F.Smarandache in Japonia

Periodic FONDAT de MARINELA PREOTEASA, 1994, Ed. CuArt nr. 15-16 , Septembrie-octombrie, 2013, serie nou , online, apari ie lunar

Sumar (p 1); Marinela Preoteasa: De vorb cu cititorii (p 1); Caseta redac ional (p3); Concursul „Limba român este patria mea”(p3); Al.Florin ene, poezie (p 4 ); Florentin Smarandache, poezie (p 5); Liviu Florian Jianu, poezie (p5); Marinela Preoteasa, poezie (p 6); Baki Ymeri, poezie (p 6); Leons Briedis, poezie (p6); S-a primit la redactie: Any Dr goianu, poezie (p 7) );Mariana Zavati Gardner, proz (p 8); Ioana Stuparu, Gr dina care s-a suit la cer ( ...) (p 9); Adrian Botez: Doi fra ipoe i - dou destine. elemente eminesco-romantice, în opera poetic a fra ilor Dan i Emil Bota (p10);Gabriel Dragnea: Interviu cu criticul, eseistul i teoreticianul Mircea Martin”Scriitorul adev rat este acela care a reu it s r mân fidel talentului s u”(p15 ); Stihuri ca un curcubeu: Medita ia poetului de Ilie Marinescu (p17); Florentin Smarandache, Val, Lumin , Timp,...; (p 18); Florentin Smarandache,din Japonia, ne trimite ve ti foarte frumoase ( p 20); Vasile Z rnescu: S.C. RMGC nu mai exist de drept din decembrie 2009, (p21 );Viorel Baetu: Germania a ales!!!A. Merkel ob ine o victorie zdrobitoare (p 24); Cultura „anglo-mozaic ”?!...

Viorel Roman ne propune acest concept, publicat de Ion Coja (p25); Adrian Botez, Aduc torii de apocalips (p26); Gheorghe Spori , Românul Frank Timi , un ap r tor al ortodoxiei (p28); Lansare de carte la Biblioteca Mitropolitan Bucure ti, 3 oct.2013, prezentare de marinela Preoteasa (p29); Viorica Popescu si Maria Popa (...) Dic ionarul personalit ilor române i faptele lor(p 29); 8 septembrie 2013 ziua trecerii în nefiin pentru Dorina Zidaru (p 30); Despre Editura CuArt (p 30)

Cititorii revistei Scurt Circuit Oltean, din toate col urile lumii, ne încurajeaz s lupt m cu nejunsurile crizei actuale, din toate domeniile, s v prezent m teme interesante din via a i cultura lumii, din CREA IILE CONTEMPORANILOR NO TRI TALENTA I, INIMO I I PATRIO I. Colectivul redac ional v mul ume te i î i cere scuze pentru neapari ia regulat . Motivele acestor întârzieri sunt obiective. Ne str duim s dep im orice fel de probleme i s fim mai des în computerele, gândurile i inimile dumneavoastr , cu nout i i st ri tr ite de noi to i, dar la fel de ignorate pe orice meridian sau paralel .

Vom veni cu ur rile noastre de: S N TATE, PROSPERITATE, FERICIRE, al turi de tradi ionalul LA MUL I ANI! Pentru Noul An 2014, cu întârziere dar din inim , cu mult c ldur i sper m s ne ierta i pentru acest fapt. Ne baz m pe acel NICODAT NU E PREA TÂRZIU! Care se spune pentru faptele utile, bune. Mul umim din suflet i cu mult drag, anticipat!

Astfel, am primit mesaje care merit , în mare parte, citate, f cute cunoscute i dumneavoastr , de la: 1

Any Dr goianu, Ioan Andreic („Stimat D-n Marinela, mul umesc mult pentru revistele trimise sunt o bucurie pentru mine, al turat v trimit ceva poezii pentru publicare dac ve- i g si de cuviin . V doresc spor la munc ” R: Mul umesc pentru aprecieri. V tog s retrimite i materialele dar în doc i nu în docx), Monica P rnu ( „Va multumesc frumos pentru mesaj i pentru revista Scurt Circuit Oltean. Am citit poeziile si toate articolele - sunt foarte frumoase si interesante .

Avem ce invata din acestea, mi-au placut, sunt interesante, o adevarata lectie de viata. Mult succes in continuare!”), cl.r. Vasile Z rnescu ( « Chiar dac tema materialului pe care v rog s -l publica i este în afara Oltenniei, se refer , totu i, la România i, poate îi face i loc în paginile revistei dvs., împreun cu m car una dintre ilustra iile anexate. Cu mul umiri , »), Victori a Du u (« Multumesc mult. MULT SUCCES !

Multa bucurie!!!!! Cu drag, »), Emilia Velcea- prof. La Liceul teoretic i c, gimnazial , nr 2 din Lupeni (« Frumoas revist , interesant !!! Felicit ri! »), din Craiova – dl. Prof. Iovan Valeriu ne transmite mesaj de sprijin (« M pute i g si la Palatul Copiilor Sâmb t sau duminic între 8 i 10 diminea a » - V vom aborda. Mul umim.), tefan Lucian Mure anu (Mul umesc colectivului de redac ie pentru revist . O voi citi cu foarte mare pl cere. Cu deosebit stim , ), prof. univ. dr.ing. Nicolae Rotaru (Mul umesc pentru trimitere, felicit ri pentru fapta cultural , la care, dac sunt acceptat ca oltean din teritoriul vremelnic cedat – adica din Arges, dar bucurestenizat, prin profesie de i recidivist al plaivazului, cu vreo 90 de c r i publicate !a participa cu ceva proz ; ori cu poezie la revista dumneavoastra. Cu prietenie, prof. Univ. dr. Ing. Nicolae Rotaru dumneavoastr . Cu prietenie, prof.

Univ. dr. Ing. Nicolae Rotaru » R : Cu drag v a tept m al turi, în paginile revistei), scriitorul Oleg Vlos, Octavian D. Curpa (« Va rog, daca puteti, sa publicati recenzia mea la volumul de versuri "Meditatii poetice", semnat de Ilie Marinescu. » -R : V- am dat curs r g min ii ! ), prof. Drobeta- Turnu Severin Adrian Lupu (« V mul umesc mult de tot. Am dat forward c tre colegii de limba român i sper s fie i ei interesa i...

Am o mare rug minte: imi pute i scrie adresele de mail ale domnilor profesori Boju i Smarandache ? Nu doar pentru c sunt TOPCLASS in bran a noastr de mate , dar vreau s îi întreb dac vor s colaboreze la o revist de mate cu puternic caracter interna ional..

Mul umiri anticipate » R : Cred c deja a i reu it s lua i leg tura cu prof. univ. dr. Florentin Smarandache, Gallup, SUA ), tefan Lucian Mure anu

(« Mul umesc colectivului de redac ie pentru revist .

O voi citi cu foarte mare pl cere. Cu deosebit stim , »), Vasile Menzel, Adrian Erbiceanu-QUEBEC ( « Revista ne scurtcircuiteaz i pe noi. Un lucru bine f cut. Felicit ri cu ocazia ZILEI LIMBII ROMÂNE! Adrian Erbiceanu Pre edinte, Asocia ia Scriitorilor de Limb Român din Québec – ASLRQ »R : V a tept m, cu drag, al turi, în paginile revistei Scurt Circuit Oltean), scriitorul Ionu Caragea («Dragi colegi, dragi prieteni, stimata redactie În curînd se împlinesc 2 ani de la apari ia romanului meu, "Uezen", în Statele Unite ale Americii. Va multumesc, inca o data, pentru sprijinul si increderea pe care mi le-ati acordat pentru a-mi indeplini acest vis.Totusi, publicarea in sine nu ar avea succes la public daca romanul meu nu ar fi citit si nu s-ar declansa discutii pe marginea lui. Cu aceasta ocazie, le multumesc mai ales celor care mi-au citit cartea, iar mai apoi au recomandat-o prietenilor sau au promovat-o in presa scrisa. Daca doriti sa ma sustineti in continuare, pentru cei care cunosc limba englez i pentru cei care vor s recomande acest roman vorbitorilor de limba englez , inserez mai jos linkul de pe Amazon. Acolo aveti posibilitatea sa le spuneti potentiailor cititori, la rubrica de comentarii, opinia dumneavoastra sincera despre carte: http://www.amazon.com/Uezen-A-Science-FictionNovel/dp/1434444414/ref=sr_1_1?ie=UTF8&qid=1330 760836&sr=8-1 Totodata, celor care nu stapanesc limba engleza sau celor care nu au posibilitatea tehnica de a intra in posesia cartii de hartie, le ofer gratuit romanul in format electronic (in atasament, sper sa il primiti, fiind un fisier de 25 mega), Sper ca acest mic cadou sa va bucure si sa va ofere o lectura agreabila. Cu drag,Ionu Caragea, P.S. Atasez si un scurt rezumat al romanului, pentru a va starni curiozitatea: Uezen – Rezumat : Democles i Z’Davaar, coresponden ii lui Dumnezeu i ai Diavolului, au fost de acord s creeze primele fiin e umanoide pe planeta Eden. Edenienii, ulterior, i-au r spândit rasa în galaxie prin ascensiune pe calea luminii i crearea altor forme de via . Îns , când cel mai important soare din sistem se transform în supernov , edenienii încep, pentru prima oar în existen a speciei lor, s se îmboln veasc i s moar .

Pentru a preveni totala dispari ie, construiesc Arka i se îndreapt spre cea mai apropiat gaur de vierme, Megarra. Dar pentru a ajunge la noua destina ie, ei trebuie s se înfrunte cu Anuk, care a fost de acord s se supun ordinelor lui Z’Davaar i s -i distrug pe 2

ceilal i edenieni, cu speran a de a- i învia iubita, Asiria, care moare pe timpul c l toriei.

Numai p mânteanul Lerman Kruger, un supravie uitor al pandemiei terestre, exilat pe Nede, o planet de ertic , are puterea s se împotriveasc , având sprijinul edenienilor din acel col de univers, Uezen i so ia sa, Mud… Ace tia creeaz o armat de discipoli pentru a opri for ele conduse de Anuk, edenianul întunecat care, prin puterea drogurilor i a influen ei mentale, cucere te planet dup planet . În aceste condi ii, Namur, copilul lui Lerman i al Suarei, posesorul con tiin ei lui Uezen i a unor puteri paranormale cum nu mai existaser pân atunci, devine marea speran a binelui i a luminii. Dar i Namur, aflat sub influen a dragostei pentru Luana, are sl biciunile lui i devine inta atacurilor mentale ale maleficului Anuk. Pe timpul unei b t lii spa iale din apropierea planetei Nede, apare i fisura dintre universul material i lumea de apoi. Aceast fisur se produce datorit înc lc rii protocolului dintre Democles i Z’Davaar de c tre p mânteni care, într-un experiment tiin ific, reu esc s in captive sufletele mor ilor i creeaz o arm f r precedent: bomba cu suflete. Astfel, universul este invadat de creaturile întunericului, umbrele i demonii din Obscuris i Purgatoriu, acestea fiind urm rite de îngerii condu i de Ethiel, mâna dreapt a lui Democles. Ce se va întâmpla în aceast b t lie pe dou fronturi? Cine va învinge? Care sunt sacrificiile pe care fiecare trebuie s le fac ? Toate aceste r spunsuri le ve i afla citind, în întregime, romanul Uezen. » R : Dup cum vede i am dat curs propunerii dumneavoastr . Felicit ri pentru roman ! V a tept m al turi, în paginile revistei Scurt Circuit Oltean, cu articole i din crea ia proprie.)

Dragi cititori, dup cum observa i, opiniile dumneavoastr i crea ia dumneavoastr nu ne sunt indiferente. V sprijinim i v a tept m cu mult drag, s v facem cunoscu i contemporaniloe dumneavoastr .

Cu mult drag,

PERIODIC Fondat de Marinela Preoteasa, 1994

Scurt Circuit Oltean, serie nou , revist – magazin, apari ie lunar , online

Scurt Circuit Oltean este sub egida LSR

Membri de onoare: Al.Florin ene, Pre edinte L.S.R. Prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, membru USR Prof. univ. dr. George Sorescu, membru USR

Redactor- ef: Marinela Preoteasa(Foto 1 ) Redactori responsabili:

tefania Marineanu: turism (foto 2) ; Victori a Du u (foto3) ; Ioana Stuparu, membru USR (foto4)

Redactor DIASPORA: Florentin Smarandache(foto 5), membru USR, SSO, LSR, prof.univ.dr.U.Gallup, New M exico, U.S.A.

Responsabilitatea juridic privind con inutul materialelor publicate în revista Scurt Circuit Oltean apar ine strict autorilor, agen iilor de pres sau personalit ilor citate, în conformitate cu Art. 206 Cod Penal Editor, Marinela Preoteasa, membru LSR, UZPR

IMPORTANT * Materialele propuse se primesc i prin email: * Revista ofer spa iu publicitar i pentru : „foto aniversare” cu 2 lei/ cmp.

SC Cuart Impex SRL ; CUI RO5410508 Banca Transilvania, Sucursala : Agentia Union, Slatina Olt

Cont IBAN RO26BTRLRONCRT0210556701 i TREZORERIE Slatina Olt Cod IBAN RO53TREZ5065069XXX000763 Detalii prin email: scurtcircuitoltean@gmail.com; preoteasa_marinela@yahoo.com Adresa redac iei: Str. Mân stirii, nr. 7, bl. 1C, Sc. A, ap 13, Slatina, Jude ul Olt, cod po tal 230041, Tel. fix 349-883431; 0249-418864 ; Tel. mobil 0721-204698 ; 0742-053492; http://www.scribd.com/cuart_SCO http://www.scribd.com/Scurt-Circuit-Oltean ISSN 2248-0617 ; ISSN-L = 2248-0617 DTP: Marinela Preoteasa

Marinela Preoteasa, editor i redactor- ef

3

Al Florin ENE GLORIE LIMBII ROMÂNE

!

Mi-e dat s -mi rostesc gândurile s visez în Limba Român , fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trude te un str bun, vegheaz o balad .

"

# $ % '

( *

)

% +

'

, , ,

(

Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri p scute de Miori a, modelate de doine i fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grij la izvoarele dorului.

Ea nu poate fi mutat , cum nu se poate înstr ina fântâna de izvoare.

&

& (

) !

)

)

! .

'

! "

#

! / & /

* 6 %

) * ,

/

* ' * -

Am spart coaja de nuc a cuvântului i peste în elesuri am dat de bine, dulci ca mierea,de duc i ur , avea gust de zgur dar i de p cat, sim eam eminescian vibra ie, în elepciunea lui Pann din gur în gur era în s mân a gata de germina ie.

-!

"# 12 1 1 4 & 5

0 3

*

'

% 2 - * - % / & 2 ' ( % 4

/ ) *

Am spart coaja semin ei cuvântului i-am dat peste alt s mân , un alt în eles, o alt c rare, o alt speran , o clan pentru o alt , o alt ...

* % 7 2

!

pân r mâne m duva Limbii Române.

" Premian ii au fost invita i de onoare la Zilele Municipiului Bucure ti, în perioada 18-22 septembrie 2013.

În fiecare cuvânt e un oier, un ran 4

care face holda s cânte imnurile acestui p mânt scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor.

Liviu Florin Jianu

Rosti i un cuvânt în limba noastr i ve i sim i i gustul mierii i vânturile veacurilor i mirosul câmpiilor.

P mântul

Rosti i un cuvânt în Limba Român i ve i auzi mângâierile mamei i vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei.

Eu te iubesc atât de mut, Pentru c simt c tu e ti eu, P mânt din care sunt f cut, P mânt din Dumnezeul meu –

Asculta i un ran vorbind ogorului i ve i vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în r d cini.

Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetin secular

P mântul meu în care mor, râna mea din care nasc Batjocorit de picior, P mântul vie ii dat prin teasc – P mânt dintre copil rii, P mântul meu atât de bun Eu, dreptul liber de a fi, L-am luat din dreptul t u comun – P mânt, oglinda mea de lut, Din care mu c, i o slu esc, A vrea sa pot de la-nceput S -t fiu un inger p mântesc –

ISTORIA LIMBII ROMÂNE

P mântul meu pe care ar Cu tot p mântul meu, drept plug, Cât te-a p stra întreg – m car Cât arde soarele pe rug –

S-au descoperit în p mânt ciuoburi mari de cuvinte de pe vremea traco-ge ilor (Aceste cuvinte care, pentru a înc lzi le sp rgeam i f ceam cu ele focul lâng tâmpl ) ele incint stelele, plantele, animalele, plâng rou i zâmbesc mugurii ele tac lini tea, cânt mierla i r sar iarba i bat briza dinspre partea de r s rit a inimii.

P mânt pe care îl cuvânt, P mânt pe care îl m nânc, În tine, Doamne de P mânt, Îngroap -m cât mai adânc!

22-23 septembrie 2013

5

De Tine nu m pot s tura!

SENZA PAROLE În toiul iernii Mi-am pierdut m nu ile în autobuz În loc s m sup r m-am bucurat Presim ind c cea care le va g si Va sim i c ldura mâinilor mele Ca pe o raz catifelat Care p trunde în sânge Stârnind un cutremur.

Lupta cu p mântul C zut din lumin pentru eternitateun regesc cal alb, scuturându- i coama, lupt cu înd r tnicia P mântului, înseamn râna s rac prin darul de pâine i via a îi las ascuns bobul în rodire.

SUFLETUL VERII Hai s privim în amurg Disperarea i marea-n ruin , P durea care i-a apus Cununea de crengi.

De câte ori ne-np c m, Suntem mai aproape de Dumnezeu.

Hai, vino în sufletul verii – Vom fi Precum doi in i Apleca i tare departe i adormi i...

Calul asud în cântecul vesel de-o zi cu noroc i p s ri zburânde sub ochiul luminii, de sub cupolele-înflorite de roua c ldurii muncite de gânduri, â nesc privirile firii, calul pricepe, frângându-se-n dou cu capul în brazd i ochii la soare, î i trage povara cu mult r bdare, cu-aceea i caden de lupt la corp.

(poet leton) Poeme în traducerea lui VALERIU MATEI OASPETE NOCTURN Sunt oaspete nocturn în lumea asta un fluture cu aripe de vânt t ind r coarea serii c tre creasta luminilor, în tain lic rind; un fream t ne tiut mai înainte ce moare, de-l exprimi în vechi cuvinte. ...Un dor nest vilit, topit în scrum ce-n z ri se risipe te ca un fum.

CINA DE DRAGOSTE Spune v zduhului, Florilor, p s rilor i viselor, S treac pe sub fereastra mea, Cutremur tor de aproape Pentru a sim i mireasma Unei cine de dragoste!

LUPTA CE-A TRECUT

TAINA IUBIRII MELE

Cu cât mai larg e zâmbetul pe buze cu atât mai singur sunt pe zi ce trece.

E compus doar de un vers Care zboar în univers: 6

Stau lâng zidul lanului de grâu înfierbântat de asfin itul rece, sub bolta ruginind în t cere cand vara c tre toamn se înclin .

O lini te, adânc , glacial e, ca lichenii, peste tot st pân în ora ce nimic nu mai promite i toate-s hot râte mai demult. ...Când singur ca soldatu-ngândurat mai stau de straj -n lupta ce-a trecut.

ascunse pe strâmbe ulicioare dup garduri putrede de lemn.

Râul erpuind pe zare ca o zgârietur , un semn, prin tuf ri ul rar pare o ven a bol ii umflat .

De cealalt parte ora ul apare plin de fum, într-o larm ciudat ...

OGLINZILE ZILELOR

În acest peisaj t cut, vestejit f r tine totu-i trist, neînsemnat. ...De parc -n fiin a ta, chinuit, por i un prunc mort, ne-nhumat.

Oglinzi adânci sunt zilele-mi ce trec pure i transparente, neclintite; i-n ritmurile inimii - tiute i-atâta de str ine - le petrec.

Ci înainte fa a s -mi r nesc de cioburile luminilor t ioase, gust cu nesa fiece clip aleas precum un fraged m r, nep mântesc.

DE CE ?

De ce-n ara asta vântul nu mai bate apte zile ?

Putrezita-a-n ara asta tot ce-i sprijin, temelie ?

Nim nui în ara asta s nu-i pese de-a sa ar ?

Oare domin aici doar cei ce vrerea- i coco ar ?

Oare-n ara asta nimeni nu are grij de nime ?

Poate-n ara asta singur fiecare e cu sine ?

Oare-n ara asta, ast zi, doar tu-nghe i i te usuci ?

Ori neavând aici vre-un sprijin nu ai unde s te duci ?

Oare ara asta este singura ce-o ai pe lume ?

Nim nui în ara asta s nu-i pese de-al s u nume ?

Oare-n ara asta toate întreb rile-s umile ?

De ce-n ara asta vântul nu mai bate apte zile ?

Pe drumul meu - cosa i i libelule vâslesc spre rmul unde azi sunt plin de nesfâr ire ca de-un aspru chin; i o triste e-adânc , f r nume m -ncoroneaz . E un început al unei noi iubiri, când am pierdut o dragoste care nicicând n-apune.

CINEVA

Sunt clipe, ale tale-s, trec str ine insesizabile, t cute, te-ntristeaz ; va fi mai greu s le descoperi mâne ca stelele-s, când stinse, lumineaz i vor luci când nu vei fi pe lume; dar cine fericirea ar gusta când Cineva, ca îngerul de paz chiar Domnului de veghe îi va sta când el va disp rea precum o raz ? i Ve nicia, mam -ndurerat , inându-l pe genunchi va-ndep rta de pe obrazu-i lacrima s rat de parc -ar terge-o de pe fa a mea.

„

NATUR MOART F R TINE Au a ipit în garbovele umbre fagii plini de n me i argintii; urme de schi, de-un scrum alb strui, sumbre lent întoarn spre case pustii 7

Judecând

Î i suge degetul mijlociu de la mâna dreapt .

Deschide portira de la Porsche i e gata de plecare.

La club este sear de dans. Lume ca la iarmaroc.

Serve te un cocktail nealcoolic i se pierde pe ringul de dans.

Cum bate miezul nop ii, î i ia r mas bun de la prieteni i accelereaz acas . Ajunge la timp, terge dovezile de make-up, pune rochia frumos pliat în dulap i- i face o cea c cu ceai.

- Mi-am pierdut vremea! Bufne te Marie cum intr pe u . În seara asta, am pierdut to i banii la Bingo. V d c ai terminat de c lcat.

- Eu, pe de alt parte, draga mea drag , am avut o sear plin de satisfac ii. În primul rând, am terminat de c lcat, apoi ... Dar Marie iese din sufragerie ca o n luc .

El îi r spunde în reverie.

- M duc i eu la culcare, draga mea drag . Intr înbaie i încuie u a. Înc o cea c cu ceai?"

-Da, te rog!"

- tii! Doamna Gregson soarbe din cea ca din por elan pictat cu s lcii plâng toare. Nu tiu ce se întâmpl cu vecinii mei!. Noaptea trecut , dup ce Marie a plecat la Bingo, cum are obiceiul la mijloc de s pt mân , am v zut o femeie voluminoas , rujat i pictat exagerat ie ind din casa vecinilor în grab . Sunt sigur acum c vecinul are o amant . N-am avut la îndemân telefonul mobil s -i fac o fotografie! Imagineaz - i!

- De îndat ce so ia a plecat de cas ... când pisica nu-i acas , oarecii joac pe mas ! Asta-i realitatea! Nu mai po i s ai încredere nici în cei mai apropia i!

Globalizare la domiciliu!

- Doamna Gregson, tinerii din zilele noastre sufer de prea mult spirit liber. Ce s mai spun!

Nu apreciaz nimic. Înc o cea c cu ceai?

- Nu, mul umesc, Doamn Bertrum. M gr besc la grupul de lectur de la bibliotec . ine-m la curent cu evolu ia nara iunii vecinilor, te rog..

Revenit de la birou, Marie se pr bu e te în fotoliu i- i scoate pantofii Jimmy Choo.

- Ce zi am avut! Dou conferin e i stagiarii sunt un co mar!

- Trebuie s discut m, draga mea drag !

- Nu acum Rupert! Nu vezi cât sunt de epuizat ?

- Nu sufer amânare, draga mea drag !

- Ce-i a a de mare grab c nu sufer amânare? Te ascult ...!

- Ei bine, draga mea drag , vreau s m operez!.

- Ce vrei s spui? E ti bolnav? De ce suferi?

- Ei bine, nu-s bolnav i nu-i ce crezi. Vreau s devin

râna

am ajuns la nori cu palmele juouite stâncile sfredeleau în suflet o durere crunt de oase îmi l sase carnea pe marginea lumii o galaxie cu nebuni la tot pasul în bra ele Luminii ca un gr unte aruncat pe fundul oceanului cercetam adânc dragostea nem rginit cercul împlinirii acorduri cristaline praf nepricepere simfonia zorilor.

Decizia O ultim privire în oglinda din hol. O rochie clasic te reprezint - bun gust i educa ie! Când i-ai petrecut anii formativi într-un castel, cu bone i i-ai f cut educa ia la coli particulare, ai standuri de men inut ...

Rochia ro ie-i zâmbe te din oglind , asortat tenului bine tampilat cu pudr de culoarea tensiunii arteriale i a p rului scurt de un ro u vene ian intens.

Zorn ie cheile i se repede peste prag, se împiedic în pietri ul din fa a casei, echilibrându-se numai în spinii trandafirilor ca r tori.

8

femeie, draga mea drag !

- Ei bine, dac asta- i dore ti... i crezi c te va face fericit! Atâta timp cât asta nu interfereaz cu aranjamentele noastre gospod re ti.

- Ei bine, draga mea drag . Am de gând s merg la v rul meu care a facut-o cu succes.

- Toate bune i frumoase, dar cine va avea grij de cas aici?"

- Trebuie s dai anun la ziar pentru o menajer , draga mea drag .

- Ce-or s spun vecinii? Suntem o familie cu valori morale solide care- i pl te te taxele întotdeauna la timp! Înc o cea c cu ceai?

- Da, te rog. Ce mai e nou cu vecinii t i? Nu l-am mai v zut pe Rupert de la Cr ciun. De obicei, îl întâlneam la pia vinerea. Întotdeauna, la ora prânzului. Cu precizia unui ceas elve ian..

- Ei bine, ceva nu-i în ordine în menajul lor!...

Te ascult!

Sunt numai urechi!

- Rupert a plecat, se pare, în vizit la ni te rude. Marie mi-a spus când am vorbit peste gard în timp ce-mi strângeam rufele uscate. Cum c -i într-o vizit extins la un frate de-al lui sau la un v r? Nu-mi aduc bine aminte!

Cât timp va sta acolo?

- N-am idee! Vecina p rea încurcat referitor la durata ederii lui!

- Nu-i a a de greu de în eles, la urma urmei, ea a stabilit toate aceste reguli i regulamente în menajul lor, iar lui cred c i-a ajuns cu itul la os. Nu m mir de loc!

R mâne de v zut dac revine acas !

Marie de abia s-a întors de la birou.

Ce zi am avut! Bine c -i vineri seara! Î i freac picioarele eliberate dintr-o pereche de pantofi Leboutin.

Parc aude pe cineva b tând insistent la u a din fa a casei. La acest timp al zilei îi lipse te Rupert. N-am alt alternativ decât s angajez o menajer . Deschide u a.

O femeie masiv -i zâmbe te cu toat fiin a.

Sprâncenele Marie-i se ridic într-un semn de întrebare, ca o lipitoare pictat .

Persoana din fa a ei este îmbr cat într-o rochie elegant din m tase natural imprimat completat de un bolero pastel din ca mir asortat. Tr s turile fe ei parc -i amintesc de...!

- Bun , draga mea drag ! Nu m recuno ti? Sunt Rupert, draga mea drag ! M-am gândit s revin acas , draga mea drag .

Marie îl trage în untru pentru c nu vrea s -i dea ap la moar Doamnei Gregson, despre care to i vecinii tiu c i foarte indiscret .

- Nu pot s - i spun cât m bucur. Sper ca aranjamentul referitor la menajul nostru s continuie ca mai înainte.

- F r doar i poate, draga mea drag ! Înc o cea c cu ceai?

- Da, te rog. Ce se mai întâmpl cu vecinii t i?

- Ei bine, Marie nu mai este a a tracasat cu trebutrile menajere. Are o ruda care st momentan cu dânsa. Se pare pe lung durat . Cred c este înrudit cu Rupert.

Seam n leit cu dânsul. Ca dou boabe într-o p staie de maz re!

Gr dina care s-a suit la cer (Povestire din cartea cu acela i titlu)

Venise vremea s dea prunele-n pârg. Un dor s-a pus ca nebunul s -mi r scoleasc sufletul. Gândul mi-a luat-o razna c tre gr dina noastr de “acas ”. De atâta amar de ani am plecat din sat – de la casa p rinteasc , dar tot “acas ” îmi vine s -i spun. Noianul de amintiri m-a n p dit i se perindau ca m rgelele-n irag.

Parc -l vedeam în fa a ochilor pe bâtu cum î i îndrepta alele b trâne i, apoi, cu t lpile-i aspre, începea s b t toreasc p mântul de la r d cina pomului pe care tocmai îl pusese.

Parc -l auzeam zicând: “Ce om e la care n-a pus m car un pom în p mânt? Înseamn c-a tr it degeaba, dac în urma lui nu r mâne nimic!”.

Aceasta este una dintre pove ele lui, pe care o tiu de când eram mic i o voi ine minte cât voi tr i.

De mult n-am mai fost pe acas în perioada când dau prunele-n pârg. Dorul s-a inut scai de mine, pân mi-am luat t lp i a i am plecat. * Mi-am l sat bagajele-n b t tur i direct în gr din m-am oprit. Parc cineva m chema acolo! Îmi b tea inima, ca atunci când eram copil i colindam de la 9

un cap t la altul, închipuindu-mi c m plimb prin gr dina raiului.

Eram sigur c bâtu e mândru de mine pe acolo pe unde este, fiindc n-am tr it degeaba. De când m tiu pe p mânt, am s dit tot felul de pomi. Chiar acum, st tea m rturie livada de pruni din gr dina noastr de acas , pe care tocmai o întinerisem i începuse s dea rod.

M-am a ezat jos la tulpina unui pruni or mo l.

Ramurile tinere se ml diau sub greutatea fructelor frumoase de- i l sau gura ap . Am rupt o prun i am mu cat cu sete. I-am sim it gustul ducându-se pân -n vârful degetelor, dându-mi putere.

Am întins mâna s mai rup o prun i parc l-am auzit pe bâtu alintându-m , ca atunci când eram copil: _ Ia cu taica, Boldicule, ca s - i creasc nasu’ mare!

“Bietu’ bâtu! mi-am zis. I-o fi i lui dor de prune mo le pârguite?”.

Au început s alerge de la un pom la altul i în timp ce-l atingeau ziceau bogdaproste. Apoi au cules prune pe alese, pe care i le-au pus prin buzunare sau prin sân.

M uitam la ei cu sufletul împ cat. Mi se p rea c e i bâtu lâng mine. Ne bucuram amândoi, când vedeam cum se zbenguie copiii i ron ie prune mo le date-n pârg, din “gr dina care tocmai s-a suit la cer”.

DOI FRA I-POE I - DOU DESTINE. ELEMENTE EMINESCOROMANTICE, ÎN OPERA POETIC A FRA ILOR DAN I EMIL BOTTA prof. dr. Adrian Botez Orice ar zice (sau, mai exact, ce n-ar zice i nici nu zic!) istoriile literaturii române, din ultimul veac (de la George C linescu, Eugen Lovinescu, Ion Negoi escu, dic ionarul lui Mircea Zaciu .a.) - i pân la aceea a lui Alex tef nescu i, mai cu seam , la cea extrem de subiectivist i cu grave deform ri de ordin axiologic, a dlui Nicolae Manolescu!), Adjudul, ca i R inarii Sibiului, este un loc special, în România: dac R inarii Sibiului i-au dat, ca spirite superioare, pe Octavian Goga i pe Emil Cioran – Adjudul a dat, egal, României/Valahiei dou Duhuri alese: pe Fra ii Orfici – Poe ii-Fra i DAN i EMIL BOTTA.

* M-am dus la cunie i am a â at focul în vatr .

Pân s se fac t ciunii, am ie it la poart i am strigat la ni te copila i de pe mahala, care se jucau de-a-nchiriata.

Copiii i-au l sat numaidecât jocul i au venit fuga la mine, luându-se la-ntrecere.

De data aceasta nu le-am mai dat bomboane, ci le-am zis: _ Hai cu mine prin gr din , c s-au pârguit mo lele!

Focul în vatr se potolise. Am luat din cuiul ei din cunie oala de p mânt cu care se ducea mama la t mâiat i am pus în ea spuz . Peste spuz am pus câteva boabe de t mâie. _ Hai! i-am îndemnat pe copii i am intrat în gr din , l sând în urm dâr de fum cu miros de t mâie.

Copiii m urmau cumin i, mergând pe potecu unul în urma celuilalt. M-am dus lâng fiecare pruni or i am f cut semnul crucii cu mâna, peste ramurile pline de roade date-n pârg.

Pe cel mai frumos i l-am dat de poman lui bâtu.

Fiec rui mort din neamul meu i-am dat pom de poman . Ca s aib i ei acolo, în cer, gr din cu prune mo le pârguite.

Am luat oala cu t mâie i am înconjurat gr dina de trei ori.

Copiii a teptau cumin i, urm rindu-mi fiece mi care. Pân când m-au auzit zicându-le: _ Gata. Acum zice i bogdaproste i lua i-v prune câte vre i!

Amândou , dup opinia noastr , aplecându-se, într-o adânc reveren , în fa a Duhului Protector al Valahilor – EMINESCU – dar reveren a lor neînsemnând, nicicum, epigonism, ci creativitate, originalitate, complementaritate, fa de Demiurgul Logos-ului Valah.

Da, dou valori apropiate, prin caratele talentului, harului artistic - doi fra i, pe care i-a n scut, aici, la noi, în Moldova de Mijloc, zbaterea apelor i luncilor Siretului i Trotu ului...Unul era Alb, altul era Negru. Unul era „înalt, blond, frumos, i zâmbetul lui era peste putin de descris (de statuie? de femeie? de copil trezit dintr-un vis cu animale cuvânt toare?)” – Dan Botta - cf. Mircea Eliade, Fragment pentru Dan Botta, text ap rut în "Prodromos", nr.7, iulie 1967, p. 19-21 – cel lalt era Duhul “Întunecatului April”… - Emil Botta.

10

Prin Înalta Voire a Dumnezeului Celui Mare i Bun, cele Dou Duhuri de Înalt Lumin ale Neamului Românesc s-au n scut într-o familie de medic - tat l fiind THEODOR BOTTA - i al unei misterioase femei-directoare de orfelinat - AGLAE – al c rei tat , FRANCESCO MARIA FRANCESCHI (stabilit în Moldova în 1872, tehnician la Fabrica de zah r, din Sascut!) - era corsican de origine.

Adic , din patria unei Mari Furtuni Planetare: Împ ratul Napoleon I Bonaparte (cel care, din n scare, s-a numit, destul de vaticinar, de i se tr gea din nobilimea m runt : Napoleon BUONAPARTE – “partea cea BUN ”!). Din câte tim azi, totu i, Francesco Maria Franceschi era din familia/clanul lui Filippo Antonio Pasquale di Paoli – DU MAN al lui Napoleon…Se pare c bejenia familiei Franceschi a început chiar de pe acele vremi.

ontologia terestr (care st sub semnul dublu direc ionat semantic, zbatere existen ial -stingere:“sear ”-“mare”).

Sau, tot întru lira Eminescului: “Muge-adânc un cerb în codru, /Codrul fream t adânc, /De vânt crengile se frâng, /Muge-adânc un cerb în codru, /Muge-adânc i nu e modru/Gândurile s -mi înfrâng.//Muge cerbul singuratic, /Echo duce tânga-i lung, /Glas de bucium lung-prelung;/Peste codrul singuratic/Cade viforul tomnatic, /Nu pot jalea s -mi alung.//Muge-un cerb, Diana Doamna/Lui din ceruri se întrist , /Plânge-n nori cantr-o batist , /Muge cerbul. Nicicând toamna/N-a mai fost atît de trist ” – cf. Dan Botta - Muge-adînc un cerb în codru.

Motivele eminesciene ale “codrului”, ca topos sacru i, respectiv, al “buciumului” hermetic, motive care ac ioneaz în câmpul semantic al fr mânt rilor cosmogenetice, sunt p strate, cu anumit rezerv personal de viziune, de c tre adjudeanul nostru. “Codrul fream t adânc” – spune DAN BOTTA, în elegând, prin “fream t”, fr mântarea cosmogenezei interiorizate, întru premoni ia mor ii-toamn (“Peste codrul singuratic/Cade viforul tomnatic,/ Nu pot jalea s -mi alung”) – atunci când Eminescu, demult, nuan ase, întru cosmogenez nuntit cu etnogenez valahogenez , în Scrisoarea III: “Ce mai fream t, ce mai zbucium!/Codrul clocoti de zgomot i de arme i de bucium”. De observat cum “singur tatea” neo-romantic i egotist-subiectiv a lui DAN BOTTA – pornise dintru un Eminescu care î i vedea etnogeneza feerico-mioritic: “fream tul” codrului i glasul de bucium nasc, la Eminescu, violen a sublim-reactiv , a unui neam valah, despre care, azi, nu mai tim aproape nimic… - un neam valah al “armei” reactive, dar i al existen ei întru lumin cosmic , un neam închinat Soarelui i Lunii, stelelor etern-lucitoare (“coifuri lucitoare”) i cometelor-“capete pletoase” etern-trec toare i etern-vaticinare/mistic-revelatoare (“ies din umbrantunecoas ”):“ (…) la poala lui cea verde mii de capete pletoase,/Mii de coifuri lucitoare ies din umbrantunecoas ”.

Pe de alt parte, amestecul de thanatic i orfic, prin reactivarea “buciumului” aminic (din poemul Peste vârfuri), aproape c ocheaz , la DAN BOTTA (poemul Muge-adânc un cerb în codru), prin fidelitatea fa de semantica eminescian : “Echo duce tânga-i lung, /Glas de bucium lung-prelung”.

Ceea ce surprinde, oarecum, la DAN BOTTA, în acest poem, este devierea-degradarea semanticii atmosferei cosmice a “buciumului” i a “codrului”, pân la simbolistica – întunec rii spirituale-uit rii, semnificat de “batist ” (“Plânge-n nori ca-ntr-o batist ”) - i, ca urmare, se înregistreaz o important deviere a înc rc turii mitologice a Dianei-Artemis (eminesciene), zei a Lunii, sor , lumin tors get toare (deci, apocaliptic-demiurgic i spiritualiluminatoare -), a lui Apollon-Soarele, zei care, prin îndoirea-arcuirea mâinilor, define te-închide, la modul demiurgic, bolta lumii create (“Ah! acum crengile le-

…Dar s ne întoarcem pe malurile Siretului nostru…

DAN BOTTA este fratele cel mare. Se na te, îns , într-o zodie a discre iei uciga e de renume – dovad c , azi, pu ini români tiu c Emil Botta a avut un frate. Un frate n scut pe 26 septembrie 1907, în Adjud, mort pe 13 ianuarie 1958, la Bucure ti…Doar 51 de ani de epifanie… - “î i începe studiile liceale la Liceul Unirea din Foc ani, continuându-le la Colegiul Sf. Sava din Bucure ti. Urmeaz , apoi, studii universitare clasice (limba latin i limba greac ) la Facultatea de Litere a Universit ii din Bucure ti, fiind dublu licen iat în Educa ie Fizic i Sport. Public în diverse reviste: Rampa, Gândirea, Vremea, La Nation Roumaine etc. Particip la conferin ele grupului Criterion i este cooptat în comitetul de redac ie al revistei, apoi va face parte, sub conducerea sociologului Dimitrie Gusti, din comitetul de direc ie al Enciclopediei României, proiectul debutând în 1938”…Apoi, dispare din ochii oamenilor preagr bi i, pe când c deau z pezile cataclismice, cosmice, ale anului 1958…” în urma unui atac de cord”, cum îl expediaz frivol i abandoneaz misterului cosmic, ziarele vremii, pe acest Pontif al Frumuse ii, al Incanta iei i al Fervorii: “(…)De departe sun cornul, /Cornul serii, cornul m rii, /Cornul surd al întrist rii, /Cornul m rii, cornul serii, /Cornul jelei i-al pierz rii!

(Cornul m rii, cornul serii) …A se observa, extrem de clar, preluarea motivului eminesciano-romantic, cu valen e ---uranico-thanatice, al “cornului”-punte de eros, spre mediul selenico-thanatic (“Mai departe,mai departe,/Mai încet, tot mai încet,/Sufletumi nemângâiet/Îndulcind cu dor de moarte.//De ce taci, când femecat /Inima-mi spre tine-ntorn?/Mai suna-vei, dulce corn,/Pentru mine, vreodat ?” – cf. Mihai Eminescu, Peste vârfuri) . “Cornul” danbottian (“Cornul jelei i-al pierz rii!”) con ine, la nivel semantic, aceea i orficitate fascinant , precum la Eminescu - dar are, din p cate, i un plus de dezn dejde, provenit dintr-o mai insistent ancorare în

11

române ca sintez thraco-roman -bizantin , care dureaz 14 ani i însumeaz 1200 de pagini) - ba chiar sanscritolog! în fine, ARHEUL ARTISTULUI ROMÂN, pentru c DAN BOTTA a în eles c Scrisul este o Religie, c nu trebuie s - i m sori opera cu…camioanele (de maculatur , fire te!), ci c orice scrie Artistul Arhetipal, de fapt sculpteaz pe Stânca Eternit ii, din Paradisul Lui Dumnezeu.

ndoaie/Mânu e albe de om t, /O fa dulce i b laie, /Un trup înalt i ml diet.//Un arc de aur pe-al ei um r, /Ea trece mândr la vânat/ i peste frunze f r num r/Abia o urm a l sat“ – cf. Mihai Eminescu, Diana) – c tre o Dian a lui DAN BOTTA, care Dian danbottian se deplaseaz , clar, spre câmpul semantic al Maicii Cosmice (Maica Domnului Hristos-MATER SELENE, MATER SUSPIRIORUM, MATER TENEBRARUM, MISTICA MATER FERTILAE ET FECUNDA/ALMA MATER): “Diana Doamna Lui din ceruri”. “Întristarea” ei/Doamnei din ceruri nu are, îns , valen e soteriologice, ci, mai curând, r mâne la stadiul de expiatoare cosmic-autosacrificial : “(…)Diana Doamna/Lui din ceruri se întrist , /Plânge-n nori ca-ntr-o batist , /Muge cerbul. Nicicând toamna/N-a mai fost atît de trist ”. Dar, în mod evident, “cerbul” care “muge te”, cu tot pesimismul manifest al lui Dan Botta, se înscrie i r mâne în câmpul semantic al Copacului/Stâlpului Logos-ului Ordonator-Cosmic. Al Parashabdei – Sunetul Întemeietor-Demiurgic. Adic , p streaz semantica originaraminic : cf. M. Eminescu, Povestea Codrului: “Împ rat sl vit e codrul,/Neamuri mii îi cresc sub poale,/Toate înflorind din mila/Codrului, M riei sale.//Lun , Soare i Luceferi/El le poart -n a lui herb,/Împrejuru-i are dame i curteni din neamul Cerb” – dar i cf. M. Eminescu, Memento mori: “Apoi iar se pierde-n codrii cu trunchi gro i, cu frunza deas ,/Unde-n arborul din mijloc e vr jitamp r teas (…)Sara sun glas de bucium i cerboaice albe-n turme/Prin c r rile de codru, pe de frunze-uscate urme (…)”. Neamul Românesc este echivalent cu Stâlpul (Brâncu ian!) Central al Cosmosului (Muntele MERU!), echivalent cu For a Demiurgiei Cosmice - i i se deleag , de c tre divinitatea uranic - For a Cosmogenetic .

Triste ea Eros-ului din versurile danbottiene “Nicicând toamna/N-a mai fost atît de trist ” – p streaz ceva din demiurgia mistic , con inut în celebrul verset eminescian: “Totu i este trist în lume”, din finalul “Florii albastre”.

…Mai mistic: DAN BOTTA (ca i fratele s u, Emil, fire te!) este DESCENDENT DE VOIEVOZI I MAGI AI CET II DACICE A MARAMURE ULUI: “(…)descendentul unei vechi familii nobiliare ardelene, str mo ii s i Martin i Mihail Botha fiind recunoscu i, la 1579, drept voievozi ai Cet ii i inutului Chioarului, din Maramure ” - cf. Horia Brad, Dan Botta. 50 de ani de la moarte. Nobilitatea neamului s u dup tat a fost confirmat de Christofor Bathory (în 1579), înrudit fiind familia sa cu episcopul Ioan Bob, co-autor la Supplex Libellus Valachorum!!!

DAN BOTTA este, al turi de Mihai Eminescu, de N. Densu ianu i Blaga, printre extrem de pu inii români care au în eles, cu clarviziune, c Neamul Românilor, ROMÂNIIVALAHII, ca expresie de Duh! - nu alc tuiesc, în existen a lor de sute de mii de ani, ca str mo i ai Europei i ai Lumii întregi – o…”cultur minor ”, cum s-a în elat un alt român major, contemporan cu DAN BOTTA – r in reanul Emil Cioran: “Credea (al turi de al i câ iva, printre care m num ram) c dac o cultur î i reveleaz con tient esen ele – într-o crea ie poetic , în filozofie, într-o oper spiritual – devine prin însu i acest fapt o CULTUR MAJOR ; chiar dac , datorit limbii în care au fost exprimate, valorile ei literare nu se pot bucura de o circula ie universal ” – cf.

Mircea Eliade, idem. i afirm , demonstrând meticulos, la nivel de lingvistic i mitologie, c VALAHII sunt, prin str mo ii lor daci, ETNODEMIURGI TERE TRI (a se vedea studiile tracologice ale lui DAN BOTTA – neagreat de înv ceii impostorului Lucian Boia: cf. Bogdan Neagota, Universitatea Babe -Bolyai, Cluj-Napoca, în lucrarea Dacismul i “fenomenul originar”, în studiul culturii populare: “<<Omul balcanic>> era, pentru Dan Botta, chintesenta întregii Europe ras ritene, <<geografie sacr >>, bântuit în imagina ia poetului de fantasmele uni trecut exemplar (Apollo i Dionysos, Orfeu i Zalmoxis”)..

… Cât de repede îi expediem noi, înafara planetei Terra, pe cei care “nu mai sunt”. “Unde sunt cei care nu mai sunt?” – întreba, îndurerat, Nichifor Crainic, despre toat genera ia tân r interbelic …”Sunt, TO I, în vesela i iresponsabila uitare a românilor!” – ar trebui ecoul s r spund . Pentru c nu este drept ca DAN BOTTA s fie dat uit rii, numai pentru c a avut adânci i sincere crezuri i în elegeri na ionalistlegionare – nu este drept s fie aproape complet dat uit rii un atât de sever i iluminat Poet, un eseist eremit, în elept precum Sfântul Buonaventura, cel vindecat de Sfântul Francisc – … i un Înger Traduc tor, din greaca zeilor Sofocle (Oedip Rege) i Euripide (Troienele), din franceza vagantului regal, François Villon (Balade i alte poeme), sau din engleza magului Shakespeare (Regele Ioan, Richard al III-lea)… - din americana oniric a lui Edgar Allan Poe i din germana diamantin a lui Goethe sau din portugheza conchistadoric a lui Ferreira de Castro… – …un mare i harnic savant tracolog (în anul 1944, DAN BOTTA începe lucrul la un laborios studiu filologic asupra genezei limbii

… i, tot din m rturia extrem de pre ioas a lui Mircea Eliade, afl m c DAN BOTTA era VÂN TOR DE ARHEI : “De aici, pasiunea lui Dan Botta pentru esen e. De aici, de asemenea, convingerea lui c numai "clasicismul" (orice tip de clasicism, nu numai cel greco-latin) poate constitui sursa exemplar de inspira ie. Pentru c , spunea Botta, familiarizându-te cu valorile clasice, î i revelezi esen ele i înve i s le descoperi acolo unde nu le vedeai mai înainte.

(Numai un "clasicist", credea Dan Botta, putea identifica marile crea ii ale poeziei populare. Ceilal i cercet tori

12

Ondine, de Jean Giroudoux - nu pot fi nici imitate, nici repetate! Niciodat , de nimeni altul: doar s ...”înconjori”, reveren ios, pe lâng Imperiul Dramatic-Interpretativ al lui Emil Botta...!

r mâneau la nivelul filologiei, folklorului sau istoriei literare)”. i, iat dezv luirea eliadesc , despre Dan Botta, pe care l-a în eles cum nimeni nu l-a în eles i l-a v zut înconjurat de Lumina Taboric a Fix rii Arheilor, într-un Nou Paradis, cel mai sever i mai str luminat Paradis – cel al ARTEI: “(…)Nu credea în realitatea literar ac iunilor de toate zilele.

a obiectelor

...Se na te, cum am zis, în aceea i familie de medic i de urma a corsicanilor vendettei, ca i Dan – ...se na te, pe 15 septembrie 1911, la Adjud – i prinde ceva mai mult via decât Dan: pleac “pe partea cealalt ”, în 24 iulie 1977, începutul c l toriei mistice fiind la…Bucure ti!

i

… Visând, de mic copil, s devin actor - fuge de acas , la vârsta de 15 ani.În 1929 se înscrie la Conservatorul de art dramatic din Bucure ti, pe care îl va absolvi în 1932. Dup ce joac pe scenele mai multor teatre bucure tene i din provincie, devine actor al Na ionalului bucure tean.

Interpreteaz rolul unor personaje majore, din dramaturgia lui Shakespeare, Goethe, Cehov, Caragiale.

În fond, pentru el, reale – i deci susceptibile de a interesa un artist – nu erau decât arhetipurile, imaginile exemplare, modelele ideale. De aceea, a a-zisul clasicism al lui Dan Botta, cu toat erudi ia greco-latin pe care o implica, nu era rezultatul unei "înv turi" – ci, înainte de toate, un mod de a fi în lume.

Pentru Dan Botta, lumea devenea real când începea s - i reveleze structurile ei profunde; adic , atunci când ochiul min ii începe s desprind , înapoia aparen elor, imaginile eterne, figurile mitice. P trundeai misterul unei nop i de var când izbuteai s i-o revelezi ca în aceste versuri din CANTILEN : "Pe vânturi ascult/ Orficul tumult,/ Când iardic struna/ Fata verde, Una,/ Duce-i-a cununa... "

Apoi, lumea cinematografic , din epoca a a-numit “comunist ”, îi va oferi destul de multe anse expresive, pentru a- i valorifica talentul i maniera de interpretare unic (Se aprind f cliile(1939), Via a nu iart , 1958, Erup ia, 1958, Când prim vara e fierbinte, 1961, S-a furat o bomb (regia Ion Popescu Gopo), 1961, Pa i spre lun ( tot în regia lui Gopo), P durea spânzura ilor (regia Liviu Ciulei), 1964, R scoala, 1965, De-a fi... Harap alb, 1965, ah la rege, 1965, Dacii, 1966, Faust XX, 1966, Subteranul, 1967, Columna, 1968, Mastodontul, Reconstituirea (regia Lucian Pintilie),1969, Premiera, 1976.

(…) Dan Botta avea mare sl biciune pentru acest teritoriu în care se înfruntaser de-a lungul secolelor egeeni: grecii, thracii, ilirii i romanii. Era într-un anumit fel o geografie sacr , pentru c pe plaiurile i mun ii ace tia oamenii întâlniser pe Apollo i Dionysos, pe Orfeu i Zamolxis.

Timpul încremenise, acolo – i odat cu el, peisajul. Lumea aceasta, care a teapt vr jit de mii de ani, era i lumea poetului” – Mircea Eliade, idem. ...Cu pu in înainte de desp r irea de Eliade ( i, la nu mult vreme, i de lume!), l-a luat deoparte pe Magul Eliade i i-a optit: „<<... Dar mai lin, dorule, lin,/ C p-aici îi loc strein...>>”. Este i maniera Aminului Valahilor, de a doini, cu amar i “dor f r sa iu”…!!!

Voce liric unic , pus , mereu, sub semnul tragicului, dar i al m tilor unui actor cu teatrul în sânge. …Ca poet, a debutat, cu poemul Strof ultim , în revista lui Tudor Arghezi,"Bilete de papagal”.

Poetul a f cut parte din grupul intitulat „Corabia cu rata i”, din care s-au desprins i filozoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetul preferat (fiind mai pu in orfic decât Dan - i mai mult ludic, dar, în niciun caz, nu pân la…Minulescu!) al genera iei Criterion: pentru versurile sale, Emil Cioran-Apostatul cu Teancuri de M ti, Nicolae Steinhardt Cel Naiv i Blând… - aveau un adev rat cult.

i iat dovada alduirii ca ini iat zalmoxian, ÎMP RAT AL DUHULUI! - a lui Dan Botta, de c tre Magul Mircea Eliade: "<<Loc strein>>, relu el dup câteva clipe, loc de verdea i de odihn ...>>. August 1942. Era printre cei care în eleseser ” – cf. Mircea Eliade, idem, Chicago, 1960. *** ...Fratele negru, EMIL BOTTA, a avut parte de recunoa tere public generoas , fie i numai prin faptul c a dat numele celui mai vechi liceu din Adjud...! Dar Fratele cel Negru a avut parte de o dezvoltare social incomparabil mai larg decât Fratele cel Alb, DAN BOTTA: dincolo de Poetul Întunecatului April, nimeni nu-l poate uita, dac l-a v zut, pe ACTORUL Emil Botta, cu o voce care parc venea de la Mumele i Vâlvele P mântului. Rolurile Ion Nebunul, din N pasta lui Caragiale - precum i Regele Ondinilor, din

…Este autorul unei poezii negre, existen ialiste, dar, totul, prins într-o hor carnavalesc , de Sabat Negru…a jocului de cuvinte (uneori profund, alteori facil! - dar, totdeauna, impresionant, rostit întru gravitate!) - cu personaje dintr-o mitologie proprie a mor ii, în consonan cu filosofia tr irismului interbelic. E un poet al m tilor, eul lyric se devoaleaz prin toate aceste personaje, rezultând o comedie a mor ii i a neputin ei.

13

…Orice actor de geniu ( i EMIL BOTTA a fost!), care tr ie te în mijlocul h rm laiei teatrale, este extrem de SINGUR! De aceea, credem c Fratele cel Negru se autodefine te irepro abil, dincolo de Mistica Nordului (cf. p.

197, Noapte din Andersen: “Cumplite-s aceste misterii: aicea, tu, moart ,/ i afar -n tenebre, vikingii pândindu-ne casa”), dincolo de metafizica Blestemului c tre Simion Dasc lul i c tre Bure i… - prin CUC, pas rea singur t ii, dar i a reversibilit ii metanoice - …dar i “ondin ” fascinant i pururi misterioas , a Mareelor Codrului, “ tim ” care atrage (dac ar putea, LUMEA ÎNTREAG !), c tre Misteriile Thanatice i Regenerator-Soteriologice ale Codrului i ale lui Isis-Cybelle.

prin CUCUL Crucificat întru Misterul Demiurgic al Prim verii!), “culcatul” întru “cuiele/raze” ale Revela iei i Înviatul Martiric, întru cosmicul nebulos, cosmicul înviat ciclico-spiralat, dintru noua cosmogenez – de sub semnul Crucii-SAP i evoluând dinspre “stele fumegânde” spre “focuri crescânde”: “ulcioare de foc îi întind/pe pat cu cuie îl culc,/fac din cuc fachir,/lope i de p mânt/arunc peste el/ i stele fumegânde/ i focuri crescânde …” Rezultatul este Opera-Poezie/R stignirea Orfic – disjuns , major, de personalitatea terestr a Poetului.

Expresionismul, tr irismul i neo-modernismul “pierdutului” i carnavalescului Emil Botta i se topesc acestuia (în bulboanele propriei fiin ri expresive!), treptat i cu înalt rafinament eminescian, pân vede nev zutele/esen ele - în ROMANTISM (împrumut de la Eminescu nu doar viziunea, ci pân i vocabularul: “vraj ”, “muri”, “lun ”, “suspin de ape” etc.!): “De m-ar atinge vraja/romanticei p duri!/ i brazii s - i înal e/întuneca ii muri” (cf. Comentariu la o via pierdut ).

Dinspre “sleirea” i “frigul” tenebrelor infernale - spre “FOCUL” I “VÂNTUL-FURTUNA” ORFIC A REVELA IEI, prin LOGOS-Cuvânt-cu-Cuvânt i “fluieratul” Noului Orfeu, deci ORÂNDUITUL SINE, ÎNTRU NOUL PARADIS, PRIN REVELA IA STIHIILOR ARTEI-CA-LOGOS… - dinspre SÂNGELE BLESTEMAT-BINECUVÂNTAT AL GRAALULUI/”Ulciorul cu Cucut ” – spre “…stele fumegânde i FOCURI CRESCÂNDE…”!):

Pân i viziunea asupra lui Lucifer împrumut enorm, din punct de vedere al semanticii evolutive a poemului, al topicii i al vizionarismului, din Luceaf rul eminescian: “F tFrumos Isus peste Ape/te uit cum trece. Apa suspin ./Domni Trestie, te înclin /când trece Domnul./(…)Cu imaginea eretic a lunei aproape,/vie uiesc, r t cesc./Oh, singur tate de argint,/spânzurato de cump na fântânelor,/ lun , lun , zân a zânelor,/nu m vr ji./Înc mai am o brum de cer,/o fâ ie de noapte,/o stea – dac pier” (cf. Lucifer). De observat c Emil Botta pricepe nem surat mai mult decât criticii lui Eminescu, din func ia eminescian a Lunii-Zân -a-Zânelor, a Trestiei Bidirec ionate (Ontologico-Psihopomp) i a Fântânii Transcendente, ba insist chiar i asupra colabor rii lui Lucifer cu Mumele Elementarit ii Cosmice i cu Duhul Lumii i cu cel al Omului Cosmic (“Frumoase ceruri, nobile ape,/atât de nobile c setes mi-o mint!”). La un moment dat, pare c intuie te, mirabil, pân i FA A CRISTIC a lui Lucifer (“Deschide-te, mormânt arz tor”/F t-Frumos Isus peste Ape/ te uit cum trece”), valen ele luciferice, fortificatoare pentru om i izb vitoare pentru cosmos, ale acestuia… - …numai c , spre deosebire de cosmico-dinamicul Duh Valaho-Eminescian - înneguratul Poet Emil Botta prefer s z boveasc /tând leasc , extatic i molatic, la hotarul dintre via i moarte, dintre clarobscur i lumin . Rezultatul este, mai curând, REVERIA, decât MÂNTUIREA!

“am înlemnit/la vederea cucului,/un cuc de pripas/la casele noastre./ce mai cuc s rac/ i-am v zut i fa a/sl bita, sleit ./eu cu jonglerii,/eu cu clovnerii/încerc s -l încânt/cu vânt cucu vânt./s -l distrez cu nimic/pe Fluier Vânt/Frig în ochi îi arunc/din ulcioare de cucut /îi dau s bea,/ulcioare de foc îi întind/pe pat cu cuie îl culc,/fac din cuc fachir, lope i de p mânt/arunc peste el/ i stele fumegânde/ i focuri crescânde …/eu cu clovnerii, eu cu jonglerii” (Fachir) …”FAQR” înseamn , în arab , i “sfânt”, i “s rac cu punga i bogat cu Duhul” – adic , ÎN ELEPT! ÎMP RAT AL DUHULUI...!!! …Opinia noastr este c i Emil Botta (ca i fratele s u, Dan!) îi datoreaz acel “primo movens” al Poeziei sale – lui MIHAI EMINESCU! Nu mai departe decât în poemul mai sus-citat, Fachir, Emil Botta urmeaz , cu originalitate îmbinat cu smerenie, înv tura eminescian (inclusiv cea con inut în numela S rmanul/[”FACHIRUL”] Dionis!): actul artistic este întemeiat i pus în lucrare doar prin îmbinarea armonic a ludicului umano-orfic (“Fluier Vânt”) cu sacrificialul i sacralul. Ceea ce Eminescu numea “Voluptos joc cu icoane i cu glasuri tremurate”, din prima ars poetica eminescian – finalul poemului Epigonii (unde “jocul” sugereaz latura ludic a actului artistic, iar “icoana+glasuri tremurate” trimite, direct, la sacralul autosacrificial cre tin) – Emil Botta folose te îmbinarea de “clovnerii/jonglerii” (deci, ludicul, cu efecte dedus-transcendente!), cu “fachirul” pneumei cosmic-sacrale (“cu vânt cucu vânt”/Cuvântul Demiurg, prin CUCUL Reversibil/Resintetizator de Lumi,

…Ceea ce impresioneaz , înc i mai mult, la Emil Botta, în ce prive te gena sa eminescian – este aplecarea sa, profund incantatorie i cu valen e apotropaice, asupra istoriei eroice române ti medioevice (incanta ie parc mai primitiv-orginar , chiar, în ritmarea ei exterioar - decât a Maestrului-AMIN!).

R mân, adânc, în memoria noastr sentimental , poeme precum: p. 383 – Bocetul al lui Ion Vod Armanul, mai

14

Oi teanu, în rev. Arta Sport: EMIL BOTTA I “LEC IA DE OPIUM” – 14 mai 2008), dar tonul articolului (care-l vizeaz i pe un alt legionar, pe genialul Ion Barbu/Dan Barbilian) este atât de insinuanto-insidios, întru demolarea zeilor valahi, încât, pur i simplu, nu ne intereseaz : i Edgar Allan Poe era dipsoman i narcoman, dar, prin asta, E. A. Poe i-a dovedit, mai curând, dispozi ia martiric fa de Art , decât voin a de autodegradare prin viciu! Ca i Baudelaire, Rimbaud, Verlaine, Gérard de Nerval, Tristan Corbière, Jules Laforgue, Francis Joseph Thompson, Émile Verhaeren, Oscar Wilde, Fernando Pessoa etc. etc..…deci, o întreag genera ie, aceea a simboli tilor “romantico-postromantici”! …Este, fire te, i cazul lui EMIL BOTTA!

numit i cel Cumplit, R stignitul Valahiei, pe patru c mile, de c tre turci, dup b t lia pierdut , de la Ro cani-Fin a/1574 (“M-au întrebat /c de ce moarte am murit,/ce de patimi am suferit./Pe mâna c milelor m-au dat/ i numai sufletul meu neadormit/ tie ce-a p timit. /Iar sufletul meu /în judecat le-a strigat/pe câte ipatru c milele/care sufletul/de trup lau dep rtat,/pe coco atele/pe care cu sângele meu le-am zugr vit/în sânge tot, le-am împodobit (…) C ma a de piele/nu le-au putrezit, ciolanele nu s-au risipit,/ele, ciolanele,/au înflorit”), Pe Câmpia Turzii (unde a fost asasinat Mihai Viteazul/1601) – p. 211 - (“… i blestematul i procletul Iacob Beuri, valonul,/ca un demon fuge din cort /Adev r spui c Mihai dormea dincolo, mort, c a fost împlinit sacrilegiul, c smuls e împ r teasca vi ?/ Nu, stelelor, nu ave i de ce ro i,/nici voi, c p âne de cri ,/lefegii i pigmei, /sperjurul fiind tr s tura voastr de c petenie, / actul prim al catehismului vostru./V sperie luminatu-i le ,/ c ci împ cat e ti, omenire, cu stric ciunea i moartea,/dar cu moartea mor ii, ba”), Iacob Beuri, valonul (numele mercenarului valon care l-a str puns, la , pe Mihai Viteazul cel singur, în propriu-i cort, de pe Câmpia Turzii: “Oh, Mihaiu, stângaciul,/ne-ar fi zdrobit, el, M re ia, Retezatul, Copaciul” – p. 241– dup vorba cronicarului: “ i c zu trupul cel frumos [n.n.: al lui Mihai Viteazul], ca un copaciu…”) – i, mai cu seam , Misail C lug rul i Simion Dasc lul - p. 470 (doi dintre cei trei copi ti, interpolatori în pasajele cronicii lui Grigore Ureche, crunt calomniatori, hulitori i blasfemiatori ai Neamului Valah, în folosul altor neamuri vecine!): “Vai vou Misaile,/ triste i i bure i (…) Ce fel de c lug r e ti Misaile?/Ce hram por i Misaile?/(…) i tu Simioane Dasc le/ce mutr ai?/ Ce isoane ii tu/Simioane?/Voi sunte i fum, vai vou , fum.//(…)

Voi sunte i, vai vou ,/vânzarea neamului vostru./ i înc i mai r u:/sunte i Misail,/sunte iSimion,/triste i i bure i, vai vou !”).

…Nu-l putem p r si, pe Emil Botta, printre opiniile “oi tene” – deci, ne vom resorbi, taumaturgic i soteriologic, în Dorul lui f r Sa iu, pentru a fi i r mâne, noi i tot Neamul Nostru Românesc, al turi i “tr irind” întru Magii no tri adjudeni: “De un dor f r sa iu-s învins/ i nu tiu ce sete m arde./Parc mereu din adînc,/un ochi r pitor de Himer /ar vrea s m prade./ i pururi n-am pace,/nici al stelei vr jit dute-vino în spa ii,/izvoare sub lun , ori dornic ciut ,/nimic nu m stinge, nimic nu m alin i parc -a visa o planet pierdut ./E atîta nepace în sufletul meu,/b tut de alean i de umbre cuprins…/Un dor f r sa iu m-a-nvins,/ i nu tiu ce sete m arde mereu…”

…Sper m ca aceast “sete meree”, de necuprins/”dor f r sa iu”, s nu se sting , niciodat , pentru noi, “Vechea Gard ” (dar cu Credin în Dumnezeu i în Viitorul Neamului Românesc!). i, mai ales, tragem n dejdea s -i “înving setea meree” pe Poe ii locului i “pururi n-aib pace” i “nimic nu-i sting , nimic nu-i aline”, pe aceast “planet de TESTARE A DUHULUI UMANO-DIVIN”, care este Terra… - decât …Nestinsul i Nealinatul DOR DE ABSOLUT!

“Scriitorul adev rat este acela care a reu it s r mân fidel talentului s u”

Dac ar fi s tragem o concluzie, în leg tur cu influen a Eminescului-Aminului, asupra Poeziei celor doi fra i Botta – am putea sintetiza, par ial, deocamdat , o deosebire evident : Dan Botta eminescianiz , adânc, preponderent la nivelul formei – pe când Emil Botta eminescianizeaz , cu prec dere, la nivelul ideatic, al con inutului. Dar ambii fra i îl urmeaz , cu zel de neofi i, pe Eminescu, ca pe o C l uz Mistic , pe t râmul Mitologiei Daco-Valahe!!!

Gabriel Gragnea

Interviu cu criticul, eseistul i teoreticianul Mircea Martin (n. 12 aprilie 1940)

Director al Editurii Univers în perioada 1990-2001 i editor al Revistei „Cuvântul” a publicat peste 1000 de articole i studii în revistele i ziarele culturale române ti: “România literar ”, „Contemporanul”, „Cahiers Roumains d'Etudes Litteraires”, Revista "22" etc. În anii 1969, 1974 i 1981 i-a fost decernat “Premiul pentru critic literar al

…Românul, de etnie evreiasc , Andrei Oi teanu (care se pronun , insistent i cu o violen cu totul nefireasc , i împotriva Aminului Românilor…!) face un studiu despre…ne-în elepciunea lui Emil Botta (cf. Andrei

15

Uniunii Scriitorilor din România”, iar în 2003 a fost distins de c tre Guvernul Republicii Brazilia cu Ordinul Na ional Crucea Sudului pentru promovarea culturii i literaturii braziliene, devenind Comandor al tiin elor i al Literelor.

neînlocuit. Când spun informa ie în eleg multe lucruri. Nu este vorba doar de aspectul pur informativ, dar mai ales de acela formativ. Lectura unei c r i este altceva decât navigarea acesteia pe internet. A sta singur cu cartea presupune un alt tip de izolare i de reflec ie.

- Atunci cum i-a i descrie pe cei din genera ia tân r despre care vorbim?

- Din acest punct de vedere, al culturii c r ii, eu cred c ei sunt ni te frustra i incon tien i i foarte volubili, satisf cu i.

- Cred c ei au un astfel de comportament fa de carte i fa de rela ia cu cartea, a a cum era înainte de 1989, deoarece lor li se pare nu numai c este desuet, dar i incompatibil cu modul lor de a fi, atâta timp cât au la dispozi ie alternative discutabile din punct de vedere formativ.

- Da, îns marele avantaj al unei ep defini ie aproximativ , scriitorul adev rat este acela care a reu it s r mân fidel talentului s u.

- Da i-ne un exemplu de un astfel de scriitor din istoria literaturii române, nu din actualitatea literar , ca s nu se supere nimeni c nu a fost i el nominalizat.

- Nu po i s nu-l pomene ti pe Eminescu, înainte de el Nicolae B lcescu, apoi Lucian Blaga, Fundoianu, care are un destin exemplar, de i pu in cunoscut la noi…

- Cum a fost primit de-a lungul vremii actul dumneavoastr critic – de altfel destul de riguros i complex vizavi de o lucrare i cum privi i idea de critic , în general?

- N-a vrea s m întorc în tinere e, în perioada când scriam cronic literar . Mi s-a întâmplat, relativ recent, s fiu invitat s lansez anumite c r i, de c tre anumi i autori. Eu vreau s spun ceea ce cred despre respectivele c r i, s spun ceea ce îmi place, dar i ce îmi place, evident, dar neîntre inând – cum se obi nuie te la noi – o atmosfer festiv . Ori, eu am o concep ie diferit . F când o observa ie critic , spunând o anumit nemul umire e un fel de a verifica i chiar de a sus ine viabilitatea unui scriitor, de a dovedi c el e viu, c mai are ceva de spus, dincolo de litera acelei c r i la a c rei lansare particip . Avorbi numai elogios i a avea grij s vorbe ti numai elogios mi se pare un fel de e ec. Acest tip de interven ie, acest tip de comentariu n-a fost în eles, uneori, de unii dintre colegii care m-au invitat s particip la lansarea c r ilor lor. i unii s-au sup rat pe mine. Dar, asta e. Poate c , în felul acesta, sper s se fi aflat c eu nu am o concep ie festivist despre lans ri.

- Iar percep ia valoric a acestor lans ri, din punct de vedere al presei care oglinde te evenimentul în sine este una fals . Cum vede i presa momentului, jurnali tii?

- Din p cate i acelora din cadrul unor reviste sau ziare cu preten ii le repro ez o lips de seriozitate. Nu prin temele pe

- Cine se mai ocup , dar la modul avizat i obiectiv de recomandarea c r ilor publicului larg? Înainte exista o stricte e venit din adev ratul profesionalism. Acum se nasc prefe e pentru c r i scrise pe genunchi, care ajung doar în bibliotecile prietenilor i vecinilor de bloc...sau poate sunt prefa ate, pozitiv recenzate dintr-o obliga ie ascuns sau afinitate personal .

- Da, s-a vorbit despre o criz a criticii i în primul rând a criticii de întâmpinare, este adev rat, dar par ial. Pentru c , ceea ce lipse te cred c e, nu competen a, ci miza. Literatura, în primul rând, în consecin comentariul, critica ei, exegeza ei avea o miz infinit mai mare în vechiul regim. Acum, în condi ii de libertate, în care exist o ofert multipl pentru marele public, interesul lui mergând spre alte domenii, alte atrac ii era i firesc ca preocuparea pentru aceast opera iune de interpretare i mai ales de clasare a valorilor literare s scad .

- De ce este mai greu acum? Odat cu instaurarea pe pia a literaturii comerciale, de consum, am i instrumentele mult mai exacte pentru a scoate în eviden falsa literatur . În trecut, bineîn eles, valoarea – a a cum o recunoa tem ast zi – i pe care, de multe ori o lu m ca exemplu de scriitur se n tea sub presiunea anumitor embargouri ale cenzurii. Probabil de aceea vorbim de marile valori i datorit limitelor impuse.

- Evident...limitele impuse f ceau ca interesul s fie extrem de puternic, de mare pentru ceea ce sc pa din cur ile cenzurii.

Atunci, chiar i acele jum t i de adev r, care reu eau s fie spuse aveau un ecou extraordinar. Acum, po i s spui adev rul întreg, ba chiar i contrariul lui i ecoul este mic.

Din p cate asist la desp r irea dintre publicul mare, publicul larg i cartea în sine.

- Care ar fi motivele?

- Unul este cel material i, în al doilea rând – sau, poate chiar în primul rând este vorba despre forma ia omului. În sensul c genera iile vechi au fost crescute în cultul c r ii. Genera iile noi fac din, n-a spune dispre , din indiferen a fa de carte un titlu, dac nu de glorie, m car de specificitate. Pare a fi orgoliul celor mai tineri dintre noi s nu citeasc , s navigheze doar pe internet. Prefer s se mul umeasc doar cu ceea ce ofer acest tip de instrument.

- Cum a i descrie acet tip de public? Totu i, vorbim despre o ignoran asumat .

- E un fel de ignoran . N-a spune c este chiar ignoran , pentru c tinerii ace tia tiu foarte multe lucruri pe care noi, cei mai vârstnici nu le tim. Dar ei le afl pe aceste c i. A spune c ei sunt ignoran i, în compara ie cu noi înseamn a nega uria ul progres tehnologic care s-a produs între timp i la care ei sunt racorda i. În vreme ce noi, fire te, am pierdut pasul. Ideal ar fi, totu i, ca ace ti tineri s în eleag cât de important este cartea. C informa ia pe care o d cartea e de

16

care le abordeaz , nici m car prin limbaj, care este de multe ori trivial. Privirea lor asupra fenomenelor pe c are le prezint este o privire neserioas . Nu reu esc s disting ce este important, nu au o prioritate care trebuie s fie a judec ii lor.

Dac ar fi vorba despre o pres de scandal, atunci a în elege, dar, dac vorbim de o pres , s zic a a, normal , dar care mai are uneori i preten ii cultural, atunci, mi se pare aberant.

Prioritatea lor este cancanul, anecdoticul, intimitatea persoanei. Interesul merge strict pe spectaculosul de moment, superficial al situa iei. În felul acesta am ajuns s pomenim c exist acest gust al epocii pentru a a ceva.

- Gustul acesta al epocii pentru trivial, pentru comercial, pentru kitsch, nu v transform pe dumneavoastr , care face i parte dintr-o alt genera ie, într-un personaj desuet?

- F r îndoial c da. Dar trebuie s î i asumi aceast situa ie, nu înainte de a încerca s în elegi ce-i mân pe ei s aleag acest drum i de ce.

- Cenaclul Universitas…

- A fost o mare bucurie. Privind în urm la acei ani, la acele seri petrecute într-o înc pere mohorât i friguroas , îmi dau seama c a fost o perioad fericit . Însu i contactul acela cu o poezie care era vie i care se f cea sub ochii mei a însemnat mult pentru mine. Se împlinesc anul acesta, în 2003, 20 de ani de când am înfiin at cenaclul acela, astfel c lucrez la o carte care se va numi chiar “Universitas – A fost odat un cenaclu…”

Octavian D. Curpa , Phoenix, Arizona Editura Muzeului Literaturii Române, 2005, 120 p.

Motto: “De dorul primelor cuvinte/ Imaculate, fãrã vinã,/ Recurg i eu la oseminte,/ Sã pun în joc a lor luminã. (“Lumin ”) „Medita iile poetice” ale lui Ilie Marinescu se caracterizeaz printr-o tehnic pictural specific . Ilie Marinescu folose te tonuri tari, culori reci, reu ind s comunice perfect anumite st ri suflete ti, pe care le zugr ve te, conferindu-le individualitate, într-un registru în care predomin elementele romantice, amintind de stilul lui Eminescu. Astfel, “Zâmbete gnomice” poate fi considerat o ipostaz modern a “Glossei” marelui nostru Luceaf r: “De milenii iatã, nimeni nu-i schimbat la-nfã i are./ Teoria darwinistã e cãlcatã în picioare./ Poate doar maniheismul un rãzboi subtil va duce/ Binele ie ind în fa ã se treze te la rãscruce.”

Ilie Marinescu, poetul psiholog: Ilie Marinescu debuteaz în anul 2002 cu volumul de poezii “Maieutica iubirii”. Un an mai târziu, acesta semneaz volumul de pamflete i satire “Oblomovismul Sinarhiilor”, iar în 2005 un nou tom de stihuri, intitulat “Medita ii Poetice”.

Autorul este licen iat în management la American University “Eminescu Center”, dar i al Facult ii de Sociologie i Psihologie în cadrul Universit ii “Spiru Haret” din Bucure ti. Ilie Marinescu a urmat de asemenea, Academia de Radio i Televiziune din România, “Tudor Vornicu”, fiind colaborator la mai multe ziare i reviste, precum “Buletin de Bucure ti”, “Harababura”, “Z u” sau “ oc”. Poetul este membru în Asocia ia Român de Psihologie Transpersonal i în Colegiul Psihologilor din Romania. Ilie Marinescu a ap rut în direct la diverse posturi de televiziune, printre care Kanal D, OTV, DDTV, Na ional TV, Cosmos TV, etc. ca specialist în psihologie. Hobby-urile sale sunt filosofia, literatura, muzica, teatrul, net-ul, etc.“Furtuna se porne te, seninul iar dispare”:Departe de a cultiva o liric a lini tii, a fericirii, Ilie Marinescu evoc „triste i i bucurii,/ Topite-n soarele amiezii,/ Ascunse-n nop ile târzii” (“Lacrima”). Astfel, poetul deseneaz în alb i negru “ore i secunde” ce “în prafuri se destramã” (“Moartea clepsidrei”), “pe-o cale ve nic grea i lungã” (“Lacrima”). Tabloul dezolant al acelor “valuri ostenite” din “Gloss ”, paleta s rac în culori, imaginea în care “furtuna se porne te, seninul iar dispare” (“Nostalgie”)

- Mai crede i în eficien a cenaclului?

- Nu mai poate fi aceea i ca înainte. Pentru foarte mul i, cenaclul era singura form de publicitate, singura ans de ai publica poemele, c r ile. Acum se pot scoate cu ajutorul unui sponsor, a unei rela ii…

- Cenaclul a fost o ramp de lansare?

- Nu, era o form de supravie uire artistic , în sensul cel mai strict al cuvântului. Asta a fost. A fost o ans pe care tinerii studen i au avut-o de a se face cunoscu i unii altora, de a se verifica în acest fel, de a auzi i p reri mai autorizate ale unor oameni mai experimenta i decât ei i, în felul acesta, de a nui pierde încrederea. Pentru c , de publicat, oricum nu puteau publica nimic. Pentru cei chinui i de talent era singurul loc unde se puteau exprima - Da i-ne câteva nume de tineri scriitori care s-au afirmat, dintre cei care au format rândurile Cenaclului Universitas.

- Cristian Popescu, Radu Sergiu Ruba, Caius Dobrescu, Simona Popescu, R zvan Petrescu, Daniel B nulescu, C t lin ârlea i mul i al ii.

- De ce a i oprit existen a acestui cenaclu?

- Am considerat c , dup 1989, nu- i mai avea rostul. A fost hot rârea noastr spontan . Disp ruse miza continuit ii.

Interviu realizat de Gabriel Dragnea i publicat în volumul „27 Dialoguri – Construc ii incomplete”, Ed. Tiparg, 2013

17

vorbesc despre atitudinea contemplativ a poetului în fa a vie ii. Zbuciumul s u este subtil înf urat, ascuns în aceast atitudine aproape paralizant , din care viziunea senin i calm este complet absent .

Un col de Rai:Prin contrast, peisajul prezentat în “Vacan la ar ” este odihnitor, lipsit de fream tul i de zbuciumul l untric de pân acum. Poetul iube te lini tea, de aceea ne spune c : “De vacarmul din ora e fug în fiecare varã/ La cãsu a bãtrâneascã, undeva pierdutã-n arã./ Câtã lini te deplinã este-n acest col de Rai/ În a cãrui puritate disting fiecare grai.” Îndr gostit de lini tea rural , romantic prin defini ie, Ilie Marinescu cânt o natur feeric , în acela i timp clasic , în care se concretizeaz ca elemente caracteristice « Ciripit de pãsãrele, cântec de privighetoare,/ Vântul mângâind, cu glasul, fiecare pom i floare. » (« Via a la ar ») „Cine sunt eu?”:În „Promenad vene ian ”, poetul mediteaz pe tema iubirii i a fericirii. La fel ca i la Mihai Eminescu, motivul romantic al florii albastre „Cum sunt ochii ce-i iubesc,/ Ei cunosc dragostea noastrã,/ Ce-mi dau sensul sã trãiesc” - implic senzualitate, voluptate. Floarea reprezint efemeritatea, delicate ea, în timp ce albastrul simbolizeaz infinitul cosmic, aspira ia. Cu o astfel de reprezentare estetic senin , expresiv i spontan , Ilie Marinescu g se te de asemenea, prilejul de a medita asupra condi iei omului în general i în spe , asupra propriei condi ii. Omul este trec tor, de aceea poetul se întreab : „Cine sunt eu? Eu sunt un nimeni,/ Îti pasã ie dacã eu exist?/ În Univers sunt mii de puncte,/ Dar punctul totdeauna este trist.” („Eu sunt nimeni”) „Critica ra iunii pure”:Triste ea, sentimentul trecerii iremediabile a timpului, regretul filosofic, melancolia îl fac pe Ilie Marinescu s tr iasc cu intensitate, în prezentul con tiin ei, desf urarea propriului destin. „Am plãtit cu fericirea,/ Fiecare clipã, pas,/ Mãsurându-mi rãtãcirea,/ Biologicul meu ceas.” („Troc”) De altfel, pentru poet, realitatea înseamn „schisme,.../ rãspunsuri i-ntrebãri/ Un conflict de mimetisme/ Ne-ncetate frãmântãri.” („Lament ri”) Asemenea lui Immanuel Kant, poetul critic „ra iunea purã” ce îl „pune în dileme”. („Dilem ”) Realit ile obiective ale lui Kant din „Critica ra iunii pure” (Kritik der reinen Vernunft) fac ca poemul „Dilem ” s fie str b tut de idei filosofice de o limpezime clasic i cu valoare gnomic . Poetul se întreab dac „are via a un sens, intã, sau e trecere de vreme?”, cu atât mai mult cu cât idealurile „în adâncurile firii... sunt urzite,/ Parcã-s rãdãcini de pom, prin pãmânturi rãzvrãtite.” („Dilem ”) „Suflete înrobite”:În „Suflete înrobite”, Ilie Marinescu transpune în versuri idei iluministe privind concep ia sa despre condi ia omeneasc i despre sensul devenirii

istorice. Într-o not u or agresiv , poemul prezint o medita ie filosofic asupra adev rului c avem „puterea i dreptul de-a decide/ Asupra vie ii” noastre. Acela i poem se deta eaz prin atitudinea de dezam gire pesimist - prin excelen romantic - provenind din filosofia schopenhauerian , concretizat într-un îndemnchemare: „O! voi locuitori privi i bolta cereascã,/ Opri ivã avântul de-a fi condu i de-o mascã.”

Un „apel c tre ra iune”; tiind c în lume domne te nedreptatea, poetul abordeaz conceptele de libertate, egalitate i fraternitate în „Apel c tre ra iune”. „Ce religie spune i cã-i mai sus decât alta,/ Când o singurã for ã ne vegheazã din Cer,/ Sã uitãm de Azore sã uitãm i de Malta;/ Cã putem sã fim liberi încã astãzi mai sper.” Fiecare om are rolul s u în lume, dar ca întreg, ca omenire, „Destinul nostru este sã trãim împreunã,/ Indiferent de rasã, de etnie, culoare” („Apel c tre ra iune”).„Se na te înc-o primãvarã”:Având intui ia fericirii, dar i a fragilit ii fiin ei umane, autorul în elege c în cele din urm , condi ia omului este trist , pentru c este repede trec tor. Omul nu poate p stra, atunci când tr ie te, clipa fericirii. Tema timpului aduce înc o dat , ecouri eminesciene în poezia lui Ilie Marinescu. „Am strâns în bra e timpul pribegit,/ Al anilor ce- i cãutau cãrarea/ i-am fost doar pentr-o clipã fericit,/ În rest prietenã mi-a fost uitarea”. („Uitarea”) De altfel, poezia lui Ilie Marinescu nu merit a fi dat uit rii. Dac „peste toate se a terne,/ Tãcerea albã care cerne” („Anotimpuri”), în poemele sale „se na te înc-o primãvarã” („Anotimpuri”) i tr ie te speran a. De aceea, nu ne r mâne decât s îi citim „Medita iile poetice” i s îi urm m îndemnul: „Curcubeul privi i, are aceea i cununã,/ De ne na tem în locuri diferite sub Soare.” („Apel c tre ra iune”) Indiferent unde ne afl m pe Terra, vom fi îmbog i i suflete te dac vom contempla culorile curcubeului poetic creat de Ilie Marinescu.

„Val, Lumin , Timp” – versuri de Doina Dr gu

De câteva s pt mâni circul pe internet un PPS, intitulat „Val, Lumin , Timp” – versuri de Doina Dr gu . Nimic nou. Pe internet sunt postate atâtea videoclipuri i PPS-uri încât te apuc lehamitea. Dar, privit cu aten ie, acest PPS are ceva deosebit, ceva care incit la reflec ie, la interoga ie, ceva nou, ceva care nu s-a mai spus. Dup ce l-ai vizionat o dat , sim i nevoia so iei de la cap t, sim i nevoia s în elegi ni te lucruri, s i explici acele lucruri de ce sunt a a i nu altfel, de ce 18

secven ele sunt aranjate într-un anumit mod, de ce muzica este cea care este i multe alte lucruri.

Mai întâi s explic ce înseamn PPS (îmi cer scuze pentru cei care sunt cunosc tori ai informaticii). PPS este o realizare a firmei Microsoft i vine de la numele programului PowerPoint Slides, cu care se realizeaz prezent ri sub form de abloane, în care se includ texte, grafic , sunet etc. PPS-ul despre care vorbesc este realizat în viziune postmodernist , unde arta coboar în strad i se adreseaz publicului larg, ba chiar îl agreseaz pu in pentru a-i atrage aten ia.„Postmodernismul este o mi care cultural , artistic i ideatic , ap rut în deceniul al aselea al secolului XX, în Statele Unite ale Americii i r spândit apoi în Europa. Ini ial a ap rut în arhitectur , apoi în literatur , filozofie, în domeniile de teorie critic , art , sociologie, tiin e politice. Termenul «postmodern» a intrat în lexiconul filosofic odat cu publicarea studiului La condition postmoderne, în 1979, al lui Jean-François Lyotard.” – am citat din studiul „Postmodernismul (defini ie, istoric, caracteristici)”, publicat în revista Ethos, nr. 6/2012 (revist de teorie a culturii – Institutul European), pag. 31, semnat de prof. Doina Dr gu .

Tot Doina Dr gu ne spune, în acela i studiu, c „Postmodernismul se caracterizeaz , în general, prin excluderea noului i ineditului, negarea (refuzul) ideii de progres i întoarcerea la formele tradi ionale. Ideea central a postmodernismului rezid în faptul c «problema cunoa terii se bazeaz pe tot ce este exterior individului». Retorica postmodernismului este antiiluminist , cunoa terea este legat de timp, spa iu, pozi ie social sau al i factori ce intervin în con tiin a individului în procesul de construire a punctelor de vedere ce interac ioneaz în procesul cunoa terii.

Postmodernismul nu poate fi explicat i apreciat critic decât în rela ie cu modernismul.”

PPS-ul „Val, Lumin , Timp” are 28 de slide-uri dispuse în a a fel încât dup un slide în care apar versurile, de cele mai multe ori, ermetice, înso ite de o imagine adecvat în mi care, vine un slide static, care este, de fapt, un colaj. Muzica este lini titoare, curg toare ca o ap , cu inflexiuni de zbucium de valuri.

PPS-ul se deschide exact ca o pies de teatru, cortina se d la o parte i apare un cadru cu o imagine tematic (marea), titlul piesei i autorul. Iar ca s tim exact unde ne încadr m în timp apare i un mesaj cu data i ora începerii derul rii. În slide-ul 2 apare imaginea autoarei versurilor întrun ochi (care este chiar al ei – Doina are ochii verzi). Ce înseamn , de fapt, ochiul - privire în afar , deschidere, cuprindere, universalitate etc.

Slide-ul al treilea se pliaz pe versurile autoarei: „F r team / M avânt / În val de vânt / O corabie devin / i plutesc / Plutesc / Plutesc / Taina / M rii / S-o dezleg”. Decorul este dominat de o corabie ce plute te pe mare.În slide-ul 4 apare, într-un decor static, ca o natur moart , poza autoarei înr mat pe un pervaz de fereastr , lâng o vaz cu flori de prim var . Este o imagine banal , dar în orice cas de la ar exist un asemenea cadru.Slide-ul al cincilea, într-un decor specific m rii, cu valuri care se urm resc i se sparg în lumin , pune în eviden versurile: „Într-un val profund / M afund / Nu m sperie nimic / M retrag încet în forma / Corpului ce-l locuiesc / Sim urile-mi se trezesc / Un alt val m -ntoarce înapoi / Ca o deta are / În i prin i dincolo de mine”.În slide-ul 6 apare poza autoarei versurilor într-o carte de literatur , poate chiar un dic ionar, deja începe urcu ul, mersul spre celebritate; c ci ce altceva înseamn includerea unui autor într-o carte? Slide-ul al aptelea vine cu o mare în care se eviden iaz valurile în plin zi însorit : „O zi i-un val / Sunt asemenea / Depinde la ce ne raport m”. La o prim citire, versurile par banale, aproape c nu ar spune nimic, sigur c un val se aseam n cu o zi, ambele cresc i descresc, ambele se termin . Dar cunoscând-o pe Doina Dr gu i tiind-o o fiin cerebral , dominat de problemele mari ale universului, înclin s cred c ea s-a gândit nu la zi i nici la val, ci la categoriile filosofice timp i spa iu. i ziua i valul se pot încadra în oricare din aceste categorii. Ziua este o unitate a timpului, dar tot a a de bine poate fi o unitate a spa iului dac ne gândim la întindere (este cunoscut expresia „lung cât o zi de var ”), iar valul poate fi încadrat atât în timp cât i în spa iu, dac ne gândim la distan a dintre el i mal, la distan a dintre el i alt val, la durata lui de cre tere i descre tere.În slide-ul 8 apare poza autoarei într-o cunun de flori. Este un început al recunoa terii muncii i activit ii ei - încununarea cu lauri a eroilor.

Slide-ul al nou lea este dominat de o mare lini tit : „Într-o lin unduire / Valuri de lumin m înal / Timpul pare-a fi golit / Îns nu epuizat / Pe o mare ce se mi c -ntruna / Dar este mereu la locul s u” În slide-ul 10 este Obama, cel mai puternic om al lumii, cu tabloul Doinei Dr gu , care, într-o clipa de gra ie, îl a eaz chiar în locul lui. Dac Mircea C rt rescu poate s fac sex cu marea regin Angliei, de ce nu ar putea i Doina Dr gu s aib o conversa ie amical cu pre edintele Americii. În slide-ul al unsprezecelea, într-un decor specific marin, cu pe ti i pesc ru i, apar versurile „Plimbândum pe mare / Am atins / În acela i timp / Un pesc ru i un pe te”. Aici poeta se plimb pe mare ca i cum s-ar 19

plimba pe o alee a unui parc. În slide-ul 12 apare chipul autoarei pe suta de dolari, ceea ce înseamn perenitate, durabilitate, permanen ; pentru ca dolarul nu va disp rea niciodat , iar dolarul înseamn bog ie i putere.

Slide-ul al treisprezecelea pune în valoare versuri de mare profunzime: „Între un val i alt val / Cople it de dorin e / Vibrez în aer / Cu puterea unui gând / i m ata ez de mare / Ca de un iubit” În slide-ul 14, într-un cotidian din SUA, sub titlul The Youngest Billionaire, apare chipul autoarei versurilor.

Deja a ajuns miliardar în dolari. Nu tim dac din literatur sau prin alte mijloace. Dar un miliardar poate fi înconjurat i el de banalit i: o cea c de cafea, o can cu lapte, o pr jituric etc. În slide-ul al cincisprezecelea apare în prim plan un val uria , înso it de versurile „Când simt mai mult / C se-apropie de mine / De mine tot mai mult / M ndep rtez”. Acest val s-ar putea s ne în ele, autoarea nu la el s-a gândit cred, ci la iubitul dintr-o secven anterioar când ea se ata eaz de mare ca de un iubit: cu cât iubitul se apropie mai mult, cu atât ea se-ndep rteaz de sine pentru a se apropia de el.În slide-ul 16 sunt afi e pe fa ada unei cl diri: imaginea poetei coboar în strad , se adreseaz publicului, anun un eveniment. În slide-ul al aptesprezecelea „Ca o corabie despic apele / Ce se unesc în urma mea / i în timpul dintre valuri / Intru în forma unui gând / Dincolo de orizont” - versuri de mare profunzime (nu mi-am propus s descifrez versurile, ci s explic cum am în eles eu acest PPS).În slide-ul 18 tablouri cu chipul poetei într-o sal de muzeu - adresare c tre public, dar într-un alt mod, de pe un piedestal. În slide-ul al nou sprezecelea, pe un fond static de mare lini tit , într-un r s rit de soare, „R t cit ca un val / Pierdut în mare / Într-o unduire descendent / M urmez la nesfâr it”.În slide-ul 20 apar pozele autoarei scoase dintr-o lad de amintiri cu c r i i manuscrise; al turi de flori de prim var i o cea c de ceai.În slide-ul 21, „Bra ele arcuiesc valuri / Privirile curg îndr zne e / Peste umbrele pesc ru ilor / Cununi de lumin m poart / Spre lumea falselor certitudini / Spre dorin ele din gânduri / Spre marea dinl untrul meu”. Un val uria se sparge în soare formând cununi de lumin . În slide-ul 22, apare ziarul american, cu miliardarul, iar sub titlul dintr-o secven anterioar apare o alt poz a autoarei. Decorul e acela i. În slide-ul 23, „În întinderea nedeslu it / Translat ri de forme i de gesturi / Î i scufund starea în extaz / i de i prezente în lume / Ele încearc s nu fie”. În slide-ul 24, Doina Dr gu , într-o clip de inocen , se t v le te pu in pe covorul de iarb , ba chiar se

dedubleaz , dar aura care o înconjoar înc de la început (ba o inim , ba o cunun de flori) nu o p r se te.

Slide-ul 25 prezint chipul poetei într-un album, ceea ce sugereaz vedetismul. În slide-ul 26, mai multe imagini cu chipul autoarei sunt puse pe glob, ceea ce anticip ideea de universalitate, de r spândire, de ubicuitate. În slide-ul 27 - chipul Doinei pe un colier. Un colier întotdeauna te duce cu gândul la transmiterea din genera ie în genera ie, de la b trâni la tineri.

PPS-ul se încheie cu slide-ul 28. Este un final în viziune geometric , este plin de mi care: curbele se rotesc continuu dând na tere altor forme care sfâr esc în cercuri concentrice - ceea ce sugereaz mi carea circular a gândirii, dar i mi carea elementelor în natur , pentru c nimic nu se pierde, nimic nu se câ tig , ci totul se transform . Tot aici afl m i numele autorului: Bendri Toader, care merit toate felicit rile pentru realizarea acestei suite de secven e.În acest slide apare jos în dreapta un Click cu o s geat îndreptat spre un soare. Dac d m click pe acest soare, se deschide un nou PPS cu un videoclip intitulat „Lovit de valurile m rii”, cu o muzic dumnezeiasc . Se las acest videoclip deschis i ne întoarcem la PPS-ul nostru, apoi derul m PPS-ul înapoi, înso i i de aceast muzic . Este ceva fenomenal.În acest PPS, Doina Dr gu s-a jucat, pur i simplu, cu ea, cu imaginea ei, s-a plimbat prin toate mediile care-i plac, s-a transpus în diferite ipostaze care o fac fericit , a a cum face Goethe cu eroul lui, Faust.

ne trimite ve ti foarte frumoase

“I presented yesterday, Japanese time, December 17, 2013, at Okayama University of Science, "Advances and Applications of DSmT", between hours 15-17.

They were mostly interested in applications to robotics.

I actually started the presentation with the applications from the end of the slides, and they were attracted.

I did not go into details with formulas because many students were from electronics and engineering programs.

I explained the fusion in general, and they understood – since they asked pertinent questions.

There were students and professors from both universities of Okayama.

I' ll also present DSmT to Osaka.

My next presentations in Okayama and Osaka will be on neutrosophic logic and set”.

20

« Am prezentat ieri, dup orarul japonez, 17 decembrie 2013, la Okayama Universitatea de Stiinta,"Avansuri i aplica ii de DSmT", între orele 15-17. Ei au fost în mare parte interesa i în aplica iile de robotic . Am început, de fapt, prezentarea cu aplica ii din cap t de slide-uri, i au fost atr g toare.

N-am intrat în detalii cu formule, deoarece mul i studen i au fost de la sec iunile electronice i de programare dln inginerie. Am explicat fuziunea, în general, i ei au în eles - au pus întreb ri pertinente.

Au fost în sal studen i i profesori de la ambele universit i din Okayama. Voi prezenta, de asemenea, DSmT la Osaka. Urm toarele mele prezent ri în Okayama i Osaka vor fi pe logica neutrosofic i set. »

Imagini de la prof.univ.dr.Florentin smarandache, USA NOT : Pentru curiozitatea dumneavoastr i pentru colaborare cu prof.univ.dr. Florentin Smarangache, Gallup, Univ. New Mexico, SUA, vizita i linkul http://fs.gallup.unm.edu/NSS/

(Tags: RMGC, Gheorghe Piperea, ilegalitate, escroci, Sanda Lungu )

Afacerea Ro ia Montan este construit pe o ilegalitate „Societatea comercial RMGC nu mai exist de drept din decembrie 2009“

Într-un interviu acordat în 25 iulie 2011 siteului cotidianul.ro, avocatul Gheorghe Piperea, specializat în probleme de insolven judiciar , a explicat cum afacerea „Ro ia Montan “ este construit pe o ilegalitate. *** De aproximativ o lun de zile, în contextul exploziei pre ului aurului, a devenit tot mai evident faptul c ini iatorii proiectului minier de la Ro ia Montan , precum i autorit ile române se gr besc s demareze exploatarea pre iosului z c mânt din Apuseni.

Cei de la Ro ia Montan Gold Corporation au dat n val din nou pe televiziuni i în presa scris cu o sumedenie de materiale publicitare extrem de bine pl tite, iar puterea actual – sus in toare fervent a exploat rii aurului din Apuseni, rezolv i ultimele probleme care mai st teau în calea canadienilor de la Gabriel Resources. În acest sens poate fi explicat i brusca r sucire a udemeri tilor, care pân mai ieri erau adversari înver una i ai acestui proiect. Îns , o chestiune esen ial privind proiectul exploat rii aurului de la Ro ia Montan nu s-a luat în calcul i

Din via a studen ilor i profesorilor univ. din Japonia

21

nimeni nu discut despre ea. Aceast imens inginerie financiar în care România este spoliat nemilos se construie te pe o ilegalitate mai mult decât evident . Anume c , Ro ia Montan Gold Corporation este o structur a c rei dizolvare/lichidare judiciar ar fi trebuit f cut înc din anul 2009! Conform unei decizii a Justi iei române. Pentru a afla mai multe am nunte despre aceast veroas afacere, cotidianul.ro a stat de vorb cu avocatul Gheorghe Piperea, specializat în probleme de insolven judiciar .

Cotidianul.ro: Domnule avocat Piperea, în 2009, Tribunalul Alba Iulia a dat o hot râre în urma c reia societatea RMGC trebuia lichidat sau dizolvat . Care sunt temeiurile juridice ale acestei decizii date de instan a de la Alba?

Av. Gheorghe Piperea: Trebuie s precizez c , întradev r, aceast societate comercial , RMCG, trebuia desfiin at înc din data de 31 decembrie 2009. Legea societ ilor comerciale spune c orice persoan interesat poate s cear constatarea de drept a lichid rii unei societ i în cazul în care se constat c pierderile pe care le are societatea respectiv dep esc jum tate din activul net contabil.

Ei bine, istoria societ ii RMCG este a a: În 2008, cei de la RMCG au convocat o adunare general a ac ionarilor, la care statul român (ac ionar la vremea aceea cu 19 la sut , prin Minivest Deva) nu a participat. De altfel, domnii de Mininvest Deva nu au participat niciodat la nici o edin a ac ionarilor de la RMCG. La acea adunare general a asocia ilor, cei care manageriaz RMCG au spus c pierderile companiei sunt atât de mari, aproape 650 milioane ron, încât se impune de urgen investirea unor sume mari de bani în firm . Statul român, în baza celor 19 procente din companie pe care de inea atunci, era obligat s fac o infuzie de capital de aproximativ 115 milioane ron, bani pe care evident c Minivest Deva nu i-a avut. i a a d duser pe nimic celor de la Gabriel Resources concesiunea de la Ro ia Montan , chestiune care s-a întâmplat în anul 1999 (în vremea în care ministrul Industriilor era P.D.L.-istul Radu Berceanu – n. red.).

Revenind la chestiunea dizolv rii juridice a RMGC, trebuie spus c societatea cu pricina, constatând c a ajuns la asemenea pierdere financiar care dep e te activul net contabil, a convocat acea adunare general a ac ionarilor, în care ar fi trebuit ori s constate c societatea trebuie închis , lichidat , ori c trebuie continuat , dar numai în dou condi ii mari i late: reducând capitalul social pân la nivelul activului net contabil sau reconstituind capitalul social.

Aten ie, este vorba despre reconstituirea capitalului social i nu despre majorarea capitalului social! Este o diferen esen ial între cele dou opera iuni. Reconstituirea capitalului social presupune, conform legii în vigoare, aducerea capitalului social la un nivel echivalent cu jum tate din valoarea activului net contabil.

- Bun, i ac ionariatul RMGC ce a f cut, ce cale a ales în privin a acestor pierderi financiare uria e?

- Evident c cei de la Ro ia Montan Gold Corporation nu au f cut nici reducere de capital social i nici reconstituire de capital social. De reducere nici nu s-a pus problema, iar reconstituirea de capital social presupunea c trebuiesc adu i ni te bani de acas , ca s explic cât mai simplu. Domnii de la RMGC au apelat, îns , la o mecherie i au majorat capitalul social, aten ie, f r a aduce vreun ban.

Au luat ni te crean e pe care ei, ca ac ionari majoritari le au i le-au convertit în ac iuni. Adic ce au f cut ei?! Au hot rât s apar în documentele contabile cum c ac ionarul majoritar al RMGC, respectiv Gabriel Resources s apar cu diverse sume de bani pe care le-ar fi împrumutat de-a lungul timpului companiei. Evident c lucrurile au decurs relativ simplu, s-au fabricat ni te documente care au fost introduse ulterior în contabilitatea firmei de la Ro ia Montan , i ia uite cum le-a ap rut canadienilor o mare i frumoas crean pe care au convertit-o în ac iuni. Nici m car un leu cash nu a fost adus ca participa ie la aceast majorare de capital social.

De altfel, pute i vedea în încheierea de edin de la Registrul Comer ului de pe lâng Tribunalul Alba, din 29 decembrie 2009, în care a fost respins decizia de majorare a capitalului social, sunt trecute toate aceste întâmpl ri.

Respingerea dat de instan a de la Alba a devenit irevocabil . Iar instan a a spus cât se poate de clar i de simplu: „Aceast majorare de capital este nelegal , întrucât se încalc articolul 201, alineatul II, din lege. Nu e o crean cert , nu a i dovedit nici un moment c a i dat realmente acele sume de bani societ ii RMGC, a adar nu se poate lua în discu ie majorarea capitalului social i transformarea unei crean e care, în fapt, nu apare nic ieri în ac iuni“. Tot în acea decizie irevocabil – sublinie, irevocabil – instan a de la Alba a mai spus un lucru: „Ac ionarul principal de la RMGC nu a respectat dreptul ac ionarului minoritar (statul român, prin societatea Mininvest Deva) de a spune da sau nu la aceast majorare de capital social. i nu numai c nu au fost respectate drepturile societ ii Mininvest Deva, dar nici m car nu a fost convocat , conform legii, adunarea general a ac ionarilor“.

- Care au fost urm rile concrete ale deciziei date de Tribunalul Alba?

- Fire te c cei de la RMGC au f cut o nou cerere de men iuni pentru majorarea capitalului social, iar, între timp, onor Guvernul României, în 2010, a schimbat legisla ia privind Registrul Comer ului, eliminând din lege prevederea conform c reia un judec tor delegat trebuie s se pronun e pe legalitatea unei cereri de majorare de capital social, aceast competen revenind doar directorului Registrului Comer ului din jude ul respectiv. Mai pe române te spus, Guvernul a scos Justi ia din joc în privin a pronun rii pe legalitatea unor cereri f cute de societ ile comerciale. Dar, sta i a a, c asta nu e tot! Culmea este c aceast nou cerere f cut de RMGC de majorare a capitalului social a fost din nou respins , chiar i a a, în condi iile în care guvernul netezise drumul c tre aprobarea major rii de capital social. Numai c de data asta, b ie ii de la RMGC au

22

ap sat butoanele potrivite i, la recursul cerut de ei, conform noii legisla ii, au primit, în sfâr it, aprobarea pentru aceast majorare ilegal de capital social. Repet, majorare ilegal , ca s fie foarte clar pentru toat lumea!

- Statul român, respectiv Mininvest Deva, ce a f cut, cum i-a ap rat procentele?

- Minivest Deva nu a f cut nimic, probabil c asta era în elegerea. De altfel, cu ocazia acestei major rii ilegale de capital social, Mininvest Deva a mai r mas cu doar 0,6 la sut din ac iunile la RMGC. - În eleg c exist , în continuare, posibilitatea legal ca cineva, oricine, orice persoan interesat sau ONG interesat s poat cere în instan constatarea lichid rii/dizolv rii de drept a societ ii comerciale Ro ia Montan Gold Corporation.

- Da, corect! ONG-urile, persoane fizice sau chiar parlamentarii în nume propriu pot cere oricând instan ei constatarea încet rii de drept a existen ei societ ii comerciale RMGC. A lichid rii juridice a acesteia. Totul e s i vrea cineva s fac acest lucru. Nu vede i c toat lumea implicat mai mult sau mai pu in în lupta împotriva derul rii acestui proiect minier absolut scandalos, se fere te s ia o pozi ie mai dur sau s ia taurul de coarne i s lupte pân la cap t?! Pentru c , în justi ie, v garantez c lucrurile s-ar desf ura extrem de simplu – pentru c ilegalitatea comis de AGA a RMGC este evident , i succesul unei astfel ac iuni civile ar fi garantat. Nici un judec tor cu mintea întreag din România, desigur, pe fondul stârnit de importan a unui asemenea proces, nu ar îndr zni s încalce legea i s dea alt decizie decât aceea de lichidare/dizolvare juridic a societ ii comerciale RMGC. i astfel s-ar pune definitiv punct uneia din cele mai scandaloase în el ciuni din istoria României, comis de o firm , cu acordul sau chiar cu ajutorul autorit ilor române, în dauna interesul na ional.

- Din punct de vedere juridic exist posibilitatea ca acei reprezentan i ai statului care i-au dat acordul sau chiar au ajutat la înf ptuirea acestui ir de ilegalit i s suporte consecin ele penale ale faptelor lor?

- Teoretic da, dar nu a vrea s m pronun eu pe aceast chestiune. V spun doar atât, totul e s existe voin pentru a a ceva. i ar mai trebui ad ugat în acest sens înc ceva. C pot r spunde penal i aceia care au dat, odat cu concesiunea, i h r ile importantului z c mânt minier de Ro ia Montan . Pentru c trebuie spus foarte clar înc un lucru pe care mul i evit s îl spun cu voce tare: la Ro ia Montan , nu doar z c mântul de aur este important, ci, mai ales, cantitatea uria de uraniu care se afl acolo. Probabil c b t lia asta se d nu atât pentru aur, de i i acesta nu e deloc de neglijat, mai ales acum, când pre ul acestui metal pre ios a urcat la cote uria e, ci, mai ales, pentru nepre uitul uraniu din Apuseni.

La chestiunile explicate de avocatul Gheorghe Piperea, în leg tur cu afacerea complicat de la Ro ia Montan , mai trebuie ad ugat un lucru deloc lipsit de importan . În ac iunea de la Tribunalul Alba Iulia, RMGC a fost reprezentat în instan , dar i ulterior de casa de

avocatur uc i Asocia ii. Avoca ii de acolo, cei care îl reprezint pe Traian B sescu în toate ac iunile din justi ie.

Ultimul proces în care aceast cas de avocatur l-a reprezentat pe B sescu este procesul (pierdut de eful statului) în care pre edintele României i-a cerut daune morale deputatului PSD Mugurel Surup ceanu, care îl acuzase de implicare în comer ul cu etnobotanice.

Parafrazând formula de salut a lui Mircea Badea, putem afirma – referitor la afacerea scandaloas de la Ro ia Montan –, c tr im în România, unde nimic nu e întâmpl tor.

25 iulie 2011 Cristina Horvat Sursa: http://www.cotidianul.ro/gheorghe-piperea-societateacomerciala-rmgc-nu-mai-exista-de-drept-din-decembrie2009-152817/ ADDENDA Republic m acest material vechi de doi ani pentru a atrage aten ia guvernan ilor i parlamentarilor c se afl pe un butoi cu pulbere. Pentru c to i guvernan ii au tergiversat problema lichid rii acestei afaceri veroase numai pentru c au fost mitui i de ace ti „investitori strategici“ escroci. Culmea este c i unele posturi de televiziune, ca, de exemplu, Antena 3, de i prezint protestele din Bucure ti i din alte ora e, difuzeaz , de mult vreme, clipuri publicitare în favoarea escrocheriei de la Ro ia Montan – ca dovad c se înfrupt din banii de propagand ai lor. O dovad irefutabil este clipul cu scîrba numit Sanda Lungu, de mai mult timp prezent pe ecranul Antena 3. Întrebat de reportera clujean Oana Moisil cum mai e cu cro etatul, nemernica i-a r spuns c ea „face c lcîiul, iar voi face i laba“; Oana Moisil insist : „La companie ce lucra i?“ La care putoarea r spunde non alant: „Fut buha. Aceea fac“!

Acestui gen de „oropsi i“ le ia, acum ap rarea premierul „demagocrat“ – cum îl porecle te generalul (r.)

Aurel Rogojan – Victor Ponta. i de data asta Victor Ponta se dovede te a fi ipocrit, fariseu i, evident, antiromân. Pe vremea cînd era contra proiectului Ro ia Montan „fiindc era contra lui Traian B sescu“, a ap rut acest interviu al avocatului Gheorghe Piperea. Ca jurist i ca unul care contesta proiectul, era imposibil ca Victor Ponta s nu-l fi citit. De aceea, acum minte cu neru inare. i acum se ap r , chipurile, cu promisiunea f cut nevesti-si! i Traian B sescu se ap ra pentru gre eala c îl pusese pe ziaristul de-mîna-adoua Elvis S ftoiu ef la S.I.E. pentru c nevestica lui îl rugase s -l fac ef acolo. Acum se d de gol c nu este nici o diferen între guvernan i din punct de vedere politic. Vede i de ce 90 la sut dintre parlamentarii i dintre guvernan ii din toat aceast epoc sinistr , postdecembrist , trebuie pu i la zidul de la Târgovi te? Trebuie preg tit o nou lovitur de stat – adic o revolu ie reu it – în favoarea românilor, nu a „investitorilor strategici“ ca escrocii de la R.M.G.C., Bechtel, Chevron etc.!

De aceea, i „oropsi ii“ de mineri – colegii de propagand ai Sandei Lungu – care s-au ascuns în min

23

Bavaria. Deci în urm torii 4 ani CSU va conduce singur destinele bavarezilor, celelalte partide trebuind s se mul umeasc cu rolul de opozitioni ti f r putere, sub mottoul „Câinii latr caravana trece”.

De men ionat c CSU (Uniunea Cre tin-Social ), nu particip la alegerile din Bavaria.

Aceste alegeri de i nu erau total semnificative pentru alegerile la nivel na ional, d deau totu i o direc ia, c ci ar tau cum gândesc cei peste 12 milioane de bavarezi, adic cei care locuiesc în Bavaria, cel mai mare i cel mai bogat Land din Germania.

Cele dou partide CSU (Uniunea Cre tin-Social ) i CDU (Uniunea Cre tin-Democrat ) coopereaz la nivel parlamentar i la nivel guvernamental. În Bundestag (parlament) cele dou partide formeaz frac iunea parlamentar CDU/CSU, numit die christliche Union (uniunea cre tin ), sau simplu die Union.

Dac studiem pu in platformele politice ( foarte simplificat) ale partidelor care au ceva de spus, vom vedea de ce poporul german a votat cum a votat.

Impozite.

CDU/CSU si FDP sunt împotriva ridic rii impozitelor.

SPD i Verzii vor s ridice impozitele pentru cei boga i.

Linke vor o ridicare radical de impozit pentru cei boga i (peste 60.000 /an) i tot o dat ridicarea Freibetragului (câ tig neimpozabil), dar nu au un paln concret de finan are.

Salar minim CDU/CSU vor ca salarul minim s fie stabilit în func ie de bran e i regiune prin tratative între sindicate i patroni.

FDP este împotriva unui salar minim.

SPD i Verzii vor un salar minim de 8,5 / or pentru toat Germania.

Linke vor un salar minim de 10 / or , ridicarea ajutorului social (Harz VI) la 500 , dar nu au un paln concret de finan are.

S n tate CDU/CSU vor o îmbun t ire dar f r schimb ri majore.

FDP vrea mai mult angajament privat, deci cei asigura i s suporte o parte mai mare din cheltuieli.

SPD i Verzii vor o asigurare global pentru toate categoriile de salaria i.

Linke vor ca asigur rile private s dispar , toat lumea s fie asigurat de stat i cotiza ia s fie de 5% din venit (actualmente 14,9%) , dar nu au un paln concret de finan are.

Pensie CDU/CSU si FDP vor o îmbun t ire pentru mamele care au n scut copii înainte de 1992.

trebuie l sa i acolo! S crape acolo, fiindc tot se laud c mor de foame, dac nu sunt pl ti i de escrocii de la R.M.G.C.; sau s se apuce i ei de cro etat.

Premierul Victor Ponta, dac nu vrea s fie lin at de popor – fiindc nu mai are de unde „s fug “ cu elicopterul ca Nicolae Ceau escu, elicopter în care l-au urcat cu for a conspiratorii condu i de tr d torul ex-general Athanasie St nculescu –, ca fost procuror i ca actual premier, trebuie s dea curs sugestiilor avocatului Gheorghe Piperea: s -i bage, prompt, la gherl pe to i escrocii – direc i sau colaterali – din afacerea pernicioas Ro ia Montan , începînd cu „investitorii strategici“, cu slugile lor de la Mininvest Deva i cu mini trii care au facilitat tergiversarea lichid rii acestei celei mai periculoase ac iuni contra României! Dup care s declare comuna Ro ia Montan zon calamitat i s acorde o indemniza ie de subzisten familiilor n p stuite din localitate, cu excep ia celor care sunt angaja ii firmei falite i ilegale R.M.G.C.!

Sau, cumva, dac l-a avut de consilier pe propoponarul Remus Cernea, a fost „convins“ de ideea idioat execrat de sta c „Va fi democra ie în România atunci cînd la pre edin ia rii va ajunge o lesbian rrom ”? (Vede i aici: http://www.9am.ro/stiri-revistapresei/Politica/139881/Remus-Cernea-Romania-va-fi-liberacand-va-avea-presedinte-o-lesbiana-rroma-si-atee.html). Cred c nu mai are nimeni dubii c premierul Victor Ponta, cu asemenea „consilieri“, a apucat pe o cale gre it . Protestatarii contra escrocilor de la R.M.G.C. trebuie s - i sporeasc energia i num rul.

E posibil s -i alung m pe ace ti guvernan i i parlamentari incompeten i, venali i corup i.

13 septembrie 2013, Colonel (r.) Vasile Z rnescu

de Viorel Baetu.

Ast zi poporul german s-a prezentat la urnele de votare.

Deci întrebarea: Cine cu cine

voteaz ? s-a rezolvat pentru urm torii patru ani.

Duminica trecut CSU (Uniunea Cre tin-Social ), în frunte cu Horst Seehofer a obtinut o victorie absolut în 24

a primit din nou, de la aleg tori, cu o majoritate istoric , mandatul de a conduce înc o legislatur , destinele Germaniei.

O întrebare reprezentativ , printre aleg torii care au votat CDU / CSU (Uniunea crestin ).

Ce a i votat?

1) Programul CDU / CSU - au r spuns cu DA 23% dintre cei interviva i.

2) Pe Angela Merkel - au r spuns cu DA 62% dintre cei interviva i.

Germania a ales!!!!.

SPD i Verzii vor o pensie minim de 850 , dar nu au un concept definitiv privind finan area.

Linke vor pensie de 1050 i revenirea la vârsta de pensionare de 65 de ani (actualmente 67).

Maut CSU vrea tax de autostrad pentru autoturismele str ine care circul pe autostr zile din Germania.

Toate celelalte partide sunt împotriv . Înv mânt Îmbun t irea sistemului, diferen ele între partide sunt minore.

Linke vor sistem gratuit de înv mânt.

Euro i finan e Continuarea politicii de salvare a monedei EURO i limitarea puterii b ncilor i a agen iilor de rating, diferen ele între partide sunt minore.

Linke vor ca b ncile s fie na ionalizate.

La aceste alegeri au fost prezente 34 de partide.

Pentru a intra în parlament, un partid trebuie s ob in un procent de minimum 5% din voturi.

Parlamentul Germaniei are 630 de locuri, deci 630 de parlamentari.

Partidul sau coali ia care reu e te s ob in 315 de locuri, va forma guvernul, va numi Cancelarul, mini tri de resort i va conduce ara în urm torii 4 ani. În continuare ne vom ocupa doar de partidele care au ob inut locuri în parlament.

CDU/CSU - (Uniunea cre tin ) – Angela Merkel – culoare reprezentativ negru.

Procente: 41,5 %; Locuri în Parlament: 311 SPD (Partidul social democrat) – Peer Steinbrück – culoare reprezentativ ro u Procente: 25,7 %; Locuri în Parlament: 192 Die Linke (Stânga – r d cini în SED, partidul care a condus RDG.) - Gregor Gysi - culoare reprezentativ ro u-violet.;Procente: 8,6 %; Locuri în Parlament: 64 Grüne (Verzii) – Jürgen Trittin - culoare reprezentativ galben..Procente: 8,4 %; Locuri în Parlament: 63.

Pentru prima dat , nu sunt în parlament.

FDP (Liberalii) – Philip Rössler – culoare reprezentativ galben.. Procente: 4,7 %; Locuri în Parlament: 0 Deci Uniunii îi lipsesc 4 locuri în parlament pentru a avea o majoritate absolut .. O coli ie Negru- Galben nu mai e posibil . Angela Merkel va trebuie s formeze un guvern de coali ie.Cu cine va forma coali ia i în ce condi ii, asta se va cristaliza în urm toarele zile.

Mandatul de a conduce Germania îl are f r nici o îndoial , CDU / CSU (Uniunea crestin ) A fost o zi mare pentru CDU / CSU (Uniunea crestin ) care dup opt ani de conducere

www.viorel-roman.ro

Publicat de Ion Coja in Textele altora pe 26.09.2013 | 23 comentarii Spionarea Germaniei Spionarea economiei germane de catre anglo-americani, desconspirata de agentul NSA Edward Snowden, ne readuce aminte de secole de conflict latent intre Europa Centrala, continentala si cultura anglo-mozaica, imperiul anglo-saxon, maritim.

1815 la Waterloo generalul Wellington castiga batalia iar banchierul Rothschild o avere. Avantul Imperiului German II este dezavuat si spionat de strategii Amiralitatii britance cu aceleasi mijloace ca cele ale complexului militar-industrial anglo-saxon de azi, NSA, CIA, AIG, Google etc.

1905/8 agresiunea economico-financiara organizata la Londra – la acea vreme centru finanaciar si de asigurari al lumii – a fost atat de dezastruosa pentru nemti ca s-a ajuns la un razboi mondial, cu despagubiri astronomice pentru Berlin.

1938/9 se repeta scenariul de dinainte de razboi. Primul 25

lord al Amiralitatii britanice Winston Churchill, “Partidul razboinicilor” si organizatia “Focus” imping din nou, cu sprijinul Poloniei, Germania in razboiul mondial II si din nou nemtii pierd. Rusii sunt fireste mereu de partea anglo - saxonilor inpotriva Europei Centrale, romano-catolice.

1945 Imperiul German III invins, n-a fost lichidat pentru ca despagubirile de razboi erau incerte, asa ca ele au fost amanate pana la un Tratat de Pace, care nu s-a mai incheiat. Anglo-americanii au si astazi trupe si centre de spionaj in Germania. Se vor retrage numai dupa Tratatul de Pace si mai ales a platii despagubirilor de razboi? . 2013 Cat vor fi despagubirile? Daca grecii cer 160 miliarde euro si romanii 20 de miliarde, cat vor anglofranco-americanii si rusii? Sunt germanii in stare de plata conflictelor generatiilor de mult apuse, mai ales ca acuma este clar ca vina nu este nici pe departe numai a celor invinsi? Istorie e scrisa de invingatori.

Pentru cei care vor sa cunoasca detalii ale schitei de mai sus, recomand scrierile prof. dr. Harald James, Princeton University si dr. Stefan Scheil, Duncker & Humblot. surse: http://ioncoja.ro/textele-altora/cultura-anglomozaica-viorel-roman-ne-propune-acest-concept/

românesc etc., de c tre pr dalnicele companii str ine!) au descins, cu gr bire i “cât frunz , cât iarb ” (mai mul i, oricum, decât ranii cei f r alt arm decât pumnii, îndurera i de atâta r bdare!), de parc se anun ase invazia României, de c tre vreun inamic…De fapt, gre iser direc ia, doar: inamicul României exist , da! – dar el este la Bucure ti!!! - troneaz , îmbuibat de comisioane tr d toare de patrie, în tronurile de la palatele Victoria i Cotroceni! … rani. Oameni ai p mântului. Adic , autentici cunosc tori ai p mântului. Nu precum “alde Marincea”, directorul Institutului de Geologie-Bucure ti, care, de i s-a bâlbâit cumplit, cu toat ceata lui de afoni într-ale Mumei Geea, servili i cu totul igobili (încurcând teribil min ile oamenilor…afar de min ile OAMENILOR LOCULUI, CARE SIM EAU I SIMT CUM SE CUTREMUR , EGAL I MEREU: RÂNDUIELI VALAHICE TI MULTIMILENARE, I GLIE, I I ADEV R, I DREPTATE VIA , DUMNEZEIASC !) – tot a fost m tr it de la conducere. C n-a min it suficient de obraznic i de clar, probabil. rani punge teni, care, dispera i c nimeni nu le ofer , constitu ional, nici DREPTUL DE VIA i nici, m car, pe acela de A- I EXPRIMA/COMUNICA senza ia c dreptul la via le este refuzat/ignorat, de c tre un guvern de mercenari ai Vestului Banditesc – î i ofer copiii jandarmilor, guvernan ilor, mor ii…Un ran din Punge ti-Vaslui î i ofer Jandarmilor Mor ii copilul de 3 ani, întinzându-l c tre Asasinii de Dreptate, veni i, la Punge ti, cu transportorul: “Na, pune i-l sub enile, c tot nu are niciun viitor, pe lumea asta!...” … Preo ii (printre ei, protopopul Vasile L iu – …cine a zis c Biserica Lui Hristos i-a p r sit pe oameni?!) sunt al turi de rani, înfrunt , curajos, cu vânjo ie i credin , i frigul, i jandarmii, încurajându- i, cu fermitate t ioas i amar , enoria ii – a a cum fac ei de mai bine de un an, de când au început s apar zvonurile apari iei neo-n v litorilor, n v litorilor “moderni”.

Bandi ii de la “fr escul” Chevron american ... Am r mas siderat, când am auzit, pe un jurnalist de pe la TVR, spunând c ranii de la Punge ti sunt cump ra i de KGB i de Putin, i c ace ti rani nu în eleg fr ia noastr cu americanii…Nu, ranii de la Punge ti nu practic sofismul tr d tor al jurnali tilor- acali: ei nu-l consider “frate” pe nici unul dintre cei care îi batjocoresc i jefuiesc, în propriul lor p mânt, în propria lor cas … – fie el venit dinspre Est, ori dinspre Vest.

Omul P mântului, cum este i firesc, nu ine decât cu P MÂNTUL/ ARIN STR MO EASC . Nu are chef ca, prin g urile din scoar a adânc a mo iei lor,

prof. dr. Adrian Botez Punge ti-Vaslui, miercuri, 16 octombrie 2013, ora 20. ranii (vreo 500 – cu b trâni, femei i copii!) sunt, înc , în câmp (câmpurile lor, nu ale primarului dezertor i hr p re -profitor!), manifestând împotriva exploat rii (c ci “explorare-exploatare”, în viziunea companiilor colonialiste, este acela i lucru!) gazelor de ist, pe p mânturile lor, pe sub casele lor, otr vind apele de sub glia lor, din fântânile lor.

“Protestatarii stau în genunchi, se in de mân i scandeaz “Ho ii!”. Oficial, acolo urmeaz s fie amplasat prima sond de explorare a gazelor. Un num r impresionant de jandarmi de la o unitate din Bac u au fost mobiliza i la fa a locului. La protest particip i copii.Mai multor protestatari li s-a f cut r u, iar o ambulan a sosit i acord îngrijiri (…)” (cf. art. Revolta de la Punge ti: 500 de rani au ie it s - i apere p mânturile! – în ExpressPress.ro).

Jandarmii sperjurului guvern uselist (care i-a coco at voturile populare tocmai pe promisiunile solemne, privind non-exploaatarea gazelor române ti, aurului 26

Cusenra beg, i Piri beg, fiul lui Isac pa a, cu toat puterea lui de ieniceri. Ace ti mai sus-numi i erau to i c pitanii cei mari, cu o tile lor.

Auzind i v zînd noi acestea, am luat sabia în mîn i, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva du manilor cre tin t ii, i-am biruit i i-am c lcat în picioare, i pe to i i-am trecut sub ascu i ul sabiei noastre; pentru care lucru, l udat s fie Domnul Dumnezeul nostrum (…)”.…Acum, “serefagalele” i “cusenralele” i to i “begii” pr p dului i ai pâng ririi vin din partea opus , dinspre Apus. Nu-i nimic, î i zic adev ra ii fii ai Lui Hristos i ai P mântului. Dac nu intervine blestemul tr d rii, “se vor face to i o ap -un p mânt”. De aceea, ranii din Punge ti nu-i înjur i nu-i iau cu furca pe “chevroni ti” (deocamdat …), ci le huiduie (deocamdat …) pe sec turile guvernamentale (TOATE fiind aflate …“cu ra a-n gur ”!) – sec turi guvernamentale care-i acuz , tocmai pe ei, pe “oamenii locului”, tocmai pe ei, pe duhurile p zitoare i ocrotitoare de arin (singurele care pot face Legea Locului!!!), c “au atentat la ordinea public i, deci, ac iunea lor este ilegal i vinovat ” (!?). Dar, oare, ac iunea mercenarilor din Guvernul Românei, dac încalc dreptul constitu ional la via , al poporului român – dac încalc dreptul la informare al poporului român, dac încalc dreptul la liber exprimare al poporului român (c ci, da, ranii nu sunt buni jurnali til tr i i ling i ai niciunei puteri p mânte ti! – i ei se exprim cu huiduiala i, cine tie peste cât mult -pu in vreme - cu furca!)) – toate aceste înc lc ri ale Legii Legilor (…din p cate, i ea, Legea Legilor - Constitu ia, fiind uman , deci p c toas i cu mari lacune pânditoare i pornite de diavol contra Luminii!) cui i când vor putea fi imputate? i cine va fi pedepsit, i când, pentru aceste strig toare la cer nelegiuiri i tr d ri de Patrie i de Neam?

g uri rezultate în urma fractur rii (iresponsabilei r niri a P mântului-Mam , cu pumnalul, vertical, drept în Inim !) hidraulice, s se dezl n uie apocalipsa.

Deocamdat , ranii nu- i mai pot bea apa din fântânile s pate de ei. Va veni i ziua când nu va mai putea h l dui sub soarele Lui Dumnezeu, ranul cu pricina, precum îi vestesc al i rani, cei de la Izvoarele-Gala i, unde, peste noapte i deja, p mântul url i se cutremur , din pricini, cic , “misterioase” (niciodat , de când este istoria valah , P mântul nu s-a cutremurat p mântul, “cu de la sine putere”/ini iativ ”, la Gala i!)…De fapt, pentru c nu mai stau pl cile gliei adânci una peste alta, c ci a fost g urit p mântul, de sondele uciga e i de c lc tura bestial , de sauriene hr p re e, ori de mamu i pânditori i uciga i, a geofonilor! Ca i în sudul Dobrogei… …Apocalipsa a început. N v litorii Întunericului i-au suflecat mânecile i au început Seceratul- Cel-de-peUrm . “Regii i împ ra ii lumii” (dimpreun cu pre edin ii i prim-mini trii pitici i venino i ai popoarelor!), servil-ling i, le ascut c l ilor cosmici secerile asasine…Numai ni te rani din Vaslui î i pun cheza via a, precum c i cerurile, i iadul - au gre it, grosolan, socoteala sorocului din urm ! …Tot de pe acolo de unde i r ze ii lui Sveti tefanVod al Moldovei au dovedit lumii întregi c i apocalipsa turceasc (turcul nu poate fi învins…s -I pup m, mai curând, papucul!”) a fost un “fals în acte publice”, fabricat pentru “intimidarea adversarului”cre tin-european: „C tre Coroana ungureasc i c tre toate rile în care va ajunge aceast scrisoare, s n tate. Noi, tefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al rii Moldovei, m închin cu prietenie vou , tuturor c rora le scriu, i v doresc tot binele, i v spun Domniilor Voastre c necredinciosul împ rat al turcilor a fost de mult vreme i este înc pierz torul întregii cre tin t i i în fiecare zi se gînde te cum ar putea s supun i s nimiceasc toat cre tin tatea. De aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre c , pe la Boboteaza trecut , mai sus-numitul turc a trimis în ara noastr i împotriva noastr o mare o tire, în num r de 120.000 de oameni, al c rei c pitan de frunte era Soliman pa a beglerbegul; împreun cu acesta se aflau to i curtenii sus-numitului turc, i toate popoarele, i domnul rii Muntene ti cu toat puterea lui, i Assan beg, i Ali beg, i Schender beg, i Grana beg, i O u beg, i Valtival beg, i Serefaga beg, domnul din Sofia, i

… ranii de la Punge ti nu tiu, probabil r spunsul la a aceste întreb ri. Eu, cu totul întâmpl tor, îl tiu.

Niciodat , în aceast via s rman , de pe acest P mânt Înnegrit de P cate, mai marii demonilor tere tri nu vor fi pedepsi i, c ci “corb la corb nu- i scoate ochii”. Tot Judecata Lui trebuie a teptat , din p cate. A a cred eu, i m preg tesc, primul, pentru Neînduplecarea i Dreptatea Luminii de Fulger a Jude ului din Urm . …Dar, oare, ei, “aduc torii de apocalips ” i Mercenari ai Neantului – ei, oare, nu simt boarea rece, aduc toare de groaznic veste, precum c nimeni nu mai poate face nimic, spre ameliorarea/îndulcirea Supremei 27

i Finalei Pedepse…

- …pentru c R GAZUL TERESTRU A LUAT SFÂR IT – …EI, OARE, NU SIMT CHIAR NIMIC-NIMIC?!…Mda…: ” Pierzania ta, omule, prin orbirea ta”…

Ioan, care pentru pri mele dou l ca uri a donat terenul mo tenit de la p rin i. A a s-au ridi cat i sfin it m n stirile Gruiu Lupului i Bl noi, ambele pe teritoriul comunei Racovi a din jude ul Vâlcea (la sfin irea celor dou l ca uri a fost pr ezent întraga familie a ctitorului). Cu acela i sprijin financiar au mai f ost construite alte dou m n stiri, de aceast dat pe Valea Lotrului, una la M laia, care a fost i sfin it i alta la Obâr ia Lotrului, pe malul dr ept al Lotrului, în imediata apropiere a drumului "TRANSALPI NA" (DN 67C leag Sebe -Alba i S li tea Sibiului, peste munte, de Novaci i Benge ti din jude ul Gorj ), aceasta urmeaz a fi târnosit pân la sfâr itul acestui an. Se mai afl în construc ie înc un l ca , în care va func iona i un C min pe ntru b trâni, pe acela i teritoriu al comunei Racovi a, pe valea B ia ului. Toate acest e investi ii monahale au fost ridicate, în decurs de 3 ani i finan ate de românul Frank Timi . Un exemplu, privind rapiditatea ridic rii acestor a ez minte poate fi i acela c , lucrarile la m n stirea M l aia au început în luna iunie 2012 i sfin irea a avut loc în luna octombrie a aceluia i an 2012 (La sfântul eveniment au fost prezen i i o parte dintre membri familiei ctitorului – mama cu fii). Î n aceea i perioad a f ost ridicat i l ca ul de la Obâr ia Lotrului. Concomitent cu ridicarea acestor « case al Domnului », pe aliniament ul mai multor drumuri europene, care str bat teritoriul românesc, au fost pl antate, din loc în l oc, în puncte cu maxi m v izibilitate, cruci mar i din lemn, treflate - simbol al « Sfintei Treimi » semnul distinct al ortodoxiei (Acest mare magnat, hoinar prin lumea larg , plecat din Bor a Maramure ului de peste 30 de ani, care prin inteligen a sa, s-a i « c p tuit », a cunoscut lumea în esen a ei. A perceput cu u urin presiunile religiilor între ele : ale mahomedanismului asupra catolicismului i al acestuia din ur m asupra ortodoxiei ! Cr ed c , acesta este i motivul finan rii aceastor obiective… Numai i din aceste exemple ne putem face o impresie în ce prive te ata area sa de biserica ortodox i de p mântul natal, de for a financiar a acestui magnat, care cu o foarte mare u urin î i dezleag "baierele pungii". A a cum a finan at aceste investi ii monahale tot atât de bine putea s se implice i-n altele, în care, în primul rând, s cree ze locuri de munc pentru tinerii care au luat drumurile str in t ii...

Concluzia este acee a c , ori nu tim s fim diploma i, ori românul Frank Timi nu a acceptat ca cineva din afara fi rmei i-a afacerii sal e "s -i sufle în ciorb " - nu a acceptat s dea mit ... A a a ajuns, p rintele deschiz tor de scandal al

Banii ies si din piatr seac cu: r bdare, dib cie i foarte foart e foarte mult ener gie!

Marinela Preoteas a

Gheorghe SPORI P rerea me a este ac eea c , Fr ank Ti mi , dac ar fi fost l sat s - i dezvolte afacerea i nu ar fi fost icanat de mafio i i de cei c are se aflau la cârma rii de atunci, ar fi creat multe locuri de munc a i ar fi inve stit i în alte afaceri, chiar i în industrie. A se ve dea ce face în Africa : « Între timp, Frank Timi s-a reorientat c tre Africa, în principal prin dou companii: African Petroleum i African Minerals. Prima are o serie de concesiuni în Liberia, extinzându- i îns c ut rile i în zone aflate în vecin tate, în Senegal sau Gambia. „Împ ratul Africii de Vest“ African Minerals reprezint , îns , o poveste de succes. Luna trecut , site-ul NewsAfrica.com l-a decretat pe Frank Timi drept „împ ratul resurselor din vestul Africii“.

Potrivit acestuia, statele Coasta de Filde i Burkina Faso iau acordat lui Timi drepturile de modernizare a unei linii ferate de 1.400 de kilometri dintre cele dou ri. Compania c reia i-a fost acordat contractul se nume te Pan African Minerals.

Timi extrage fier în Sierra Leone prin African Minerals, proiect evaluat la 2,5 miliarde de dolari i pentru care Timi a construit o cale ferat de 220 de kilometri i la care lucreaz 15.000 de angaja i. Timi ar fi investit 4,5 miliarde de dolari în Africa de Vest, conform calculelor realizate de NewsAfrica.com. » (ziarul ADEV RUL). De când se afl acolo, în Africa, Frank Timi a finan at i finan eaz , în continuare, ri dicarea unor l ca uri de cult pe teritoriul Transilvaniei i în zona de nord a jude ului Vâlcea. Lucr rile acestor investi ii sunt coordonate de p rintele

28

Comitetul de Conducere al USR Bucure ti, i Secretar general de redac ie al revistei literatorul omniprezent în ac iunile literare, a fost coordonatorul de baz al ac iunii i sarea i piperul discursurilor scriitorice ti. Îi mul umim i pe aceast cale pentru frumoasele cuvinte despre revista Scurt Circuit Oltean i pozi ionarea ei printre revistele remarcabile pe harta revistelor din România i din Diaspora. În linkul de mai jos pute i observa i alte personalit i literare române ti, printre care i subsemnata, care au luat cuvântul sau au citit din crea ia proprie.

„Ro iei Montane“, „împ rat“ în Africa, « c otat de publica ia „Capital“ drept cel mai bogat r omân, cu o avere estimat la 1,7-1,75 miliarde de euro… ».

Într-o atmosfer carateristic prezen ei scriitorilor români, din diverse jude e ale României i din Diaspora, s-au discutat probleme ale crea iei din prezent , generate de diverse lipsuri : comunicare eficient , lipsa fondurilor de tipa rire i de organizare a întâlnirilor constructive, lipsa literaturii contemporane în manualele colare.etc.

Editura Anamarol, condus de scriitoarea Rodica Elena Lupu a lansat : volumul de poezie « C utând insula fericirii », autor George Roca , actualmente tr ie te în Australia, cât i a celor 3 volume de Antologie de poezie « Simbioze lirice », 2oo13.. C r ile sunt într-o form tipografic de invidiat.

Cei prezen i s-au putut bucura de discursurile de înalt inut ale scriitorilor Ion Dodu B lan, Radu Cârneci, Raluca Tudor, Elisabeta Iosif, vicepre edinte Radio ProDiaspora Ecaterina Cîmpean, Marian Mion Pop, Ioana Stuparu,Elena Victoria Glodean neobositul i omniprezentul activit ilor literare de pe net dar i fizic, în diverse col uri ale lumii George Roca.

Academia DacoRomân a fost reprezentat activ i constructiv de scriitorul. dr. în istorie Geo Stroe i de anfitrioana ac iunii,: pl cuta i recent membr USR Rodica Elena Lupu.

Poate în primul rând i nicicum în ultimul rând, scriitorul Emil Lungeanu, reprezentant important al USR, membru în

https://www.youtube.com/watch?v=rYY-PVpBHgg

Artista Olga Ghi escu, pe care am rev zut-o dup mai bine 27 ani (pe atunci ne-am întâlnit în sala de la Radio Difuziunea Român ) tot în postura de excelent recitatoare. La aceast ac iune literar am primit pentru revista Scurt Circuit Oltean: c r ile i revista - din imaginile al turate Mul umesc pentru acest dar, iar în numerele urm toare v vom face cuno tiin cu o parte din scrierile cuprinse între coper ile acestora, atât de îndr gite de aurorii i editorii lor i nu numai.

Marinela Preoteasa, LSR, Oltenia

O ENCICLOPEDIE CU IZ DE VE NICIE-DIC IONARUL PERSONALIT ILOR ROMÂNE SI FAPTELE LOR P rta i la scrierea unei pagini memorabile a istoriei contemporane de cultur româneasc , am tr it o clip cât ve nicia…Am v zut cum se înscrie-cu pana de aur a inimii- în patrimoniul unui neam, o istorie vie.

Da, am fost martorii inscrip ion rii pe timp, pe Oameni, pe spa iu, pe Nemurire, a unei pagini memorabile a istoriei de cultur i civiliza ie româneasc –lansarea celui de al 57-lea volum al DIC IONARULUI Enciclopedic PERSONALIT I ROMÂNE I FAPTELE LOR. 29

Oper de mare subtilitate, Dic ionarul pune în lumin Oameni care au esen ializat momentul existen ei lor prin acel CEVA care merit a fi tiut, v zut, sim it, nu numai în contemporaneitate, cât mai ales în Ve nicia i Înve nicirea acestui neam. H r zit de Domnul prin valorile sale. În toate domeniile vie ii –art , religie, tiin sau orice alt exprimare a Frumosului materializat în Opere durabile. Prin d ruire, dragoste, c ut ri, perseveren , performan e, sacrificii. Prezentând Lumii un Neam i o ar . i pentru ca toate s poarte un nume, a trebuit s existe–în darul i Harul Domnului- un Om – CONSTANTIN TONI DÂR U. i un moment al unei noi lans ri – volumul cu num rul 57 – ca un aprins semnal de dragoste i recuno tin . i un loc ales – Biblioteca Metropolitan Bucure ti.

Da, ne-am înve mântat, în emo ie i verbul A FI, în nemurire, i cu o buc ic de Bra ov i de poezie. Am adus acasei noastr , spre continuitate i d inuire, bucuria existen ei acestui valoros Monument ie ean, omagiat i laureat pe toate continentele Lumii.

MUL UMIM, Domnule Constantin Toni Dâr u, pentru Institu ia Dv. enciclopedic !

Cele mai alese gânduri i vie Recuno tin – în numele tuturor!

Viorica Popescu i Mariana Popa, Liga Scriitorilor Români, Bra ov

În amintirea sorei

Dorina Zidaru:

În ziua de Sf. Marie Mic , 8 septembrie 2013, sora mea Dorina Zidaru - în vârst de numai 58 ani, a decedat la Spitalul de Urgen Floreasca Bucure ti, în urma a dou interven ii chirurgicale. Acum odihne te al turi de p rin i: Preoteasa Gheorghe i Andreiana , precum i sora Tamara.

Dumnezeu s -i odihneasc pe to i patru. i s le ierte gre elile lor, s vâr ite cu voie sau f r de voie!

"

30

#

! $ % !