Anul III, nr. 2(18)/2012
Constela\ii diamantine diamantine Constela\ii
13
Florentin Smarandache – doctor honoris causa \n China! Vâlceanul Florentin Smarandache, profesor universitar la Facultatea de Matematic i tiin e a Universit ii „New Mexico” din ora ul Gallup, statul federal New Mexico, SUA, a fost invitat de curând în China de tre Universitatea Jiatong, care i-a acordat titlul de „Profesor adjunct”, echivalent cu titlul de „Doctor honoris causa” acordat în universit ile europene i americane. „Doctor honoris causa” este un titlu onorific acordat de institu iile de înv mânt superior unei personalit i de mare prestigiu, din ar sau din str in tate, pentru realiz ri deosebite în domeniul tiin ei, tehnicii i culturii, pentru servicii de mare însemn tate aduse patriei i umanit ii.
„No iunile Smarandache” sunt foarte apreciate în China Prof. univ. dr. Florentin Smarandache, scut la 10 decembrie 1954, în B lce ti, cu doctoratul în Teoria numerelor, are contribu ii deosebite în matematic , unde multe no iuni (numere, func ii, iruri, mul imi, paradoxuri, algebre, geometrii, grupuri, inele, câmpuri, spa ii etc.) îi poart numele, multe dintre acestea fiind „în mare vog ” în China, unde se organizeaz anual o conferin interna ional de teoria numerelor i no iunilor Smarandache, iar Laboratorul de Management, Decizie i Sisteme de Informa ie al Academiei Chineze de tiin e editeaz o publica ie trimestrial de matematic aplicat , numit „Revista Interna ional de Combinatoric
Matematic ”, care public în mod programat i articole referitoare la „multispa ii Smarandache” i „geometrii Smarandache”. Festivitatea de acordare a titlului onorific a avut la Universitatea Jiaotong din Beijing în data de 22 decembrie 2011. Profitând de vacan a universitar de iar, Florentin Smarandache a stat în China pân pe 5 ianuarie 2012 i a contactat mediile universitare din ora ele Xian i Shanghai, unde a inut mai multe conferin e de matematic (logica neutrosofic ) i de... fizic („fizica neutrosofic ” i „fizica supraluminal ”).
„Neutrosofia” deschide u i noi în matematic i în fizic Florentin Smarandache, ef de promo ie al Facult ii de Matematic din Craiova, nu este doar matematician, ci i scriitor (poet, prozator, dramaturg), întemeietor al mi rii literare de avangard numit de el „Paradoxism” (pentru c utilizeaz în mod programatic paradoxuri, antiteze, oximoroane), editând ase antologii interna ionale paradoxiste. Are contribu ii i în alte tiin e (filozofie i fizic ), bazate pe aplicarea paradoxismului în tiin . Pornind de la faptul c pentru o entitate „A” exist nu doar opusul ei, „antiA”, ci i neutrul ei, „neutA” (care nu este nici „A”, nici „antiA”), Florentin Smarandache a generalizat „Dialectica” (un capitol al filozofiei, bazat pe existen a „contrariilor” - „A” i „antiA”) în „Neutrosofie” (bazat pe existen a „contariilor” i a „neutraliilor”).
Florentin Smarandache i decanul Facult ii de tiin e a Universit ii Jiaotong din Beijing
Aplicarea neutrosofiei în matematic a dus la crearea „logicii neutrosofice”, numit i „Logica Smarandache”. Aplicarea conceptului „neutral” în fizic , l-a condus pe Smarandache la ipoteza c exist „o form neutr de materie”, care nu este nici „materie”, nici „antimaterie”, pe care dânsul a numit-o „nematerie”, format din particule i antiparticule elementare. Cercetorii din fizica particulelor elementare au constatat o asemenea „anomalie” prin anii ’70, dar au presupus c este o eroare i au abandonat aceast direc ie de cercetare pentru c nu aveau un suport teoretic! În zilele noastre, fizicienii au dedus teoretic posibilitatea existen ei unei astfel de „particule stranii”. mâne ca experimentele s demonstreze indubitabil existen a „nemateriei”. Dar, sus ine Smarandache, „neutraliile” nu exist doar la nivelul particulelor elementare, studiate de fizica cuantic , ci i în fizica clasic , astfel c el propune conceptul de „Fizic neutrosofic ” - un nou capitol al fizicii. În luna decembrie, anul trecut, el a organizat o teleconferin pe tema „fizicii neutrosofice”, prin care a colectat mai multe lucr ri tiin ifice pe care le va publica anul acesta într-un volum, care va putea fi citit i în variant electronic pe site-ul s u, de la universitatea american la care lucreaz . Aplicarea „Paradoxismului” în fizic l-a condus pe Smarandache la „Ipoteza Smarandache” (nu exist vitez limit în Univers”) i la propunerea conceptului „Fizica supraluminal ”, ca un alt nou capitol al fizicii, care studieze fenomenele fizice la viteze mai mari decât viteza luminii, considerat în concep iile tiin ifice „ortodoxe” ca vitez limit în Univers (conform Teoriei Relativit ii Restrânse, emis de Albert Einstein în anul 1905). Amintim c „Ipoteza Smarandache” a avut o confirmare experimental în acest an prin publicarea rezultatelor „Experimentului OPERA” de la CERN (Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare) i în urm cu patru ani prin „Proiectul MINOS” din SUA, care au constatat c „neutrinii” (particule elementare f sarcin electric ) se deplaseaz cu viteze ceva mai mari decât cea a luminii, dar fizicienii „ortodoc i” sunt foarte rezerva i, consider c sunt necesare i alte experimente, în alte laboratoare, eventual bazate pe alt metod . Mircea Monu