, Spe ta ole și Fil e, T rguri, E poziții și e e i e te Lifest le. O i e tariere î perioada prezi tă ur ătoarea o poziție: A. CONCERTE Co ert, Poe Balka i '' u O idiu Lipa Ță dări ă, Ro kstadt E tere e Fest - INDOOR Edition; B. FESTIVALURI Festivalurile au te ati i ariate: de la uzi ă populară, folk sau de a eră, la ele de tip o edie sau de pro o are a ti erelor tale te Festi al I ter ațio al de Muzi ă de Ca eră di adrul ediției Marile Serate Muzicale, TRIBUTE Festival, Festival de uzi ă ROCK, BOHEMIAN SQUARE - Festivalul de Cultură Ur a ă, TRANSILVANIA CORFEST – Festi al Coral I ter ațio al, Festi alul I ter ațio al de Teatru pe tru Copii „ARLECHINO 66 – CARAVANA POVEŞTILOR , ROCKSTADT EXTREME FEST INDOOR EDITION). C. SPECTACOLE și FILME Cele mai a ti e lo ații: Teatrul Si ă Ale a dres u, Sala Patria a Filar o i ii u de se orga izează, î di erse ediții, seri de fil , fil ult, seara fil ului europea , seara fil ului ro es , ger a și fra ez, japo ez, eh et . Cara a a TIFF la BRAȘOV, Cara a a FILMELOR NEXT, DRACULA FILM FESTIVAL, Festi alul de Fil Istori și TRES COURTS FESTIVAL di R ș o .

149 IHS Romania_august 2016

D. TÂRGURI T rgurile ulturale desfășurate î di erse ediții su t de tip edu ațio al, de arte și uzi ă pre u RIUF Brașo Ro a ia I ter atio al University Fair - RIUF este cel mai mare eveniment educațional din România și Sud-Estul Europei , T rgul I ter ațio al de Carte și Muzi ă Brașo Busi ess Park Li ris, T rg de Artă și Artiza at. T rgul de Toa a di Zăr ești, Zilele Co u ei pe tru toate comunele componente ale zonei etropolita e , Cara a a Clătitelor la Prej er, Co urs de I o deiat Ouă, Săr ătoarea Rozelor, Festi alul JOC MANIA la R ș o . E. EXPOZITII U ele di lo urile î are su t orga izate astfel de e e i e te su t a ti e săptă ânal la: Muzeul de Artă, Muzeul de Et ografie, Muzeul Ci ilizației Ur a e și Muzeul Casa Mureșe ilor . F. LIFESTYLE U se tor î reștere di pu t de edere al parti ipării poate fi e e plifi at pri Transylvania Wine Fair. Evenimente culturale din orașe și o u e di Zo a Metropolita ă Brașov: Lo alitățile di Zo a Metropolita ă orga izează festi aluri di are pot fi e țio ate: Festi alul SPIRITUL IERNII, orga izat de Pri ăria şi Co siliul Lo al Feldioara, MAIALUL RÂȘNOVEAN, Zilele R ș o ului și Festivalul Ecvestru, OPEN DOORS TO HISTORY, Festi alul de Re o struire Istori ă di R ș o , ROCKSTADT EXTREME FEST, Festivalul Cavalerii Teutoni din Feldioara, Festivalul Drumul Pâinii, Balul Mestecenilor sau Maialul Rusaliilor, Zilele CRISTIANULUI din comu a Cristia , Festi alul Pri ă erii di Codlea, Festi alul Berii și Doi a B rsei di orașul Zăr ești, Festi alul da sului popular aghiar di Tara B rsei î o u a Tărlu ge i. Biseri ile di Hăl hiu, Biseri a Fortifi ată Cristia , Biseri a Fortifi ată Prejmer, Biserica Sf. Bartolo eu, Biseri a fortifi ată Ghi a , Biseri a E a gheli ă Hărman, Biseri a E a gheli ă R ş o , Cetatea R ș o se u ără pri tre orga izatorii de evenimente. 1.3.6. Proiecte realizate / în implementare În perioada de programare 2007i elul Zo ei Metropolita e Brașo :

au fost realizate ur ătoarele proie te di sfera turis ului la

POR axa I - A e ajare zo ă turisti ă Poia a Brașo - a e ajare spații agre e t și di ertis e t, u i ipiul Brașo POR axa V  Brașo ul - e trul turis ului ro es , u i ipiul Brașo  E perie țe ulturale de euitat î i i a Tra sil a iei, Age ția de Dez oltare Dura ilă a județului Brașo  E-turist î Brașo ul istori , u i ipiul Brașo  Pro o area pote țialului turisti al orașului R ș o , orașul R ș o  Cir uit turisti edie al î Tra sil a ia, Aso iația Ro ă pe tru Pro o area Calității și a Practicilor de Succes  Ce tru Na io al de I for are şi Pro o are Turisti ă î oraşul Zăr eşti, oraşul Zăr eşti  Promovarea produselor turistice ale comunei Cristian, comuna Cristian  O ie ti e ulturale, tradiții și o i eiuri î o u a Feldioara, o u a Feldioara R.A.

150 IHS Romania_august 2016

Lege dele Tării B rsei. Pro o area pote țialului turisti al Tării B rsei, Age ția Metropolita ă Brașo  Centrul Na io al de I for are şi Pro o are Turisti ă di Poia a Braşo , u i ipiul Brașo  Ce tru de I for are şi Pro o are Turisti ă Ghi a , orașul Ghi a PNDR  Pro o area turis ului î lo alitățile o u ei Feldioara și o u ele li itrofe, o u a Feldioara  Înființare e tru de i for are și pro o are turisti ă î o u a Cristia , o u a Cristia Alte fi a țări  Î fii țare Ce tru de I for are și Pro o are turisti ă î o u a Cristia , APDRP MĂSURA „Î urajarea a ti ităților turisti e , o u a Cristia 

În domeniul patrimoniului, proiectele implementate în perioada 2007-2015 au vizat în special rea ilitarea și i tegrarea o ie ti elor ulturale î iața o u ităților și atragerea de izitatori. A estea upri d proie te fi a țate di POR a a și PNDR, astfel: POR axa I  Rea ilitarea lădirii i e atografului Patria, Mu i ipiul Brașo  Proie t i tegrat de rea tualizare și oder izare ur a ă - Ce trul istori R ș o , orașul R ș o  Proiect ascensor plan î li at a es Cetatea R ș o , orașul R ș o  Reabilitare centru istori î u i ipiul Codlea, orașul Codlea PNDR  Dotare Casa de ultură Feldioara, Co u a Feldioara  Dotarea a sa lului fol lori și a ă i ului ultural di o u a Hăl hiu, o u a Hăl hiu  Rea ilitare și e ti dere Cămin Cultural Comuna Crizbav, Comuna Crizbav  Proie t I tegrat pe tru dez oltarea i frastru turii î o u a Tărlu ge i, i luz d o po e ta . Lu rări de i ter e ție la Că i ul Cultural 1.3.7. Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dezvoltare 

Oferta de produse turistice este di ersifi ată, î să este legată foarte ult de sezo alitate. E iste ța u ui u ăr are de o ie ti e ulturale, de arhite tură și istori e, fa e a municipiul Brașo să fu țio eze a u e tru gra itațio al, are să atragă și pe ur ă să distribuie în teritoriu u u ăr are de izitatori. Preze ța u or stațiu i turisti e de i teres ațio al Predeal, R ș o și Poia a Brașo , dar și a u or o ie ti e î s rise pe lista de patri o iu UNESCO Prej er pot susți e rearea u or trasee turisti e i tegrate, are să fie dezvoltate la nivel regional.



Capa itatea de azare de la i elul Zo ei Metropolita e Brașo a res ut și s-a diversificat o sidera il față de a ul , pe fo dul i augurării de oi u ități de pri ire a turiștilor, dar și de ali e tație pu li ă sau de agre e t, de ătre i estitorii pri ați, are oferă fa ilități și servicii la standarde europene.



Cir ulația turisti ă di zo ă a res ut față de , a easta de e i d a treia desti ație di Ro ia, după Bu urești și Co sta ța Litoralul Mării Negre , iar po derea turiștilor străi i a res ut, dar i di ele de o upare a lo urilor de azare este s ăzut, la fel a și durata edie a sejurului, de doar opți/turist. Pri tre auzele a estor perfor a țe reduse se u ără depe de ța ridi ată a ofertei turisti e de sporturile de iar ă și gradul ridi at de sezo alitate a ir ulației turiștilor, pro o area î ă i sufi ie tă a diferitelor atra ții lo ale, lipsa u or

151 IHS Romania_august 2016

trasee regio ale te ati e, lipsa u ui aeroport i ter ațio al și pro le ele de a esi ilitate, ooperarea i sufi ie tă î tre a torii di do e iu et .. 

În perioada de programare 2007-2013 au fost implementate cu fonduri POR mai multe proie te are au izat î pri ipal dez oltarea i frastru turii pe tru turis ul de iar ă, de agre e t și a elui ultural, pri i ter e ții pe tru reșterea a esi ilității, restaurarea o u e telor istori e și i trodu erea lor î ir uitul turisti , di ersifi area ofertei de ser i ii turisti e, reșterea apa ității de azare et ., are se i pu a fi o ti uate și î e er ițiul financiar 2014-2020.



Zo a Metropolita ă Brașo reprezi tă u areal u o o e trare are de o u e te istori e de i porta ță ațio ală sau lo ală, ai ales la i elul u i ipiului Brașo . Î jurul a estuia, e istă de ase e i u ogat patri o iu o struit și u i el de iseri i fortifi ate, di are el ai repreze tati o ie ti este Cetatea Tără es ă di Prej er, î s risă pe lista UNESCO.



O parte di patri o iul i o il, ai ales el aflat î proprietate pri ată, se află î tr-o stare a a sată de degradare și este supus u or agresiu i o ti ue, fii d e esare ăsuri urge te de restaurare, o solidare și prote ție, ai ales î o dițiile î are u ele di tre a estea prezi tă ris seis i .



Deși patro o iul ultural aterial și i aterial este foarte ogat și di ersifi at, a esta este încă i sufi ie t pro o at la i el i ter ațio al, ațio al și regio al.

152 IHS Romania_august 2016

ANEXA 1.3. Descrierea obiectivelor de patrimoniu sursa: A aliza PIDU Brașo

-2013 - Mo ografia jude ului Braşo , pg.

Mu i ipiul Brașov - Oraşul ve hi, lădiri și a sa

luri u o

are valoare ulturală şi istori ă.

Bastio ul esătorilor: este situat î ol ul sud- esti al Cetă ii, o siderat a fi o o stru ie u i ă î felul său î Ro ia. Este el ai i e păstrat di tre ele astioa e ale etă ii, di secolul al XVI-lea. Î preze t, ai i se află Muzeul Cetă ii Braşo , e găzduieşte o aloroasă ole ie de ar e edie ale a. p şi o a hetă a etă ii la sf rşitul se . al XV-lea. Bastionul Graft: a fost construit la mijlocul secolului al XVI-lea, având un dublu rol: pe de o parte asigură legătura di tre oraş şi Tur ul Al şi, pe de altă parte, apăra latura de ord a oraşului. Î preze t, î Bastio ul Graft este găzduită o se ie a Muzeului Jude ea de Istorie Braşo . E pozi ia de la Graft are a te ati ă „Meşteşugarii di Braşo apărători ai etă ii . E pozi ia se î ti de pe spa iul u ei si gure săli, aflată la etajul Bastio ului Graft, şi upri de ar e utilizate la apărarea etă ii, pre u şi pa ouri u i agi i ale fortifi a iilor di Braşo ul medieval. Bastio ul Postăvarilor (zidurile de sub Tâmpa): valoarea socio- ulturală a o u e tului o stă î des operirea ale elor a elor spa ii, e esare so ietă ii di re urile respe ti e, de apărare a pă ii şi li iştii î etate. Turnul Alb: a est tur , î for a ir ulară, şi Tur ul Negru, î for a pătrată, repreze tau puncte- heie î la ul apărării e hiului urg. Este situat î tr-un cadru natural special, pe Dealul Straja, şi adăposteşte î preze t o ole ie de ar e al e şi de foc, fiind o parte a Muzeului Jude ea de Istorie. Por ile Braşovului: a u ul di ele ai fortifi ate oraşe tra sil ă e e, Braşo ul a a ut şi ele ai ulte por i, ale ăror o stru ii î epeau odată u o struirea şi refa erea treptată a etă ii. Di u ărul are al a estora, s-au păstrat p ă astăzi doar două, şi a u e: Poarta E ateri a şi Poarta Mureşe ilor u ită şi poarta S hei . Celelalte por i au fost de olate, fie pe tru ă i o odau pătru derea arelor u o iltir ale egustorilor, fie datorită i trodu erii tra aiului. Poarta E ateri a este o ade ărată ijuterie arhite turală. A fost ridi ată î a ul , î partea de est a etă ii, pe lo ul u ei e hi por i di se olul al XIV-lea sau al XV-lea. Poarta E ateri a a fost restaurată î a ul şi, î preze t, ai i se a e ajează sediul U iu ii Arhite ilor. Pia a Sfatului . p : este atestată do u e tar a pia ă î a ul . Sute de a i a fost o siderată e trul oraşului etate, ai i desfăşur du-se principalele târguri la care participau egustori şi eşteşugari di ele ări ro eşti, di O ide t şi Orie t. Pia a este î o jurată de ase î stil re aştere, aro , pro i ial şi eo lasi , u fru oase ar ade. Ai i se află Casa Sfatului u de, di a ul , fu io ează Muzeul Jude ean de Istorie. Strada Sforii: este u os ută a fii d ea ai str tă stradă di oraş. E pli a ia o stă î faptul ă de la î eput a fost desti ată a fa e legătura î tre străzile Por ii şi Cer ului, fii d u simplu coridor pentru pompieri. Biserica Neagră: Biseri a Neagră este ea ai are o stru ie î stil goti di Ro ia, a d ea ai are orgă di Europa. Datează di se . XIV-XV, o stru ia ei dur d aproape de a i. Este el ai i poza t o u e t reat de ătre saşii ardele i. Cu o lu gi e de 9 , iseri a este el ai are edifi iu religios î tre Vie a şi Istan ul. Î ăl i ea egală a a ei 153 IHS Romania_august 2016

e trale u a ele laterale dă î i terior i agi ea o u e talită ii. Tur ul iseri ii ăsoară , iseri a a d î ăl i ea de . U ul di tre lopotele ei are 6.300 kg, fiind cel mai mare din România. Catedrala Ortodoxă „Ador irea Mai ii Do ului”: în secolul al XIX-lea, ro ii ortodo şi di Cetate u a eau o iseri ă şi o parohie proprie. Protopopul Bartholo eu Baiules u a o i ut dreptul de a ridica, într-o urte di zo a T rgului Gr ului Pia a Sfatului , o iseri ă parohială. Ca şi alte lă aşuri de ult ortodo e di e tru, Biseri a se află as u să î tr-o urte şi u are fa adă la stradă. Pla ul iseri ii a i teşte ai ur d de iseri a de tip sală, spe ifi ă stilului baroc, decât de planul triconic, sau treflat, al bisericilor ortodoxe. Sinagoga: este te plul o u ită ii e reilor di Braşo , î ep d u a ul , d a fost i augurat. Si agoga are pla ul u ei azili i u trei a e şi este realizată î stilul aşa u it spa iol, u ele e te de orati e goti e şi ro a i e. Alte edifi ii religioase iseri i ve hi di Mu i ipiul Braşov : Biseri a „Sf tul Ni olae , Biseri a Bartolo eu, Mă ăstirea Fra is a ilor, Biseri a „Sf ta Trei e . A sa lul „Case Medievale” Pia a Sfatului, r. -16): este considerat un monument valoros din sec. XVI-XVII, at t pe tru istoria oraşului, t şi pe tru istoria far a iilor di Ro ia, deoare e a adăpostit pri a far a ie di Braşo , atestată do u e tar î a ul . „Reduta”: Clădirea e he, o struită î se olul al XVIII-lea, a fost utilizată p ă î a ul de ătre raşo e i a sala de spe ta ole; după a eastă dată, a fost de olată di auza deteriorării stru turii de reziste ă. U a ai t rziu a fost i augurată oua lădire, î stil neobaroc. Casa Hirscher str. Apolo ia Hirs her, ol u Pia a Sfatului : a fost o struită î tre a ii a o ie t de do a ie eseriaşilor raşo e i de ătre ădu a jude ătorului Lu as Hirs her, şi folosită de a eştia a şi Casă a egustorilor . Casa a fost o struită î stilul re aşterii ti purii î eputul se . al XVI-lea u ele e te lasi iza te şi de eore aştere (mijlocul sec. al XIX-lea). Pri a Ş oală Ro â eas ă: găzduieşte o se iu e are i lude di erse e pozi ii di istoria tipăriturii a us rise e hi, edi ii pri eps, lu rările tipărite de Coresi . Î a eastă lădire e istă sala de lasă a Pri ei ş oli ro eşti di Tra sil a ia. Mo u e te şi statui: Statuia lui Johannes Honterus (1498-1549) mare uma ist raşo ea , refor atorul religios al saşilor; lui i se datorează reorga izarea ş olii di Braşo î pri ul gi aziu u a ist al ării şi î fii area pri ei tipografii di Braşo ; Statuia A drei Mureşia u (1816autorul ersurilor i ului a io al al României; Statuia lui Nicolae Titulescu (1882are diplo at ro ; Troi a Ju ilor Roşiori de pe Warthe . Î jurul Braşo ului, e istă u inel de biserici fortificate, lo alizate î u i ipiul Braşo . Di tre ele, ele mai importante sunt:

o u ită ile î e i ate u

Biseri a fortifi ată di Hăr a : Biserica- etate di Hăr a a fost o struită î stil ro a i î secolul al XII-lea. Zidul de i i tă al etă ii are o for ă o ală, ase ă ătoare u ea de la iseri a e a gheli ă di Prej er, fii d î alt de etri şi î tărit u şapte tur uri de apărare, dintre care unele dotate cu orificii pentru turnarea de smoală topită asupra asediatorilor.

154 IHS Romania_august 2016

Biseri a fortifi ată di Prej er: Co struită î se . XIII şi fortifi ată două se ole ai t rziu, biserica e a gheli ă di Prej er este ea ai puter i ă etate e leziasti ă di Tra sil a ia şi, totodată, el ai e hi o u e t goti di Tra sil a ia. Foarte i e o ser ată, iseri a a fost i lusă î patri o iul U.N.E.S.C.O. pe tru aloarea ei deose ită. Zidurile înalte de 12 etri su t ăptuşite la i terior u a ere de refugiu şi de pro izii. Biseri a posedă u aloros altar gotic poliptic, din sec. al XV-lea. Altarul este el ai e hi di Ro ia şi este pi tat pe a ele păr i. La Prej er s-a păstrat de ase e ea şi aşa- u ita „Orgă a or ii , dispoziti u i î Europa, da ă u hiar î lu e la a ea re e. Pe „Orga or ii erau fi ate ai ulte ar he uze are trăgeau toate deodată, pro o d pa i ă î r dul duş a ilor. Biseri a fortifi ată di Sâ petru: Datată di se . XIII-XIV, se u ără pri tre ele ai e hi aşeză i te de a est tip di ara B rsei. I i ta sa este î o jurată de două ziduri. Î e tru se află iseri a E a gheli ă se olul al Xlll-lea, u tra sfor ări e e utate î se olele XV-XVIII). Capela fu erară a etă ii păstrează u fru os a sa lu de pi tură goti ă sf rşitul se olului al XIV-lea). Cetatea din Codlea: Cetatea Neagră, u era u os ută î tre ut, a fost o struită î tre de a alerii teuto i, olo iza i î ara B rsei î a ul . Cetatea a suferit stri ă iu i i porta te u o azia i ursiu ilor tătare şi tur e î Tra sil a ia. În anul 1432 au fost începute lu rările de re o stru ie la etatea di zid are î prej uieşte şi astăzi iseri a e a gheli ă. Cetatea a ea i i ial tur uri, de u ite după reslele de eseriaşi di a ea re e: al esătorilor, al dogarilor, al fierarilor, al iz arilor şi al rotarilor. Cetatea era apa ilă să asigure adăpost î situa ii de restrişte pe tru to i lo uitorii o u ei. Cetatea ără eas ă di Ghimbav: o u e t de arhite tură ridi at î se . al XV-lea. Aceasta a fost o struită de ătre saşii di Ghi a , î jurul u ei iseri i datate di se XIII-lea, pentru a se apăra î potri a ata urilor tătare. Ase e ea etă ilor săseşti di Tra sil a ia, cetatea avea rol de refugiu pe tru lo uitorii di Ghi a . Se spu e ă u a fost u erită i iodată pri ata dire t. A fost predată de două ori de u ă oie de ătre lo uitorii săi, odată pri ipelui Ga riel Bathor şi altădată tătarilor, are au i e diat-o. Cetatea ără eas ă di Râş ov: Co struită pe dealul e se î al ă la sud de e trul aşezării R ş o , pri efortul ole ti al lo uitorilor di a eastă aşezare, ajuta i fii d şi de ei di o u ele î e i ate, Cristia şi Vul a , Cetatea R ş o s-a numit „Cetate ără eas ă deoare e pri ipala o upa ie a o stru torilor ei era agri ultura. De u irea sa e i ut de-a lu gul ea urilor, deoare e aşezarea a păstrat, hiar î epo a de î florire a reslelor, u pro u at ara ter agrar. Biseri a fortifi ată din Cristian: datează di se . al XII-lea şi se re ar ă pri faptul ă se î adrează tipologi î etapa de tra zi ie di tre ro a i şi goti . Î pri a ju ătate a se . al XIX-lea, iseri a a fost re o struită î stil eo lasi . Aşadar, iseri a fortifi ată din Cristian î i ăî od feri it ele e te di stiluri arhite turale diferite. Biseri a fortifi ată di Hăl hiu: este î o jurată de o etate u două i i te, a d şase tur uri. Î şa ul di jurul ei putea fi dirijată apa di Vul ă i a, etatea fii d astfel o fortifi a ie de apărare destul de puter i ă la re ea ei. Î a ul , iseri a etate a rezistat trupelor do itorului Mihai Viteazul are, după e au i e diat satul, au asaltat de şase ori fără su es biserica cetate. Biseri a ro a i ă di Vulcan: Clădirea a fost o struită î stil ro a i , ea dat d di se olul XIII, de atu i păstr du-se doar fu da iile şi i trarea. Distrusă î ur ă ă ălirilor tur eşti di

155 IHS Romania_august 2016

şi iseri a a fost re o struită î stil goti şi fortifi ată î . Biseri a fortifi ată di o u ă upri de î pla o a ă re ta gulară, a operită u pla şee di le aşerat, şi are alipit pe latura esti ă tur ul- lopot i ă asi , u i i etaje. Apareiajul tur ului este realizat î asize. A operişul iseri ii este etajat, cu ferestre oblonite pe toate laturile. Ansamblul palatului Béldi Ladislau i preze t sediul pri ăriei - al ătuit di lădirea palatului, apela, poarta de a es și par ul dendrologic – vizitabil; Ansamblul palatului Béldi Pal - al ătuit di lădirea palatului, par ul de drologi și pa ilio ul porții de a es - nevizitabil proprietate pri ată; Ansamblul palatelor Nemes și Mikes - al ătuit di lădirile elor două reședi țe, u gr ar, o re iză pe tru trăsuri și par ul de drologi - nevizitabil - proprietate pri ată; Biseri a Ortodoxă Ve he "Sf. Ni olae" - monument istoric - efu țio al, î preze t în curs de renovare; Biserica Catoli ă - monument istoric - fu țio al, re o at î a ul 2009, în Comuna Budila.

156 IHS Romania_august 2016

1.4. MEDIU ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE

. . Cara terizare geografi ă 1.4.2. Calitatea factorilor de mediu . . . S hi ări li ati e 1.4.4. Rezervații aturale și arii protejate 1.4.5. Spații verzi 1.4.6. Proie te realizate și î i ple e tare 1.4.7. Co luzii: pro le e, disparități, te di țe de dezvoltare

Co siderații ge erale: ”Utilizarea efi ie tă a resurselor ur ărește să diso ieze reșterea e o o i ă de utilizarea resurselor. E o o ia tre uie să reeze ai ult u ai puți , să produ ă ai ultă valoare u ai puți e resurse, să utilizeze resursele î od dura il și să redu ă la i i u i pa tul a estora asupra 1 ediului” Aspe tele de ediu vizează ar o ia sta ilită î tre ediu, e o o ie, tra sport și odul de folosire a tere ului. Măsurile de e ologizare a e o o iei, a for elor de tra sport ajută pri utilizarea ai efi ie tă a resurselor și redu erea poluării. Strategia Europa pu e a e t pe u a di tre ele șapte i ițiative e le ati e, respe tiv utilizarea efi ie tă a resurselor aturale epuizabile, pre u și pe o solidarea apa ității de reziste ță a e osiste elor e iste te e oferă hra ă, apă proaspătă, aterii pri e. O politi ă i telige tă de ediu o tri uie, î se sul do u e tului e țio at, la î depli irea obiectivelor generale ale strategiei de tre ere la o reștere i telige tă, dura ilă și i luzivă. Cererea pe tru resurse și de ide tifi are de oi posi ilități de satisfa ere a ererii pe tru aterii pri e reprezi tă și pe tru ZMB o dire ție de a țiu e pe tru a produ e ai ult u ai puți e aterii pri e, pentru o utilizare a resurselor în mod durabil și o gestio are ai efi ie tă de-a lungul ciclului lor de viață. Î a est s op, este nevoie de un parteneriat regional privind inovarea, găsirea de oi oduri de produ ție și de o su și de sta ilirea u or sti ule te fis ale și prețuri ade vate. Motivația și o ie tivul a alizei Politi ile a tuale de ediu pu a e t, pe lâ gă ăsurile tradițio ale de protejare a spe iilor și de a eliorare a alității aerului și a apei pri redu erea e isiilor de polua ți, pe o a ordare i tegrată e ți e sea a de legăturile di tre diversele do e ii privite î di e siu ea lor glo ală, tre â d la a țiu i i tegrate de re ediere u ăsuri de preve ire a degradării ediului. Politi ile europe e de ediu vizează și legătura u alte domenii, precum agricultura, energia, transporturile, pescuitul, dezvoltarea regio ală, er etarea, i ovarea, et . O ie tivul fu da e tal al a alizei este a ela de ide tifi are a fa torilor are i flue țează și afe tează pro esul de păstrare și î u ătățire a alității ediului, protejarea să ătății oa e ilor și utilizarea prude tă și rațio ală a resurselor aturale di zo a etropolita ă Brașov. 1

, Co isia Europea ă, Să î țelege

politi ile U iu ii Europe e: Mediu

164 IHS Romania_august 2016

. . Cara terizare geografi ă Relieful: Zo a etropolita ă Brașov, se suprapu e aproape î î tregi e, di pu t de vedere geografi pe regiu ea istori ă „Țara Bârsei de u ită astfel datorită râului Bârsa are se varsă î Olt. Țara Bârsei este o depresiu e are se situează la o altitudi e de irca 400 – deasupra ivelului ării și are i lude u ii: Postăvaru - 1.802 m, Tâmpa , Măgura Codlei - . şi dealurile: Le peş, dealurile Brașove e, dealurile Bră e e, dealurile Să ele e. Zo a ara Bârsei este de origi e te to i ă, formându-se pri fra turarea şi s ufu darea repetată a u or frag e te e trale ale Carpa ilor de Cur ură, ătre sfârşitul plio e ului. Ulterior pră uşirii, apele au i vadat a eastă groapă, for â d u la , î are s-au adunat straturi sedimentare de sute de metri grosime. La începutul cuaternarului apele s-au retras, fii d dre ate de ătre Olt, pri defileul de la Ra oş, ătre la ul ai are e iste t î Tra silva ia. Aflat su a țiu ea o ti ua a fa torilor de eroziu e e ter i, vâ turi, pre ipitații, ape urgătoare î o te tul a tual relieful Țării Bârsei prezi tă trei zo e disti te:  suprafa ă î altă, la , de oli e pie o ta e argi ale pie o turile Zăr eştilor, Sohodolului, Să elelor . A estea su t al ătuite di isipuri şi pietrişuri, fii d foarte per ea ile şi us ate. Prezi tă la ază o puter i ă pâ ză freati ă, prove ită de la apele de i filtra ie;  suprafa ă joasă, su , de â pie pie o ta ă, for ată î ur a a u ulării uater are. A easta este u edă şi lăşti oasă, stră ătută de u eroase pâraie, pătura de sol fii d destul de fertilă;  suprafa ă de lu ă aluvio ală i u da ilă, situată î i ediata ve i ătate a Oltului. Cadrul monta al zo ei etropolita e este dat de preze ța asivului Postăvaru, asiv u tos al ătuit din calcare jurasi e şi o glo erate reta i e, avâ d u pro u at profil de pira idă are î o joară sta iu ea Poia a Braşov, pe latura ei ord-vesti ă, pri tr-u râu de u i u aspe t de ăguri — Mu ii Poie ii Braşovului. U pi te al Postăvarului, î ti s ătre ord est, îl reprezi tă u tele Tâ pa, for a iu e al aroasă are se ridi ă la o altitudi e de apro i ativ fa ă de u i ipiul Braşov. Măgura Codlei este al ătuită î pri ipal di o glo erate, gresii şi ar ele flişului reta i . Solurile: Zonele de u te di adrul ării Bârsei prezi tă soluri ru e a ide î asivul Postăvaru şi Măgura Codlei şi lo al, soluri lito orfe, repreze tate pri re dzi e şi re dzi e ru e î Postăvaru şi î Măgura Codlei . Pe pie o turile oli are su o ta e predo i ă solurile podzoli e argiloiluviale şi ele ru e podzolite. Î ge eral, a este soluri prezi tă o fertilitate s ăzută, e ploatarea agri olă realizâ du-se u adaos au iliar de fertilizatori î grăşă i te hi i e şi aturale et . . Şesul pie o ta este ai fertil, fii d al ătuit î păr i apro i ativ egale di soluri ru e eu ezo azi e, er ozio uri levigate redzi i e şi er ozio uri redzi i e şi lă ovişti. Î lu a Oltului î dreptul o u ei Feldioara se regăses er ozio uri argiloiluviale şi levigate, are prezintă o ie tul u or i te se e ploatări agri ole. Restul lu ii Oltului, pre u şi alurile râurilor ai ari prezi tă soluri aluviale de lu ă, pre u şi aluviu i rude, u o fertilitate ai ridi ată, dar şi u exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor di arealul zo ei etropolita e Brașov variază de la VI, î lu a Oltului, la XI, î zo ele u toase, a operite de păduri. Apele: Cel ai i porta t râu aflat pe teritoriul ării Bârsei este Oltul. Î şesul depresio ar, pâ ă la Bod, Oltul prezi tă u eroase ea dre şi ra e şi o lu ă i u da ilă o sidera ilă. Al ia sa depăşeşte 165 IHS Romania_august 2016

rareori ze e etri î lă i e, iar adâ i ea variază î tre , şi etri. De itul râului ati ge î edie ³/s, la ieșirea di arealul zo ei etropolita e, î să pri ăvara, su i flue ța fa torilor li ati i, poate aju ge pâ ă la sute de ³/s. Teritoriul zo ei etropolita e Brașov este stră ătut de o serie de râuri repezi de u te e se s urg î Olt. Datorită faptului ă gura lor de vărsare este apropiată izvoarelor, debitul acestor râuri de munte este i . Totuşi, pa tele su t a e tuate, ai ales î zo a u toasă, eea e deter i ă o putere de eroziu e şi u tra sport pro u at al sedi e telor. De la est la vest a estea su t:  Râul Negru  Tărlu g  Bârsa, cel mai lung aflue t al Oltului di ara Bârsei şi di jude , avâ d , k şi u de it de 2,9 m³/s la Zăr eşti.  Turcu  Ghi ăşel, avâ d de itele , ³/s la Râş ov şi , ³/s la vărsare.  Ti işul Se  Ca alul Ti iş  Pietrele lui Solomon  Sânpetru (sau Durbav)  Vul ă i a Apele freati e di arealul zo ei etropolita e se află la o adâ i e de pâ ă la - 15 m, la baza for a iu ilor al aroase, avâ d u de it de pâ ă la l/s şi u grad de i eralizare de a. , g/l. Cea mai mare parte a lacurilor de pe teritoriul Țării Bârsei au dispărut. Cea ai i porta tă a u ulare de apa di zo ă, repreze tată de la ul Du răvița este î preze t a e ajată a e ploatare pisi i oală. Mlaști a eutrofă afere tă a estuia este de larată arie protejată de i teres europea , sit Natura 2000. Se ai î tâl es e ploatări pis i ole la Prej er, la Hăr a şi pe lu a Oltului, î tre Feldioara şi Rot av. Pe râul Ghi ăşel a fost o struită o i rohidro e trală, iar pe Tărlu g, î aval de Să ele, u artifi ial, are ali e tează u apă Braşovul şi elelalte lo alită i di zo ă.

araj

Clima: Cli a ării Bârsei este te perat o ti e tală, ara terizâ du-se pri ota de tra zi ie î tre li a te perată de tip o ea i şi ea te perată de tip o ti e tal. A plitudi ile ter i e su t ari, fre ve ele î ghe urilor târzii şi ti purii su t ridi ate, regi ul pluvio etri este de tip o ti e tal, iar cel eolian — moderat. Pre ipitațiile: Pre ipita iile at osferi e variază de la î zo a Braşov, la su î zo a Bod. Î deose i vara, ploile tore iale su t destul de fre ve te, fii d î so ite de gri di ă şi des ăr ări ele tri e şi are astfel pot o du e la for area viiturilor pe râuri. A este pre ipita ii depăşes u eori valoarea de . Nu ărul ediu a ual al zilelor u pre ipita ii este de zile la Bod şi zile la Braşov. Î tr-o iar ă o iş uită, i sorile ad ir a de zile pe a . Nu ărul ediu de zile u straturi de zăpadă este de apro i ativ de zile la Braşov şi la Poia a Braşov. Temperatura: Temperaturile înregistrate în arealul zonei metropolitane Brasov sunt specifice climatului zo ei. Te peratura edie la Braşov este de , °C. Î lu a ea ai re e, a easta este de -3,9°C, iar în lu a ea ai aldă — + , °C. Bodul de i e re ordurile de te peratură di arealul zo ei etropolitane,

166 IHS Romania_august 2016

(25 ianuarie 1942 s-au înregistrat - , °C i i a a solută pe țară, iar pe ursul u ui a or al, a plitudi ea e tre ă a o u ei depăşeşte °C.

septe

rie

, °C Î

I versiu ile de te peratură su t fre ve te î a eastă zo ă. Treptele pie o ta e prezi tă, de regulă, te peraturi ai ridi ate de ât treapta i ferioară a depresiu ilor. Masele de aer re e se a u ulează ai i datorită u ilor î o jurători, are î piedi ă o iş are a a estora. Totodată, iar a, se î tâ plă de multe ori ca temperatura di Poia a Braşov să aju gă pâ ă la + °C la soare . Î perioadele u regi ari a ti i lo i i versiu ile ter i e se e ti d pâ ă î zo a alpi ă. Vâ turișe: Regiu ea depresio ară a arealului zo ei etropolita e u este stră ătută de vâ turi notabile, ure ții de aer fii d sla i î i te sitate. Dire iile predo i a te su t sud-vest şi ord-est. Vâ turile di spre vest adu ploi, î ti p e vâ turile di ord şi ord-est păstrează ti pul fru os. Flora: Datorită o di iilor topografi e şi li ati e, i versiu ile de vegeta ie o stituie u fe o e des î tâl it î zo a Postăvarului. Astfel, î Poia a Braşov, la altitudi ea de . , goru ul reşte alături de olid. Tot ai i, şi î prelu gire, pe Tâ pa, radul pătru de adâ î zo a goru ului, iar olidul o oară pâ ă su . Spe iile de foioase î pădures zo ele deluroase di a eastă zo ă. Su t de re ar at fagul, u varia iile sale, şi alu ul. Î tre ut, depresiu ea era a operită u î ti se păduri de stejar. Astăzi mai pot fi întâlnite câteva pâlcuri lângă Cristia . Mlaşti a eutrofă de la Hăr a adăposteşte alte spe ii azo ale, pre u ji la are u se î tâl eşte i ăieri altu deva pe glo , daria, oada iepurelui si gurul lo di ară u de poate fi văzută şi altele. Mlaști a reprezi tă u ediu propice pentru plante carnivore, cele mai întâlnite fiind roua cerului, foaia grasă şi otrățelul ălților. Î pădurea Prej er, pri tre stejari, res laleaua pestri ă şi garoafa de u te. Preze ța a estor spe ii la Prej er și la Hăr a de o strează faptul ă pe teritoriul ării Bârsei au fost răspâ dite reli ve gla iare. Restrâ gerea lor î jurul izvoarelor re i s-a produs o dată u evolu ia li ei şi a solului ătre starea a tuală. Fauna: Fau a ării Bârsei este ase ă ătoare elei e iste te î Europa Ce trală. Dintre toate, fauna de a ifere este puter i repreze tată. Pri pădurile de o ifere şi foioase trăies a i ale ara teristi e: ursul ru , er ul arpati , ăpriorul, lupul, istre ii, jderii, pisi ile săl ati e, râşii, vulpile, evăstui ile şi dihorii. Di tre rozătoare: veveri ele, pârşul are, ai rar el i , şoare ii. Zo ele joase ale depresiu ii su t populate u iepuri. Păsările ai des î tâl ite pe toată suprafața arealului zo ei etropolita e Brasov, su t: potâr i hea, vra ia şi poru elul, iar î parti ular î pădurea de lâ gă Prej er e istâ d și âteva spe ii o rotite: vâ tureii, şorli a, şore arii o u i, şore arii de iar ă, striga de Ural şi huhurezul. De ase e ea, î preaj a Oltului se pot î tâl i ra e săl ati e şi erze. A fi ie ii și reptilele su t pu i e a u ăr: vipera, şarpele de apă, şopârle, sala a dre, trito i şi roaşte. Ihtiofau a este ogată, atât î râurile de u te, ât şi î Olt. Coleopterele şi lepidopterele su t î tâl ite î aproape tot arealul ării Bârsei. Rezerva ia aturală Co ple ul pis i ol Du răvi a parte di rezervație se află pe tritoriul o u ei Hăl hiu , iese di peisajul o iş uit al rezerva iilor ro â eşti pri tr-o diversitate or itologi ă e traordi ară. A est paradis or itologi a e efi iat de ate ia orga is elor i ter a io ale, re u oaşterea gradului ridi at de iodiversitate ve i d, î , odată u o i erea statutului de Zo ă U edă de I porta ă I ter a io ală sit RAMSAR :  area o e trare a păsărilor de apă: uhaiul de altă Botaurus stellaris , stâr ul piti I o r hus i utus , stâr ul roşu Ardea purpurea , egreta are Cas erodius al us , arza eagră Ci o ia igra , ârstelul de â p Cre re , ra a roşie A th a nyroca), nagatul 167 IHS Romania_august 2016



Va ellus va ellus , sfrâ io ul roşieti La ius ollurio , isiparul Calidris al a , pes ăruşul i Larus i utus et ., i luse î dire tivele şi o ve iile i ter a io ale referitoare la o servarea iodiversită ii; preze a u or aso ia ii vegetale deose ite, u prote ie a io ală sau europea ă: daria (Pedicularis sceptrum- aroli u , floarea de e uşă si eria ă Ligularia si iri a , trifoiştea de altă Me a thes trifoliata , şapte degete Co aru palustre , odolea ul Valeria a si pli ifolia , du răvi a de altă Epipa tis palustris ; u lo de popas pe tru popula iile e traversează la ul arpati spre şi di spre lo urile de ui ărit di Europa.

Fondul forestier: Pri fu iile de atură e ologi ă, so ială şi e o o i ă, pădurile fur izează o ga ă largă u uri şi servi ii pe tru so ietate, u ar fi produsele le oase şi ele oase, spa iu de re reere, î fru use area peisajului, servi ii de sto are a ar o ului, au rol î reglarea li atului, adăpost pe tru specii etc. Tabel 4.1 - Suprafața fo dului forestier la ivelul zo ei etropolita e Brașov (ha) 2010 2011 2012 2013 2014 MUNICIPIUL BRAȘOV 17923 19398 7837 7837 14654 MUNICIPIUL CODLEA 5779 7219 5521 5521 5779 MUNICIPIUL SĂCELE 15249 17117 15113 15113 20641 ORAȘ GHIMBAV 28 232 80 80 ORAȘ PREDEAL 4401 4401 3095 3095 5500 ORAȘ RÂȘNOV 8618 9035 9112 9112 7900 ORAȘ ZĂRNEȘTI 14115 14315 14115 14115 14115 BOD 272 131 131 247 BUDILA 3545 3545 3545 3545 3503 CRISTIAN 1194 1194 1244 1244 886 CRIZBAV 2459 3261 2454 2454 2459 FELDIOARA 1440 4592 1459 1459 1440 HĂLCHIU 600 964 246 246 602 HĂRMAN 268 284 284 284 251 PREJMER 225 300 251 251 207 SÂNPETRU 548 548 359 359 251 TĂRLUNGENI 6990 6990 6179 6179 5746 VULCAN 1338 2199 2656 2656 1552 ZM 81175 92321 70136 70136 82230 Sursa – A uarul Teritorial al județului Brașov – 2014 Regia Pu li ă Lo ală a Pădurilor Kro stadt R.A. ad i istrează suprafa a de . , ha fo d forestier – proprietate pu li ă a Mu i ipiului Braşov di are . , ha pădure iar difere a de 379,0 ha sunt alte tere uri fără vegeta ie forestieră , grupată di pu t de vedere a e ajisti î U ită i de Bază sau de Produ ie. Di a eastă suprafa ă:  . , ha su t păduri u fu ii spe iale de prote ie, î adrate î Grupa I fu io ală,  3. , ha su t păduri u fu ii de Produ ie şi Prote ie, î adrate î grupa a II-a fu io ală,  , ha păşu e. Di pu t de vedere ad i istrativ suprafața de fo d forestier ad i istrată este î părțită î a toa e silvi e, gestio ate de pădurari, grupate în patru districte silvice. 168 IHS Romania_august 2016

Figura 4.2 – Suprafața fo dului forestier pe lo alități

Re oltarea aterialului le os di fo dul forestier proprietate pu li ă a Mu i ipiului Brașov și administrat de R.P.L.P. KRONSTADT R.A. se face în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice î vigoare, volu ul posi il de re oltat o for a e aja e telor fii d de . /a . Se re oltează u prioritate produsele a ide tale ar ori us ați, rupți sau do orâți de vâ t și zăpadă î vederea evitării apariției de fo are de i festare u i se te și e ți erii ar oretelor î tr-o stare fitosa itară u ă (sursa: http://www.rplpkronstadt.ro). O olul Silvi Ciu aș R.A ad i istrează o suprafață de pădure de , ha proprietatea Comunei Tărlu ge i, di are:  , ha foste pășu i i trate î fo d forestier,  1504,2 ha fond forestier preluat de la RNP – Ocolul Silvic Teliu  3880,1 ha fond forestier preluat de la RNP – ICAS Bucuresti - O olul E peri e tal Să ele. Ocolul Silvi Ciu aș R.A valorifi ă a ual u volu de a . di are a . asă le oasă pe pi ior și . u fir e prestatoare autorizate pe tru lu rări de e ploatare forestieră (sursa: http://osciucas.ro/). Regia Pu li ă Lo ală a Pădurilor Să ele R.A ad i istrează o suprafață de . ha fo d forestier, proprietate pu li ă a u i ipiului Să ele și a altor u ități a i istrativ - teritoriale, a fondului forestier proprietate privată a u ităților de ult parohii, s hituri, ă ăstiri și a i stituțiilor de î văță â t, a

169 IHS Romania_august 2016

fo dului forestier proprietate privată i diviză a persoa elor fizi e foști o posesori, oș e i, răzeși sau oște itori ai a estora , a fo dului forestier proprietate a persoa elor fizice, pe care îl ad i istrează sau pe tru are prestează servi ii silvi e, î o for itare u prevederile legale î vigoare, î vederea valorifi arii, pri a te și fapte de o erț, a produselor spe ifi e fo dului forestier, î o diții de efi ie ță e o o i ă, e er itâ d și atri uții de servi iu pu li u spe ifi silvi Sursa: rplpsa ele.ro . O olul Silvi al Orașului Râș ov R.A, ad i istrează , ha pădure si , ha pășu i î pădurite. Datorită faptului ă, o olul ad i istrează fo dul forestier î tre altitudinile 650 m – 1650 m, in o poziția ar oretului apare o etajare a spe iilor forestiere. La altitudi ile ai i i găsi ar orete având î o poziție prepo dere t foioase fag , iar o dată u reșterea altitudi ii o poziția ar oretelor se s hi ă î prepo dere t răși oase. Posi ilitatea a uală de asă le oasă dată de amenajament este de 24.744 mc, din care 19.302 mc de produse principale, 2.845 mc de produse se u dare rărituri și . de igie a Sursa: http://www.osrasnov.ro/2011/04/fond-forestier-2/). Resursele naturale subterane: Resursele aturale su tera e ale ării Bârsei su t pu i e, efa ilitâ d dezvoltarea u ei i dustrii i iere puter i e. Totuşi, se găses u ele ogă ii de i porta ă e o o i ă, pre u lig itul î asivul Măgura Codlei sau aterialele de o stru ie. La ord-vest de Zăr eşti, pe valea Bârsei Fierului, se găseşte u orp gra odioriti , u î veliş periferi gra iti . Ro ile sedi e tare, mai ales argilele co u e şi luturile se î tâl es î zo a pie o turilor uater are, argila refra tară — lâ gă Cristia , ar ele reta i e — î vestul regiu ii utilizate î i dustria i e tului , şi al are triasi e şi jurasi e î se torul Codlea - Holbav - Vul a şi î Postăvaru, î zo a Râş ov - Cristian – Braşov, pietrişuri şi isipuri di al iile pri ipalelor ursuri de apă, e ploatate pe tru alast şi ateriale de o stru ii. Lâ gă Codlea se ives ape ezoter ale °C , ase ă ătoare elor de la Băile Tuş ad. (Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/ Geografia_ %C5%A2%C4%83rii_ B%C3%A2rsei)

1.4.2. Calitatea factorilor de mediu 1.4.2.1. Calitatea aerului A tivitățile a tropi e, i dustrializarea, agri ultura i te sivă, pre u și dezvoltarea ur a ă și tra sporturile, reprezi tă pri ipalii fa tori respo sa ili pe tru poluarea aerului, solului, apelor de suprafață și su tera e, poluarea fo i ă et . Poluarea aerului afe tează să ătatea u a ă pre u și siste ele e ologi e aturale și se i-naturale. E istă o strâ să legătură î tre poluarea at osferi ă și s hi ările li ati e. Dezvoltarea i dustriei, arderea o usti ililor fosili, tra sporturile, agri ultura i te sivă su t âteva di tre sursele de e isii de polua ți și de gaze u efe t de seră CO , NO , et . avâ d drept o se i ță reșterea te peraturilor edii a uale, apariția efe tului de i sule de ăldură î zo ele ur a e, odifi ări ale regi ului hidrologi , reșterea u ărului de fe o e e e tre e. La nivelul zo ei etropolita e Brașov sursele de poluare a aerului provi di :  A tivitățile i dustriale  Transporturi  Siste ul de î ălzire azat pe o usti ili fosili  Agri ultură

170 IHS Romania_august 2016

Pu tele î are se î registrează ele ai ari o e trații de e isii î at osferă sunt reprezentate de ediul ur a ele u i ipii și orașele Ghi av, Predeal, Râș ov și Zăr ești și se datorează î are ăsură trafi ului rutier i te s, ât și a tivităților e o o i e și i dustriale e : produ ere de e ergie ter i ă are se desfășoară î a este zo e. Î eea e privește ediul rural agri ultura și u ărul are de turiști are utilizează a ijlo de tra sport autovehi ulele perso ale reprezi tă pri ipalele surse de poluare at osferi ă. Î ulti a perioadă au fost ela orate politi i pe tru redu erea poluării at osferi e, strategiile ela orate avâ d ăsuri pe tru redu erea e isiilor la sursă şi redu erea e pu erii, dar tre uie i ple e tate î o ti uare pla uri de gestio are a alității aerului la ivel lo al, are să i ludă i i iative ca declararea u or zo e u e isii s ăzute sau ta area pe tru aglo erarea trafi ului, î zo ele u aer foarte poluat. Calitatea aerului î u i ipiul Brașov: Calitatea aerului a ie tal este o itorizată î re eaua auto ată de o itorizare a alită ii aerului gestio ată de La oratorul APM Braşov pri efe tuarea o ti uă a ăsurărilor pe tru polua ii spe ifi i regle e ta i î legisla ia a io ală are tra spu e Directiva 2008/50/EC privind calitatea aerului ambiental. Măsurătorile efe tuate î ele stații de o itorizare au vizat o e trațiile ur ătoarelor ategorii de polua ți at osferi i prevăzuți î legislația ro â ă, tra spusă di ea europea ă, valorile li ită i puse pri Legea / avâ d s opul de a evita, preve i şi redu e efe tele o ive asupra să ătă ii u a e şi a ediului î î tregul său. Metodele de ăsurare folosite pe tru deter i area polua ilor spe ifi i su t etodele de referi ă prevăzute î Legea / , sau etode e hivale te pe tru are se deter i ă fa torul de e hivale ă:  Sta ie de trafi : sta ia BV – B-dul Calea Bu ureşti – a plasată î zo ă u trafi i te s;  Sta ie de trafi : sta ia BV – B-dul Gării – a plasată î zo ă u trafi i te s şi trafi greu;  Sta ie de fo d ur a : sta ia BV – str. Castanilor – a plasată î zo ă rezide ială, pe tru a evide ia gradul de e pu ere a popula iei la ivelul de poluare ur a ă;  Sta ie de fo d i dustrial: sta ia BV – B-dul Al. Vlahu ă – al ărei a plasa e t a rezultat di evaluarea preli i ară a alită ii aerului pe tru a evide ia i flue a e isiilor di zo a i dustrială asupra ivelului de poluare di zo a de sud a u i ipiului Braşov;  Sta ie de fo d su ur a : sta ia BV – comuna Sânpetru – având ca obiectiv evaluarea e pu erii la ozo a popula iei şi vegeta iei de la argi ea aglo erării. Astfel, î sta iile de o itorizare di aglo erarea Braşov, parte i tegra tă a re elei a io ale de o itorizare a alită ii aerului, se efe tuează ăsurători o ti ue pe tru: dio id de sulf SO , o izi de azot (NO, NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10) automat (prin nefelometrie ortogo ală , ozo O şi pre ursori orga i i ai ozo ului e ze , tolue , etil e ze , o-xilen, m- ile şi pile . Corelarea ivelului o e tra iei polua ilor u sursele de poluare, se fa e pe aza datelor eteorologi e o i ute î sta iile prevăzute u se zori eteorologi i de dire ie şi viteză vâ t, te peratură, presiu e, u iditate, pre ipita ii şi i te sitate a radia iei solare APM Brașov, Raport privi d starea ediului î jude ul Braşov pe tru anul 2014). După u reiese di Raportul privi d starea ediului î jude ul Braşov pe tru a ul ,î u i ipiul Brașov pri ipalele a tivități a tropi e u i pa t dire t asupra alității aerului su t: ele de ardere a combustibililor fosili pentru generarea de agent ter i , i dustria și trafi ul rutier i te s. Deși î ulti ii a i au fost î registrate s ăderi ale e isiilor de polua i at osferi i spe ifi i î jude ul Braşov, u toate a estea, î iuda a estor redu eri, o e tra iile ăsurate de polua i releva i pe tru să ătate, u ar

171 IHS Romania_august 2016

fi NO , PM şi O u au evide iat o î u ătă ire si ilară şi popula ia di ediul ur a este u eori, î ă e pusă la o e tra ii de polua i at osferi i peste valoarea li ită / valoarea i tă. A aliza te di ței o e trațiilor edii a uale de SO , NO , ozo și pul eri î suspe sie, refle tă ur ătoarea situație î perioada Sursă: APM Brașov, Raport privi d starea ediului î jude ul Braşov pe tru a ul :  Dio idul de sulf u este u otiv de î grijorare pe tru să ătatea popula iei î zo a ur a ă sau su ur a ă şi u este u fa tor de ris pe tru iodiversitatea di e osiste ele se si ile di ediul terestru şi a vati . Te di a î registrată a fost de e i ere a o e tra iei edii anuale pentru dioxid de sulf la valori s ăzute.  La sta iile de o itorizare di Braşov, au fost î registrate depăşiri ale valorii edii a uale de NO . Di a est otiv u i ipiul Braşov este de larat zo ă de gestio are a alită ii aerului pentru dioxidul de azot. Trebuie implementate în continuare pla uri de gestio are a alită ii aerului la ivel lo al, are să i ludă i i iative a de lararea u or zo e u e isii s ăzute sau ta area pe tru aglo erarea trafi ului, î zo ele u aer foarte poluat. Cea ai are o e tra ie a fost ăsurată la sta ia BV a plasată î apropierea u or zo e u trafi i te s.  De ase e i, a fost î registrată o te di ă de e i ere a o e tra iei edii a uale pe tru ozo la valori s ăzute. For area O foto hi i depi de de o di iile eteorologi e şi de o e tra iile de NO şi o puşi orga i i volatili. Co e tra ia O î zo a ur a ă, u de se e it î ge eral a tită i ai ari de NO , este ai i ă de ât î zo a su ur a ă, a ur are a rea iei O u NO e is î pri ipal di trafi ul rutier. Astfel î zo a su ur a ă, datorită trafi ului redus şi a o e tra iei s ăzute de NO, o e tra ia de O este ai ridi ată, popula ia şi vegeta ia fii d e pusă la iveluri ai ridi ate de O .  Mo itorizarea PM arată ă o parte di popula ia ur a ă este e pusă la o e tra ii de su sta e su for ă de parti ule e depăşes valorile li ită sta ilite î s opul protejării să ătă ii u a e. Parti ulele de PM di at osferă su t rezultatul e isiilor dire te PM primare) sau a emisiilor de precursori de particule (oxizi de azot, dioxid de sulf, a o ia şi o puşi orga i i are se tra sfor ă par ial î parti ule PM se u dare pri rea iile hi i e di at osferă. Figura 4.3 - Te di a o e tra iilor

edii a uale de SO î perioada

– 2014

172 IHS Romania_august 2016

Figura 4.4 - Te di a o e tra iilor

edii anuale de NO2 în perioada 2010 – 2014

Figura 4.5 - Te di a o e tra iilor

edii a uale de ozo î perioada

Figura 4.6 - Depăşiri ale valorii li ită zil i e de PM

Sursa - Raport privi d starea Î figurile a polua i at O , fii d î Pe tru redu iar pe tru

la sta iile de

– 2014

o itorizare

ediului î jude ul Braşov pe tru a ul

terioare se o servă ă î ulti ii a i e istă o te di ă de e i ere a o e tra iei de osferi i î aerul a ie tal, dio idul de azot NO , pul erile î suspe sie PM şi ozo ul ă u otiv de î grijorare pe tru să ătatea popula iei î zo a ur a ă sau su ur a ă. erea o e tra iei de NO este e esară ela orarea şi i ple e tarea u ui pla de alitate, e i erea o e tra iei de PM su valoarea li ită este e esară ela orarea şi

173 IHS Romania_august 2016

i ple e tarea u ui pla de jude ul Braşov pe tru a ul

e i ere, o for .

Legii

Raport privi d starea

ediului î

E isiile de polua i at osferi i au s ăzut î ulti ii a i, ris ul e pu erii la u ele su sta e, u ar fi dio idul de sulf SO şi plu P fii d redus se ifi ativ. Cu toate a estea, datorită rela iilor o ple e di tre e isiile de polua i şi alitatea aerului î o jurător s-a o servat ă redu erea e isiilor u a deter i at o s ădere orespu zătoare a o e tra iilor at osferi e î spe ial pe tru PM , NO şi O3. Calitatea aerului î zo a etropolita ă Brașov: Zonele cele mai poluate din interiorul zonei metropolitane sunt cele aflate în proximitatea drumurilor a io ale și județe e, u de, datorită trafi ului i te s, se poate o luzio a ă e istă u ivel ridi at al poluării at osferi e î pri ipal u dio id de sulf, o izi de azot și pul eri î suspe sie. Agri ultura, pri a tivitatea de reştere a a i alelor, managementul gu oiului de grajd, apli area fertilizatorilor, este o sursă i porta tă pe tru e isiile de a o ia NH şi o puşi orga i i volatili o eta i i NMVOC î arealul zo ei etropolita e Brașov. O altă zo ă u u puter i i pa t negativ asupra alității aerului este zo a Codlea-Hăl hiu di auza u ității Prota Codlea, al ărei o ie t de a tivitate îl reprezi tă pro esarea ăr ii pre u și produ erea de făi uri protei e. Î zo a Ghi av e istă u ivel o sidera il al poluării at osferi e datorită preze ei a două ari o pa ii private de prelu rare a le ului Sursa: Pla ul I tegrat de Dezvoltare Ur a ă –Polul de Creştere BRAŞOV . . . . . Poluarea fo i ă Di auza ara terului o iv, poluarea so oră o stituie o pro le ă ajoră, otiv pe tru care Parla e tul Europea a adoptat Dire tiva / /EC u s opul pri ipal de a oferi o ază o u ă pe tru a ordarea pro le elor de zgo ot î î treaga U iu e Europea ă. Preze ta dire tivă defi ește zgomotul ambiental ca fiind un sunet din exterior no iv și edorit, ge erat de a tivitățile u a e, i lusiv zgo otul di trafi ul rutier, feroviar și aeroporturi de trafi , site-uri i dustriale, și se o e trează pe trei do e ii de a țiu e: deter i area e pu erii la zgo otul a ie tal, pri artografierea zgomotului azat pe etode o u e de evaluare; adoptarea de pla uri de a țiu e de ătre statele e re pe aza rezultatelor de zgomot - artografiere; și a esul pu li ului la i for ații privi d ediul zgo ot și efectele sale. Poluarea fo i ă î u i ipiul Brașov: Î vederea di i uării efe telor o ive ale zgo otului asupra să ătății u a e, la ivelul Mu i ipiului Brașov au fost ela orate hărți de zgo ot produs de trafi ul rutier, trafi ul feroviar și a tivitățile i dustriale. S opul hărților de zgo ot este de a ide tifi a zo ele u de ivelul zgo otului este ridi at şi, î od orespu zător, de a al ula u ărul persoa elor afe tate. Hărțile de zgo ot o stituie astfel aza ela orării pla urilor de a iu e pe tru gestio area zgomotului şi redu erea efe telor sale dău ătoare. Harta Strategi ă de Zgo ot a u i ipiului Brașov B. Lazarovici, Enviro Consult, 2013)2 evide țiază ur ătoarele aspe te: 

Pentru traficul rutier, conform valorilor maxim admise pentru indicatorul Lzsn (70dB) pe timpul zilei, se î registrează depășiri pe ur ătoarele străzi: Ce tură, Valea Ti ișului, Hăr a ului, Feldioarei, De e rie, Stadio ului, Făgărașului, Mihail Kogăl i ea u, Bu urești, Griviței,

http://brasovcity.ro/content/harta-zgomot/Raport-Brasov-final.pdf

174 IHS Romania_august 2016

Toa ei, Co sta ti Do rogea u Gherea, Gării, Aurel Vlai u, Noie rie, Lu gă, Ale a dru Vlahuță, Bârsei, Fagurului, Fâ tâ ii, Iuliu Ma iu, Ni olae Iorga, Satur , Mureșe ilor, La urilor, Zizi ului, Carpaților, Poie elor, Valea Cetății. Pe tru i di atorul L zs e istă u u ăr de . persoane expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70 dB. 

Co for valorilor a i ad ise pe tru i di atorul L dB pe ti pul opții, pe tru trafi ul rutier se evide țiază depășiri pe ur ătoarele străzi: Ce tură, Valea Ti ișului, Hăr a ului, Feldioarei, 13 Decembrie, Stadionului, Făgărașului, Mihail Kogăl i ea u, Bu urești, Griviței, Toa ei, Co sta ti Do rogea u Gherea, Gării, Aurel Vlai u, Noie rie, Lu gă, Ale a dru Vlahuță, Bârsei, Fagurului, Fâ tâ ii, Iuliu Ma iu, Ni olae Iorga, Satur , Mureșe ilor, La urilor, Zizinului, Carpaților, Poie elor, Valea Cetății. Pe tru i di atorul L oapte totalul este . persoane expuse la un nivel de peste 60 dB.



Î eea e privește trafi ul pe ăi ferate, o for valorilor a i ad ise pe tru i di atorul Lzs (70dB) pe timpul zilei, pentru traficul feroviar se evide țiază zo e u depășiri pe tro so ul Bu urești – Brașov, u u u ăr de de persoa e afe tate. Co for valorilor a i ad ise pe tru i di atorul L dB pe ti pul opții, pe tru trafi ul pe ăi ferate se evide țiază zone u depășiri pe tot traseul agistralei pri Brașov, fii d afe tate . de persoa e.



Pe tru a tivitățile i dustriale, o for valorilor a i ad ise pe tru i di atorul Lzs dB pe ti pul zilei, se evide țiază zo e u depășiri î preaj a fie ărei u ități e o o i e ăsurate, u ărul persoa elor afe tate fii d de . Zo a i dustrială a Brașovului se o e trează î ve i ătatea artierelor: Noua Dârste, Platfor a I dustrială Est – Zizin, Tractorul, Stupini, Bartolomeu. Conform valorilor maxim ad ise pe tru i di atorul L dB pe ti pul opții, pe tru i dustrie, se evide țiază zo e u depășiri î preaj a fie ărei u ități e o o i e ăsurate, u ărul persoa elor afe tate fii d de .



Î eea e privește e pu erea populației la zgo otul provo at de a tivitățile i dustriale o for raportului, u e istă persoa e e puse la u ivel de zgo ot de peste dB, pe tru i di atorul Lzs , respe tiv de peste dB, pe tru i di atorul L oapte. Î eea e privește u ărul de lădiri cu caracter special se observă faptul ă u e istă i o ile spe iale e puse la iveluri peste li itele legale dB, pe tru Lzs , respe tiv lădiri spe iale e puse la iveluri de peste dB, pentru Lzsn, pe timp de noapte.

175 IHS Romania_august 2016

Figura 4.7 – Harta strategi ă de zgo ot – trafic rutier

176 IHS Romania_august 2016

Figura 4.8 – Harta strategi ă de zgo ot – trafic feroviar

Figura 4.9 – Harta strategi ă de zgo ot – industrie

177 IHS Romania_august 2016

Poluarea fo i ă la ivelul zo ei etropolita e: În arealul zonei etropolita e Brașov î afara u i ipiului Brașov u e istă stații de o itorizare a ivelului de zgo ot a ie tal produs de trafi ul rutier și feroviar. Cu toate a estea pe aza ăsurătorilor realizate î i teriorul Mu i ipiului Brașov, pute pre iza ă zo ele afe tate de poluare fo i ă pot fi u ifor distri uite la ivelul zo ei metropolitane în apropierea:  Dru urilor ațio ale, datorită trafi ului i te s atât u ași i ușoare ât și datorită transporturilor de mare tonaj;  Dru urilor județe e are traversează lo alită ile Codlea, Hăl hiu, Bod şi Hăr a datorită vehi ulelor de are to aj are foloses a est traseu a rută o olitoare pe tru Mu i ipiul Brașov;  Zonelor de cale ferată;  Zo elor u a tivită i i dustriale – zona INA –LUBRIFIN (Comuna Cristian), zo a upri să î tre lo alită ile Ghi av – Cristian – Braşov, zo a i dustrială Ghi av, et .

1.4.2.3. Calitatea apei Î al ătuirea resurselor de apă pe tru polul de reștere Brașov i tră pe de o parte apele de suprafață repreze tate de rețeaua hidrografi ă de râuri azi ul hidrografi al Oltului și aflue ții a estuia și la uri a u ularea Tărlu g , pre u și apele su tera e freati e și de adâ i e. Sursele de apă aptate la ivelul zo ei etropolita e Brașov se află î ad i istrarea Regiei Apelor Române de u de o pa iile private e asigură servi iile de distri uție u pără apă rută are este tratată, pota ilizată și fur izată lie țiilor. Sursele aptate de ătre Co pa ia Apa Brașov su t:  Răcădău: l/s are ali e tează rezervorul Răcădău;  Solomon: (Valea u apa, Putreda l/s are ali e tează rezervorul Solo o ;  Ciu aș: - l/s are ali e tează rezervorul Pleașa și o u a Tărlu ge i. La ul Tărlu g este sursa ea ai i porta tă e a operă ai ult de % di siste ul de ali e tare. Suprafa a azi ului hidrografi afere t la ului este de k p, u o altitudi e edie de şi u grad de î pădurire de a. %. La ul de a u ulare Tărlu g are o suprafa ă de ha la ota dMB, iar la ota , dMB, suprafa a este de ha. Pote țialul său e ologi este u , iar evoluția i di atorilor fosfor total și azotați i di ă o te di ță des res ătoare. Apele subterane sunt captate prin:  Fro tul de aptare Hăr a - Prej er: upri de foraje are e ploatează la adâ i e fiind echipate cu po pe su ersi ile avâ d o apa itate totală de l/s proprietate ANIF Brașov ;  Fro tul de aptare Măgurele: u puțuri de adâ i e, are deservește u ai Poia a Brașov;  Fro tul de aptare Ghi av: upri de foraje are e ploatează la adâ i e având o apa itate totală de l/s;  Frontul de captare Stupini-Sânpetru-Hăr a : upri de foraje are e ploatează la adâ i e, o a date di stația de po pe Rul e tul, avâ d o apa itate totală de l/s Co pa ia APA Brașov .

178 IHS Romania_august 2016

Figura 4.10 - Evoluția i di atorilor fosfor total și azotați î la ul de a u ulare Tărlu g

Sursa: Siste ul de Gospodărire a Apelor Brașov, Raport privi d starea anul 2014 Calitatea apelor su tera e di fro turile de aptare se edii a uale de azotați. Figura 4.11 - Co e trații

ediului î județul Brașov pe tru

e ți e su valoarea pragului o e trației

edii a uale azotați

Sursa: Siste ul de Gospodărire a Apelor Brașov, Raport privi d starea pentru anul 2014

ediului î județul Brașov

Calitatea și cantitea apei pota ile este o itorizată î județul Brasov de SGA Brasov – din cadrul Ad i istrației Bazi ele de apă Olt, su ordo ată A.N. Apele Ro â e. Co di iile de alitate ale apei pota ile su t verifi ate o for sta dardului a io al î vigoare pri etode sta dardizate la nivel i for a io al. Su t a alizați para etrii de alitate fizi o hi i i ai apei pota ile di azi ele de sto are

179 IHS Romania_august 2016

şi di re eaua de distri u ie și para etrii de alitate a teriologi ă a apei pota ile di sto are şi di re eaua de distri u ie.

azi ele de

1.4.2.4. Calitatea solului Pri depozitarea şi i preg area u pul erile şi gazele to i e di at osferă a tre ate de apa pre ipita iilor la sol, folosirea e esivă a ier i idelor şi i se ti idelor î ulturile agri ole, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor, solul devi e o ta i at, o du â d astfel la apari ia u or deze hili re e ologi e. Calitatea solului reprezi tă astfel u i di ator i porta t pe tru starea e ologi ă. Poluarea tere urilor pri a tivită i i dustriale a avut u i pa t restrâ s î jurul u ită ilor de produ ie. Î preze t, i pa tul a estor a tivități s-a di i uat sau a dispărut. Si gura e ep ie ota ilă este activitatea din industria materialelor de constru ii, u de e istă două surse de poluare: pri pul eri de la fa ri ile de ateriale de o stru ie şi pri e ava ii pe tru e tragerea de pietriş/ro i Raport privi d starea ediului î jude ul Braşov pe tru a ul . La ivelul ZMB e istă suprafețe de terenuri o ta i ate și pote țial o ta i ate, o for ta elelor ur ătoare. Tabel 4.12 – Lista siturilor pote țial o ta i ate Codul din baza de Operator Domeniul de Obiectiv IPPC Suprafața Ha date economic activitate (autoritate lo ală / RO7APMBV00015 SC Carpatex SA Producere textile Nu 1,00 Brasov RO7APMBV00001 Primăria Predeal Depozitare Nu 0,16 deșeuri RO7APMBV00003 Primăria Codlea Depozitare Nu 0,24 deșeuri Sursa: Raport privi d starea ediului î jude ul Braşov pentru anul 2014

Codul din baza de date RO7APMBV00016

RO7APMBV00017 RO7APMBV00018 RO7APMBV00005

RO7APMBV00010

Tabel 4.13 – Lista siturilor contaminate Operator economic Domeniul de Obiectiv autoritate lo ală activitate IPPC SC ROMOIL SADepozitare Nu Zarnesti produse petroliere SC CET-Brasov SA Producere Da energie CN Romarm SA-SC Industrie de Da Tohan SA apărare SC Flavus I vesti ii Fabricare Nu SRL (platforma fostei tractoare SC Tractorul UTB SA) SC Avasca Real I dustrie hi i ă Nu Estate SRL (Depozit - fabricare deșeuri i dustriale pig e i şi nepericuloase fosta olora i

Suprafața Ha 1.00

1.00 1.00 27.16

0.27

180 IHS Romania_august 2016

SC Colorom SA) RO7APMBV00007

RO7APMBV00011 RO7APMBV00012

RO7APMBV00014

SC Avasca Real Estate SRL Stația de epurare e a i ă ape uzate industriale fosta SC Colorom SA) SC Ecopaper SA Zăr ești Casa de I solve ță Transilvania SA Cluj Napo a și RVA Insolvency Specialists SRL Bu urești platfor a fostei SC Rulmentul SA) SC Semifabricate SA

Sursa: Raport privind starea

I dustrie hi i ă - fabricare pig e i şi olora i

1.3

Fabricare hârtie

1.0

Fabricare rul e ți

1.0

Prelu rări Da 1.0 mecanice ediului î jude ul Braşov pe tru a ul

Figura 4.14 – lo alizarea siturilor o ta i ate la ivelul Zo ei Metropolita e Brașov

181 IHS Romania_august 2016

Pe lâ gă poluarea solului a ur are a a tivităților i dustriale și a depozitării e o for e a deșeurilor, o i porta tă sursă de poluare la ivelul zo ei etropolita e Brașov o reprezi tă agri ultura. Pra ti ile agri ole o ve țio ale, i te sive, ti p î delu gat fără a avea î vedere o di iile spe ifi e lo ale (climat, relief, sol) au determinat reducerea rezervei de materie orga i ă di sol. Î a tivitatea agri olă o te pora ă se utilizează diferite î grăşă i te hi i e şi pesti ide, surse ajore de poluare a solurilor. Cu toate a estea, variația a uală a o su ului total de pesti ide s-a e ți ut o sta tă, iar ponderea suprafeței de apli are a î grășă i telor aturale față de suprafața ultivată a o orât la njivelul anului 2014 la 3%. Figura 4.15 – Variația a uală a o su ului total de pesti ide kg/ha î perioada

- 2014

Sursa: Raport privind starea mediului î jude ul Braşov pe tru a ul Figura 4.16 – Po derea suprafeței de apli are a î grășă i telor aturale față de suprafața ultivată

Sursa: Raport privi d starea . . . S hi

ediului î jude ul Braşov pe tru a ul

ări li ati e

În ultimul secol datorită revoluției i dustriale, i te sifi ării agri ulturii, ur a izării, o su ului de o usti ili fosili pe tru e ergie, defrișărilor și e ploatărilor de asă le oasă, et ., eli erarea î at osferă a gazelor u efe t de seră a î registrat o reștere alar a tă e a avut drept o se i ță odifi area siste ului li ati pla etar. Co se i țele a estor s hi ări li ati e su t repreze tate de

182 IHS Romania_august 2016

reșteri ale valorilor te peraturilor edii a uale, odifi ări ale regi ului de pre ipitații, fe o e e meteorologi e e tre e valuri de ăldură, a i ula, se etă, i u dații, et . . Proie țiile s e ariilor li ati e regio ale arată î arealul Zo ei Metropolita e Brașov, pe tru perioada 2021, o reștere a te peraturilor edii a uale î tre . si . oC față de edia anilor 1961-1990 (http://www.eea.europa.eu/themes/climate/interactive/annual-temperature-changes-for-2021-2050 ). Creștere a estor te peraturi edii a uale este o se i ța e isiilor de GES, di se torul i dustrial, tra sporturi, agri ultură și se torul e ergeti de la ivelul teritoriului regio al. S hi ările li ati e prog ozate vor avea u i pa t ajor asupra redistri u iei a tuale a vegetației pe zo e şi etaje altitudi ale, are la râ dul lor se vor răsfrâ ge asupra siste elor e ologi e aturale, pri frag e tarea și distrugerea ha itatelor, preze ța spe iilor i vazive și dispariția spe iilor de floră și fau ă ative. Creșterea suprafețelor î pădurite este și va ră â e u o ie tiv i porta t la ivel ațio al, ai ales î o te tul s hi ărilor li ati e glo ale. Î pădurirea tere urilor agri ole și eagri ole este o ăsură e ită, î pri ipal, să o tri uie la redu erea e isiilor de gaze u efe t de seră pri aptarea CO , pre u și la adaptarea agri ulturii di Ro â ia la s hi ările li ati e așteptate. Astfel, orpurile de pădure, perdelele sau ordoa ele forestiere ou reate pe tere urile agri ole și eagri ole, vor avea efecte pozitive asupra climatului local, contribuind la combaterea efectelor secetelor excesive, a eliorarea li atului lo al şi a regi ului hidri edafi , redu â d evapora ia şi tra spirația pla telor. Raport privi d starea ediului î jude ul Braşov pe tru a ul . Cer etările i di ă o are pro a ilitate a perioadele u regi pluvio etri i te s să o du ă la a e tuarea fe o e elor de eroziu e şi a alu e ărilor de tere , pierderea de aterie orga i ă di sol, a easta o tri ui d la o s ădere dra ati ă a produ iei agri ole. De ase e ea e istă ris ul reşterii fre ve ei produ erii i u da iilor şi î spe ial a elor de tip flash flood. Pri ipalele efe te ale i u da iilor su t de atură e o o i ă, so ială şi de ediu. Pagu ele e o o i e pot fi i dividuale ase, ane e gospodăreşti, tere uri agri ole, a i ale , dar şi o u itare o ie tive e o o i e, de i frastru tură et . . Pagu ele so iale prives o serie de o ie tive so iale şi ulturale, u ar fi: spitale, dispe sare, ş oli, aşeză i te de ultură, lă aşuri de ult et . Pagu ele de ediu se referă la eroziu ea alurilor, degradarea solurilor, distrugerea e osiste elor, poluarea u deşeuri e ajere, hi i e et . , antrenate de viituri, a zonelor din aval. i â d o t de valorile de te peratură prog ozate, redu erea e isiilor și pro esul de adaptare la efe tele s hi ărilor li ati e tre uie să reprezi te o prioritate la ivelul Zo ei Metropolita e Brașov. Se re o a dă astfel ăsuri de î u ătă ire a alită ii aerului pri s ăderea e isiilor; spriji irea introducerii de „teh ologii urate ; prote ia, o servarea şi refa erea diversită ii iologi e spe ifi e agrosiste elor pri î urajarea proie telor are vizează apli area teh ologiilor favora ile u ei agriculturi durabile; realizarea de noi spatii verzi în interiorul lo alită ilor ur a e şi a e ajarea elor deja e iste te; apli area u or teh ologii oder e are ge erează ai pu i e deşeuri; rearea u ui sistem de colectare selectivă a deşeurilor ur a e şi i dustriale; ide tifi area zo elor geografi e şi a sectoarelor economice, vulnerabile la efectele negative ale fenomenelor meteorologice extreme, pre u şi esti area ăsurilor e se i pu ; sporirea apa ită ii de preve ire, o trol şi i terve ie î az de ala ită i aturale şi a ide te de ediu, pri realizarea u ui siste de o itorizare i tegrată a fa torilor de ediu; o ştie tizarea pu li ului privi d pro le ati a s hi ărilor li ati e.

183 IHS Romania_august 2016

1.4.4. Rezervații aturale și arii protejate Co servarea iostru turii apitalului atural și a iodiversității reprezi tă, î preze t, u a di pri ipalele pro le ele i porta te la ivel i ter a io al, di auza i te sifi ării i pa tului a tropi . Î a est o te t, e i erea iodiversită ii este e esară, u u ai pe tru asigurarea vie ii î preze t, dar şi pe tru ge era iile viitoare, deoare e ea păstrează e hili rul e ologi regio al şi glo al, gara tează rege erarea resurselor iologi e şi e i erea u ei alită i a ediului e esare so ietă ii. Î vederea o servării apitalului atural și al iodiversității î adrul zo ei etropolita e Brașov s-au pus su o rotire suprafe e de tere , are prezi tă i teres ştii ifi , so ial şi esteti . Î a est o te t au fost desemnate, în scopul asigurării ăsurilor spe iale de prote ie şi o servare î situ a u urilor patri o iului atural, ur ătoarele ategorii de arii aturale protejate: a de i teres a io al: rezerva ii ştii ifi e, par uri a io ale, o u e te ale aturii, rezerva ii naturale, parcuri naturale; de i teres i ter a io al: situri aturale ale patri o iului atural u iversal, geopar uri, zo e u ede de i porta ă i ter a io ală, rezerva ii ale iosferei; de i teres o u itar sau situri "Natura ": situri de i porta ă o u itară, arii spe iale de o servare, arii de prote ie spe ială avifau isti ă; d de i teres jude ea sau lo al: sta ilite u ai pe do e iul pu li /privat al u ită ilor administrative. Situația siturilor de i teres o u itar și a ariilor naturale protejate aflate în arealul zonei metropolitane se prezi tă astfel:

Nr. crt.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

Tabel 4.17 - Suprafa a siturilor Natura Denumire sit

di arealul zo ei etropolita e Brașov Suprafaţa o for Suprafaţa î judeţul legislaţiei Braşov aţio ale (ha) % (ha) Situri de I porta ţă Co u itară SCI A i işurile de pe Tărlu g 181 181 0,03 Bucegi 38745 9328,86 1,74 Dealul Cetă ii Le peş-Mlaşti a Hăr a 374 374 0,07 Dealul Cio aş-Dealul Vi elului 917 101,9 0,02 Muntele Tâmpa 214 214 0,04 Mu ii Făgăraş 198618 43120 8,04 Pădurea si laşti ile eutrofe de la Prej er 345 345 0,06 Piatra Craiului 15867 6482,05 1,2 Piatra-Mare 4274 4274 0,8 Postăvarul 1303 1303 0,24 Situri de Prote ţie Spe ială Avifau isti ă SPA Du răvi a-Rotbav-Măgura Codlei 4536 4219,98 0,79 Tabel 4.18 - Situri NATURA 2000 – lo alizare și suprafețe î lo alități SCI Suprafata SPA (Sit de importanta -ha(arii de protecttie comunitara) speciala avifaunistica)

Suprafata -ha-

184 IHS Romania_august 2016

Mu . Braşov

Mu . Să ele

Mun. Codlea

Oras Predeal

Oras Râş ov

Oraşul Zăr eşti

ROSCI0120 –M. Tâmpa ROSCI0207- Postăvarul ROSCI0001-A i işurile de pe Trâlung ROSCI0038 –Ciu aş ROSCI0195-Piatra Mare ROSCI0207- Postăvarul

- 203,4 - 610,2 -131 -4.968,7 -2.615,1 - <1%

ROSCI0013- Bucegi ROSCI0195-Piatra Mare ROSCI0207- Postăvarul ROSCI0013- Bucegi ROSCI0207- Postăvarul ROSCI0122 -M- ii Făgăraş ROSCI01 ROSCI0056-Dealul Vi elului

- 467,12 - 525,51 - 350,34 - 3.197,3 - <1% - 3.112,7

ROSCI0137-Păd. Bogă ii

- <1%

- 3.112,7 - 29,11

ROSPA0037Du răvi a-RotbavMăgura Codlei

- 2697,64

ROSPA0082-M- ii Bodoc-Baraolt

- 33,56

ROSPA0093-Păd Bogata

<1%

Com. Bod

Com. Crizbav

Com. Feldioara

ROSPA0037Du răvi a-RotbavMăgura Codlei

- 455,82

10.

Co . Hăl hiu

ROSPA0037Du răvi a-RotbavMăgura Codlei

- 289,85

11.

Co . Hăr a

ROSPA0082-M- ii Bodoc-Baraolt

- 158,37

ROSPA0082-M- ii Bodoc-Baraolt

- <1%

12.

Com. Prejmer

13.

Com. Sânpetru

ROSCI0056-Dealul Vi elului ROSCI0055-Dealul Cetă ii Le peş-Mlaşti a Hăr a ROSCI0170-Păd. şi Mlastinile eutrofePrejmer ROSCI0170-Păd. şi Mlastinile eutrofePrejmer ROSCI0055-Dealul Cetă ii Le peş-Mlaşti a Hăr a

- 52,79 - 52,79

-105,58

- 241,72

- 348,2

185 IHS Romania_august 2016

Cod aţio al 2.252. 2.255. 2.253.

Tabel 4.19 Cod european 11157 11775 63628

2.251.

183836

2.256. 2.258.

183838 183839

- Rezervatii aturale di arealul zo ei etropolita e Brașov Denumire Suprafaţă Unitate administrativ 11173 teritorială Mlaşti a Hăr a 2 Co u a Hăr a Legea 5/2000 Muntele Tâmpa 188,2 Mu i ipiul Braşov Legea 5/2000 Postăvarul Mu tele 1025,5 Mu i ipiul Braşov, Legea 5/2000 oraşul Predeal, oraşul Râş ov Dealul Cetă ii Le peş Stejerişul Mare Pădurea şi laşti ile eutrofe de la Prejmer

274,5 16,3 252

Comunele Sânpetru, Hăr a Mu i ipiul Braşov Comunele Prejmer, Hăr a

Legea 5/2000 Legea 5/2000 Legea 5/2000

Tabel 4.20 - Arii de prote ie spe ială avifau isti ă di arealul zo ei etropolita e Brașov Cod Cod Denumire Suprafaţă Unitate Act declarare aţio al European totală administrativ teritorială VI.10. Complexul 414 Du răvi a , Hăl hiu HG 2151/2004 piscicol jude ul Braşov Du răvi a Tabel 4.21 - Zo e u ede de i porta ă i ter a io ală situri Ra sar di arealul zo ei etropolita e Brașov Cod Cod Denumire Suprafaţă Unitate Act declarare aţio al RAMSAR totală administrativ teritorială VI.10 1605 Complexul 414 Du răvi a , Hăl hiu HG 1586/2006 piscicol jude ul Braşov Du răvi a

Cod aţio al M

Tabel 4. 22 - Par uri a io ale / aturale di arealul zo ei etropolita e Brașov Cod Denumire Suprafaţă Unitate administrativ Act European totală teritorială declarare 11173 Piatra 14.795 Oraşul Zăr eşti, o u ele Bra , Legea Craiului Moie iu, Fu data jude ul 5/2000 Braşov , Ru ăr, Dâ ovi ioara, Dragoslavele jude ul Argeş 20678 Bucegi 32.663 Oraşele Co ar i , Si aia, Legea Buşte i jude ul Prahova , 5/2000 Râş ov, o u ele Bra , Moie iu jude ul Braşov ,

186 IHS Romania_august 2016

Moroie i jude ul Dâ

ovi a

Tabel 4.23 - Lista custozilor ariilor protejate aflate î arealul zo ei etropolita e Brașov Cod arie Nume arie naturala Arii naturale Denumire custode naturala protejata principala protejate incluse protejata ROSCI0001 A i işurile De Pe Î ad i istrarea APM Braşov pâ ă la Târlung atribuirea în custodie ROSCI0013

Bucegi

ROSCI0055

Dealul Cetății Le peș – Mlaști a Hăr a

ROSCI0056

Dealul Cio aş-Dealul Vi elului

Ad i istra ia PN Bu egi 2.251. Dealul – Cetă ii – Le peş; . . Mlaşti a Hăr a

Co siliul Jude ea Covas a

Tâmpa Age ia Metropolita ă pe tru Dezvoltare Dura ilă Braşov O olul Silvi Răşi ari RA

ROCI0120

Muntele Tâmpa

ROSCI0122

Mu ii Făgăraş

ROSCI0170

ROSCI0194

Pădurea și laști ile . . Pădurea și Fu dația Carpați eutrofe de la laști ile eutrofe de Prejmer la Prejmer Piatra Craiului 2.236. Piatra Craiului Ad i istra ia PN Piatra Craiului

ROSCI0195

Piatra Mare

ROSCI0207

Postăvarul

ROSPA0037

Du răvi a-RotbavMăgura Codlei Stejerişul Mare

2.256. VI.10.

2.255. (Muntele)

RNP-ROMSILVA-Dire ia Silvi ă Brașov

Complexul Piscicol Dumbrăvița

Fundatia Carpati .

. Postăvarul Muntele

Fu dația Carpați SOR Brasov, SC Doripesco SA, RPL OS Codrii Cetăților RA, Asociația GreenCod Age ia Metropolita ă pe tru Dezvoltare Dura ilă Braşov SOR Brasov, SC Doripesco SA, RPL OS Codrii Cetăților RA, Asociația GreenCod

În cea mai mare parte, ariile protejate su t sta ile di pu t de vedere e ologi . Pe tru ă rezerva iile se află î fo d forestier, ele su t protejate atural. Di a ul , Par ul Na io al Piatra Craiului şi di , Par ul Natural Bu egi, au ad i istra ie proprie, are i ple e tează ăsuri de protejare a tuturor ha itatelor aflate pe upri sul a estor par uri. U pro e t de % di rezerva ii su t î ad i istrare silvi ă, restul fii d î ad i istrarea pri ăriilor. Par ul Na io al Piatra Craiului, upri de: 187 IHS Romania_august 2016

 

Rezerva ii aturale: Peretele Vesti , Piatra Mi ă, Prăpastia Zăr eştilor, Hor urile Gri dului, Mu hia Lu gă. Mo u e te ale aturii: Col ii Chiliilor, Ar ul Crăpăturii, Padi a Î hisă – Orga Mare, Turnurile Dia ei, Zăplazul, Cerda ul Sta iului, Cerda ul de su Vârful Gri du, Vlăduş a, Peştera Mare, Zidul lui Du ezeu. Se u os î a est par spe ii şi su spe ii de pla te superioare; de ase e ea, par ul adăposteşte o pla tă u i ă î lu e, garofi a Pietrei Craiului. La fel de ogată şi diversifi ată este şi fau a, ai i întâlnindu-se popula ii de lupi, urşi şi râşi.

Par ul Na io al Bu egi, aflat de ase e ea î ve i ătatea polului de reştere, prezi tă, î partea ordi ă, ea ai spe ta uloasă a peisaj alpi , ele e te rare de floră şi fau a sursa: Pla ul Integrat de Dezvoltare Ur a ă –Polul de Creştere BRAŞOV . Tipuri de habitate din siturile Natura 2000 - zo a etropolita ă Braşov, datorită a plasării geografi e şi a ediului fizi , e efi iază de o are varietate. Î siturile Natura su t identificate 34 de habitate:  3 habitate de ape dulci  ha itate de pajişti şi tufărişuri  ha itate di tur ării şi laşti i  ha itate de stâ ării şi peşteri  ha itate de pădure. Figura 4. 24 – Distri uția rezervațiilor și ariilor protejate î Zo a Metropolita ă Brașov

188 IHS Romania_august 2016

Co se i ele pierderii iodiversită ii variază de la i ros hi ări pâ ă la distrugerea î î tregi e a u or tipuri de siste e e ologi e şi pierderea servi iilor pe are le fur izează, iar a estea s-ar putea repercuta, în cele di ur ă, asupra prosperită ii oastre viitoare. Deşi rolul iodiversită ii î e i erea fu io ării e osiste elor u este pe depli î eles, dovezile ştii ifi e arată ă e osiste ele caracterizate printr-o mare diversitate a speciilor sunt mai productive, ai sta ile şi ai rezilie te, ai pu i vul era ile la presiu i e ter e şi, î plus, o tri uie la î u ătă irea fu io ării e osiste elor. Dat fii d ă atura este el ai efi ie t regulator li ati şi totodată el ai vast depozit de ar o , pierderea iodiversită ii pu e î peri ol realizarea o ie tivelor li ati e Sursa: Raport privi d starea ediului î jude ul Braşov pe tru a ul . 1.4.5. Spații verzi Zo ele verzi reprezi tă o o di ie i dispe sa ilă u ei vie i itadi e or ale, atât pri rolul esteti , ât şi pri oportu ită ile pe are le oferă pe tru agre e t şi petre erea ti pului li er. De ase e ea, au u rol i porta t î ate uarea poluării ediului eutralizează u ii polua i, filtrează pul erile î suspe sie, reduc nivelul de poluare fo i ă , î regularizarea te peraturii şi u idită ii aerului. Pri ipalele ategorii de spa ii verzi di peri etrul o strui il su t:  spa ii verzi u a es eli itat;  spa ii verzi pu li e şi de folosi ă spe ializată;  baze de agrement;  o ple e şi aze sportive;  spa ii verzi u a es li itat di i i ta u or i stitu ii;  spații verzi a a do ate ei luse î registrul spațiilor verzi ;  suprafe e pla tate di ur ile parti ulare. Suprafața spațiilor verzi î lo alitățile ur a e di Zo a Metropolita ă Brașov a fost o sta tă î perioada 2009 – 2014, conform datelor INS3: Tabel 4.25 - Suprafața spațiilor verzi î lo alitățile ur a e di Zo a Metropolita ă Brașov 2014 ha per capita Brașov 146.0 5 mp/loc Codlea 42.0 16 mp/loc Să ele 4.0 1.1 mp/loc Ghimbav 6.0 10.2 mp/loc Predeal 4.0 7.6 mp/loc Râș ov 16.0 9.2 mp/loc Zăr ești 62.0 23.2 mp/loc Sursa: A uarul teritorial al jude ul Braşov – 2014 Par urile di Mu i ipiul Braşov su t:

Î tre datele statisti e u privire la spațiile verzi fur izate de INS și de alți a tori autorități pu li e lo ale, APM et . e istă u ele difere țe legate de etodologia de deter i are a a estora de e . i luderea sau u a spațiilor u desti ație sportivă, a i itirelor, a tere urilor li ere et .

189 IHS Romania_august 2016

 Parcul central "Nicolae Titulescu": este a plasat î e trul oraşului, pe Bulevardul Eroilor, şi upri de lo uri de joa ă pe tru opii leagă e, to oga e, groapa u isip, et . , ă i, o u e te statuare Ni olae Titules u, Ci i at Paveles u, Şt. O. Iosif şi o fâ tâ ă artezia ă. Î apropierea par ului se află hotelurile Capitol şi Aro Pala e.  Parcul Magnolia, din centrul Civic. Pe lâ gă spa iile de joa ă pe tru opii, ai i su t a e ajate şi zo e pe tru a tivită i sportive: u tere de as het şi u spa iu dotat u ra pe spe iale pe tru skateboard-uri.  Parcul de la baza Tâmpei: dispu e de ur ătoarele dotări: tere de as het, spa ii de joa ă pe tru opii, leagă e, groapa de isip. Pro e ada de la aza Tâ pei reprezi tă u a di tre zo ele agreate de turişti şi de lo al i i avâ d alei u rite, ă i, u hioş pe tru fa fară şi sursă de apă pota ilă.  Parcul Gheorghe Dima, di apropierea Colegiului Na io al "A drei Şagu a": dispu e de ur ătoarele dotări: spa iu de joa ă pe tru opii ala soar, leagă e, to oga , ă i, sursă de apă pota ilă.  Parcul Ina Schaeffler di Livada Poştei, u spa ii de joa ă spe ial a e ajate  Parcul Tractorul: dispu e de vegeta ie, pati oar, ă i şi lo uri de joa ă pe tru opii.  Se află totodată î urs de a e ajare Par ul Noua şi Par ul Ti eriu Bredi ea u, i vesti ii derulate u fi a are pri Fo dul de Mediu.  Grădina Zoologică Braşov este situată î artierul Noua aflat la argi ea de sud-est a Mu i ipiului Braşov , fii d î o jurată de pădure. Figura 4.26 – Suprafețe spații verzi / apita pe lo alități 2014

190 IHS Romania_august 2016

Suprafața spațiilor verzi pe artiere, aflată î evide ța Servi iului a e ajare zo e de agre e t pe tru 30.03.2016 este e tralizată î ta elul ur ător:

Nr. ctr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Tabel 4.27 - Suprafața spațiilor verzi pe artiere, î u i ipiul Brașov CARTIER SUPRAFATA mp Astra 866 888,51 Bartolomeu 738 304,83 Bartolomeu Nord 662 984,65 Centrul Nou 806 078,81 Centrul Vechi 220 618,27 Florilor Kreiter 292 340,55 Noua Darste 679 128,15 Poia a Brașov 381 750,55 Prund Schei 517 489,97 Stupini 788 168,65 Timiș Triaj 771 128,65 Tractorul 778 806,51 Valea Cetății 230 498,97 Zizin 369 527,45 TOTAL 8 103 714,52 Suprafață/locuitor 27,94 Sursa - Servi iul a e jare zo e de agre e t Brașov

Situa ia zo elor verzi şi a spa iilor de agre e t se prezi tă astfel la ivelul elorlalte lo alită i ale Zo ei Metropolita e Braşov:  Codlea: opt par uri el ai i porta t fii d Par ul Ce tral are î su ează apro i ativ he tare, la are se adaugă . he tare a e ajate a spa ii verzi î artiere şi s uaruri pre u şi zo ele de agre e t de la argi ea lo alită ii Maial, Ştra dul Codlea . Suprafa a totală a spa iilor verzi şi de agre e t di lo alitate este de ha;  Să ele: Par ul Ce tral, la are se adaugă lo uri de joa ă, două tere uri de sport u ul de fotbal şi u ul de as het şi spa ii a e ajate pe tru petre erea ti pului li er; suprafa a totală a spa iilor verzi a e ajate este de , ha;  Ghimbav: tere de sport, par uri, lo uri de joa ă î suprafa ă totală de . ha;  Predeal: Parcul e tral, tere uri de sport, pati oar, sala de sport, lo uri de joa ă, lo uri de agre e t di ve i ătatea pârtiilor de s hi î suprafa ă totală de , ha;  Râș ov: Par ul Ce tral, tere uri de sport, par uri, lo uri de joa ă, o pro e adă pe str. Teiului, suprafa a totală a spa iilor verzi fii d de , ha;  Bod: tere de sport, par uri, lo de joa ă; suprafa a totală a spa iilor verzi este de ha;  Cristian: u par u suprafa a de . p, la are se adaugă spa ii verzi î artiere şi s uaruri, u o suprafa ă totală de , ha;  Hăl hiu: tere uri de sport u ul de ha d al şi u ul de fot al , u par de agre e t u lo de joa ă, par uri u spa ii verzi, î suprafa ă totală de . ha;  Hăr a : par uri u o suprafa ă totală de ha , u lo de joa ă pe tru opii, o ază sportivă u două tere uri de fot al; suprafa a totală a spa iilor verzi este de . ha;

191 IHS Romania_august 2016

   

Prejmer: par î ve i ătatea sitului UNESCO di e trul lo alită ii Prej er, spa ii de joa ă, tere uri de sport î suprafa ă de ha; spa ii verzi şi tere uri de sport î suprafa ă de ha î Lu a Câl i ului; suprafa a totală a spa iilor verzi a e ajate este de ha; Sânpetru: spa iu de agre e t u tere de fot al, tere de ha d al şi a plasa e t pe tru s e ă spectacole în suprafa ă totală de ha. Co u a dispu e şi de u lo de joa ă pe tru opii a e ajat pe o suprafa ă de p. Suprafa a totală a spa iilor verzi este de apro i ativ ha; Tărlu ge i: par uri î Tărlu ge i, î Cărpi iş, î Zizi , î Pur ăre i , 2 terenuri de fotbal; Vulcan: U lo de joa ă şi u tere de sport.

Spații verzi neutilizate/abandonate, e pot deve i spații verzi de utilitate pu li ă:  Mu i ipiul Brașov: artier Ră ădău – zo a iepure și Dealul el ilor, Rul e tul – spațiile verzi di incinta fostei platforme industriale; Di pu t de vedere al suprafe elor u desti a ia de spa ii verzi, lo alită ile di arealul etropolita e efi iază totodată de preze a asivelor u toase are î o joară ara Bârsei şi de î ti derile ari de păduri. A est fapt a per is dezvoltarea u or zo e de agre e t i lusiv î e travila ul lo alită ilor, alte i vesti ii fii d î urs de realizare. Alături de defi itul preze tat, se re ar ă faptul ă spa iile verzi e iste te la ivelul lo alită ilor di arealul studiat u al ătuies u siste u itar di pu t de vedere spa ial. Mai ult, a estea su t o plet izolate de teritoriul e traur a .

1.4.6. Proiecte realizate/în implementare POS mediu axa IV  Co servarea spe iilor şi ha itatelor di ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Mu tele Tâ pa şi Leaota, Aso ia ia RENATUROPA  Ma age e tul dura il al ariilor protejate Du răvi a-Rotbav-Măgura Codlei, Pădurea Bogă ii şi Pădurea Bogată, Aso ia ia RENATUROPA PNDR  Îmbunătățirea valorii economice a pădurii pri u părarea de e hipa e te și ași i și pri produ erea de puieți de î altă alitate pe tru fo dul forestier proprietate pu li ă a u i ipiului Brasov, municipiul Brasov  Î u ătățirea valorii e o o i e a pădurii pri a hizițio area de e hipa e te și ași i, pre u și produ erea de puieți forestieri de alitate pe tru fo dul forestier proprietate a orașului Râș ov, orașul Râș ov Alte fi a țări - Revizuirea pla ului de a age e t al Par ului Natio al Piatra Craiului și Sitului Natura ROSCI 0194 Piatra Craiului, RNP – Ad i istrația Par ului Națio al Piatra Craiului 1.4.7. Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dezvoltare 

Calitatea ediului reprezi tă fu da e tul u ei dezvoltări dura ile, fii d u ele e t e tre de important pentru sigura ța pu li ă, de di i uare a efe telor s hi ărilor li ati e și a fe o e elor de ris atural, are pot afe ta so ial și e o o i o regiu e. În acest sens, te di țele a tuale tre uie să susți ă e hili rul di tre a tivitățile e o o i e și ele de conservare a aturii, pre u și o știe tizarea efe telor so iale și e o o i e pe ter e ediu 192

IHS Romania_august 2016

și lung create de decizii politice care pot afecta mediul. În contextul actual, ZMB poate deveni lider în implementarea unor politici mult mai responsabile cu mediul, pri ăsuri o rete de î urajare a dezvoltării de afa eri priete oase u ediul, al u ei rețele de afa eri verzi susți ute de o i frastru tură verde de tra sport și utilități, are î ti p să se tra sfor e î atalizator al dezvoltării regio ale. 

Suprafețele ari ale fo dului forestier î arealul zo ei etropolita e Brașov, o tri uie la e ți erea poluării aerului la u ivel a epta il, ajută la redu erea poluării fo i e, o du la ate uarea efe telor s hi ărilor li ati e și asigură ha itatul pe tru u eroase spe ii de floră și fau ă.



Cu toate acestea, o serie de agresiuni asupra mediului sunt produse de: (a) deversări de ape reziduale prove ite di a tivități i dustriale î râuri Ghi ășel , ariera de al ar di Brașov, aflată î i ediata apropiere a rezervației și sitului Natura Stejerișul Mare, dezvoltări imobiliare în imediata apropiere, sau în zone naturale protejate (precum cele din cartierul Ră ădău sau î zo a sitului Natura Postăvarul, d utilizarea e esivă, esuste a ilă a apei, pri folosirea i te să a tu urilor de zăpadă î zo a stațiu ii Poia a Brașov, e deșeuri și distrugeri auzate de pi i urile grătare orga izate î spații aturale ea e ajate pe tru astfel de a tivități.



La nivelul zonei metropolitane Brașov, zo ele ele ai afe tate di pu t de vedere al poluării aerului su t repreze tate de zo ele ur a e, u de pri ipalele surse de poluare at osferi ă su t repreze tate de tra sportul rutier, se torul de produ ere a e ergiei ter i e și ele tri e și de a tivități i dustriale. De ase e ea, î zo ele rurale se o servă u pote țial ridi at de poluare at osferi ă î pro i itatea dru urilor ațio ale și județe e.



Deşi s-au o servat î u ătățiri ale alită ii aerului pri i ple e tarea ăsurilor de redu ere a e isiilor şi a o e tra iilor polua ilor at osferi i, î preze t se î registrează depășiri ale valorilor a i ad ise PM , NO , SO , O î u ele zo e, poluarea at osferi ă avâ d î o ti uare i pa t asupra să ătății u a e şi siste elor e ologi e.



La ivelul zo ei etropolita e Brașov, poluarea fo i ă se datorează ivelului ridi at al trafi ului și al tra sporturilor, fii d o e trată î apropierea arilor artere de ir ulație, pre u și î zonele industriale. Potrivit Planului de Acțiune pentru Reducerea Zgomotului în Municipiul Brașov, ăsurile asu ate de Pri ăria Mu i ipiului Brașov pe tru redu erea zgo otului su t ăsuri de e te a ță a străzilor di u i ipiul Brașov, u s opul de a u rește ivelul de zgo ot și o ti uarea progra ului de rea ilitare ter i ă a i stituțiilor și a lădirilor de lo uit, u pre ădere a elor di zo ele afe tate de iveluri ridi ate ale zgo otului Sursa: Raport privi d starea ediului î jude ul Braşov pe tru a ul .



De ase e i, a esul pe dru uri epu li e și ea e ajate pote i turisti e, pajiști, ursuri de apă aturale, dru uri forestiere a ATV-urilor, oto i letelor și ași ilor de tere auzează poluare fo i ă, at osferi ă, dera j al spe iilor de fau ă, eroziu ea solului și distrugere de vegetație.

193 IHS Romania_august 2016



La ivelul zo ei etropolita e, e istă situri u soluri o ta i ate di auza depozitării e o for e a deșeurilor și di auza a tivităților i dustriale, i pu â du-se astfel ăsuri de li itare a poluării solului.



Este e esară redu erea utilizării î grășă i telor și pesti idelor î agri ultură și î lo uirea tipului de agri ultură i te sivă u pra ti i agri ole tradițio ale: rota ia ultia uală a ulturilor, i luzâ d legu i oasele şi alte pla te pe tru î grăşă i te verzi, utilizarea gu oiului de grajd sau alte materiale organice, preferabil compostate, etc.



Pajiștile di ZMB su t suprapășu ate, î o dițiile u ei reșteri a u ărului de ovi e. Fe o e ul se datorează su ve țiilor pe tru reșterea ovi elor î o te tul redu erii suprafețelor de pășu e auzate de dezvoltări i o iliare, a a do de tere uri agri ole î a ii și î pădurirea lor aturală . Efe tul suprapășu atului du e la degradarea solului pri eroziu e și la dispariția u or ha itate și redu erea diversității iologi e.



Bra o ajul și vâ ătoarea esuste a ilă de pe a u ite fo duri i egeti e de pe teritoriul ZMB du e la s ăderea u ărului de spe ii de fau ă săl ati ă, produ â d deze hili re o sidera ile î e osiste și s ăzâ d de ase e ea valoarea e ologi ă a ediului atural și atra tivitatea acestuia pentru vizitatori.



Zo a etropolita ă Brașov este o zo ă ogată î arii aturale protejate. Di pu t de vedere al o servării ogăției de spe ii, ha itatelor și al siste elor e ologi e aturale, o stituirea ariilor protejate a repreze tat u ava taj pe tru o servarea apitalului atural și a fu țiilor și servi iilor oferite. Di pă ate siste ele aturale și diversitatea iologi ă se află su o presiu e o ti uă a ur are a a tivităților a tropi e o versia tere urilor, reștere de ografi ă, dezvoltarea sectorului industrial, urbanizare, etc.). Siste ele aturale și ariile protejate di arealul zo ei etropolita e Brașov reprezi tă zo e de i porta ță la ivel europea di pu t de vedere al ogăției de spe ii și al ha itatelor rar î tâl ite și reprezi tă o oportu itate pe tru dezvoltarea turis ului e ologi î a eastă zo ă.

194 IHS Romania_august 2016

1.5. ACCESIBILITATE ȘI MOBILITATE

1.5.1. Conectarea la TEN –T și proie te di Masterplanul General de Transport . . . Rețeaua de dru uri . . . A esi ilitatea rutieră 1.5.4. Transportul public . . . Servi ii ațio ale și i ter ațio ale pe dista țe lungi 1.5.6. Proiecte realizate / în implementare . . . Co luzii: pro le e, disparități, te di țe de dezvoltare

Co siderații ge erale: Zo a Metropolita ă Brașov se defi ește a arie ur ană fun ţională, u o asă de ografi ă și e o o i ă se ifi ativă, aflată pe oridorul e o o i Bu urești – Ploiești – Brașov u legătură ătre zo ele urbane majore din Transilvania. Rolul istoric al acestui coridor este în continuare determinant în definirea axei de dezvoltare e o o i ă la ivel aţio al. Figura de mai jos i di ă gradul ridi at de des hidere a ZMB ătre piețele ațio ale și regio ale.

Motivația și o ie tivul a alizei Tra sportul are o i flue ţă i porta tă î eea e priveşte stru tura spaţială a ZMB î o text regio al. Di perspe tivă istori ă, evoluţia siste ului de tra sport su li iază i pa tul i ovaţiilor teh ologi e şi odalitatea î are progresul î do e iu i tera țio ează u s hi ările e o o i e, so iale şi spaţiale. Transportul este unul din domeniile fundamentale pentru economia ZMB, fiind vital pentru dezvoltarea e o o i ă și pe tru rearea lo urilor de u ă î alt alifi ate. O ie tivul a alizei este a ela de ide tifi are a fa torilor e i flue țează forței de u ă și a esi ilitatea i vestitorilor și a turiștilor1. 1

ajor dezvoltarea ZMB, mobilitatea

I for ațiile di a est apitol su t extrase di PMUD Brașov

195

IHS Romania_august 2016

1.5.1. Conectarea la TEN –T și proie te di Masterpla ul Ge eral de Tra sport La ivel europea , Zo a Metropolita ă Brașov se defi ește a fii d o arie ur ană fun ţională. Pri poziţia sa geografi ă, Braşovul este u pu t de jo țiu e la ivel ațio al, aflat pe axa de dezvoltare Bu urești – Ploiești – Brașov. Rolul istori al a estuia este î o ti uare deter i a t î defi irea axei de dezvoltare e o o i ă la ivel aţio al, pri poziția la i terse ţia dru urilor o er iale are leagă Bal a ii şi Marea Neagră de restul Europei. Fii d situată la o dista ță de de k de Bu ureşti și 150 km de Sibiu, ZM Brașov este ara terizată de o reţea i e stru turată de dru uri pu li e, traversată de pri ipalele rute europe e. Toate lo alităţile upri se î arealul etropolita u exp epția o u ei Criz av su t o e tate pri dru uri judeţe e şi aţio ale. Lo alităţile Să ele, Hăr a şi S petru au a es dire t la e tura o olitoare a Municipiului Braşov. Î preze t, proie tul privi d realizarea Aeroportului I ter ațio al Brașov lo alizat la k de u Brașov, î lo alitatea Ghi av este î derulare. I vestițiile e ai tre uie realizate su t: tur ul de și ter i alul la aeroport. Deși u au fost dese ate li iile aerie e are vor opera, di de larațiile o județea rezultă ă vor exista, el ai pro a il, z oruri ătre Budapesta, Mü he , Berga o, Ista Tel Aviv, dar și urse i ter e spre Ti ișoara, Oradea, Iași sau Bu urești. Figura 5.1 - Conectarea la rețeaua

i ipiul o trol siliului ul sau

ajoră de tra sport

196

IHS Romania_august 2016

1.5.1. Conectarea la TEN –T și proie te di Masterpla ul Ge eral de Tra sport Coridoarele de o e tivitate au fost defi ite at t a legătură î tre pri ipalele regiuni de dezvoltare a Ro iei, dar și î lu gul u or ali ia e te are să o e teze polii de reștere e o o i ă și e trele i dustriale ale Ro iei ele existe te sau pote țiale . O ate ție deose ită î ide tifi area și a aliza coridoarelor de conectivitate s-a a ordat o exiu ii a estora u oridoarele de tra sport di țările ve i e dar și u ele dezvoltate la ivel o ti e tal. Proie tele de i frastru tură rutieră releva te pe tru zo a etropolita ă Brașov, are au fost supuse testelor și pro eselor de evaluare di adrul odelului și are au fost selectate pentru a fi incluse în Masterplanul General de Transport sunt prezentate în continuare. Proiecte de Nivel 1 – OR1 – Autostrada Ploiești-Brașov Propu erea i lude o ouă se țiu e de autostradă î tre Ploiești și Brașov pe tru sta ilirea u ei legături u autostrada Ploiești-Bu urești existe tă. A eastă o i ație va du e la sta ilirea u ui traseu la sta dard de autostradă î tre Bu urești și Brașov. A easta o tri uie la î u ătățirea o e tivității regio ale și ațio ale pe tru trafi ul pe axa est-vest și reprezi tă, de ase e ea, u plus de valoare pe tru tra sportul europea deoare e este o legătură heie de-a lungul coridorului care fa e legătura î tre gra ița de vest a Ro iei și Marea Neagră. Traseul for ează o parte a oridorului are va sta ili o legătură î tre două oduri di adrul rețelei de ază TEN-T, și a u e Bu urești și Ti ișoara. De ase e ea, traseul leagă u i ipiul Brașov, are este u od di adrul rețelei TEN-T, de u i ipiul Bu urești. Obiectivul general al proiectului este legat de sporirea efi ie ței e o o i e a rețelei de tra sport di Ro ia. O ie tivul operațio al spe ifi este de a adu e î u ătățiri î eea e privește viteza de ălătorie pe oridorul Bu urești-Brașov. Pe traseul di tre Bu urești și Brașov ti pii de ălătorie su t ari, viteza edie î registrată pe durata orelor de v rf pe a est traseu fii d su k /h pe tru . La ivelul țării, Bu urești o upă lo ul î t i î eea e privește u ărul de lo uitori, iar Brașov se află pe lo ul șapte, repreze t d de asemenea și u oridor de tra sport heie, deoare e fa e legătura, via Si iu, u autostrada A are este o autostradă de i porta ță se ifi ativă, pre u și spre gra ița u U garia. Coridorul a fost identificat ca parte a unui studiu asupra impactului economic generat de î t rzieri, travers d și numeroase zone periculoase în care se produc frecvent accidente rutiere. A esul i ter ătre Brașov se fa e ai greu față de alte orașe, pre u Pitești, are au o legătură de alitate superioară ătre Bu urești. Cu toate ă există o legătură de alitate superioară de la Bu urești ătre sudul orașuluiPloiești, via A , restul porțiu ii de i frastru tură pe a est oridor are o stare teh i ă defavora ilă– % di traseul ră as este la sta dard de dru doar u o si gură a dă. Proiecte de Nivel 1– OR2 opțiunea B – Autostrada Brașov-Sibiu Propu erea va preze ta o ouă se țiu e de autostradă î tre Brașov și Si iu. Î o i ație u OR , se va realiza u traseu la sta dard de autostradă î tre Bu urești și Si iu și ai departe spre gra ița u U garia, o dată u fi alizarea proie telor aflate î exe uție, pe tru A . O ie tivul ge eral al proie tului este de a spori efi ie ța e o o i ă a rețelei de tra sport di Ro ia. O ie tivul operațio al spe ifi este de a adu e î u ătățiri î eea e privește viteza de ălătorie pe oridorul Bu urești-Sibiu. Traseul for ează o parte a oridorului are va sta ili o legătură di spre odul Bu urești al rețelei de ază TEN-T. De ase e ea, a esta leagă u i ipiul Brașov dire t de u i ipiul Sibiu, ambele fiind noduri TEN-T. A esul i ter se fa e ai greu față de alte orașe are au o legătură de alitate superioară ătre Bu urești. Cea ai are parte a i frastru turii pe a est oridor are o apa itate de ir ulație eade vată – 72% din traseu este la sta dard de dru u o si gură ale de rulare. Analiza 197

IHS Romania_august 2016

odelului pe tru a ul de ază i di ă ti pi ari de ălătorie pe traseul di tre Brașov și Si iu, viteza edie î registrată pe durata orelor de v rf pe a est traseu fii d de aproxi ativ k /h. Proiecte de Nivel 1 – OR3 – Autostrada Brașov-Ba ău-Paș a i Propu erea va preze ta o ouă se țiu e de autostradă î tre Brașov și Paș a i și gra ița u Repu li a Moldova.

ai departe p ă la

O ie tivul ge eral al proie tului este de a spori efi ie ța e o o i ă a rețelei de tra sport di Ro ia. O ie tivul operațio al spe ifi este de a adu e î u ătățiri î eea e privește viteza de ălătorie de la Bu urești ătre ord-est. Traseul propus arată u a est seg e t o e tează oridorul Bu urești-Brașov via Ploiești u zo a de nord-est a țării și, ai departe, u Repu li a Moldova, adăug d pri ur are valoare adăugată la nivel european. Traseul for ează o parte a oridorului are va sta ili o legătură di spre odul Bu urești al rețelei de ază TEN-T. De ase e ea, a esta leagă u i ipiul Brașov dire t de Ba ău, ambele fiind noduri TEN-T. Pe traseul di tre Brașov și Iași ti pii de ălătorie esti ați de odelul a ului de ază su t ari, iar viteza edie î registrată pe a est traseu este de aproxi ativ k /h. Cea ai are parte a i frastru turii pe a est oridor are o stare teh i ă defavora ilă– 82% din traseu este la sta dard de dru u o si gură ale de rulare. Proiecte de Nivel 2 – Dru ul expres Brașov-Pitești Proie tul o e tează e trele i dustriale Craiova și Pitești u regiu ile e trale și de ord-est ale Ro iei, î oro orare u OR Brașov-Ba ău și OR A Ba ău – Suceava). Analiza fluxurilor de trafi di Modelul Națio al de Tra sport arată ă sta dardul potrivit pe tru a est proie t este el de drum expres. O ie tivul ge eral al proie tului este de a spori efi ie ța e o o i ă a rețelei de tra sport di Ro ia. O ie tivul operațio al spe ifi este de a adu e î u ătățiri î eea e privește viteza de ălătorie î tre Brașov și Pitești, î u ătăți d astfel și o e tivitatea la ivel regio al. Traseul sta ilește legătura u odul Brașov di adrul rețelei TEN-T. Pe acest coridor timpii de ălătorie su t ari, viteza edie î registrată pe a est traseu fii d de aproxi ativ k /h. Cea mai mare parte a i frastru turii pe a est oridor are o stare teh i ă defavora ilă – 85% din traseu este la sta dard de dru u o si gură a dă de ir ulație pe se s. În sectorul feroviar, Masterpla ul Ge eral de Tra sport prevede ur ătorul proie t e are i pli ații asupra ZMB și are a reieșit di rezultatele detaliate ale testării proie telor de i frastru tură feroviară. Reabilitare la viteze sporite a Coridorului IV-N al rețelei de bază TEN-T și a legăturii u Cluj- Napoca (Test DS01B) - program de modernizare a coridorului IV-N al rețelei de ază TEN-T î tre Bu urești Nord și Arad/gra ița u U garia și a li iei î tre Cluj-Napo a și Coridorul IV-N TEN-T. Se țiu ile u o viteză de proie tare de ai puți de k /h vor fi rea ilitate la viteze superioare. Se țiu ile Bu ureștiPredeal și Sighișoara-frontiera de Vest sunt fie deja reabilitate sau în curs de reabilitare. Proiectul include:   

Reabilitarea la viteza de proiectare a oridoarelor: Bu urești Nord – Cluj-Napoca, 200A, 200 (anumite se țiu i su t deja rea ilitate Rea ilitarea la viteze superioare, pe tru se țiu ile u o viteză de proie tare ai i ă de k /h, a oridoarelor: Bu urești Nord – Cluj-Napoca, 200A, a u ite se țiu i su t deja rea ilitate Regi superior de î treți ere, are să stopeze alte degradări ulterioare eea e o stituie o ipoteză de ază pe tru toate testele efe tuate î adrul S e ariului Do So ethi g

198

IHS Romania_august 2016

  

Î u ătățirea siste elor de se alizare și o u i ații – ERTMS va fi implementat pe Coridorul IV-N al rețelei de ază TEN-T Moder izarea fa ilităților oferite î stații: Bu urești, Ploiești, C pi a, Predeal, Brașov, Sighișoara, Mediaș, Blaj, Aiud, Câmpia Turzii, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Si eria, Deva, Ilia, Rad a și Arad Grafi de ers ade țat pe tru servi iile I terRegio, operat pri aterial rula t ou. I tervalele de su esiu e propuse su t: Bu urești – Cluj-Napo a , tre uri pe oră , Bu urești – Arad , tre uri pe oră , Bu urești – Brașov tre pe oră , Deva – Cluj-Napo a , tre uri pe oră

. . . Rețeaua de dru uri Rețeaua de dru uri strategi e: Conform PMUD (2015), rețeaua de dru uri strategi e are deservește ZMB i lude ur ătoarele dru uri europe e, ațio ale și județe e, dru urile europe e fii d dese ate pri litera E, dru urile ațio ale dese ate pri DN și dru urile județe e pri DJ:

                     

DN / E / E are fa e legătura î tre Bu urești și Braşov, via Ploiești și Predeal, respe tiv î tre Brașov și Si iu, via Ghi av și Codlea DN /E are fa e legătura î tre Brașov și T rgu Mureș, via Feldioara și oferă a es la dru ul A spre Bod și Hăl hiu ; DN A are fa e legătura î tre Braşov și Bu urești, via Să ele și Ploiești DN E are fa e legătura î tre R ș ov și Braşov via Poia a Braşov DN / E are fa e legătura î tre Braşov și Ba ău, via Hăr a , după are se i terse tează u DN /E , spre Sf tu Gheorghe și Mier urea Ciu , pre u și u DN spre Buzău, via Prej er DN12 / E578(care se intersecteaza u DN la li ita zo ei etropolita e și fa e legătura u județele Covas a și Harghita DN / E are fa e legătura î tre Braşov și Pitești, via Cristia și R ș ov DN A rută are fa e legătura u DN î tre Predeal și Șer aia via R ș ov și Zăr ești DN B dru are o e tează DN A u DN via Cristia și Ghi av Ce tura Brașov / E for d o șosea de e tură î ord î jurul Braşovului, î tre DN Seg e tul Brașov- Bu urești , DN , DJ , DN și î apoi la DN seg e tul Brașov – Sibiu), la est de Ghimbav și oferi d u dru de legătură u DJ la S petru . DJ 101 – R ș ov - Valea Glăjăriei DJ 112A - Hăr a – Bod – Hăl hiu – Codlea – Vulcan – DN 73A DJ 103 - Braşov – Sânpetru – Bod – Limita Jud. Covasna DJ 112 - Hăr a DN C – Podu Oltului – Limita Jud. Covasna DJ 112D - Tărlu ge i DJ B – Cărpi iş – Prejmer – Lunca Câlnicului – DN 11 DJ 103A - Braşov –Tărlu ge i – Zizin – Dălghiu DJ 103B - Să ele –Tărlu ge i – Budila – Teliu - lim. jud. Covasna DJ 103C - Ghimbav – Braşov DJ 112B - Cristian (DN 73) – Vulcan (DJ 112A) DJ 112H - Zăr eşti DJ G – Predeluţ – Bran (DN 73) DJ 102P - Predeal (DN 1) – Cabana Trei Brazi DJ 112C - Hăl hiu DJ A – Satu Nou – Du răviţa – Vlăde i

Figura 5.2 - Valori recensamant trafic 2010 199

IHS Romania_august 2016

Sursa: CESTRIN Rețeaua de dru uri pri are: Î preze t, se poate i tra î Braşov pri Calea Bu urești DN / E , Calea Făgărașului DN / E , Strada Griviței DN /E și Strada Hăr a ului DN / E , pri ele două rute fii d ele ai utilizate. A estea fa parte di rețeaua de dru uri ațio ale strategi e, preze tate ai sus, dar a estea, pre u și rutele ur ătoarele, su t de ase e ea o siderate a fa e parte di rețeaua de dru uri pri are ale Brașovului î si e.

    

Calea Bu urești E Calea Făgărașului E Strada Hăr a ului DN Bulevardul Griviței E Sens giratoriu central – Centrul Civic (E60)

Î plus față de a este dru uri, reiese di o servații ă există o serie de alte trasee pri ipale î orașul Brașov, incluzând:

      

Bulevardul Eroilor, Bulevardul Noie rie, Strada Iuliu Ma iu și Strada Ni olae Iorga fa parte di siste ul u se s u i di e trul orașului Strada Lu gă și Strada de Mijlo fa legătura î tre e trul istori și Strada Stadio ului Bulevardul Satur , Bulevardul Alexa dru Vlahuță, Bulevardul Gării și Strada Aurel Vlai u asigură efi ie t o șosea de e tură i terioară, are o e tează zo e heie de a tivitate, i lusiv gara Bulevardul Vi toriei are fa e legătura di tre șoseaua de e tură i terioară e țio ată ai sus și E , care face parte din sensul central) Șoseaua Cristia ului are fa e legătura di tre DN de la i trarea î Braşov și E Calea Făgărașului Strada De e rie are fa e legătura di tre E și E di oraș Strada Zizi ului al ătuiește DJ A are i tră î oraș di partea de est

200

IHS Romania_august 2016

Figura 5.3 - Rețeaua de dru uri pri ipale și se u dare î

u i ipiul Brașov

Sursa: PMUD 2015 Rețeaua de dru uri ur a e s-a dezvoltat continuu în perioada 2009-2014, cu 8.9 % la nivelul Zonei Metropolitane Brașov. Lo alitățile î are au fost exti se rețelele de dru uri ur a e su t: Brașov + % , Să ele + % , Ghi av + % . Lo alitățile î are au fost fă ute ele ai ulte oder izări la ivelul i frastru turii ur a e su t: Brașov + % , Codlea + % , Să ele + % , Ghi av + % , R ș ov + % . Tabel 5.4 – Lu gi e dru uri orășe ești total și

oder izate î zo a

Drumuri orășe ești 2009 2010 2011 Brașov 494,0 495,0 495,0 din care modernizate 431,0 430,0 430,0 Codlea 43,0 43,0 43,0 din care modernizate 27,0 30,0 33,0 Să ele 101,0 101,0 102,0 din care modernizate 55,0 56,0 57,0 Ghimbav 20,0 21,0 21,0 din care modernizate 16,0 17,0 17,0 Predeal 65,0 65,0 65,0 din care modernizate 50,0 50,0 50,0 R ș ov 51,0 51,0 51,0 din care modernizate 40,0 41,0 44,0 Zăr ești 46,0 46,0 46,0 din care modernizate 32,0 32,0 32,0 ZM 820 822 823 din care modernizate 651,0 656,0 663,0 Sursa – A uarul Teritorial al Județului Brașov

Figura 5.5 – Lu gi e dru uri orășe ești total și

etropolita ă Brașov

2012 2013 501,0 504,0 432,0 442,0 43,0 43,0 34,0 35,0 102,0 105,0 57,0 57,0 25,0 25,0 17,0 17,0 65,0 65,0 50,0 50,0 51,0 51,0 44,0 48,0 46,0 46,0 32,0 32,0 833 839 666,0 681,0 – 2014

oder izate î zo a

2014 504,0 453,0 43,0 35,0 105,0 57,0 25,0 17,0 65,0 50,0 51,0 49,0 46,0 32,0 839 693,0

etropolita ă Brașov 201

IHS Romania_august 2016

Sursa – A uarul Teritorial al Județului Brașov

- 2014

Rețeaua de dru uri se u dare a u i ipiului Brașov: Î zo ele legate de dru uri pri ipale, există o rețea i e dezvoltată de dru uri se u dare, are au u rol i porta t î o e tarea dru urilor pri ipale di ediul ur a , deservind utilizarea cheie a tere urilor și fur iz d rute alter ative la rețeaua de dru uri pri ipale. Există o serie de rute cheie care au fost ide tifi ate a fii d des utilizate î tre dru urile strategi e / pri ipale are deserves orașul, unele dintre ele având probleme legate de volu ul ridi at de trafi , par area și deplasarea pieto ală:

     

Strada Alexa dru Ioa Cuza / Strada Avra Ia u și Strada Mihai Viteazul fă d legătura di tre rețeaua de dru uri pri ipale a Străzii Iuliu Ma iu și Strada Stadio ului Calea Feldioarei, Strada Di itrie A ghel și Strada L ii fă d legătura di tre rețeaua de dru uri pri ipale a Străzii Stadio ului și E Strada I depe de ței fă d legătura di tre rețeaua de dru uri pri ipale a Străzii De e rie și Bulevardul Griviței pri tr-o stradă u ir ulație î a ele se suri, are deservește zo e rezide țiale ari Strada Zaharia Sta u fă d legătura di tre rețeaua de dru uri pri ipale a Străzii Hăr a ului și Strada 13 Decembrie) Strada Carpaților este paralelă u Calea Bu urești și deservește zo ele i dustriale / o er iale Bulevardul Mu ii și Bulevardul Valea Cetății are deservește zo e rezide țiale ari

Rețeaua de piste de i i lete î u i ipiul Brașov: Municipiul Braşov are o serie de trasee dedi ate i i liștilor, are sunt lo alizate pe teva di arterele de ir ulație, pe dru , sau î afara a estuia, după u ur ează:

      

Strada Iuliu Maniu Bulevardul Eroilor Strada Carierei Bulevardul Gării Bulevardul Saturn Strada Zaharia Stancu Strada Băilor

Pe drum În afara drumului Pe drum În afara drumului În afara drumului În afara drumului În afara drumului

202

IHS Romania_august 2016

Figura 5.6 - Rețeaua a tual de piste pe tru i i lete di

u i ipiul Brașov

Sursa: PMUD 2015 . . . A esi ilitatea rutieră Așa u reiese di se țiu ea a terioară, rețeaua ge erală a dru urilor este destul de i e stru turată, deși are dru uri strategi e relativ s urte, oferi d a es la alte județe și la orașe î ve i ate. Există u eroase desti ații fre ve tate zil i î zo a istori ă a orașului, i lusiv i stituții ad i istrative, ă i et ., u de geo etria străzilor este str să și, î o se i ță, apar a u ite lo aje î diferite o e te ale zilei. Totuși, a est lu ru se î t plă î ori e oraș istori di Europa. A est fe o e apare de ase e ea î zo ele periferi e ale orașului, u de su t alte tipuri de e tre de i teres, i lusiv gara, zo ele i dustriale, depozitele, e trele de u părături et . Tabelul ur ător prezi tă a esi ilitatea lo alităților are al ătuies zo a etropolita ă, î eea e privește dista ța di tre a estea și u i ipiul Brașov și ti pul de ălătorie azat pe ti pul de ălătorie dat de Google . Se poate o serva ă toate lo alitățile su t la i ute u ași a de Brașov, Zăr ești fii d el ai departe, la i ute dista ță. Dista ța de ălătorie edie este de , k , iar ti pul ediu de ălătorie este de i ute, are, î are, sugerează o viteză edie de ălătorie de kph. Pri ur are, se o sideră ă toate lo alităţile di zo a etropolita ă su t ușor a esi ile de la / ătre Braşov.

Tabel 5.7 - Dista țe/ti pi de l torie di tre fie are lo alitate a zo ei etropolita e Brașov Lo alități di zo a etropolita ă Dista ța ătre u i ipiul Brașov Ti pul de deplasare la Brașov Sânpetru 7,2km 12 minute Ghimbav 9,3km 16 minute 203

IHS Romania_august 2016

Hăr a Cristian Să ele Bod Prejmer Hăl hiu Codlea Târlungeni Poia a Braşov R ș ov Budila Vulcan Feldioara Crizbav Predeal Zăr ești Media

9,4km 13,1km 13,4km 13,6km 14,2km 15,6km 15,6km 15,8km 15,9km 17,1km 18,1km 18,8km 19,7km 25,7km 27,2km 27,9km 16,5km Sursa: PMUD 2015

12 minute 20 minute 18 minute 19 minute 14 minute 19 minute 22 minute 21 minute 26 minute 25 minute 21 minute 27 minute 22 minute 30 minute 31 minute 39 minute 22 minute

Figura 5.8 -Izocronele față de zona centrală a Mu i ipiului Brașov

Sursa: MDRAP – Polii de Crestere – Faza Urmatoare

Cu toate acestea, o serie de probleme pot fi identificate pe arterele rutiere, astfel:  DN1 preia ajoritatea trafi ului di Bu urești și este u dru foarte aglo erat pe tot ti pul anului, în special în ti pul sezo ului turisti ; traseu u te o a dă pe se s, di lo alitatea Predeal; depășirile î ur ele fără vizi ilitate reprezi tă u a di pro lel ele ide tifi ate; 204

IHS Romania_august 2016



DN1E este dru u o si gură a dă pe se s are fa e legătura di tre R ș ov și Brașov, pri stațiu ea de s hi Poia a Brașov; este si gurul dru de a es ătre stațiu ea de s hi di Poia a Brașov și, î o se i ță, este foarte aglo erat, teodată fii d e esară preze ța pe dru a ofițerilor de poliție, are să î toar ă ași ile di dru da ă par area î stațiu e este pli ă; Str. 13 Decembrie – i terse tia Făget, pre u și Str. Mureșe ilor, str. George Barițiu, str. Castelului, str. Poarta S hei și str. Ni olae Bal es u su t foarte aglo erate î i tervalul . – 08.15. plus, o stare esatisfă ătoare a dru urilor ți d o t de î e orespu zător și fa ilități i ade vate pe tru trotuare și pieto i este se Tabel 5.9 – Se țiu i de dru

ră ă i tea rutieră, gropi ari, dre aj alată pe ur ătoarele se țiu i de dru :

aflate î stare esatisfă ătoare

Drumul DJ101A DJ 102B

Legătura DJ 103C DJ 104A

Drumul DJ108B DJ 109

Legătura

DJ 102 I

DN 1A

DJ 109 B

DJ 103A DJ103D DJ 104D DJ 104J DJ105A DJ105P

DJ103A DJ103D DJ104D DJ 104 D

DJ 110 DJ 112C DJ 112G DJ 113 DJ 130B DJ 131B

DJ 104 D – Mă ăstirea Făget DC5

DJ106 DJ106B

DN1 – DJ 103F

DJ103 DJ104 – DN1

DJ 131C DJ 132 DJ 730 B Sursa: PMUD Brașov

DJ 112 A - DJ 106A

Par aje î Mu i ipiul Brașov: Co for PMUD , există puți peste . lo uri de par are pu li ă u plată î oraș și ir a lo uri de par are î Poia a Braşov. A estea o i ă lo urile de par are paralele de pe stradă, locurile de parcare în zig-zag de pe stradă și lo urile di afara străzii. Î plus, există aproxi ativ . lo uri de par are pe străzile rezide țiale / î urți. Î ti pul v rfului de sezo turisti de iar ă, par area î Poia a Braşov este o pro le ă se ifi ativă, u ărul a tual de aproxi ativ lo uri fii d i sufi ie t pe tru a a operi ererea. A est fapt du e la ozi de vehi ule pe DN E şi în Poia a Braşov î si e, a rezultat al aşi ilor are aută u lo de par are, eea e redu e alitatea ediului ur a , reşte ivelurile lo alizate de poluare şi du e la o fli te peri uloase î tre pieto i şi aşi ile î deplasare. Motivul principal este faptul ă turiştii se azează ex esiv pe a esarea fa ilităţii u aşi a perso ală, di lipsa de alter ative de u ă alitate.

1.5.4. Transportul public Regia Auto o ă de Tra sport RAT Braşov este si gurul operator pe tru tra sportul pu li î u i ipiul Braşov. Co siliul Lo al este proprietarul RAT Braşov şi este, de ase e ea, respo sa il pe tru o esio area orga izării tra sportului pu li î oraş. Operează auto uze şi trolei uze pe tru servi iile de tra sport pu li de pasageri î adrul muni ipiului Braşov. RAT u poate opera î afara a estor gra iţe. RAT operează î adrul u ui o tra t PSO u u i ipiul Braşov, î heiat î , î ola orare u BERD, a eri ţă a î pru utului BERD pe tru î lo uirea u ei părţi a par ului auto. Parcul auto este o pus di auto uze de lu gi e şi arti ulate de lu gi e, auto uze de apa itate i ă şi trolei uze. Par ursul a estora se o pu e di trasee, î su d u u ăr total de , k , u lu gi ea edie a i terstaţiei î tre şi onform Plan de Administrare RAT Bv, 2013). Evoluția flotei pe tru perioada este preze tată î ta elul ur ător: 205

IHS Romania_august 2016

Tabel 5.10 – Evoluția flotei pe tru tra sportul î

2009 297,0 44,0 253,0

Brașov nr. troleibuze nr. autobuze si microbuze

o u î

2010 300,0 35,0 265,0

u i ipiul Brașov pe tru perioada

2011 310,0 45,0 265,0

Sursa – A uarul teritorial al județului Brașov

2012 240,0 38,0 202,0

2013 243,0 30,0 213,0

-2014

2014 243,0 30 213

- 2014

Figura 5.11 - Reţeaua traseelor a diagra ă

Sursa: PMUD Brașov Tra sportul pu li î zo a etropolita ă, î afara orașului Brașov, este orga izat la ivelul Co siliului Județea , u ex epția u ui traseu fre ve t î tre Să ele și Brașov, operat de Regia Auto o ă de Gospodărire Co u ala si Prestări Servi ii Să ele RAGCPS Să ele , deți ut de Pri ăria Să ele, u traseu di oră î oră de la Făgăraș la Brașov, operat de Pri ăria Făgăraș și u traseu pe o dista ță ai lu gă, de k , de la Vi toria la Brașov, operat de Pri ăria Vi toria. RAGCPS Săcele are un parc auto de 8 autobuze. Mai ulte trasee su t atri ute de ătre Co siliul Județea fur izorilor privați de tra sport, î ur a u ei pro eduri de a hiziții pu li e. Traseele su t atri uite fur izorilor de tra sport știgători, perioada î urs fiind din ianuarie 2014 în iunie 2019. 206

IHS Romania_august 2016

Mai jos este preze tat u ta el u ele ai releva te trasee de auto uz asigurate de Co siliul Județea , are deserves zo a polul de reștere. Nu su t i luse traseele spre ș oli și trasee periferi e ătre zo a etropolita ă. Figura 5.12 – Trasee releva te ale operatorilor privați, are afe tează zo a

etropolita ă Brașov

Tabel 5.13 - Trasee releva te ale operatorilor privați, are afe tează zo a etropolita ă Brașov Traseu Plecare Punct Desti ație Km Capacitat Nr. I terval î tre ălătorii nr. din intermediar e vehicul auto (L-V) (locuri) buze 1. 1Braşov Sânpetru Bod 14 >22 3 60-90 minute 2. 2Braşov Stupini Bod 14 >9 2 30 – 60 minute 3. 3Braşov Sânpetru 7 >22 2 30 minute 4. 4Braşov Hăl hiu Crizbav 25 >22 3 60 – 180 minute 5. 5Braşov Hăl hiu Satu Nou 19 >22 2 120 – 150 minute 6. 6Braşov Feldioara Rotbav 22 >22 7 30 - 60 minute 7. 7Braşov Rotbav Apața 35 >22 5 90-180 minute

207

IHS Romania_august 2016

8. 8Braşov 9. 9Braşov

Prejmer

Hăr a Lunca Câlnicului

10 19

>22 >9

2 1

30 - 60 minute 6 ălătorii de retur pe zi

10. 1Braşov 1 11. 1Braşov 2

Lunca Câlnicului Prejmer

Prejmer

30 minute

Varna Buzaului

>22

12. 1Braşov 3 13. 1Braşov 4 14. 1Braşov 5

Târlungeni

Pur ăre i

>22

15 minute

Hăr a

Podu Olt

60 minute

Stupini

Arini

>22

15. 1Braşov 6 16. 1Braşov 7 17. 2Z r ești 7 18. 3Z r ești 0 19. 3Braşov 4 20. 3Braşov 5 21. 3Braşov 6 22. 3Braşov 7 23. 3Braşov 8 24. 3Braşov 9 25. 4Braşov 0 26. 4Braşov 1 27. 4Braşov 2 28. 4Holbav 3 29. 7Braşov 6 30. 7Braşov 7 31. 7Braşov 8 32. 7R ș ov 9

Timișul de Sus Timișul de Sus Bran

Predeal

ălătorii de retur pe zi

>22

ălătorii de retur pe

1 zi

ălătorii de retur pe zi 60 – 120 minute

Pârâul Rece

>22

Moieciu de Jos

>22

Bran

Fundata

R ș ov

Zăr ești

>22

ălătorii de retur pe zi 30 – 60 minute

R ș ov, Bra

Moieciu de Jos

>22

30 – 60 minute

Cristian

R ș ov

>22

15 minute

Ghimbav

Făgăraș

>22

60 minute

Cristian, R ș ov Ghimbav

Victoria

117

>22

Dumbrăvița

>22

Ghimbav

Codlea

Agrobârsa

Ghimbav

>22

Cristian

Vulcan

>22

15 minute (>9 în afara sezonului) 60 – 120 minute

Vulcan

Codlea

60 – 90 minute

Stupini

Hăl hiu

60 minute

Să ele

Budila

>22

120 minute

Bogata Ramificatie

Rupea

ălătorii de retur pe zi ălătorii de retur pe zi 15 minute

ălătorii de retur pe zi

Poia a Braşov

ălătorii de retur pe

3 zi

208

IHS Romania_august 2016

Î ur a expri ării a ordului tuturor pri arilor di zo a etropolita ă Braşov privi d î fii ţarea u ei Autorităţi de Transport Public (ATP) printr-o de laraţie s risă, pri ii paşi au fost par urşi, iar Aso iaţia de Dezvoltare I ter o u itară pe tru Tra sport ADI-T a fost reată î . Teritoriul a operit de aso iație este compus din 3 u i ipii Braşov, Să ele, Codlea , orașe (Predeal, R ş ov şi o u e Criz av, Hăl hiu, Bod, Hăr a , Prej er, S petru, Tărlu ge i, Cristia , Vul a , Feldioara . ANRSC a a ordat ADI-T prerogativa de a a orda li e ţe operatorilor de transport public din regiune. Extinderea transportului public lo al de ălători î Zo a etropolita ă Braşov a fost apro ată pri HCL r. / şi are a o ie tiv asigurarea o ilităţii populaţiei, fa tor ese ţial î dezvoltarea so io-e o o i ă a î tregii regiu i. Conceptul presupune realizarea unui sistem intergat de tra sport pu li are pe l gă dezvoltarea e o o i ă, so ială şi ulturală a î tregii zo e, prezi tă o serie de ava taje pe tru populaţia deservită: tra s ordări efi ie te şi orelate, reşterea alităţii servi iilor, î u ătăţirea sigura ţei şi a o fortului ălătorilor, i tergare tarifară et .. Figura 5.14 - Propu ere tra sport î zo a

etropolita ă Pla de Ma age e t RAT Bv,

Sursa: PMUD 2015 1.5.5. Servi ii ațio ale și i ter ațio ale pe dista țe lu gi Transport rutier: Î afară de servi iile are se desfășoară î pri ipal î Județul Brașov, există u u ăr are de servi ii u autorizație ațio ală și i ter ațio ală are foloses o varietate de stații de auto uz. A estea su t rezu ate î ur ătorul ta el, folosi d ele ai semnificative cinci terminale.

Tabel 5.15 - Desti ații deservite de Numele Adresă terminalului de autobuz 1. Autogara 1 L gă Gara CFR, (Transbus Gara Braşov CFR)

ele ai ari i i ter i ale de auto uze di Brașov Desti ația pri ipală deservită

Apața, Bod, Codlea, Criz av, Făgăraș, Iași, Predeal, Rot av, Satu Nou, Sânpetru Ara i, Azuga, Ba ău, Botoșa i, Bistrița, Bu urești – Constanța Ma galia, Buzău/Galați, C pulu g Mus el, Cluj Napo a, Covas a, Do olii De Jos, Făl iu, Fo șa i, Piatra Nea ț, Si iu, 209

IHS Romania_august 2016

2. Autogara 2 (Transbus)

Str. Avram Iancu r. , Braşov

3. Autogara 3 (Transbus). 4. Autogara 4 (Autogara I ter ațio ala Bartolomeu) 5. Autogara Vest (Super Univers Trans)

Str. Hăr a ului r. A, Braşov Sos. Cristianului, cap de li ie RAT, Braşov

Str. Pictor Andreescu Nr.1A+Str. Lunga r. l gă Biserica Secuilor), Braşov

Su eava, T rgoviște, Te u i, V l ele, Varlaa , Vaslui Italia, Austria/Germania/Belgia/UK, Moldova Budila, Codlea, Dumbrăvița, Făgăraș, Ghi av, Ho orod, Mândra, Moeciu de Jos, Perșa i, R ș ov, Rupea, Șercaia, Vi toria, Vlăde i, Vul a , Zăr ești Buzău/Galați, Buzău/Co sta ța, Craiova, Galați, Huși, Odorheiu Se uies , Pitești, R i u V l ea, Si iu, Ti ișoara Spania Hăr a , Pur ăre i, Va a Buzăului, Co ă ești, Do ârlău Botoșa i, Co sta ța, Iași, Rădăuți, Ti ișoara, Vaslui Austria, Repu li a Cehă, Da e ar a, Ger a ia, U garia, Italia, Moldova, Norvegia, Spania, Suedia, UK Bod, Ghi Prejmer

av, Hăl hiu, Podu Oltului, Sf tu Gheorghe,

Î afară de ter i alele de auto uze e u erate ai sus, există o serie de alte a plasa e te, operate privat, de o i ei de ătre o si gură o pa ie, de u de por es trasee ătre desti ații ațio ale și i ter ațio ale. Î spe ial, o pa ia Direct Aeroport pune la dispoziție aproxi ativ ple ări pe zi ătre Bu urești, Aeroportul Otope i. Transport CF: Brașovul este î e trul u ui od o plex de ale ferată. Polul de Creștere Brașov este deservit i e de i frastru tura de ale ferată, u patru li ii efi ie te are aju g î oraș, i lusiv u traseu pri ipal i ter ațio al dire t:  PREDEAL-BV-BOD: k ele trifi aţi; gări și halte  BV-Codlea: 14 km neelectrificați; gară și halte  BV-R ş ov: k eele trifi ați; gară și halte  BV-Prejmer: 16 km ele trifi aţi; gară și haltă

Stațiile CF su t a plasate astfel:           

staţie CF fără CF staţie CF staţie CF staţie CF staţie CF staţie CF staţie CF staţie CF staţie CF stație CF -

Mu i ipiul BRAȘOV - staţie teh i ă Municipiul SĂCELE Municipiul CODLEA Oraşul PREDEAL Oraşul GHIMBAV Oraşul RÂȘNOV Comuna CRISTIAN Comuna PREJMER Comuna HĂRMAN Comuna Bod Comuna Budila

Figura de ai jos este o repreze tare grafi ă a rețelei de ăi ferate di zo a Brașov, o for i for ațiilor pu li ate de CFR. Există o li ie du lă ele trifi ată are erge î dire ția ord-sud şi fa e parte di li iile Coridorului IV, are la r dul său este u ele e t al rețelei de ale ferată Te -T a UE, erg d de la Co sta ța la Bu urești, Ploiești, Braşov, Sighișoara, Arad și ai departe, spre Budapesta. Lista traseelor e deserves zo a este upri să î ta el. Di oridoarele pri ipale de tra sport are o verg spre Braşov, si gurul are u este deservit de o li ie de ale ferată este cel di Să ele.

210

IHS Romania_august 2016

Figura 5.16 - S he a reţelei de ale ferată di Zo a Braşov, u toate gările lo ale

Sursa: PMUD 2015

Tabel 5.17 - Trasee CFR

Statie Start

Via

Stație Finală

Bu urești Nord

Predeal - Brașov

Baia Mare

Bu urești Nord

Predeal - Brașov

Oradea

Arad

Sibiu - Brașov - Predeal

Bu urești Nord

Brașov

Vlădeni Ardeal - Făgăraș - Ucea - Avrig - Podu Olt

Sibiu

Bu urești Nord

Predeal - Brașov - Făgăraș - Ucea - Avrig - Sibiu - Vintu de Jos - Simeria Deva

Arad

Baia Mare

Brașov - Predeal

Bu urești Nord

Satu Mare

Brașov - Predeal

Bu urești Nord

Oradea

Brașov - Predeal

Bu urești Nord

Brașov

Sfântu Gheorghe - Băile Tușnad Hm - Miercurea Ciuc - Siculeni

Izvoru Oltului

Brașov

Feldioara - Augustin – Ra oș - Rupea - Beia - Mureni - Vinatori – Sighișoara – Mediaș - Copșa Mi ă - C pu Li ertății - Blaj

Teiuș

211

IHS Romania_august 2016

Brașov

Predeal - Buda - Ploiești Vest - Brazi

Bu urești Nord

Brașov

Predeal - Ploiești Vest

Bu urești Nord

Brașov

Vlădeni Ardeal - Sercaia

Făgăraș

Brașov

Sfântu Gheorghe

Brașov

Predeal - Buda - Ploiești Vest

Ploiești Sud

Cluj Napoca

Brașov - Predeal

Bu urești Nord

Curtici

Brașov - Predeal

Bu urești Nord

Brașov

Sfântu Gheorghe

Târgu Mures

Bu urești Nord

Predeal - Brașov

Ti ișoara Nord

Brașov

Făgăraș – Sibiu – Râmnicu Vâlcea

Craiova

Brașov

Sfântu Gheorghe - Băile Tuș ad H

Feldioara

Brașov - Predeal - Buda - Ploiești Vest

Ploiești Sud

Bu urești Nord

Brașov

Sighetu Mar ației

Brașov

Miercurea Ciuc - Adjud - Ba ău

Suceava Nord

Brașov

Feldioara - Augustin

Ra oș

Brașov

Vlăde i Ardeal

Brașov

Predeal - Ploiești Vest - Ploiești Sud - Buzău - Focșani – Tecuci - Bârlad

Iași

Brașov

Budila

Întorsura Buzăului

- Miercurea Ciuc

Siculeni

Sursa: www.infofer.ro Î plus, Regiotra s operează di stația Brașov trasee supli e tare: Tabel 5.18 - Lista traseelor operate de Regiotrans

1 2 3 4 5

Statie Start Brașov Brașov Brașov Brașov Brașov

Via Sfântu Gheorghe Ploiești Sud – Fo șa i -Bârlad Alba Iulia - Arad -

Stație Finală Bretcu Iași Î torsura Buzăului Ti ișoara Nord Zăr ești

Sursa: http://www.regiotrans.ro/

212

IHS Romania_august 2016

Figura 5. 19 - Li iile de ale ferată di zo a

etropolita ă Braşov, preze t d toate gările și autogările

Tra sportul de arfă: Figura de ai jos arată lo alizarea zo elor de depozitare, a operațiu ilor logisti e și a zo elor de u părături pri ipale di afara e trului di Brașov. Există u ități ai i i lo alizate î și î jurul e trului orașului, oferi d opţiu i supli e tare, totuși lo urile studiate al ătuies zo e o e trate, u utilizări si ilare ale tere ului. Se torul de v zare u a ă u tul joa ă u rol extre de i porta t pe piața logisti ă, fapt are este refle tat de faptul ă tere urile o er iale se află î apropierea i ediată a zo elor logisti e, de depozitare și i dustriale.

213

IHS Romania_august 2016

Figura 5.20 - Lo alizarea î zo a etropolita ă Brașov a zo elor de depozitare, a operațiu ilor logisti e și a zo elor de u părături pri ipale di afara e trului orașului

Sursa: PMUD 2015 Există u o serie de ari o pa ii de logisti ă și de distri uție are operează î polul de reștere. Mai jos este preze tată o s urtă sele ție și u rezu at referitor la teva astfel de o pa ii și servi iile pe are le fur izează:



     

Karl Heinz Dietrich Logistics – Tra sport de ărfuri i ter ațio al și i ter rutier, aeria , ătre desti ații di î treaga lu e, tra sport ariti , servi ii pe tru o trolul va al, servi ii de depozitare și afere te preluare, a alare, eti hetare, î pa hetare u folie, pregătire pro oții , antrepozit vamal. ITC Logistic – o ga ă o pletă de servi ii de tra sport rutier, aeria sau ariti , oferă de ase e ea o epte logisti e perso alizate, aprovizio are, depozitare și distri uție. Jan de Rijk Logistics – Transport inter ațio al, distri uție î Be elux, depozitare și tra sport arfă. Europhar Distri uție, parte di GlaxoS ithKli e GSK Ro a ia Group – o pa ie de distri uție edi a e te u arie de a operire î î treaga țară. Fjord Trans – Co pa ie logisti ă și de distri uție spe ializată î tra sportul de produse și î ăr ături aga ariti e u ași i pilot. Î apropiere, Par ul i dustrial ICCO, Gree field, este lo alizat î Ghi av, județul Braşov, la k dista ță de orașul Braşov. Operarea este asigurată pri tr-un parteneriat public-privat, per iț d o a ordare o i ată de afa eri. Pote țial pe tru logisti ă și depozitare î u ătățite.

1.5.6. Proiecte realizate / în implementare

214

IHS Romania_august 2016

La ivelul rețelei de ale ferată, există propu eri pe tru î u ătăţirea și oder izarea Coridorului IV, pe tru a per ite viteze ai ari de deplasare. Î zo a Braşov, a easta se va realiza î două etape, î pri ul r d se țiu ea de la Braşov la Sighișoara k , u ur ătoarele detalii:

Valoarea esti ată: . . . EUR Propu erea fi a iară: Fo duri de oeziu e POS-T 2014 - 2020) + Bugetul de Stat Status: Studiu de fezabilitate finalizat, Proiectul tehnic realizat, EIM în derulare Durata de exe uție: – 2019 Î a doua etapă, se țiu ea de la Braşov la Predeal

are ur ătoarele detalii:

Valoarea esti ată: . . EUR Propu erea fi a iară: Fo duri de oeziu e POS-T 2014 - 2020) + Bugetul de Stat Status: Studiu de feza ilitate î a aliză Durata de exe uție: – 2019 La sud de lo alitatea Predeal, li ia a fost deja

oder izată.

adrul lu rărilor de rea ilitare a uloarului IV, studiul de feza ilitate prevede a, pe tru reşterea vitezei de ir ulaţie pe tro so ul Azuga – Braşov, să se realizeze o ouă varia tă de traseu pri o stru ţia u ui tu el de ale ferată du lă. Există o exiu e pe alea ferată Braşov şi Bod, Ghi av-Codlea, Cristian-R ş ov, Să ele-Predeal, Hăr a , Prej er. Pe tru î ur ător:

u ătățirea tra sportului pu li , i vestiţiile fi alizate sau prog ozate în 2015 de RAT sunt incluse în tabelul Tabel 5.21 - I vestiţiile fi alizate sau prog ozate î

Des rierea i vestiției A hiziția a trolei uze la a a doua 2 vehicule de remorcare Autotur uri pe tru repararea rețelei supraterane Platforme de verificare a frânelor Extinderea rețelei de tra sport î polul de reștere

de RAT

Valoarea i vestiției 375.000 lei 1.800.000 lei 1.500.000 lei

Sursă fi a țat de Fondurile operatorului TP Fondurile operatorului TP Fondurile operatorului TP

120.000 lei

Fondurile operatorului TP Fondurile operatorului TP cu sprijinul autorităților lo ale și al fi a țării UE

Sursa: PMUD 2015 Terminale intermodale: Ter i alul I ter odal de Tra sport de Marfă Feldioara este î faza de studiu. Au fost realizate câteva studii în acest sens, cel mai avansat fiind:

Studiul de Feza ilitate, i lusiv, Cerere de Fi a țare pe tru o ie tivul CENTRUL INTERMODAL REGIONAL DE MARFA ÎN ZONA BRAȘOV-FELDIOARA fi alizat î a ul de ătre INCERTRANS S.A. Valoarea totală a i vestiției este esti ată la ir a , ilioa e Euro i lusiv TVA. I adrul studiului se e țio ează ă: Pro ovarea Ce trului I ter odal Regio al de Tra sport Marfă î zo a Brașov-Feldioara prezi tă, prin amplasamentul propus numeroase atuuri, di tre are ele ai i porta te se referă la: 

poziția sa e trală, Brașovul fii d el

are od de ir ulație di țară, at t referitor la

transportul ferovial cât si la cel rutier;    

a plasarea i vestiției î i ediata apropiere a stației C.F. Bod de pe linia CF300 (între terminalul propriu-zis și stația C.F. Bod fii d o dista ță de a. ; a plasarea i vestiției î tre două i porta te artere de ir ulație: î odul rutier: DN Brașov – Tg. Mureș; î odul feroviar, agistrala CF Predeal – Teiuș; a plasarea stației C.F. Bod de pe li ia CF , la a. . k față de DN ; a plasarea ter i alului i ter odal î aproprierea o olitoarei rutiere a Brașovului la a. k pe DN 13); 215

IHS Romania_august 2016

  

amplasarea terminalului în apropierei viitorului aeroport de la Ghimbav, la cca. 12 km, pe directia sud-vestica; viitoarea autostradă „Tra silva ia se desfășoara î vestul a plasa e tului i vestiției, la a. km; ra ordul C.F. al ter i alului la statia C.F. Bod se fa e fără odifi ări i porta te î stație, doar pri prelu girea a două li ii existe te, astfel ă infrastructura feroviară proie tată și pla ifi ată va fi apa ilă să preia trafi ul supli e tar ge erat de ter i al.

U al doilea studiu privi d dezvoltarea ter i alului i ter odal de tra sport de arfă este: STUDIU DE IMPACT CENTRUL INTERMODAL REGIONAL DE TRANSPORT MARFĂ BRAŞOV – FELDIOARA, realizat de I e erg Co sulti g di Brașov în anul 2014. Concluzia principală privi d pote țialul de fluxuri de tra sport este: u ărul esti at al pote țialului de arfă tra sportat î ur a hestio ării o pa iilor este de . de u ități pe a , supli e tat de . de vagoa e prove i d de la produ ătorii di par ul IPB Co ti e tal, Preh, Benchmark, VP I dustries și . de vagoa e TOTAL = vagoa e/a , adi ă î edie de vagoa e pe zi Proiecte relevante în perioada 2007-2015 POR axa 1  Dublare pasaj rutier Fartec, municipiul Brașov  Pasaj rutier alea ferată – str. I depe de ței/pasaj rutier – str. I depe de ței, u i ipiul Brașov  Dru uri a es zo a e o o i ă Coresi, u i ipiul Brașov  A e ajare de stații apăt de li ie pe tru ijloa ele de tra sport î o u , u i ipiul Brașov  Asigurarea a esi ilității ătre zo a e o o i ă Brașov- Sud Est, u i ipiul Brașov  Ma age e tul i for atizat al siste ului de tra sport î o u , u i ipiul Brașov  A e ajare Zo a turisti ă Poia a Brașov - exti dere apa itate par are și o stru ție ter i al tra sport pu li , u i ipiul Brașov  Siste i tegrat de par ări - par are Spitalul Militar Regi a Maria, u i ipiul Brașov POR axa 2  Varia ta de o olire a Mu i ipiului Brașov - Faza ,

u i ipiul Brașov

PNDR  Proie t I tegrat pe tru dezvoltarea i frastru turii î o u a Tărlu ge i: (1). Pod peste r ul Tărlu g și dru de a es la T rgul Auto Tărlu ge i . Rea ilitare str. Repu li ii și str. Tărlu gului î lo alitatea Tărlu ge i . Ilu i at pu li î artierul S riitorilor și I depe de ței . Co struire i o il u desti ație de reșă . Lu rări de i terve ție la Că i ul Cultural  A esi ilizarea fo dului forestier proprietatea pu li ă a Brașovului, pri o struirea de dru uri oi și rea ilitarea de dru uri forestiere existe te, u i ipiul Brașov  Rea ilitare și exti dere drum forestier Valea Mare - Crizbav, comuna Crizbav  Moder izare dru uri forestiere î pădurea o u ală a u i ipiului Codlea, u i ipiul Codlea  Rea ilitare dru forestier Tărlu g, L = , k , u i ipiul Să ele  Moder izare dru uri forestiere, orașul R ș ov

POS Transport axa 2  Co stru ția varia tei de o olire Brașov tro so I DN -DN11, tronson II DN 11-DN și tro so III DN – DN , Co pa ia Națio ală de Autostrăzi și Dru uri Națio ale di Ro ânia Alte fi a țări  Moder izare dru o u al DC A Zăr eşti - Plaiul Foii, de la km 0+830 la km 11+050- contract de fi a ţare r. / . . , Progra ul Naţio al de Dezvoltare Lo ală; Su progra : ,,rege erarea ur a ă a u i ipiilor şi oraşelor’’; Do e iul: ,, o struirea/ oder izarea/ reabilitarea drumurilor publice lasifi ate şi î adrate î o for itate u prevederile legale î vigoare a dru uri pu li e, dru uri de

216

IHS Romania_august 2016

i teres lo al, respe tiv dru uri o u ale şi/ sau dru uri pu li e di Zăr eşti

i teriorul lo alităţii’’, UAT oraşul

1.5.7. Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dezvoltare 

Zo a etropolita ă are o rețea de dru uri pu li e i e stru turată, fii d traversată de rețeaua TEN-T rutieră exti să și feroviară pri ipală . I ple e tarea proie tului privi d a plasarea aeroportului i ter ațio al Brașov Ghi av va rește a esi ilitatea zo ei pe tru i vestitori și vizitatori.



Pozițio area pe dru uri ațio ale asigură a esul u i ipiului la rețeaua ajoră de tra sport și o exiu ea cu alți poli ur a i di Ro ia: od rutier i porta t e fa e legătura î tre pri ipalii poli ur a i di partea de sud a țării ai ales u apitala și u ei di partea de ord și vest zo a etropolita ă este traversată de DN1, DN1A, DN10, DN 11, DN 73, DN B ; od feroviar i porta t zo a este traversată de agistralele feroviare 200, 300 si 400) - datorate poziției geografi e favora ile.



Lo alitățile upri se î zo a etropolita ă su t o e tate î tre ele și u elelalte lo alități pri dru uri ațioa le sau județe e; pri ipalele dru uri ațio ale se află î tr-o stare u ă, e efi ii d de i vestiții pe tru oder izare și î treți ere.



Există și teva zo e de dru județea / lo al, e fa legătura pri ordul Codlea și Zăr ești, î are fre ve ța a ide telor rutiere este foarte are.



I frastru tura rutieră este i sufi ie t di e sio ată, ai ales î zo ele de o e trare e o o i ă, turisti ă – fapt are o du e la suprasoli itarea și suprautilizarea a esteia așa u se î t plă î lu gul DN sau DN E are du e ătre Poia a Brașov .



Nerespe tarea orarului privi d livrările a esul autovehi ulelor de to aj ai are pe a u ite străzi, o du e la o uparea de ătre vehi ulele de livrare a u ei e zi di arosa il î ti pul orelor de vârf, reducând astfel capacitatea drumului.



Este de re ar at lipsa u or ter i ale i ter odale, are să asigure tra sferul rapid de pe u tip de tra sport pe altul tra sport feroviar, tra sport ur a și i terur a , tra sport velo și pieto al et . , deși la ivel lo al există ai ulte gări și autogări și există și o erere are di partea utilizatorilor pasageri, avetiști, elevi etc.).



Î eea e priveşte i frastru tura de tra sport feroviar, a easta este dezvoltată, lu gi ea totală a li iilor având o de sitate de k / . k ², două trei i di tre lo alităţile zo ei etropolita e au stații CF. Di oridoarele pri ipale de tra sport are o verg spre Braşov, si gurul are u este deservit de o li ie de ale ferată este el di Să ele.



Starea infrastru turii de ale ferată a și ei, a podurilor, a azurilor, se alizării și gărilor tre uie evaluată printr-u studiu teh i detaliat, pe tru a apre ia osturile pri ipale are pot apărea, după toate pro a ilităţile, pe l gă î treți erea de ruti ă.



Starea par ului rula t de pe li iile se u dare este o hestiu e i porta tă, are e esită a aliză și evaluarea duratei de viaţă.



A esi ilitatea redusă a persoa elor î v rstă și a elor u diza ilități – este e esară re ovarea gărilor suburbane din zona metropolita ă.



Rețeaua de piste de i i lete este sla dezvoltată – piste spe ial a e ajate se găses doar î u i ipiul Brașov; este e esară dezvoltarea u ei rețele la ivelul zo ei etropolita e, u pre ădere spre și î tre zo ele de interes turistic (Poia a Brașov, Prej er, R ș ov, Predeal .

u i ipiului Brașov u R ș ov,

217

IHS Romania_august 2016



Tra sportul pu li î o u este preze t î u i ipiile Braşov şi Să ele; la ivelul zo ei fu țio ează și are î vedere i tegrarea tra sportului î o u la ivel etropolita .

etropolita e ADI-T

218

IHS Romania_august 2016

ANEXA 1.5. – Extras di Ghidul de i vestiții pe tru dru uri județe e MDRAP / BANCA MONDIALĂ

219

IHS Romania_august 2016

220

IHS Romania_august 2016

221

IHS Romania_august 2016

222

IHS Romania_august 2016

1.6. INFRASTRUCTURA ȘI UTILITĂȚILE PUBLICE

. . . Ali e tarea u apă . . . Reţeaua de a alizare . . . Reţeaua de distri uţie a gazelor aturale . . . Ali e tarea u e ergie ele tri ă și ter i ă 1.6.5. Iluminatul public . . . Ma age e tul deșeurilor 1.6.7. Proiecte realizate/în implementare 1.6.8. Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dezvoltare

Considerații generale: I frastru tura și utilitățile pu li e o tri uie la o ți erea u ei zo e fu țio ale ur a e efi ie te și dura ile, î are teritoriul și resursele su t ele e te ale oeziu ii e o o i e și so iale. U fa tor ese țial îl constituie monitorizarea costurilor de i estiții, de operare și de î treți ere a utilităților pu li e pe tru gospodării și a ti ități de produ ție raportate la ostul de produ ere a e ergiei. Dez oltarea dura ilă a ZMB soli ită abordarea a două dire ții strategi e: asigurarea se urității resurselor aturale și efi ie tizare o su ului e ergeti . Gestiu ea resurselor naturale, a apei în special, are în vedere accesul consumatorilor la servicii de calitate, iar efi ie tizarea e ergiei soli ită ăsuri i o ati e î găsirea u or soluții dura ile de producere de energie. Ca titatea și alitatea utilităților pu li e res gradul de atra ti itate a zo elor ur a e și rurale, repreze tâ d u fa tor de lo alizare a se torului pri at u efe t i porta t î dez oltarea lo ală. Competitivitatea ZMB în o te t europea și regio al este asigurată, pe lâ gă ostul tere urilor și al forței de u ă, și de osturile e ergeti e și de produ ție și distri uție a utilităților pu li e ătre o su atorii as i i, agri oli, ser i ii și i dustrie. Motivația și obiectivul analizei: Folosirea ăsurilor de efi ie tizare a folosirii e ergiei și a resurselor aturale, pre u și a resurselor rege era ile pe tru ser i ii și utilități diferă î adrul ZMB. Asigurarea de utilități o tri uie la o ai u ă folosire viitoare a terenului, pre u și la asigurarea o dițiilor u ui a es e hita il al etățe ilor și age ților e o o i i la i frastru tura de u uri și ser i ii pu li e. O ie ti ul a alizei asigură, pri realizarea u ei i e tarieri a apa ității teritoriale e iste te în cadrul ZMB pri i d ser i ii și utilități pu li e î zo ele ur a e și rurale, o i agi e a titati ă și alitati ă a ali e tării u e ergie, u apă pota ilă, a apa ității de epurare a apelor uzate și a a age e tului deșeurilor1. Î a elași timp se poate proiecta capacitatea e esară dez oltării iitoare a zo ei, a zo elor î are oi i estiții su t e esare pe tru î u ătățirea situației e iste te, dar și a zonelor în care vor fi realizate noi dez oltări economice și/sau rezide țiale.

Notă pri i d etodologia utilizată î prelu rarea datelor și i for ațiilor ulese: Sursele datelor statisti e utilizate î elaborarea a estui apitol su t: A uarul Teritorial al județului Brașo – 2014 (2016), Statististici INSSE – baza TEMPO online și Masterpla ul pri i d Rea ilitarea si e ti derea siste elor de ali e tare u apa si de a alizare i judetul Brașo . Pentru o i agi e ât ai apropiată de realitate, s-au utilizat date recente INSSE TEMPO o li e și A uarul Teritorial al județului Brașo 2009 – 2014 ).

223 IHS Romania_august 2016

. . . Ali e tarea u apă Conform datelor INS2, la sfârșitul a ului , rețeaua si plă de distri uție a apei potabile, la nivelul Zonei Metropolita e Brașo , ăsura . k l, î reștere u % față de a ul . Cele mai importante extinderi ale rețelei de apă s-au î registrat î o u a Bod + % , o u a Hăr a + % , o u Prej er + % , o u a Țărlu ge i + % , o u a Criz a + % , o u a Cristia + % , o u a Sâ petru + % , Brașo + % și o u a Feldioara + % . Pe de altă parte, î orașele Codlea și Să ele lu gi ea rețelei s-a redus u % și respe ti % î a elași i ter al, oti ele fii d legate fie de s oaterea di uz a unor conducte, ca urmare a vechimii acestora, fie de ordin administrativ.

Figura 6.1 - Lu gi ea rețelei si ple de ali e tare u apă k pe lo alități, î perioada

de la i elul Zo ei Metropolita e Brașo , -2014

Sursa: A uarul teritorial al județului Brașo

- 2014

Î pofida e ti derii o ti ue a rețelei de distri uție și a apa ității de distri uție u % pe tru a ul față de a ul , a titatea de apă distri uită o su atorilor a s ăzut u %, î perioada a alizată, pâ â la 20.210 mil. mc în 2014. Tabel 6.2 - Capa itatea i stalațiilor de distri uție / olu apă distri uită, 2009 2010 2011 2012 Capa itatea i stalaţiilor 229370 228269 229094 229144 (m3) Brașov Apă pota ilă distri uită 18367 14684 13858 13866 Capa itatea i stalaţiilor 3370 3370 3370 3370 (m3) Codlea Apă pota ilă distri uită 987 919 943 935 Capa itatea i stalaţiilor Să ele 5068 4080 4080 4080 (m3)

, pe lo alități 2013 2014 229144

229144

12958

12774

3370

3170

765

820

4080

Datele INS u pri ire la i frastru tura de apă și apă uzată diferă î u ele azuri de ele di Masterpla ul Regio al de Apă și Ca alizare sau de ele fur izate de operatorii de profil, î pri ipal a ur are a etodologiei de ole tare a datelor. 224 IHS Romania_august 2016

Apă pota ilă distri uită 524 1485 1403 1423 Capa itatea i stalaţiilor 2592 2592 2592 2592 (m3) Ghimbav Apă pota ilă distri uită 196 189 202 218 Capa itatea i stalaţiilor 2742 2742 2742 2746 (m3) Predeal Apă pota ilă distri uită 712 577 563 502 Capa itatea i stalaţiilor 3000 3000 2929 2929 (m3) Râș ov Apă pota ilă distri uită 925 870 835 883 Capa itatea i stalaţiilor 6720 6720 6720 6720 (m3) Zăr ești Apă pota ilă distri uită 1522 1487 1482 1466 Capa itatea i stalaţiilor 864 0 0 0 (m3) Bod Apă pota ilă distri uită 201 94 99 99 Capa itatea i stalaţiilor 4500 4500 4500 3024 (m3) Budila Apă pota ilă distri uită 1500 1500 1500 142 Capa itatea i stalaţiilor 750 750 750 650 (m3) Cristian Apă pota ilă distri uită 219 215 215 215 Capa itatea i stalaţiilor 518 518 518 518 (m3) Crizbav Apă pota ilă distri uită 100 90 90 95 Capa itatea i stalaţiilor 2500 2508 2708 2896 (m3) Feldioara Apă pota ilă distri uită 409 432 432 432 Capa itatea i stalaţiilor 1699 2928 480 480 (m3) Hăl hiu Apă pota ilă distri uită 191 337 229 261 Capa itatea i stalaţiilor 550 0 0 0 (m3) Hăr a Apă pota ilă distri uită 167 168 163 162 Capa itatea i stalaţiilor 3950 1728 4977 4977 (m3) Prejmer Apă pota ilă distri uită 303 269 240 233 Capa itatea i stalaţiilor 420 0 0 0 (m3) Sânpetru Apă pota ilă distri uită 142 146 150 163 Capa itatea i stalaţiilor 1870 1680 1680 1680 Tărlu ge i (m3) Apă pota ilă distri uită 633 366 225 324 Capa itatea i stalaţiilor 720 720 900 900 (m3) Vulcan Apă pota ilă distri uită 253 253 320 320 Capa itatea i stalaţiilor 271203 266105 268040 266706 (m3) ZM Apă pota ilă distri uită 27351 24081 22949 21739 Sursa: A uarul teritorial al județului Brașo - 2014

1313

1194

2592

184

177

14046

513

498

2929

782

716

6720

1496

1421

109

116

3024 231

670

220

518

950

170

2896

432

450

206

207

161

165

4977

225

222

172

184

1680

376

343

900

320

277996

278228

20554

20210

225 IHS Romania_august 2016

Figura 6.3 - Capa itatea i stalațiilor de distri uție / olu apă distri uită, Metropolita e Brașo

Sursa: A uarul teritorial al județului Brașo

-2014, la nivelul Zonei

- 2014

Figura 6.5 - Lista operatorilor di do e iul distri uției apei pota ile pe lo alități

Pri ipalii operatori î do e iul ser i iilor de distri uție a apei pota ile, la i elul Zo ei Metropolita e Brașo su t listați î ta elul de ai jos.

226 IHS Romania_august 2016

Tabel 6.4 - Lista operatorilor di do e iul distri uției apei pota ile pe lo alități Brașo Codlea Să ele Ghimbav Bod Budila COMPANIA APA S.A. BRAȘOV Crizbav Feldioara Hăl hiu Hăr a Prejmer Sânpetru SC RAJA Constanta SA Predeal S.C. MORANI IMPEX S.R.L. Zăr ești S.C.Dorobeiul S.R.L. Cristian S.C. Tigers Com S.R.L. Tărlu ge i U.A.T. Vulcan Vulcan S.C. GOSCOM CETATEA S.A. Râș o Sursa : ANRSC SC Co pa ia Apa Brașo SA asigură ali e tarea u apă pota ilă și teh ologi ă pe tru ur ătoarele lo alități di ZMB : u i ipiul Brașo , Poia a Brașo , Să ele, Ghi a , Codlea, Prej er, Bod, Hăr a , Sâ petru, Hăl hiu, Criz a î preu ă u satele aparți ătoare acestora). Aria de operare ure tă a S.C. Co pa ia Apa Brașo S.A. pe tru siste ul de ali e tare u apă Brașo , upri de u u ăr de . lo uitori deser iți, eea e reprezi tă . % di siste și . % di u ărul total de lo uitori di zo a de operare (pentru anul 2011).

Localitate Brașo Să ele Codlea Ghimbav Prejmer Hăr a Sânpetru Bod Hăl hiu Feldioara Satu Nou TOTAL

Tabel 6.6 – Grad de deser ire a populație de ătre Co pa ia Apă Brașo Populație deservită Populație totală Grad de deservire (%) 278302 279701 99.50 5970 6000 26899 33624 80.00 24163 24656 98.00 4446 5558 80.00 6141 9304 66.00 4785 5202 91.98 4212 4578 92.00 3966 4666 85.00 3648 4218 86.49 6577 7072 93.00 1005 1183 84.95 370114 385762 Sursa: Masterplan 2013

Compania Apa a dobândit statutul de operator unic regional, cu respectarea prevederilor Programului Operaţio al Se torial de Mediu, asigurâ d ser i iul de distri uţie a apei pota ile î lo alităţile Zo ei Metropolita e Braşo , u ur ătoarele e epţii: Predeal, Râș o , Zăr ești, Vul a , Tărlu ge i şi Cristia . Di tre lo alităţile e ţio ate, oraşul Râș o a o esio at ser i iul ătre o so ietate o er ială pe a ţiu i al ărei a ţio ar ajoritar este u i ipalitatea, iar oraşul Predeal are la râ dul său oncesionat serviciul ătre RAJA Co sta ța – companie de stat. În municipiul Codlea, aceste servicii erau asigurate de S.C. Servicii 227 IHS Romania_august 2016

de Gospodărire Măgura Codlei, dar au fost preluate de Co pa ia Apa Braşo . Rețeaua de distri uție a u i ipiului Brașo și a lo alităilor ra ordate este stru turată pe i ele de presiune astfel: 3  zo a joasă: rezer oare Dealul lui Lupa , Cetățuia u o apa itate totală de . ;  zo a edie: rezer oare Dealul Mel ilor, Tâ pa, Palatul Ș olarilor u o apa itate totală de 37.000 m3; 3  zo a i altă: rezer oare Pleașa, Dealul Mel ilor u o apa itate totală de . ;  zo a superioară: rezer oare Solo o , Ră ădau, Pajiște, Warthe u o apa itate totală de 9.100 m3. Rețeaua de distri uție a Izvoare, Gârcini, Baciului.

u i ipiului Să ele folosește

rezer oare: Coș u , Bu lo , Mioriței,

Î o u a Prej er apa preluată di rețeaua ANIF este po pată î tr-u tur de apă de m3 are sigură ali e tarea lo alităților Prej er și Lu a Câl i ului. Rezervoarele sunt ali e tate u apă de ătre ele stații de po pare: S.P. Hăr a , S.P. Zizi , S.P. Rul e tul, S.P. Dealul lui Lupa , S.P. Tâ pa, S.P. Dealul Mel ilor, S.P. Măgurele, S.P. Ruia, S.P. Rupea, S.P. Ho orod, S.P. Hoghiz, S.P. Mateiaș, S.P. Dârste, S.P. Coș u , S.P. Hidrofor Electroprecizia, S.P. Hidrofor Izvoarelor. Legatura di tre stațiile de po pare, rezer oare și stația de tratare se realizează pri conducte de adu țiu e. sursa: https:// .apaBrașo .ro/ro/ser i ii/reteaua-de-transport-si-distributie/)

De u ire zo ă Brașo -Să ele

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Codlea Zăr ești Predeal Feldioara Hăl hiu Budila Bod

De u ire zo ă 1.

Brașo - Să ele

Zăr ești

Tabel 6.7 – Surse de apă de suprafață, defi irea zo elor Lo alități o po e te Brașo Poia a Brașo , Să ele, Ghi a , Sâ petru, Prej er, Lu a Câl i ului, Tărlu ge i, Zizi , Cărpi iș, Pur ăre i Codlea, Vulcan, Colonia 1 Mai, Holbav Zăr ești, Toha ul Nou, Toha ul Ve hi Predeal, Pârâul Rece Feldioara, Colo ia Re o stru ția, Rot a Hăl hiu, Satu Nou Budila Bod, Colonia Bod Tabel 6.8 – Surse de apă su tera e Zo a deservită u Surse de apă su tera e apă Brașo . Sâ petru, puțuri Sâ petru-Hăr a , puțuri Sânpetru, Hăr a puțuri Hăr a -Prejmer Poia a Brașo puțuri Măgurele Cristian puțuri Ghimbav puțuri Ghi a Fabrica de zahăr Bod puțuri Fa ri a de Zahăr Bod Vulcan Puțuri Vul a , și 1 Mai Codlea puțuri - DGRS Codlea Zăr ești puțuri Toha Zăr ești Prejmer puțuri Prej er-Harman Tohanul Nou puțuri Toha u Nou 228

IHS Romania_august 2016

Sursele de apă se află î ad i istrarea Regiei Apele Ro â e, de la are Co pa ia Apă Brașov S.A. u pără apa rută, pe are o tratează tra sfor â d-o î apă pota ilă și o fur izează lie ților o su atori. În preze t, siste ul de ali e tare u apă este for at di : Surse captate:  Ră ădău: l/s are ali e tează rezer orul Ră ădău;  Solo o : Valea u apa, Putreda l/s are ali e tează rezer orul Solo o ;  Ciu aș: - l/s are ali e tează rezer orul Pleașa și o u a Tărlu ge i;  Saros: l/s este pri ipala sursă pe tru lo alitățile Rupea, Rupea Gară, Hoghiz, Ho orod și Fântâna;  Bozo : l/s are ali e tează lo alitatea Apața;  Valea Baciului, 7 Izvoare, Poiana Angelescu, Gâr i i are ali e tează u i ipiul Să ele. Surse de suprafață:  la ul Tărlu g, sursa ea ai i porta tă e a operă ai ult de % di siste ul de alimentare;  lacul Dopca, sursa de ali e tare u apă a o su atorilor di zo a Rupea, Ra oș, Dop a. Ape subterane:  fro tul de aptare Hăr a - Prej er: upri de foraje are e ploatează la ada i e fii d e hipate u po pe su ersi ile a â d o apa itate totală de l/s proprietate ANIF Brașo ;  fro tul de aptare Măgurele: u puțuri de adâ i e, are deser ește u ai Poia a Brașo ;  frontul de aptare Ghi a : upri de foraje are e ploatează la adâ i e a â d o apa itate totală de l/s;  frontul de captare Stupini-Sânpetru-Hăr a : upri de foraje are e ploatează la adâ i e, o a date di stația de po pe Rul e tul, a â d o apa itate totală de l/s. sursa: https:// .apaBrașo .ro/ro/ser i ii/reteaua-de-transport-si-distributie/) Co for Masterpla ului pri i d Rea ilitarea și e ti derea siste elor de ali e tare u apă și de a alizare î județul Brașo , stațiile de tratare și de re lori are a apei pota ile su t ur ătoarele: De u ire zo ă 1.

Brașo - Să ele

2. 3.

Codlea Predeal

Tabel 6.9 - Stații de tratare a apei î zo a etropolita ă Amplasament Lo alități deservite u apă stație de tratare Să ele Brașo Poia a Brașo , Să ele, Hăr a , Sâ petru, Bod, Hăl hiu, Feldioara Codlea Codlea Predeal Predeal

Nr. crt.

De u ire zo ă

Brașo – Să ele

2 3 4. 5. 6.

Codlea Predeal Ghimbav Prejmer Râș o

Tabel 6.10 - Stații de lori are a apei pota ile Amplasament Lo alități deser ite stație de tratare a apei Să ele Brașo , Poia a Brașo , Să ele, Hăr a , Sâ petru, Bod, Hăl hiu, Feldioara Codlea Codlea Predeal Predeal Ghimbav Ghimbav Prejmer Prejmer Râș o Râș o

229 IHS Romania_august 2016

Deoare e o su ul de apă di i dustrie u ai este a elaşi u el di a ii , î preze t, fa ilităţile e iste te satisfa e esarul de ali e tare u apă pota ilă a lo alităţilor di Zo a Metropolita ă. Totodată, î zo ele rurale, ali e tarea u apă a gospodăriilor se asigură şi di fâ tâ i şi pri hidrofoare. Co su ul ediu î registrat la i elul tuturor ategoriilor de utilizatori se situează o sta t la aproximativ % di apa itatea de produ ţie a apei pota ile, e aluată glo al, la i elul î tregii Zo e Metropolita e. A eastă rezer ă a apa ităţii de produ ţie reprezi tă u fa tor are poate susţi e dez oltarea rezide ţială şi a zo elor u desti aţie e o o i ă la i elul lo alităţilor Zo ei Metropolita e, fără ris ul de suprasoli itare a infrastructurii existente. Co for î registrărilor Co pa iei de Apa SA Brașo , pe rețeaua de distri uție a a esteia e istă ur ătoarele date pri i d u ărul de o su atori: Tabel 6.11 - Nu ărul de o su atori 18.274 . age ți as i i Brașov total locuri de consum din care: 1.905 age ți e o o i i . aso iații de lo atari 3.140 2.709 age ți as i i Codlea total locuri de consum din care: 267 age ți e o o i i 146 aso iații de lo atari 5.615 5.227 age ți as i i Să ele total locuri de consum din care: 346 age ți e o o i i 724 665 age ți as i i Ghimbav total locuri de consum din care: 29 age ți e o o i i 4.640 1.424 age ți as i i Predeal total locuri de consum din care: 307 age ți e o o i i 2.686 2.250 age ți as i i Râș ov total locuri de consum din care: 410 age ți e o o i i Zăr ești 473 445 age ți as i i Bod total locuri de consum din care: 23 age ți e o o i i Budila 1.696 1619 age ți as i i Cristian total locuri de consum din care: 68 age ți e o o i i Crizbav Feldioara 892 760 age ți as i i Hăl hiu total locuri de consum din care: 60 age ți e o o i i 1.425 1.336 age ți as i i Hăr a total locuri de consum din care: 76 age ți e o o i i Prejmer 1.574 1.223 age ți as i i Sânpetru total locuri de consum din care: 30 age ți e o o i i Țărlu ge i Vulcan Î siste ul de ali e tare u apă su t o state o serie de defi ie țe:  Mu i ipiul Brașo – o serie de tro soa e ale rețelei de ali e tare u apă pota ilă, di di erse artiere ale u i ipiului au o e hi e de peste a i Cartierul Astra, Metro , Ră ădău i ferior, Cartierul Florilor, cartierul Ceferiștilor, cartierul Tractorul), au un grad avansat de uzură și î registrează pierderi se ifi ati e de apă, esti ate pe tru a ul la ir a %. Pe tru a u ite zo e, e istă u ele o du te su di e sio ate i apa ile să asigure o su atorilor de itele și presiu ile e esare de e e plu, pe străzile Tr. Grigorescu, Titan, etc.).

230 IHS Romania_august 2016

     

Poia a Brașo – rețeaua de ali e tare u apă este su di e sio ată și î e hită și prezi tă fre e te defe țiu i și pierderi ari de apă. Hăr a – satul Podul Olt, are aparți e ad i istrati de o u a Hăr a , u e efi ează de alimentare u apă. Ghimbav- pro e tul ediu a ual al pierderilor pe rețeaua de apă este de %. Codlea - grad de a operire i sufi ie t a rețelei de apă și pierderi pe rețea; ul era ilitatea res ută a sursei de apă. Prejmer - rețeaua a tuală de distri uție a operă ir a % di e esar. Predeal – dez oltarea orașului fără a ți e o t de dez oltarea rețelelor hidroedilitare a oilor zo e.

. . . Reţeaua de a alizare Rețeaua si plă de a alizare la i elul Zo ei Metropolita e Brașo a res ut u % pro e te în anul 2014, față de și ăsura k , apro i ati % di lu gi ea rețelei de ali e tare u apă. E ti derea rețelei de a alizare a ur are a i estițiilor realizate î perioada a alizată s-a fă ut î ur ătoarele lo alități: Bod + % , Hăl hiu % , Prej er + % , Cristia + % , Să ele + % , Ghimbav (+27%) și Criz a + % - rețeaua de a alizare i trodu â du-se î . S ăderea lu gi ilor pri i d rețeaua de canalizare s-a înregistrat în Sânpetru (- % față de a ul . Co u a Budila u are rețea de a alizare. Figura 6.12 - Lu gi e rețele de a alizare k

– e oluția pe tru perioada

Sursa: A uarul teritorial al județului Brașo

- 2014

Figura 6.13 - E oluția rețelelor de a alizare la i elul Zo ei Metropolita e Brașo ,

Sursa: A uarul teritorial al județului Brașo

,pe lo alități

- 2014

– 2014 231

IHS Romania_august 2016

Î aria de operare ure tă a Co pa iei Apa Brașo su t upri se aglo erări: Brașov, Poia a Brașov, Codlea, Feldioara, Prej er, Hăr a , Sâ petru, Bod, Rupea, Hoghiz, Ho orod și Moe iu de Jos, de u de sunt preluate și epurate apele uzate î stații de epurare a plasate î Brașo , Feldioara, Lu a Câl i uluiPrej er, Bod, Hoghiz și Moe iu de Jos. De ase e ea su t preluate și tratate apele uzate di Râș o și Cristia î stația de epurare u i ipală Brașo Stupi i .

AGLOMERAREA

Brașov Poia a Brașov Codlea Bod Feldioara Hăr a Prejmer Sânpetru

Tabel 6.14 - Gradul de a operire a populației pe tru Nr. locuitori % din nr. total de e hivale ți ărora li se locuitori echivalenti asigură ole tarea și din aglomerare epurarea apelor uzate 369974 92.8 6866 99.5 28663 93.0 1341 25.0 7564 93.0 4512 88.0 6848 64.0 4580 87.0

lusterul de a al % din nr. total de locuitori e hivale ți di zo a de operare ărora li se asigură ole tarea și epurarea apelor uzate 83.3 1.5 6.5 0.3 1.7 1.0 1.5 1.0

Sursa: Masterplan 2013 Di ele aglo erări, apele uzate e ajere su t ole tate și epurate pe tru . lo uitori e hi ale ți, repreze tâ d u pro e t de deser ire de , % di u ărul total de . lo uitori e hi ale ți, asa u este arătat î ta elul ur ător.

Localitate

Brașo Să ele Ghimbav Poia a Brașo Codlea Feldioara Prejmer Lunca Câlnicului Stupinii Prejmerului Hăr a Sânpetru Bod Colonia Bod Zărnești Cristian Tărlungeni Predeal

Tabel 6.15 – Grad de deservire sistem de canalizare Nr. lo uitori e hivale ți Nr. total locuitori ărora li se asigură e hivale ți di lo alitate ole tarea și epurarea apelor uzate 342634 349626 21435 42030 5905 6948 6866 6900 28663 30820 7564 8133 6848 10700

4512 4580 1341 na na na na

5127 5265 5366 na na na na Sursa: Masterplan 2013

% Deservire

98.0 51.0 85.0 99.5 93.0 93.0 64.0

88 87.0 25.0 80 70 0 60

Apele uzate e a uate pri de ersoarele siste ului de a alizare ad i istrat de Co pa ia Apă Brașo și di stația de epurare o tri uie la reșterea gradului de poluare a pârâului Ghi ășel, Ti iș, a râului Olt și a pânzei freati e di zo a de i flue ță. 232 IHS Romania_august 2016

Localitate Brașov Feldioara (desti ată epurării apelor menajere din Feldioara, Codlea, Hăl hiu, Satu Nou, Crizbav, Cartier Stupini – Brașo și surplusul apelor e ajere di Brașo Lunca Câlnicului desti ată epurării apelor menajere din Prejmer, Lunca Câlnicului, Budila, Tărlu ge i, Zizi , Cărpi iș Bod desti ată o u ei Bod

Tabel 6.16 – Stații de epurare Nr. Debit LE Program Trepte e a i ă 1500400.000 MUDP/BERD/POS 1 iologi ă 1600 l/s hi i ă e a i ă 142.200 POS 1 iologi ă

e a i ă iologi ă a a sată

16.800 60.000

e a i ă 600 3.000 iologi ă m3/zi Sursa: Masterplan 2013

Receptor Emisar Ghi ășel

Vulcănița

Pri ăria Prej er, POS1

Râul Negru

Primăria Bod

Ghi

Predeal fa e parte di lusterul de apă uzată î preu ă u Pârâul Re e și Ti ișu de Sus și a operă populație. Operatorul de apă și a alizare este RAJA Co sta ța.

ășel

. % di

Defi ie țele o statate î siste ul de a alizare su t ur ătoarele:  Să ele - ponderea i dustriei este relati i porta tă pri ipalul age t e o o i Uzi a Electroprecizia - spe ifi o stru ții de ași i și ele troteh i ă și ir a % di totalul de itelor de apă uzată pro i e di se torul i dustrial. Pro e tul populatiei ra ordate la sistemul de canalizare este total e orespu zător; e istă ris uri ărite de i u dații î zo ele joase ale orașului.  Hăl hiu - rețeaua de a alizare se află î î treți erea Pri ăriei, fii d dez oltată haoti de ătre lo al i i, su di e sio ată.  Ghi a : a operire parțială a lo uitorilor; a % di a ale su t ol atate și -95% din colectoare sunt foarte vechi și uzate.  Budila – u are rețea de a alizare. Î u i ipiul Brașo rețeaua de a alizare și ole toarele au o lu gi e de k (conform Masterplan). La rețeaua de a alizare su t ra ordați u u ăr de . lo uitori. Nu ărul total de ra orduri este distri uit astfel: . age ți as i i – 128 km, 253 instituții publice – , k , age ți e o o i i – , k . Rețeaua de a alizare este for ată atât î siste separati apro i ati % ât și u itar apro i ati % . Î artierele periferi e ale orașului, rețeaua este î siste separati , adia e t zo ei Ca alului Ti iș și a pârâului Ti iș, artierele Noua-Dârste, Valea Cetății, Triaj, S hei și Bartolo eu.

Figura 6.17 - Distri uția spațială a o du telor o du toare pe tu

u i ipiul Brașo 233

IHS Romania_august 2016

Sursa: Masterplan 2013

Co pa ia Apa SA Brașo o itorizează e a uările de ape uzate pe tru apro i ati o pa ii i dustriale mari în conformitate cu prevederile normativului NTPA 002/2002, dar strict numai pentru o serie de para etri ai restri ti i. E istă u u ăr de de pu te de de ersare ale u or age ți e o o i i u surse proprii de apă arora li s-au i pus o tarea de de it etre pe tru ăsurarea a titati ă a apelor e ajere de ersate î rețeaua Brașo ului. Pri ipalele pro le e are rețelei de a alizare și a des ăr ărilor de ape uzate:  Starea a a sată de uzură a siste elor de ole toare, de ai i u u ar are de reparații;  I filtrații î rețeaua de a alizare;  De ersări dire te î a alul Ti iș;  E iste ța a peste de lo ui țe di S hei legate la a alul Graft;  Parte di rețeaua de a alizare di artierul Tra torul este su di e sio ată, supraî ăr ată;  Populatia di artierul Stupi i este parțial o e tată la rețeaua de a alizare;  I u dații fre e te î partea joasa a orașului, a ur are a i posi ilității e a uării rapide și complete a apei.

. . . Reţeaua de distri uţie a gazelor aturale Toate lo alităţile Zo ei Metropolita e Braşo su t a operite de rețeaua de distri uție a gazelor aturale, iar operatorul are asigură ali e tare este GDF Suez (Engie România), a ur are a preluării Distrigaz SUD de ătre o pa ia fra eză GDF. Ali e tarea se asigură prin sistemul de conducte magistrale 3 x DN 700mm Mediaş – Bu ureşti, pri i ter ediul staţiilor de predare. Distri uţia ătre o su atorii as i i, age ţi e o o i i şi i stituţiile lo ale se realizează pri staţii de reglare ali e tate u o du te de î altă presiu e. Reţeaua de distri uţie a gazelor aturale este realizată parţial di o du te de oţel u o e hi e ai are de a i, î să aflate î stare u ă de fu ţio are î 234 IHS Romania_august 2016

spe ial î zo a ur a ă , la are se adaugă se ţiu i ou realizate î spe ial î o u ităţile rurale, di o du te de polietile ă, are di i uează se ifi ati ris ul produ erii u or a idente. Tabel 6.18 – E oluția reţelei de distri uţie a gazelor aturale î lo alităţile Zo ei Metropolita e k 2009 2010 2011 2012 Brașov 442.2 454.3 410.9 417.6 Codlea 49.3 49.4 44.7 46.1 Să ele 110.2 110.6 100.7 101.0 Ghimbav 20.4 21.5 25.8 26.3 Predeal 57.0 56.6 59.9 65.0 Râș ov 38.9 39.0 36.5 37.3 Zăr ești 57.5 57.7 61.5 62.8 Bod 15.4 15.5 20.3 20.8 Cristian 26.3 27.7 29.5 30.9 Crizbav 6.5 0.0 0.0 0.0 Feldioara 0.0 0.0 10.0 11.0 Hăl hiu 21.2 21.3 21.0 21.1 Hăr a 38.7 39.2 40.6 40.5 Prejmer 22.7 22.9 25.5 20.9 Sânpetru 37.2 37.4 34.2 35.5 Tărlu ge i 0.0 21.0 35.0 35.2 Vulcan 11.8 15.9 11.9 11.9 Sursa: A uarul teritorial al județului Brașo

2013 419.2 47.7 101.3 26.7 65.4 37.5 65.5 20.8 31.5 0.0 11.0 21.1 40.9 24.9 35.8 35.2 11.9 - 2014

2014 429.9 48.0 101.9 27.1 65.5 37.7 62.8 21.1 31.9 0.0 11.0 21.4 41.3 25.2 36.7 45.0 11.9

În perioada 2009 – , rețeaua de distri uție, s-a extins la nivelul zonei metropolitane cu 6.67%, ceea ce reprezi tă de k lu gi e de rețele. Lo alitățile u ele ai ari e ti deri ale rețelei su t: Ghi a (+32%), Cristian (+21%), Predeal (+14%), Prej er + % și Zăr ești + % . E istă și âte a lo alități î are rețeaua de distri uție s-a di i uat: Să ele - % , Râș o - % , Brașo , Codlea și Prej er - 2%), ca urmare î hiderii u or a ti ități i dustriale. Co u a Budila u are rețea de ali e tare cu gaze. E ti derea a estor reţele tre uie să reprezi te î o ti uare o prioritate, a â d î edere dez oltarea rezide ţială are se fa e re ar ată la i elul tuturor lo alităţilor di arealul etropolita , pre u şi conturarea unor noi zone de dez oltare e o o i ă a â d fu ţiu i ultiple. Deși rețeaua de distri uție s-a e ti s î periada a alizată, olu ul de gaze distri uite a s ăzut î u ele lo alități, tot a ur are a di i uării a ti ităților i dustriale î zo a studiată. Astfel ă, lo alități pre u Zăr ești -54%), Bod (29%), Predeal (-26%), Vulcan (- % , Să ele -15%), Cristian (- % , Hăr a -15%), Brașo - % , au î registrat o di i uare a olu ului de gaz distri uit, pe â d Hăl hiu a res ut u %, Ghimbav cu +49%, Sânpetru +38%.

235 IHS Romania_august 2016

Figura 6.19 - E oluția reţelei de distri uţie a gazelor aturale î lo alităţile Zo ei Metropolita e k

Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online Pe tipuri de o su atori, se o ser ă ă, pe tru uz as i , olu ul de gaze distri uit este î s ădere pentru fie are lo alitate, e epție fă â d Prej er + % și Sâ petru + % , a rezultat al i estițiilor î e ti derea rețelei de distri uție a gazelor aturale. E oluţia o parati ă a o su ului ge erat de a este ategorii de o su atori este redată î ta elul alăturat: Tabel 6.20 - E oluţia o su ului de gaze aturale pe tru uz as i , pe lo alități Brașov Codlea Să ele Ghimbav Predeal Râș ov Zăr ești Bod Cristian Crizbav Feldioara Hăl hiu Hăr a Prejmer Sânpetru Tărlu ge i Vulcan

2009 2010 2011 2012 2013 94833.0 95391.0 104224.0 100923.0 97312.0 7365.0 6982.0 7208.0 6800.0 6611.0 10061.0 9650.0 9624.0 9203.0 8859.0 2061.0 1984.0 2107.0 2083.0 1937.0 5566.0 4908.0 5046.0 4972.0 4671.0 4970.0 4844.0 5013.0 4871.0 4679.0 5314.0 5261.0 5481.0 5285.0 5181.0 1280.0 1249.0 1277.0 1205.0 1131.0 2221.0 2063.0 2212.0 2178.0 2143.0 18967.0 232.0 267.0 275.0 1204.0 1103.0 1061.0 1038.0 1054.0 2209.0 2123.0 2249.0 2203.0 2216.0 251.0 1057.0 1040.0 708.0 1018.0 1973.0 1970.0 2384.0 2181.0 2199.0 7.0 112.0 107.0 139.0 421.0 392.0 397.0 383.0 358.0 Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

2014 89335.0 6140.0 8260.0 1844.0 4263.0 4470.0 4875.0 1066.0 2102.0 276.0 983.0 2023.0 948.0 2127.0 198.0 350.0

Mu i ipiul Braşo este ali e tat u gaze aturale di siste ul de o du te agistrale DN Mediaş – Bu ureşti, pri i ter ediul a trei staţii de predare. Î ur ă u apro i ati a i au fost de arate progra e de î lo uire a reţelelor de distri uţie a gazelor aturale u durata de e ploatare depăşită, o fe ţio ate di ţea ă de oţel, u o du te di polietile ă, u durata or ată de fu ţio are de de a i. S-au realizat astfel înlocuiri în cartierele Ră ădău, Bartolo eu, Poia a Braşo , Astra şi S hei. Su t pregătite proie tele pe tru î lo uiri 236 IHS Romania_august 2016

si ilare î artierele Noua şi Tra torul. De ase e ea, s-au e e utat î lo uiri pe u eroase străzi din alte cartiere.

. . . Ali e tarea u e ergie ele tri ă și ter i ă La i elul lo alităţilor Zo ei Metropolita e Braşo , ali e tarea u e ergie ele tri ă se realizează pri reţeaua SC FDEE Ele tri a Distri uţie Tra sil a ia Sud, e esarul de o su fii d asigurat di Siste ul E ergeti Naţio al. Pri ipalele surse de ali entare sunt reprezentate, conform operatorului e ţio at, de S.C. HIDROELECTRICA S.A. şi produ ători i depe de ţi de la i el aţio al şi regio al. Zo a Metropolita ă Braşo este stră ătută de agistrale de tra sport a e ergiei ele tri e LEA kV spre Bradu, Brazi, Si iu Sud, Guti aș + stații de tra sfor are / kV Brașo și Dârste . Reţeaua de kW la are su t ra ordate staţiile de tra sfor are /MT are ara ter de distri uţie. Li iile de distri uţie pu li ă de edie te siu e kW şi kW su t desti ate ali e tării u e ergie ele tri ă a o su atorilor as i i, edilitari, terţiari, i dustriali, prepo dere te fii d li iile aerie e. Î ediul rural reţelele de distri uţie de joasă te siu e su t de tip aeria urban, în zonele sistematizate, sunt de tip subteran (LES 0,4 kW).

LEA , kW , iar î

ediul

Reţeaua de distri uţie asigură a operirea i tegrală a lo alităţilor Zo ei Metropolita e Braşo . La i el lo al, u ărul de produ ători i depe de ți de e ergie este redus, so ietăţile specializate fiind Hidral Vul a operează o serie de i rohidro e trale şi E o Heat Braşo . De ase e ea, u e epţia u or i iţiati e pri ate de i ă a ergură, u se utilizează resurse rege era ile î ederea produ erii de e ergie ele tri ă. Tre uie totuşi e ţio at faptul ă la i elul u or lo alităţi di Zo a Metropolita ă se află î urs de pregătire o serie de proie te are izează alorifi area resurselor alter ati e î ederea ge erării de e ergie. Î u i ipiul Braşo produ erea, fur izarea şi distri uţia de e ergie ele tri ă şi ter i ă au fost asigurate pâ ă î pri Ser i iul pu li de ali e tare u e ergie ter i ă de ătre SC Ce trala Ele tri ă de Ter ofi are Braşo SA CET . În prezent TETKRON este actualul operator de termoficare și ai are ir a . de aparta e te ra șate o for datelor ANRSC – 2016). Agentul termic este produs u e trale ter i e de artal pe ază de gaze. Braşo ul a i iţiat u progra i titulat „Progra ul E ergeti al Mu i ipiului Braşo -2 ”, concentrându-se î preze t pe i ple e tarea a estuia. Î a fost î fii ţat Biroul E ergeti şi Ilu i at Pu li î adrul Pri ăriei Mu i ipiului Braşo . Î plus se realizează o serie de politi i fis ale lo ale pe tru î urajarea i estiţiilor î ăsuri de efi ie ţă e ergeti ă, pe tru redu erea o su ului de energie – HCL / , pri i d a ordarea de fa ilităţi fis ale persoa elor fizi e are e e ută lu rări de rea ilitare ter i ă a lo ui ţelor de do i iliu. A este ăsuri au o tri uit şi ele la o ţi erea disti ţiei de „Capitală Verde a Ro â iei”, pe tru u i ipiul Braşo , î adrul o ursului aţio al orga izat de Mi isterul Mediului. Pe aza Strategiei pe tru e ergie a u i ipiului Brașo PEM au fost derulate î paralel ai ulte a ţiu i e au izat î u ătăţirea efi ie ţei e ergeti e: ƒ  Î lădirile pu li e, î spe ial î ş oli s-a introdus un sistem de monitorizare a energiei. Consumul de e ergie este ăsurat, apoi su t testate şi i ple e tate diferite ăsuri î ederea s ăderii şi opti izării a estuia. Responsabilă pe tru a eastă ăsură este „Age ţia pe tru Ma age e tul

IHS Romania_draft 2_mai 2016 237



E ergiei şi Prote ţia Mediului Braşo ” ABMEE . Î azul u ităţilor de î ăţă â t, la i elul a ului , i di ele spe ifi ediu de o su de e ergie a ual pe p de suprafaţă î ălzită este de kWh/ p/a , aproape du lu faţă de u o su e ergeti al u ei lădiri di lasa A şi anume 125 kWh/mp/an. ƒ Î a ul , u i ipiul Braşo a parti ipat î progra ul gu er a e tal de izolare ter i ă a lo urilor de lo ui ţe pri orga izarea, ofi a ţarea şi realizarea lu rărilor î tere pe tru de blocuri de lo ui ţe î etapa î tâi, ur â d etapa a doua, î , uî ă de lo uri de lo ui ţe. ƒ

1. 2. 3. 4. 5.

Tabel 6.21 – Co su lădiri î ai te și după rea ilitarea ter i ă Consum de Consum de Valoare energie efectiv energie al economii de înregistrat la obiectivului energie 2012 finele anului reabilitat 2012 2008 MWh MWh MWh Clădiri 11.834 6.739 5.095 administrative Grădi iţe 10.170 6.752 3.418 Ş oli ge erale 12.549 8.282 4.267 Licee 32.694 23.437 9.257 Iluminat public 8.780 9.325 -545 TOTAL 76.027 54.535 21.492 Sursă: Progra ul E ergeti al Mu i ipiului Braşo

43,05 33,61 34,00 28,31 -6,21 28,27

Mu i ipiul Braşo a a ut o sta t preo upări î i ple e tarea o eptelor de utilizare efi ie tă a e ergiei î sfera sa de autoritate. Astfel, î a ul î fii ţează, î Parte eriat u Co isia Europea ă, Age ţia Lo ală pe tru Ma age e tul E ergiei şi Prote ţia Mediului Braşo - ABMEE  î a ul de i e e ru î Co siliul dire tor al Aso iaţiei Europe e a u i ipiilor E ergieCites  î , pri proie tul MODEL, se a gajează să-şi redefi eas ă politi a e ergeti ă lo ală  î , Mu i ipiul Braşo se ează, alături de alte âte a sute de u i ipii di U iu ea Europea ă, do u e tul de a gaja e t „Co e ţia Pri arilor” pri are este de a ord să î depli eas ă pâ ă î a ul , el puţi o ie ti ele Co isiei Europe e de redu ere a consumului de energie di o usti ili fosili la o su atorii fi ali, să i trodu ă produ erea de e ergie di surse rege era ile şi să redu ă e isiile de CO o ie ti e o sa rate su de u irea „ ”. Sursele rege era ile pot adu e o o tri uţie i porta tă la ala ţa de e ergie di i uarea po derii i portului de resurse e ergeti e, după u ur ează:

u i ipală şi la

E ergie solară: Radiaţia solară e se î registrează la i elul u i ipiului per ite utilizarea pote ţialului e ergeti solar î o diţii de efi ie ţă e o o i ă, î ur ătoarele apli aţii:  siste e solare ter i e pe tru ăldura şi apă aldă de o su di lo ui ţe i di iduale sau i stalaţii e tralizate de i ă a ergură. Pe tru a fi utilizate u efi ie ţă ridi ată, a este siste e tre uie să fu ţio eze „î regi hi rid” u alte siste e ter i e o e ţio ale sau e o e ţio ale.  siste e de o ersie î e ergie ele tri ă foto oltai e , utilizate î pri ipal pe tru ali e tarea u e ergie ele tri ă a u or o su atori izolaţi u o su uri i i de e ergie. Energia eoliană: Î ur a

ăsurătorilor itezei â tului realizate î perioada

-2007, s-a observat

IHS Romania_draft 2_mai 2016 238

ă edia itezei â tului este upri să î tre , – , /s, situaţie are o du e la o luzia u ui pote ţial s ăzut de utilizare a e ergiei eolie e î zo a Mu i ipiului Braşo . Bio asă: Pote ţialul dispo i il de io asă di zo ă este o siderat u pote ţial are, aflat la o dista ţă de e ploatare e o o i ă, are per ite dez oltarea u ei surse de e ergie u fu ţio are pe io asă le oasă are, fii d folosită î adrul u or i stalaţii de oge erare, a fur iza şi e ergie ele tri ă. Mu i ipiul Braşo , situâ du-se într-o zo ă u toasă, este î o jurat de , ha păduri, î are predo i ă răşi oasele, are pot asigura u pote ţial de produ ere de e ergie de Gj la o rată de utilizare a pădurii de , %. Pote ţialul de io asă pro e it di i dustria de prelu rare a le situaţia î are se prelu rează , ii de le luâ d î le oase şi o rată de utilizare, î s op e ergeti , de %.

ului di zo ă este de Gj, î al ul o po dere de % reziduuri

O soluţie pe tru reşterea a tităţii de io asă, pote ţial dispo i ilă pe tru produ erea de e ergie ele tri ă şi ter i ă, o reprezi tă „ ulturile e ergeti e” di soiuri de sal ie/ră hită spe ii sele ţio ate, u pote ţial e ergeti superior, u i lul de exploatare de 1- a i, u produ ţie res â dă di pri ul î al -lea a şi u o durată de e ploatare de pâ ă la , a i a i. Utilizarea io asei poate fi realizată î siste e e tralizate - sisteme locale centralizate de produ ere o i ată u e ergie ele tri ă şi ter i ă, dar şi pe tru ali e tarea u e ergie şi ăldură a zonelor izolate la care racordarea la sistemele centralizate este ne-e o o i ă.

1.6.5. Iluminatul public Toate lo alităţile Zo ei Metropolita e Braşo dispu de siste e de ilu i at pu li , a esta fii d asigurat de autorităţile pu li e lo ale fie pri o esio area ătre so ietăţi de spe ialitate, fie dire t pri e tități di su ordi ea pri ăriilor sau de ătre operatorul de distri uție a e ergiei ele tri e. Lista UAT-urilor are au o esio at a este ser i ii, o for ANRSC, este ur ătoarea: Tabel 6.22 – Operatori de iluminat public S.C. Ele tro o stru ția Ele o S.A. Brașov S.C. FLASH LIGHTING SERVICES S.A. Codlea S.C. METHEXIS S.R.L. S.C. FLASH LIGHTING SERVICES S.A. Să ele S.C. Ele tro o stru ția Ele o S.A. Ghimbav S.C. METHEXIS S.R.L. Predeal S.C. FLASH LIGHTING SERVICES S.A. Sursa: ANRSC Î preze t, ilu i atul stradal este asigurat pe tru u pro e t de apro i ati % di străzile lo alităţilor ur a e şi % pe tru o u ităţile di arealul rural al Zo ei Metropolita e Braşo . Siste ele de ilu i at pu li se află î pro es de e ti dere în special la nivelul noilor cartiere rezide ţiale şi a zo elor u desti aţie e o o i ă şi de oder izare, fii d izată i ple e tarea u or soluţii efi ie te di pu t de edere e ergeti . Î PAED Brașo , pe tru orizo tul de ti p î se torul ilu i at pu li se esti ează o redu ere a o su ului de e ergie u . [MWh/a ] și o redu ere a e isiilor de CO u . [t/a ].

IHS Romania_draft 2_mai 2016 239

Costurile esti ate pe tru i ple e tarea a estei de fi a ţare fii d ugetul lo al.

ăsuri se ridi ă la

ii lei, pri ipala sursă

Siste ul de ilu i at pu li di Mu i ipiul Braşo a fost o esio at pe o perioadă de a i – ătre SC Flash Lighti g Ser i es SA. A ti ităţile SC Flash Lighti g Ser i es SA o stau î î treţi erea siste ului de ilu i at pu li , oder izarea şi opti izarea o su urilor e ergeti e di reţeaua e iste tă şi e ti derea i frastru turii pe tru asigurarea ser i iului pe tru toţi etăţe ii de pe raza municipiului. Î ederea ati gerii ți telor e ţio ate î PAED au fost i ple e tate siste ul de TELEGESTIUNE, pentru reducerea consumului cu 30% în intervalul orar 00.00- . pe arterele pri ipale, și siste ul integrat de supraveghere video în zonele de risc de pe dome iul pu li di Mu i ipiul Braşo . Sistemul integrat de securitate în zonele de risc din municipiu upri de u u ăr de a ere ideo de supra eghere o tate pe stâlpii de ilu i at stradal di proprietatea Mu i ipiului Braşo , î preu ă u u su siste de pa i ă pe tru apeluri de urge ţă şi suport ideo li e o stituit di de e hipa e te de o itorizare, alar are şi o u i are de tip utoa e de pa i ă. 1.6.6. Ma age e tul deșeurilor Zo a Metropolita ă Braşo este o zo ă u u grad ridi at de ur a izare. Di totalul populaţiei, peste % lo uieşte î ediul ur a . A est pro e t ge erează o a u ită te di ţă legată de tipul deşeurilor produse î arealul polului de reştere, pre u şi de pro edurile de ole tare, tra sport şi depozitare a deşeurilor u i ipale. De ealaltă parte, restul de populaţie e lo uiește î ediul rural, ge erează deşeuri are su t depozitate, î ulte azuri, î depozite e o for e de deşeuri. În Master Planul - Siste de a age e t i tegrat al deşeurilor î judeţul Braşov - Planul de i vestiţii pe ter e lu g, su t listate pri ipalele o ie ti e pri i d a age e tul deșeurilor la are aderă ZMB:  Cole tarea deşeurilor e ajere de la î treaga populaţie a judeţului; 

I ple e tarea ole tării separate a deşeurilor re i la ile atât î mediul rural;

ediul ur a , ât şi î



Realizarea u ui grad ât ai are de alorifi are a deşeurilor î depli irii ţi telor pri i d deşeurile de a alaje;

u i ipale şi asigurarea



Redu erea a tităţii de deşeuri iodegrada ile la depozitare pri de tratare astfel î ât să se asigure ati gerea ţi telor legislati e;



Gestio area orespu zătoare a flu urilor spe iale de deşeuri deşeuri u i ipale peri uloase, deşeuri olu i oase, deşeuri de e hipa e te ele tri e şi ele tro i e, ă oluri rezultate de la staţiile de epurare orăşe eşti ;



Cole tarea şi alorifi area pote ţialului util di deşeurile di



Închiderea depozitelor neconforme;

o postare şi alte

etode

o stru ţii şi de olări;



Realizarea u ei i stalatii de re uperare e ergeti ă Waste to E erg sau a elui de-al doilea depozit de deşeuri eperi uloase. Operatori de salubritate: E oluţia gradului de o e tare la ser i iul de salu ritate, pre u și i for aţiile spe ifi e pri i d depozitele de deșeuri u i ipale, î judeţul Brașo , î perioada – , su t preze tate î ur ătorul ta el:

IHS Romania_draft 2_mai 2016 240

Tabel 6.23 - E oluţia gradului de o e tare la ser i iul de salu ritate 2009 2010 2011 2012 2013 Gradul de conectare la serviciul de salubritate, (%): mediul urban 80 85 88 89 93 mediul rural 42 44 50 54 57 Nu ărul de depozite u i ipale 1 1 1 1 1 conforme, în operare Nu ărul stațiilor de tra sfer și/sau 0 1/1 2/2 3/2 3 (1 este sortare existente conservare) Sursa: Master Planul - Siste de a age e t i tegrat al deşeurilor î judeţul Braşo Figura 6.24 - Operatori de salubritate

Co for datelor dispo i ile la ANRSC, î ur ătorii operatori de salubritate:

preze t, la

i elul Zo ei Metropolita e a ţio ează

Tabel 6. 25 - Operatori de salubritate Brașo Ghimbav S.C. COMPREST S.A. Predeal Bod Vulcan S.C. Vectra Service S.R.L. Brașo Zăr ești S.C. Coral Impex S.R.L. Brașo S.C. URBAN S.A.

IHS Romania_draft 2_mai 2016 241

în

S.C. Euro Strada S.R.L. S.C. CIBIN S.R.L. Serviciul Public Feldioara S.C. WASVAL S.R.L.

Să ele Prejmer Feldioara Ghimbav Sursa: ANRSC

ederea ole tării separate a deșeurilor au fost i ple e tate Proie te Phare CES, a estea a â d a e tre de i ple e tare a proie telor o u ele Re ea, Augusti , Bra şi Șer aia şi, de asemenea, toate proie tele pe tru realizarea stațiilor de tra sfer Prejmer, Victoria, Hoghiz, Măieruș) care au a ut pre ăzute și o po e ta de ole tare separată. Pe tru Zo a Metropolita ă Brașo , proie tele implementate au fost localizate în: Î



Prejmer - Phare CES "Ma age e tul i tegrat al deșeurilor î zo a de sud est a Județului Brașo u Prej er e tru zo al, de ole tare sele ti ă, o pa tare și alorifi are a deșeurilor” e upri de o u ele: Prej er, Tărlu ge i, Budila, Teliu, Vama Buzaului cu lo alitățile aparținătoare. Acoperă 26.500 de locuitori din cele cinci comune, capacitate de ole tare și tra sfer /h, a putea sele ta şi tra sfera ir a . de to e de deşeuri anual. Râș o - Stație de tra sfer. Fo duri pri ate, FIN-ECO SA. Capa itate stație= . t/a , t/zi, /zi. Populație deser ită . lo uitori di lo alitățile Râș ov, Bran, Zăr ești, Șinca, Vulcan, Cristian, Poiana Mărului.

Î afara elor e țio ate, SC E o-Ro A alaje SA a i estit î Braşo î ole tarea sele ti ă a deșeurilor de a alaje:

proiecte pilot pentru

Tabel 6.26 - Proie te pilot pe tru ole tarea sele ti ă a deșeurilor de a alaje Lo uitori o e tați Nr.puncte de colectare Braşo Co prest 50.000 30 Braşo Poia a Braşo 150.000 65 Sursa: Master Planul - Siste de a age e t i tegrat al deşeurilor î judeţul Braşo Pe tru a ul , î zo a etropolita ă Braşo erau puse î fu ţiu e ur ătoarele fa ilităţi:  U depozit e ologi zo al de deşeuri u i ipale o for , realizat di fo duri pri ate, are deser eşte ea ai are zo ă a u i ipiului Braşo şi judetul, a plasat î Să ele FIN-ECO);  I stalaţie de sortare realizată î Să ele, î peri etrul depozitului ecologic zonal, prin utilizarea fo durilor de la Ad i istraţia Fo dului pe tru Mediu, î pro e t de peste %, u apa itatea totală de . t/a ;  O staţie de sortare a plasată î peri etrul so ietăţii SC Ur a SA î Braşo , u apa itate totală de . t/a ;  Staţie de tra sfer şi li ie de sortare - î Prej er, î adrul Phare, are deser eşte . de locuitori (capacitate de aprox. 20.000 t / an). Proiectul include, de asemenea, colectarea separată;  Staţie de tra sfer Râș o – aflată în conservare. Depozitul conform - depozit e ologi pu ere î fu ţiu e a depozitului a deser eşte î preze t u u ăr de Braşo , Bod, Bran, Budila, Cristian, Moie iu, Or e iş, Poia a Mărului,

zo al Braşo este operat de S.C. FIN-ECO S.A. Braşo . A ul de fost , iar a ul esti at de î hidere este . Depozitul . lo uitori di u i ipiul Braşo şi lo alităţile aro date Du ră iţa, Feldioara, Fundata, Ghimbav, Hălchiu, Hărman, Prejmer, Sânpetru, Şi a, Tărlu ge i, Va a Buzăului, Teliu,

IHS Romania_draft 2_mai 2016 242

Codlea, Să ele, Predeal, Râș ov şi Zăr eşti. Tot arealul lo alităților Criz a și Vul a .

etropolita este deser it, u e epția

Î preze t su t depozitate deşeurile ole tate di u ipiul Braşo şi di lo alităţile u are depozitul a î heiat o tra te pe tru depozitarea deșeurilor. Capa itatea proie tată a depozitului este 11.230.000 m3. Două pri ării Braşo şi Să ele deți a țiu i la FINECO SA. Majoritatea deşeurilor u i ipale di judeţ se tri it la depozitul de deşeuri o for Brașo , iar o parte ai i ă la depozitul ne o for Rupea. Tot ai ulte deşeuri u i ipale su t re i late, pri i ter ediul operatorilor e o o i i autorizaţi sau su t o postate. În anul 2014 la depozitul ecologic s-au depozitat . , to e deșeuri, iar la depozitul Rupea . , to e deșeuri. Ca titatea de deșeuri u i ipale ole tate sele ti , î ursul a ului a fost de 466 tone. Cole tarea sele tivă a deşeurilor e ajere: Conform datelor disponibile, la nivelul Zonei Metropolita e Braşo doar două lo alităţi e efi iază, parţial de siste e de ole tare sele ti ă a deşeurilor e ajere:  Mu icipiul Braşov o . de persoa e e efi iază de u siste de ole tare sele ti ă a deşeurilor de hârtie şi arto , plasti , respe ti sti lă, pri proie tul pilot fi a ţat de S.C. Ur a S.R.L. în parteneriat cu S.C. Ecorom Ambalaje S.A. o . de persoa e e efi iază de u siste de ole tare sele ti ă a deşeurilor de hârtie şi arto , plasti şi . de persoa e de ole tarea sele ti ă a deşeurilor de sti lă pri siste ul de ole tare sele ti ă fi a ţat de S.C. Co prest S.A.  Municipiul Codlea o . de persoa e e efi iază de u siste de ole tare sele ti ă a deşeurilor de hârtie şi arto , respe ti de plasti pri proie tul pilot fi a ţat de S.C. Ser i ii de Gospodărire Măgura Codlei S.R.L. Deşeurile de e hipa e te ele tri e şi ele tro i e: Co for legislaţiei î igoare, rata de ole tare sele ti ă a DEEE-urilor pe ap de lo uitor pro e ite de la gospodăriile parti ulare, este kg/lo uitor/a . Î arealul polului de reștere Brașo , î a ul , și-au desfășurat a ti itatea ur ătorii operatori e o o i i autorizați pe tru ole tare DEEE-uri:  SC URBAN SA - Su ursala Brașo ;  SC REMAT BRAȘOV SA ;  SC RIAN CONSULT SRL;  SC COMPREST SA;  SC SILNEF MG SRL;  SC CIBIN SRL;  SC STE SO SAMAC SRL;  SC SILNEF SRL;  SC WASTE PROFESIONAL SRL;  SC ATANASIU TRADING SRL;  SC FIERO MAX SRL;  IF LAUTAR DANIELA;  SC PRAKTIKER ROMANIA SRL;  SC INDUSTRIAL PROCES PAPER SRL;  SC ELBI ELECTRING & LIGHTING SRL;  SC VIKAY SRL;  SC FIBI MANAGEMENT SRL;

IHS Romania_draft 2_mai 2016 243

Deșeuri i dustriale: Deşeurile de produ ţie ge erate î arealul polului de reștere Brașo , pro i î pri ipal di ur ătoarele ra uri e o o i e: i dustria ali e tară, prelu rarea le ului, te tilă, pro ese hi i e a orga i e, pro ese hi i e orga i e, tratarea hi i ă a suprafeţelor şi acoperirea etalelor şi a altor ateriale, tratarea e a i ă şi fizi ă a suprafeţelor etalelor şi a aterialelor, epurare a apelor uzate, et . Raport pri i d starea ediului î judeţul Braşo pe tru a ul . Co for datelor di a heta statisti ă AS-GD-PRODDES realizată î a ul , pe tru a ul , a titatea de deşeuri de produ ţie ge erată de age ţii e o o i i di judeţ, este de , to e din care:  , to e deşeuri peri uloase  , to e deşeuri eperi uloase. Principalii operatori e au ole tat, depozitat și re i lat deșeurile peri uloase su t :  SC Metalsil Prod SRL, dispu e de o apa itate de re i lare deşeuri etali e eferoase de a to e/a . Î ursul a ului a fost preluată di ţară şi re i lată a titatea de 005 to e deşeuri etali e eferoase iar î ursul a ului , o a titate de to e.  SC Multiplast SRL Brașo , este autorizat pe tru a ti itatea de re i lare deşeuri di asă plasti ă tra sfor area deseurilor de folie pri topire în granule), procesând în anul 2013 o a titate de to e deşeuri di asă plasti ă iar SC Mi i M&M Plast SRL a re i lat o cantitate de 695,523 tone deseuri de plastic în 2013.  SC Pyrocolect SRL Rupea, în anul 2013 a prelucrat o cantitate de 5791,571 tone deșeuri de cauciuc,  SC E opaper SA Zăr ești a re i lat o a titate de to e deșeuri de hârtie – carton iar SC D.F.  Paleta System SRL Codlea a reciclat 86,32 tone deșeuri de lemn.  Î judeţul Brașo e istă u si gur age t e o o i , Co pa ia APA Brașo , are deţi e u depozit conform pentru eliminarea nămolului de la stația de epurare. Depozitul este operaţio al di a ul .

1.6.7. Proiecte realizate/în implementare POR axa I - A e ajare Piața U irii, u i ipiul Brașo - Modernizarea integrată a sistemelor de iluminat public și creștere a siguranței publice din Mu i ipiul Brașo , Mu i ipiul Brașo POS mediu axa I  E ti derea şi rea ilitarea siste elor de ali e tare u apă şi a alizare î COMPANIA APA BRAȘOV SA PNDR  Înființare și amenajare spațiu pu li de re reere, Co u a Hăr a - Proie t I tegrat pe tru dez oltarea i frastru turii î o u a Tărlu ge i: . Pod peste râul Tărlu g și dru de a es la Târgul Auto Tărlu ge i . Rea ilitare str. Repu li ii și str. Tărlu gului î lo alitatea Tărlu ge i . Ilu i at pu li î artierul S riitorilor și I depe de ței . Co struire i o il u desti ație de reșă . Lu rări de i ter e ție la Că i ul Cultural

judeţul Brașo ,

Alte fi a țări

IHS Romania_draft 2_mai 2016 244

Rea ilitare și dez oltare rețele de distri uție a apei pota ile etapa a II-a și e ti dere rețele de a alizare e ajeră î orașul Zăr ești, proie t pri i d rea ilitarea și e ti derea i frastru turii de apă și apă uzată, Mi isterul Mediului, UAT orașul Zăr ești  Reabilitare, e ti dere rețele de apă pota ilă etapa a II-a și e ti dere rețele de a alizare a apei e ajeră î orașul Zăr ești, Progra ul Naţio al de Dez oltare Lo ală; Su progra : ,,rege erarea ur a ă a u i ipiilor şi oraşelor ; Do e iul: ,,realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea sistemelor de canalizare și stații de epurare ape uzate , UAT orașul Zăr ești  E ti derea și oder izarea siste elor de apa uzată di o u a Prej er pe tru ur ătoarele obiective aferente etapei 1 . Siste de distri uție apă pota ilă Prej er -Etapa 1 (2). Sistem de canalizare ape uzate menajere Prejmer-Etapa 1 . Stația de epurare Prej er - Etapa 1 (modul 1) Fi a tare era ursa ilă di fo dul de Coeziu e Fi a țare era ursa ilă de la ugetul de stat – Fi a țare di o tri uția lo ala, UAT Prej er 

1.6.8. Concluzii – pro le e, disparități și te di țe de dezvoltare 

Majoritatea lo alităților au a es la rețeaua de ali e tare u apă, pri i ter ediul operatorului regio al Co pa ia de Apă Brașo ; lo alitățile are utilizează ser i iile altor operatori u apital ajoritar de stat sau pri ați su t: Predeal, Zăr ești, Cristia , Tărlu ge i, Vul a , Râș o .



În perioada 2007 - 2014 au fost derulate o serie de proiecte prin POS Mediu, care au avut ca s op e ti derea și rea ilitarea rețelei, rea ilitarea stațiilor de tratare / re lori are a apei potabile.



Rețeaua de distri uție a ră as î u ele zo e / lo alități su di e sio ată și prezi tă defe țiu i fre e te și pierderi î siste : u i ipiul Brașo - tro soa e ale rețelei de ali e tare u apă pota ilă, di artiere Astra, Metro , Ră ădău i ferior, Florilor, Ceferiștilor,Tra torul; Poia a Brașo , Ghimbav, Codlea.



Î u ele lo alități, pre u Predeal, Hăl hiu sau Prej er, dez oltarea ur a isti ă a oilor zone s-a fă ut fără a se ți e o t de e esitățile pri i d e hiparea hidroedilitară a a estora.



E istă, î o ti uare, u ele lo alități are u su t ra ordate la rețeaua de ali e tare u apă (Podu Olt – Hăr a și a alizare Podu Olt – Hăr a , Budila .



Se produ i u dații fre e te î partea joasă a i posi ilității e a uării rapide și o plete a apei.



E ti derea reţelelor de distri uție a gazelor aturale reprezi tă î o ti uare o prioritate, a â d î edere dez oltarea rezide ţială, ai ales la i elul lo alităţilor di i ediata e i ătate a u i ipiului Brașo , pre u şi o turarea u or oi zo e de dezvoltare e o o i ă a â d fu ţiu i ultiple; î preze t, o u a Budila u are rețea de ali e tare cu gaze naturale.



Majoritatea lo uitorilor di arealul zo ei etropolita e su t o e tați la siste ul de ali e tare u e ergie ele tri ă, iar pe fo dul s ăderii a ti ităților arilor o su atori (întreprinderi) s-a constat o reducere a consumului de energie / locuitor.

u i ipiului Să ele,

a ur are a

IHS Romania_draft 2_mai 2016 245



I ple e tarea Progra ului E ergeti al Mu i ipiului Braşo -2012, ce a vizat o itorizarea și opti izarea o su ului de e ergie î lădiri pu li e, a fă ut a Brașo ul să pri eas ă de u irea de apitală erde.



Ser i iile de ilu i at pu li di lo alitățile o po e te su t fur izate fie de so ietăți o er iale, ătre are a fost delegată gestiu ea pri o esiu e a a estor ser i ii, fie de ătre autoritățile pu li e lo ale; i ple e tarea proie tului de TELEGESTIUNE î u i ipiul Brașo a o dus la redu erea o su ului de e ergie ele tri ă.

IHS Romania_draft 2_mai 2016 246

ANEXA 1.6. Extras di Ghidul de i vestiții pe i frastru tura de apăa al MDRAP / BANCA MONDIALĂ

IHS Romania_draft 2_mai 2016 247

IHS Romania_draft 2_mai 2016 248

IHS Romania_draft 2_mai 2016 249

IHS Romania_draft 2_mai 2016 250

1.7. LOCUIRE ȘI SERVICII PUBLICE

. . . Fo dul de lo ui țe . . . Edu ație . . . Să ătate și ser i ii edi ale 1.7.4. I frastru tura ulturală 1.7.5. E e i e te și a ti ități ulturale 1.7. . Sport și agre e t 1.7.7. Ex luziu ea so ială / zo e marginalizate 1.7.8. I frastru tura și ser i iile so iale 1.7.9. Proiecte realizate/în implementare 1.7.10. Concluzii – disparități existe te, te di țe, e oi și zo e de i ter e ție

Considerații generale: A esul populației la lo ui țe și ser i ii pu li e de i teres ge eral asigură o reștere a atra ti ității zo elor ur a e și rurale î o petiția glo ală și regio ală, per iț d realizarea unei coeziuni teritoriale, asigur d astfel egalitatea de șa se pe tru etățe i și î trepri deri. Di ersitatea teritorială reprezi tă u pote țial de dez oltare, iar zo ele rurale și ur a e pot ola ora î e plorarea oportu ităților, în găsirea u or soluții o u e și î utilizarea pote țialul lor teritorial. Di a i a difere țiată a pro o ărilor de ografi e, pre u î ătr irea populației sau depopularea, adu s hi ări î zo ele rurale și ur a e periferi e u i pa t se er pe tru oeziu ea so ială și teritorială, pentru fur izarea de ser i ii pu li e de i teres ge eral și pentru calitatea locuirii. Un pericol teritorial ajor se referă la e luderea di ir uitul so io-e o o i a populației di a u ite zo e afe tate de a esi ilitate redusă, de perfor a ță e o o i ă sla ă, de lipsa oportu ităților so iale și ulturale, deter i d o e trări de populație î alte zo e ur a e și rurale e au e oie de o asiste ță sporită di partea ad i istrației pu li e e trale și lo ale. )o ele de ooperare teritorială de tip etropolita asigură pri stru turi spe ializate ser i ii de i teres pu li o u u ităților ad i istrati teritoriale e aparți zo ei. A este stru turi aflate su o trolul autorităților e o pu zo ele de ooperare teritorială pot oferi, î o diții speciale de alitate și tarif, ser i ii și utilități adaptate eri țelor e o o iei de s ară și i di atorilor de perfor a ță. Motivația și o ie tivul analizei: Di e siu ea regio ală a fe o e elor de igrație și î ătr ire de ografi ă are i pli a ii pri i d ererea pe tru ser i ii. Realizarea u ei er etări ate te a situației ure te î fie are di u itățile ad i istrati teritoriale aso iate î adrul )Mţ o du e la e hili rul di tre erere și ofertă, ide tifi area și ali rarea ser i iilor, a resurselor ateriale și u a e e esare realizării ser i iilor, pre u și a costurilor implementării a estora. Coordonarea rezultatelor analizei demografice cu nevoia de servicii publice de interes general pentru di ersele grupuri ți tă di )Mţ reprezi tă se sul a alizei teritoriale întreprinse asupra sectorului privind ser i iile pu li e și lo ui ța. O ie ti ul a alizei se referă la planificarea e ti derii și perso alizării ser i iilor î a ord u stru tura de ografi ă și distri uția teritorială a asei de ografi e, pentru a î u ătăți i frastru tura şi ser i iile, asigur d a esi ilitatea etățe ilor și dura ilitatea fi a țării. 251 IHS Romania_august 2016

. . . Fo dul de lo ui țe La i elul a ului , î )o a Metropolita ă ţrașo e istau, o for esti ărilor IN“, . de lo ui țe, î reștere u , % față de a ul , respe ti î reștere u , % față de u ărul celor re e zate la Re e să tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor di a ul date e hausti e , pe fo dul o stru ției de oi lo ui țe, u pre ădere de tip i di idual. Di tre a estea, . , % di total) erau amplasate pe teritoriul administrati al u i ipiului ţrașo , iar . î elelalte lo alități componente. Figura 7.1 - Distri uția u ărului de lo ui țe, pe UAT o po e te ale )o ei Metropolita e ţrașo , î anul 2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Din totalul fondului locativ existent, 87,7% sunt permanente, 8,3% sunt secundare sau sezoniere, iar 4% eo upate. Cele ai ulte lo ui țe sezo iere și eo upate su t a plasate î Predeal % di total , u de e istă u eroase ase de a a ță, dar și î Ghi a , % , )ăr ești , % , “ petru , % sau Criz a % . La i elul u i ipiului ţrașo , % di tre lo ui țe su t se u dare, ulte persoa e lo ui d efe ti î alte lo alități, i lusi di zo a etropolita ă, sau î alte țări. De ase e ea, , % sunt neocupate, o parte dintre acestea fiind oferite spre închiriere sau vânzare. În perioada 2007, la i elul )o ei Metropolita e ţrașo s-au construit oficial, confom datelor INS, u u ăr de . de lo ui țe, di tre are doar u fo duri publice, iar restul cu fonduri private. Di tre oile lo ui țe, doar , % su t a plasate î u i ipiul ţrașo , eea e i di ă u fe o e lar de su ur a izare î jurul a esteia, orașele și o u ele di jur, u dispo i ilități ai ari de tere uri pe tru dezvoltări rezide țiale, la prețuri ai reduse, de e i d tot ai atra ti e pe tru i estiții i o iliare. Î ele ai ulte azuri, a eastă di a i ă i o iliară s-a tra spus și î reșterea populației sta ile a a estor lo alități pe fo dul igrației di spre ţrașo . A est fe o e este spe ifi ai ales lo alităților alipite de u i ipiul ţrașo Hăr a , “ petru, Tărlu ge i, Ghi a , are au a ut a pri ipal a a taj o petiti

252 IHS Romania_august 2016

a esi ilitatea fa ilă la lo urile de u ă și oportu itățile oferite de e trul ur a , în defavoarea celor aflate la dista țe ai ari Feldioara, Vul a , Codlea, Prej er et . . Figura 7.2 - Lo ui țele di )o a Metropolita ă ţrașo , după statutul lor ure t, pe lo alități

“ursa: IN“, Re e să

tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor

– Rezultate definitive

Figura 7.3 - Di a i a fo dului de lo ui țe di )o a Metropolita ă ţrașo , î perioada

-2014

253 IHS Romania_august 2016

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Figura 7.4 - Dinamica fondului de locuinČ&#x203A;e

254 IHS Romania_august 2016

Figura 7.5 - Di a i a o stru ției de lo ui țe oi, la i elul )o ei Metropolita e ţrașo , î perioada 2007-2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online

255 IHS Romania_august 2016

Piața i o iliară lo ală a fost afe tată de riza e o o i ă și fi a iară i stalată î a ul , d s-a ati s și u ărul a i de lo ui țe ou- o struite, tre dul res ător fii d reluat î , fără a ati ge î să perfor a țele di perioada a terioară. )o a ea ai afe tată de de li ul o stru ției de lo ui țe pe durata rizei a fost Predeal u o s ădere de peste % , u de s-au ridi at ai ales reședi țe se u dare, ase de a a ță sau i i u ități de azare, î ti p e î u i ipiul ţrașo rit ul de dezvoltare s-a e ți ut relati o sta t, i pulsio at și de progra ele gu er a e tale de tip Pri a Casă . Di totalul lo ui țelor e iste te la i elul )o ei Metropolita e ţrașo î a ul , % se află î proprietate pri ată și u ai % î proprietate pu li ă. Di totalul elor . de lo ui țe î proprietate pu li ă, o for datelor IN“, . se află î u i ipiul ţrașo , ur at la are dista ță de Predeal , )ăr ești , Feldioara , “ă ele și Codlea , ajoritatea fii d lo ui țe în regim de î hiriere pe tru ti eri sau lo ui țe so iale. La i elul )o ei Metropolita e ţrașo e istă, î preze t, u defi it a ut de lo ui țe so iale și pe tru ti eri, î o te tul alo ărilor reduse de la ugetul de stat pe tru o stru ția de astfel de u ități lo ati e. Co for e ide țelor Prefe turii ţrașo di a ul , doar la i elul u i ipiului ţrașo e istă, î preze t, peste . de ereri eo orate pe tru lo ui țe di partea persoa elor e a uate, u diza ilități, a bugetarilor, a cazurilor so iale și a altor ategorii de populație. Mu i ipalitatea are î edere ai ulte a plasa e te pe tru ridi area de astfel de lo ui țe de e . Fu dătura Hăr a ului, “tr. Agri ultorilor et . , ulti a o stru ție u a est s op, u de aparta e te, fii d fi alizată î , î artierul Uzi a , u fo duri de la ugetul lo al. De ase e ea, ANL a de arat o stru ția de lo ui țe pe tru ti eri î u i ipiul ţrașo , pe “tr. Gării, dar și î )ăr ești și “ă ele, pre u și de lo ui țe so iale î Hăl hiu, iar î orașul Ghi a se ridi ă de lo ui țe so iale, u fo duri gu er a e tale și lo ale. Totuși, a este oi lo ui țe u or a operi de t parțial ererea e iste tă. Di perspe ti a u ărului de a ere de lo uit, ele ai ulte lo ui țe di )o a Metropolita ă au 2 a ere , % di total , a estea predo i d ai ales î orașele ţrașo , “ă ele, )ăr ești și Codlea ir a % di totalul lo ui țelor , u de lo ui țele su t o e trate î lo uri o struite î perioada o u istă, u suprafețe reduse. Lo ui țele u o si gură a eră de lo uit au o po dere ai ridi ată î u i ipiul ţrașo , u de e istă ulte lo uri de garso iere și ă i e de efa iliști o struite pe tru perso alul di i dustrie sau o stru ții î perioada o u istă, dar și î o u ele Criz a și ţudila, unde ea ai are parte a o u ității de ro i trăiește î o diții pre are. Lo ui țele ai spațioase predo i ă î lo alitățile rurale di jurul ţrașo ului “ petru, Cristia , Hăr a , Prej er, Vul a et . , u de lo ui țele su t predo i a t de tip i di idual ase și ile, ulti ele o struite re e t, la sta darde oder e și au tradițio al suprafețe ai ari. “uprafața lo ui ilă edie a lo ui țelor a res ut se ifi ati , î perioada -2013, de la 37,8 p/lo ui ță la , p + , % . Creșterea a fost deter i ată de o stru ția de lo ui țe oi, ai spațioase de t ele e hi u pre ădere lo ui țe oi, de tip i di idual , pre u și de e ti derea și modernizarea celor deja existente.

Figura 7.6 - “tru tura fo dului lo ati di )o a Metropolita ă ţrașo , pe lo alități, fu ție de u ărul de camere 256 IHS Romania_august 2016

“ursa: IN“, Re e să

tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor

Figura 7.7 - Di a i a suprafeței lo ui ile edii a lo ui țelor de la i el și ațio al, î perioada -2014

– Rezultate definitive etropolita , județea , regio al

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Lo ui țele ele ai spațioase se regăses î lo alitățile u fo dul lo ati el ai î oit și u țesut prepo dere t de lo uire i di iduală, pre u “ petru, Cristia , Predeal, Prej er, ţod peste p/lo ui ță , iar ele ai puți spațioase î orașe, u țesut do i a t de lo uire ole ti ă, dar și î o u ele ţudila și Criz a . Figura 1.8 - “uprafață lo ui ilă

edie a lo ui țelor di )o a Metropolita ă ţrașo

p , î a ul

257 IHS Romania_august 2016

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Î zo iar u

eea e pri ește raportul di tre u ărul de lo ui țe și el de gospodării, , % di tre lo ui țele di a etropolita ă adăpostes o si gură gospodărie, , % i io gospodărie, fii d lo ui țe eo upate, , % reu es două sau ai ulte gospodării. Lo alitățile u po derea ea ai ridi ată a lo ui țelor ai ulte gospodării su t Prej er, “ petru, ţudila, Tărlu ge i și Vul a .

Figura 7.9 - Distri uția fo dului lo ati di Polul de Creștere ţrașo , fu ție de u ărul de gospodării per lo ui ță

“ursa: IN“, Re e să

tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor

– Rezultate definitive

258 IHS Romania_august 2016

Nu ărul de autorizații de o stru ții eli erate la i elul )o ei Metropolita e ţrașo a s ăzut u peste % după i elul a i î registrat î a ul , pe fo dul rizei e o o i e și fi a iare glo ale. Cele ai ulte autorizații au fost eli erate, î perioada , î lo alitățile ţrașo , “ petru, Hăr a , “ă ele, R ș o , Cristia și Tărlu ge i. Figura 7.10 - Nu ărul de autorizații de o stru ție eli erate la i elul )o ei Metropolita e ţrașo , î perioada 2007-2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Di totalul lădirilor de lo uit di )o a Metropolita ă ţrașo , au î tre și etaje, iar , % au peste etaje.

, % au regi

de î ălți e parter, 19,7%

Lo alitățile are se ara terizează pri tr-u u ăr ai are de lo ui țe ultietajate peste % di total su t Predeal u de ulte o stru ții au desti ație turisti ă sau de asă de a a ță , “ânpetru, Hăr a , Ghi a , Cristia , u de s-au dez oltat artiere rezide țiale oi, prepo dere t u lădiri de tip ilă P+ , dar și ţrașo . La i elul )o ei Metropolita e ţrașo e istă u u ăr de . de lădiri de lo ui țe ole ti de tip lo , dintre are . u a i etaje, iar u etaje și peste. A estea su t o e trate î ţrașo . de lo uri , )ăr ești , Codlea , “ă ele ,R ș o , Predeal , Feldioara , Prej er , Ghi a , ţod , Hăl hiu , “ petru , Hăr a , Cristia și Tărlu ge i . A este lo uri reu es peste . de aparta e te, eea e reprezi tă ir a % di u ărul total de lo ui țe di )o a Metropolita ă. Ponderea locuirii de tip colectiv al ulată pe u ăr de apartamente) depășește % î orașele ţrașo % di totalul lo ui țelor , Codlea % , Ghi a și Predeal % , )ăr ești și R ș o % , î să u pro e t ridi at se î registrează și î “ă ele, ţod și Feldioara peste % . Lo ui țe duple e istă ai ales î ţrașo , Codlea, Predeal, “ă ele și Cristia , iar ele de tip alipit î ţrașo , Codlea, Predeal, Ghi a , Cristia , Hăr a – u pre ădere î artiere rezide țiale oi. ţlo uri de peste etaje e istă doar î u i ipiul ţrașo , î u ăr de , la are se adaugă de blocuri de 5- etaje, î a est oraș fii d ridi ate ari a sa luri de lo ui țe ole ti e î ă di a ii . Cu toate acestea, , % di tre lădirile de lo uit din municipiu sunt de tip individual, 3,4% case duplex, 7,9% 259 IHS Romania_august 2016

ase alipite, iar , % su t lo uri . . A estea di ur ă o e trează peste aparta e te % di fo dul lo ati total , u u ăr are persoa e peste . , iar o au o efi ie ță e ergeti ă redusă, fațade degradate și spații i terstițiale eatra ti e.

. de are parte

Tabel 7.11 - “tru tura lo ui țelor di )o a Metropolita ă ţrașo , pe lo alități, după tipul lădirii de lo uit

Lo ui țe Lo ui țe Lo ui țe Blocuri individuale duplex alipite

Brașo Codlea Să ele Ghimbav Predeal Râș o )ăr ești Bod Budila Cristian Crizbav Feldioara Hăl hiu Hăr a Prejmer Sânpetru Tărlu ge i Vulcan “ursa: IN“, Re e să

11410 2558 6434 762 1227 1032 4281 885 1178 1337 712 1293 1347 1651 2216 1671 2842 1287

590 114 96 37 67 49 33 10 4 50 16 2 12 26 11 28 0 14

1357 102698 92 5280 26 4517 34 1204 109 2060 24 2940 13 4673 13 656 2 0 27 236 0 35 1 962 8 173 36 434 4 728 9 110 0 15 13 92

tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor

Alte tipuri 69 10 5 1 29 6 15 3 0 4 0 0 1 5 5 4 6 4

– Rezultate definitive

După tipul aterialului de o stru ție al pereților e teriori, ele ai ulte lo ui țe di )o a Metropolita ă ţrașo au fost ridi ate di eto și prefa ri ate di eto , % , ateriale u o efi ie ță e ergeti ă relati redusă, ur ate de ele di ără idă , % , le , % , paia tă, hirpi i și alte ateriale , % și di ateriale i te , % . Cea ai are po dere a lo ui țelor u pereți di eto și prefa ri ate di eto se î registrează î lo alitățile ur a e ţrașo , Codlea, “ă ele, )ăr ești , dar și î “ petru, Cristia , Prej er, Tărlu ge i și Feldioara, a estea fii d tipi e ai ales o stru țiilor rezide țiale de tip ole ti lo uri , î ti p e î Ghi a , R ș o , ţod, ţudila, Criz a , Hăr a , Vul a predo i ă ără idă.

Figura 7.12 - Clădirile de lo uit di )o a Metropolita ă ţrașo , după pereților e teriori, pe lo alități

aterialul de o stru ție al

260 IHS Romania_august 2016

“ursa: IN“, Re e să

tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor

– Rezultate definitive

Di totalul lădirilor de lo uit di )o a Metropolita ă ţrașo , , % au fost ridi ate î ai te de a ul , , % î tre și , , % î perioada o u istă, iar , % după , rezult d o rstă edia ă a fondului locativ de circa 50 de a i. Pro le ele ele ai ari se î registrează î azul e trelor istori e ale e trelor ur a e ţrașo , Codlea , u de rsta edie a lădirilor este de peste de a i, u ele fii d o struite hiar î ur ă u - se ole, e o solidate și ul era ile la fenomene meteo extreme, asociate s hi ărilor li ati e. )o a Metropolita ă ţrașo este ai puți e pusă ris ului seis i de t alte orașe di partea de sud-est a Ro iei, pre u Ploiești, ţuzău, Fo șa i, T rgo iște sau ţu urești, î să apropierea față de zona Vra ei îl fa e ul era il la astfel de hazarde, el puți o data la de a i, fii d așezată î i teriorul izoliniei de gradul 7 pe scara MSK. Doar la i elul u i ipiului ţrașo au fost ide tifi ate p ă î preze t ir a de i o ile u risc de pră ușire î az de utre ur u așa- u ita uli ă roșie , ele ai ulte di tre a estea fii d o u e te istori e di zo a e trală, dar și lo uri u -10 etaje construite înainte de seismul din 1977, u ele lipsite hiar de fu dație. De ase e ea, u ărul e a t al lo ui țelor ul era ile u este u os ut, din cauza fondurilor insuficiente alocate de la bugetul de stat pentru realizarea expertizelor tehnice. În altă ordi e de idei, i io lădire e pertizată u a fost î ă o solidată di diferite oti e lipsa alo ărilor de la uget, a lo ui țelor ta po , litigii, refuzul lo atarilor et . . Alte lo alități u u fo d lo ati î e hit de la i el etropolita su t Feldioara, ţod, Criz a , Cristia , Ghi a , Tărlu ge i – toate cu peste 20% dintre locui țe ridi ate î ur ă u peste de a i. La polul opus, o u ele Hăr a și “ petru, pri ipalele e efi iare ale fe o e ului de su ur a izare di ultimii ani, au fondul locativ cel mai nou. Tabel 7.13 - Clădirile de lo uit di )o a Metropolita ă ţrașo , pe lo alități, după a ul o stru ției înainte de 1919-1945 1946-1990 1990-2011

261 IHS Romania_august 2016

1919 Brașo Codlea Să ele Ghimbav Predeal Râș o )ăr ești Bod Budila Cristian Crizbav Feldioara Hăl hiu Hăr a Prejmer Sânpetru Tărlu ge i Vulcan “ursa: IN“, Re e să

1837 491 1171 182 100 459 430 246 123 342 165 310 354 224 329 177 557 193

3067 303 945 98 306 349 618 140 136 178 120 252 182 147 258 137 356 250

7786 1506 2708 353 632 1468 2542 347 520 615 239 585 679 694 1294 681 1071 603

tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor

2068 416 1102 207 406 443 636 193 380 260 182 104 160 618 311 697 757 206 – Rezultate definitive

La o e tul re e să tului di , % di tre lo ui țele di )o a Metropolita ă ţrașo erau o e tate la siste ul e tralizat de ali e tare u apă, , % dispu eau de siste e proprii de ali e tare, iar , % u a eau apă î i teriorul lor. Di tre ele peste . de lo ui țe fără apă, ele ai ulte se regăseau î “ă ele , Tărlu ge i , )ăr ești ţudila și ţrașo , auzele fii d ultiple, fie lipsa rețelelor î oile zo e rezide țiale, fie lipsa fo durilor proprietarilor pe tru a achita o tra aloarea apei, fie faptul ă lo ui ța este eo upată. Cele ai ulte lo ui țe u siste e proprii de ali e tare u apă de regulă, di foraje de i ă ad i e erau a plasate î ţrașo . , Prej er , ţod , )ăr ești , Hăl hiu , Hăr a , “ă ele et ., î ele ai ulte azuri fii d or a de lo ui țe o struite relati re e t î zo e rezide țiale periferi e, lipsite de i frastru tură tehnico-edilitară.

Figura 7.14 - Po derea lo ui țelor are dispu de ali e tare u apă și de a alizare, pe lo alități o po e te ale )o ei Metropolita e ţrașo , î a ul

262 IHS Romania_august 2016

“ursa: IN“, Re e să

tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor

– Rezultate definitive

Î eea e pri ește dotarea u i stalații de a alizare, la i elul a ului , , % di tre lo ui țele di )o a Metropolita ă ţrașo erau o e tate la rețeaua e tralizată de a alizare, , % dispu eau de siste e proprii, iar , % u a eau i stalație de a alizare î i teriorul lor. Dintre cele peste 5.000 de lo ui țe fără rețea de a alizare, ele ai ulte su t a plasate î “ă ele . , ai ales î zo a Gârcini – lo uită prepo dere t de ro i, )ăr ești , Tărlu ge i , ţudila , ţrașo , Prejmer (371) etc., cauzele fii d legate de lipsa i frastru turii de profil di a u ite zo e rezide țiale și de lipsa fo durilor proprietarilor. Cel ai are u ăr de lo ui țe u siste e proprii de a alizare se î registrează î )ăr ești . , “ă ele . , Tărlu ge i . , Prej er . , ţrașo . , Vul a . , Feldioara , Criz a , Predeal , Hăl hiu , ţudila , ţod , R ș o et . A estea au fost realizate de proprietarii de lo ui țe di fo duri proprii, î ge eral a alter ati ă la lipsa siste elor e tralizate, î să prezi tă o serie de peri ole la adresa ediului și să ătății populației, a și ali e tarea u apă di surse proprii, fii d e esare lu rări de e ti dere a rețelelor tehnico-edilitare, ai ales î ediul rural și î oile zo e rezide țiale de la periferia orașelor. Î

eea e pri ește asigurare e esarului de ăldură, , % di tre lo ui țe su t o e tate la u siste e tralizat de ter ofi are, , % dispu de siste e proprii de î ălzire e trală, azate pe gaze naturale, GPL sau o usti ili solizi, , % foloses aragazuri, so e sau i stalații ele tri e de î ălzire, iar , % u su t î ălzite. La i elul u i ipiului ţrașo , rezultatele fi ale ale re e să tului di i di au faptul ă , % di tre lo ui țe dispu eau de î ălzire e trală, , % de e trale ter i e proprii pe ază de gaze, , % de alte ijloa e de î ălzire so e, pe ază de gaze aturale, o usti il solid, i stalație ele tri ă et . , iar , % erau eî ălzite. Po derea aparta e telor î ă ra șate la siste ul de î ălzire e tralizată este ea ai s ăzută di tre toți ei poli de reștere di Ro ia. Ce tralele ter i e proprii, prepo dere t pe ază de gaze aturale, reprezi tă pri ipala sursă de î ălzire î ajoritatea lo alităților o po ente ale zonei metropolitane, exceptând Budila, Crizbav, 263 IHS Romania_august 2016

Feldioara, Hăl hiu, Prej er, Tărlu ge i și Vul a , u de ajoritatea lo ui țelor foloses î ă so e pe ază de o usti il solid, are au i pa t egati asupra ediului î o jurător, ai ales î sezo ul rece. Figura 7.15 - “tru tura fo dului lo ati di )o a Metropolita ă ţrașo , pe lo alități, fu ție de odalitatea de î ălzire

“ursa: IN“, Re e să

tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor

– Rezultate definitive

Î altă ordi e de idei, la re e să tul di , , % di tre lo ui țele di )o a Metropolita ă ţrașo dispu eau de apă aldă produsă î siste ul propriu, , % di el e tralizat, iar , % u dispu eau de a eastă fa ilitate. Da ă î u i ipiul ţrașo , % di tre lo ui țe au apă aldă, î o u ele ţudila, Vul a și Criz a a est pro e t este ai i de %, eea e ridi ă pro le e de igie ă, ai ales î r dul persoa elor pro e i d di grupuri defa orizate. Î a eastă situație se află și peste % di tre lo ui țele di orașele )ăr ești, “ă ele și R ș o . La i elul a ului , , % di tre lo ui țele di )o a Metropolita ă ţrașo dispu eau de u ătărie, , % de aie, iar , % de toaletă u apă, fie î ău trul lo ui ței, al lădirii sau î afara a estora. Cele ai ari defi ie țe u pri ire la dotarea lo ui țelor u depe di țe se î registra î o u ele ţudila, Criz a , Tărlu ge i, Vul a , ţod și Prej er, dar și î a u ite zo e di orașele “ă ele și )ăr ești.

Figura 7.16 - Gradul de dotare al lo ui țelor u depe di țe % di total , pe lo alități, î a ul

264 IHS Romania_august 2016

“ursa: IN“, Re e să

tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor

– Rezultate definitive

La i elul )o ei Metropolita e ţrașo e istau, î a ul , de lo ui țe are u dispu eau de i stalație de ali e tare u e ergie ele tri ă, ele ai ulte fii d a plasate î ţrașo , )ăr ești , “ă ele , Codlea , Tărlu ge i și Criz a , “ petru et . Deși î ele ai ulte azuri e or a despre de ra șări olu tare, î jurul ţrașo ului e istă zo e rezide țiale oi are e esită lu rări de e ti dere a rețelei de ali e tare u e ergie ele tri ă și de ilu i at pu li . Pe de altă parte, , % di tre lo ui țele di )o a Metropolita ă erau rea ilitate ter i la i elul a ului , pro e t ai ridi at î orașele Ghi a , Codlea, dar și î o u ele Hăr a și “ petru, a ele u ulte lo ui țe oi, realizate u teh ologii și ateriale u efi ie ță e ergeti ă sporită.

Figura 7.17 – Fo dul lo ati di )o a Metropolita ă ţrașo , pe lo alități, fu ție de pro e tul de lo ui țe reabilitate termic 265 IHS Romania_august 2016

“ursa: IN“, Re e să

tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor 2011 – Rezultate definitive

Î u i ipiul ţrașo s-au rea ilitat u fo duri gu er a e tale aproape de lo uri, î să o dată u suspe darea alo ărilor de la ugetul de stat pe tru astfel de lu rări, ele ai ulte aso iații de proprietari au preferat să realizeze lu rări di fo duri proprii, a ăror alitate a lăsat î ulte azuri de dorit. Pri ur are, este e esară reluarea progra ului de rea ilitare ter i ă a lo urilor de lo ui țe, u pre ădere u fo duri POR -2020. La nivelul anului 2011, % di tre lo ui țele di )o a Metropolita ă ţrașo a eau t plărie ter oizola tă PVC, Alu i iu sau le stratifi at, u gea ter opa , î ti p e restul a eau t plărie lasi ă di le . Î eea e pri ește u i ipiul ţrașo , po derea lo ui țelor u t plărie te oizola tă era de , %, u pro e t si ilar fii d î registrat și î Codlea, Ghi a sau Hăr a . Nu î ulti ul r d, , % di tre lo ui țele di )o a Metropolita ă ţrașo a eau i stalate aparate de aer o dițio at, pro e tul fii d si ilar și î azul u i ipiului ţrașo , % .

Figura 7.18 - Lo ui țele di )o a Metropolita ă ţrașo , pe lo alități, fu ție de po derea elor u t plărie ter oizola tă

266 IHS Romania_august 2016

“ursa: IN“, Re e să

tul Ge eral al Populației și Lo ui țelor

– Rezultate definitive

1.7.2. Educație La i elul a ului , î )o a Metropolita ă ţrașo fu țio au de u ități de î ăță t preu i ersitar, di tre are grădi ițe, de ș oli pri are și gi aziale, de olegii și li ee, ș oli profesionale, ș oli postli eale, e tre pe tru edu ație i luzi ă, la are se adăugau u ități o e e - 3 lu uri sporti e ș olare, u palat al opiilor și două lu uri su ordo ate a estuia, I spe toratul Ș olar Județea , Casa Corpului Dida ti și Ce trul Județea de Resurse și Asiste ță Edu ațio ală. Di tre a estea, se regăseau î siste ul pu li , respe ti grădi ițe, de ș oli pri are și gi aziale, de li ee, ș oli profesio ale și e tre de edu ație i luzi ă. Î siste ul pri at fu țio au u ități de î ăță t, respe ti grădi ițe, ș oli pri are și ș oli postli eale.

Tabel 7.19 - Nu ărul de u ități de î ăță ţrașo , î a ul ș olar /

t pu li e, pe tipuri și lo alități – )o a Metropolita ă

267 IHS Romania_august 2016

UAT

Nu ărul Dintre care Grădi ițe Școli Colegii Școli Școli Centre total de cu pri are și și profesionale postpentru u ități de personalitate gimnaziale licee liceale edu ație î ăță â t juridi ă i luzi ă

Brașo

103

Ghimbav

)ăr ești

Râș o

Codlea

Să ele

Predeal

Feldioara

Hăr a

Prejmer

Bod

Budila

Tărlu ge i 7

Cristian

Vulcan

Hăl hiu

Crizbav Sânpetru TOTAL

4 3 202

1 2 2 0 1 2 1 0 135 113 52 30 “ursă: I spe toratul Ș olar Județea ţrașo ,

0 0 2

0 0 3

Di ele u ități de î ăță t, doar a eau perso alitate juridi ă i lusi ele pri ate , restul fii d aro date a estora. U itățile ad i istrati e și o e e erau lo alizate î ţrașo I“J, CCD, CJRAE, 268 IHS Romania_august 2016

Palatul Copiilor și lu uri sporti e ș olare , respe ti î R ș o u lu sporti ș olar și u lu al ele ilor și Codlea u lu al ele ilor . La a estea se adăuga Ce trul de E ele ță E elsior ţrașo . Tabel 7.20 - Nu ărul de u ități de î ăță t pri ate, pe tipuri și lo alități – )o a Metropolita ă ţrașo , î a ul ș olar / UAT Nu ărul total de u ități Grădi ițe Ș oli pri are și Școli postde î ăță â t gimnaziale liceale Brașo 15 13 2 2 )ăr ești 1 1 0 0 Să ele 1 1 0 0 TOTAL 17 15 2 2 “ursă: I spe toratul Ș olar Județea ţrașo , Î pofida restru turării rețelei de u ități de î ăță t di ulti ii a i, pe fo dul s ăderii populației de rstă ș olară și a refor ei di do e iu, toate lo alitățile ur a e și rurale di )o a Metropolita ă ţrașo dispu de u ități de î ăță t preș olar, pri ar și gi azial, e epție fă d satele Cutuș, “atu Nou, Rot a , Re o stru ția, Colo ia Mai, “tupi ii Prej erului, Colo ia ţod, Cărpi iș, u de ele ii di i lul gi azial fa a eta î lo alitățile î e i ate. Rata de pro o a ilitate la E aluările Națio ale a fost u a re ord î a ul , de peste %, superioară ediei ațio ale. Da ă î azul u or ș oli di u i ipiul ţrașo , edia otelor o ți ute de ele i la a est examen a fost de peste 8, la cele din Crizbav, Sânpetru, Satu Nou, Prejmer, dar și la u ele di R ș o sau “ă ele, a easta a fost su , ele ai ari pro le e fii d î registrate î r dul ele ilor de et ie ro ă, u ris ridi at de a se teis și hiar a a do ș olar, dar și la e trele pe tru edu ație i luzi ă. Î ăță tul a tepreș olar este asigurat doar î u i ipiul ţrașo , u de fu țio ează u u ăr de reșe, î zo ele Tra torul, Craiter, Gării, Astra, Valea Cetății, Noua, Carierei, u de lo uri, u ăr i ferior ererilor di partea pări ților. Î elelalte orașe di )o a Metropolita ă, u e istă astfel de u ități, î să autoritățile lo ale au î pla î fii țarea lor, dat fii d olu ul ererilor. Î ăță tul alternativ este asigurat printr-o si gură grădi iță Waldorf î u i ipiul ţrașo . Populația ș olară totală de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo era î de . de opii, ele i și stude ți, eea e repreze ta , % di populația sta ilă totală a teritoriului. Di tre a eștia, . erau opii î s riși î reșe, . erau opii î s riși î grădi ițe, . elevi în ciclul primar (0-4), 13.618 elevi în ciclul gimnazial (5- , . ele i î i lul li eal, . î î ăță tul profesio al, . î el postli eal și de aiștri, iar . erau stude ți li e ță, asterat, do torat . Î o parație u a ul , se o stată s ăderea populației ș olare a )o ei Metropolita e u , %, pri ipala auză fii d s ăderea atalității, are a o dus la redu erea o ti ge telor de populație de rstă ș olară. Nu ărul de opii î s riși î reșe și grădi ițe a res ut î acest interval cu 384%, respectiv u , %, pe fo dul reșterii gradului de upri dere î a este for e de î ăță t, el al ele ilor di î ăță tul pri ar u , %, o dată u î fii țarea lasei , î ti p e u ărul ele ilor di gi azii a s ăzut u , %, el al li ee ilor u , %, iar al ele ilor di î ăță tul profesio al u , %, pe fo dul reorie tării a sol e ților de gi aziu ătre î ăță tul li eal. O di a i ă poziti ă a a ut și î ăță tul postli eal, pu li și pri at, de e it o alter ati ă atra ti ă pe tru a sol e ții de li eu are u au pro o at e a e ul de a alaureat, u ărul ele ilor res d u %, î perioada -2014. În s hi , u ărul de stude ți a s ăzut u , %, ai afe tate fii d u i ersitățile pri ate -93%), decât cea publi ă -24,1%). 269 IHS Romania_august 2016

Figura 7.21- Populația ș olară de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo , î perioada i eluri de i struire, se torul pu li și pri at

-2014, pe

“ursă: I stitutul Națio al de “tatisti ă Populația ș olară de la i elul u i ipiului ţrașo era de . de persoa e î , î s ădere u , % față de a ul , dar o ti uă să reprezi te % di totalul elei e iste te î )o a Metropolita ă, î o te tul î are atrage u u ăr are de ele i și stude ți di lo alitățile î e i ate, dar și di alte regiu i ale țării. Față de a ul , se o stată o reștere a populației ș olare î Feldioara + , % , “ petru + , % , ţudila + , % , Tărlu ge i + , % , Cristia + , % , Vul a + , %), Ghimbav (+12,9%), Crizbav + , % și “ă ele + , % – lo alități are au e efi iat de fe o e ul de su ur a izare, și i pli it de reșterea populației de rstă ș olară, de reșterea gradului de upri dere î î ăță tul o ligatoriu sau de î fii țarea u or li ee, are au atras ele i di zo ele adia e te. Î a eeași perioadă, u ărul de ele i a s ăzut î Predeal - % , Hăr a -19,5%), Bod (-14,4%), Codlea (- , % , )ăr ești - % , R ș o (-3,9%) – î pri ipal a ur are a s ăderii atalității, dez oltării li eelor di ediul rural, dar și a a etis ului ele ilor ătre u itățile de î ăță t di ţrașo .

Figura 7.22 - Populația ș olară de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo , î perioada lo alități

-2014, pe

270 IHS Romania_august 2016

“ursă: I stitutul Națio al de “tatisti ă Nu ărul a sol e ților de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo a fost î de . , di tre are . de gi aziu, . de li eu, de ș oli profesio ale, de ș oli postli eale și de aiștri, iar 4.037 de studii u i ersitare. A este date i di ă faptul ă la i el etropolita e istă, î preze t, u e ede t de a sol e ți de studii superioare are or î t pi a, el ai pro a il, difi ultăți î a găsi u lo de u ă î do e iul de studii, respe ti u defi it de a sol e ți di sfera î ăță tului teh i și profesio al, ei ai ăutați pe piața lo ală a u ii, are este î ă u a do i ată de se torul produ ti și al ser i iilor u aloare adăugată redusă o erț, tra sporturi et . . De e țio at este și faptul ă ir a % di populația ș olară a )o ei Metropolita e ţrașo studiază î li a ger a ă și aghiară, de la reșă p ă la li eu. Î ăță tul î li a aghiară este asigurat î ţrașo , “ă ele, )ăr ești, ţudila, Criz a , “atu Nou și Tărlu ge i, iar el î ger a ă î ţrașo , Codlea și R ș o . Oferta elor de olegii și li ee di )o a Metropolita ă ţrașo este u a di ersifi ată, di tre lo urile oferite la ad itere î a ul , , % regăsi du-se î filiera teoreti ă, , % î ea teh ologi ă, iar 8,4% î ea o ațio ală. Cele ai ulte lo uri erau oferite la profilul real ate ati ă-i for ati ă, știi țele aturii – , %, u a filologie, știi țe so iale – , %, ser i ii turis și ali e tație, o erț, 271 IHS Romania_august 2016

e o o ie, esteti ă și igie ă – 16,4%, tehnic (ele tro i ă și auto atizări, ele tri , e a i ă, ele tro e a i ă, i dustrie te tilă și a pielăriei, produ ție edia – , %, resurse agri ultură, sil i ultură, prote ția ediului – , %, artisti arte izuale, uzi ă – 3,4%, pedagogic – , % și teologic – , %. Și î a est az se o ser ă faptul ă li eele oferă o pregătire prepo dere t teoreti ă, e istă ra uri i dustriale i e dez oltate la i el lo al de e . i dustria prelu rării le ului sau o stru ții pe tru are u e istă ofertă de studii la a est i el, o pa iile di do e iu fii d adesea e oite să for eze oii a gajați pe o t propriu, la lo ul de u ă. Figura 7.23 – Populația ș olară

Pe de altă parte, oferta li eelor u este u ifor distri uită la i el teritorial. Da ă î u i ipiul ţrașo e istă toate profilele de studii sus- e țio ate u e epția agri ulturii , pe fo dul u ărului are de olegii și li ee, î “ă ele e istă doar lo uri la profilul real știi țele aturii , u a filologie și ser i ii o erț , î Codlea – profil u a filologie , real știi țele aturii , resurse prote ția ediului și ser i ii e o o i , î )ăr ești – profil u a știi țe so iale , real știi țele aturii și ser i ii turis și ali e tație , î R ș o – u a filologie și ser i ii turis și ali e tație , î Predeal – real știi țele naturii), în Prejmer – resurse agri ultură , iar î Feldioara – ser i ii e o o i . Î a este lo alități di Zo a Metropolita ă erau oferite la ad itere, î a ul , î tre și lo uri î li ee, ai puți e de t u ărul de a sol e ți de la i el lo al, o te t î are ajoritatea a estora fa a eta ătre u itățile de î ăță t di u i ipiul ţrașo , u ele di tre a estea de prestigiu ațio al și hiar i ter ațio al.

272 IHS Romania_august 2016

Ofera de ad itere la studii li eale la seral și fre e ță redusă era restr să la , respe ti lo uri, la i elul a ului , pe tru profilul real știi țele aturii – la ţrașo și R ș o , u a știi țe so iale – la ţrașo și Codlea , teh i e a i ă – la ţrașo și ser i ii o erț - la Prejmer). Pro o a ilitatea la e a e ul de ţa aluareat di a ul a fost de %, î reștere față de a ii pre ede ți și u a di tre ele ai ridi ate di țară, eea e o fir ă efi ie ța și prestigiul li eelor brașo e e. Cu toate a estea, rata de pro o a ilitate ariază foarte ult, î tre % î azul u or olegii și li ee teoreti e di u i ipiul ţrașo : Dr. Ioa Meșotă , A drei Șagu a , Grigore Moisil , Tudor Ciurtea și su %, ai ales î azul elor teh ologi e di ediu rural și di orașele i i Colegiul pe tru Agri ultură și I dustrie Ali e tară Prej er, Li eul Teh ologi „Vi tor Ji ga “ă ele, Li eul Teoreti Petru Rareș Feldioara, Colegiul Teh i Tra sil a ia ţrașo . A eastă situație agra ează riza de perso al u studii edii și de teh i ie i di i dustrie și ser i ii, pri ipalele otoare ale economiei locale. Oferta de î ăță t profesio al pe tru a sol e ții di li eu este u a relati di ersifi ată, do e iile de specializare fiind mecani ă ţrașo , “ă ele, )ăr ești, R ș o , Prej er, Codlea , ele tro e a i ă ţrașo , eletri ă “ă ele , o stru ții “ă ele, ţrașo , turis și ali e tație )ăr ești, R ș o , ţrașo , Codlea , esteti ă și igie ă ţrașo , Codlea , i dustrie te tilă și pielărie ţrașo , Codlea , i dustrie ali e tară Prej er, Codlea și fa ri area produselor di le Codlea . Î pofida a estei oferte di ersifi ate, u ărul ele ilor i teresați de a est tip de pregătire se e ți e s ăzut ir a . î a ul , ei ai ulți prefer d să se orie teze ătre li ee, are le oferă o pregătire prepo dere t teoreti ă. Totuși, î fii țarea Ș olii Profesio ale Ger a e „Kro stadt la ţrașo , pri a di țară dez oltată î adrul u ui parte eriat pu li pri at î tre u i spe torat ș olar județea , autoritățile pu li e lo ale și o aso iație patro ală DWK , are a atras deja ele i di diferite zo e ale țării, reează pre izele pe tru rela sarea î ăță tului profesio al la i el lo al și pe tru o ai u ă adaptare a a estuia la eri țele ediului de afaceri local. Î eea e pri ește î ță tul postli eal, oferta pe tru a ul a upri s de lase, u de lo uri î siste ul pu li u și fără ta ă , la are s-au adăugat lo urile puse la dispoziție de ele ș oli postliceale private di ţrașo . Do e iile de studiu dispo i ile au fost: ţrașo să ătate și asiste ță pedagogi ă, turis și ali e tație, i for ati ă, tra sporturi, te tile și pielărie, esteti ă și igie ă, o stru ții, e a i ă, sil i ultură, prote ția ediului, e ergeti ă , Prej er agri ultură , Codlea i dustrie ali e tară, ele tro i ă-auto atizări , “ă ele e o o i . I teresul pe tru a est tip de pregătire a res ut î ulti ii a i, ai ales î r dul a sol e ților de li eu are u au pro o at e a e ul de Bacalaureat. Î

eea e pri ește î ăță tului superior, pri ipala i stituție de î ăță t este U i ersitatea Tra sil a ia , î fii țată î a ul , u s opul de a pregăti spe ialiștii di do e iul sil i ulturii și al e a i ii. Oferta edu ațio ală a u i ersității s-a e ti s treptat și upri de astăzi fa ultăți u de progra e de li e ță, de asterat și de do torat, la i el de î ăță t de zi, la dista ță și fără fre e ță, a d aproape . de stude ți, î a ul , di tre are . la uget, respectiv 16.500 u fre e ță. Cele fa ultăți su t:

273 IHS Romania_august 2016

Tabel 7.24 - Nu ărul de stude ți ai U i ersității Tra sil a ia ţrașo , pe i ele de edu ație și fa ultăți, în anul 2015 Facultatea Anul Nu ărul de Nu ărul de Nu ărul de î fii țări stude ți – li e ță stude ți – stude ți masterat doctorat I gi erie Me a i ă 1949 1505 302 52 I gi erie Teh ologi ă și 1964 1042 283 44 Management Industrial Desig de Produs și Mediu 1964/2010 939 212 28 Știi ța și I gi eria 1990 309 99 37 Materialelor Inginerie Ele tri ă și Știi ța 1990 1078 226 38 Calculatoarelor Sil i ultură și Exploatări 1948 944 209 59 Forestiere Ingineria Lemnului 1959 257 97 14 Co stru ții 2003 454 93 3 Ali e tație și Turis 2007 729 163 21 Mate ati ă și I for ati ă 1971/1991 646 156 16 Știi țe E o o i e și 1990 1814 640 20 Administrarea Afacerilor Litere 2002 666 216 35 Muzi ă 1971/1991 121 53 0 Medi i ă 1991 1315 151 45 Edu ație Fizi ă și Sporturi 2002 511 120 24 Montane Drept 2002/2010 929 216 0 So iologie și Co u i are 2002/2010 626 151 0 Psihologie și Știi țele 2004 968 179 0 Edu ației “ursa: Raportul A ual pri i d “tarea U i ersității „Tra sil a ia pe a ul După u se poate o ser a, fa ultățile u el ai are u ăr de stude ți su t ele de știi țe economice, i gi erie e a i ă, edi i ă, i gi erie ele tri ă și al ulatoare, i gi erie teh ologi ă și a age e t i dustrial, dar și sil i ultură. Î o dițiile î are u ărul de stude ți al u i ersități s-a redus u ir a ¼ față de a ul , pro es are o ti uă, se or i pu e ăsuri de restru turare a ofertei de studii de li e ță și asterat, o o ite t u reșterea u ărului de profesori a ilitați să oordo eze lu rări de do torat, al ăror u ăr este redus î preze t . U i ersitatea Tra sil a ia are 1.440 de posturi didactice, dintre care doar 725 sunt ocupate, 186 de profesori, de o fere țiari, de șefi de lu rări, de asiste ți. Î ulti ii a i, se o stată o te di ță de s ădere a u ărului de profesori și asiste ți, î fa oarea o fere țiarilor și lectorilor. La a eștia se adaugă de er etători, de perso al dida ti au iliar și de personal TESA, rezultând un total de peste 1.2 de lo uri de u ă. A ti itatea știi țifi ă și de er etare a u i ersității s-a transpus în anul 2015 în peste 38 de proiecte UEFISCDI/ANCS, 8 cererei de brevete, 267 de arti ole pu li ate î re iste și pro eedi g I“I et . 274 IHS Romania_august 2016

“tatisti ile u i ersității i di ă faptul ă ajoritatea a sol e ților și-au găsit u lo de u ă după finalizarea studiilor, cu e epția spe ializărilor di adrul Fa ultății de Ali e tație și Turis , “o iologie și Co u i are, respe ti Drept, î să a estea u i di ă da ă a eștia lu rează î do e iul î are și-au finalizat studiile sau în altele. Tot î siste ul pu li , fu țio ează la ţrașo A ade i a Forțelor Aerie e He ri Coa dă , î fii țată î a ul , u o Fa ultate de Ma age e t Aero auti , u departa e te, și u Ce tru de Cer etare și “i ulări A a sate pe tru Forțe Aerie e. A eastă i stituție oferă î preze t spe ializări la i el li e ță î a age e tul siste elor de ra hetă și artilerie a tiaeria ă, a age e t î a iație și a age e t trafi aeria , respe ti spe ializări la i el asterat, u u total de peste de lo uri/a . Î sfera pri ată, fu țio ează la ţrașo A eri a Hotel A ade Ro a ia, î fii țată î a ul , pri a spe ializată î a age e t hotelier, u progra e de li e ță și asterat, U i ersitatea George ţarițiu , u progra e de li e ță și asterat î drept și știi țe e o o i e, U i ersitatea “piru Haret ţu urești, u progra e de studiu î știi țe juridi e, e o o i e și ad i istrati e, psihologie și știi țele edu ației, pre u și U i ersitatea Crești ă Di itrie Ca te ir ţu urești, u progra e de li e ță și asterat î știi țe e o o i e. Nu ărul de stude ți î registrat la u i ersitățile pri ate a s ăzut u ir a % față de a ul , p ă la ir a . î preze t. Figura 7.25 - Rata a a do ului ș olar pe i eluri de i struire, la i el județea , regio al și județea , î perioada 2010-2014

“ursă: I stitutul Națio al de “tatisti ă Co for datelor IN“, rata a a do ului ș olar di județul ţrașo este superioară ediei ațio ale pe tru toate i elurile de studii și a res ut î perioada -2013 în cazul învăță tului gi azial și li eal. A a do ul și a se teis ul ș olar su t spe ifi e ai ales o u ităților săra e de ro i di )o a Metropolita ă, respe ti “ă ele, Tărlu ge i, ţudila, Criz a , Prej er, Vul a . Î ederea pre e irii și a reducerii amplorii acestui fe o e , a fost i ple e tat Progra ul „A doua șa să î ai ulte u ități de î ăță t di ţrașo Ș oala Gi azială r. , Codlea Ș oala Gi azială r. , R ș o Ș oala

275 IHS Romania_august 2016

Gi azială r. , “ă ele Ș oala Gi azială r. , Criz a , Hăr a , Prej er, Vulcan. De asemenea, peste . de ele i au e efi iat de progra ele so iale ale Mi isterului Edu ației EURO , ţa i de Li eu, re hizite, ursă profesio ală, de o tarea tra sportului , toți ei di i lul pri ar și gi azial beneficiind de programul Laptele, Cor ul și Mărul. Ce trul Județea de Resurse și Asiste ță Edu ațio ală ţrașo dispu e de o rețea de de a i ete de asiste ță și de a i ete logopedi e, î adrul ărora fu țio ează de o silieri profesio ali, de logopezi și spe ialiști î e aluare și orie tare ș olară și profesio ală. A eștia au o siliat î a ul peste . de ele i, . de pări ți și . de adre dida ti e. De ase e ea, tre uie e țio at faptul ă î județ e istă peste de ele i u eri țe edu ațio ale spe iale. U itățile edu ațio ale o e e di )o a Metropolita ă upri de Palatul Copiilor di ţrașo , u de er uri și aproape . de opii î s riși, pre u și Clu urile Ele ilor di Codlea, u de er uri și peste 800 de copii, respectiv di R ș o -)ăr ești, u de er uri și aproape de opii. Clu urile sporti e ș olare di zo ă su t: ţrasso ia ţrașo de grupe și de ele i, la spe ializările as het, fot al, gi a sti ă, s hi , Di a o ţrașo de grupe și de ele i – handbal, judo, lupte libere, tenis de p , „Di a o R ș o de grupe și de ele i – s hi , la are se adaugă u urile li eului di Predeal (14 grupe – de ele i, spe ializarea s hi , a Li eului u Progra “porti di ţrașo grupe cu 130 de ele i, atletis , olei, pati aj artisti , s ri ă, ha d al și a Colegiului Teh i de Tra sporturi ţrașo grupe u ele i, lupte gre o-romane). Î a ul , ele ii rașo e i au o ți ut de pre ii la de oli piade ș olare, dar și la o petiții sporti e, a eștia fii d o preze ță aproape per a e tă pe podiu ul a ifestărilor de profil. La i elul u i ipiului ţrașo și a zo ei sale etropolita e e istă u u ăr are de fur izori pu li i și pri ați de for are profesio ală, o te t î are, doar î a ul , au fost autorizați oi fur izori, u progra e și . de sesiu i de e a i are, o for datelor AJPI“. Di tre fur izorii pu li i se re ar ă CRFPA ţrașo , u o ofertă largă de ursuri de i ițiere, perfe țio are, spe ializare și alifi are în peste de o upații di diferite do e ii, AJOFM ţrașo , are oferă lu ar -10 cursuri gratuite pentru șo eri, de la ele de alifi are, la ele de spe ializare și perfe țio are, dar și Ca era de Co erț și I dustrie ţrașo , Ca era Agri olă Județea ă, Casa Corpului Didactic. În sfera ONG, sunt autorizate Filiala ţrașo a “o ietății de Cru e Roșie, ONCR, FPIMM, Fu dația Visio World, et ., iar î ediul pri at se re ar ă “.C. Cursuri ţrașo e e de Turis “.R.L., “.C. Ultra “e urit “.R.L., “.C. Dal Fi a e S.R.L., S.C. Astra U i ersala “.R.L., “.C. Al ar Ho e “.R.L., “.C. Ad Auto Total “.R.L. et ., la are se adaugă ursurile orga izate de e tități autorizate î alte județe. Î pofida ofertei foarte ogate de ursuri de for are, u ărul parti ipa ților se e ți e destul de s ăzut, i teresul fii d ai ridi at pe tru ursurile gratuite oferite de AJOFM, CRFPA sau de ătre alți fur izori are au a esat fi a țări era ursa ile. Nu ărul total de adre dida ti e are lu rau î u itățile de î ăță t di )o a Metropolita ă ţrașo era, î a ul , de . . î u i ipiul ţrașo , di tre are î reșe, î î ăță tul preș olar, î el pri ar, . î el gi azial, 1.104 în cel liceal, 19 în cel profesional, 51 în cel postliceal și 764 în cel superior. Față de a ul , se re ar ă o s ădere a u ărului de adre dida ti e u , %, o te t î are u ărul ediu de ele i/ adru dida ti a s ăzut de , la , . Co for e ide țelor I“J ţrașo , % di adrele dida ti e di județ su t titulari a gajați pe perioada edeter i ată, % su t a gajate pe perioadă deter i ată, % su t adre aso iate, persio ate sau angajate în alt sector, iar 3% au studii în alte specialități. Cele ai ari pro le e u asigurarea e esarului de adre dida ti e se î registrează î lo alitățile rurale, dar și î u ele orașe i i di jurul 276 IHS Romania_august 2016

ţrașo ului, auza pri ipală fii d ti pul și a ii alo ați pe tru pra ti area a etis ului, pro le ele cu de o tarea tra sportului, dar și aza aterială î e hită sau i elul s ăzut de salarizare pe tru ei proaspăt i trați î siste . Casa Corpului Dida ti ţrașo a fost foarte a ti ă î derularea u or progra e de for are profesio ală o ti uă pe tru perso alul dida ti di județ, la are au parti ipat î a ul peste % di tre a eștia, u pro e t si ilar tre d și pri pro esul de perfe țio ale defi iti at, e hi alare, gradul I, II . Di tre cadrele didactice care au beneficiat de servicii de formare o ti uă, doar % au pro e it î să di ediul rural. Figura 7.26 - Nu ărul de adre dida ti e di )o a Metropolita ă ţrașo , pe i eluri de i struire, î și

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Î

eea e pri ește i frastru tura edu ațio ală de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo , a easta upri dea la i elul a ului ur ătoarele ele e te o po e te siste pu li și pri at, toate nivelurile de studii):  . de săli de lasă, a i ete ș olare și a fiteatre . î u i ipiul ţrașo ;  de la oratoare ș olare î u i ipiul ţrașo ;  de săli de gi asti ă î u i ipiul ţrașo ;  ateliere ș olare î u i ipiul ţrașo ;  de tere uri de sport î u i ipiul ţrașo ;  1 bazin de înot dida ti î u i ipiul ţrașo ;  9.509 de PC-uri î s op edu ațio al . î u i ipiul ţrașo . Î

o parație u a ul , se o stată o reștere a u ărului de la oratoare ș olare u %, respe ti a u ărului de PC-uri cu 39,8%, în principal ca urmare a unui program guvernamental de dotare a u ităților de î ăță t u astfel de teh i ă de al ul. Pe de altă parte, u ărul de săli de lasă și de a i ete ș olare a s ăzut u , %, el al atelierelor ș olare u , %, el al sălilor de gi asti ă u 12,9%, iar el al tere urilor de sport u , %, ai ales a ur are î hiderii sau restru turării u or u ități

277 IHS Romania_august 2016

ș olare di auza s ăderii u ărului de ele i, a de li ului î ăță retro edării u or lădiri et .

tului teh i și profesio al, a

În acest context, u ărul ediu de ele i pe sală de lasă a s ăzut de la , î , la , î , tre d des res ător are a o ti ua pro a il și î ur ătorii a i, de re e e rata atalității a ati s alori i i e istori e după , și are a o du e la restru turarea rețelei de u ități pu li e. Cei ai ulți ele i/sală de lasă se î registrează î o u a Vul a , , ţudila , și î u i ipiul ţrașo , ,î ti p e ei ai puți i î “ petru și Hăl hiu – sub 20. Figura 7.27 - Dinamica infrastructurii edu ațio ale de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo , î perioada 2007-2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Datele ole tate î a ul de Mi isterul Edu ației, pe ază de hestio ar tra s is fie ărei u ități de î ăță t di județ, u pri ire la e esarul de i estiții î i frastru tura edu ațio ală pe tru perioada 2014, i di ă faptul ă, î pofida i estițiilor realizate di diferite surse de fi a țare î e er ițiul de progra are a terior, ele ai ulte grădi ițe, ș oli și li ee e esită i estiții supli e tare pe tru a asigura o diții de lu ru și de studiu orespu zătoare. A aliza răspu surilor la a este hestio are i di ă ur ătoarele rezultate:  % di tre u itățile ș olare u su t orespu zător dotate pe tru situații de urge ță uși și s ări de i e diu, dete toare de fu , alar e et . ;  % u au a operișuri și ferestre sigilate;  fu țio ează î lădiri are u su t reziste te la utre ure î ţrașo , Cristia , Codlea, Hăr a , Prej er și R ș o ;  9 nu au te peratură o sta tă î lădire ţrașo , “ă ele, Vul a și )ăr ești ;  u au toalete o e tate la a alizare sau fosă septi ă ţrașo , Feldioara ;  u au toalete de di e siu i orespu zătoare pe tru ele i ţrașo , Feldioara, Prej er ;  u au te peratură i terioară ade ată ţrașo , “ă ele ;  au lase suprapopulate ţrașo , “ă ele, Tărlu ge i, Vul a ;

278 IHS Romania_august 2016

        

au lase u o ilier i ade at ţrașo , Codlea, Feldioara, Hăr a , Prej er, “ă ele, “ petru, )ăr ești ; au a ti e sau spații de pregătire a hra ei i ade ate ţrașo ; fu țio ează î lădiri suprapopulate ţrașo , Codlea, Vul a , ţudila, Hăr a , R ș o , “ă ele, )ăr ești ; 25 nu au conexiune la Internet; u au toată t plăria de tip ter oizola t ţrașo , Hăr a , “ă ele, Prej er, Feldioara ; 58 u au pereții izolați; au toalete e terioare Feldioara, Hăl hiu, Prej er ; are toaletă fără apă ure tă Feldioara ; u dispu de săli de sport ţrașo , ţod, ţudila, Codlea, Vul a , Feldioara, Hăr a , Prej er, Tărlu ge i, “ă ele, “ petru, Hăl hiu, )ăr ești .

Alte defi ie țe o statate au fost legate de lipsa sau i sufi ie ța spațiilor pe tru profesori, i liote i, studiu al ele ilor sau i for ati ă, a ti e, a fa ilităților pe tru a esul persoa elor u diza ilități, a computerelor pentru cadre dida ti e și ele i, a fo dului de arte și a aterialelor dida ti e, a la oratoarelor și a e hipa e telor și o su a ilelor pe tru a estea et . . . . Să ătate și ser i ii

edi ale

Durata edie a ieții lo uitorilor județului ţrașo a res ut, î perioada 2007-2014, de la 73,4 la 76,6 ani, situându-se peste edia ațio ală , a i și regio ală de a i . De altfel, ţrașo ul o upă lo ul IV la i el ațio al î topul județelor u ea ai are spera ță de iață după V l ea, ţu urești și Cluj, a esta fii d rezultatul gradului ridi at de ur a izare și a a esului ai fa il la ser i ii edi ale spe ializate și de alitate, fur izate at t î se torul pu li , t și pri at. Figura 7.28 - Durata

edie a ieții a i , la i el ațio al, regio al și județea , pe se e, î și

edii de rezide ță și

279 IHS Romania_august 2016

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Pe se e, se re ar ă faptul ă fe eile au o spera ță de iață se ifi ati ai ridi ată de t a ăr aților , a i, față de , a i , iar pe edii de rezide ță populația di ediul ur a trăiește î edie u , ani mai mult decât cea din mediul rural (77, a i, față de , a i . Toate a este alori su t ridi ate î o te t regio al și ațio al, dar se situează u ir a a i su edia U.E. – 28. ţolile aparatului ir ulator reprezi tă pri ipala auză de de es la i el județea , % di u ărul total de de ese di , ur ate de tu ori , % , afe țiu ile aparatului digesti , % , leziu i trau ati e și otră iri , % și ele ale aparatului respirator , % . Î o parație u edia regio ală și ațio ală, se o stată o po dere ai ridi ată a de eselor pro o ate de afe țiu i o ologi e și ult ai redusă î azul elor deter i ate de afe țiu i respiratorii. Î eea e pri ește rata or idității, a easta este î reștere la ajoritatea afe țiu ilor, ai ales pe fo dul î ătr irii de ografi e și a pre e ției i sufi ie te. Cele ai fre e te afe țiu i su t ele de hiperte siu e arterială, dia et zaharat, ţPCO, oală is he i ă, tul urări psihi e, ul er gastri , tu ori et . Di tre a estea, se re ar ă i ide ța tot ai ridi ată a afe țiu ilor o ologi e, cu peste 2.000 de cazuri noi/an, cele mai multe fiind cancere bronho-pulmonare, de sân, colo-re tale, de ol uteri și de prostată. Figura 7.29 - Nu ărul de de ese di județul ţrașo , pe pri ipalele auze de de es, î perioada 2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online I frastru tura

edi ală upri de ur ătoarele tipuri de u ități:

280 IHS Romania_august 2016

Tabel 7.30 - I frastru tura edi ală e iste tă la i elul )o ei Metropolita e ţrașo , î a ul Tipul u ității edi ale Nu ăr total de Proprietate Proprietate u ități pu li ă pri ată Spitale 21 10 11 Ambulatorii de specialitate 9 7 2 Ambulatorii integrate spitalelor 10 8 2 Policlinici 12 1 11 Dispensare medicale 2 2 0 Ce tre de să ătate i tală 2 2 0 Sanatorii balneare 1 1 0 U ități edi o-sociale 1 1 0 Centre medicale de specialitate 2 0 2 Ca i ete edi ale de edi i ă 6 0 6 ge erală Ca i ete edi ale ș olare 68 68 0 Ca i ete edi ale stude țești 2 2 0 Cabinete medicale de familie 253 242 11 Cabinete stomatologice 313 22 291 Cabinete medicale de specialitate 201 16 185 Farmacii 192 10 182 Puncte farmaceutice 9 4 5 Depozite farmaceutice 14 0 14 Laboratoare medicale 81 52 29 La oratoare de teh i ă de tară 58 0 58 Centre de transfuzie 1 1 0 Alte tipuri de cabinete medicale 7 7 0 Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Î o parație u a ul , se o stată restru turarea siste ului pu li de ser i ii edi ale, pri î hiderea “pitalului Mu i ipal “ă ele, dar și pri redu erea u ărului de paturi la ajoritatea spitalelor de stat, desfii țarea u or a i ete sto atologi e etc. În schimb, sistemul privat s-a dezvoltat continuu, ţrașo ul o up d lo ul II după ţu urești la ifra de afa eri ge erată de spitale, li i i, a i ete, laboratoare, farmacii etc. Di pu t de edere teritorial, se o ser ă o o e trare a ser i iilor medicale specializate în municipiul ţrașo , u de su t fur izate ser i ii de urge ță și de asiste ță spe ializată pe tru toate tipurile de afe țiu i, î ti p e î orașele “ă ele, R ș o , Ghi a , Predeal și î o u ele di )o a Metropolita ă se asigură doar ser i ii î a ulatoriu și î a i etele medicilor de familie, în acestea neexistând spitale ge eraliste. U aspe t poziti este î să faptul ă toate o u ele di areal e efi iază de ser i iile edi ilor de fa ilie și ale far a iilor pri ate, u ele di tre a estea a d hiar și a i ete sto atologi e ţod, ţudila, Cristia , Feldioara, Hăl hiu, Hăr a , Prej er, “ petru, Vul a sau de spe ialitate Hăl hiu, Prej er . Nu ărul total de paturi î spitale de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo a aju s, în anul 2014, la 3.438, di tre are . î se torul pu li și î el pri at. Față de a ul , u ărul de paturi di siste ul pu li a s ăzut u , %, s ădere are a fost î să o pe sată de dez oltarea spitalelor și li i ilor

281 IHS Romania_august 2016

private. Din totalul paturilor de spital, . la are dista ță de )ăr ești , Vul a

% di total su t o e trate î u i ipiul ţrașo , ur at , Predeal , “ petru și Codlea .

U itățile edi ale u paturi di siste ul pu li de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo su t: 1) Spitalul Cli i Județea de Urge ță Brașo – di su ordi ea CJ ţrașo , este ea ai i porta tă și ai o ple ă u itate edi ală di județ, fii d î adrată î ategoria a II-a. Acesta are un u ăr de de se ții și o parti e te, di tre are u ele u i e î județ și hiar u deser ire i roregio ală de e . ardiologie i ter e țio ală, ATI oro arie i, hirurgie a ilo-fa ială, as ulară, tora i ă, plasti ă, euro hirurgie, he atologie, oftal ologie, efrologie, endocrinologie, alergologie și i u ologie, urologie, tra spla t re al, edi i a u ii et . , u u u ăr total de paturi. “pitalul dispu e de stațio are Ce tral, Astra, Tra torul, Marzes u, Oncologie), de 2 blocuri operatorii, 4 farmacii, un ambulatoriu integrat cu 31 de cabinete, un a ulatoriu pe tru sporti i, u ser i iu de edi i ă legală, u e tru județea de dia et, laboratoare etc. 2) Spitalul de Psihiatrie și Neurologie Brașo – di su ordi ea CJ ţrașo , dispu e de se ții de eurologie, psihiatrie și re uperare, u u u ăr total de paturi. La a estea se adaugă u Ce tru de “ă ătate Mi tală u “tațio ar de )i, A ulatoriu I tegrat, La oratoare, Far a ie, “ală de psihoterapie, a i et de o siliere, de trata e t, de terapie o upațio ală și ergoterapie pentru to i odepe de ți. A estea fu țio ează î ai ulte lo ații di ţrașo de paturi , Vul a de paturi și )ăr ești de paturi , ulti ele două asigur d ser i ii de terapie o upațio ală, ergoterapie și artterapie. 3) Spitalul Cli i de O streti ă și Gi e ologie ”Dr. I.A. S âr ea” Brașo – di su ordi ea CJ ţrașo , dispu e de se ții de o streti ă-gi e ologie, eo atologie și ATI, o parti e te de gi e oo ologie, trata e tul i fertilității, o streti ă patologi ă, edi i ă ater o-fetală, lo operator, far a ie, a i et de pla ifi are fa ilială, la oratoare, a ulatoriu i tegrat – reunind 275 de paturi. 4) Spitalul de P eu oftiziologie Brașo – di su ordi ea CJ ţrașo , dispu e de se ții și o parti e te Tţ adulți și opii, u de paturi, o parti e t de pri iri urge țe, far a ie, la oratoare, o parti e t de e dos opie ro și ă, de asiste ță so ială, de e aluare edi ală, dispe sare la ţrașo și “ă ele, A ulatoriu I tegrat. 5) Spitalul Cli i de Copii Brașo – di su ordi ea CJ ţrașo , dispu e de se ții de pediatrie, hirurgie pediatri ă, ATI, psihiatrie, u o parti e te de hirurgie plasti ă, ORL, fizioterapie et . – totaliz d de paturi. “pitalul dispu e și de lo operator, far a ie, la oratoare, e tru de să ătate i tală, A ulatoriu I tegrat, e tru regio al de u o is idoză et . 6) Spitalul de Boli I fe țioase Brașo – di su ordi ea CJ ţrașo , dispu e de se ții de oli i fe țioase adulți și opii, o parti e t HIV/“IDA, ATI – u paturi, la are se adaugă o parti e t de pri iri urge țe, la oratoare et . 7) Spitalul Ge eral CF Brașo – din subordinea Ministerului Transporturilor – dispune de 115 paturi î se țiile și o parti e tele de edi i ă i ter ă, hirurghie, reu atologie, dia et, ardiologie, eurologie, ORL, ATI, la are se adaugă o parti e tul de pri iri urge țe, lo ul operator, unitatea de transfuzii, farmacia, laboratoarele, ambulatoriul integrat etc. 8) Spitalul Militar de Urge ță ”Regi a Maria” Brașo – di su ordi ea Mi isterului Apărării Națio ale, dispu e de de paturi î se ții și o parti e te, la are se adaugă u compartiment de primire a urge țelor, u a ulatoriu i tegrat, la oratoare, far a ie et . 9) Spitalul Orășe es ”Dr. Caius Ti eriu Spâr hez” )ăr ești – din subordinea Consiliului Local )ăr ești, dispu e de de paturi î adrul se țiilor și o parti e telor de edi i ă i ter ă, geriatrie, o streti ă-gi e ologie, ardiologie, p eu ologie, pediatrie, ATI, hirurgie ge erală, ORL, oftal ologie, eo atologie, re uperare et . A esta dispu e și de o u itate de pri ire a 282 IHS Romania_august 2016

urge țelor, de lo operator, a ulatoriu i tegrat, la oratoare, a i et de pla ifi are fa ilială, far a ie, a i et ș olar et . 10) Spitalul Municipal Codlea – di su ordi ea Co siliului Lo al Codlea, are se ții și o parti e te de edi i ă i ter ă, reu atologie, ro i i, pediatrie, î grijiri paleati e – cu un total de 65 de paturi, î regi de spitalizare o ti uă, dar și de zi. “pitalul dispu e de far a ie, sală de operații, la oratoare, a ulatoriu i tegrat și u itate de pri ire a urge țelor. La a estea se adaugă alte două u ități u paturi u profil spe ial, respe ti : 1) Sanatoriul de Nevroze Predeal – u i ul u a est profil di Ro ia, se află î su ordi ea Mi isterului “ă ătății și dispu e de de lo uri î se țiile și o parti e tele de psihiatrie, re uperare, psihoterapie, psihologie, terapie o upațio ală. A esta dispu e de pavilioane separate pe tru fe ei și ăr ați, de edi i, psihologi și spe ialiști î re uperare, pa ie ții pro e i d di toate județele țării. 2) U itatea de Asiste ță Medi o-So ială de P eu oftiziologie Sâ petru – este o fostă se ție a Spitalului de Pneu oftiziologie ţrașo și a fost î fii țată î a ul , î su ordi ea Co siliului Județea , u s opul de a oferi ser i ii edi ale și so iale i tegrate persoa elor u afe țiu i p eu ologi e. U itatea are de lo uri orga izate î saloa e, a i ete, sală festi ă, lu de a ti ități re reati e, sală de ese, u ătărie și dispu e de edi i, psiholog, asiste t so ial. Figura 7. 31 - Nu ăr paturi î spitale

283 IHS Romania_august 2016

eea e pri ește spitalele și li i ile pri ate are oferă ser i ii de spitalizare o ti uă și de zi, pot fi e țio ate:  “pitalul CLINICCO ţrașo spe ializat î ardiologie i ter e țio ală, hirurgie ardio as ulară, ortopedie, re uperare edi ală și sporti ă ;  “pitalul “f. Co sta ti ţrașo spe ialități hirurgi ale și edi ale di erse, ATI);  “pitalul MedLife ţrașo spe ialități hirurgi ale și edi ale di erse, ATI ;  Cli i a „E a ţrașo o streti ă-ginecologie, neonatologie);  Cli i a „Ne Medi s ţrașo p eu ologie, edi i ă i ter ă, alergologie-imunologie, cardiologie);  Cli i a „VitalMed Ce ter ţrașo rea ilitare edi ală, edi i ă i ter ă, eurologie ;  “pitalul Hospi e Casa “pera ței ţrașo î grijiri paleati e ;  Ce trul Medi al U irea / Regi a Maria ţrașo o streti ă-ginecologie, neonatologie pediatrie, ATI);  Cli i a O o Card ţrașo o ologie ;  “pitalul „“a te Vie ţrașo hirurgie ge erală, hirurgie plasti ă, ATI, re uperare, edi i ă i ter ă, endocrinologie).  “pitalul de Re uperare Medi ală Maria “ petru re uperare . Tabel 7.32 – Nu ăr de paturi î spitale

MUNICIPIUL ţRAŞOV Proprietate pu li ă Proprietate pri ată MUNICIPIUL CODLEA MUNICIPIUL “ĂCELE ORAŞ PREDEAL ORAŞ )ĂRNEȘTI SÂNPETRU VULCAN

2009 2550 2450 100 90 95 0 260 0 145

2010 2296 2187 109 75 81 30 245 0 145

2011 2419 2228 191 40 0 30 265 0 145

2012 2483 2228 255 50 0 30 252 0 145

Sursa : A uarul teritorial al județului ţrașo

2013 2666 2233 433 65 0 30 265 0 145

2014 2671 2237 434 65 0 15 280 32 155

-2014

Chiar da ă )o a Metropolita ă ţrașo o e trează peste . de paturi de spital, adi ă % di ele e iste te î județ și % di ele e iste te la i el regio al, tre uie a ut î edere faptul ă a estea u deservesc doar cei peste 400.000 de locuitori ai zo ei etropolita e, î o dițiile î are a u ite spitale spe ializate de e . ele de oli i fe țioase, p eu oftiziologie, eurologie și psihiatrie, o streti ă și gi e ologie , dar și a u ite se ții ale “pitalului Cli i Județea de Urge ță, au o adresabilitate ce depășește li itele județului, fără a lua î o siderare u ărul are de turiști e izitează a ual zo a. Cu ulati , a easta î sea ă peste il. de pote țiali pa ie ți a ual. Î a este o diții, doar “pitalul Cli i Județea de Urge ță ţrașo a î registrat î u u ăr de . pa ie ți i ter ați, la are sau adăugat alți . o sultați î a ulatoriu. Î pofida di ersității ser i iilor edi ale fur izate la i el etropolita , ţrașo ul u dispu e de i io u itate edi ală de ategoria I, a estea fii d lo alizate î e trele u i ersitare u tradiție ţu urești, Cluj-Napo a, Iași , i doar de u ități de ategoria a II-a “pitalul Cli i Județea de Urge ță, “pitalul Cli i de Copii, “pitalul Cli i de O streti ă-Gi e ologie, “pitalul de Psihiatrie și Neurologie, “pitalul de ţoli 284 IHS Romania_august 2016

I fe țioase , a III-a “pitalul Militar de Urge ță Regi a Maria , de ategoria a IV-a (spitalele din Codlea și )ăr ești, “pitalul Ge eral CF ţrașo , “pitalul “f. Co sta ti și de ategoria a V-a (Sanatoriul de Ne roze Predeal, “pitalul de P eu oftiziologie, spitalele pri ate , a estea a d o ga ă ai puți o ple ă de ser i ii edi ale. Di a eastă auză u u ăr î se at de pa ie ți di zo ă are e esită o sultații și i ter e ții ai o ple e se î dreaptă î ă ătre li i ile u i ersitare di Capitală, T rgu Mureș sau Cluj-Napoca. Co siliul Județea ţrașo alo ă a ual peste il. de Euro pe tru ele u ități edi ale di su ordi ea sa î ederea realizării de i estiții, la are se adaugă fo duri de la ugetul de stat și e ituri proprii ale spitalelor, î să a este su e su t i sufi ie te pri raportare la pro le ele o ple e u are se o fru tă a este u ități edi ale, are au o i frastru tură și o dotare defi itară. Pri tre proie tele de i estiții pre ăzute pe tru perioada la i elul u ităților edi ale di su ordi ea CJ ţrașo se u ără:  î fii țarea u ui A ulatoriu I tegrat la “pitalul de ţoli I fe țioase;  e ti derea “pitalului Cli i Județea de Urge ță, pri o stru ția u ei oi lădiri, î ederea găzduirii tuturor stațio arelor î a eeași lo ație;  rea ilitarea, oder izarea și dotarea UPU și a A ulatoriului I tegrat al “pitalului Cli i Județea de Urge ță;  efi ie tizarea e ergeti ă a Corpului H al “tațio arului Ce tral, al Pa ilio ului Astra și al Pa ilio ului Tractorul – “pitalul Cli i Județea de Urge ță;  reparații apitale la lădirea UAM“ “ petru;  e ti dere, oder izare și dotare A ulatoriu I tegrat al “pitalului de P eu oftiziologie;  o solidarea și efi ie tizarea e ergeti ă a lădirii “pitalului Cli i de Copii;  oder izarea, rea ilitarea, e ti derea și e hiparea ser i iilor edi ale ale “pitalului Clinic de Copii;  fi alizarea lu rărilor la Corpul Ve hi al “pitalului Cli i de O streti ă-Gi e ologie i estiție de peste il. de Euro, realizată u fo duri ale ţă ii Mo diale ;  fi alizarea lu rărilor de oder izare a orpului ţ al “pitalului Cli i Județea de Urge ță i estiție î urs, realizată u fo duri proprii ale CJ ;  î fii țarea u ui Ce tru Regio al pe tru Arși, a u ei se ții de Radioterapie și a u ei U ități pe tru A ide te Vas ulare A ute la “pitalul Cli i Județea de Urge ță;  dotarea u aparatură și i stru e te edi ale a tuturor u ităților spitali ești. De ase e ea, Pri ăria Codlea are î edere rea ilitarea, oder izarea și efi ie tizarea “pitalului Mu i ipal, i lusi î ederea a e ajării de a i ete de edi i ă de fa ilie, de stomatologie etc. Pri ăria )ăr ești a o ti ua, de ase e ea, i estițiile î spitalul di lo alitate, ai ales î eea e pri ește dotarea u aparatură oder ă. Perso alul edi al de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo upri dea, î a ul , u u ăr de . de edi i di tre are edi i de fa ilie , sto atologi, de far a iști și . de adre edii. Î o parație u a ul , se o stată o reștere u % a u ărului de edi i, u % a u ărului de sto atologi, u % a u ărului de far a iști, respe ti o s ădere u % a cadrelor medii. Creșterea u ărului de adre edi ale u studii superioare este rezultatul e lusi al dez oltării siste ului de ser i ii edi ale pri ate, î o dițiile î are siste ul pu li de să ătate se o fru tă u o riză a ută de edi i și asiste ți, pe fo dul igrației ătre u itățile pri ate, dar și a igrației ătre alte e tre edi ale di țară sau străi ătate.

285 IHS Romania_august 2016

U itățile spitali ești di )o a Metropolita ă ţrașo se o fru tă u o flu tuație ridi ată a perso alului, ele ai ari pro le e fii d la i elul asiste ților, dar și a perso alului au iliar i fir ieri, î grijitori et . , are igrează ătre spitalele pri ate des hise î ţrașo sau î străi ătate, pe fo dul i elului redus de salarizare, al supraî ăr ării și al o dițiilor de lu ru eatra ti e. Defi it e istă și î r dul edi ilor, de e e plu al elor ș olari. Figura 7.33 - Nu ărul adrelor

edi ale di )o a Metropolita ă ţrașo , pe for e de proprietate, î perioada 2007-2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online Asiste ța edi ală de urge ță prespitali eas ă este asigurată de ătre “er i iul de A ula ță ţrașo î parte eriat u e hipajele de pri ajutor ale I spe toratului pe tru “ituații de Urge ță Țara ţ rsei al județului ţrașo , pre u și u “MURD. Î adrul “er i iului de A ula ță Județea fu țio ează stația e trală ţrașo și su stațiile Poia a ţrașo , Predeal, Codlea, R ș o , )ăr ești și “ă ele. Chiar da ă are o dotare satisfă ătoare u a ula țe, “er i iul se o fru tă u u defi it i porta t de perso al, astfel ă 6- e hipaje tre uie să răspu dă la o edie de de soli itări pe zi. “MURD ţrașo a fost î fii țat î și dispu e de e hipaje de pri ajutor î ţrașo , )ăr ești și Predeal u de e istă și u ități I“U , existând planuri pentru extinderea a estora și î Poia a ţrașo , zo ă u ulte soli itări di partea turiștilor. Figura 7.34 - I frastru tura și perso alul

edi al de la i elul polilor de reștere, în anul 2014

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online 286 IHS Romania_august 2016

În comparație u eilalți poli de reștere di Ro ia, u i ipiul ţrașo o upă pe ulti ul lo î eea e pri ește u ărul total de edi i, respe ti a tepe ulti ul lo la u ărul de paturi de spital, fii d depășit de e trele u i ersitare u tradiție și are deservesc teritorii mai extinse, precum Cluj-Napoca, Iași, Ti ișoara sau hiar Craio a. Cu toate a estea, spera ța de iață a populației ţrașo ului este depășită doar de orașele Cluj-Napo a și ţu urești. 1.7.4. I frastru tura ulturală Majoritatea i stitu iilor ulturale de prestigiu su t o e trate î e trul istori al u i ipiului ţraşo , fii d î ad i istrarea autorităților pu li e lo ale Co siliul Lo al ţrașo , Co siliul Județea ţrașo ațio ale și a i stituțiiilor de ult ţiseri a E a gheli ă, ţiseri a Ortodo ă, ţiseri a Ro a o-Catoli ă, Cultul Mozai . Pot fi e țio ate ur ătoarele i stuții ulturale de i teres județea /lo al:  Teatrul de repertoriu „“i ă Ale a dres u ,  I stitu ii uzi ale pre u Filar o i a și Opera ţrașo ,  Teatrul cu spe ta ole pe tru opii „Arle hi o ,  ţi liote a pu li ă şi i liote i ş olare. Î detaliu, i frastru tura ulturală a upri de ur ătoarele o ie ti e:

u i ipiului ţrașo și a elorlalte UAT di zo a

Tabel 7.35 - Infrastructura culturală a Profil

T 1

2 F 1

M 1

etropolita ă

u i ipiului ţrașo

I stituții culturale Teatre Teatrul dramatic Teatru de repertoriu a d Ia dispozi ie două săli: sala are, u de „“i ă lo uri, şi sala i ă “tudio ’ u o apa itate aria ilă, î tre şi de Ale a dres u locuri. Teatrul pentru Teatrul realizează și prezintă producții de spectacole de teatru de păpuși, opii „Arle hi o marionete și actori. Filar o i ă și Operă Filarmonica “o ietatea Filar o i ă di ţraşo Kro stadter Philhar o is he ţraşo Gesells haft a de utat a aso ia ie uzi ală a saşilor. Î pri ul său o ert a prezentat în data de 6 mai 1878, Uvertura la opera "Flautul fermecat" de W.A. Mozart și Simfonia a VI-a de L.v. ţeetho e . Filar o i a ţraşo orga izează î fie are a "Festi alul I ter a io al al Muzi ii de Ca eră, fii d unicul festival de acest gen din Europa. Opera ţraşo A fost î fii ată î a ul , su u ele de "Teatrul Muzi al ţraşo ". Au fost montate peste de titluri de opere, operete, uzi aluri şi spe ta ole de alet şi o stagiu e spe ială dedi ată opiilor. Muzee, ole ții și ase e oriale Bastionul Profil Istorie: Co struit î două etape, î tre a ii – şi – 1573, Țesătorilor după restaurarea di a ul , ţastio ul esătorilor îşi s hi ă desti a ia, de e i d uzeu. Î ep d di a ul urtea i terioară a de e it s e ă î aer li er pe tru spe ta ole de operă, pre ieră î peisajul ultural raşo ea . E pozi ia upri de două săli u ateriale do u e tare şi piese, î e pu ere li eră şi î itri e.

287 IHS Romania_august 2016

Casa Me orială Profil Memoriale: Casa "Ștefan Baciu" - secție de literatură a Muzeului "Casa "Ştefa ţa iu" Mureșenilor" - este primul muzeu consacrat memoriei unui român din diaspora. Clădirea a fost o struită î a ii – 1931 în stil modernist interbelic. Muzeul a fost inaugurat î iu ie și o upă u aparta e t la parter, o pus di trei săli u e pozi ia de ază şi depozitul de documente. La demisol sunt organizate irourile şi u depozit de ăr i, o ilier şi o ie te. Cole ia uzeală Profil Arta religioasă: Edifi iu goti t rziu, re o struit şi odifi at î se . al de argi tărie a XVIII-lea. Cole ia se o pu e di o ie tele de uz liturgi sau te ati ă Casei Parohiale religioasă u aloare istori ă şi patri o ială, folosite î tre ut de Evanghelice comunitatea Bisericii Negre. ţraşo Muzeul "Casa Profil Memoriale: Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai Mureşe ilor" fa iliei Mureșia u. A fost î fii at î a ul , pri do a ia fă ută de ur aşii fa iliei Mureşia u, a u ei foarte aloroase ole ii de mobilier, pi tură, s ulptură şi ai ales o arhi ă de o i esti a ilă aloare ulturală, u ăr d peste . de do u e te. Muzeul "Prima Profil Memoriale: Construit în 1495 complexul muzeal este format din mai Ş oală multe săli si lădiri: “ala de lasă "A to Pa ", “ala "Dia o ul Coresi", “ala Ro eas ă" "Cartea şi Cărturarii raşo e i", “ala "Cartea, fa tor de u itate a io ală", “ala u atră, Biserica "Sf. Nicolae", Muzeul "Ex-libris", Muzeul "Junii raşo e i", Muzeul "Tudor Ciortea". Muzeul Profil Etnografic: Atestat arheologic din sec. XIII-XIV, uzeul este adăpostit Ci iliza iei într-un important monument de arhitectură i ilă, repreze tati pe tru Urbane a tipologia spa iilor o er iale pu li e şi pri ate di oraşele tra sil ă e e ţraşo ului între sec. XVI-XIX. Muzeul deți e și spații pe tru e poziții te porare. Muzeul de Artă Profil Me oriale: Găzduit î tr-o lădire î stil se essio , realizată după ţraşo proie tul lui M. Wag er î a ul , adăposteşte î sălile de la etaj o Galerie Na io ală e reu eşte opere apar i d elor ai aloroşi artişti ro i. E pu erea ilustrează e olu ia artei ro eşti de la a o i ii tra sil ă e i di secolele XVII-XVIII p ă la rea iile u or artişti contemporani. Muzeul de Profil Etnografie: Muzeul este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Etnografie Tra sil a iei, i iliza ia o u ită ilor rurale di zo a ţra , Rupea, ara ţraşo Oltului şi ara ţ rsei. Î pa ilio ul e tral ţraşo este orga izată o e pozi ie per a e tă pri i d o î delet i ire o u ă tuturor zo elor et ografi e: eşteşugul esutului şi apli area lui fu io ală î orga izarea i teriorului şi în costumul popular. Muzeul Profil Istorie: Di , lădirea Casa “fatului găzduieşte Muzeul de Istorie Jude ea de al jude ului ţraşo . E pozi ia per a e tă a Muzeului Jude ea de Istorie Istorie ţraşo ţraşo : ţraşo – istorie, ultură, i iliza ie este orga izată î săli, cu . piese e puse î de itri e şi u o suprafa ă grafi ă totală desfăşurată de p pa ouri . E pozi ia este stru turată pe trei se toare: arheologie su sol , istorie edie parter , istorie oder ă etaj . Arhivele Profil Istori și Do u e tar: Arhi ele deți ele ai i porta te ole ții de Națio ale ale do u e te istori e di Ro a ia și zo a ţal a ilor e . pri ul do u e t Romaniei s ris î li a ro ă - o s risoare datată .

288 IHS Romania_august 2016

1 2

Muzeul Sporturilor ţrașo Centre Culturale Cercul Militar ţrașo Centrul cultural german Centrul cultural maghiar

Muzeul este deschis în clădirea bazei sportive Oli pia și prezi tă evoluția unor sporturi cu tradiție în oraș și județ (schi, tir, ciclism i.a.). Clădire i porta tă î peisajul ur a , su aspe t arhite to i , înalțată între cele două răz oaie o diale Pla a fu da e tală a fost așezată la 4 decembrie 1938). Sunt organizate evenimente și serate muzicale. Centrul este operațio al di și orga izează progra e ulturale, ursuri, stagii de pra ti ă pe tru stude ți. Dezvoltî proiecte culturale destinate promovării dialogului interetnic și conservării sau comunicării moștenirii culturale a minorităților, organizează proiecții de filme, expoziții, piese de teatru, întâlniri cu scriitori, dezbateri, la sări de arte. Fu țio ează î i i ta Colegiului Național U irea și orga izează ursuri de limba italiană pentru elevi, expoziții, audiții uzi ale, preze tări de fil e, întâlniri ale oamenilor de afaceri italieni și români. Ce trul orga izează e pozi ii de arte, te ati e și a i ersare, e pozi ii de artă și fotografie, î t l iri pe te e ulturale, ursuri î li a e gleză.

Centrul Cultural italian

Centrul cultural englez / British Council Centrul cultural Co struit î , desti at i ițial orga izării alurilor şi spe ta olelor de Reduta teatru şi uzi ă, dispu e astăzi de o sală u u u ăr de de lo uri desti ată spe ta olelor de teatru, uzi ă, da s, t şi pe tru o feri e şi la sări de arte sau di erse a ti ită i edu ati e. Comunitatea A ti ități ulturale, pro o area patri o iului ultural și istori . evreilor Comunitatea A ti ități ulturale, pro o area patri o iului ultural. ele ă Clubul cultural E e i e tele ulturale pri i d realitatea a eri a ă, dis uțiile pe diferite American teme sociale, întâlniri sociale și culturale. Alia ța fra eză A ti ități ulturale, î t l iri festi e, o ursuri și ursuri. filială Asociația Promovarea diverselor aspecte ale vieții din Japonia, a culturii tradiționale și japo eză contemporane, precum și a limbii japoneze. Musashino Universitatea Centrul ulti ultural orga izează a ti ități ulturale, festi aluri de poezie și Tra sil a ia fil , al u e de fotografie, e poziții. Grădina )oologi ă Grădi a “ituată î artierul Noua , grădi a zoologi ă se află î ijlo ul u ei păduri, )oologi ă ţraşo reprezenând u lo propi e pe tru pli are, itit și o ser at o arietate de reptile, păsări, a ifere. sursa: http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/seljud.asp?judet=Bra%2526%2523351%253Bov

7 8 9 10 11

12 GZ 1

Tabel 7.36 - I frastru tura ulturală a U.A.T di )o a Metropolita ă ţrașo , altele de t ţrașo I stituții Profil

u i ipiul

289 IHS Romania_august 2016

M 1

culturale Muzeu Muzeul Etnografic Hăr a

Muzeul, î fii țat î , u spriji ul pri ăriei, este a e ajat a o asă de gospodari, u ti dă şi trei odăi u de su t păstrate piese de port popular, lăzi de zestre, o ie te de o ilier, dar şi o i presio a tă ole ie de ouă î o deiate. Toate obiectele expuse în noul muzeu au fost adunate în timp de profesorul Adria Mi u, are este şi preşedi tele Aso ia iei Culturale "Vatra Hăr a ului". Piesele e puse pro i î deose i di ara ţ rsei, dar şi di ară. Cetatea ţiseri a E a gheli ă şi Cetatea ără eas ă su t u a sa lu arhite tural î ără eas ă patri o iul UNE“CO di . ţiseri a a fost o epută î , a d la ază Prejmer u pla î ru e grea ă u a side î heiate poligo al, a fost restaurată î perioada 1964-1970. În biseri ă este e pus el ai e hi tripti tra sil ă ea datat între 1450. )idurile Cetă ii au fost ridi ate î se olul al XV-lea de ătre lo uitorii ger a i. A fost o epută spre a ser i ca refugiu şi apărare pe tru popula ia satului pe ti p de răz oi. Este ea ai puter i ă etate ără eas ă fortifi ată o struită de olo iştii saşi î Tra sil a ia. Cetatea are două i i te. Cea pri ipală, de for ă ir ulară, are dia etrul de ir a şi a fost ridi ată după . A easta î o joară u u zid de o grosime i presio a tă, respe ti de . Pe zid se află, la a. î ăl i e, dru ul de strajă. O a doua i i tă, ai i ă de t ealaltă, este alipită ga gului oltit al por ii de i trare. )idul i i tei pri ipale este î tărit la e terior pri te a bastioa e. La i terior este ăptuşit u de ă ări dispuse pe trei şi patru i eluri, legate î tre ele pri s ări de le . Pe re uri, î a este ă ări se păstrau pro iziile lo uitorilor satului fie are fa ilie a ea ă ara sa proprie , care se refugiau î i i ta Cetă ii î ti pul asediilor. De ase e ea, zidurile incintei principale, flancate cu patru bastioane de artilerie circulare, erau pre ăzute u guri de tragere păstrate p ă astăzi. Î ai ulte î ăperi su t preze tate aspe te di ia a lo uitorilor etă ii. Di , î tregul a sa lu arhite tural este su patro ajul Fu da iei “aşilor Tra sil ă e i di Mü he . Peştera "Valea Peştera Valea Cetă ii a fost de larată )o ă aturală protejată de i teres Cetă ii", R ș o a io al şi o u e t al aturii. Peştera are o lu gi e totală de ir a , for ată di “ala Mare u o î ăl i e de peste şi apro i ati p dar şi o galerie se u dară a esi ilă doar pe urtă, u e hipa e t spe ializat şi u ghidaj. Pere ii peşterii su t î ge eral a operi i u s urgeri de al it. Peştera a avut într-o pri ă fază galeriile u plute u apă, oroziu ea lărgi d astfel spa iile, iar după tre erea la i el de urgere li er, eroziu ea a odelat şi pe erti ală. Peştera a fost des hisă pe tru pri a dată î , când o exploatare hidrauli ă a î depărtat u plutura are o astupă. Î u grup de ti eri di R ş o a reuşit să i tre pri a eastă des hidere şi a realizat u studiu o plex al peșterii, î a fost pu li ată s hi a şi des rierea peşterii avea 270 m). În u grup de speologi topografiază 7 dispuşi pe de i elare. Î şi se ai adaugă , respe ti , u o de i elare de , şi o dez oltare de . De la a eastă dată peştera a suferit u pro es o ti uu de distrugere datorită accesului necontrolat al vizitatorilor. Din 2010 a fost atri uită ustodia “C EM“ Ca e “RL, fii d des hisă pu li ului. “ăptă al ai i se orga izează o erte de uzi ă lasi ă sau jazz. Muzeul Clădirea este o u e t istori , atestată do u e tar î a ul . Ti p de trei

290 IHS Romania_august 2016

se ole a ser it a lo de str gere a dij elor. Î ti p, lădirea a suferit odifi ări, aspe tul a tual dat d di a ul . Di Casa Dij elor îşi pierde rolul i i ial, pri i d di erse desti a ii de utilitate pu li ă. Î a ul o u e tul este preluat de Muzeul Jude ea ţraşo , are orga izează î a ul pri a e pozi ie per a e tă, u profil i t istori o-etnografic. Din anul de i e filială a Muzeului de Et ografie ţraşo . Muzeul adăposteşte documente istori e, piese de port popular o ă es şi ea găies , o ie te e a i tes de ărăuşitul o a ilor să ele i, u elte, o ie te de uz as i , ostu e, re o stituiri de i terioare săteşti tradi io ale. Muzeul sătes Mi ul uzeu a fost fo dat de Aso ia ia "A asadorii )izi ului" î tr-o asă "Căsu a oferită de lo al i ul ţes hea Ni olae, la de a i de la de lararea lo alită ii Amintirilor", )izi drept „I stitu ie i ă al eo- i erală de ătre Mi isterul “ă ătă ii şi Zizin, com. Ocrotirilor So iale. “i gura î ăpere a uzeului este î păr ită î două zo e: Tărlungeni u a î are su t e io ate ele ai i porta te perso alită i di sat: )ajzo i Rab Istvan (1832 -1862) - el ai re u it poet al ea găilor di ara ţ rsei; Şipoş Ja os e ţere zki A a - 1926) - ele ra fe eie ea gău; ieromonahul Gherman Bogdan (1808 şi o s urtă istorie a ele rei sta iu i )izi - u de ara e eau două urse pe săptă ă, e adu eau u ureşte i la trata e t sau la odih ă. O ie tele e puse, fotografii de arhi ă, port a io al, o ie te di gospodariide ro i, ea găi şi ro i au fost colecționate de la localnici. Că i e și ase de ultură comuna Cristian comuna Feldioara o u a Hăl hiu comuna Crizbav o u a Tărlu ge i sursa: http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/seljud.asp?judet=Bra%2526%2523351%253Bov Etnografic “ă ele

C 1 2 3 4 5

Di pu t de edere al izitatorilor de uzee, u i ipiul ţrașo î registrează el ai are u ăr de izitatori di u ărul total al a estora î registrați î )o a Metropolita ă. Di a i a izitatorilor î perioada 2009este preze tată î ta elul ur ător. Tabel 7.37 - Di a i a izitatorilor î lădiri u fu țiu ea de uzeu î perioada -2014 UAT 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Jud. ţrașo 670862 406302 1060146 1085044 1165468 1400705 ţrașo 360067 318580 327134 510208 486256 597510 “ă ele 1095 887 1042 1416 R ș o 170234 46504 207997 60000 64000 46868 Prejmer 34125 46000 Țărlu ge i 15 14 12 22 120 130 sursa: A uarul Teritorial al Județului ţrașo - 2014

Figura 7.38 - Nu ărul de izitatori î

uzee la i elul zo ei

etropolita e ţrașo

291 IHS Romania_august 2016

sursa: A uarul Teritorial al Județului ţrașo

- 2014

Nu ărul de a gajați î uzee este i , î o parație u u ărul de izitatori. “ituația ea ai efa ora ilă o are u i ipiul ţrașo u de a gajați e a operă o arietate de do e ii te ati e și asigură ad i istrarea și fu țio area u ui u ăr de uzee. Tabel 7.39 - Personal angajat în muzee 2011 2012 2013 Jud. ţrașo 260 264 261 ţrașo 148 166 151 “ă ele 2 2 0 R ș o 4 10 10 Prejmer 0 0 3 Țărlu ge i 1 1 1 “ursa: A uarul Teritorial al Județului ţrașo

2014 316 193 0 10 3 1 - 2014

Biblioteci: Bibliotecile pu li e di )o a Metropolita ă ţrașo depi d ad i istrati şi fi a iar de autorită ile pu li e lo ale, u i ipii, orașe și o u e. “trategia de Dez oltare a “iste ului Jude ea de Biblioteci Publice (2014 – pu teză te a aspe te ese țiale:  ări ea ole iilor este î reştere, totuşi u se respe tă eri ele Legii i liote ilor î azul i liote ilor u i ipale, orăşe eşti şi o u ale. Creşterea ole iilor se realizează pe sea a do a iilor şi ai pu i a a hizi iilor oi, are este î des reştere dra ati ă.  su ele pre ăzute î ugetele lo ale pe tru a hizi ie arte, u u ele e ep ii ota ile, su t su eri ele legale;  pre ul ediu de a hizi ie al pu li a iilor a res ut per a e t, dar ugetul de a hizi ie a ră as la suma din anul precedent;  a esul la i ter et şi oile ser i ii o e e o du e la reşterea fre e tării i liote ilor;  perso alul este i sufi ie t, dar alifi at pri ursuri de perfe țio are. Biblioteca Jude ea ă George ţari iu ţraşo reprezi tă pri a i liote ă pu li ă raşo ea ă, fiind î fii țată î a ul . Este for ată di e trul i liografi , sala de le tură şi ediate ă, Casa ţaiules u u se iile e gleză, aghiară, legis, atalogare, periodi e, e ide ă, for are o ti uă, Filiala opii şi 292 IHS Romania_august 2016

ti eret și Filiala Ale a dru ţogda . Oferă u pa het de ser i ii la sediul di dul. Eroilor r. , dar și on-li e pri ser i iul atalog o -li e . ţi iote a, în ele patru săli de le tură deți e u fo d de carte de peste 280.000 volume. Î plus, î ep d di a ul a fost des hisă NFO“AL@ u a es la ouă calculatoare cu acces gratuit la internet. “e ția i pru ut are u fo d ariat de ărți, pre u și de al u e, partituri uzi ale, asete ideo și audio, e pot fi o sultate sau audiate î spații a e ajate și o ilate. U fo d aparte este repreze tat de Cole țiile “pe iale, î fii țate î , e upri d: arte e he ro eas ă și străi ă î li i (perioada 1502-1830), cataloage, manuscrise, publicații periodi e, ole ții de hărți e hi, ărți poștale și fotografii și ole ția de e -libris. (sursa: http://www.bjbv.ro/default.php) ţi liote a are și i i filiale des hise î artiere ale u i ipiului, o filială pe tru opii și ti eret, Ju ăriote a pe tru opii p ă la a i și o i liote ă Mo ilă. Orașele și o u ele di zo a etropolita ă deți i iote i u i ipale, orășe ești și pu li e î Codlea și “ă ele i liote ă u i ipală ; Ghi a , Predeal, R ș o , Rupea )ăr ești i liote ă oășe eas ă ; ţod, ţudila, Cristia , Criz a , Feldioara, Hăl hiu, Hăr a , Prej er, “ petru, Tărlu ge i, Vul a i liote ă pu li ă . “ursa: http://www.bjbv.ro/harta/hartaFrameset.html “trategia de Dez oltare a “iste ului Jude ea de ţi liote i Pu li e e țio ează oportu itatea i pli ării i liote ilor î ur ătoarele do e ii:  turism - pri i i ierea u or progra e de edu a ie turisti ă şi rearea de iti erarii î zo e o erge te pri a iu ea o u ă a ai ultor i liote i pu li e –ex. Ghimbav-Codlea sau Cristian-R ş o -Bran-Moieciu-Fundata - spriji i d eforturile ad i istra iei şi o u ită ilor;  edu a ia î do e iul teh ologiilor i for a iei, sti ul d i o a ia şi pregăti d o u itatea să fa ă fa ă eri elor so ietă ii i for a io ale - prin cursuri de i i iere î folosirea o puterului, incluzând toate ategoriile de rstă şi so io-profesio ale, orga izarea u ui festi al de ştii ă şi la orator de i o a ie, alături de eilal i parte eri edu a io ali – sus i d edu a ia per a e tă şi de i dez oltarea dura ilă, i telige tă şi i luzi ă;  i dustrii ulturale şi reati e pri sus i erea i i iati elor, a a trepre oriatului şi a ooperării a trepre oriale di do e iu ateliere şi lu uri de reati itate, orga izarea de o ursuri, testări de idei î la oratoarele de i o a ie ;  edu a ia pe tru prote ia ediului şi pro o area produ iei rurale lo ale pri i pli area î orga izarea ţursei agri ole, i for d, pro o d şi atrăg d parti iparea i ilor î trepri zători gra ie re elei de i liote i pu li e di jude . 1.7.5. E e i e te și a ti ități ulturale E e i e tele ulturale su t orga izate prepo dere t î u i ipiul ţrașo , fii d stru turate î Co erte, Festi aluri de C te e și Da suri, “pe ta ole și Fil e, T rguri, E poziții și la sări de arte și e enimente Lifestyle. O inventariere în perioada 2015prezi tă ur ătoarea o poziție: A. CONCERTE A ti e su t Opera ţraşo , Muzeul „Casa Mureşe ilor u spe ta olul săptă al Re italul de la ora , și “ala Patria u o erte si fo i e și re italuri săptă ale. ţiseri a Neagra este lo ul î are su t audiate o erte de orgă și e e i e te orga izate î preaj a săr ătorilor de Cră iu . Co ertele au

293 IHS Romania_august 2016

di erse te ati i î fu ție de age da orga izatorilor. Co ert, Poe ţalka i '' u O idiu Lipa Ță dări ă, Ro kstadt E tere e Fest - INDOOR Editio , Co ert de jazz, Co erte de Orgă et . . B. FESTIVALURI Festi alurile au te ati i ariate: de la uzi ă populară, folk sau de a eră, la ele de tip o edie sau de promovare a tinerelor talente (Festivalul Co urs de Muzi ă Populară pe tru Ti eri I terpre i ,,Flori î ara ţ rsei , Kro stadt Master Fest, Festi alul Mu to a ului, Festi al Folk și de C te e de Mu te, Festi al I ter ațio al de Muzi ă de Ca eră di adrul ediției Marile “erate Muzi ale, “TAND’UP FEST , Festivalul STAND-UP COMEDY șiI Pro o area Ti erelor Tale te, TRIţUTE Festi al, Festi al de uzi ă ROCK, ţOHEMIAN “QUARE, Festi alul de Cultură Ur a ă, TRAN“ILVANIA CORFE“T – Festival Coral I ter ațio al, Festi alul I ter ațio al de Teatru pe tru Copii „ARLECHINO – CARAVANA POVEŞTILOR , Festi alul de teatru „“ĂPTĂMÂNA COMEDIEI, ROCK“TADT EXTREME FE“T - INDOOR EDITION, Club ROCKSTADT și KRUHNEN MUSIK HALLE). C. SPECTACOLE ȘI FILME Cele ai a ti e lo ații: Teatrul “i ă Alexandrescu, Teatrul Arlechino, Teatrul Strada Aula Magna a Univ. “piru Haret. De ase e a, “ala Patria a Filar o i ii u de se orga izează, î di erse ediții, seri de fil , fil ult, seara fil ului europea , seara fil ului ro es , ger a și fra ez, japo ez, eh et . Cara a a TIFF la ţRAȘOV, Cara a a FILMELOR NEXT, DRACULA FILM FE“TIVAL, Festi alul de Fil Istori și TRE“ COURT“ FE“TIVAL di R ș o . D. TÂRGURI T rgurile ulturale desfășurate î di erse ediții su t de tip edu ațio al, de arte și uzi ă pre u RIUF ţrașo (Romanian International University Fair - RIUF este cel mai mare eveniment educațional din România și Sud-Estul Europei , T rgul I ter ațio al de Carte și Muzi ă ţrașo ţusi ess Park - Libris, Târg de Artă și Artiza at. T rgul de Toa a di )ăr ești, Zilele Comunei (pentru toate comunele componente ale zonei etropolita e , Cara a a Clătitelor la Prej er, Co urs de I o deiat Ouă, “ăr ătoarea Rozelor, Festi alul JOC MANIA la R ș o . E. EXPOZITII ȘI LANSĂRI DE CARTE Unele din locurile în care sunt orga izate astfel de e e i e te su t a ti e săptă al la: Muzeul de Artă, Muzeul de Et ografie, Muzeul Ci ilizației Ur a e și Muzeul Casa Mureșe ilor . La sări fre e te de carte au loc în Librăria St. O. Iosif. F. LIFESTYLE și Altele U se tor î reștere di pu t de edere al parti ipării poate fi e e plifi at pri Transylvania Wine Fair. Pot fi e țio ate și alte e e i e te pre u ursuri de origa i, ursuri de dez oltare perso ală, ursuri de ultură japo eză, ateliere de art-terapie pentru adulti, cursuri de da s, ursuri pe tru adulți pi tură, esteti ă, dese , ateliere de usut și o fe țio at păpuși . E e i e te ulturale di orașe și o u e di )o a Metropolita ă Brașo : Lo alitățile di )o a Metropolita ă orga izează festi aluri di are pot fi e țio ate: Festi alul SPIRITUL IERNII, organizat de Pri ăria şi Co siliul Lo al Feldioara - Centrul Cultural REDUTA, MAIALUL RÂȘNOVEAN, )ilele R ș o ului și Festivalul Ecvestru, OPEN DOORS TO HISTORY, Festi alul de Re o struire Istori ă di R ș o , ROCK“TADT EXTREME FEST, Festivalul Cavalerii Teutoni din Feldioara, Festivalul Drumul Pâinii, Balul Mestecenilor sau Maialul Rusaliilor, )ilele CRI“TIANULUI di o u a Cristia , Festi alul Pri ă erii di Codlea, 294 IHS Romania_august 2016

Festi alul ţerii și Doi a ţ rsei di orașul )ăr ești, ţaro k la ţiseri a fortifi ată Ghi a - Edi ia a VI-a a festivalului Musica Barcensis (2015), Festivalul dansului popular maghiar din Tara Bârsei în comuna Tărlu ge i. ţiseri ile di Hăl hiu, ţiseri a Fortifi ată Cristia , ţiseri a Fortifi ată Prejmer, Biserica Sf. Bartolomeu, ţiseri a fortifi ată Ghi a , ţiseri a E a gheli ă Hărman, ţiseri a E a gheli ă R ş o , Cetatea R ș o se u ără pri tre orga izatorii de evenimente. 1.7.6. Sport și agre e t I frastru tura sporti ă se o stituie di aze sporti e pe tru di erse a ti ități: stadioa e, tere uri de fot al, olei, as het, ha d al, tere și a e ajări de atletis , alpi is , p rtie s hi alpi , p rtie s hi fo d, poligo tir și iatlo , tra uli ă s hi, patio oar oli pi , azi î ot a operit, ștra d, popi ărie și i lis . Infrastructura de agrement s-a dez oltat, fii d des hise pis i e, ștra duri, piste i loturis , tere uri de mini-golf, te is, e hitație, par uri de distra ție, săli de sport pe tru gi asti a de î treți ere sau fit ess, săli de sport pe tru arte arțiale. “u t de e țio at te a o stru ții e reprezi tă repere arhite turale î u i ipiul ţrașo . Pati oarul Oli pi ţrașo a fost inaugurat î ia uarie fii d el ai ou și el ai oder pati oar di Romania. Sala are 1600 locuri pe s au e şi alte de lo uri î pi ioare și per ite pra ti area sporturilor pe gheață pre u pati aj artisti , ho hei și short tra k. ţazi ul Oli pi ţrașo per ite desfășurarea de o petiții sporti e ațio ale și i ter ațio ale, sala a d u azi de etri, u uloare şi u de lo uri î tri u ă. “tadio ul Ti eretului, “ala “porturilor D. P. Coli aşi ţraşo oder izată u o apa itate de . de lo uri și suprafață de jo de etri și ţaza “porti ă Oli pia u tere uri de tenis o pletează i frastru tura sporti ă a u i ipiului. Pe tru a ti ități de agre e t pot fi e țio ate:  Co ple ul Paradisul A ati u o suprafață de , ha, pis i e i terioare, pis i e i teriore terior, pis i e e terioare, pis i e și lo uri de joa ă pe tru opii;  Par A e tura ţrașo dispu e de trasee de difi ultate progresi ă;  “ăli de sport, ulturis si fit ess ţiG G M, ţod Ti e, E erg Fit ess Clu , Up & Do Fit ess Center, etc.;  Pai t all Arts ţrașo /Poia a ţrașo /Predeal,  Lifestyle Dance,  Ce trul re reațio al WePla . Orga izațiile sporti e, o for î registrării la Mi isterul Ti eretului și “portului, u ără de aso iații și lu uri, di care 12 sunt de drept public, iar restul fiind de drept privat. O prezentare o pletă a aso iațiilor și lu urilor este preze tată î ta elul ur ător. Tabel 7.40 - Aso iații și Clu uri “porti e di zo a Metropolita ă ţrașo nr. Aso iații și lu uri sporti e crt. U.A.T. 1 Mu i ipiul ţrașo 183 2 Oraș Codlea 8 3 Oraș Ghi a 6

295 IHS Romania_august 2016

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Oraș Predeal Oraș R ș o Oraș “ ele Oraș ) r ești Comuna Bod Comuna Cristian Comuna Crizbav Comuna Feldioara Comuna Hãlchiu Comuna Hãrman Comuna Prejmer Comuna Sânpetru Comuna Tãrlungeni Comuna Vulcan Total

1.7.7. Ex luziu ea so ială / zo e

7 6 10 7 2 6 0 0 2 1 5 3 2 0 248

argi alizate

Co for I di elui Dez oltării U a e Lo ale IDUL al ulat de Prof. U i . Dr. Du itru “a du de la U i ersitatea ţu urești î adrul studiul Co petiti e Cities. Reshapi g the E o o i Geograph of Ro a ia , ela orat de ţa a Mo dială, u i ipiul ţrașo o upă lo ul III la i el ațio al, după ClujNapo a și ţu urești, la i elul de dez oltare. A esta i di ă o a ploare redusă a fe o e ului sără iei pri raportare la alte orașe di Ro ia, dar și u a es satisfă ător la o upare, lo uire și ser i ii pu li e de calitate pentru majoritatea locuitorilor. Figura 7.41 - I di ele Dez oltării U a e Lo ale IDUL, România

și

, la i elul polilor de reștere di

“ursă: ţa a Mo dială, Î eea e pri ește elelalte lo alități di )o a Metropolita ă, se re ar ă o relație dire tă î tre dista ța față de u i ipiul ţrașo și i elul de dez oltare, hiar da ă toate lo alitățile o po e te au î registrat o di a i ă poziti ă î i ter alul . Astfel, lo alitățile u el ai ridicat Indice de Dezvoltare 296 IHS Romania_august 2016

U a ă Lo ală erau Predeal, Ghi a , “ petru și Cristia peste , î ti p e alori reduse se î registrau î Tărlu ge i, Vul a , ţudila și Criz a , lo alități are au e efi iat ai puți de pe ur a fenomenului de suburbanizare di ulti ii a i, i lusi a ur are a poziției geografi e ai dezavantajoase. Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România și apli d riteriile de argi alizare teritorială zo e aflate la e tre itatea )Mţ și zo e despărțite pri ale ferată de restul orașului și de dezvoltare socio-e o o i ă, au fost ide tifi ate ur ătoarele zo e argi alizate î )o a Metropolita ă ţrașo :  ţrașo : )o a Răsăritului II , ţartolo eu Nord - Agri ultorilor I.ii și II, Tra torul – Aleea Constructorilor (II), Noua – Viși ului și La i oarelor II și Uzi a – I.ii și II  “ă ele: G r i i I.i și II  R ș o : cartier (II)  )ăr ești I.i : zo a Toha u Ve hi și zo a “ăti el  ţudila I.i și II  Tărlu ge i I.i și II  Prejmer: cartier (II)  Bod: colonie (II)  Feldioara: colonie (II)  Cris a : Cutuș II  Hăl hiu: “atul Nou II  Codlea: Măli (II)  Vulcan (I.i): cartier (II) Î eea e pri ește populația ur a ă are trăia, la re e să marginalizate, aceasta se prezenta astfel:

tul di

, î zo e deza a tajate și

Tabel 7.42 - Po derea populației are trăiește î zo e ur a e argi alizate și deza a tajate, pe e tre urbane, în anul 2011 Orașul

Brașo Codlea Să ele Ghimbav Predeal Râș o )ăr ești

% populației sta ile totale are trăia î : Zone Zone Zone Zone nedezavantajate dezavantajate dezavantajate dezavantajate din din din perspectiva perspectiva perspectiva locuirii o upării capitalului uman 86,8% 6,5% 2,1% 2% 60,7% 3,7% 2,4% 25,4% 51,9% 5,1% 12,2% 14,3% 62,4% 24,1% 4,1% 6,4% 55,7% 17,3% 9,2% 0% 62,9% 3,1% 16,7% 11,2% 64,1% 2% 8,8% 12,8% “ursa: ţa a Mo dială. Atlasul )o elor Ur a e Margi alizate di

Zone marginalizate

0,5% 4,7% 15,1% 0% 7,6% 6,2% 11,5% Ro ia

2,1% 3,1% 1,3% 2,9% 10,2% 0% 0,9%

297 IHS Romania_august 2016

Alte zone

După u se poate o ser a, el ai are ris de e luziu e so ială se î registrează î u i ipiul “ă ele, u de e istă u artier de ro i u o populație foarte u eroasă - % di populația totală , dar și î )ăr ești – ambele cu zone marginalizate extinse, î ti p e î ţrașo și Ghi a a estea su t aproape i e iste te. )o e u ris de e luziu e de la lo uire de alitate e istă ai ales î Ghi a și Predeal, î pofida fe o e ului de su ur a izare, respe ti de dez oltare turisti ă, iar de e luziu e de pe piața u ii la R ș o și “ă ele. Cir a u sfert di populația u i ipiului Codlea trăiește î zo e u ris de e luziu e de la edu ație, dar a este rezultate su t i flue țate și de preze ța pe ite iarului, u peste de deți uți. În ceea ce privește zo ele rurale, ele ai e puse ris ului de e luziu e so ială su t o u itățile de ro i di Tărlu ge i, Criz a , ţudila și Vul a , ai ales î o dițiile î care a este o u e su t ai puți a esi ile și au o i frastru tură ai puți dez oltată de t lo alitățile di jurul u i ipiul ţrașo are au atras u eroase i estiții. Conform Atlasului zo elor ur a e argi alizate di Ro â ia MDRAP/ Ba a Mo dială, , au fost ide tifi ate ur ătoarele lo alități ur a e di arealul )o ei Metropolita e, î are e istă u pro e t di populație deza a tajat pe zo e de lo uire, o upare, apital u a sau argi alizat. Tabel 7.43 - Distri uția populației ur a e î fu ție de tipul ariei de rezide ță

Județ BRAȘOV MUNICIPIUL BRAȘOV MUNICIPIUL CODLEA MUNICIPIUL SĂCELE ORAȘ GHIMBAV ORAȘ PREDEAL ORAȘ RÂȘNOV ORAȘ ZĂRNEȘTI

Populația sta ilă

% populație în zone nedezavanta jate

% populație în zone dezavantajat e pe locuire

% populație în zone dezavantajat e pe ocupare

% populație în zone dezavantajat e pe capital uman

% populație în zone marginalizat e

% populație în zone cu i stituții sau sub 50 de locuitori

397.026

76,71

5,43

6,10

3,63

2,02

253.200

86,84

6,45

2,14

1,95

0,51

2,12

21.708

60,66

3,67

2,42

25,44

4,74

3,06

30.798

51,94

5,09

12,17

14,34

15,11

1,34

4.698

62,43

24,12

4,11

6,43

0,00

2,92

4.755

55,69

17,31

9,23

0,00

7,59

10,18

15.022

62,90

3,07

16,67

11,17

6,19

0,00

23.476

64,07

1,98

8,76

12,82

11,51

0,86

298 IHS Romania_august 2016

Hărți repreze tâ d o u ități

argi alizate de larate de ătre autoritățile lo ale la i el de județ

)o e ur a e u lo uire pre ară pe u ități ad i istrati ‐teritoriale Zone dezavantajate pe locuire. Primul tip de zo ă ur a ă deza a tajată se referă la artiere î are o parte i porta tă di lo uitori trăiește î lo ui țe eade ate și poate preze ta sau u u i el s ăzut de edu ație, î să ajoritatea populației are u lo de u ă pe piața for ală a muncii. A eastă ategorie i lude părți ale orașelor u o i frastru tură e lasă de dorit și artiere e hi de ase situate la periferiile orașelor, de ase e ea, u i frastru tură pre ară sau delo . I lude totodată zo e de lo uri sau ase, î principal co struite î a ii ’ ‐ , are su t î stare pre ară și pe are lo uitorii nu au resursele necesare pentru î u ătățiri și re o are.

)o e ur a e u i el s ăzut de apital u a pe u ități ad i istrati ‐teritoriale

299 IHS Romania_august 2016

Zonele dezavantajate pe capital uman i lud persoa e u u i el s ăzut de edu ație for ală are pot a ea u lo de u ă sau u, dar ale ăror o diții de locuit sunt considerate standard pentru zonele urbane din România. Aceste zone urbane sunt locuite de persoane e alifi ate, are lu rează î agri ultură, o stru ții sau alte se toare, î ulte cazuri, informal. Nivelul de ocupare în se torul for al este de regulă s ăzut, și este auzat de i elul s ăzut de apital u a . Pri ur are, i ter e țiile î a est tip de zo e tre uie să se o e treze pe alifi area forței de u ă.

)o e ur a e u i el s ăzut de o upare î se torul for al pe u ități ad i istrati ‐teritoriale )o ele deza a tajate pe o uparea forței de u ă su t, pri defi iție, sectoare de re e să t î are lo uitorii u prezi tă u defi it edu ațio al, î să u reușes să găseas ă u lo de u ă î se torul for al, i difere t de o dițiile lor de lo uit. A eastă ategorie se referă în general la zone care au avut în perioada co u istă o o e trare are de întreprinderi. Majoritatea locuitorilor di a este zo e au u i el de edu ație ediu și deți di erse alifi ări profesionale, în general, în domeniul i dustriei. Î iuda e iste ței u ei forțe de u ă profesio al alifi ată, a este zo e au a ut parte de puți e i estiții pri ate î ulti ii douăze i de a i și, drept o se i ță, e istă oportu ități reduse de angajare în sectorul formal. Margi alizarea ur a ă pe u ități ad i istrati ‐teritoriale

300 IHS Romania_august 2016

Zonele urbane marginalizate sunt zone ur a e e a u ulează deza a taje di perspe ti a apitalului u a , o upării forței de u ă și a lo uirii. Î ele ai multe cazuri, acestea sunt zone i traur a e, săra e, izolate di pu t de edere so ial și are u sunt reflectate î statisti ile pri i d ratele de sără ie al ulate la i el de lo alitate sau județ. )o ele argi alizate su t ade ărate pu gi de e luziu e so ială are o e trează persoa e u i el s ăzut de apital u a i el s ăzut de edu ație, stare pre ară de să ătate, u ăr ridi at de opii , u i el s ăzut de o upare î se torul for al și o diții precare de locuire.

Hărți repreze tâ d o u ități administrativ teritorială Mu i ipiul Braşo

argi alizate de larate de ătre autoritățile lo ale la i el de u itate

preze ța zo elor de tip

ahala u ase și zo e istori e e trale u lo ui țe so iale și/ sau lădiri o upate a uzi

301 IHS Romania_august 2016

Mu i ipiul Să ele preze ța zo elor de tip

Oraș Râș o

ahala u ase

preze ța zonelor de tip ghetou cu blocuri)

302 IHS Romania_august 2016

Oraș )ăr ești preze ța zo elor de tip ghetou u lo uri, a zo elor de tip

ahala u ase și a zo elor de lo ui țe so iale oder izate

Conform Atlasului )o elor Rurale Margi alizate şi al Dez oltării U a e Locale din România (MDRAP / ţa a Mo dială, , județul ţrașo , alături de Iași, Co as a, ţotoșa i, Galați, ţa ău, “i iu, Mehedi ți prezi tă o rată de argi alizare rurală ridi ată î tre și % di totalul populației rurale di fie are

303 IHS Romania_august 2016

județ . Rata de argi alizare rurală a o u ităților de ro i este su sta țială î tre și % di totalul populației rurale di fie are județ î ţrașo , Co as a, Mureș, Ialo ița, “i iu, “ălaj, Galați și ţihor. Tabel 7.44 - Lista lo alităţilor rurale u zo e

argi alizate, di )o a Metropolita ă Brașo Nu ăr lo uitori e trăies î zo ele Pro e t populaţie marginalizate* Populaţie ro ă î zo ele 419 u ăr 1170257şi marginalizate 169 256 418

Co u ă

Sat

BUDILA TĂRLUNGENI TĂRLUNGENI VULCAN CRIZBAV CRIZBAV

BUDILA TĂRLUNGENI ZIZIN VULCAN CRIZBAV CUTUȘ

peste

4.188 3.698 2.802 3.620 1.710 808

Peste 20% Peste 20% Peste 20% Peste 20% Sub 20% Sub 20%

X X X X X X

Sursa: Esti ările ţă ii Mo diale, pe aza Re e să tului popula iei şi al lo ui elor, . Note: A aliză la i el de se tor de re e să t, pe tru toate u ită ile ad i istrati e di ediul rural. “e toarele u ai pu i de de lo uitori u au fost i luse î a aliză. Tabel 7.45 - Rata Comuna BOD BUDILA CRISTIAN FELDIOARA HĂLCHIU HĂRMAN PREJMER SÂNPETRU TĂRLUNGENI VULCAN CRIZBAV

argi alizării la i el de o u ă, di )o a Metropolita ă Brașo Populația totală Po derea populației Tipul re e să â t ro e î total populație argi alizării 2011) re e să â t 3,994 0.40 0 4,197 6.08 Marginalizare peste medie 4,490 0.07 0 6,154 3.23 0 4,218 4 .6 9 0 5,402 4.57 0 8,472 6.02 0 4,819 1.60 0 8,320 28.88 Margi alizare se eră 4,567 4.53 Marginalizare sub medie 2,518 1.11 Margi alizare se eră

Distri uția populației î zo e argi alizate î ediul ur a și rural, la i elul )o ei Metropolita e Brașo ta el e tralizator o for datelor extrase di do u e tele e țio ate ai sus Mediu urban Unitatea administrativteritorială

% populație î zone dezavantajate pe locuire

% populație î zone dezavantajate pe ocupare

% populație î zone dezavantajate pe capital uman

% populație î zone marginalizate

5-10%

1-5%

<1%

1-5%

25-30%

1-5%

Municipiul ţraşo Municipiul

304 IHS Romania_august 2016

Codlea Municipiul “ă ele Oraşul Ghi a Oraşul Predeal Oraşul R ş o Oraşul )ăr eşti Mediu rural Unitatea administrativteritorială Comuna Budila

5-10%

10-15%

15-20%

25-30% 15-20% 1-5% 1-5%

1-5% 5-10% 15-20% 5-10%

5-10% 0 10-15% 10-15%

0 5-10% 5-10% 10-15%

% populaţie ro ă î zo e marginalizate

Comuna Crizbav Comuna Tărlu ge i Comuna Vulcan Figura 7.46 - Distri uția populației

% populație î zo e

Peste 20%

10-15%

Sub 20%

20-30%

Peste 20%

10-15%

Peste 20%

5-10%

argi alizate î )o a Metropolita ă Brașo

argi alizate

prelu rare date atlas

305 IHS Romania_august 2016

1.7.8. I frastru tura și ser i iile so iale La so e o di

i elul )o ei Metropolita e ţrașo erau autorizați, î a ul , peste de fur izori de ser i ii iale, at t pu li i, t și pri ați, u u u ăr are de ser i ii puse la dispoziția diferitelor ategorii de efi iari. Deși ei ai ulți di tre a eștia su t ONG-uri, cele mai multe centre de servicii sociale ti uă să ră ă î su ordi ea Dire ției Ge erale de Asiste ță “o ială și Prote ția Copilului ţrașo , su ordi ea CJ, respe ti a Dire ției de “er i ii “o iale di su ordi ea Pri ăriei ţrașov.

Co for datelor pri ite de la DGA“PC și D“C ţrașo , pri ipalele e tre de ser i ii so iale pe tru opii și ti eri u și fără diza ilități și/sau eri țe edu ati e spe iale de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo sunt: 1) DGASPC Brașo :  Complexul de “er i ii Măgura Codlea – u Ce trul de Rea ilitare Ș olară Al i a de lo uri , Ce trul de Pri ire î Regi de Urge ță Do i o lo uri , Ce trul de Plasa e t „Ali e de lo uri , Ce trul de Plasa e t Aurora de lo uri , Ce trul de Plasa ent pe tru Copilul u Ha di ap “pera ța de lo uri ;  Ce trul de “er i ii “f. “telia Ghi a de lo uri pe tru opii are au o is fapte pe ale și u răspu d pe al ;  Co ple ul de “er i ii Tărlu ge i – u Casele de Tip Fa ilial A astasia , Lizu a , Patro le , Arle hi de lo uri și Ce trul Rezide țial pe tru Ti eri lo uri ;  Co ple ul de “er i ii Hăr a – u Casele de Tip Fa ilial Do ald , Peter Pa , “f. Patri k (36 de locuri);  Co ple ul de “er i ii “ă ele – cu Centrul Maternal (5 lo uri și Casele de Tip Fa ilial Noi Orizo turi , Chip și Dale de lo uri ;  Co ple ul de Rea ilitare Ș olară ţrădet – u Ce trele de Plasa e t Ghio elul de lo uri și ţr dușa de lo uri și u Ce trul de Re uperare pe tru Copilul u Ha dicap (centru de zi);  Complexul de Servicii de Recuperare Cristian – u Ce trul de Re uperare „Mi ul Pri ț și u E hipa o ilă de re uperare ţrașo ser i ii de zi ;  Co ple ul de “er i ii „Piatra Craiului ţrașo – u asele de tip fa ilial “f. Maria ţrașo , ţa i )ăr ești, ţre e el R ș o de lo uri ; Nu ărul total de opii e efi iari ai ser i iilor de tip rezide țial fur izate de DGA“PC ţrașo î e trele di )o a Metropolita ă ţrașo este , la are se adaugă de opii/lu ă î e trele de zi. 2) Dire ția de Ser i ii Co u itare Brașo - Ce tru de zi pe tru opii aflați î situații de ris Astra – 25 de beneficiari; 3) Aso iația ”Catharsis” Brașo – i for are, o siliere, asiste ță pe tru fa iliile are adoptă opii sau au copii în plasament e efi iari , pe tru ti ere u sar i i edorite și ti eri u o porta e t de ia t de e efi iari și Ce tru de zi pe tru e ăzători Rază de Lu i ă beneficiari); 4) Aso iația ”Ce trul Vieții Noi” Brașo – Centru de zi pentru copii cu risc social (27 de beneficiari); 5) Aso iația ”Copii de Cristal” Brașo – Ce tru pilot de zi pe tru opii u tul urări per asi e de dez oltare Copii de Cristal de e efi iari ; 6) Aso iația ”SCUT” Brașo – AfterCare – dez oltarea depri derilor de iață i depe de te 1 e efi iari , proie tul Poți și tu de e efi iari ; 7) Aso iația „Dia o ia Ajutor I ter ațio al” Brașo – Ce tru de zi Dia o ia – 125 de beneficiari;

306 IHS Romania_august 2016

8) Aso iația „Ne Ge eratio I pa t” Brașo – Clu pe tru opii i stituțio alizați – 25 de beneficiari și proie tul „Casa Mea pe tru ti erii are părăses siste ul de prote ție; 9) ADDIP Brașo – asiste ță și suport pe tru ti erii argi alizați, î ris de e luziu e so ială de beneficiari); 10) Aso iația „Sa aritea ul Milos” Ghi a – servicii de tip rezide țial e efi iari ; 11) Fu dația ”Agapedia” Brașo – ser i iu pe tru adopție ațio ală e efi iari și ser i ii pri are pe tru opii și fa iliile aflate î difi ultate de e efi iari ; 12) Fu dația ”Casa Mea” Prej er – e tru rezide țial pe tru opii – 7 beneficiari; 13) Fu dația „E a uel” Codlea – centru maternal – 7 beneficiari; 14) Fu dația ”Hospi e Casa Spera ței” Brașo – Centru de zi medico-social pentru copii cu boli în stadiu ter i al ţagpuss – terapie prin joc – 28 de beneficiari; 15) Aso iația ”U pas spre iitor” Brașo – Ce tru pri i d i tegrarea so ială a ti erilor î so ietate „U pas spre iitor – 18 beneficiari; 16) Aso iația ”A uradia” Brașo – “er i iu de o siliere pe tru opii ol a i de a er și fa iliile lor - 8 beneficiari; 17) Fu dația „Du ra a Mi u ată” Brașo – ser i ii rezide țiale – 5 beneficiari; 18) Fu dația pe tru Copii A a do ați Ghi a – ser i ii rezide țiale – „Casa Pri hi del – 16 e efi iari, „Casa Li ezii – 6 beneficiari; 19) Fu dația Crești ă ”Osa a” – Casa Da id – 10 beneficiari, Casa Io ata – 7 beneficiari, Casa Miria – e efi iari și Casa „“ara – 6 beneficiari; 20) Terapie pri Jo Brașo – 20 de beneficiari; 21) Aso iația ”Di ta” Brașo – ser i ii pe tru opii u diza ilități – 6 beneficiari; 22) Aso iația ”Rază de spera ță î i ter e ția și terapia tul urărilor di spe trul autist” Brașo – ser i ii pe tru opii u autis și tul urări aso iate – 40 de beneficiari; 23) Aso iația „)â ește pe tru Viitor” Brașo – ser i ii de ide tifi are și i tegrare so ială pe tru opii î situații de risc – 4 beneficiari; Co for datelor tra s ise de ătre D“C ţrașo , pri ipalele e tre so iale pe tru adulți persoa e u diza ilități sau diferite afe țiu i edi ale, persoa e rst i e depe de te, persoa e fără lo ui ță, fără venituri, victime ale iole ței do esti e, ale et . di )o a Metropolita ă ţrașo su t: 1) DGASPC Brașo :  Co ple ul de “er i ii Hăr a – u lo ui ța protejată Casa Irla da lo uri ;  Co ple ul de Rea ilitare Ș olară ţrădet – u lo ui ța protejată Casa Chris lo uri ;  Comple ul de “er i ii Ti ișul de “us – u e trele de î grijire și asiste ță Ti ișul de “us de lo uri și “f. A to de lo uri ;  Complexul de Servicii Cristian – Ce trul de zi Casa “oarelui pe tru persoa e u si dro Do (20 de locuri). Nu ărul de persoa e adulte are e efi iază de ser i iile rezide țiale ale DGA“PC ţrașo este de , la are se adaugă î e trul de zi. 2) Dire ția de Ser i ii So iale Brașo :  Cantina de Ajutor Social – 74 de beneficiari;  Centrul de Îngrijire de tip Respiro – 16 beneficiari;  Că i ul pe tru Persoa e V rst i e – 127 de beneficiari;  Centrul de Îngrijire Socio-Medi ală “f. Ni olae – 71 de beneficiari;  Ce trul de zi, asiste ță și re uperare pe tru rst i i - 20 de beneficiari;  Ce trul de zi de so ializare și petre ere a timpului liber (club) – 145 de beneficiari;  Unitatea de Îngrijiri la Domiciliu – 56 de beneficiari;

307 IHS Romania_august 2016

 Ce trul Rezide țial pe tru Persoa e fără Adăpost – 25 de beneficiari;  Adăpostul de Noapte – 40 de beneficiari;  Ce trul de zi pe tru i for are și o siliere – 20 de beneficiari;  Asiste ți perso ali pe tru persoa e u diza ilități – 325; 3) Fu dația ”Hospi e Casa Spera ței” Brașo – îngrijiri la domiciliu pentru persoanele vârstnice, cu diza ilități și î situație de depe de ță – 235 de beneficiari, Ambulatoriu de îngrijiri paleative – de e efi iari, Progra ațio al de edu ație a perso alului li i di ser i ii de î grijire paleative – 1.709 beneficiari, servicii de suport on- all pe tru pa ie ții hospi e, e tru de i for are pe tru pa ie ți și aparți ători, e tru de zi – 75 de beneficiari; 4) Fu dația ”Moti atio ” Brașo – ser i ii pe tru persoa e u diza ilități lo o otorii – 25 de beneficiari; 5) Ce trul Regio al de Pre e ire, E aluare și Co siliere A tidrog Brașo – servicii de consiliere pentru persoane dependente – 29 de beneficiari; 6) Aso iația pe tru Parte eriat Co u itar Brașo – ser i ii de i for are și o siliere pe tru persoa e u ris de sără ie și argi alizare – 58 de beneficiari; 7) Fu dația ”Du ra a Mi u ată” Brașo – e tru rezide țial pe tru rstnici; 8) Aso iația ”Ce trul Rezide țial pe tru Vârst i i Maria” Sâ petru – e tru rezide țial pe tru vârstnici; 9) Aso iația Fila tropi ă Medi ală Crești ă ”Christia a” Să ele – e tru rezide țial pe tru vârstnici; 10) Aso iația ”Ce trul de Bătrâ i Casa Da iel” Să ele – e tru rezide țial pe tru rst i i – 45 de beneficiari; 11) Aso iația ”Blue e au” Brașo – e tru rezide țial pe tru rst i i; 12) Aso iația ”Casa Ili a” Să ele – e tru rezide țial pe tru rst i i; 13) Aso iația de Ser i ii So iale ”SCUT” Brașo ; 14) Aso iația ”Delta” Brașo – centru de zi pentru vârstnici – 20 de beneficiari; 15) Aso iația „Î grijire A asă” Brașo – îngrijiri la domiciliu; 16) Aso iația Medi ală ”Pro Vita„ Brașo – î grijiri și asiste ță la do i iliu – 30 de beneficiari; 17) Aso iația Națio ală a Surzilor – Filiala Brașo – centru de zi pentru persoane hipoacuzice – 50 de beneficiari; 18) Aso iația Ne ăzătorilor di Ro â ia – Filiala Brașo – centru de zi pentru persoane cu defi ie țe de edere; 19) Aso iația pe tru Asiste ța So ială a Persoa elor Vârst i e )ăr ești – e tru rezide țial pe tru vârstnici; 20) Aso iația pe tru o Lu e ai Bu ă Codlea – a ti ități de so ializare pe tru rst i i; 21) Aso iația pe tru Persoa e u Diza ilități Fizi e ”Sf. Harala ie” Brașo – ateliere protejate pentru persoanele cu diza ilități; 22) Aso iația Ro â ă A ti-Sida – Filiala Brașo – ser i ii de i for are, se si ilizare so ială și consiliere pentru persoane seropozitive; 23) Fu dația Crești ă ”Diako ia” – Filiala Brașo – îngrijiri la domiciliu; 24) Fu dația Crești ă ”Osa a” )ăr ești – ce tru rezide țial pe tru rst i i; 25) Fu dația ”Mi u Bogda ” Brașo – servicii pentru victimele traficului de persoane; 26) Fu dația pe tru Asiste ță So ială și Ti eret Să ele – sprijin pentru persoanele defavorizate; 27) Fu dația ”Rafael” Brașo – centru de zi pentru persoa e u diza ilități; 28) Penitenciarul Codlea – ser i ii so iale pe tru deți uți; 29) Pri ăriile Hăl hiu, Prej er și Să ele – u ser i ii/ o parti e te autorizate să fur izeze ser i ii so iale pe tru etățe i;

308 IHS Romania_august 2016

30) Protopopiatul Ortodox Brașo – îngrijiri socio- edi ale la do i iliu pe tru pa ie ții u oli incurabile – 50 de beneficiari; 31) Spitalul de Boli I fe țioase Brașo – ser i ii so iale pe tru pa ie ți 32) Aso iația ”Catharsis” și CJ Brașo – Ce tru de zi pe tru e ăzători Rază de lu i ă de beneficiari) Nu ărul e efi iarilor de prestații so iale de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo este u ul relati redus î o parație u alte zo e di Ro ia. Co for datelor tra s ise de Dire ția de “er i ii “o iale ţrașo a esta aju gea î a ul la . de persoa e la i elul u i ipiului ţrașo , are o e trează peste % di populația de la i el etropolita . Di tre a estea, . e efi iau de ajutor de î ălzire, de ajutoare so iale, iar . de i de izații pe tru reșterea opilului. U u ăr ai are de ajutoare so iale se î registrează î azul persoa elor de et ie ro ă di ediul rural și di u i ipiul “ă ele. Î s hi , u ărul persoa elor u ha di ap este de peste . doar î u i ipiul ţrașo , peste . di tre a estea e efi ii d de i de izații, respe ti de asiste ți personali. Sectorul economiei sociale s-a dez oltat î ulti ii a i la i elul )o ei Metropolita e ţrașo , dar ră e î ă su di e sio at pri raportare la gradul redus de o upare a forței de u ă. Î perioada de progra are a terioară, la i elul județului au fu țio at u ități protejate autorizate ale o pa iilor “EDA INVE“T o fe ții, e hipa e te de prote ție , PRO “AFETY CON“ULTING urățe ie, pu li itate, FPC , TERFOX o fe ții , MIRUCHI IMPEX tipografie , EXPERT DOC PRINTING (tipografie), BRAND OFFICE (tipografie), LUANA (servicii), EMELEV (servicii), STYLE ADVERSTISING (tipografie), CODTEX (textile), PROFINEV MA“AJ î treți ere orporală , TIMAGA PROD o fe ții , PENTA CRY“TAL “ERVICE“ urățe ie , VAMO“ reparații , GANTEX o fe ții , LDI ADMINI“TRATIVE o stru ții, urățe ie , IDM“ CENTRAL ser i ii , ROMANARG EXIM te tile , MIHCAM CONFECȚII te tile , dar și ale fu dațiilor/aso iațiilor Fii Respo sa il , Ara , Delta , Aso iația pe tru Dez oltarea A esului la Teh ologie , “e ția Națio ală de Cru e Roșie, Aso iația Șa selor Egale, Aso iația “f. Harala ie , Aso iația “f. Mi a , Aso iația pe tru Pro o area Respo sa ilității “o iale a Co pa iilor et . Î pofida u ărului are de fur izori de ser i ii so iale și a ooperării u e di tre se torul pu li și el ONG î fur izarea a estora ătre e efi iari, i frastru tura și oferta ră i ferioare ererii. Astfel, u ărul de lo uri î e trele rezide țiale pe tru rst i i este i sufi ie t, listele de așteptare fiind de peste u a la ajoritatea u ităților de profil. De ase e ea, u ărul soli ita ților de lo ui țe so iale este ult ai are de t fo dul lo ati ad i istrat de u i ipalități. Î plus, o u itățile de ro i di )o a Metropolita ă o ti uă să se o fru te u pro le e so iale o ple e, de la a a do ul ș olar, așterile î r dul i orelor, lipsa asiste ței edi ale, a ediatorilor sa itari, rata foarte redusă a o upării, i fra țio alitatea ridi ată et . Nu î ulti ul r d, e istă ategorii de eneficiari pentru care oferta de ser i ii u e foarte i e o turată, pre u ti erii are părăses siste ul de prote ție, i ti ele iole ței do esti e, persoa ele u adi ții et .

1.7.9. Proiecte realizate/în implementare În perioada 2007-2013 s-au derulat ur ătoarele i estiții are au izat i frastru tura edu ațio ală, so ială și de să ătate, fi a țate di di erse fo duri: POR axa I

309 IHS Romania_august 2016

    



 

Ce tru ultifu țio al de ser i ii so iale, Mu i ipiul ţrașo Rea ilitare ă i ul pe tru persoa e rst i e, Mu i ipiul ţrașo Rea ilitare lădire u desti ație de lo ui țe so iale î Mu i ipiul ţrașo , Mu i ipiul ţrașo A hizitia și i stalarea e hipa e telor spe ifi e pe tru reșterea sigura ței și pre e irea ri i alității î u itățile de î ăță t și pe do e iul pu li Mu i ipiul ţrașo , Mu i ipiul ţrașo A hiziția și i stalarea e hipa e telor spe ifi e pe tru reșterea sigura ței și pre e irea ri i alității î u itățile de î ăță t și pe do e iul pu li di lo alitățile Codlea, “ă ele, R ș o , Predeal și Ghimbav, Age ția Metropolita ă pe tru Dez oltare Dura ilă ţrașo / Li eul Teoreti Codlea, Ș oala Ge erală r. Codlea, Ș oala Ge erală r. Codlea, Liceul Tehnologic Vi tor Ji ga “ă ele, Ș oala Ge erală r. “ă ele, Ș oala Ge erală Ghi a , Li eul Mihail “ăules u Predeal, Ș oala Ge erală r. R ș o , Ș oala Ge erală r. R ș o , Ș oala Ge erală r. R ș o A hiziția și i stalarea e hipa e telor spe ifi e pe tru reșterea sigura ței și pre e irea ri i alității î u itățile de î ăță t și pe do e iul pu li di lo alitățile Codlea, “ă ele, R ș o , Predeal și Ghi a , Age ția Metropolita ă pe tru Dez oltare Dura ilă ţrașo / Li eul Teoreti Codlea, Ș oala Ge erală r. Codlea, Ș oala Ge erală r. Codlea, Li eul Teh ologi Vi tor Ji ga “ă ele, Ș oala Ge erală r. “ă ele, Ș oala Ge erală Ghi a , Li eul Mihail “ăules u Predeal, Ș oala Ge erală r. R ș o , Ș oala Ge erală r. R ș o , Ș oala Ge erală r. R ș o Centrul Comunitar în comuna Vulcan, parteneriat di tre UAT Mu i ipiul ţrașo și UAT Co u a Vulcan Ce tru Multi ultural și Edu ațio al î Mu i ipiul “ă ele, pri ăria “ă ele

POR axa II  Rea ilitare, dez oltare și oder izare a pus pe tru î ăță tul profesio al și teh i Colegiu Tehnic Remus Radulet din ţrașo , Mu i ipiul ţrașo  Moder izarea, rea ilitarea şi e hiparea i frastru turii ser i iilor de să ătate di adrul Ambulatoriului – “pitalului Cli i de O stetri ă Gi e ologie Dr. I. A. “ r ea – ţraşo , Judetul ţrașo pri Co siliul Judetea ţrașo  Rea ilitare, dez oltare și oder izare a pus pe tru î ăță tul profesio al și teh i Colegiu Teh i Re us Radulet di ţrașo , Mu i ipiul ţrașo  Moder izarea, rea ilitarea şi e hiparea i frastru turii ser i iilor de să ătate di adrul Ambulatoriului – Spitalului Cli i de O stetri ă Gi e ologie Dr. I. A. “ r ea – ţraşo , Judetul ţrașo pri Co siliul Judetea ţrașo  E ti derea “ oala Ge erală r. R ș o , UAT R ș o  Rea ilitare lădire Ce tru de )i pe tru opii aflați î situații de ris , Pri ăria “ă ele  Rea ilitarea, oder izarea, e ti derea și e hiparea Li eului Teoreti Petru Rareș Feldioara, Comuna Feldioara  E ti dere Ce tru so ial Hăl hiu pri a sardare u fu țiu i ultiple și o stru ție u ități locative pentru persoane vârstnice în curtea centrului, o u a Hăl hiu PNDR  Rea ilitarea Clădirii Pri ăriei Hăl hiu, o u a Hăl hiu  Proie t I tegrat pe tru dez oltarea i frastru turii î o u a Tărlu ge i: . Co struire i o il u desti ație de reșă  Dotare Casa de ultură Feldioara, Co u a Feldioara 310 IHS Romania_august 2016

  

Dotarea a sa lului fol lori și a ă i ului ultural di o u a Hăl hiu, o u a Hăl hiu Rea ilitare și e ti dere Cămin Cultural Comuna Crizbav, Comuna Crizbav Proie t I tegrat pe tru dez oltarea i frastru turii î o u a Tărlu ge i, i luz d o po e ta . Lu rări de i ter e ție la Că i ul Cultural

Alte fi a țări Ce tru de )i pe tru opii afla i î situa ii de ris , di oraşul )ăr eşti, jude ul ţraşo - CZ-59/BV, proiectul privind dezvoltarea la nivel local a serviciilor comunitare de pre e ire a separării opilului de fa ilia sa şi i struirea perso alului afere t, o for HG r. / pe tru ratificarea Acordului- adru de î pru ut di tre Ro ia şi ţa a de Dez oltare a Co siliului Europei, UAT )ăr ești La proie tele de i frastru tură sus- e țio ate se adaugă o ultitudi e de proie te de tip soft , derulate în principal cu fonduri POS DRU 2007-2013:  proie te de pro o are a e o o iei so iale derulate de Aso iația DONIT, Aso iația PLUG IN, ONCR, Aso iația XANDER DEVELOPMENT;  proie te de pro o are a egalității de șa se: Aso iația DONIT, Aso iația de Ti eret pe tru Edu ație, Leadership, I for are și E ologie – ATELIER, Aso iația NOVUM, “.C. ULTRA SECURITY S.R.L., S.C. FIRST JOB SCHOOL S.R.L.;  proiecte de pro o are a a esului grupurilor ul era ile pe piața u ii: Aso iația DONIT, DGA“PC ţrașo ;  progra e do torale și postdo torale: U i ersitatea Tra sil a ia ţrașo ;  proie te de dez oltare a resurselor u a e di edu ație: I“J ţrașo , CCD ţrașo ;  proie te de asigurare a alității î î ăță tul superior: U i ersitatea Tra sil a ia ţrașo ;  proie te de asigurare a a esului la edu ație: I“J ţrașo ;  proie te de asigurare a tra ziției de la ș oală la iața a ti ă: Aso iația DONIT, Colegiul Teh i Mir ea Cristea ţrașo , U i ersitatea Tra sil a ia ţrașo , “.C. PROFILE“ INTERNATIONAL “.R.L., I“J ţrașo ;  proie te de asigurare a a esului și parti ipării la FPC: Colegiul pe tru Agri ultură și I dustrie Ali e tară Țara ţ rsei Prej er, “.C. ARTETA “.R.L., “.C. PROTECT “ERVICII “.R.L., Age ția de Dez oltare Dura ilă a Județului ţrașo , “.C. ţRAHM“ INTERNATIONAL “.R.L., Ca era de Co erț și I dustrie ţrașo , Colegiul Teh i Mir ea Cristea ţrașo , U iu ea Județea ă a Sindicatelor Democratice – Filiala ţrașo , “.C. HUMAN RE“OURCE“ CON“ULTING “.R.L., “.C. ULTRA SECURITY S.R.L., S.C. FIRST JOB SCHOOL S.R.L.;  proie te de pre e ire a a a do ului ș olar: Fu dația Tra sil a ia E pres , ONCR, I“J ţrașo , Ș oala Gi azială r. “ă ele. 1.7.10. Concluzii – disparități existe te, te di țe, e oi și zo e de i ter e ție 

Fo dul de lo ui țe de la i elul )o ei Metropolita e ţrașo este î reștere și a u os ut o î u ătățire alitati ă o ti uă hiar și pe durata rizei glo ale, pe fo dul o stru ției de u ități lo ati e oi oder e și ai spațioase.



Cu pre ădere î ulti ii a i, î jurul u i ipiului ţrașo se a ifestă u su ur a izare tot ai a e tuat, o retizat î apariția de zo e rezide țiale oi î

pro es de ajoritatea

311 IHS Romania_august 2016

o u elor și orașelor i i alipite de oraș Hăr a , “ petru, Ghi e istă tere uri pe tru o stru ții la prețuri ult ai s ăzute.

a , Cristia et . , u de



Fo dul de lo ui țe pu li e reprezi tă ai puți de % di total, la i el etropolita e ist d u defi it a ut de lo ui țe so iale și pe tru ti eri, î pofida faptului ă % di tre lo ui țele existente sunt sezoniere, secundare sau neocupate.



Pri ipalele pro le e de lo uire di ediul ur a su t legate de prepo dere ța țesutului de lo uire ole ti ă, repreze tat de ele peste . de lo uri ridi ate î perioada o u istă, are o e trează % di totalul fo dului lo ati . A estea upri d lo ui țe de i i di e siu i, sta dardizate, u efi ie ță e ergeti ă redusă, fațade degradate, u spații i terstițiale degradate și eatra tive.



O altă pro le ă a fo dului lo ati este repreze tată de e hi ea lo ui țelor a plasate î e trele istori e, ajoritatea lădirilor fii d e hi de sute de a i, e o solidate și preze t d ris seismic sau de afectare pe durata unor intemperii.



În u ele zo e rurale ai î depărtate de u i ipiu, u de și fo dul lo ati are o alitate ai redusă, dar și î u ele zo e rezide țiale oi, i frastru tura teh i o-edilitară este defi itară di perspe ti a a esului la rețele de apă, a alizare, gaze aturale, iluminat public etc.



Mai puți de % di tre lo ui țele di )o a Metropolita ă ţrașo erau rea ilitate ter i la re e să tul di , iar o are parte di ele di ediul rural se î ălzes u so e pe ază de combustibil solid, ceea ce pune o presiu e ajoră asupra e isiilor de CO2 di zo ă.



Î )o a Metropolita ă ţrașo e istă o rețea e ti să de u ități de î ăță t pu li e și pri ate la toate i elurile de edu ație, de la a tepreș olar la postdo toral, are este î să o e trată î municipiul Brașo , eea e a tre ează o ilitatea u ui u ăr are de ele i și adre dida ti e. De ase e ea, e istă u ități de î ăță t u predare î li a aghiară și ger a ă î ai ulte lo alități di areal.



Pe fo dul s ăderii atalității la alori i i istori e î ulti ii de a i, populația de rstă ș olară a s ăzut o ti uu, eea e i pu e ăsuri de restru turare a rețelei de u ități edu ațio ale și dispo i ilizarea u or spații e pot fi utilizate pe tru alte a ti ități.



Județul ţrașo se re ar ă pri tr-o pro o a ilitate ridi ată la E aluarea Națio ală și ţa alaureat, are u este î să distri uită u ifor la i el teritorial. Ș olile gi aziale și li eele teh ologi e di ediul rural și di orașele i i, u pre ădere ele di zo ele u populație ro ă u eroasă, are are u ris ai ridi at de a se teis și a a do , î registrează perfor a țe foarte s ăzute.



Î pofida de li ului atalității, reșterea gradului de upri dere a opiilor î î ăță tul antepreș olar și preș olar a o dus la u defi it de lo uri î reșe și hiar î grădi ițe î a u ite lo alități di )o a Metropolita ă ţrașo .



Î ăță tul teh i și profesio al a u os ut u de li a e tuat î ulti ele două de e ii, tot ai ulți a sol e ți de gi aziu orie t du-se ătre li ee are asigură o pregătire prepo dere t teoreti ă. Î a est o te t, la i el etropolita e istă u e ede t de forță de

312 IHS Romania_august 2016

u ă u studii superioare, o o ite t u u defi it de forța de califi ată î i dustrie, ser i ii et .

u ă u studii

edii,



La ţrașo fu țio ează Ș oala Profesio ală Ger a ă Kro stadt, u proie t-pilot de parteneriat public-pri at pe tru rela sarea î ăță tului teh i și profesio al, î str să legătură u nevoile mediului de afaceri local, eea e a asigura reșterea gradului de o upare î r dul tinerilor.



Î ăță tul postli eal – pu li și pri at - s-a dezvoltat continuu în ultimii ani, mai ales în do e iul edi al, de e i d o alter ati ă atra ti ă pe tru a sol e ții de li eu are u au reușit să pro o eze e a e ul de ţa alaureat.



Î ăță tul superior este asigurat de ai ulte u i ersități pu li e și pri ate, di tre are ea ai i porta tă este U i ersitatea „Tra sil a ia , u fa ultăți, . de stude ți și de programe de studiu, u ele u i e î o te t ațio al și are se u ură de prestigiu i ter ațio al. Cu toate a estea, u ărul de stude ți a s ăzut se ifi ati față de a ul , i lusi pe fo dul o petiției di partea e trelor u i ersitare u tradiție ţu urești, Cluj-Napoca etc.).



Fe o e ul a a do ului ș olar este preze t ai ales î r dul o u ităților săra e de ro i, ele ai e puse ris ului de e luziu e de la edu ație. La i elul a estora au fost i ple e tate progra e de tip A doua șa să și alte ăsuri so iale e ite să readu ă ti erii î siste ul edu ațio al.



U itățile edu ațio ale o e e di )o a Metropolita ă ţrașo , respe ti lu urile ele ilor și ele sporti e ș olare atrag u u ăr are de ti eri și derulează u su es u eroase a ti ități e traș olare. De ase e ea, CJRAE joa ă u rol a ti î o silierea ultor ele i, pări ți și adre dida ti e di zo ă, pri i ter ediul rețelei sale de a i ete și spe ialiști.



Ele ii di ţrașo su t o preze ță per a e tă la diferite o ursuri și oli piade ș olare aționale și hiar i ter ațio ale, o ți d a ual pre ii, eea e o fir ă perfor a ța u ităților de î ăță t di zo ă.



Oferta de ser i ii de for are profesio ală o ti uă de la i el etropolita este foarte di ersifi ată și upri de at t fur izori pu li i, t și pri ați, î să i teresul forței de u ă lo ale pe tru a estea se e ți e redus, e ept d ursurile oferite gratuit șo erilor și altor ategorii defavorizate.



Ni elul s ăzut de salarizare, o dițiile de lu ru și de a etă eatra ti e, perspe tivele relativ reduse de dez oltare perso ală fa a siste ul edu ațio al pu li să se o fru te u u defi it de perso al alifi at, resi țit ai ales î zo ele rurale și î orașele i i. Î a est o te t, î siste e istă adre dida ti e e orespu zător alificate, suplinitori, pensionari, personal angajat pe durata deter i ată et .



O a aliză a Mi isterului Edu ației i di ă faptul ă, î pofida i estițiilor pu li e di ulti ii a i, u ele u ități de î ăță t di )o a Metropolita ă se o fru tă î ă u diferite probleme de i frastru tură, de la o fortul ter i di săli, la efi ie ța e ergeti ă redusă și o su urile ari de e ergie, ul era ilitatea lădirilor la i e dii și utre ure, dotarea defi itară u o ilier și u

313 IHS Romania_august 2016

aparatură de la orator, lipsa a esului pe tru persoa ele u diza ilități, a a esului la I ter et, a sălilor de sport et . 

“pera ța de iață a populației este î reștere o ti uă și depășește edia ațio ală, dar se păstrează difere țe i porta te î tre se e și edii de rezide ță, a easta fii d ai s ăzută î zonele rurale, cu acces mai redus la servicii medicale specializate.



Afe țiu ile aparatului ir ulator și ele o ologi e su t respo sa ile de ir a % di totalul de eselor, or iditatea populației fii d totuși î reștere la ajoritatea afe țiu ilor, pe fo dul î ătr irii de ografi e, dar și a pre e ției defi itare.



)o a Metropolita ă ţrașo dispu e de o rețea e ti să și di ersifi ată de u ități edi ale, pu li e și pri ate, are deser es aproape ju ătate di populația regiunii Centru, dar care nu este î să distri uită u ifor î teritoriu, fii d o e trată î u i ipiul ţrașo . Totuși, toate lo alitățile o po e te au a es la ser i ii edi ale de ază și de urge ță.



Sectorul public de servicii medicale a trecut printr-un proces de restructurare, care a condus la î hiderea de u ități sau la redu erea u ărului de paturi, și se o fru tă u u defi it ro i de perso al, ai ales de asiste ți și perso al au iliar. Î schimb, sectorul privat de servicii medicale s-a dez oltat rapid și este u ul di tre ele ai prospere di Ro ia, spriji it fii d și de igrația personalului din sectorul public.



Deși î ţrașo e istă spitale spe ializate pediatrie, o streti ă-ginecologie, eurologie și psihiatrie, oli i fe țioase, p eu oftiziologie, urge ță , are deser es i lusi județele î e i ate, i iu ul di tre a estea u este de ategoria I, o te t î are u ii pa ie ți preferă să se trateze î e trele u i ersitare ţu urești, Cluj-Napo a sau î străi ătate.



“pitalele di ţrașo deser es u u ăr foarte are de pa ie ți i lusi turiști , eea e le depășește apa itatea, ai ales î o te tul î are u ele fu țio ează î ai ulte lo ații, distribuite în diferite zone ale orașului.



Toate u itățile spitali ești di )o a Metropolita ă e esită lu rări supli e tare de e ti dere, rea ilitare, oder izare și dotarea a i frastru turii pe tru ser i ii edi ale î regi de a ulatoriu, spitalizare de zi, spitalizare o ti uă , astfel î t să asigure o diții opti e pe tru pa ie ți și perso alul edi al.



Deși gradul de sără ie al populației este i ferior altor zo e di țară, a est fe o e e istă și la i elul )o ei Metropolita e ţrașo , difere țele de dez oltare di tre u i ipiu și lo alitățile di jurul său fii d î ă a e tuate. Î a est o te t, e istă o u ități rurale săra e aflate la ai puți de - k de a esta de e . Tărlu ge i, Criz a , ţudila, Vul a .



Mu i ipiul ţrașo are o u ă i frastru tură și o ogată a ti itate ulturală. Î a didat î o petiția pe tru titlul Capitală Europea ă a Culturii .



Oferta ulturală este di erisifi ată, î să se o e trează foarte ult î u i ipiul ţrașo , și puți î zo a rurală, a esul lo uitorilor la produsele culturale fiind limitat.

o se i ță, a fost

314 IHS Romania_august 2016



ţi liote ile se o fru tă u o s ădere a i teresului pe tru ultura s risă, î fa oarea ediului irtual, pre u și u s ăderea u ărului de ititori a ti i. A estea au, î ge eral, o i frastru tură și u fo d de carte învechit, ceea ce le face neatractive pentru categoriile de cititori tineri, fiind e esară oder izarea a estora și di ersifi area ser i iilor oferite.



I frastru tura sporti ă lo ală s-a di ersifi at și oder izat î ulti ii a i, pri i estiții pu li e și pri ate, dar e istă î ă fa ilități sporti e uzate fizi și oral, are î piedi ă dez oltarea sportului de perfor a ță.



“tudiile ţă ii Mo diale i di ă faptul ă î toate orașele o po e te ale )o ei Metropolita e ţrașo e istă zo e ur a e deza a tajate di perspe ti a lo uirii, o upării sau a apitalului u a , dar și zo e ur a e argi alizate, u pro le e o ple e, ai ales î “ă ele G r i i și )ăr ești.



La i el etropolita e istă o orelație dire tă î tre rata sără iei și po derea populației de et ie ro ă, ea ai e pusă ris ului de e luziu e de la edu ație, să ătate, o upare, lo uire et ., a ărei i tegrare e esită ăsuri i tegrate, adaptate la spe ifi ul lo al.



Rețeaua de fur izori autorizați de ser i ii so iale upri de peste de e tități pu li e și pri ate fu dații, aso iații, parohii , dar ele ai i porta te e tre ră ele di su ordi ea DGA“PC și a pri ăriilor, are au î heiat parte eriate pu li -private pentru anumite servicii. Serviciile pu li e se o fru tă u u defi it de perso al alifi at, eea e le li itează dez oltarea.



Nu ărul de e efi iari de prestații so iale este redus, ai ales î u i ipiul ţrașo , dar î )o a Metropolita ă e istă pu gi de sără ie, î are u u ăr de are de persoa e su t depe de te de a este for e de spriji de e . “ă ele, Tărlu ge i, ţudila et . .



Sectorul economiei sociale s-a dezvoltat în ultimii ani, dar nu a reușit să o tri uie se ifi ati la reșterea o upării î r dul ategoriilor defa orizate persoa e de et ie ro ă, u diza ilități, ti eri are au părăsit siste ul de prote ție et . .



Î pofida u ărului are de fur izori pu li i și pri ați autorizați la nivel metropolitan, anumite ategorii de persoa e defa orizate u au a es la ser i ii so iale di auza apa ității reduse a a estora de e . e tre rezide țiale și de zi pe tru rst i i, lo ui țe so iale, e tre pe tru i ti e ale iole ței do esti e etc.).

315 IHS Romania_august 2016

Capitolul 2: Diagnostic teritorial Diagnosticul teritorial este construit pe o luziile a alizei o textului ur a , ela orate î apitolul și ide tifi ă aspe tele heie ale dez oltării, pro le ele și e oile de dez oltare, pre u și opțiu ile pe tru soluțiile e or trebui abordate în strategie, pe toate sectoarele investigate: . . Oa e i și spațiu 2.2. Economie . . Turis și re reere . . Mediu și s hi ări li ati e . . A esi ilitate și o ilitate . . Utilități pu li e . . Lo uire și ser i ii pu li e Î o se i ță, diag osti ul pu e a e tul pe a a tajele o petiti e și pe pro le ele î registrate î fu țio area siste ului ur a al zo ei etropolita e Brașo , pe i pa tul pe are proie tele i ple e tate în perioada 2007îl pot a ea asupra te di țelor de dez oltare și for ulează totodată âteva re o a dări de o siderat î for ularea strategiei și a portofoliului de proie te pe tru perioada – 2023. Î a est o text, a aliza SWOT se țiu ea . . por ește de la o realitate i o testa ilă e refle tă o reștere e o o i ă susți ută de: . i dustria perfor a tă azată pe i estiții străi e dire te, teh ologie și apital u a , și de . se torul de turis fa orizat de patri o iul atural și ultural i o testa il. A este otoare pri ipale au ge erat o platfor ă de ser i ii și a ti ități e o o i e suport și de oportu ități de lo uri de u ă pe tru rezide ți și etățe i di alte regiu i. A aliza SWOT i tegrează rezultatele di diag osti area situației existe te, upri zâ d pu tele tari și pu tele sla e pe do e iile de a aliză e țio ate a terior, pre u și oportu itățile și peri olele e izează dez oltarea zo ei etropolita e la i el ge eral. A aliza se o e trează astfel pe odul î are ZMB răspu de e oilor lo uitorilor di o u itățile lo ale, dar și se torului e o o i fir e, oa e i de afaceri, investitori străi i, a trepre ori lo ali, et . și pote țialilor izitatori. I tegrarea pu telor tari și a pro le elor de dez oltare pe a este grupuri ți tă, o du e la ur ătoarea stru tură a a alizei: Tabel 1. Structura analizei SWOT Co u itățile lo ale Oa e i și spațiu Locuire Utilități pu li e Servicii publice

E o o ia etropolita ă Economie Forța de u ă

Pote țialul turisti Turism Cultură Recreere

A esi ilitate și o ilitate Mediu și s hi ări li ati e

305

IHS Romania_august 2016

2.1. OAMENI SI SPAȚIU

Harta 2.1. Dezvoltare teritorială orga izare ad i istrativă și te di țe de ografi e

Aspecte cheie ale dezvoltării:  Stru tura aso iati ă a Zo ei Metropolita e Brașo upri de lo alități – u i ipiul Brașo ra g I , u i ipiile Să ele și Codlea ra g II , orașele Râş o , Predeal, Ghi a și Zăr eşti ra g III , pre u și o u e: Bod, Budila, Cristia , Criz a , Feldioara, Hăr a , Hăl hiu, Prej er, Sâ petru, Tărlu ge i și Vul a .  Suprafața ZMB este de , k p, iar populația totală o for datelor statistice la 1 iulie 2015, de pe INSSE TEMPO online) este de 472.777 locuitori.  Grad de urbanizare mare – peste % di populația zo ei etropolita e trăiește î zo e ur a e, eea e du e la u grad de oeziu e sporit și u a es rapid la ser i ii de ază să ătate, edu ație etc.)  Mu i ipul Brașo este u ul di ele ai i porta te oduri e o o i e și de tra sport, atât la i el regio al ât și la i el ațio al, parte i tegra tă a u ui siste ur a are, î preu ă u u i ipiile Bu urești, Ploiești și Târgo iște, fa e parte di Axa de dez oltare Brașo -Ploiești-Bu urești-Giurgiu, el ai i porta t oridor de tra sport și de dez oltare al Ro â iei.  Profilul fu țio al al ZMB este o plex. Se torul e o o i este do i at de a ti ități i dustriale și de produ ție și ser i ii ai ales î râ dul lo alităților ur a e și este o pletat de i dustria de 306

IHS Romania_august 2016



turis , preze tă î spe ial î Brașo / Poia a Brașo , Predeal, Râș o și Prej er. Dez oltările i o iliare și reșterea a ti ităților e o o i e i dustriale și comerciale) conduc la exti derea i tra ila elor ur a e/ rurale și la o relo are a a ti ităților i dustriale î zo a li itrofă a u i ipiului Brașo Ghi a , Codlea, Prej er et . .

Puncte tari (avantaje competitive) Puncte slabe (probleme)  A plasare strategi ă a zo ei etropolita e  Declin demografic constant din anul 1992 , di pu t de edere geografi , la dista țe datorat atalității s ăzute și igrației forței relati egale de Ploiești, Pitești, Târgu de u ă Mureș, Si iu sau Fo șa i, și pe coridoarele  I ătrâ irea populației u efe te pe piața de tra sport ațio ale și europe e e fa u ii pe tru ur ătorii a i și rata ridi ată a legătura u orașele di sudul țării și estul / or idității populației, ai ales pe fo dul estul țării î ătrâ irii de ografi e  Di ersitatea a ti ităților e o o i e și a  Presiu e asupra tere urilor agri ole și oportu ităților î eea e pri ește piața zonelor verzi prin extinderea intravilanelor forței de u ă lo alităților  I porta tă aglo erare de populație, u  Disconfortul creat în unele cartiere de locuit ara ter ur a , u o po dere ridi ată de de proximitatea zonelor industriale a sol e ții de studii superioare și o erere al ătuite di platfor e ari, ridicate în mare de servicii adecvate perioada o u istă)  Atra ti itate res ută datorată e hili rului format între mediul antropic, foarte dinamic din punct de vedere social - e o o i și mediul natural valoros, aflat într-o stare buna de conservare Proiecte relevante în perioada 2007-2015  Elaborarea Planurilor Urbanistice Generale în UAT-urile o po e te, pre u și a Pla urilor Ur a isti e Lo ale pe tru dez oltări de tere uri/s hi ări de fu țiu i și de regle e tări urbanistice Provo ări și te di țe de dezvoltare  Creșterea ererilor de s hi are a fu țio alității tere urilor pri presiu ea i estițio ală asupra tere urilor agri ole și asupra li itelor i tra ila elor  Co e trarea i estițiilor î zo e u a esi ilitate rutieră și fero iară ridi ată, atât î par uri i dustriale, ât și centre comerciale  Dez oltarea î oordo are u regiu ea Bu urești – Ilfo și u regiu ea Sud Mu te ia, pri ooperarea pe axa Bu urești, Ploiești, Brașo Nevoi și re o a dări pe tru strategie  Prote ția tere urilor agri ole, pădurilor și zo elor erzi de extinderi necontrolate ale intravilanelor pri regle e tări ur a isti e spe ifi e  Dez oltarea odurilor logisti e î zo a de sud și de est a polului de reștere asigurâ d o e ti itatea u oridorul IV și IX di rețeaua europea ă TEN-T

307

IHS Romania_august 2016

2.2. ECONOMIE Harta 2.2. Stru tură e o o i ă a gajați pe se toare e o o i e și ifra de afa eri totală a î trepri derilor 2014)

Aspe te heie ale dezvoltării  E o o ia ZMB a res ut î rit a elerat față de a ul , o solidâ du-și pri a poziție la nivelul regiu ii Ce tru și preze ța î topul pri ipalelor i i otoare e o o i e ale Ro â iei, după Bu urești, Cluj-Napo a, Ti ișoara și Co sta ța, î să de alajele de dez oltare față de edia U.E. – se e ți la % di PIB PPS , la fel a și ele față de u ii poli de reștere di Ro â ia, ai ales Bu urești.  E o o ia se ara terizează pri tr-o spe ializare i telige tă și î tărirea rolului a esteia î e o o ia regio ală / ațio ală, pri o e trarea k o -how-ului, forței de u ă și hiar a u or la țuri de fur izare fu țio ale, e izează: i dustria o po e telor auto, i dustria de ași i și e hipa e te, a o stru țiilor etali e și a produselor di etal, ea aero auti ă, de prelu rare a le ului, agroali e tară, turis ul, o stru țiile, IT&C, tra sporturi și logisti ă.  A ti itatea arilor o pa ii u apital străi și exporturile a estora ge erează peste % di ifra de afa eri totală, ai ales î i dustrie, î ti p e î trepri zătorii lo ali o ti uă să do i e a ti itățile pre u agri ultura, o stru țiile și u ele ser i ii. 308

IHS Romania_august 2016



 

Î o parație u eilalți poli de reștere di Ro â ia, u i ipiul Brașo deți e deja o pozițio are fa ora ilă î azul a ti ităților di sfera ser i iilor edi ale pri ate, a o erțului u ridi ata, a turis ului, a re uperării deșeurilor, dar î registrează perfor a țe relati reduse î azul u or se toare foarte di a i e, o petiti e și u forță de u ă i e re u erată IT&C, ser i ii fi a iare și asigurări, i gi erie, er etare-dezvoltare etc.). A plasarea geografi ă și existe ța i frastru turii dez oltate pe tru susți erea a ti ităților e o o i e par uri i dustriale pozițio ează ZMB pe lo ul II la i el ațio al î fu ție de u ărul și suprafața par urilor i dustriale, după Praho a, a estea ju â d u rol ital î atragerea de i estiții străi e dire te, are au o dus la rearea a peste . de lo uri pâ ă î preze t, o e trate ai ales î Prej er și Ghi a . Fenomenul de suburbanizare manifestat în ultimii ani a generat amplificarea navetismului, care este practicat de peste . de persoa e, pri ipalele e tre de atra ție a forței de u ă fii d Brașo , Ghi a și Cristia . Rata șo ajului a s ăzut se ifi ati față de a ii , î să există î ă o serie de ategorii so iale expuse ris ului de ex luziu e de pe piața uncii: tinerii sub 25 de ani, persoanele de peste 50 de a i, a ele ategorii u o pregătire teoreti ă și pra ti ă î are parte eade ată eri țelor a tuale de pe piața u ii, persoa ele de et ie ro ă, persoa ele u diza ilități et .;

Puncte tari (avantaje competitive)  Bala ță o er ială poziti ă și olu î reștere u peste % al exporturilor, după 2011 în cazul componentelor auto, echipamentelor electrice, produselor din lemn și î ălță i tei  Existe ța u or aglo erări economice cu pote țial de lusterizare și spe ializare i telige tă i dustria o po e telor auto, i dustria de ași i și e hipa e te, a o stru țiilor etali e și a produselor di etal, ea aero auti ă, de prelu rare a le ului, agroali e tară, turis ul, o stru țiile, IT&C, tra sporturi și logisti ă  Existe ța u or u lee de er etare u k o ho î agri ultură, sil i ultură, produse highte h pe tru dez oltare dura ilă, IT&C, automotive, energie  I frastru tura și ser i iile de er etaredezvoltare-inovare oferite de centrele U i ersității Tra sil a ia  Nu ărul ridi at al par urilor i dustriale pu li e și pri ate are au atras u eroși investitori  Volu ul i porta t de i estiții străi e atrase, mai ales cu capital german  Pozițio are fa ora ilă î azul a ti ităților di sfera ser i iilor edi ale pri ate, a o erțului u ridi ata, a turis ului, a re uperării deșeurilor  I teresul ridi at al î trepri zătorilor lo ali pe tru fi a țările era ursa ile desti ate mediului de afaceri în perioada 2007-2013

Puncte slabe (probleme)  Depe de ța ridi ată de se torul i dustriei prelu rătoare u apital străi și i sufi ie ta dez oltare a se torului terțiar u aloare adăugată ridi ată IT&C, ser i ii fi a iare, inginerie, cercetare-dezvoltare)  Migrația a forței de u ă ti ere, î alt alificate, ătre arile e tre u i ersitare rai -drain)  Rata ai redusă a a trepre oriatului, ai ales start-up-uri și spi -off-uri inovative  S ăderea u ărului de întreprinderi active, u ăr are de radieri, suspe dări, dizol ări și i sol e țe , pe durata crizei economice globale, ai ales î râ dul i roî trepri derilor deți ute de î trepri zătorii lo ali  Su utilizarea și î ătrâ irea resurselor de u ă și gradul ridi at de depe de ță e o o i ă a populației  Nu ărul ai redus de stude ți î Brașo , î co parație u arile e tre u i ersitare di țară  Slaba dezvoltare și i sufi ie ta fi a țare a sectorului de cercetare-dezvoltare-i o are și a transferului tehnologic  Su utilizarea u or par uri i dustriale și ga a redusă de ser i ii de afa eri oferite fir elor găzduite  Suprafața exti să de situri i dustriale total sau parțial a a do ate ro fields

309

IHS Romania_august 2016

Proiecte relevante în perioada 2007-2015 Peste de o pa ii di zo a Brașo ului au e efi iat de fi a țări era ursa ile pe tru reșterea și oder izarea apa ităților de produ ție și de ser i ii sau pe tru for area resurselor u a e proprii, pri i ter ediul progra elor POR, POSCCE și POS DRU, la are se adaugă PNDR pe tru fer ele și î trepri derile din mediul rural. În detaliu, acestea curpind: POR axa 1:  Ce tru de afa eri, tra sfer teh ologi și i u ator de afa eri, u i ipiul Brașo  Parc logistic privat Ghimbav POSCCE axa III  Dezvoltare lo ală pri edu ație flexi ilă-i ple e tare platfor ă e-lear i g la i elul Pri ăriei Brașo , u i ipiul Brașo Provo ări și te di țe de dezvoltare  Dez oltarea se toarelor u pote țial de spe ializare e o o i ă i telige tă pre u componente auto, ea de ași i și e hipa e te  Dezvoltarea C&D privind tehnologia din domeniul energiei regenerabile  Dez oltarea i frastru turii și a ser i iilor de tra sport și logisti ă  Dezvoltarea sectorului TIC

i dustria de

Nevoi și re o a dări pe tru strategie  Extinderea și specializarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor de la nivel local  Dez oltarea parte eriatului î tre fir e pri ate și ediul u i ersitar  Susți erea la țurilor de produ ție, pri fa ilitarea a esului fir elor la rezultate ale er etării, tehnologizare și resurse u a e  Dezvoltarea ser i iilor ătre ererea pieței, u fo us ătre populație, i o are/ reati itate și turis .  Spriji irea i ițiati elor de afa eri/a trepre oriatului lo al

310

IHS Romania_august 2016

2.3. TURISM ȘI RECREERE Harta 2.3. Cultură și turis

stațiu i turisti e și î

optări ale turiștilor

Aspecte cheie ale dezvoltării  Turis ul are o o tri uție i porta tă la e o o ia lo ală, fii d susți ut de patri o iul ultural și atural existe t, pre u și de i estițiile pri ate î i frastru tura de azare, ali e tație pu li ă și de agre e t. Mu i ipiul Brașo este a plasat strategi a pu t ter i us î ir uitul turisti de pe Valea Praho ei, dar destul de aproape de alți poli regio ali Si iu, Fo șa i, Râ i u Vâl ea, Târgu Mureș et . .  Zo ă turisti ă de tradiție, ZMB prezi tă o serie de pu te de i teres ațio al și i ter ațio al: u i ipiul Brașo u u profil ultural o plex, u o arietate are de o u e te arhite turale și istori e de i teres ațio al și lo al și pe teritoriul ăruia se găsește Poia a Brașo – stațiu e turisti ă de i teres ațio al și i ter ațio al ; orașele Predeal și Râș o stațiu i turisti e de i el ațio al, susți ute de o i frastru tură de s hi, dar și de u patri o iu ultural și arhite tural ; comuna Prejmer (unde Biseri a Fortifi ată este o u e t i lus î patri o iul UNESCO .  Capacitatea de cazare a crescut în perioada 2007 – 2014, la nivelul zonei metropolitane, cu peste %, la fel și u ărul turiștilor sosiți – u o e trarea a estora î u i ipiul Brașo peste 61%) și î orașul Predeal peste % , restul lo alităților î registrâ d pro e te su %. 311

IHS Romania_august 2016

zo a etropolita ă există posi ilitatea dez oltării u or trasee turisti e la i el regio al / etropolita , are să susți ă și să pro o eze di ersitatea ulturală, să alorifi e resursele turistice aturale și a tropi e foarte di ersifi ate propi e dez oltării turis ului ultural-religios, istoric, pe tru sporturi de iar ă, agre e t și a e tură, o ta și ecoturism, etc.). Pote țialul zo ei de a deveni o desti ație pe tru ir uite de ou tai - ike și pe tru trasee a e ajate de "do -hill" reprezi tă o alter ati ă pe durata sezoa elor alde pe tru atragere de turiști î stațiu ile dedi ate pâ ă a u î spe ial sporturilor de iar ă. Pote țialul e oturisti al zonei este de asemeni ridicat, ai ales î o textul strategiei ațio ale de dez oltare a e oturis ului î Ro â ia. Mu i ipiul Brașo a fost a didat î o petiția pe tru titlul Capitală Europea ă a Culturii .

 Î



Puncte tari (avantaje competitive) Puncte slabe (probleme)  Existe ța u ei oferte variate de  Depe de ța ridi ată a ofertei turisti e de i frastru tură turisti ă - u ități de azare, sporturile de iar ă și sezo alitatea ir ulației ali e tație pu li ă și agre e t, pe fo dul turistice i estițiilor pri ate  A esi ilitatea redusă a zo ei pe tru turiștii  Creșterea ererii turisti e î perioada de week-end sau în perioadele de vârf de 2007, o text î are Brașo ul a sezon (de ex. ambuteiajele de pe Valea devenit a treia desti ație turisti ă di Prahovei) Ro â ia, după Bu urești și Co sta ța  Patri o iul ultural de i teres ațio al și lo al  Creșterea po derii turiștilor străi i î aflat în stare de degradare, insuficient totalul izitatorilor azați î Zo a valorificat pentru dezvoltarea turismului Metropolita ă cultural  Pro o area i sufi ie tă a produselor  Existe ţa u ui ogat patri o iu - vestigii turistice, în special a produselor culturale /situri istori e, o u e te şi o ie te de artă lai e şi religioase, uzee şi ole ţii  Slaba dezvoltare a mediului privat uzeale, teatre, ele e te de et ografie şi eșteșugăres folclor, obiective înscrise în patrimoniul universal  Ofertă di ersă de a ifestări ulturale aţio ale şi i ter aţio ale, di ersitatea et i ă şi ulti ulturalitate – (români, ger a i şi aghiari î pri ipal , evenimente culturale atractive (Zilele Braşo ului, Festi alul Ju ilor Brașo e i, Festivalul de Lied, Festivalul Muzicii de Ca eră, Festi alul de Jazz



Proiecte relevante în perioada 2007-2015 Proie tele di do e iul dez oltării turis ului au izat î spe ial i frastru tura turisti ă și pro o area pote țialului di ZMB, după u ur ează: POR axa I  A e ajare zo ă turisti ă Poia a Brașo - a e ajare spații agre e t și di ertis e t, u i ipiul Brașo POR axa V  Brașo ul - e trul turis ului ro â es , u i ipiul Brașo  Experie țe ulturale de euitat î i i a Tra sil a iei, Age ția de Dez oltare Dura ilă a județului Brașo  E-turist î Brașo ul istori , u i ipiul Brașo  Pro o area pote țialului turisti al orașului Râș o , orașul Râș o  Cir uit turisti edie al î Tra sil a ia, Aso iația Ro â a pe tru Pro o area Calității și a Practicilor de Succes  Ce tru Naţio al de I for are şi Pro o are Turisti ă î oraşul Zăr eşti, oraşul Zăr eşti 312

IHS Romania_august 2016

     PNDR   Alte fi 

Promovarea produselor turistice ale comunei Cristian, comuna Cristian O ie ti e ulturale, tradiții și o i eiuri î o u a Feldioara, o u a Feldioara R.A. Lege dele Tării Bârsei. Pro o area pote țialului turisti al Tării Bârsei, Age ția Metropolita ă Brașo Ce trul Naţio al de I for are şi Pro o are Turisti ă di Poia a Braşo , u i ipiul Brașo Ce tru de I for are şi Pro o are Turisti ă Ghi a , orașul Ghimbav

Pro o area turis ului î lo alitățile o u ei Feldioara și o u ele li itrofe, o u a Feldioara Î fii țare e tru de i for are și pro o are turisti ă î o u a Cristia , o u a Cristia a țări Î fii țare Ce tru de I for are și Pro o are turisti ă î o u a Cristia , APDRP MĂSURA „Î urajarea a ti ităților turisti e , o u a Cristia În domeniul infrastructurii culturale, proiectele s-au axat pe rea ilitarea și pu erea î aloare a patri o iului istori și a aselor de ultură, i e atografe, ă i e ulturale: POR axa I  Rea ilitarea lădirii i e atografului Patria, Mu i ipiul Brașo  Proie t i tegrat de rea tualizare și oder izare ur a ă - Ce trul istori Râș o , orașul Râș o  Proie t as e sor pla i li at a es Cetatea Râș o , orașul Râș o  Rea ilitare e tru istori î u i ipiul Codlea, orașul Codlea PNDR  Dotare Casa de ultură Feldioara, Co u a Feldioara  Dotarea a sa lului fol lori și a ă i ului ultural di o u a Hăl hiu, o u a Hăl hiu  Rea ilitare și exti dere Cămin Cultural Comuna Crizbav, Comuna Crizbav  Proie t I tegrat pe tru dez oltarea i frastru turii î o u a Tărlu ge i: . Lu rări de i ter e ție la Că i ul Cultural Provo ări și te di țe de dezvoltare  Creșterea u ărului de turiști și a u ărului de turiști străi i, pe fo dul î u ătățirii a esi ilității și o ilității î zo ă  Dez oltarea traseelor te ati e și a ir uitelor turisti e î ooperare regio ală și tra s-regio ală, datorită a plasa e tului e tral al ZMB î raport u alți poli regio ali (Sibiu, Al a Iulia, Fo șa i, Râ i u Vâl ea, Târgu Mureș et .  Dezvoltarea unor produse turistice legate de patrimoniul rural Nevoi și re o a dări pe tru strategie  Cooperare teritorială pe tru pro o area traseelor și a ti ităților turisti e  Explorarea și susți erea dez oltării de alte produse turisti e ex. e oturis , azat pe elementele ulturale, î spe ial di zo a rurală și pe ele aturale, u ridi ată aloare e ologi ă  Restaurarea, o solidarea, prote ția și alorifi area patri o iului o struit ur a și rural  Prote ția și o ser area patrimoniului natural  Pro o area patri o iului și a e e i e telor ulturale pe tru atragerea de izitatori

313

IHS Romania_august 2016

2.4. MEDIU ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE Harta 2.4. Calitatea

ediului fo d forestier și rezervații aturale / arii protejate)

Aspecte cheie ale dezvoltării  Calitatea aerului este afe tată la i elul zo ei etropolita e, ai ales î zo ele ur a e, a ur are a poluării auzate de trafi ul rutier, de se torul de produ ere a e ergiei ter i e și ele tri e și de a ti ități i dustriale.  O zo ă u u puter i i pa t negativ asupra alității aerului este zo a Codlea-Hăl hiu di auza u ității Prota Codlea, al ărei o ie t de a ti itate îl reprezi tă pro esarea ăr ii pre u și produ erea de făi uri protei e. Î zo a Ghi a există u i el o sidera il al poluării at osferi e datorită preze ţei a două ari o pa ii pri ate de prelu rare a le ului  Poluarea fo i ă se datorează i elului ridi at al trafi ului și al tra sporturilor, fii d o e trată î apropierea arilor artere de ir ulație, pre u și î zo ele i dustriale.  Î al ătuirea resurselor de apă pe tru polul de reștere Brașo , i tră pe de o parte apele de suprafață repreze tate de rețeaua hidrografi ă de râuri azi ul hidrografi al Oltului și aflue ții a estuia și la uri a u ularea Tărlu g , pre u și apele su tera e freati e și de adâ i e. Calitatea apelor su tera e di fro turile de aptare se e ți e su aloarea pragului o e trației edii a uale de azotați. 314

IHS Romania_august 2016

 



Poluarea solului se î registrează prin utilizarea î grășă i telor și pesti idelor î agri ultură. Există, de ase e i, situri u soluri o ta i ate di auza depozitării e o for e a deșeurilor și di auza a ti ităților i dustriale. O serie de agresiuni asupra mediului sunt produse de: (a) deversări de ape reziduale provenite din a ti ități i dustriale î râuri, ariera de al ar di Brașo , dez oltări i o iliare î i ediata apropiere sau î zo e aturale protejate, d utilizarea ex esi ă, esuste a ilă a apei, pri folosirea inte să a tu urilor de zăpadă î zo a stațiu ii Poia a Brașo , e deșeuri și distrugeri auzate de pi i urile grătare orga izate î spații aturale ea e ajate pe tru astfel de a ti ități. Siste ele aturale și ariile protejate di arealul zo ei etropolita e Brașo reprezi tă zo e de i porta ță la i el europea di pu t de edere al ogăției de spe ii și al ha itatelor. Di a ul , Par ul Naţio al Piatra Craiului şi di , Par ul Natural Bu egi, au ad i istraţie proprie, are i ple e tează ăsuri de protejare a tuturor habitatelor aflate pe cuprinsul acestor parcuri. U pro e t de % di rezer aţii su t î ad i istrare sil i ă, restul fii d î ad i istrarea pri ăriilor. Există și alte tipuri de ad i istratori și ustozi, pre u APM sau ONG-uri (ex. Fundatia Carpati).

Puncte tari (avantaje competitive) Puncte slabe (probleme)  Fo d forestier e o upă o suprafață  Depășiri ale alorilor axi ad ise PM , i porta tă la i elul ZMB și are NO2, SO2, O3) în unele zone, ca urmare a o tri uie la s ăderea i elului de poluare a ti ităților i dustriale și trafi ului ur a  Pote țial e ologi u al la ului de  Poluare fo i ă î registrată datorită trafi ului a u ulare Tărlu g, a resursă de apă și tra sporturilor și o e trată în apropierea pentru ZMB arilor artere de ir ulație, pre u și î zonele industriale  Poluare restrâ să a apei, aerului și solurilor a ur are a a ti ităților de o itorizare și  Poluare fo i ă, at osferi ă, dera j al control al factorilor de mediu spe iilor de fau ă, eroziu e a solului și distrugere de egetație, cauzate de accesul  Existe ța u ui ogat patri o iu atural – pe dru uri epu li e și ea e ajate pote i la nivelul ariilor naturale protejate, siturilor turistice, pajiști, ursuri de apă aturale, Natura 2000, cu o varietate mare a drumuri forestiere) a ATV-urilor, tipurilor de habitate oto i letelor și ași ilor de tere  Existe ța siturilor u soluri o ta i ate di auza depozitării e o for e a deșeurilor și a ti ităților i dustriale  Fu țio area e orespu zătoare a stațiilor de epurare, proprietate a age ților e o o i i  Defi itul de spații erzi și de agre e t și lipsa a e ajării zo elor pieto ale, a s uarurilor și lo urilor de î tâl ire î orașele și o u ele din ZMB  Capa itatea redusă de ad i istrare a ariilor naturale protejate, sau a resurselor naturale atât u a ă perso al espe ializat, sau redus a u ar , ât și fi a iară uget redus de management) Proiecte relevante în perioada 2007-2015 POS mediu axa IV  Co ser area spe iilor şi ha itatelor di ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Mu tele Tâ pa şi Leaota, Aso iaţia RENATUROPA  Ma age e tul dura il al ariilor protejate Du ră iţa-Rotbav-Măgura Codlei, Pădurea Bogăţii şi Pădurea Bogată, Aso iaţia RENATUROPA 315

IHS Romania_august 2016

PNDR  Îmbunătățirea alorii e o o i e a pădurii pri u părarea de e hipa e te și ași i și pri produ erea de puieți de î altă alitate pe tru fo dul forestier proprietate pu li ă a u i ipiului Brașov, municipiul Brașov  Î u ătățirea alorii e o o i e a pădurii pri a hizițio area de e hipa e te și ași i, pre u și produ erea de puieți forestieri de alitate pe tru fo dul forestier proprietate a orașului Râș o , orașul Râș o  Înființare și amenajare spațiu pu li de re reere, Co u a Hăr a Alte fi a țări  Revizuirea planului de management al Parcului Națio al Piatra Craiului și Sitului Natura ROSCI 0194 Piatra Craiului, RNP – Ad i istrația Par ului Națio al Piatra Craiului Provo ări și te di țe de dezvoltare  Exti derea a ti ităților i dustriale și atragerea de oi a ti ități pote țial poluatoare  Presiu ea tot ai are asupra siste elor aturale și asupra di ersității iologi e a ur are a exti derii a ti ităților a tropi e  Redu erea poluării di trafi a ur are a i ple e tării ăsurilor di PMUD Nevoi și re o a dări pe tru strategie  Protejarea patri o iului atural, a resursă pe tru dez oltarea dura ilă a turis ului  For ularea și i ple e tarea u ei politi i lo ale de pro o are și susți ere a a ti ităților e o o i e erzi și a tra sportului epolua t  Re uperarea tere urilor poluate pri de o ta i are și re o ersia lor î tere uri de o stru ție și zone verzi  Creșterea apa ității i stituțiilor, ad i istrațiilor de arii aturale protejate, orga izații o gu er a e tale, î gestio area pro le ati ii de ediu și î o stie tizarea a torilor lo ali pu li i sau pri ați  Mo itorizarea operatorilor are deți Autorizații pri i d e isiile de gaze u efe t de seră pe tru a ti ități ale i stalațiilor aflate su i ide ța pre ederilor Legii r. / pri i d e isiile industriale

316

IHS Romania_august 2016

2.5. ACCESIBILITATE ȘI MOBILITATE Harta 2.5. Co e tivitate și

o ilitate i frastru tura de tra sport

Aspecte cheie ale dezvoltării  Co e tarea la rețeaua TEN-T rutieră TEN-T exti să și fero iară TEN-T pri ipală este susți ută și de realizarea aeroportului i ter ațio al Brașo Ghi a  Zo a etropolita ă Brașo este i e o e tată la rețeaua de trafi rutier și fero iară, pri a cesul la dru urile ațio ale aflate î stare u ă, a operirea u dru uri județe e a tuturor lo alităților o po e te și pri rețeaua fero iară, î are Brașo este od de tra sfer î tre regiu ile georgrafi e sud, est și est.  Î tre lo alitățile o po e te, edia dista țelor rutiere par urse este de i ute, î să pe a u ite oridoare de i teres regio al și ațio al, supraaglo erarea pe a u ite porțiu i, pre u DN și DN E, du e la restri țio area a esului și de ierea traseelor î perioadele de vârf.  Deși dista țele î tre lo alitățile de i teres e o o i , turisti , rezide țial su t relati i i, o ilitatea pe ale rutieră sau fero iară , este s ăzută di auza i frastru turii depășite sau î e hite și lipsei u ei rețele i tegrate de piste de biciclete la nivelul zonei metropolitane.

317

IHS Romania_august 2016

Puncte tari (avantaje competitive) Puncte slabe (probleme)  Rețea de dru uri pu li e i e stru turată,  Mo ilitate î greu ată pe a u ite porțiu i ZMB fii d tra ersată de rețeaua TEN-T di dru urile ațio ale / județe e, ât și la rutieră exti să și fero iară pri ipală . i elul arterelor de ir ulație di i teriorul u i ipiului Brașo  Existe ța unei Autorităţi de Transport Pu li ATP și rearea Aso iaţiei de Dez oltare  Lipsa u ei rețele i tegrate de piste de I ter o u itară pe tru Tra sport ADI-T) biciclete  A operire u ă a rețelei de tra sport  Lipsa unor terminale intermodale de feroviar la nivelul zonei metropolitane (cu transport; lipsa unor centre logistice pentru ex epția u i ipiului Să ele eficientizarea tra sportului de ărfuri și persoane  S ăderea o su ului de e ergie ele tri ă și pote țial de utilizare a e ergiei pro e ite  Lipsa unui sistem integrat de transport di alte tipuri de e ergii io asă, pote țial interurban (managementul traficului, eolioan) tarifare i tegrată et .  Implementarea Programului Energetic al  A esi ilitatea redusă a persoa elor î Mu i ipiului Braşo -2012 în cadrul ârstă și a elor u diza ilități lădirilor pu li e Proiecte relevante în perioada 2007-2015 POR axa 1  Dublare pasaj rutier Fârtec, municipiul Brasov  Pasaj rutier alea ferată – str. I depe de ței/pasaj rutier – str. I depe de ței, u i ipiul Brașo  Dru uri a es zo a e o o i ă Coresi, u i ipiul Brașo  A e ajare de stații apăt de li ie pe tru ijloa ele de tra sport î o u , u i ipiul Brașo  Asigurarea a esi ilității ătre zo a e o o i ă Brașo - Sud Est, u i ipiul Brașo  Ma age e tul i for atizat al siste ului de tra sport î o u , u i ipiul Brașo  A e ajare Zo a turisti ă Poia a Brașo - exti dere apa itate par are și o stru ție ter i al tra sport pu li , u i ipiul Brașo  Siste i tegrat de par ări - par are Spitalul Militar Regi a Maria, u i ipiul Brașo POR axa 2  Varia ta de o olire a Mu i ipiului Brașo - Faza 1, muni ipiul Brașo PNDR  Proie t I tegrat pe tru dez oltarea i frastru turii î o u a Tărlu ge i: . Pod peste râul Tărlu g și dru de a es la Târgul Auto Tărlu ge i . Rea ilitare str. Repu li ii și str. Tărlu gului î lo alitatea Tărlu ge i  A esi ilizarea fo dului forestier proprietatea pu li ă a Brașo ului, pri o struirea de dru uri oi și rea ilitarea de dru uri forestiere existe te, u i ipiul Brașo  Rea ilitare și exti dere dru forestier Valea Mare - Crizbav, comuna Crizbav  Modernizare dru uri forestiere î pădurea o u ală a u i ipiului Codlea, u i ipiul Codlea  Rea ilitare dru forestier Tărlu g, L = , k , u i ipiul Să ele  Moder izare dru uri forestiere, orașul Râș o POS Transport axa 2.  Co stru ția aria tei de o olire Brașo tronson I DN1-DN11, tronson II DN 11-DN și tro so III DN13 – DN , Co pa ia Națio ală de Autostrăzi și Dru uri Națio ale di Ro ânia Alte fi a țări  Moder izare dru o u al DC A Zăr eşti - Plaiul Foii, de la km 0+830 la km 11+050contra t de fi a ţare r. / . . , Progra ul Naţio al de Dez oltare Lo ală; Su progra : ,,rege erarea ur a ă a u i ipiilor şi oraşelor’’; Do e iul: ,, o struirea/ oder izarea/ rea ilitarea dru urilor pu li e lasifi ate şi î adrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri publice, drumuri de interes local, respectiv drumuri o u ale şi/ sau dru uri pu li e di i teriorul lo alităţii’’, UAT oraşul Zăr eşti 318

IHS Romania_august 2016

Provo ări și te di țe de dezvoltare  Creșterea u ărului de ălătorii ătre zo ele u oduri logisti e /par uri i dustriale, ătre desti ațile turisti e și ătre zo a e trală a u i ipiului Brașo  Creșterea a esi ilității ătre rețeaua europea ă de tra sport TEN-T  Dezvoltarea terminalelor intermodale de transport, extinderea traseelor pietonale din zona e trală a u i ipiului Brașo și dez oltarea trafi ului de i i lete Nevoi și re o a dări pe tru strategie  I ple e tarea ăsurilor di PUMD

319

IHS Romania_august 2016

2.6. UTILITĂȚI PUBLICE Harta 2.6. A esul populației la utilități pu li e

Aspecte cheie ale dezvoltării  Ser i iile de distri uție a apei pota ile / a alizare sau a age e t al deșeurilor se fur izează prin i ter ediul operatorului regio al Co pa ia de Apă Brașo ; lo alitățile are utilizează ser i iile altor operatori u apital ajoritar de stat sau pri ați su t: Predeal, Zăr ești, Cristia , Tărlu ge i, Vul a , Râș o .  Majoritatea lo alităţilor zo ei etropolita e Braşo e efi iază de o a operire orespu zătoare î eea e pri eşte a esul la reţelele de utilităţi, î spe ial ali e tare u apă pota ilă și e ergie ele tri ă. Exti derea rețelelor de a alizare și ali e tare u gaze aturale ră â e o prioritate.  Totuşi, î ur a odifi ărilor sur e ite î dez oltarea teritoriului, pri lo alizarea u or oi a ti ități e o o i e sau dez oltarea zo elor rezide țiale, este e esară realizarea u or oi i estiţii î exti derea şi oder izare reţelelor de utilităţi apă, a al, gaze aturale, ilu i at pu li şi a apa ităţilor de produ ţie/pro esare.

320

IHS Romania_august 2016

Puncte tari (avantaje competitive)  A operirea siste ului de apă pota ilă pe tru populația di zo a etropolita ă î proporţie de %  Ra ordarea tuturor lo alităţilor la reţeaua de ali e tare u e ergie ele tri ă  Ilu i atul pu li al străzilor î proporție de 90%; implementarea sistemului de TELEGESTIUNE şi de î gropare a reţelelor aerie e î u i ipiul Brașo  A operirea i tegrală a ZMB u ser i ii de salu ritate şi ole tare a deşeurilor

Puncte slabe (probleme)  Rețea su di e sio ată de distri uție a apei pota ile, defe țiu i fre e te și pierderi î rețea î Brașo cartiere Astra, Metro , Ră ădău i ferior, Florilor, Ceferistilor, Tra torul , Poia a Brașo , Ghimbav, Codlea; pre u și î dez oltările ur a e di Predeal, Hăl hiu, Prejmer  Lipsa rețelelor de ali e tare u apă pota ilă (Podu Olt – Hăr a şi a alizare (Podu Olt – Hăr a , Budila  Lipsa unui sistem de iluminat public ambiental /arhitectural  I u dații fre e te î partea joasă a u i ipiului Să ele, a ur are a i posi ilității e a uării rapide și o plete a apei

Proiecte relevante în perioada 2007-2015 POR axa I  A e ajare Piața U irii, u i ipiul Brașo  Modernizarea integrata a sistemelor de iluminat public și creștere a siguranței publice din Mu i ipiul Brașo , Mu i ipiul Brașo POS mediu axa I  Exti derea şi rea ilitarea siste elor de ali e tare u apă şi a alizare î judeţul Brașo , COMPANIA APA BRAȘOV SA PNDR  Proie t I tegrat pe tru dez oltarea i frastru turii î o u a Tărlu ge i: . Ilu i at pu li î artierul S riitorilor și I depe de ței Alte fi a țări  Rea ilitare și dez oltare rețele de distri uție a apei pota ile etapa a II-a și exti dere rețele de a alizare e ajeră î orașul Zăr ești, proie t pri i d rea ilitarea și exti derea i frastru turii de apă și apă uzată, Mi isterul Mediului, UAT orașul Zăr ești  Rea ilitare, exti dere rețele de apă pota ilă etapa a II-a și exti dere rețele de a alizare a apei e ajeră î orașul Zăr ești, Progra ul Naţio al de Dez oltare Lo ală; Su progra : ,,rege erarea ur a ă a u i ipiilor şi oraşelor’’; Do e iul: ,,realizarea/ exti derea/ reabilitarea/ modernizarea sistemelor de canalizare și stații de epurare ape uzate’’, UAT orasul Zăr ești  Exti derea și oder izarea siste elor de apa uzată di o u a Prej er pe tru ur ătoarele obiective aferente etapei 1 . Siste de distri uție apă pota ilă Prej er -Etapa 1 (2). Sistem de canalizare ape uzate menajere Prejmer - Etapa 1 . Stația de epurare Prej er - Etapa 1 (modul 1) - Finanțare era ursa ilă din fondul de Coeziune Fi a țare era ursa ilă de la ugetul de stat – Fi a țare di o tri uția lo ala, UAT Prej er Provo ări și te di țe de dezvoltare  Exti derea reţelelor de distri uție a gazelor aturale, a â d î edere dez oltarea rezide ţială, ales la i elul lo alităţilor di i ediata e i ătate a u i ipiului Brașo  Exti derea rețelelor de ali e tare u apă și a alizare pe tru zo ele fără a es Nevoi și re o a dări pe tru strategie  Creșterea a esi ilității utilităților pu li e și a alității ser i iilor pe î treg teritoriul ZMB

321

IHS Romania_august 2016

2.7. LOCUIRE ȘI SERVICII PUBLICE

Harta 2.7. A es la lo uire și servi ii pu li e i di ele de dezvoltare u a ă lo ală și a esul la servi ii de să ătate)

Aspecte cheie ale dezvoltării  Fo dul de lo ui țe a u os ut o î u ătățire alitati ă o ti uă hiar și pe durata rizei glo ale, pe fo dul o stru ției de u ități lo ati e oi oder e și ai spațioase. În ultimii 10 ani, în jurul u i ipiului Brașo se a ifestă u pro es de su ur a izare, o retizat î apariția de zo e rezide țiale oi î spe ial î Hăr a , Sâ petru, Ghi a , Cristia , et ., u de există tere uri pe tru o stru ții la prețuri ult ai s ăzute.  Există o rețea de u ități de î ăță â t pu li e și pri ate la toate i elurile de edu ație, de la a tepreș olar la post-do toral, are este o e trată î u i ipiul Brașo , eea e a tre ează o ilitatea u ui u ăr are de ele i și adre dida ti e.  Î ăță â tul teh i și profesio al a u os ut u de li a e tuat î ulti ele două de e ii, tot ai ulți a sol e ți de gi aziu orie tâ du-se ătre li ee are asigură o pregătire prepo dere t teoreti ă. Î a est o text, la i el etropolita există u ex ede t de forță de u ă u studii superioare, concomitent cu un defi it de forța de u ă u studii edii, alifi ată î i dustrie, servicii etc.  Î ăță â tul superior este asigurat de ai ulte u i ersități pu li e și pri ate, di tre are ea ai i porta tă este U i ersitatea „Tra sil a ia , u fa ultăți, . de stude ți și de progra e 322

IHS Romania_august 2016



 

de studiu, u ele u i e î o text ațio al și are se u ură de prestigiu i ter ațio al. Cu toate a estea, u ărul de stude ți a s ăzut se ifi ati față de a ul , i lusi pe fo dul o petiției din partea centrelor universitare u tradiție Bu urești, Cluj-Napoca etc.). Zo a Metropolita ă Brașo dispu e de o rețea exti să și di ersifi ată de u ități edi ale, pu li e și pri ate, are deser es aproape ju ătate di populația regiu ii Ce tru, dar are u este î să distri uită u ifor î teritoriu, fii d o e trată î u i ipiul Brașo . Totuși, toate lo alitățile o po e te au a es la ser i ii edi ale de ază și de urge ță. Oferta ulturală este di ersifi ată, î să se o e trează foarte ult î u i ipiul Brașo și ai puți î zo a rurală, a esul lo uitorilor la produsele ulturale fii d li itat. I frastru tura sporti ă și de agre e t lo ală s-a di ersifi at și oder izat î ulti ii a i, pri i estiții pu li e și pri ate. Deși gradul de sără ie al populației este i ferior altor zo e di țară, difere țele de dez oltare di tre u i ipiu și lo alitățile di jurul său su t e ide te - există o u ități rurale săra e aflate la ai puți de - k de a esta de ex. Tărlu ge i, Criz a , Budila, Vul a , dar și zo e ur a e dezavantajate di perspe ti a lo uirii, o upării sau a apitalului u a , ai ales î Să ele Gâr i i și Zăr ești.

Puncte tari (avantaje competitive) Puncte slabe (probleme)  Rețea exti să de u ități de î ăță â t pu li e și  Ve hi ea fo dului lo ati și ul era ilitatea private la toate nivelurile edu ațio ale i lusi lădirilor e o solidate la hazarde, ai ales î u ități u predare î li a ger a ă și aghiară centrele istorice  I ăță â t teh i și profesio al i e dez oltat,  Prepo dere ța țesutului de lo uire ole ti ă pu li și pri at ex. Fu țio area Ș olii realizat înainte de 1989, caracterizat prin Profesio ale Ger a e Kro stadt î aza u ui lo ui țe de i i di e siu i, sta dardizate, u efi ie ță e ergeti ă redusă, fațade degradate, parteneriat public-privat pilot cu mediul de u spații i terstițiale degradate și eatra ti e afaceri local)  Pro o a ilitate ridi ată la E aluarea Națio ală și  Defi ie țele de dotare u i frastru tură tehnico-edilitară și e hipa e te pu li e a Bacalaureat în special la nivelul liceelor teoretice unor zone rezide țiale de la periferia orașelor di u i ipiul Brașo ; perfor a țe o ți ute de și di ediul rural ele i la o ursuri și oli piade  Oferta de ser i ii de for are profesio ală  Defi itul de lo ui țe so iale și pe tru ti eri o ti uă di ersifi ată, upri zâ d atât fur izori  Defi itul de lo uri î reșe și grădi ițe, ai pu li i, ât și pri ați ales î zo ele e trale și î oile zo e rezide țiale; defi itul de ș oli î artierele oi  Oferta ridi ată de ser i ii a rețelei de u ități medicale private  Perfor a țele edu ațio ale reduse ale u ităților de î ăță â t di o u itățile de  Rețea exti să de fur izori pu li i și pri ați de ro i și ale li eelor teh ologi e, ai ales di servicii sociale (inclusiv PPP-uri) pentru mediul rural, inclusiv pe fondul abandonului majoritatea categoriilor de persoane vulnerabile ș olar și al a se teis ului  Existe ța u or lu uri și aso iații sporti e u  Existe ța u or defi ie țe la i elul tradiție i frastru turii edu ațio ale - confortul termic di săli, efi ie ța e ergeti ă redusă și consumurile mari de energie, vulnerabilitatea lădirilor la i e dii și utre ure, dotarea defi itară u o ilier și u aparatură de laborator, lipsa accesului pentru persoanele cu diza ilități, a a esului la I ter et, a sălilor de sport  Deficit de personal calificat în sistemul edu ațio al pu li ai ales î zo ele rurale și î orașele i i  Lipsa u or u ități spitali ești de ategoria I, o e trate î e trele u i ersitare u tradiție 323

IHS Romania_august 2016



  

 

Inchiderea de u ități sau redu erea u ărului de paturi, î siste ul de să ătate, defi it de perso al, ai ales de asiste ți și perso al auxiliar I frastru tură sporti ă i sufi ie t dez oltată î raport u eri țele utilizatorilor ai ales î eea e pri ește pra ticarea sporturilor de iar ă S ăderea i teresului pe tru i liote i, pe tru ultura s risă, s ăderea u ărului de ititori activi I frastru tură ulturală i sufi ie t dez oltată î raport u eri țele utilizatorilor, ai ales î comunele din ZMB Existe ța u or o u ități, ai ales a elor de romi din mediul rural, cu risc ridicat de ex luziu e so ială de la lo uire, o upare, edu ație, să ătate et . Marginalizarea populației anumitor zone/ artiere ex. Răsăritului, Uzi a Accesul deficitar al unor grupuri vulnerabile la ser i ii so iale, pe fo dul apa ității li itate a centrelor existente

Proiecte relevante în perioada 2007-2015 POR axa I  Ce tru ultifu țio al de ser i ii so iale, Mu i ipiul Brașo  Rea ilitare ă i ul pe tru persoa e ârst i e, Mu i ipiul Brașo  Rea ilitare lădire u desti ație de lo ui țe so iale î Mu i ipiul Brașo , Mu i ipiul Brașo  Achiziția și i stalarea e hipa e telor spe ifi e pe tru reșterea sigura ței și pre e irea ri i alității î u itățile de î ăță â t și pe do e iul pu li Mu i ipiul Brașo , Mu i ipiul Brașo  A hiziția și i stalarea e hipa e telor spe ifi e pe tru reșterea sigura ței și pre e irea ri i alității î u itățile de î ăță â t și pe do e iul pu li di lo alitățile Codlea, Să ele, Râș o , Predeal și Ghi a , Age ția Metropolita ă pe tru Dez oltare Dura ilă Brașo / Li eul Teoreti Codlea, Ș oala Ge erală r. Codlea, Ș oala Ge erală r. Codlea, Liceul Tehnologic Victor Ji ga Să ele, Ș oala Ge erală r. Să ele, Ș oala Ge erală Ghi a , Li eul Mihail Săules u Predeal, Ș oala Ge erală r. Râș o , Ș oala Ge erală r. Râș o , Ș oala Ge erală r. Râș o  Achiziția și i stalarea e hipa e telor spe ifi e pe tru reșterea sigura ței și pre e irea ri i alității î u itățile de î ăță â t și pe do e iul pu li di lo alitățile Codlea, Să ele, Râș o , Predeal și Ghi a , Age ția Metropolita ă pe tru Dez oltare Dura ilă Brașo / Li eul Teoreti Codlea, Ș oala Ge erală r. Codlea, Ș oala Ge erală r. Codlea, Li eul Teh ologi Vi tor Ji ga Să ele, Ș oala Ge erală r. Să ele, Ș oala Ge erală Ghi a , Li eul Mihail Săules u Predeal, Ș oala Ge erală r. Râș o , Ș oala Ge erală r. Râș o , Ș oala Ge erală r. Râș o  Centrul Comunitar în comuna Vulcan, parteneriat dintre UAT Mu i ipiul Brașo și UAT Co u a Vulcan  Ce tru Multi ultural și Edu ațio al î Mu i ipiul Să ele, pri ăria Să ele POR axa II  Rea ilitare, dez oltare și oder izare a pus pe tru î ăță â tul profesio al și teh i Colegiu Tehnic Remus Răduleț di Brașo , Mu i ipiul Brașo  Moder izarea, rea ilitarea şi e hiparea i frastru turii ser i iilor de să ătate di adrul 324

IHS Romania_august 2016

   

Ambulatoriului – Spitalului Cli i de O stetri ă Gi e ologie Dr. I. A. S âr ea – Braşo , Județul Brașo pri Co siliul Judetea Brașo Extindere Școală Ge erală r. Râș o , UAT Râș o Rea ilitare lădire Ce tru de Zi pe tru opii aflați î situații de ris , Pri ăria Să ele Rea ilitarea, oder izarea, exti derea și e hiparea Li eului Teoreti Petru Rareș Feldioara, Co u a Feldioara Extindere Ce tru so ial Hăl hiu pri a sardare u fu țiu i ultiple și o stru ție u ități lo ati e pe tru persoa e ârst i e î urtea e trului, o u a Hăl hiu

PNDR    

Dotare Casa de ultură Feldioara, Co u a Feldioara Dotarea a sa lului fol lori și a ă i ului ultural di o u a Hăl hiu, o u a Hăl hiu Rea ilitare și exti dere Că i Cultural Co u a Criz a , Co u a Criz a Proie t I tegrat pe tru dez oltarea i frastru turii î o u a Tărlu ge i: . Lu rări de i ter e ție la Că i ul Cultural  Reabilitarea Clădirii Pri ăriei Hăl hiu, o u a Hăl hiu  Proie t I tegrat pe tru dez oltarea i frastru turii î o u a Tărlu ge i: . Co struire i o il u desti ație de reșă

Alte fi a țări  Ce tru de Zi pe tru opii aflaţi î situaţii de ris , di oraşul Zăr eşti, judeţul Braşo - CZ59/BV, proiectul privind dezvoltarea la nivel local a serviciilor comunitare de prevenire a separării opilului de fa ilia sa şi i struirea perso alului afere t, o for HG r. / pentru ratificarea Acordului - adru de î pru ut di tre Ro â ia şi Ba a de Dez oltare a Co siliului Europei, UAT Zăr ești Provo ări și te di țe de dezvoltare  Creșterea ererii de lo ui țe so iale î o textul salarizării și politi ilor a are de reditare  S ăderea ererii pe tru i frastru tura de edu ație pe fo dul s ăderii atalității și populației de ârstă ș olară  Î pofida de li ului atalității, reșterea gradului de upri dere a opiilor î î ăță â tul a tepreș olar  Creșterea ererii de ser i ii edi ale, a ur are a te di țelor de ografi e, dar și a dez oltării turis ului și turis ului edi al Nevoi și re o a dări pe tru strategie  Restru turarea rețelei de u ități edu ațio ale și dispo i ilizarea u or spații e pot fi utilizate pe tru alte a ti ități  I u ătățirea i frastru turii edu ațio ale și adaptarea ofertei de reșe și grădi ițe la ererea lo ală  Exti derea și rea ilitarea u ităților spitali ești, oder izarea și dotarea i frastru turii pe tru servicii medicale (în regim de a ulatoriu, spitalizare de zi, spitalizare o ti uă  Dez oltarea i frastru turii so iale lo ui țe și ser i ii  Dezvoltarea infrastructurii culturale în comune  Dezvoltarea infrastructurii sportive

325

IHS Romania_august 2016

2.8. ANALIZA SWOT 2.8.1. Elemente prioritare – Pu te tari, Pu te sla e, Oportu ități, Peri ole – în dezvoltarea ZMB PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE Co u itățile lo ale

Masă de ografi ă și e o o i ă se ifi ativă Declin demografic 2  ZMB are o suprafață de , k și o  S ăderea atalității și reșterea igrației populație de . , fii d a -a aglomerare populației a ti e au o dus la u de li de populație, u ara ter ur a di demografic constant din anul 1992. Tra sil a ia, după zo a etropolita ă ClujNapoca. Pro es de su ur a izare e o trolată  Exti derea i tra ila elor lo alităților di A es ridi at la rețele și utilități pu li e jurul u i ipiului Brașo u este susți ută  Siste ul de ali e tare u apă pota ilă de i estiții î i frastru tura teh i oa operă % di populația ZMB. edilitară și o du e la redu erea suprafețelor agri ole și a zo elor erzi.  Toate lo alitățile su t ra ordate la rețeaua de ali e tare u e ergie ele tri ă.  Ilu i atul pu li al străzilor este realizat î Disparități teritoriale î a operirea u utilități proporție de %; iar î u i ipiul Brașo publice  Rețeaua de distri uție a apei pota ile este este realizat siste ul de TELEGESTIUNE şi de su di e sio ată, u defe țiu i fre e te î gropare a reţelelor aerie e. și pierderi î rețea î âte a artiere di  Serviciile de salu ritate şi ole tare a Brașo , î Poia a Brașo , Ghi a , Codlea; deşeurilor a operă i tegral ZMB. pre u și î dez oltările ur a e di Predeal, Hăl hiu, Prej er. Diversitatea fo dului de lo ui țe  O serie de lo alități au a es li itat, sau u  Fo dul de lo ui țe a u os ut o au canalizare (satul Podu Olt – comuna î u ătățire alitati ă o ti uă hiar și pe Hăr a , o u a Budila . durata rizei glo ale, pe fo dul o stru ției de u ități lo ati e oi oder e și ai spațioase. În ultimii 10 ani, în jurul Starea fo dului de lo ui țe ole tive  Vechimea fondului locativ din centrele u i ipiului Brașo se a ifestă u pro es orașelor oro orată u lipsa fi a țării de su ur a izare, o retizat î apariția de pe tru î treți erea și rea ilitarea a estora, zo e rezide țiale oi. scade atractivitatea zonelor urbane. Rețea exti să de u ități de î văță â t pu li e și  Fo dul de lo ui țe realizate î ai te de private la toate ivelurile edu ațio ale este ara terizat pri lo ui țe de i i di e siu i, sta dardizate, u efi ie ță  Există o rețea de u ități de î ăță â t e ergeti ă redusă, fațade degradate, u pu li e și pri ate la toate i elurile de spații i terstițiale degradate și eatra ti e, edu ație, de la a tepreș olar la postu ul era ilitate res ută la hazarde. do toral, are este o e trată î u i ipiul  Există defi ie țe de dotare u i frastru tură Brașo , eea e a tre ează o ilitatea u ui tehnico-edilitară și e hipa e te pu li e la u ăr are de ele i și adre dida ti e. u ele zo e rezide țiale de la periferia orașelor și di ediul rural. Rețea exti să și diversifi ată de u ități edi ale și servi ii so iale pu li e și private  Există u defi it de lo ui țe so iale pe tru tineri.  Rețeaua sa itară, o e trată î u i ipiul Brașo , are apa itate de deser ire regio ală.  Lo alitățile o po e te au a es la ser i ii 326

IHS Romania_august 2016



edi ale de ază și de urge ță. Defi ie țe ale i frastru turii edu ațio ale și de Oferta de ser i ii so iale este ogată și să ătate  Există u defi it de lo uri î reșe și a operă ajoritatea ategoriilor de persoane vulnerabile. grădi ițe, ai ales î zo ele e trale și î oile zo e rezide țiale di jurul u i ipiului Brașo .  Fondul construit prezi tă pro le e legate de o fortul ter i di săli, efi ie ța e ergeti ă redusă și o su urile ari de e ergie, ul era ilitatea lădirilor la i e dii și utre ure, dotarea defi itară u o ilier și u aparatură de la orator, lipsa a esului pentru persoa ele u diza ilități, a a esului la i ter et, a sălilor de sport.  Lipsește u spital u i ersitar/ u i ipal u spe ializări legate de olile circulatorii pri ipala auză a de eselor .  Există u defi it de perso al alifi at î siste ul edu ațio al pu lic mai ales în zo ele rurale și î orașele i i. Perfor a țe edu ațio ale reduse  Cu toată pro o a ilitatea ridi ată la E aluarea Națio ală și Ba alaureat la i elul li eelor teoreti e di u i ipiul Brașo , perfor a țele su t reduse î u itățile de î ăță â t di o u itățile de ro i și î liceele tehnologice.  Crește a se teis ul și a a do ul ș olar î u itățile de î ăță â t di o u itățile de ro i și zo ele rurale. Disparități so iale  Deși gradul de sără ie al populației este inferior altor zone din țară, difere țele de dez oltare di tre u i ipiul Brașo și lo alitățile di jurul său su t e ide te există o u ități rurale săra e aflate la ai puți de -30 km de acesta (de ex. Tărlu ge i, Criz a , Budila, Vul a , dar și zone urbane dezavantajate din perspectiva lo uirii, o upării sau a apitalului u a , ai ales î Să ele Gâr i i și Zăr ești. I frastru tura ulturală și sportivă i sufi ie tă  I frastru tura ulturală și ea sporti ă su t sla dez oltate î raport u eri țele utilizatorilor, mai ales în comunele din ZMB.  Lipses e tre de agre e t, fa ilități alternative de petrecere a timpului liber în artiere, sau î lo alitățile fără pote țial turistic, ceea ce conduce la supraaglomerarea zonei centrale a municipiului 327

IHS Romania_august 2016

E o o ia

etropolita ă

Co e trare de a tivități e o o i e u pote țial de Depe de ța reșterii e o o i e de se torul spe ializare i telige tă i dustriei prelu rătoare și de apitalul străi  Există la i elul ZMB o aglo erare  Creșterea e o o i ă a Brașo ului este e o o i ă u pote țial de lusterizare și i flue țată egati de depe de ța ai spe ializare i telige tă ex. i dustria ridi ată a a estuia față de se torul i dustriei o po e telor auto, i dustria de ași i și prelu rătoare, pre u și de su dez oltarea echipamente, a o stru țiilor etali e și a se torului terțiar u aloare adăugată produselor di etal, aero auti ă, turis ul, ridi ată. IT&C, tra sporturi și logisti ă .  Se torul i dustriei prelu rătoare depi de î  Bala ță o er ială poziti ă și olu î are parte de fir e u apital străi . reștere u peste % al exporturilor se  Rata a trepre oriatului este ai redusă a ifestă după î azul de ât î azul altor poli de reștere, ai ales componentelor auto, echipamentelor start-up-uri și spi -off-uri inovative. ele tri e, produselor di le și î ălță i tei. Su utilizarea forței de u ă alifi ate  Există u lee de er etare u k o -how în  Forța de u ă tâ ără, î alt alifi ată agri ultură, sil i ultură, produse high-tech igrează ătre alte e tre ur a e ațio ale pe tru dez oltare dura ilă, IT&C, sau europene. automotive, energie.  La i el etropolita există u ex ede t de forță de u ă u studii superioare, Volu i porta t de i vestiții străi e atrase o o ite t u u defi it de forța de u ă  ZMB are u u ăr ridi at de par uri u studii edii, alifi ată î i dustrie, industriale care au atras un volum important servicii, etc. de i estiții străi e. Î ulti ele două  Rata de depe de ță e o o i ă a populației de e ii, a estea pozițio ează ZMB pe lo ul I este î reștere, iar forța de u ă este la i elul regiu ii Ce tru și î top la i el î ătrâ ită, pe fo dul igrației populației ațio al, ele ai ulte di i estiții ti ere și a gradului redus de ocupare a provenind din Germania, principala acesteia. desti ație a exporturilor lo ale.  Ni elul de salarizare a forței de u ă se e ți e su edia ațio ală. Șo aj s ăzut  Sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare  Cererea și oferta pe piața de u ă este este relativ slab dezvoltat în context e hili rată, deter i â d o rată redusă a ațio al, î ter e i de ugete, u ăr de șo ajului î o parație u edia ațio ală. fur izori și output știi țific. For are profesio ală post-li eală legată de ererea Situri brownfields pieței de u ă  Există o suprafață exti să de situri  Î fii țarea Ș olii Profesio ale Ger a e i dustriale total sau parțial a a do ate „Kro stadt la Brașo a atras ele i di ro fields e ge erează pro le e de diferite zo e ale țării, reâ d pre izele mediu. pe tru rela sarea î ăță â tului profesio al la i el lo al și pe tru o ai u ă adaptare a a estuia la eri țele mediului de afaceri local. Pote țialul turisti și de re reere 328

IHS Romania_august 2016

Atra tivitate turisti ă ridi ată Sezonalitatea turismului  Creșterea ererii turisti e, î perioada 2007 Cererea turisti ă se a ifestă ai ales î , pozițio ează Brașo ul a a treia perioadele de a a ță și î spe ial iar a, î desti ație turisti ă di Ro â ia, după relație u pra ti area sporturilor de iar ă. Bu urești și Co sta ța și este î soțită și de  Produsele turistice (în special cele legate de reșterea po derii turiștilor străi i î totalul turismul cultural) sunt insuficient izitatorilor azați î ZMB. promovate, pentru a asigura un flux de turiști pe toată perioada a ului. Ofertă diversifi ată de produse turistice  Oferta principalelor produse turistice Degradarea patrimoniului construit dispo i ile î ZMB upri de ur ătoarele  Patri o iul ultural de i teres ațio al și categorii: turismul montan, turismul sportiv lo al este i sufi ie t rea ilitat și alorifi at și de pra ti are a sporturilor de iar ă s hi , pentru dezvoltarea turismului cultural. turismul cultural-istoric, religios, turismul rural /agroturis ul și e oturis ul, turismul balnear (de tratament), turismul de afaceri și de e e i e t.  ZMB prezi tă o serie de pu te de i teres ațio al și i ter ațio al: u i ipiul Brașo (cu un profil cultural complex, cu o varietate are de o u e te arhite turale și istori e de interes ațio al și lo al, și pe teritoriul ăruia se găsește Poia a Brașo – stațiu e turisti ă de i teres ațio al și i ter ațio al ; orașele Predeal și Raș o stațiu i turisti e de i el ațio al, susți ute de o i frastru tură de s hi , dar și de u patri o iu ultural și arhite tural ex. o u a Prej er, u de Biseri a Fortifi ată este monument inclus în patrimoniul UNESCO).  Oferta di ersă de a ifestări ulturale aţio ale şi i ter aţio ale este i flue țată de di ersitatea et i ă şi de ulti ulturalitate și include evenimente culturale atractive (Zilele Braşo ului, Festi alul de Lied, Festi alul Muzi ii de Ca eră, Festi alul de Jazz). I frastru tura turisti ă ogată și variată  Capa itatea de azare a res ut și s-a di ersifi at o sidera il față de a ul 2007, pe fo dul i augurării de oi u ități de pri ire a turiștilor, dar și de ali e tație pu li ă sau de agre e t. A esi ilitate și

o ilitate

Nod de tra sport u legături terestre si aerie e Mobilitate redusă pe a u ite ăi rutiere ătre toate regiu ile tării  Pe a u ite oridoare de i teres regio al și ațio al, supraaglo erarea pe a u ite  ZMB este i e o e tată la rețeaua de trafi 329

IHS Romania_august 2016



rutier și fero iară, pri a esul la dru urile ațio ale aflate î stare u ă, a operirea u dru uri județe e a tuturor lo alităților o po e te și pri rețeaua fero iară, î are Brașo este nod de transfer între regiu ile georgrafi e sud, est și est. Co e tarea la rețeaua TEN-T rutieră TEN-T exti să și fero iară TEN-T pri ipală este susți ută și de dezvoltarea viitoare a aeroportului i ter ațio al Brașo (Ghimbav).

 



Mediu și s hi Patrimoniu natural bogat  Fo dul forestier o upă o suprafață i porta tă % di suprafața totală a ZMB și o tri uie la s ăderea i elului de poluare.  Siste ele aturale și ariile protejate di ZMB reprezi tă zo e de i porta ță la i el europea di pu t de edere al ogăției de spe ii și al ha itatelor.

porțiu i, pre u DN și DN E, du e la restri țio area a esului și de ierea traseelor în perioadele de vârf. Lipsește o rețea i tegrată de piste de i i lete î zo ă și ătre zo e turisti e. Lipsesc terminale intermodale de transport; centre logistice pentru eficientizarea tra sportului de ărfuri și persoa e, u sistem integrat de transport interurban a age e tul trafi ului, tarifare i tegrată etc.). Lipsește u siste i tegrat de tra sport public la nivelul zonei metropolitane, care ar putea conduce la descongestionarea trafi ului pe arterele e leagă Brașo ul de lo alitățile î e i ate. Lipsa par ărilor pu li e a e ajate (subterane sau supraterane), a unui sistem de ghidare pri i di atoare spre par ările dispo i ile și, i pli it, stațio area ași ilor pe stradă ge erează redu erea o ilității î zo a e trală.

ări li atice Depășiri ale ivelurilor de poluare  Î u ele zo e su t î registrate depășiri ale valorilor maxim admise (PM10, NO2, SO2, O , a ur are a a ti ităților i distriale și traficului urban.  Poluare fo i ă este auzată de trafi și tra sportul de arfă și o e trată î apropierea arilor artere de ir ulație, pre u și î zo ele i dustriale.

Calitatea u ă a fa torilor de ediu Agresiuni antropice asupra factorilor de mediu  Ca ur are a a ti ităților de o itorizare și  O serie de agresiuni asupra mediului sunt control al factorilor de mediu, nivelul de produse de: (a) deversări de ape reziduale poluare a apei, aerului și solurilor este pro e ite di a ti ități i dustriale î râuri, considerat în limite normale. dez oltări i o iliare î i ediata apropiere sau în zone naturale protejate, (c) utilizarea ex esi ă, esuste a ilă a apei, et .  Există situri cu soluri contaminate din cauza depozitării e o for e a deșeurilor și a ti ităților i dustriale, pre u și di a ti ități de agre e t î zo e aturale protejate. Defi itul de spații verzi și de agre e t  Orașele și o u ele di ZMB au suprafețe reduse de spații verzi și de agrement; lipsesc a e ajările pieto ale, s uarurile și lo urile de întâlnire. 330

IHS Romania_august 2016

Capa itate redusă de a age e t a ariilor protejate  Se o stată apa itatea u a ă și fi a iară redusă de administrare a ariilor naturale protejate, sau a resurselor naturale, aspect e afe tează rolul a estora î prote ția și o ser area patri o iului atural și per it i ple e tarea u or proie te e u ți o t de principiile de mediu.

OPORTUNITĂȚI

AMENINȚĂRI



Exti derea și dezvoltarea ZMB pri reșterea i teresului lo alităților î ve i ate și aderarea de oi e rii î adrul Aso iației ZMB



Migrația u or i vestitori di zo ă ătre alte piețe ai o petitive di perspe tiva osturilor de produ ție și a ofertei de forță de u ă



Disponibilitatea fondurilor nerambursabile pe tru fi a țarea proie telor de dezvoltare în perioada 2014-2020



Progresele și realizările la ivel i ter ațio al î do e iul o servării e ergiei, pro ovării a tivităților economice nepoluante, transportului electric, etc.

Declin economic cauzat de posibila des reștere a se torului i dustriei prelu rătoare u apital străi , oro orat u i sufi ie ta dezvoltare a se torului terțiar (ex. IT&C, servicii financiare, inginerie, cercetare-dezvoltare)



Co petiția î reștere di partea altor poli de reștere di Ro â ia pe tru atragerea de i vestiții și forță de u ă î alt alifi ată



Co petiția pe tru atragerea de turiști di partea altor e tre ur a e di țară, u pote țial pe tru dezvoltarea turis ului cultural (de ex. Sibiu, Cluj-Napoca)



S ăderea a tivităților turisti e legate de sporturile de iar ă, a urmare a s hi ărilor li ati e



Creșterea i pa tului agresiu ilor a tropi e asupra ediului, î lipsa ăsurilor de o atere a a estora și a regle e tărilor de prote ție a ediului



Fi alizarea u or proie te de i frastru tură de tra sport u ara ter ațio al, u impact pozitiv asupra o e tivității și dezvoltării e o o i e de la ivel metropolitan



Creșterea atra tivității zo ei pe tru locuitori, prin continuarea programelor ațio ale de o stru ție de lo ui țe ”Pri a Casă”, ”Casa Verde”



Creșterea atra tivității pe tru tineri din alte zo e ale țării, Brașovul repreze tâ d un mediu potrivit pentru dezvoltarea familiilor



Creșterea atra tivității zo ei pe tru turiști, prin finalizarea unor proiecte de i frastru tură de tra sport și pri pris a gradului crescut de insecuritate în alte zone din Europa 331

IHS Romania_august 2016

2.8.2. Integrarea rezultatelor analizei SWOT

Utilități pu li e

Servicii publice

Economie

Turism

Cultură și re reere

Conectivitate

Mediu/S hi ări climatice

Masă de ografi ă și e o o i ă se ifi ativă

A es ridi at la rețele și utilități publice

Forța de

Puncte tari

u ă

Locuire

Pentru integrarea rezultatelor a alizei SWOT, ta elul de ai jos realizează o e aluare a i flue ței pe are pu tele tari și pu tele sla e o au asupra tuturor se toarelor dez oltării, și a u e:  i flue ța poziti ă oderată + sau i porta tă ++ a pu telor tari asupra lo uirii, utilităților și ser i iilor pu li e, dez oltării e o o i e și forței de u ă, turis ului, ulturii, o e ti ității, ediului și s hi ărilor li ati e;  i flue ța egati ă oderată - sau i porta tă -- a pu telor sla e asupra a elorași se toare.

Diversitatea fo dului de lo ui țe Rețea exti să de u ități de î văță â t pu li e și private la toate ivelurile edu ațio ale Co e trare de a tivități e o o i e u pote țial de spe ializare i telige tă Volu i porta t de i vestiții străi e atrase

So aj s ăzut For are profesio ală post-li eală legată de ererea pieței de u ă Atractivitate turisti ă ridi ată Ofertă diversifi ată de produse turistice I frastru tura turisti ă ogată și variată

332

IHS Romania_august 2016

Degradarea patrimoniului construit I frastru tura ulturală și sportivă i sufi ie tă Mo ilitate redusă pe a u ite ăi rutiere Depășiri ale ivelurilor de poluare Agresiuni antropice asupra factorilor de mediu Defi itul de spații verzi și de agrement

Forța de

u ă

Mediu/S hi ări climatice

Sezonalitatea turismului

Conectivitate

Depe de ța reșterii e o o i e de sectorul industriei prelu rătoare și de apitalul străi Su utilizarea forței de u ă calificate Situri brownfields

Cultură

Disparități so iale

Turism

Proces de suburbanizare e o trolată Disparități teritoriale î a operirea u utilități pu li e Starea fo dului de lo ui țe colective Defi ie țe ale infrastructurii edu ațio ale și de să ătate Perfor a țe edu ațio ale reduse

Economie

Declin demografic

Servicii publice

Puncte slabe

Utilități pu li e

Calitatea u ă a fa torilor de mediu

Locuire

Nod de tra sport u legături ătre toate regiu ile tării Patrimoniu natural bogat

333

IHS Romania_august 2016

Capa itate redusă de management a ariilor protejate

Rezultă di a aliza i flue țelor di ta elele de ai sus, e esitatea a ordării u prioritate a pro le elor u i pa t asupra tuturor do e iilor dez oltării teritoriului zo ei etropolita e, respe ti : de li ul de ografi , pro esul de su ur a izare e o trolată, defi ie țele i frastru turii de edu ație și să ătate, disparitățile so iale, sezo alitatea turis ului și agresiu ile a tropi e asupra fa torilor de ediu. Toate a este pro le e, oro orate u oportu itățile de dez oltare, or o du e î apitolul de strategie la progra e și proie te prioritare pe tru perioada -2023.

334

IHS Romania_august 2016