Vara îngerului fără aripi by Mihail Bica

Vara îngerului f r aripi

Mihail Bica ------------------------------------------------------------------

VARA ÎNGERULUI F R ARIPI

MIHAIL BICA Debut editorial: – Clepsidra spart – haiku-uri (plachet ), Editura Ambasador, Târgu-Mure , 1999. Public : – R nile t cerii (haiku-uri i poeme în versuri albe), Editura Nigredo, Arad, 2007. – Nori în deriv (proz scurt ), Editura Nigredo, Arad, 2009. – Jurnal silvestru în f râme, Editura Mark House, Gheorgheni, 2011. – Ierbar, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2012. Prezent în antologii: – Antologia de haiku Constan a, 2001. – Bucurii efemere Târgu-Mure , 2002. – Arom de nea Editura Ardealul, TârguMure , 2003. – Salutându-l pe Basho Cartea Festivalului Mondial de haiku, Mamaia, 2005, Editura Bolda , Constan a. – Antologia de poezie i comentarii Valentina Becart, Editura Pan Europe, Ia i, 2008. – Antologia vinovatelor pl ceri (vol. I) Asocia ia Cultural Maria Domina, Bucure ti, 2010.

Vara îngerului f r aripi

Mihail Bica ---------------------------------------------------------

VARA ÎNGERULUI F R ARIPI

Editura Napoca Star 2013 3

Editura NAPOCA STAR Pia a Mihai Viteazul nr. 34/35, ap. 19 e mail: contact@napocastar.ro www.edituranapocastar.ro tel./fax: 0264/432.547 mobil: 0761/711.484, 0740/167.461 Director: Dinu Virgil Ureche

Coperta I: Katsushika Hokusai, Boy on Munt Fuji (1839) Fotografiile din prezenta carte, precum i haiku-urile sunt realizate de c tre autor (Mihail Bica); transpunerea lor în haishinuri: Mihail Bica

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României BICA, MIHAIL Vara îngerului f r aripi / Mihail Bica. - Cluj Napoca : Napoca Star, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-647-959-5 821.135.1-1

Tehnoredactarea i corectura apar in autorului © Autorul, 2013

Vara îngerului f r aripi

Motto: „Copacii înmugureau, p s rile ciripeau, iarba era umed – întreg p mântul str lucea. i dintr-o dat eu eram copacii, i florile, i p s rile, i iarba… i nu mai exista niciun eu“ (Kahlil Gibran – Portret în peni )

Vara ĂŽngerului f r aripi

Partea I-a Umbra muntelui

Motto:

„întocmai ca zmeul care s-a rupt de sfoara lui – cu zburd lnicie duhul tinere ii mele i-a luat zborul spre cer“ (Ishikawa Takuboku, 18851912)

„de-ai putea m car încuie u a când vine b trâne ea s -i spui: nu-i nimeni acas i s nu dai ochii cu ea“ (Poem anonim din Kokinshu)

Vara îngerului f r aripi

Scurt l murire Interviul de mai jos se compune, în fapt, din dou p r i: o prim parte – r spunsurile la întreb rile 1-17 – mi-a fost solicitat de un redactor al unei reviste de haiku din Târgu-Mure … A doua parte a interviului – r spunsurile la întreb rile: 18-30 – s-a petrecut dup nou ani de la prima(!), de data asta r spunzând întreb rilor unui ziarist de la o revist de cultur din Chi in u. Din pricini tiute numai de redactorii efi ai acestor publica ii, niciunul dintre interviuri nu a ap rut! Redau, cu prilejul pl m dirii acestei c r i, cele dou p r i îmbinate, închegate, sper, într-unul singur. Incluzând acest dialog între o persoan care întreab i una care ofer r spunsuri, am considerat c schimbul de idei nefiind contradictoriu ci unul complementar, poate fi lesne considerat ca fiind un monolog pe idei felurite, constituind, pân la urm , o unitate: autorul i via a. G sesc de cuviin s fac men iunea c divagarea despre haiku, aferent întreb rii num rul 2, nu este cuprins în interviul ini ial, de i o ampl expunere din parte-mi, despre acest subiect, a avut loc; nu s-a consemnat îns de c tre reporter din motive de spa iu, fapt despre care acesta m-a i prevenit de la bun început. Am inut s comit aceast extensie, pe tema liricii nipone, acum, dintr-o foarte mare iubire a mea fa de aceast specie literar de obâr ie din ara Soarelui – R sare… B.M.

PORNIND DE LA UN INTERVIU…

1) Data i locul na terii? Zodia? – Sunt n scut la 28 septembrie 1950, în Sângeorgiu de P dure. Ca zodie sunt, prin urmare, Balan . … Îmi amintesc, adeseori, cu cât patos recita tata poezia lui George Co buc – Mama: „Pe malul apei se-mpletesc C r ri ce duc la moar , Acolo mam te z resc Pe tine-ntr-o c scioar …“ A fost singura poezie pe care a tiut-o pe dinafar … cu poticneli… i mi-o recita cel mai frecvent la un pahar de vin; aceste versuri îi evocau, desigur, anii copil riei, petrecu i pe malul Târnavei-Mici, în casa din chirpici – situat la circa dou zeci de metri de apa lini titului i curatului, pe-atunci, râu, la vreo o sut de metri de principalul afluent al s u: Cu med. La mijloc de secol XX, într-un sfâr it de r pciune ploios, tot pe malul Târnavei dar la câteva case în aval fa de c scioara bunicului, m iveam i eu pe lumea asta în scâr âitul carelor trase de boi, aducând porumbul cules de pe holde, c ru e trecând alene pe lâng casa noastr cu ferestrele pr fuite, având obloanele cu vopseaua albastr scorojit . Poezia mai sus amintit am îndr git-o i eu, recitând-o mai apoi, ca elev, cu prilejul unor festivit i la C minul cultural al comunei noastre. Cu aceea i pasiune i alean, în împrejur rile deja amintite, tata nu uita s ne cânte cu o v dit pl cere i emo ie roman a: „De ce m-a i dus de lâng voi?“ dup poezia „B trâni“ a lui Octavian Goga. Mai târziu am aflat c acest cântec îi evoca anii ’40 când, datorit 10

Vara îngerului f r aripi evenimentelor istorice (Dictatul de la Viena), a fost nevoit a se refugia în România. Parc îl v d i îl aud cum, cu ochii s i alba tri înl crima i, cânta din tot sufletul: „… S fi r mas fecior la plug/ S fi r mas la coas …“ Peste pu ini ani, ne-am mutat de lâng bunicii dinspre tata – deci i de lâng Târnav – venind, de data asta, lâng bunicii materni: departe de râu, în schimb aproape de dealurile înalte, cultivate, pe-atunci, cu vi de vie, împodobite cu livezi multe, cu p duri pe coam , ierburi fragede i flori de câmp la tot pasul. Dintre primele flori de care îmi aduc aminte se num r : cele galbene-aurii ale p p diei, florile albe ale urzicii-moarte, precum i florile de p tlagin . Aceste plante mi-au r mas în memorie i datorit juc riilor confec ionate din ele, cu mult migal , de c tre bunicul din Joseni – a a se numea pe-atunci strada noastr . Îmi amintesc când, la prima coas , m chem lâng el, pe brazda de iarb aromat , dup ce termin de b tut lama coasei pe ileul adânc înfipt în p mântul reav n înc , dup ce a fost descoperit de iarba gras . A eza i pe valul de iarb t iat , m înva secretul împletirii unei plase misterioase de prins… balene, din tulpinile lungi ale p tlaginii; mai apoi, îmi arat cum s în ir inele, din tulpinile fragile ale p p diei, pentru un lan taman potrivit leg rii neastâmp ratei juninci Boglar; apoi, din florile mari, albe, de urzic moart , îmi înf i eaz cum pot confec iona o mori c bun de alungat ân arii nes tui... Totul îmi d inuie în memoria vizual , auditiv i olfactiv : verdele intens al ierbii contrastând puternic cu galbenul florilor de p p dii de sub bolta de azur a lui florar, trilul de pi igoi, mierle i, din când în când, cântecul cucului – înv luite toate într-o mireasm de neuitat a ierbii proasp t cosit . Mult a mai trebuit s lucreze tata pân s pun pe picioare noua noastr gospod rie…

Casa în care ne mutaser m era veche i neînc p toare, gr dina p r ginit , cu gardurile d r p nate. A a încât, demolarea casei vechi i construirea uneia noi erau vitale, imperioase. Aveam apte ani când, în sfâr it, aceast n zuin a p rin ilor mei a putut fi început , la înf ptuirea acestui vis contribuind i aflarea unui loc de munc stabil de c tre tata, surs sigur de venit. Pentru refacerea împrejmuirii gr dinii, materialul cel mai la îndemân era nuiaua: de fag, carpen, alun… provenind din crângul din creasta dealului. Într-una din zilele însorite de prier, tata m lu i pe mine în „expedi ia“ menit s se soldeze cu procurarea materialului trebuincios împletirii gardului. Aceasta a fost prima mea întâlnire cu p durea în toat m re ia ei! … Trezit la via , sub razele c ldu e ale soarelui prim v ratic, crângul fream t de mister, de zvonuri, cu totul altele decât cele tiute de pe malul Târnavei. Triluri de p s ri se aud de pretutindeni, fluturi multicolori se ivesc la tot pasul, bondari i albine zumz ie deasupra cre tetului, în timp ce noi p im pe covorul de frunze ruginii, fo nitoare. Ici-acolo se revars insule multicolore de: topora i, m seauaciutei, ghiocei, p ti e, creasta-coco ului, sângele-voinicului; i câte alte nu mai erau, dar tata nu mai are r bdare s mi le mai prezinte: trebuie s treac la t ierea nuielelor! Întinde vestonul pe covorul de frunze uscate, apoi m îndeamn s m a ez. Cu mânecile c me ii suflecate, începe s taie de zor, cu toporu-i bine ascu it, exemplare tinere de vergi potrivite împletiturii gardului, lovind când în dreapta, când în stânga, retezând exemplarele zvelte, f r prea multe ramuri. Se opre te s r sufle, apoi îmi face semn s vin lâng el: îmi spune s adun în dou gr mezi, pe potec , nuielele t iate i cur ate de ramuri – s fac o gr mad mare, pentru el, una mai mic , cât oi putea duce, pentru mine. Dup ce le-am strâns, ajutat fiind i de tata, cu el în frunte, purtând în cârc sarcinile nu tocmai u oare, sub ap sarea greut ii

Vara îngerului f r aripi acestora, cu capetele plecate, aten i doar la c rare, ne îndrept m c tre marginea p durii. Nu se mai aude concertul p s rilor, nici zumzetul bondarilor – doar hâr âitul nuielelor trase pe p mântul uscat al p durii, precum i fo netul frunzelor uscate r v ite în urma noastr . P esc cu capul plecat, la mic distan de tata, ap sat puternic de povara de pe spinare, pare-se prea mult pentru umerii mei înc firavi. La un moment dat, sim indu-mi gâtul amor it, m opresc, ridic capul – tata niciunde! Parc l-a înghi it p durea… Nu-mi vine s cred ochilor! Undeva, în dreapta mea, o cioc nitoare aflat pe un trunchi de gorun uscat, g unos, se uit mirat de apari ia mea prin acele locuri; apoi, î i continu tirul în rafale scurte. Cu urechile ciulite ascult orice zgomot: doar-doar am s aud vreun semnal de la tata; dar – nimic! Un fior rece îmi s get ira spin rii. Vreau s strig dar m ab in: doar sunt b iat mare! Îmi continui drumul oprindu-m des, tr gând cu urechea, scrutând p durea, a teptând ca tata s apar subit, a a cum i disp ruse. Brusc, mi se face fric . Depun sarcina i încep s alerg în dreapta i în stânga, c utând s ies din p dure: zadarnic îns … Dup o vreme, pierd c rarea cu gr mada mea de nuiele: iat m singur, r t cit de-a binelea în codru! Deodat , din dep rtare, aud strig te agitate, repetate, vocea sem nând vag cu cea a tatei. ipetele vin din diferite direc ii: Mihaaaiii!...Mihaiii!... Îi r spund cu glasul gâtuit de emo ie, îns nu m aude; dar, într-un târziu ne auzim… De-acolo, de departe, tata încearc s -mi spun , cu o voce pe care nu o mai recunosc, s stau pe loc i s -i r spund la strig te. Dup minute în ir, care mi s-au p rut ore, leoarc de sudoare i cu fa a livid , apare tata; venind în goan c tre mine, m smulge din locul în care îl a teptam înm rmurit, m ia în bra ele-i vânjoase, m strânge la piept ocrotitor, s rutându-m cu ochii în lacrimi.

(...De-atunci, peste decenii, ori de câte ori mi s-a întâmplat în cariera-mi silvic s am necazuri, dificult i, întotdeauna i-am sim it îmbr i area ocrotitoare, salvatoare; i n-au fost pu ine astfel de momente anevoioase!). Bucuro i, amândoi, c ne-am reg sit, tata m roag ca odat ajun i acas s nu pomenesc mamei de p ania noastr . Autoritar , grijulie i foarte drastic , aceasta i-ar fi creat zile fripte, cu siguran ... Suntem înc departe de cas , sus pe deal, când o z rim pe mama în cap tul gr dinii f cându-ne semn cu mâna. Ajun i în ograd , suntem primi i ca ni te înving tori, al turi de mama fiind i sora-mea de o chioap , mergând împleticit dup noi. În buc t rie, ne a teapt cl tite calde, umplute cu urd i m rar… 2) Ce înseamn haiku-ul pentru dumneavoastr ? – Pentru mine, haiku-ul înseamn dubl dragoste: iubirea de cuvinte i de Natur . „Nu am talent, am o tulburare. Cuvântul îmi vine greu în condei. Îl terg de zece ori i tot nu l-am g sit… M sânger fraza, m doare…“ (Tudor Arghezi – „Talentul meu“) 2.1. Începuturi Îmi vine în minte rostirea unui autor francez: „Dragostea de cuvinte na te poeme.“ Cât adev r!.. În fond, orice dragoste, mai devreme sau mai târziu, te face s te sim i alt om, dornic de a comunica, de a- i exterioriza i împ rt i tr irile, sentimentele în l toare, d t toare de neb nuite elanuri, f uritoare de aripi. 14

Vara îngerului f r aripi Copil fiind, am îndr git natura: dealul, livezile, p durile. Orice clip de r gaz îmi aducea o mare bucurie, fiindc m puteam retrage, singur, doar cu mine însumi, în exuberanta via vegetal care pulsa lâng mine. Mai târziu, iubind cititul, am devenit un frecvent client al bibliotecii colare i comunale. Savuram orice scriere beletristic , luptându-m aprig cu p trunderea în elesului cuvintelor. (În familie i în mediul în care am copil rit am vorbit doar limba maghiar !). Atunci când al i copii se desf tau cu alte îndeletniciri specifice vârstei lor – jocuri, dansuri, fragile idile, eu m retr geam în livad i pitulat sub bol i de frunze, citeam c r i, fel i fel, pe ner suflate. Dup o vreme, în primele clase de liceu, am n zuit s am biblioteca mea proprie. Posibilit ile financiare ale familiei nu permiteau prea dese cheltuieli pentru înf ptuirea acestui vis al meu. A a încât, pentru a putea avea c r ile dorite, în vacan ele de var participam, sporadic, la diverse munci ziliere, apoi cu banii dobândi i alergam la cele dou libr rii ale satului pentru a-mi procura c r ile preferate. În acei îndep rta i ani mi-au intrat în posesie: Caracterele( vol. I i II), de La Bruyére, precum i Confesiunile unui hoinar singuratic, de J.-J. Rousseau (trei volume), ambele lucr ri ap rute în B.P.T.; apoi: Convorbirile Goethe – Eckermann... Tot de-atunci de in i un foarte bine realizat atlas botanic color: Mic atlas de plante din flora R.S.R., lucrare care mi-a înso it copil ria, apoi cariera silvic , ajutându-m la recunoa terea multor specii de plante i flori din flora spontan . Frumosul din natur i faptul estetic al scrierilor beletristice mi-au sensibilizat sufletul avid de curat, ginga , frumos i autentic. Aceast stare m-a determinat s simt nevoia de a-mi împ rt i tr irile prin scris, fapt care s-a i întâmplat prin nota ii destul de frecvente într-un jurnal inut timp de mai bine de treizeci i nou de ani. Mai târziu, la maturitate, din preaplinul sufletului meu, am a ternut adeseori gânduri spre publicare în unele cotidiene i reviste

s pt mânale târgu-mure ene: mini eseuri, poeme; acestea au fost semnate cu pseudonimul: Brându a Silvan. Fiind frecvent i fervent client al libr riilor, la finele anilor ’80 am g sit într-unul din rafturile unei libr rii s te ti lucrarea: Interferen e lirice, de Florin Vasiliu i Brându a Steiciuc. Cump rând-o, mai apoi citind-o cu foarte mare interes, sufletului meu i s-a dezv luit o nou lume mirific ; cea a liricii nipone, fermecându-m cu deosebire haiku-ul! F când cuno tin cu aceste bijuterii lirice, am r mas definitiv îndr gostit de ineditul i de uria a putere de sugestie a acestora. Aceast chintesen de poezie a venit exact la timpul potrivit pentru a-mi umple i lumina sufletul însetat de lirismul unei asemenea scrieri. Nu peste mult timp, am luat leg tura cu unul dintre autorii acestei c r i – Florin Vasiliu, din Bucure ti – înfiripând i o coresponden sporadic cu acesta. La acea dat , Florin Vasiliu era pre edintele Societ ii Române de haiku din Bucure ti i redactor ef al revistei Haiku. Mi-a propus s devin membru al grup rii, ceea am acceptat cu mare satisfac ie. Mai apoi, am aflat de existen a unei alte grup ri de iubitori de poezie i art japonez , taman pe malul Pontului Euxin (Societatea de haiku din Constan a). Aici pre edinte era profesorul Ion Codrescu. Am luat leg tura i cu el, telefonic, apoi prin intermediul unei coresponden e asidue, am stabilit o rela ie amical soldat cu înscrierea mea în Societatea condus de acesta; am fost invitat, pentru prima oar , s iau parte la Colocviul din anul 1995. Am subscris la invita ie, bazându-m pe prietenia i sinceritatea conduc torului Societ ii. Impresia primului meu contact cu haijinii (poe ii de haiku), la un colocviu, a fost covâr itoare! Frecventând, mai apoi, aceste întruniri, dragostea, ata amentul meu fa de poemul haiku s-a aprofundat. Mul umit noii mele pasiuni mi-am f urit multe prietenii cu iubitorii acestei poezii, b rba i i femei din toat ara, cu felurite îndeletniciri profesionale: oameni sensibili, mari iubitori ai frumosului natural.

Vara îngerului f r aripi Prin haiku am p truns în tainele budismului, în special în cele ale filozofiei zen, cea propov duitoare de virtu i ca: armonia, deta area, acceptarea, altruismul, iubirea aproapelui, în elegerea, prietenia, modestia, ata amentul, curajul, nepermisiv în schimb, aceast filozofie, la vanit i, oprim ri, la it i, inflexibilitate, prejudecat , violen . Prin haiku am cunoscut mai îndeaproape alte arte nipone precum: ikebana, ceremonia ceaiului, bonsai, bonkei, origami… i, peste toate, am înv at c :… poezia este nimic; iar nimicul este poezie; ce pare simplu e de fapt complicat i c orice fenomen complex în realitate este copil resc de simplu! M-am str duit s observ p trunz tor lucrurile m runte din preajma mea, s acord maxim aten ie aparentului neimportant, derizoriului – acestea atât de importante fiind totu i… Mi-am dat seama c pentru a în elege specificul liricii japoneze este util i potrivit a m familiariza nu doar cu aspectele formale ale haiku-ului, ci i cu starea mental i sufleteasc a poetului nipon. Astfel, prin lecturi, m-am apropiat de ceea ce este mai caracteristic sufletului poetului din ara Soarelui -R sare; am priceput c este cu folos s m minunez de orice lucru am în fa a ochilor, s nu îl judec i s nu îl compar, ci s îl iau a a cum este, privindu-l doar cu aten ie, am nun it i cu mult r bdare. Haiku-ul mi-a oferit o lec ie de suprem concizie, de dragoste de natur , precum i de sensibilitate delicat i rafinat . Am realizat c poetul de haiku folose te o claviatur destul de restrâns ... „dar câte vijelii de sunete tie s fac auzite în simpla c dere a unei frunze de toamn , cât tiin a inefabilului, cât putere de esen ializare a dramelor omene ti!“ (Vasile Nicolescu). „...Curând ei umbl cu-n toiag la brâu dispre ui i i ocoli i de to i – a a e întotdeauna b trâne ea ne mâniem pe via a trec toare dar nu putem îndrepta nimic“ (Yamanoue Okura, 660-733)

2.2. Despre lirica nipon „când poezia m-a v zut a început s strige: – hai s ne cunun m, s ne cunun m!“ (Yamanokuchi Baru: Cununie, 1903) 2.2.1. Generalit i Poemele japoneze în form fix sunt poezie f r poezie – o poezie f r canoanele stilistice occidentale, în schimb cu alte reguli mult mai dure. Poemele: tanka, renku, haiku sunt poezii f r retorism, obiective i austere: o art redus la observa ia naturii. În fond, aceast poezie nu se scrie cu vorbe, ci se tr ie te – este o cale de ini iere. Poe ii japonezi au descoperit esen ialul: poezia este numai sugestie – nimic nu spune, totul se ascunde în...golul dintre un gol i altul! … Nimic nu pare mai simplu decât s compui un poem haiku, cu atât mai mult cu cât aceast poezie nu are în l ime, ci numai adâncime. A compune haiku veritabil este aproape imposibil… 2.2.2. Genuri 2.2.2.1.Tanka (termenul modern pentru „waka“): „ce mare lucru-i via a deloc nu d inuie mai mult ca roua ce se zvânt – bucuros o schimb pe-o noapte petrecut cu cea drag “ (Ki No Temnori, anul: 890)

Vara îngerului f r aripi Poemul tanka (waka) este o bijuterie liric de 31 de silabe repartizate în cinci versuri de câte 3-5-7-7-7 silabe, având o mare densitate a expresiei i cu o pronun at putere de sugestie. Fenomenul tanka acoper peste un mileniu de existen , constituind preocuparea de baz a zeci de genera ii de poe i i hran spiritual a tot atâtor genera ii de cititori, destui împ ra i japonezi p r sindu- i tronul pentru a i se dedica pe via . Un aspect deloc de neglijat este faptul c poemul tanka izvode te din structura sa, asemenea mitului biblic al na terii Femeii din coasta primului b rbat, o nou specie de poezie, mai scurt , dar cu o dezvoltare i ecou mai largi – haik-ul! Poetul Fujiwara Teika (1162-1241) recomand studiul antologiilor, dar cu evitarea tendin ei de a adopta stilul vechilor poeme. Aceste poeme datorit scurtimii lor îl oblig pe poet s - i concentreze la maximum con inutul ideatic într-o expresie sintetic , încât fiecare poet are libertatea de a- i scrie versurile doar cât s încap pe spa iul… unei frunze de sakura (cam cât o frunz de cire !). Ceea ce deosebe te poemul tanka de o propozi ie în proz cu acela i num r de silabe (31) este articula ia intern a poemului. Un bun poem tanka este bazat pe profunzimea spiritului tanka, adic pe cuvinte potrivite, sugestive, gânduri, idei i imagini v zute sau tr ite. „Între cuvânt i spiritul tanka trebuie s fie o perfect coordonare precum sunt aripile unei p s ri în timpul zborului“ (Teika). Prin poezie (tanka) po i face s sune elegant i gra ios oricât de teribil, de nepl cut ar fi un lucru, o fiin , o stare. „sufletul mi-e plin de suferin , via a nu mai are sens dar îmi este drag luna acestui miez de noapte“ (Împ ratul-retras, Sanjo)

2.2.2.2. Renga (renku): „Exist gr dini în care piciorul nu calc , unde numai ochiului i se îng duie s se plimbe, unde numai ideile se întâlnesc i se îmbr i eaz : acestea sunt austerele gr dini de zen. O gr din zen se cite te ca un poem, din care doar câteva semistihuri ar fi scrise, i ale c rui rânduri nescrise ar trebui completate de priceperea cititorului. Autorul unei gr dini zen tie c func ia poetului nu e de a sim i inspira ia de unul singur, ci de a o trezi în sufletul cititorului. În aparenta ei despuiere, gr dina zen con ine poten ial toate anotimpurile anului, toate peisajele lumii, toate nuan ele sufletului“ (Michel Tournier, METEORII) Acest gen de poezie, numit i haikai-no-renga; renku; poem – în – lan ; poezie-în-lan -legat … se compune, practic, din mai multe poeme tanka, scrise de un autor sau de c tre mai mul i, sau din poeme tanka alternând cu poeme haiku. Clasificare: a) dup num rul de autori: – alc tuit de un singur autor: solo renga sau dokugin renga (gunsaku – trei poeme tanka, plus trei haiku-uri, intercalate, compuse de c tre un singur autor); –… doi autori: ryogin renga (tanrenga – cel mai scurt renku, în fapt, o tanka compus de c tre doi autor); –… trei autori: sangin renga; –… patru autori: yongin renga; b) dup num rul de micropoeme componente: – ase micropoeme sau mai multe (12; 18; 50… ): rengay; – dou zeci de micropoeme: nijuin renga; – treizeci i ase…: kasen renga; în cazul ryogin-kasen-renga survin schimb ri (cel care a alc tuit tristihul va alc tui, de aici începând, distihul)la: strofele 6-7; 18-19; i 30-31. – o sut …: hyakuin renga. Alte forme ale liricii nipone: 20

Vara îngerului f r aripi – sedoka – poezie în form fix alc tuit din 6 versuri, respectiv: 5-7-7; 5-7-7, în total 38 de silabe; aceasta este mai rar întâlnit decât tanka. – hanka (Închinare) – unul sau mai multe poeme tanka cu caracter rezumativ la un poem mai lung. 2.2.2.3. Haiku-ul: „cât grab pe rou – nu vrea s z boveasc în aceast lume p c toas “ (Kobayashi Issa, 1763-1829) În secolul al XVI-lea Yamazaki Sokan constat c , ici-colo câte un tristih, din renku, luat izolat con ine sim iri de o clip de o factur deosebit , o secven scurt din filmul universului care ne înconjoar dar care ascunde o tr ire profund sau treze te alta ce reverbereaz continuu emo ii, sentimente noi. Acesta separ prima strof , numit hokku, din haikai-norenga, o form comic de renga, dându-i noii forme denumirea de: haikai, conferind acestuia un statut de sine st t tor, înl turându-i, totodat , nota de facilitate. Poetul care va cur a haikai-ul de umor i facil, dându-i forma consacrat , cunoscut ast zi drept haiku, ridicând aceast poezie la o adev rat culme estetic , va fi Matsuo Basho. Conform preceptelor lui Basho, un bun poem haiku trebuie ca în interiorul lui s uneasc un principiu de stabilitate, de eternitate (fueki), vast ca marea i profund ca lini tea, i prezen a unui eveniment (ryuko), a unui accident subit i limitat în timp, adesea un fapt banal, precum: ip tul unei p s ri sau saltul în ap al unei broa te... Versul nu trebuie s scânteieze de o str lucire prea vie; trebuie acoperit acest aspect natural, discret, de c tre sabi (o tent asem n toare patinei anilor), preferat de arti ti i mae trii ceremoniei ceaiului. Nuan ele unei idei sau descrieri trebuie s fie

arcuite cu fine e, delicate e, prin lips de dispre fa de aparentele nimicuri (hosomi) i exprimate cu o art ce izvor te cu emo ie, cu simpatie, fa de natur , fa de oameni (shiori). Mult mai târziu, în secolul al XIX-lea, datorit poetului Masaoka Shiki, micropoemul cap t denumirea de haiku, rezultat prin combina ia dintre termenul de haikai cu cel de hokku, denumire care, mai apoi, se va consacra în literatura universal . Haiku-ul î i trage seva din fenomenalitatea naturii care se constituie ca principal surs tematica micropoemului. R s ritul soarelui din oceanul f r cap t i bucuria unei zile noi, explozia mut a mugurilor ca semn al reînnoirii vie ii vegetale i totodat reînceperea unui nou ciclu în lumea planetei, loc al desf ur rii unei diversit i uria e de fenomene la care poetul haijin este martor: susurul necontenit al apelor, adierea molcom a vântului, fo netul discret al frunzelor, concertul plin de farmec al p s rilor, zgomotele de tot felul ce se contopesc în atmosfera de mister a p durii, zborul pitoresc al fluturilor, baletul gra ios al florilor ce iau cele mai felurite înf i ri, ruginiul toamnei, vraja primei ninsori, via a cu multiplele-i fa ete, na terea, dragostea, suferin a, desp r irea, dorul, a teptarea, moartea cea ve nic de lâng noi – toate acestea, i multe altele, se reg sesc în tristihurile haikuului. Din zestrea esteticii haiku fac parte o serie de no iuni, introduse de Basho – principii izvorâte din filozofia zen. Iat câteva dintre acestea: u urin a, dezinvoltura, subtilitatea, altruismul, singur tatea, resemnarea, t cerea, nera ionalitatea(paradoxul), contradic ia, umorul, libertatea, curajul, dragostea… Cu prilejul particip rilor mele la colocviile Societ ii de haiku de la Constan a, mai apoi la cele de la Târgu-Mure (Clubul „Bucurii efemere“), mi-am însu it o serie de idei i recomand ri privind scrierea acestor micropoeme, cuno tin e pe care le-am completat, mai târziu, cu studiul unor lucr ri din domeniu, efectuând consemn ri pe marginea fiec rei c r i sau reviste citite.

Vara îngerului f r aripi În continuare, redau o bun parte din aceste nota ii, gândindu-m c , poate, ele vor fi de folos unora din cititorii mei interesa i, iubitori i ei ai acestui gen de poezie… Unele dintre acestea sunt, poate, u or repetitive, dar ele vor s sublinieze importan a introducerii acelor nuan e în compunerea micropoemului. 2.2.2.3.1. Spicuiri din carnetul meu de haiku. „Medita i asupra nota iilor în lini te i singur tate, ceea ce trebuie se va transforma în haikuul vostru“ (un maestru haiku… ) – haiku-ul: ter in , fiecare vers având respectiv: 5-7-5 silabe; – dac nu se respect schema 5-7-5, suma s r mân 17 (maximum 21 de silabe); – dup versul 1 sau 2, pauz (kireji: – ) iar în interiorul textului s nu fie prezente alte forme de punctua ie; – simplitate extrem a formei, f r nicio figur de stil; – esen a haiku-ului: natura privit într-un mod paradoxal; – în cuprinsul poemului trebuie s existe un cuvânt sezonal (kigo) pentru a marca anotimpul, acest cuvânt accentuând leg tura dintre poet i sezon; – prezen a omului în natur nu trebuie s aib nimic dominator: omul este egalul firului de iarb , al fluturelui, al frunzei… important este fragmentul, f râma, mai pu in întregul; omul trebuie s se purifice prin s r cie exterioar , dar trebuie s fie de o mare bog ie interioar , spiritual ; trebuie p it pe calea libert ii prin altruism, resemnare prin umor, simplitate, curajul de a accepta destinul a a cum este; – haijinul este poetul care este în stare s contemple un simplu obiect pân când acesta devine poem! – din punct de vedere estetic haiku-ul trebuie s aib : patina vremii, poezia spa iului gol, austeritate, u urin , dezinvoltur , firesc, reducere la esen e, blânda în elegere a lumii, poezia misterului, vremelnicia;

– haiku-ul nu trebuie s aib : titlu, verbele s fie cât mai pu ine (acestea s fie la timpul prezent, s nu se foloseasc pronumele personal, a nu se folosi propozi ii întregi în cele trei versuri; – ordinea recomandabil a imaginilor: primul vers – o perspectiv ampl , al doilea – o privire de interes mediu, al treilea: o concluzie-surpriz ; – a se folosi paradoxul, jocurile de cuvinte; – a se scrie despre imposibil într-un mod obi nuit; – a se studia orice religie, orice filozofie; – a se evita referin ele personale, intime; – cuvintele s aib un înveli umil, versurile s nu rimeze; de preferin haiku-ul s se încheie cu un substantiv; – haiku-urile reu ite se nasc în mod spontan, într-un moment de surpriz , de emo ie profund în fa a naturii; – folosi i imagini care evoc izolarea rustic , s r cia acceptat (sabi), apoi: imagini care evoc misterul singur t ii (yugen); folosi i imagini din natur , nu din mediul social; – orice referin la propria- i persoan este permis doar cu mari rezerve; face i acest lucru aluziv: „un b trân“, „un poet“...; – cuvintele s aib un în eles modest, s nu str luceasc ; a se evita majuscula! – adev ratul haiku ne arat lumea a a cum aceasta ni se dezv luie atunci când sc p m de propriul nostru eu; – for a poemului haiku const în ceea ce se omite; – haiku-ul este poezia bucuriei, f r emo ia bucuriei, a triste ii f r umbra triste ii; – înainte de a fi un haiku, acesta trebuie s fie un poem; – haiku-ul este departe de orice literatur i de orice elocven zadarnic ; impresiile sunt scurte, elementare, puternice; poemul trebuie s ne ajute s putem fixa ceea ce este cel mai mic, cel mai subtil; – haiku-ul î i are r d cinile în paradox, fiind o poezie f r cuvinte; – un haiku se scrie atunci când, contemplând natura, uit m de noi în ine i ajungem s percepem un fel de nimb care luce te, scânteiaz ;

Vara îngerului f r aripi – în simplitate exist mult elegan ; un haiku este o senza ie pur – poemul î i are sursa în senza ia liric brusc , instantanee, înainte ca gândirea sau pasiunea s o poat orienta; – ca autor, nu concluziona i: l sa i asta în seama cititorului; dumneavoastr trebuie doar s relata i în mod cât mai neutru, cât mai simplu; – haiku-ul s nu aib înc rc tur metaforic ; – scrie i despre natur a a cum este ea; alege i cu grij fiecare cuvânt, preferând cuvintele care exprim clar ceea ce sim i i; – aminti i-v c haiku-ul este precum un deget care arat luna; dar dac degetul este înzorzonat cu bijuterii, nu se poate vedea astrul, ochiul privitorului fiind captivat de giuvaeruri; – haiku-ul este simplitate afirmat prin cuvinte simple; el este eternitate într-un moment; – poemul trebuie s sugereze despre ceea ce este vorba i nu s povesteasc despre acele lucruri; – una din cerin ele haiku-ului este aceea de a face sim it prezen a poetului, dar numai într-un mod sugerat, ca o parte natural a scenei sau a experien ei; – pentru a scrie haiku-uri trebuie s te identifici cu natura, s sim i mi c rile ei cele mai intime i s preschimbi aceast tr ire în cuvinte; – un haiku din inim are mai mult greutate decât unul din erudi ie; el r mâne o form a liricii despre natur ; – cele mai bune haiku-uri sunt cele care con in un aspect de venera ie i înfiorare; – haiku-ul este o poezie a concentra iei imaginii în detaliu, în fragment; dac vezi cum arat un lucru, auzi cum sun i po i s aranjezi în a a fel cuvintele încât i al i oameni s vad i s aud acela i lucru, înseamn c po i s scrii haiku; – acest poem nu descrie, nu interpreteaz o impresie, o anumit stare de spirit, o emo ie, ci pur i simplu o spune cât mai direct, evitând abstrac iunile, metaforele, compara iile sau epitetele: el r mâne o poezie a substantivelor sau poemul f r cuvinte; – supune-te naturii i întoarce-te la ea!

– pentru a scrie haiku este nevoie de bun tate combinat cu sensibilitate fa de frumuse ea i unicitatea fiec rui moment; – intensitatea i juxtapunerea imaginilor în haiku sunt de mare importan ; ele se leag i se stimuleaz una pe cealalt i, din aceast mi care, apare frumuse ea imaginii; cu cât intensitatea tensiunii dintre imagini este mai contrastant , cu atât valoarea haikuului este mai mare; – misterul haiku-ului: poate transfera experien a pe care poetul nu o descrie; haiku-ul, poezia în general, dac nu vine la fel de natural ca frunzele dintr-un pom, atunci ar fi mai bine dac nu ar mai veni! – cuvintele sezonale sunt cheia poemului haiku; – structura poemului este binar : în prima parte se prezint experien a autorului, situa ia în care se dezvolt uimirea sa; partea a doua ne arat o întâmplare care intensific dar, în acela i timp, rezolv tensiunea; – economia de cuvinte este fascinant c ci face posibil implicarea unui gând profund f r a-l exprima; – esen a poemului haiku: armonie i contrast, momentul prezent, contopirea cu universul, ritmul interior al versurilor; – maniera de abordare a haiku-ului necesit o continu cufundare a propriei persoane în lucruri; – un haiku pentru ca s fie autentic trebuie s fie rodul unei ilumin ri – satori –, un extaz al lucrului observat i al observatorului; trebuie s existe un consens, o contopire între haiku i inima poetului i nu între haiku i intelect sau ra iune; – arta haiku-ului const în prinderea esen ei interioare a oric rui loc obi nuit, a fenomenului de fiecare zi, s atingi acel nerv interior al vie ii, al existen ei, care p trunde în faptul cel mai neînsemnat i cel mai plat; – haiku-ul este pretutindeni, este un dar; vine c tre tine f r s te anun e i în t cere – intr în acea t cere: acolo locuie te!; – sensul profund al unui poem poate s nu datoreze nimic în elesului cuvintelor care îl compun(!); – f r dulceg rii, imaginile s fie cât mai contrastante; – a se evita redundan a (abunden a inutil de expresii);

Vara îngerului f r aripi – haiku-ul red frumuse ea lucrurilor simple i comune, sentimentul nestatornic al identit ii personale, percep ia clar a lucrurilor din natur ; – haiku-ul con ine un moment de via prins într-o expresie de înalt valoare poetic i de mare concizie, având capacitatea de a evoca i amplifica în mintea cititorului imagini noi; poemele trebuie s se remarce prin al turare surprinz toare a dou lucruri diferite, prin ambiguitatea semnifica iei, printr-o frumuse e auster , simplitate i singur tate; – nume te, nu descrie! – eliberat de figuri de stil, poezia î i p streaz substan a prin cuvinte simple dar înc rcate de sugestii i sinceritate; – haiku-ul m re te detaliul, clipa, le d grandoare; este genul de literatur din care literaturizarea este complet exclus : efectul estetic este pus în eviden prin elemente mai rafinate decât figura de stil; poetul de haiku trebuie s cunoasc direct o gam larg de subiecte din natur ; mirifice momente-haiku se pot ob ine prin contemplarea atent a naturii, dar i a a a-ziselor forme inferioare de via ; – haiku-ul nu se îndep rteaz de lucruri, ci p trunde în ele: s intri în obiecte, s le percepi via a delicat , s le sim i vibra ia, apoi poezia se va na te de la sine atunci când tu i obiectul ve i deveni una! – adev ratul haiku este sincer, nu obscur, abstract sau intelectual; – haiku-ul vine dup „moartea gândului“, este precum identificarea unui diamant pe plaj ! – haiku-ul se relev pe sine în t cere i nu ipând ca un slogan: exist tr iri care, pentru a fi auzite trebuie strigate, pentru altele ajunge s fie doar optite; haiku-ul nu suport nici m car a fi optit: el poate fi doar sugerat; el, poemul se ive te t cut, iar dac suntem ocupa i, a teapt pu in, apoi pleac ... – el este o stare a spiritului; – haiku-ul este ceea ce se întâmpl aici i acum; el nu este un gând bogat redus la o form scurt , ci un eveniment scurt care g se te dintr-o tr s tur forma sa just ;

– este minunat s descoperi o clip de tulbur toare frumuse e în natur ; nu este u or ca s surprinzi în câteva cuvinte esen a acestei frumuse i, dar i mai greu este s o exprimi într-un mod concis; – arat , nu descrie! – tot ce ne înconjoar merit mai mult aten ie din partea noastr : fiecare lucru, mic sau, mare, atunci când îl privim, pare c particip la starea noastr sufleteasc , ne vorbe te i ne face s nu ne sim im singuri; – un haiku este bun în func ie de ceea ce ne face s sim im; – cititorul simte bucuria sau triste ea f r ca tu s -i spui explicit, deoarece înse i lucrurile creeaz o imagine vesel sau trist ; – poetul de haiku î i d o schi sumar i te las s adaugi detaliile; poemul-haiku ne spune ceva ce noi am tiut tot timpul, dar nu am tiut c tiam! – în haiku piatra de încercare este s impresionezi prin cuvinte simple; lipsa semnelor de punctua ie, în interiorul i la cap tul poemului, permite cititorului s reflecteze liber asupra a ceea ce se sugereaz în poem; – haiku-ul fa de poemul clasic, obi nuit, este ca o pic tur de parfum fa de un co cu flori! – haiku-ul se compune din trei versuri, n scute nu f cute, purtate ani de zile, adesea incon tient, filtrând, poate, ani de patimi, rezumând în ele versuri multe, nescrise; – aranjarea cuvintelor în 5-7-5 silabe nu duce la un poem haiku: forma reprezint doar înveli ul poemului; estetica i spiritul formei dau cu adev rat calitatea de haiku a unui poem; – haiku-ul este lini te redus la t cere: lini tea fiind lumeasc iar t cerea metafizic : lini tea e plin de zarva lumii, t cerea este vuietul din adâncul începuturilor; – haiku-ul este efemer ca respira ia dar fundamental ca aceasta; – haiku-ul este oroarea de cuvinte multe, de excesul de literaturizare; el este un tip de lirism esen ializat; – „figura de stil“ care i-a dobândit dreptul la prezen în haiku este elipsa (cezura), deoarece ceea ce poetul tace este tot atât de important ca i ceea ce poetul afirm ;

Vara îngerului f r aripi – chiar 17 silabe sunt prea multe atunci când sentimentul este acut; marea calitate a poeziei japoneze const în deosebita ei putere de sugestie; – la început cu valoare pur structural de a t ia poemul în dou , mai apoi cu valoare structural-estetic de desp r ire a elementului etern de cel efemer – acesta este rolul kireji-ului (cezura); – un haiku este istoria emo ional a unei clipe; – spiritul haiku trebuie s apar nea teptat i sclipitor precum lumina unui fulger; – cel care de-a lungul întregi sale vie i creeaz între trei i cinci haiku-uri, acela este un haijin; cel care ajunge la zece, acela se poate numi maestru! (Basho); – haiku-ul este o chemare pentru a reg si dialogul nostru cu natura; – fiecare cuvânt dintr-un haiku trebuie s - i justifice existen a, prezen a; – poemul poate fi o secven dintr-o propozi ie din care verbele i adjectivele au plecat, l sând loc t cerii, golului, singur t ii, misterului; – un haiku este ca o pietricic aruncat în „fântâna min ii“ cititorului, producându-i asocia ii de idei i sentimente; – o poezie lipsit de sinceritatea sentimentelor nu poate fi o poezie bun ; – haiku-ul este istoria emo ional a unei clipe; – haiku-ul: minipoem cu form fix , sau liber , remarcânduse prin: simplitate, mister, elegan , prezen a (fie i sugerat ) a anotimpului, sensibilitatea fa de lucruri i fiin e; – cezura: pauza rezultat grafic prin liniu , dou puncte, punct i virgul , trei puncte, ar tând ruptura, taina, schimbarea registrului observa iei, a gândirii, iluminarea, leg tura subtil sau direct dintre lucruri; aceast linie de pauz accentueaz imaginile, spore te efectul, delimiteaz contrastul; – inefabilul i sugestia sunt esen a poemelor: tanka, renku i haiku; – compunerea de poeme haiku dezvolt gândirea, sim irile, spiritul;

– un haiku se scrie singur atunci când uit m de noi în ine; – mul i dintre cei care citesc haiku simt i au deschis apetitul pentru a-l scrie; scurtimea poemului nu este un gând bogat redus la o form scurt , ci un eveniment scurt care- i g se te dintr-o dat expresia; – „kotobagaki“: date privind apartenen a autorului la un curent literar, sau coal poetic , alte lucr ri publicate, împrejur rile în care a fost scris poemul, preciz ri privind sensul poemului; – poemul haiku este o piatr mic aruncat pe suprafa a lini tit a unui lac uria ; cercul de pe suprafa a apei se m re te necontenit – aceast mic bijuterie liric provoac , asemenea cercului de pe suprafa a apei, varii i bogate interpret ri, comentarii i sugestii; a nu se uita c cercul de ap ajuns la maluri creeaz o nou und : unda de întoarcere! – în haiku: „fueki“ (etern) este simbolizat prin elemente eterne ale naturii, (marea, luna, muntele, lacul, iar „ryuko“, prin cele efemere (nori, cea , vânt ploaie, fluturi, flori… ); – poemul haiku este arta de a nu exprima totul, de a nu fi exhaustiv în discursul poetic, ci de a „for a“ cititorul s - i g seasc resursele i c ile de a prelungi actul crea iei poetice declan ate de autor; – în haiku dispar dou dintre func iile fundamentale ale scriiturii clasice: descrierea i definirea; haiku-ul se completeaz de c tre cititor în intimitatea lecturii; – haiku-ul are aceast proprietate fantasmagoric : î i închipui c îl po i face tu însu i, cu u urin ; – în haiku trebuie mai întâi s expui esen a ideii poetice i s -l la i pe cititor s - i imagineze restul; ambi ia secret a haiku-ului este aceea de a alchimiza cele mai banale întâmpl ri, de a preface în aur prozodic fiecare moment al trecerii noastre prin lume: „melcule fiindc trebuie s plec p ze te-mi casa împreun cu privighetoarea“ (Issa)

Vara îngerului f r aripi – haiku-ul este o lentil pus s mic oreze totul, pân la esen e; – iluminarea, momentul de gra ie care produce haiku-ul, este înc rcat de sublim i mister (yugen), de simplitate i elegan (sabi) precum i de sensibilitate la lucrurile fragile (nosomi); – ocul resim it la lectura unui haiku reu it sau bucuria de a-l compune nu se pot compara; scurtimea haiku-ului devine exploziv într-un evantai de sensuri; autorul de haiku nu se poate ascunde dup multe cuvinte sau procedee stilistice, masca lui fiind atât de transparent încât îi po i z ri chipul sufletesc; – în haiku mai multe lucruri sunt subîn elese decât exprimate, mai multe lucruri sunt ascunse decât aparente; – în spatele simplit ii haiku-ului se ascunde o estetic care se las revelat doar pentru cei care cred c poezia înseamn i altceva decât ceea ce înseamn poezia clasic , antropocentrist ; – sugerarea unui peisaj, a unui cadru sau moment, punerea al turi a dou sau trei imagini, doar în câteva cuvinte, necesit st pânirea unei tehnici de scriere care cu greu se poate dobândi; – s tratezi un lucru într-un anumit num r de silabe, constituie o provocare literar care te stimuleaz s alegi mai bine cuvintele i te determin s - i extinzi, s - i îmbog e ti vocabularul; – un tablou clar realizat prin cuvinte lucreaz asupra imagina iei, stârne te gândirea; haiku-ul este simplitate f r exces de cuvinte, f r intelectualiz ri, totul reducându-se la esen ial: este poezia unui singur moment; – un haiku izbutit, departe de a constitui ceva minor, tinde a personifica îns i poezia; – haiku-ul se caracterizeaz printr-o mare concentra ie liric i o extrem puritate stilistic a versurilor lefuite pân la incandescen ; – când citim un haiku bun i gândim c i noi l-am fi putut scrie, acesta înseamn c poemul preexista în noi; – punctua ia în orice scriere, dar în haiku în mod special, este o primejdie întrucât ea te oblig la o gândire chibzuit , dirijat , orientat ; f r punctua ie lucrurile ies oarecum mai bine, cuvintele l sând imagina ia mai liber , mai zburdalnic ;

– bine alese, bine plasate, câteva cuvinte alc tuiesc o poezie; este suficient s iube ti cuvintele pentru a scrie un poem; este o mare art s tii s prezin i insignifiantul „banalul“, aparen ele cele mai obi nuite ale vie ii în a a fel încât acestea s î i sugereze mari frumuse i i adev ruri ale vie ii; haiku-urile sunt st ri de suflet, daruri ale circumstan ei, transformate în poezie dincolo de cuvinte; – haiku-ul este un poem al timpului prezent i al substantivelor, el fiind des vâr it când poetul nu are nevoie de nici un verb pentru a- i exprima tr irea; lipsa verbului se traduce prin nonac iune, repaosul dintre dou mi c ri sau starea de odihn i relaxare; – „un maestru gre e te i el uneori?“ – a fost întrebat Basho; – „în fiecare poem!“ a r spuns poetul; – misterul este aproape de noi, nu trebuie c utat departe; fiecare lucru dac este privit cu aten ie, î i dezv luie frumse ea, vorbindu-ne despre sine; – o libelul voind s se a eze pe un fir de iarb , o broasc s rind zgomotoas în apa lacului, o frunz r t cit pe balcon, cocorii ipând a toamn , p rul albit din cauza trecerii nemiloase a timpului, o rândunic – în acest secol zgomotos, agresiv, i bulversant – r mas f r cuib, un cer etor umil bucurându-se în ploaie c a z rit curcubeul, un orb pip ind mu cata înflorit , copiii ferici i de vântul tocmai bun de în l at zmee, melcii ie ind în ploaie pe autostrada ticsit de ma ini, toate sunt momente haiku, clipe efemere care au valoare simbolic pentru cei care scriu haiku; – haiku-ul este un bob de rou în care se oglinde te cerul întreg; – în haiku nu cuvintele fac poezia, ci golurile dintre ele! – s prive ti o frunz ca i cum n-ai fi v zut-o niciodat , abia atunci ea va apare în toat m re ia i noutatea ei; – momentul haiku apare atunci când sufletul nostru intr în rezonan cu clipa de fa , efemer , intens tr it ; – pentru a putea savura haiku-ul, poezia trebuie s fie în tine însu i, nu în cuvintele pe care le cite ti; – haiku-ul se scrie cu litere mici deoarece acesta este un fragment dintr-un fragment; poemul nu are nici început, nici sfâr it;

Vara îngerului f r aripi – ca s observi adev rata esen i valoare a unui poem, trebuie s înregistrezi i s studiezi „cardiograma“ poemului; inima poemului, i a poetului, se afl sub cuvinte! – haiku-ul pretinde un spirit viu i o mânuire abil a unui limbaj foarte simplu; – momentul haiku este acea clip de poezie pe care o întâlnim în dialogul nostru cu lumea i a c rei emo ie dorim s o p str m; – dobândirea me te ugului poetic al scrierii acestui fel de poem presupune nu doar o îndelungat experien poetic , nu doar o r bd toare lefuire a cuvintelor – pân ce acesta dobânde te o limpezime i o concentrare de cristal –, ci i o cunoa tere aprofundat a filozofiei care st la fundamentele sale, a culturii i istoriei japoneze; – haiku-ul este o pictur (mic ) în cuvinte; –aluzia, sugestia, misterul, paradoxul – devin mijloace suplimentare ale expresivit ii poetice; – gruparea i alegerea detaliilor picturale – iat în ce const principala sarcin a poetului; în tolba sa: doar dou -trei s ge i, niciuna nu trebuie s zboare al turi; – poezia japonez ia în considerare activitatea de gândire a cititorului care îi vine în întâmpinare, a a cum lovitura de arcu i tremurul ca r spuns, la lovitur , al corzii creeaz împreun muzica; – stilul poemului trebuie s fie precis, sobru, dens i subtil, este, a adar, o exprimare gra ioas a unui lirism meditativ; de evitat: personific rile, folosirea ca tem a medita iei, a gerunziilor, a limbajului alambicat; – versurile dinaintea i cele de dup linia de pauz trebuie s aib semnifica ii independente; pentru ca juxtapunerea s fie cu efect, cele dou imagini sugerate trebuie s fie în contrast; – haiku-ul este o poezie cu o for centripet : aceasta atrage toate resorturile fanteziei, ale imagina iei cititorului pentru toate acele multe aspecte nescrise, nespuse; este precum desenul în tu care, i el, mizeaz pe sugestia suprafe elor l sate nepictate, albe; – esen ele, parfumul de calitate se p streaz în flacoane de mici dimensiuni;

– dac am transforma toate oceanele p mântului în cerneal , to i mun ii în pensule i tot p mântul în hârtie, tot nu am putea exprima zen-ul în totalitatea lui, în schimb, putem ar ta esen a acestuia, ridicându-ne doar un deget, ori f când cu ochiul sau... tu ind scurt; – haiku-ul trebuie nu numai citit, ci i v zut, auzit i sim it; – haiku-ul este precum un desen despre natur ; mai exact – conturul unui desen cu trimitere c tre o pictur , ori la titlul acelei picturi. Înd r tul acestui desen, care întotdeauna trebuie s fie realist, exact, f r comunic ri lirice, mai trebuie s fie i un alt desen: un desen spiritual, nu al poetului, ci desenul spiritual al cititorului; poetul r mâne în plan secund, în spatele versurilor, al sentimentelor i întinde un desen sumar cititorului; ajuns în mâna cititorului, luminat de sim mintele acestuia, desenul se coloreaz ; poetul nu for eaz , nu sile te fantezia, imagina ia cititorului, ci îi ofer doar un pretext pentru pornire, pentru declan are; – acorda i aten ie ordinii cuvintelor; – poemul care descoper trei sferturi din subiectul s u este un haiku bun; în schimb, cel care ne sugereaz doar jum tate sau mai pu in de jum tate din con inutul s u ne face s -l recitim mereu; – haiku-ul este o art mai degrab metonimic decât metaforic , metonimia fiind elementul de retoric major a poemului (metonimia: figur de stil prezentând întregul prin parte, partea prin întreg, concretul prin abstract, posesorul prin obiectul posedat… ); – limba japonez este o limb propice actului poetic fiind un grai compus din elemente imprecise, vagi, nedeterminate (ideograme); – spiritul zen al haiku-ului trebuie s fie asem n tor unui lac de munte, cu apa limpede, oglinda acestuia reflectând, f r s judece, luna i stelele, zborul p s rilor, c derea frunzelor; – este gre it a se considera ori a se pretinde c haiku-ul ar fi un poem spiritual, a a cum absurd este i faptul de a se considera c ar avea ascunse profunzimi... Unii nu gust „lirica nipon “ scris în limba român a a cum foarte mul i nu agreeaz , s zicem… fotbalul feminin!

Vara îngerului f r aripi Îndeob te, poe ii aleg s scrie ter ine în manier haiku ca pe o provocare care presupune exprimarea unui gând, a unei tr iri în doar câteva versuri. În plus, datorit extraordinarei sale lapidarit i, poemul haiku r spunde cel mai bine unor cerin e ale societ ii moderne, anume: pragmatism i rapiditate. Noi, occidentalii, suntem deja prea obosi i, avem sim urile tocite… În opozi ie cu noi, japonezii au vederi mai acute i mai proaspete: ei v d într-un obiect, ori într-un copac o fiin vie, i ca într-un simbol admir prin acesta întreaga minun ie a existen ei. Noi i în literatur avem nevoie de „excitante“ precum figurile de stil, suciri i r suciri de în elesuri ale cuvintelor, de rime i multe alte ingrediente pentru a putea evoca frumuse i pe care japonezii le pot vedea i sim i f r aceste adaosuri. Haiku-ul, precum rezult din rândurile de mai sus, refuz principial împopo onarea de orice fel. În tristihul s u, haijinul are o atitudine ostentativ : arat doar c tre ceva ce urmeaz s impresioneze cititorul; cuvintele sale sunt de o simplitate i de un firesc care frizeaz în acela i timp banalitatea i sobrietatea. Rostul slovelor este de a focaliza sim irea i, în special, privirea cititorului pe un fapt, un eveniment, m runt, aparent f r însemn tate, de obicei trecut cu vederea, care îns îndeamn la o atitudine meditativ i este urmat de o adev rat implozie în sufletul contemplativ. A a cum rezult i din nota iile anterioare, pl m direa unui haiku, într-o alt limb decât japoneza, este o întreprindere nu tocmai lesnicioas . De aceea, în anul 1999, la Tokio, s-a propus reorganizarea regulilor tradi ionale ale haiku-ului pentru ca acesta s se poat adapta la cultura fiec rui popor. În acest context s-a optat pentru urm toarele modific ri: a) – cuvintele sezonale pot fi înlocuite în locul acestora folosindu-se „cuvinte cheie“ cu caracter universal: mare, copaci, viitor, foc, ap … f r leg tur cu anotimpurile;

b) – criteriul esen ial pentru haiku s r mân „originalitatea“; c) – se vor folosi ritmul i sunetele caracteristice pentru fiecare limb , pentru a scrie un haiku; poemul va putea avea o structur de 3-4 versuri, de câte 4-6-8-8 silabe fiecare; d) – importan deosebit vor avea „cuvintele penetrante“. De i de la acea dat au trecut mul i ani, în lume se prefer s se scrie totu i un haiku dup vechile exigen e (canoane) japoneze, respectând prozodia i criteriile estetice clasice! 2.2.2.3.2. Alte forme lirice derivate din haiku. a) Jiuritsu-hoku: form liber a haiku-ului; regula ter inei este obligatorie, num rul de silabe u or sub, sau peste 17. b) Jisei (dzsiszei): versuri (haiku) de adio, scrise în pragul mor ii. c) Senryu (danrin): tristih cu tent umoristic în care num rul de silabe din versurile componente pot fi la alegere; esen ial r mâne ca totalul acestora, în poem, s nu dep easc aptesprezece. Senry-ul este un haiku f r simboluri naturiste; este un micropoem despre om în mijlocul societ ii. d) Haiga: o pictur sumar , în stil sumi-e (pictur realizat în tu ), care reune te un poem haiku i o imagine. (adeseori, dac imaginea este fotografic , aceasta, fotografie i haiku, se mai nume te i haishin.) De obicei, textul, în haiga, este caligrafiat i integrat în compozi ia plastic în a a fel încât între imagine i text s fie o armonie, o consonan de stil i tehnic . e) Haishin-ul :este o form artistic incitant , atât pentru poet cât i pentru fotograf, mai ales dac artistul fotograf i fotograful sunt una i aceea i persoan . Aceast form artistic nu este o fotografie înso it de un haiku, ci un poem în care imaginea i textul se contopesc într-o expresie de iluminare a cititorului. 36

Vara îngerului f r aripi Denumirea de haishin este o combina ie dintre prima ideogram a no iunii de „haiku“ i cea de-a doua ideogram , „shashin“ care în limba japonez înseamn fotografie. „Un haishin î i permite s vezi poezia i s cite ti fotografia dintr-o privire“. (Florin Vasiliu) f) Haibun: poz liric scurt , sau foarte scurt , în care sunt intercalate haiku-uri: proza completând, discret, haiku-ul, la rândul s u poemul completând poza… 2.2.2.3.3. Haiku-uri, ale mele, comentate… (Un haiku comentat de mine, urmat de alte câteva poeme ale c ror reverbera ii suflete ti mi-au fost transmise de c tre profesori i elevi dintr-o clas gimnazial din Basarabia):

a) clepsidra spart – nisipul se scurge pe poza bunicii Comentariu (Bica Mihail): Clepsidra, ca simbol, aminte te c via a este finit ; nisipul care se scurge din cupa de sus, m soar trecerea vremii, vreme care se „termin “ în clipa în care cade ultimul gr unte de nisip – în acest moment clepsidra golindu-se de… timp! Dar, cum orice sfâr it are i un nou început, în virtutea principiului cre tinesc: „f r moarte nu exist reînviere“, clepsidra odat întoars , timpul „rena te“ cu primul gr unte de nisip care cade. Cele dou st ri (cupe): plin-gol, via -moarte, sunt forme identice; i, totu i, atât de diferite, ele succedându-se într-o precizie perfect , de ceasornic, cu condi ia ca între cele dou situa ii: plin-gol (via -moarte), rela ia de echilibru s nu fie alterat , v t mat . … Dar ce se întâmpl în cazul clepsidrei sparte (v t mate)? Nisipul (timpul) oricum se scurge, dar nu pe calea fireasc , menit , ci într-un mod care lipse te clepsidra de sens, de con inut: nisipul se revars , se pierde, se împr tie, în final clepsidra 37

nemaiputând fi activat , nisipul (timpul) acoperind, ca o lav : imagini, chipuri… cantitatea de nisip scurs nemaim surând timpul, ci uitarea. b) z pada proasp t – urmele pa ilor se prefac în noroi Comentariul 1 (prof. A.S.): … Iar albul aduce fericire: i mie, i ie, i lui. Atunci când este imaculat, când r spânde te lumin , când r zbate tocmai în suflet, cur indu-l, înnobilându-l. Dumnezeu a creat lumea din bun tate i ne-a l sat „cele 10 porunci“ prin care ne îndeamn la un trai lipsit de urât i de r u. Obliga ia noastr este s urm m, în mod neab tut, calea aceasta cu pio enie. S degaj m iubire, s zidim bun voin , s sesiz m i s respect m frumosul. i n-ar trebui s p im pragul divinului cu un suflet umplut de ur i indiferen . N-ar trebui, dar via a nu este totu i un basm în care triumf întotdeauna binele. Via a este o lupt continu i deseori aceast lume senin , plin de dumnezeire, se transform în negru, în bezn , în… noroi! Comentariul 2 (prof. E.L.): (Îmi este greu s m decid ca s - i trimit „gândurile mele“ pe marginea versurilor tale… Sunt de acord cu faptul c haiku-urile sugereaz , c impactul cu sufletul i imagina ia omului difer de la un cititor la altul; dar totu i a vrea s fiu cât mai aproape de sufletul poetului… A vrea, dar nu tiu dac voi i reu i; iat : Z pada proasp t – simbol al sublimului, al dragostei curate, al cur eniei suflete ti.

Vara îngerului f r aripi Cineva pleac de la acest sentiment în l tor, l sând în sufletul celui ce iube te urme adânci, urme care dor, urme care înseamn dezam gire, dezn dejde… urme negre. c) un singur om în gar – trenul sose te gol Comentariul 1 (prof. A.S.): Ce poate fi mai trist în lumea asta decât singur tatea? Doar moartea… Un suflet pustiit î i a teapt împlinirea prin dragoste. Un suflet zdren uit de vânturile nefavorabile ale vie ii î i croie te drum c tre lumin . Un vis, o p rere.. i-atunci când e ti în capcana visului, a tep i trenul care i-ar aduce cea la care râvne ti atât de mult, de atâta vreme. … Auzi fluierul locomotivei i, dup pu in timp, totul se spulber : r mâne, în continuare, pustiul, singur tatea! Comentariul 2 (prof. E.L.): Singur tatea – absen a total din via a mea, a ta, a unui suflet cu care s - i împ rt e ti bucuria sau necazul; atmosfer îmbibat de nostalgie, de triste e. E atât de gol, de pustiu spa iul din jur încât unui om singur îi poate fi team de existen ; acesta ar dori s se transforme poate întrun ram care s sparg lini tea „asurzitoare“, atingând u or geamul t u, al meu… , ori poate ar fi binevenit fie i un strop de ploaie care s se contopeasc cu o lacrim pe obrazul celui singuratic, alc tuind o pic tur de ap vie, d t toare de speran e… A teptarea e grea ca un vis nelini titor; iar fiin a care i-ar putea umple golul, singur tatea chinuitoare, omul acela întârzie s vin ! d) ploaie deas – ramurile de mesteac n tot mai jos

Comentariul 1 (prof. A.S.): Sunt tulburat de presentimentul mor ii i constrâns , totodat , s meditez tot mai des asupra destinului implacabil al omului. … Ploaie. Când zic acest cuvânt, simt un fior rece, un disconfort, o presiune, o povar pe umeri – o stranie senza ie prezent pe durata întregii vie i. „Ploaie deas “: – tortur sufleteasc i trupeasc … „Ploaie deas “: – înl n uire de zbor în gând… „Ploaie deas “: – triste e i solitudine… „Ploaie deas “: – nimicnicia omului în imensitatea timpului, a spa iului… Ploaie – lacrim … Comentariul 2 (prof. E.L.): C derea stropilor de ploaie, ploaie deas – stare sufleteasc împov rat , ap s toare. Mesteac nul – aidoma fiin ei omene ti, sub greutatea chinurilor suflete ti, a nefericirii, a dorin elor neîmplinite, r mâne f r de putere, aplecându- i… tot mai jos… ramurile mult prea obosite. e) viscol în codru – în bobul de r in doarme furnica Comentariul 1 (prof. E.L.): Viscolul – zbaterea vie ii, dragostea i zbuciumul din sufletul fiin ei omene ti. Codru: via lung … Furnica: fiin a pl pând , firav , doarme; nimic nu aude – nici viscol, nici om t; ea doarme captiv definitiv, pe drumul vie ii, de ea ales. f) cântecul cucului tot mai departe – dintr-o dat ploaia Comentariul 1 (prof. E.L.): Cucul – simbolul singur t ii…

Vara îngerului f r aripi Fiin a solitar nu- i afl locul, precum cucul nu- i poate avea un s la al lui, propriu. Fiind mereu în c utare, de cuiburi str ine, cântecul lui se aude tot mai departe, din locuri diferite, din direc ii surprinz toare. De cântecul melancolic al cucului e p truns chiar i natura care se solidarizeaz cu el, v rsând peste pas re i cântec iroaie de ploaie… g) stol peste miri ti – înv luit în nori de praf un cal alb în galop Comentariul 1 (prof. E.L.): Miri te – câmp despuiat de marea-i bog ie: spicul; ca imagine, tocmai ca un om lipsit, v duvit, de sentimente de dragoste… Ciori negre: mare durere l untric , triste e a sufletului; dar, iat calul alb: simbol al înarip rii suflete ti, al purit ii, al binelui, al speran ei. Dintr-o dat peisajul se lumineaz ! h) pe ceasul floral minutarul arat : nu-m -uita Comentariul 1 (V.T. – elev ): Copil ria, ce frumuse i evoc acest cuvânt, ce minuni de basm ascunde! Parc mai ieri eram mici, zglobii, jucându-ne pe covorul de iarb sm l uit de puzderie de floricele. Nu ne d deam seama c timpul zboar , noi între timp trebuind s ne lu m r mas bun de la paradisul numit: „Copil rie...“ Nu-mi pot da seama unde e ti; privesc îndelung, te caut; dar cea a te acoper i, în cele din urm , dispari… Adierea vântului, picuratul stre inii, apoi sclipitul primelor raze de soare – toate îmi amintesc de tine, copil ria mea: acei stropi mi-au sp lat obr jorii, acele raze i-au înc lzit, iar tu, copil rie, i-ai mângâiat.

Dar toate acestea s-au dus, cu tine, copil rie, c ci pe ceasul floral din parcul comunei minutarul a ruginit, oprit fiind, de cine tie când deasupra unei flori uscate. Minutele trec, orele pleac i anii se duc, nici noi nu mai suntem acei copii naivi de alt dat , dornici i curio i de a ti de ce soarele lumineaz iar stelele sclipesc. Te-am pierdut, oare, copil rie, ori te-ai ascuns numai dorind s te reg sesc? Nu, nu vreau s renun la tine. Inima mea vrea s cread c mai sunt copil înc i c privesc cu ochii uimi i ceasul floral rotindu i minutarul deasupra florilor multicolore. De ce pleci, de ce ne la i acum când avem atâta nevoie de tine. Scump copil rie: mai stai, nu pleca! Comentariul 2 (S.A. – elev ): Omul exist pe acest p mânt pentru a d rui dragoste; numai pentru acest scop via a fiec ruia dintre noi poate avea sens. A tr i f r a iubi e la fel ca traiul, imposibil, f r de aer, f r de ap . Este grea clipa desp r irii de persoana iubit ; de aceea, este bine ca atunci când avem prilejul s ne d ruim pentru semenii no tri, s oferim iubire, în elegere; a a încât, d ruindu-ne iubirea, câte ceva din noi se va transfera în fiin a sau în obiectul c ruia îi acord m dragostea. Atunci când cineva va c uta s ne reg seasc , ne va putea z ri în fiecare stea puternic lucind, în orice murmur de izvor lin curgând la vale… Din p cate, tot ce e frumos i nobil are mul i du mani; a a i pentru iubire, unul dintre inamici este Timpul, acest timp care i-a împr tiat solii peste tot i ne aminte te în permanen c e trec toare clipa, înapoi nu se va mai întoarce. Dar, mândru i trainic este totu i sentimentul dragostei care prin candoarea sa a împodobit cu flori orologiul gr bit, iar fiecare tic it ce marcheaz scurgerea unei secunde e trist i vesel, e gr bit i încet, este tânguitor i melodios, e ve nic i nemuritor. Acest ac sub ire, firav, care parcurge mereu acela i spa iu ne reaminte te de eterna dragoste, de necesitatea continu a d ruirii iubirii c tre tot ce

Vara îngerului f r aripi ne împresoar , pentru c numai în acest fel putem avea un rost în aceast lume. A a cum Pygmalion cu dragostea sa a topit inima unei p pu i de lut – Galateea –, la fel i dragostea a dou persoane poate înc lzi pietrele, poate mi ca mun ii, poate întoarce apele la izvoare. Iubirea e st pâna lumii, c ci ea potole te noaptea din suflet, tope te ura din inimi, apleac frun i, îndoaie genunchi. Doar Iubirea – ceasul floral – poate învinge timpul! i) cas -n demolare – pe albul peretelui p tratul ornicului Comentariul 1 (S.A. – elev ): A a cum fiecare pas re î i are cuibul ei, a a cum fiecare veveri î i are scorbura sa, a a i omul are un nuc rotat în fa a por ii, ori în ograd , o prisp albit de vremuri în fa a unei case n p dit de amintiri, cotropit de vreme; aceasta este casa p rinteasc ! De fiecare dat când sunt plecat departe de cas , m întorc la ea cu sufletul la gur i cu un fel de nelini te: team mi-e de fiecare dat c poate n-am s-o mai reg sesc a a cum o tiam, cu aceia i ochi str lucitori în lumina soarelui, ori cu acoperi ul acoperit de cu ma alb a z pezii. B trân i tân r , vesel i trist îmi pare casa, i-mi pare, de fiecare dat , c vrea s îmi spun p sul ei. Ast zi am ascultat-o… Mia povestit c simte cum încet-încet îi pier puterile, c din aceast cauz are nevoie de mult în elegere, de c ldur omeneasc . Îmi suflec mânecile luându-mi cele trebuincioase i pornesc înc o dat prin castelul unde parc se mai aude i-acum murmurul melodiei copil riei mele; cercetez fiecare ungher, vechile mele cuno tin e, atinse de palma mea într-o vreme îndep rtat . La un moment dat, r mân uimit când pe peretele alb observ c ceva lipse te; oare ce era acolo?... M apropii mai mult: un contur mai deschis la culoare îmi evoc obiectul lips : orologiul!

În odaie nu se mai aude tic itul neîntrerupt al vechiului ceas cu cuc… acel cuc u or caraghios care ani de-a rândul mi-a dat de tire ora exact . M întreb: oare unde s - i fi schimbat el locul? Din spatele meu, glasul ginga al mamei îmi roste te: – S-a sup rat pe noi b trânul ornic, nu mai bate ora, nu ne mai treze te cu tic itul s u puternic… Ne pare r u, amândurora: sim im intens c ceva drag ne lipse te din via . Se consoleaz îns repede m icu a, având imens încredere în me terul ceasornicar care i-a promis c în curând totul va fi ca mai-nainte, pe urma p tratului de pe perete va reapare iar i ornicul cel vechi. A a s fie oare? Se va ivi din nou b trânul ceas în locul lui bine tiut? Desigur, la aceast întrebare va r spunde Mo -timp, care pentru fiecare din noi trece diferit, mai greu, mai u or, mai frumos, ori mai pu in frumos… i-a a cum a îmb trânit prispa, casa, nucul, ograda… p rin ii, a a a îmb trânit i M sur torul timpului. Revino orologiu, revino timp al copil riei mele – acoper p tratul l sat descoperit! Comentariul 2 (M.A.-elev): Casa, s la al fiin ei noastre, este mai mult decât o construc ie din beton, piatr i lemn – e un simbol al statorniciei, al continuit ii vie ii pe p mânt. Chiar de la începutul evolu iei sale, omul a avut nevoie de o cas , de un loc care s -l apere de intemperii i de intru i. Mai întâi, ca loc de refugiu i-a servit pe tera r coroas , întunecoas ; acum, în aceste vremuri, omul i-a f urit case confortabile cu zeci de etaje, cl diri care îl ap r de frig, de ploaie, de n me i. Chiar i cea mai umil fiin de pe p mânt are un s la propriu, o c su a ei. Un vechi proverb românesc spune: „Nic ieri nu-i mai bine ca la tine acas “; cât adev r în aceast afirma ie! C ci po i tr i într-un palat, dar numai acas î i vei putea g si pacea, tihna sufleteasc de care este nevoie pentru a putea merge mai departe.

Vara îngerului f r aripi Oamenii se maturizeaz , se c s toresc, construiesc o cas , cresc copii. Casa devine neînc p toare, larma prichindeilor nu mai contene te; p tulul e plin de porumbul auriu, hambarul – doldora de grâu; din grajd se aude mugetul vitelor; iar omul tr ie te lini tit, tihnit c are traiul asigurat pentru ziua de mâine. ...Anii trec, copiii î i iau zborul din casa p rinteasc , unul câte unul. P rin ii, îmb trânind, r mân tot mai singuri în casa odinioar zgomotoas i neînc p toare. Puterile îi p r sesc zi de zi, pân ce vine cel din urm ceas… Casa r mâne singur , p r sit , f r via . În locul b trânilor vin al ii, tineri, care nemul umi i de casa u or p r ginit , o demoleaz . Pe un perete, r mas sub cerul liber, f r acoperi deasupra, st m rturie p tratul unui ornic care cândva a m surat timpul, un timp atât de viu, de frumos i de luminos! Anii vin, se duc: case apar i dispar, oamenii se nasc, apoi se… duc. Doar timpul î i deap n , nesfâr itu-i fir, de nimeni i de nimic stingherit. Cum po i s dai uit rii P rin ii ce te-au îngrijit Casa i cu merii A c ror via -i la sfâr it?... Comentariul 3 (G.A. – elev ): Ora ul este mare, peste tot sunt numai case seme e, localuri, hoteluri, magazine, muzee, coli, fabrici. Acestea sunt construc ii noi, rar mai po i vedea câte o cas veche… Aceste construc ii moderne sunt împodobite cu lumini multicolore care aduc o not de veselie ora ului. Stâlpii lumineaz puternic, a a încât î i pare c e ziu . Toate aceste cl diri, magazine, teatre atrag mul i oameni. Dar, pe mine m atrag mai mult vechile cl diri ale c ror suflet este mai ginga , mai gr itor… Din p cate, mai toate aceste construc ii, aflate în zona urban sunt sortite pieirii. Când mi se întâmpl s v d o astfel de cas b trâneasc în demolare, ceva în mine plânge. M gândesc la multele

genera ii care s-au n scut i au crescut în incinta acestora, la câte bucurii au fost martori pere ii acestor vechi zidiri, apoi la câte necazuri… Mul i trec nep s tori pe lâng aceste cl diri pe cale de dispari ie; al ii, privesc nostalgici amintindu- i, probabil, de vremuri apuse, la n zdr v niile din vremea copil riei tr ite în vreo cas asem n toare, la scrisorile de dragoste scrise, pe furi , la masa cu caietele colare. V d un b trân cu ochii înl crima i, oprit în fa a unei case mici, ap sat de povara anilor. Î i va fi amintind de cadourile primite de la Mo Cr ciun, care venea prin n me i aducând bucurii copiilor cumin i a teptându-l ner bd tori i curio i. Î i aduce aminte, poate, de ziua în care s-a c s torit, plecând apoi departe de acea cas ; retr ie te clipele de bucurii de peste al i ani când, al turi de-acum de copiii lui, venea în vizite la p rin i, ar tându-le camera care fusese a lui, masa la care î i f cea lec iile, locul pe unde se juca, dormea visându-se om mare. În fiecare diminea când se scula avea în fa a ochilor ornicul de pe perete. Câte necazuri nu i-a adus acest ceas! Câteodat întârzia de la coal , lenevind în pat, apoi, orologiu-b trân i capricios, ar ta ora aiurea, f când s întârzie de la întâlnire, alteori o lua înainte z p cind pe cei de-ai casei… Prive te, b trânul, cu ochii-n lacrimi, albul unui perete: locul ornicului de alt dat !… Ce n-ar da ca m car o dat acela i ornic, ar tând ora la nimereal , s -i mai joace feste! j) adiere – din ierburi înrourate cad mii de sori Comentariul 1 (M.A. – elev): Crap de ziu … Întunericul nop ii se mistuie în fl c rile dogorâtoare ale soarelui. Încet-încet soarele se ridic pe un cer siniliu parcurgând mereu acela i drum. Totul în jur înc doarme; dorm dealurile b trâne i câmpiile verzi, p durea i pârâia ul cu apa lin -cristalin !

Vara îngerului f r aripi Dorm înc oamenii, casele dorm i ele… Doar l tratul îndep rtat al unui câine, apoi or c itul unei broa te, undeva aproape, tulbur timid aceast lini te încremenit . Soarele a ajuns destul de sus pe bolt , razele-i aurii transform robustele pic turi de rou ce acoper poiana cu flori, în mici i suple m rg ritare. Potirul florilor nu las s cad niciun strop: ziua se anun arz toare! Un vânti or r coros se strecoar prin ierburile înalte, ml diind tulpini de flori i fire de iarb ; stropii de rou devin multicolori, f când ca al turi de florile de câmp, poiana s par de vis. Natura s-a trezit din somn… Un greier î i spal fa a, apoi î i preg te te vioi… vioara! Musculi e încep s zumz ie bucuroase c vor avea parte de o nou zi cu soare. Un bondar pântecos cade de pe corola unei margarete, apoi bomb nind, urc pe o crengu de m ce în floare privind superior albul cre tet al margaretei care l-a respins. Un fluture, p tat cu vopsele, î i caut de zor pensulele i pânza pe care o va vr ji ast zi cu noi culori. Dintr-un mu uroi, iruri de furnici curg gr bite în felurite direc ii, ele tiu de ce, ele tiu unde… Deasupra poienii îmbietoare albinu e zumz ie s rutând fiecare floare: margaret , nem i oar , alb strele, sun toare, lumân ric , turt , ment , mu e el… În lanul de grâu p tat de ro ul de foc al macului trec tor, doi iepura i îmb ta i de soare, sc pa i pentru câteva clipe de tutela mamei se joac de-ascunselea. În z pu eala amiezii se simte aroma puternic a mu e elului i a mentei. Dintr-o dat , întreg v zduhul e cuprins de trilul armonios al unei ciocârlii. În vale – opotul apei unui pârâia umple discret pauza dintre ârâitul unui greier i cântecul ciocârliei. Superbe sunt versurile cu ierburile cele înrourate… Aceste rânduri m trimit cu gândul la un suflet cuprins de nostalgii, de amintiri cople itoare ale unui om r mas fa în fa cu

sine însu i, cuprins de mrejele singur t ii, rememorând clipe de via fericite, sau nu prea, de prietenii trecute, r mase în negura vremii. Precum o albin , multicolor , amintirile se a eaz pe suflet, rând pe rând, creând senza ii noi, pline de farmec, în timp ce picuri de rou cad pe p mântul încins l sând o urm efemer . k) ar ar în toamn – frunze incendiare pe claia de fân Comentariu 1 (M.A. – elev): E toamn – toamn în ograd , toamn în gr din , toamn pe deal i pe câmpurile gola e. Aici, la noi, pe dealurile noastre, toamnele aduc cu sine un mare pustiu, o mare singur tate. Nu cu mult vreme în urm , oriunde ai fi privit doar verde ai fi întâlnit cu privirea; acum – ruginiul i pustiul, vântul rece, cerul plumburiu. Pe câmp nimic nu a mai r mas neadunat, necules; i totu i: în mijlocul unei podgorii mai st , zadarnic, o… sperietoare! Ce o mai vrea s sperie oare: toamna rece, ori iarna care se apropie?! Printre norii cenu ii se ive te pentru câteva minute un soare ireal de str lucitor. Razele sale lumineaz o claie de fân uitat pe marginea drumului s tesc; nu departe de claie st falnic un ar ar cu ultimele-i frunze ro ii. Copacul cel cu bra ele vânjoase st mândru cu ultimele sale podoabe smulse de vântul rece; câteva din frunzele acestuia s-au a ezat pe stogul de fân. Ar arul e tot mai singur, tot mai p r sit; truditorii ogoarelor nu-i mai caut umbra, p s rile zglobii nu mai zburd prin r muri . Chiar i frunzele îl las , colorate într-un ro u aprins, încât ai senza ia c , dintr-o clip în alta, claia va lua foc! Comentariu 2 (G.A. – elev ): E toamn în sat, e toamn i în p dure, toamn e i în cer… În sat, lucr rile de toamn , pe ogoare, sunt în toi. C ru e, trase de cai sau de vite, duc c tre sat roadele vii colorate.

Vara îngerului f r aripi Forfota, zarva p durii s-a mutat în sat, de data asta oamenii devenind mai zgomoto i decât gure ele p s ri ale codrului. Frunzele arborilor s-au r rit în mod v dit colorându-se de s rb toare. Întreaga p dure parc e cuprins de vâlv t i ro ii, galbene… La cea mai mic adiere, plou cu frunze multicolore: ro ii, galbene, ar mii, aurii, ruginii… E o mare pl cere s merg prin p dure r v ind frunzele de curând c zute, stârnindu-le aromele proaspete, inconfundabile. Fo netul acestora îmi mângâie auzul asemenea susurului apei unui izvor. Trec pe sub ramurile tot mai goale ale copacilor, p trund tot mai mult în inima p durii triste de abandon. O coloan de fum se ridic din poiana tiut : este casa p durarului, bine îngrijit , preg tit de iarn . Cl ile de fân stau aliniate pentru hrana c prioarelor în timpul iernii ce va s vin . Oare frunzele ar arilor din marginea poienii nu le vor aprinde, l sând bietele c prioare f r hran ?!... Comentariu 3 (G.E. – elev ): Toamna a poposit pe meleagurile Moldovei aducând cu sine culori miraculoase i roade bogate. Copacii s-au înve mântat în culorile desp r irii i în b taia vântului cânt mereu acela i cântec de jale. La marginea satului gospodarii au adunat otava în cl i. Frunzele ro ii ale ar arilor cad în iroaie pe fânul uscat, încât ai senza ia c imediat va r bufni flac ra cuprinzând cu focul cerul i p mântul. … Cu mare greu a dobândit iarna de la toamn tronul! Doamna în alb a adus cu sine om t rece, cristalin, ger i viscol. Iarna i-a a ternut covorul în toate ungherele naturii. Pe o claie de fân, acoperit cu o cu m alb acum, o frunz de ar ar coloreaz peisajul! l) mla tina – de vârful trestiei se sprijin luna

Comentariul 1 (V.T. – elev ): Un vis de dragoste… Este o sear r coroas , pl cut de august. Cr iasa-lun înc nu s-a ivit. Este o or destul de târzie când pornim la drum; doar noi doi, noi singuri, inându-ne de mân . Mergem pe un drum pe marginea unui crâng învecinat de un lac cu apa limpede. Parc plutim, nici nu-mi dau seama pe unde calc, încotro m îndrept – sunt fericit ! În preajm – nimeni, nicio fiin omeneasc : doar eu i el.. H l duim poate de o or , poate de mai mult, cine tie, mi se pare un vis totul… Brusc o lumin puternic îmi s get ochiul, apoi ne trezir m într-o barc alunecând încet pe apa str lucitoare a lacului. Privesc atent împrejur rile: da, ne afl m pe lacul tiut, într-o barc , noi doi i, pe bolt , luna plin ! T cere pe ap , t cere pe mal; copacii de pe maluri dormiteaz neclinti i. M întorc: îl v d pe el vâslind u or, zâmbindumi lini titor… Noaptea s-a l sat pe ap , pe p duricea de pe uscat; cerul s-a împodobit cu stele sclipind parc în ritmul clipocitului apei atins de vâsle. T cere înv luitoare: peste ap , peste p dure – nici vâslele nu se mai aud lovind încet apa. Privesc nedumerit locul unde ne afl m: nul mai recunosc; remarc doar frumuse ea de basm care ne înconjoar : trestii de argint în toate p r ile iar noi în mijlocul acestora, între cer i ap , i trestiile vr jite. Este o frumuse e încânt toare, unic , magic : aerul nop ii, parfumat de flori de nuferi se ridic pe lâng noi, mângâindu-ne, cuprinzându-ne, fermecându-ne. În tot acest timp, luna, zâmbitoare, oprit din al ei drum, ne prive te, indiscret , sprijinit de vârful unei trestii de argint… Comentariul 2 (P.O. – elev ): Vara a trecut… Toamna cu pletele-i aurii, ruginii vine cu o tren multicolor acoperind p duri i dealuri. Era pe la mijlocul verii când am plecat într-o plimbare la p dure; soarele str lucea pe bolta senin trimi ând s ge i de lumin în codrul forfotind de via .

Vara îngerului f r aripi Mai târziu, înspre sear , când soarele se preg tea de culcare, în drumul meu spre cas , înainte de a ie i din codru, z resc o mla tin închis la culoare înconjurat de trestii. Un fir dintre aceste trestii îmi atrage privirea cu deosebire: e mai zvelt, mai bogat în frunze, de un verde mai închis. Este atât de atr g tor acest fir încât ochii îmi sunt r pi i doar de acesta, uitând s mai v d mla tina, s mai z resc celelalte surate ale acestei trestii. Pân i felul în care se ml die la adierile molcome ale vântului p durii, acest fir nu poate fi asemuit cu altele din preajm : altfel se apleac , altfel f ptuie te reveren ele c tre vântul serii… În toat inuta ei se simte un dor de alte mla tini, de alte trestii, poate i dorin a de a asculta, cum le place trestiilor, i un cântec al unei broscu e pierdute sub frunzi ul lor. Dar, nu-i r mân ca mângâiere decât celelalte trestii vecine, prea t cute, prea închise i… ni el invidioase! Cât despre arborii din preajm , ace tia sunt din alt lume, prea infatua i i neml dio i la tandrele alint ri ale vântului; doar frunzi ul acestora mai seam n cu pletele trestiilor, dar cântecul acestora este atât de diferit… Pe cer s-a ivit luna, o lun plin , rotund ! Aceasta împrumut lumina de la soare i ne lumineaz nop ile acompaniat de stele pâlpâinde. Pare a fi o minge uria de argint aruncat în sl vi de cine tie ce uria în joac ; i ea alunec încet, mângâiat de nori, invidiat de stele. M a ez pe marginea mla tinii i privesc, peste um r, bolta cu luna; uimit observ c astrul de argint al nop ii a venit i el mai aproape de mine, de trestia cea frumoas , a ezându-se tocmai pe vârful acesteia, împodobind-o, f când-o i mai frumoas printre vecinele invidioase, invidie care r zbate i de la copacii din preajm . În sfâr it, o v d bucuroas pe mândra trestie de aceast vizit astral , râvnit pân i de secularii stejari falnici de lâng ochiul de mla tin . În seara asta, luna a preferat firul cel frumos de trestie… (Poate pentru c eram i eu acolo!).

\ 51

În imagina ia tân rului cititor, minipoemul atrage, stârne te interesul prin concrete ea nota iei, prin puterea lui de a sugera întregul printr-o infim parte, într-o lume suprasaturat de ermetisme i abstrac iuni. Haiku-ul nu sperie i nu inhib tocmai prin scurtimea sa ocant – 17 silabe alc tuitoare de cuvinte de o mare for de sugestie. Copilul cu mintea lui, înc nepoluat de prea multe reguli îngr ditoare ale închipuirilor sale înaripate, provocat de puterea de seduc ie a poemului, î i concentreaz lesne imagina ia la reverbera iile emanate de haiku, dând frâu liber fanteziei sale nemaculate înc de multele vrajbe i poveri ale vie ii de adult. Sub imboldul provocator al acestor minipoeme, tr irile, sentimentele ginga e ale sufletului copilului pot s - i ia aripi, zburând apoi liber sub cerul albastru al copil riei. Pilde vii, în acest sens, sunt comentariile de mai sus – în fapt, mici compuneri lirice izvodite din haiku-urile înf i ate acestor copii cu suflet sensibil. Este de remarcat cum, în contrast cu cele câteva comentarii ale adul ilor, inclusiv unul al meu, din aceste mici glose lirice se revars candoarea, simplitatea tr irilor stârnite de aceste poezii în mintea i în sufletul copiilor… 2.2.2.3.4. Scrisoarea mea, euforic , c tre I.G., trimis cu prilejul lans rii primului num r al revistei „Orfeu“ – revist de haiku din Târgu-Mure (23 martie, 1998): Gânduri despre Orfeu … i iat -l pornind pe Orfeu luându- i lira i toiagul, pornind c tre pe tera cu n luci i furii pentru a o c uta i a o întoarce în lume pe frumoasa-i mireas – Euridice. A-i da via iubitei ajuns la imperiul negrelor genuni, avându-l drept st pân pe cruntul, pe nemilosul Hades, de inând drept arme: versuri bine me te ugite i o m iastr lir – iat , într-adev r, o isprav de mare seam !

Vara îngerului f r aripi Fie ca în aceste vremuri aspre, tulburi, anormale, prin arta sa fiul lui Apollo s îmbuneze sufletele încrâncenate de acest nemilos sfâr it de veac i de mileniu: s fac s vibreze inimi cât mai multe la frumosul cotidian, azi mult prea ignorat ori chiar terfelit. De ast dat Orfeu coboar în tenebre pentru a ne readuce pe p mânt… mure an nimic altceva decât o form a ADEV RULUI: anume: haiku-ul – poezia f r cuvinte care s ne spun „… ceea ce noi am tiut tot timpul, dar nu am tiut c tiam!“ A tept m, a adar, ca Orfeu s ne aduc de-acum încolo, o dat cu primii ghiocei, apoi cu cire ele coapte, cu prima frunz ruginie i, mai apoi, cu primul fulg de nea – bun tate combinat cu sensibilitate fa de frumuse ea fiec rui moment; s ne aduc imagini care s evoce natura cu adev ruri dezv luite pân la puritate; iar ea, Natura, fermecat s se apropie de divinul aed cât mai mult i s -i asculte viersul i poemele-i sublime, domolind stâncile strivitoare de cor bii ale Simplegadului i s adoarm balaurul cel groaznic, p zitorul lânii de aur din Colchida! Armele lui s r mân în continuare stihurile i viersurile… S nu se team de furii, de geniile crude: înainteze prin fa a lor lin, netulburat, f r fric ! i s aib r bdare, mult r bdare, mergând cu sacrificiul pân la cap t pentru a- i putea des vâr i faptele propuse! Fie ca de ast dat m car, frumoasele bacante ale lui Bachus s fie mai în eleg toare, cru ându-l pe Orfeu pentru credin a-i ne rmurit pierdutei Euridice. … Iar urbea de pe Maris s devin un nou Lesbos, o insul spiritual pe care s înfloreasc aceast poezie, de obâr ie nipon , care este: mirificul haiku! (Mihail Bica)

2.2.2.3.5. R spunsul meu la scrisoarea unei iubitoare de haiku (fragmente): … A a cum bine ai intuit, personal atunci când ticluiesc ori citesc un haiku, scris de altcineva, nu fac aritmetic ; nu stau s num r

silabele, nici nu resping prezen a vreunei metafore ascunse în micropoem. Nu agreez îns prezen a punctua iei, apoi a personific rii, precum nici a intelectualiz rii c utate, voit profunde, epatante. Atunci când mi se întâmpl ca eu însumi s „comit“ un micropoem care mi se pare mai reu it, împ rt esc bucuria f ptuirii cu membrii cenaclului sau cu ai mei colegi de la Societatea de haiku de la Pontul Euxin! i, natural, nu în ultimul rând, savur m bucuria lecturii cu membrii familiei mele. Mai zici c sim i, i vezi, ca pe un fir ro u, cum poemele mele sunt str b tute de o und de triste e, de durere i de sentimentul singur t ii… Zici c dore ti s tii ce se întâmpl ! Ei bine, nu se întâmpl nimic grav (cred!) – poate sufletu-mi este îmbibat cu anumite st ri mai pu in luminate i juc u e, a a încât defularea în acest mod, prin poezie, îmi pare prielnic , la îndemân . M mai întrebi dac frunza uscat , c zut dintre filele c r ii M.M. este tot un haiku? Da, a a este – acea frunz , de ieder , este un micropoem, dar nu al M.M., ci al lui Yvy (A. –O.S.)! i, în încheiere, permite-mi s - i citez fraza ultim a scrisorii tale, fiindc tare mi-a pl cut: „O frunz în c dere, într-una din plimb rile mele în natura sov tean , mi-a optit un haiku – era ceva tulbur tor! Din p cate, nu i-am putut deslu i cuvintele… Îns , poate, le-ai auzit tu!“ i de aceast dat presupunerea ta se adevere te, mai cu seam c am z rit imaginea aievea; iat-o: lacul din codru – frunza de paltin cade umplând Carul-Mare

Vara îngerului f r aripi 2.2.2.3.6. O scrisoare a mea c tre prof. C.I (05 dec. 1998): În perioada de timp trecut de la ultima noastr întrevedere – Colocviul de haiku ’96 – chiar dac nu am ticluit prea multe haikuuri, am reu it, în schimb, s prezint acest gen de micropoeme unor persoane din ar i, în special, din Basarabia, acestea din urm , avide de limba român , au fost cople ite, extaziate de mirifica bijuterie liric . În acest context, permite i-mi s transcriu câteva rânduri de recuno tin provenite de la o cunoscut din Chi in u: „… Ai altoit în mine dragostea fa de haiku; eu, la rându-mi, am dus aceast minunat poezie pe unde am umblat. i dac azi profesoara de limba român de la R. (b nuiesc c ai ghicit c este vorba de sora-mea) folose te haiku-ul ca material didactic, iar un veri or al meu, de la D., dup o zi grea de munc , în minutele-i de r gaz, urm re te cu degetul trudit rândurile unui haiku pentru a se relaxa i pentru a uita de r ul i urâtul care ne împresoar tot mai mult – toate astea înseamn c a te fi cunoscut nu a fost în zadar. Î i mul umesc, Mihai!“ … V mul umesc, domnule I. C.! 2.2.2.3.7. Scrisoare c tre R.C. – pre edinte al Societ ii române de haiku (04.12.1999): M numesc B.M., domiciliez în Sovata… În anul în care Domnia voastr debuta în silvicultur i în literatur (1950), cel care v scrie aceste rânduri „debuta“ în via . Frumoasele peisaje ale acestor meleaguri, de la poalele mun ilor Gurghiului, m-au determinat s m ata ez codrilor minunatelor plaiuri de aici, devenind i eu silvicultor, slujba al p durilor sov tene, din anul 1973. Având, prin urmare, aproape 27 de ani de ani de activitate silvic , de teren, pot afirma cu toat convingerea c silvicultura este cea mai frumoas meserie – invidiat i râvnit de mul i! – dar, în

acela i timp, fiind i una din îndeletnicirile cele mai anevoioase: procesul de produc ie se desf oar sub cerul liber, rezultatele muncii se las mult a teptate, mai multe decenii la rând… Am fost i sunt un pasionat de literatur . În anul 1987 am f cut cuno tin cu fenomenul haiku: am r mas cople it de frumuse ea i de marea putere de sugerare a acestor micropoeme… Am f cut eforturi pentru a p trunde în profunzimea acestor bijuterii lirice, scotocind prin biblioteci, citind cu nesa orice scriere în leg tur cu acest gen de poezie. Mai târziu, în anul 1994, am aflat de existen a Societ ii de haiku din Constan a, iar în anul urm tor am devenit membru al acestei grup ri de la Pont Euxin, întâlnindu-m în fiecare an, toamna, cu pasiona ii i talenta ii autori de haiku-uri din toat ara – prilej de mari satisfac ii spirituale pentru mine. De fapt, de ce v scriu?... V scriu, domnule R.C., pentru urm toarele motive: – pentru a-mi exprima bucuria c un poet-silvicultor ajunge pre edinte al Societ ii române de haiku; – pentru a v ruga s milita i, cât v st în putin , în rândul colegilor de breasl , scriitorii, cu scopul de a conferi haiku-ului locul i rolul cuvenit în lirica româneasc ; – pentru a v comunica inten ia de a r mâne, în continuare, membru al Societ ii române de haiku din Bucure ti, dornic fiind de a cunoa te noi oameni, noi puncte de vedere asupra liricii nipone, în spe haiku-ul. Îmi permit s v transmit al turat i un exemplar din placheta mea de debut, urându-v o activitate spornic la cârma haiku-ului românesc. Cu cele mai alese sentimente, Mihail Bica

Vara îngerului f r aripi 2.2.2.3.8. O referin , uitat , la volumul meu de debut: „Clepsidra spart “: „Scriu aceste consemn ri sub imboldul recitirii haiku-urilor cuprinse în placheta „Clepsidra spart “ (autor: Mihail Bica) i m rturisesc c m simt neajutorat în aflarea unor cuvinte potrivite care s comenteze ceva ce este deja perfect. La fel mi se întâmpl când mi se cere s explic sau s analizez iubirea, dragostea mea pentru cineva sau ceva. Prozaicul cuvintelor distruge miracolul tr irilor, explica iile banalizând unicitatea sentimentului. La fel ca piatra aruncat într-un limpede lac reverbereaz trimi ând cercuri-cercuri spre mal i înapoi, tot a a i eu, citind aceste poezii am tr it mai multe etape ale încânt rii… La început a fost percep ia – am v zut, am sim it, am pip it, am mirosit i am auzit; mai apoi, sufletul s-a tulburat de sensibilitatea cu care au fost scrise, sentimente de triste e i regret, de nostalgie dureroas dar niciodat patetic , ci mai degrab înver unat . Apoi, intelectul... Sunt (ele) o încântare pentru inteligen prin simbolistica adânc a cuvintelor (motivul umbrei care apare în dou haiku-uri: umbra ca suflet, lumina purificatoare care creeaz umbra unui corp impur, lumina spiritual care trece printr-un corp pur i nu creeaz umbre, umbra ca regret, soarele nu na te umbra decât atunci când coboar spre a apune, soarele-i yin (masculin), luna e yang (feminin); luna care e luminat de soare creeaz la rândul ei umbra – punct-contrapunct i iar punct. Aceste micropoeme sunt minunate, perfecte i ele nu s-au creat singure – ele reprezint omul, poetul care poart în el povara unei sensibilit i de excep ie. E nespus de greu s scrii astfel de poezii înc tu at fiind de o form fix , trebuind s - i alegi matematic vorbind cuvintele potrivite sentimentelor de transpus pe hârtie, tr iri care s poat fi percepute de cititor în a a fel încât în sufletul acestuia s se i te „furtuna“! i totul doar în 17 silabe: microcosmosul îmbr i at armonios de macrocosmos apoi, toate acestea, cuprinse într-o singur inim de om. Ele nu pot avea titlu pentru c nu pot purta nume care s le defineasc în vreun fel; dar dac totu i ar fi s poarte unul, eu ia da numele de: „Vara îngerului f r aripi“…

Sunt minunate! Cu cât mai mult le recitesc cu atât mai multe valen e descop r. Emo ia i ocul primei lecturi reverbereaz gânduri, gânduri… f r semne de punctua ie, majuscule sau titlu! Prof. C.M. 3) Numi i haiku-ul preferat. –… Bizar, nu am! Le iubesc pe toate; pân i pe ale mele, mai ales dac se întâmpl s fie i reu ite. Încerc totu i s men ionez trei poeme… 3.1.

un fluture – adormit pe marele clopot al templului (Yosa Busson, 1715-1783)

Motivarea alegerii – pentru dramatismul situa iei: un loc aparent lini tit poate deveni, iat , dintr-o dat terifiant, insuportabil, ucig tor. Precum acel fluture, adormit pe imensul clopot, a a îl v d i pe om stând apatic i iresponsabil pe clopotul uria numit P mânt. 3.2.

„o libelul ro ie – smulge i-i aripile r mâne un ardei“ (Enomoto Kikaku, 1660-1707)

… ocat de cruzimea acestui haiku i pentru a-l pune în concordan cu morala budist , propov duind mila fa de animale i gâze, Basho i-a dat poemului o form (în spirit zen) total opus : „un ardei ro u – pune-i aripile o libelul “ 58

Vara îngerului f r aripi Motivarea alegerii mele: pentru extraordinara versatilitate artistic a poetului Basho i marea putere de sugestie a demersului poetic privitor la iubirea i ocrotirea oric rei viet i. 3.3. O tanka a lui erban Codrin: „acele de pin de la mijire pân la scuturare – câte doi al turi în via i în moarte“ Motivare: pentru imaginea deosebit de plastic – poetic transpus – a ceea ce ar trebui s însemne mariajul. 4) Cine este scriitorul îndr git? Dar cartea care v-a marcat cel mai mult existen a? – La prima parte a întreb rii r spunsul este: Cioran… Cartea care mi-a declan at apetitul pentru lectur , stârnindumi totodat i curiozitatea pentru nara iunea cu mult umor i mult verv scris , a fost… „Ciobanul i m garul!“(!), aceasta fiind prima mea carte cuprinzând povestiri pastorale hazlii, în versuri, buchisit în trimestrul al III-lea al clasei a I-a, c r ulia fiind împrumutat de la Biblioteca comunal din localitatea mea de ba tin . Ani de-a rândul frecventând apoi cu osârdie biblioteca, nu mia venit a crede c pot s ob in – gratis! –, fie i pe durat determinat , orice carte din miile de tomuri de pe multele rafturi ale acesteia. Dar, revenind la întrebare, nu pot vorbi despre „cartea care mi-a marcat existen a“, ci doar despre faptul c ele, c r ile în sine, au dat o turnur nou întregii mele vie i, lecturile alimentându-mi via a spiritual , creându-mi o dependen de care nicicând, din fericire!, nu am s m mai pot lecui.

Mai apoi, din prea plinul acumul rilor suflete ti, tr gându- i seva din lumea livresc i din via a de zi cu zi, s-au pl m dit, precum ni te firave ml di e, i cele câteva c r i ale mele... Gra ie, exterioriz rilor, deful rilor prin scrierea celor cinci c r i ap rute pân acum, tot ceea ce în acele perioade m ap sa, m în bu ea, a putut fi mult redus ca intensitate, ca pondere; acest fapt al scrierii, al formul rii, mi-a creat, realmente, senza ia unei despov r ri, a unui aport de oxigen i de lumin în atmosfera mea existen ial , în spa iul meu vital l untric, dealtfel destul de neguros. Nu pot s nu accentuez, înc o dat , c al turi de c r i, iubirea Naturii i a femeii, ca misterioasa fiin d t toare de via i ging ii, mi-au fost: delicii, repere i refugii ale întregii mele existen e, f r de care traiul meu nu mi-l pot concepe nicidecum; ori, dac totu i da – doar tragic de eclipsat, de v duvit i, oricum, insipid.

„pe-nalta scar prin care se ajunge la inima mea ea n-a urcat mai mult de dou sau trei trepte“ (Yosano Akiko, 1873-1942) 5) Numi i – cu argumente – anotimpul preferat. – Prefer cel de-al… cincilea anotimp: sfâr itul verii i începutul toamnei; este sezonul pe care îl îndr gesc nespus de mult, în fiecare an contemplându-l cu aceea i uimire i evlavie. Motiva ia? Este marea trecere acompaniat de simfonia de culori mirifice în aerul limpede, de cle tar – nici prea cald, nici prea rece înc .. Comuniunea mea cu începutul toamnei cu siguran are i o latur nativ : el, acest anotimp, a fost cel care m-a a teptat i m-a primit în bra ele-i ar mii, mângâindu-m cu razele de soare aurii ale unui final de septembrie i început de octombrie, în clipocitul blând al 60

Vara îngerului f r aripi apei cristaline, pe atunci, a Târnavei-Mici, în tril de mierle, pi igoi, i prigorii triste, aciuate pe b trânele s lcii de pe malul râului. „o colib p r sit în jurul c reia cre te cucuta de p dure – nu se vede nimeni doar toamna e acolo“ (Bonzul Egyo, 985) 6) Care este culoarea cea mai atr g toare în opinia dumneavoastr ? – Culoarea mea preferat este verdele: deforma ie profesional ?... De i ivirea mea pe lume a coincis cu apusul verdelui, acest final compensat fiind îns magnific de parada pastelatelor nuan e, am r mas totu i cu nostalgia verdelui de florar, pe fond de vesele triluri de ciocârlii i privighetori, în miresme de flori de m lin i liliac, toate învolburându-se sub o imens bolt sinilie! „nu-i chip s m -ntorc la prim vara celor paisprezece ani când optindu-mi numele am izbucnit în plâns“ (Yosano Akiko) 7) Ce floare o considera i deosebit ? – Dou sunt florile care mi se par a fi mai aparte: cea d ruit , precum i cea primit . ...Îmi vine în minte, stârnit de aceast întrebare, o afirma ie cople itoare a lui Goethe referitoare la aceste minuni terestre: „Florile sunt ni te hieroglife superbe prin care Natura ne arat cât de mult ne iube te.“ Revenind îns la întrebare, dintre toate florile cea mai nobil îmi pare frezia, argumente: parfumul, ging ia i modestia ei. Din 61

aceast pricin , îmi place s d ruiesc i s primesc aceast floare, atât de aparte prin parfum i inut (aspect). Dintre cele din flora spontan iubesc… poiana în plin lun a lui cuptor! Adeseori merg în p dure i caut poiana i susurul de izvor; m a ez i stau f r s fac nimic, apoi, devin con tient cât zgomot este! Cea mai mare parte a acestuia vine din propria-mi minte – plin fiind de idei i de planuri (vane!) Corpul st , mintea îns colind , nu st o secund , zburd cu vitez exorbitant . Dup un timp începe a se lini ti, parc … Aud, încep s aud zgomote reale: pi igoi, gai , mierl ; observ potopul de flori ml diindu- i tulpini ele în adierea vântului, v d spuma apei pârâului de munte c zând de pe praguri de bolovani… Apoi, iar i, gândul!... Puritatea i pacea le pot g si doar aici, prin p duri, poieni i pe maluri de pâraie cu ape zglobii. Aici îmi reg sesc for a i perseveren a, ea, natura m pov uie te i m înt re te în perioadele de restri te. Ce imperfec iune cras a lumii umane în compara ie cu natura atât de perfect ! Numai r utate, minciuni perfide i o neostoit i continu goan dup g uno enii materiale, zadarnice, prisoselnice… „atât de trist s fi fost dintotdeauna lumea sau e a a din cauza mea“ (Poem anonim din Kokinshu, anul 905) 8) Ave i o maxim dup care v c l uzi i în via ? – Nu dup maxime m ghidez eu în via ; totu i, în contextul întreb rii de mai sus, îmi vine în minte o sentin a lui Leonardo da Vinci: Dac ai reu it, continu ; dac nu ai reu it – continu !

Vara îngerului f r aripi 9) Ce calit i aprecia i în mod deosebit la o persoan ? – Urm toarele câteva: inteligen a, caracterul, sensibilitatea, sinceritatea, devotamentul… 10) Ce a i lua cu dumneavoastr pe o insul pustie? – „Cantitatea“ fiind limitat , cred c a lua cu mine tot ceea ce mi-ar asigura confortul psihic i cel fizic. A „uita“ acas : sapa(!), boala, ura, invidia, violen a i… televizorul; dar, nu sunt chiar sigur dac i internetul! 11) Enumera i trei tr s turi care crede i c v caracterizeaz . – La drept vorbind... nu m v d bine! Dar, umbl vorba-n târg c a fi destul de sincer, sensibil i în eleg tor (câteodat !). 12) Ce hobby-uri ave i? – Ocupa ia mea, în timpul liber, se compune, în principal, din: activit i pe internet i citirea de c r i. Consider c privitul la „tembelizor“ nu este o pasiune, aceasta fiind, cu siguran , o meteahn ; îmi mai place, mult, s m cufund în natur , singur,departe, imortalizând, prin fotografiere, peisaje, culori… 13) Dac ar fi posibil, cu ce personalitate din trecut a i dori s v întâlni i? – Cu Cioran.. A fi încântat s -l înso esc, o s pt mân , la Paris, în locurile agreate de el, cafenele, parcuri..., ascultându-i gândurile, nelini tile, izbucnirile…

14) Spera i într-o lume de dincolo? Care este rela ia dumneavoastr cu Dumnezeu? – S zic: da, îmi este greu… S zic nu – îmi este i mai greu; a a încât… A vrea s CRED, cu toat convingerea i d ruirea mea; ra iunea îns îmi d totul peste cap. S fiu „nebun întru Hristos“ a vrea; or?... Rela ia mea cu El… Îmi dau seama de micimea, de nimicnicia mea; a a încât simt c pentru a r zbate, unicul sprijin, scop i speran nu poate fi totu i decât continua str danie de a crede. Urc i cobor: urc pu in, cobor abrupt i mult, înc lcând „regula“, „principiile“… („Înva -m , Doamne, s fac voia Ta!“). 15) Ce v umple de speran : natura, arta, tiin a? – Natura: nu atât de speran cât, mai degrab , de lini te, de echilibru, de frumos. tiin a? Ei bine, aceasta m nelini te te i îmi spulber i bruma de speran … 16) Considera i Natura un prieten? – Natura o iubesc, de fapt o ador; am crescut cu ea, apoi, am devenit… colegi de serviciu(!), mai târziu – mi-a fost logodnic , apoi... mireas ! 17) Ce v place în Vechiul Testament, apoi în Noul Testament? În Vechiul Testament m farmec chiar începutul, adic : Geneza (Facerea) sau Întâia carte a lui Moise, cu a lui parte ini ial (capitolul: 1-3); m uime te uria a desf urare de putere creatoare a F uritorului i, mai cu seam , catastrofala gafare (p c tuire) a femeii

Vara îngerului f r aripi i a b rbatului în fa a ispitei; de aici, apoi, provenind toate chinurile existen ei pe care orice om este nevoit a le tr i, a le suporta. Tot din Vechiul Testament îmi plac: Psalmii – pentru poezia lor; apoi, Pildele sau Proverbele lui Solomon – acestea pentru deosebita putere educativ a lor. Din Noul Testament prefer Sfânta Evanghelie dup Matei… Fie-mi permis s m rturisesc c din Noul Testament, nu-mi place(!), i nu pot pricepe, nici concepe: Luca 14:26! De i în eleg ideea, trimiterea, nu îmi este cu putin s consider ca fiind fericit formularea; cu atât mai mult cu cât i în alte câteva limbi (maghiar , francez , englez ) no iunea uzitat este aceea i. Deci, nu este gre eal de traducere! ------------------------------------------------------------------------------------18) Principalul dumneavoastr defect? – Nu am „defect“, am… defecte! Iar suma acestora sunt eu, constituie felul meu de a fi. 19) Visul dumneavoastr de fericire? – S fiu cât mai departe de lumea dezl n uit , într-o perfect stare de s n tate – sihastru într-un codru îndep rtat, loc din care s generez, mai apoi, dragoste, puritate, generozitate; acesta îmi este visul… 20) Care ar fi cea mai mare nefericire a dumneavoastr ? – S -mi fie dat s v d lumea într-un chip i mai sumbru decât îmi este sortit s o v d acum, în aceast epoc bizar , de confuzie universal . 21) Ce-a i vrea s fi i? – Poate un bolovan de râu ve nic mângâiat de apa n valnic , cristalin , gr bit fiind la întâlnirea ei cu marea; apoi, cu cerul!...

22) ara în care a i vrea s tr i i? – Categoric, tot aici, în România; dar, într-un alt ev: mai pu in aprins, mai pu in gr bit… 23) Pas rea preferat ? – Un oim a vrea s fiu: iubitor de în l imi silvestre, vie uitor al zonelor sihastre. 24) Compozitorii prefera i? – Ast zi, Grieg… 25) Eroii din via a real ? – De unde eroi, dac nu sunt decât ho i?!... Iar marea mas care îi suport , cu… eroism, d dovad clar de la itate cras , invocând sintagma: „Ei, las : mai r u s nu fie!“ 26) Ce detesta i cel mai mult? – Politicul cel mâr av, prim riile, finan ele parazite… 27) Personajul istoric pe care îl detesta i cel mai mult? – Pe B sescu, dac îmi este îng duit derogarea de doi ani, cât mai este pre edinte, poate, dup care desigur se va încadra în specificul întreb rii, individul în cauz devenind… istorie. 28) Fapta militar pe care o admira i cel mai mult? – Atitudinea lui Mihai Viteazul atunci când, încol it de uciga i, la soma ia unui a dintre ei: „– D -te prins!“ Voievodul îi r spunde în grai neao : „– Ba!“ Apoi, scoase sabia!...

Vara îngerului f r aripi 29) Darul natural pe care a i vrea s -l ave i? – Senin tate, credin profund : sincer i ferm , necl tinat , în Dumnezeu. 30) Starea dumneavoastr de spirit actual ? – Agitat, am rât, nervos, egoist, ar gos, hipersenzitiv (… s mai continui?).

[Bibliografie (pentru partea I-a, cap. 2): a) C r i: 1) Vasiliu, Florin i Steiciuc Brându a: Interferen e lirice, Editura „Dacia“, Cluj-Napoca, 1989. 2) Acsan, Ion i Constantinescu Dan: Antologie de poezie clasic japonez , Editura tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti, 1981. 3) Codrescu, Ion: Ocolul iazului/Round the Pond, Editura Muntenia, Constan a, 1994. 4) Ba a, Violeta: Merii în floare, Editura Ex Ponto, Constan a, 2003. 5) Ha u, Mihaela: Haiku – estetica t cerii, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2005. 6) Vasiliu, Florin: Matsuo Basho – Sfântul haiku-ului, Editura Haiku, Bucure ti, 1994. 7) Codrin, erban: Marea t cere, Editura Star Tipp, Slobozia, 2001. 8) Teika, Fujiwara: O sut de poe i de la muntele Ogura, Editura Eminescu, Bucure ti, 2000. 9) Acsan, Ion: ara cire ilor în floare (antologie), Editura Grai i suflet, Bucure ti, 1995. 10) Brunel, Henri: haiku – în elepciune sau nebunie?, Editura Pro Editura i Tipografie, Bucure ti, 2007. 11) Codrescu, Ion: Imagine i text în haiga, Editura Herald, Bucure ti, 2008. 12) Nukarya, Kaiten: Istoria zenului, Editura Herald, Bucure ti, 2005

b) Reviste: 1) Albatros/Albatross – revista Societ ii de haiku din Constan a, România (nr.1/1992 – nr.2/2006). 2) Micul Orion (nr. 1/1994 i nr.4/1995), revist editat de Centrul cultural „Ionel Perlea“ din Slobozia. 3) Haiku – revist de interferen e culturale româno-japoneze, Bucure ti (nr.11/1996 – nr.36/2006). 4) Orfeu – revist de haiku, Târgu-Mure (nr.1/1998 – 23/2003). c) Internet: 1) Romaniankukai-blogspot.ro: Interviu cu scriitorul erban Codrin (Angela Baciu Moise). 2) Ibidem: Interviu cu Eduard ar (Cornel Atanasiu). 3) Ibidem: Interviu cu Ion G budean (Cornel Atanasiu). 4) Ibidem: Interviu cu Jean-Louis d’Abrigeon (Manuela Miga). 5) Ibidem: Interviu cu Gabi Greve (Petre Fluiera u).]

Vara ĂŽngerului f r aripi

Partea a II-a

i roua se aprinde

(Haiku-uri, 2012/2013)

Motto: „ce mare lucru-i via a – deloc nu d inuie mai mult ca roua ce se zvânt “ (Ki No Tomnori)

Vara îngerului f r aripi

1) o buburuz doarme pe o petal – bondarule taci

2) cas p r sit – doar ploile de toamn îi sunt musafiri

3) amurg de iarn – z pada lumineaz b trâna-n doliu

4) pârâu de munte – în locul culorilor doar albul rece

5) cerul numai nori – soarele str luce te totu i undeva

6) noapte ciudat – luna lunec rapid sub nori încremeni i

Comentariul autorului: Continua transformare i schimbare sunt poate cele mai definitorii aspecte ale vie ii. Un principiu zen spune: „Singurul fapt neschimb tor al vie ii este îns i schimbarea“. Totul în Univers este supus aceleia i legi; totul se afl într-o ve nic schimbare, doar ritmurile difer ...

Vara îngerului f r aripi Materia, corpurile anorganice, comparativ cu cele organice, par a fi neschimb toare dar, în realitate, i ele sunt supuse unei neîntrerupte modific ri. Falsa impresie c acestea ar fi neschimb toare provine de la faptul c organicul, fa de anorganic, are un ritm alert de schimbare. A a i cu luna: privind norii care alunec vertiginos în fa a astrului serii, avem impresia c norii stau, în timp ce luna alearg ; în fond, i luna, ca i norii, sunt într-o continu mi care îns în ritmuri diferite – sunt, deci, într-o neîntrerupt schimbare… (Precum am mai amintit în capitolul „Spicuiri din carnetul meu de haiku“, în toate antologiile japoneze de poezie clasic poemele sunt înso ite de un „kotobagaki“ – acesta fiind o not explicativ , ante sau post pus poeziei –, prin aceste referin e fiind prezentate împrejur rile în care a fost scris poemul. Atunci când aceste preciz ri au fost mai extinse, completând func ia clasicului kotobagaki prin aportul de informa ii lirice privind semnifica ia unor versuri, pe acestea le-am intitulat: „comentarii“).

\ 7) c tun p r sit – or c itul broa tei din fântâna seac Comentariul autorului: Ce rost au, oare, neîncetatele agonisiri sortite oricum pieirii? Orice în aceast lume menit e s dispar ! i cel mai iute dintre toate, via a efemer a omului – mai trec toare decât petala unei lalele! În van sunt toate atunci când ne irosim întreaga existen procurând pl ceri unui trup aflat inevitabil sub un permanent asalt al bolii, al fricii, al l comiei i al mor ii. Toate sunt precum… broasca în fântâna seac !.

\ 73

8) calc pietricica – scrâ netul acesteia m dumire te Comentariul autorului: Conform unui precept zen este bine, s n tos i util s -l respec i pe cel de sus (social!), s fii r bd tor cu cel de jos, apoi s - i faci din îndeplinirea datoriilor zilnice o religie. Stelele i se par a fi departe? Dac acorzi aten ia cuvenit , pietricica pe care o calci te poate înv a orice: poate chiar s - i aduc stelele mai aproape.

\ 9) pinul silvestru – ácele se nasc i pier dou câte dou Comentariul autorului: Pinul de p dure, pinul negru i jneap nul sunt cele trei specii de pin cu dou ace în teac întâlnite la noi în ar ; ácele acestor specii se nasc dou câte dou , apoi dup 24 ani, la pinul silvestru, i dup 4-6 ani la celelalte dou – cad, pier tot împreun ; desigur c derea acestora fiind treptat , îndelungat , nu ca la speciile de foioase, toamna! Ceea ce e de remarcat este faptul c la pinul silvestru în urma c derii acelor pe lujer r mân cicatrice proeminente; oare lujerul, arborele, vrea, în acest fel, s - i arate durerea pricinuit de abandon, regretul ruperii de trunchiul care le-a oferit via ?... Prin aceast caracteristic , a frunzelor, ace ti pini sunt considera i simboluri ale împreunei-tr iri, ale credin ei în dragoste pân la finalul vie ii, ale devotamentului.

Vara îngerului f r aripi 10) toamn bogat – un mo cu ochii-n lacrimi prive te un ar ar Comentariul autorului: De i sosirea toamnei, cu alaiul de fructe coapte i iure ul de culori, prilejuie te bucurii, pentru un b trân, cople it de povara anilor, venirea unei noi toamne, în pofida tuturor frumuse ilor culorilor i a satisfac iilor produse de roadele îmbel ugate, toate acestea nu mai au efectul de alt dat . Schimbarea culorii frunzelor, apoi c derea acestora nu poate însemna decât o trist aducere aminte a caracterului trec tor a tot i toate… A a încât, chiar dac ar arul înve mântat în straie de toamn este o priveli te de basm, pentru omul cople it de ani, acest peisaj este doar o aducere aminte a perisabilit ii, a singur t ii i a inevitabilei desp r iri.

\ 11) teiul în floare – cu capul sub arip doarme-un pi igoi Comentariul autorului: În zori, ies din odaia cabanei pentru a fi martor la ivirea soarelui peste creasta crângului de tei în floare. Pretutindeni lini te; doar susurul izvorului cu apa cristalin , lâng care m opresc, îmi este singurul tovar treaz. Ba nu, s-a mai ivit unul: atent la teiul singuratic care începe s - i împr tie timid mireasma, printre ramuri z resc un pi igoi dezmeticindu-se. Î i scoate alene c p orul de sub pene, se uit somnoros în jur, î i întinde încet un picioru , apoi î i desface larg una din aripi; dezmor ite piciorul i aripa revin la pozi ia ini ial . Acelea i mi c ri se repet i cu cel lalt picior i arip , dup care, doar pentru câteva secunde, c p orul dispare iar sub arip . (Scurtul somn dulce, de diminea , s fie valabil oare i-n lumea

p s rilor?!). Dar suplimentul a fost foarte scurt: pas rea î i scoate capul din culcu , î i scutur aripile, dup care înal un imn de slav soarelui care, între timp a început s - i trimit razele aurii peste cre tetul teilor în s rb toare. Neatent , â ne te în zbor c tre izvor. Z rindu-m al turi, brusc î i schimb direc ia a ezându-se pe acoperi ul cabanei. Am în eles – trebuie s plec de-aici pentru ca ea s - i poat bea înghi itura de ap proasp t . Sp it, intru în caban pitulându-m lâng fereastr . Pas rea â ne te c tre izvor, abia atingând uvoiul apei dup care se înal peste arbori, plecând, desigur, în c utarea hranei…

\ 12) salut o dat apoi înc o dat – e sperietoarea

\ 13) singur în codru – doar fream tul zorilor în valea adânc Comentariul autorului: Atunci când sunt singur în p dure, prin Iuhod, Sebe ori Bucin, mi se întâmpl adesea s m simt transportat într-un trecut îndep rtat, pe vremea când omul tr ia în deplin comuniune cu for ele i spiritele naturii. i chiar în acele momente dac aud tril de p s ri sau un susur de izvor, simt c acele sonorit i contribuie la împlinirea lini tii mele l untrice. Multora le e team de lini te întrucât o confund cu singur tatea. Dar pacea p durii este întotdeauna un inut locuit.

Vara îngerului f r aripi Creatorul a a ezat peste tot locuitori, cu atât mai mult în p duri… Regretabil este faptul c zgomotul civiliza iei ne cotrope te tot mai mult existen a, material i banal , mutându-se tot mai mult, mai expansiv, i distructiv, c tre natur , creând condi ii nefavorabile existen ei viet ilor tr itoare prin mun i i lacuri, prin aer i oceane. Omul tulbur neîncetat ritmuri i echilibre, jefuind în chip grosolan i violent tot ce înseamn natural. Pentru a sc pa de zgomot i de prea multa agita ie, frecvent m refugiez în locuri pe care omul nu le-a murd rit i tulburat înc … Îmi place s m retrag în codrii Bucinului, pe malul pârâului cu acela i nume; i cu cât m cufund prin mun i, cu atât mai mult întâlnesc tihna cea blând i binef c toare.

\ 14) frunza de lalea – umed -i oare de rou ori de lacrima ei

\ 15) cu un fulg în palm alerg s vezi minunea – în van e truda Comentariul autorului: Apa cea nestatornic , simbol al haosului primordial, este d t toare de via , de fertilitate. Opus focului, apa sub toate aspectele ei une te i desparte. Ninge!... Se-ngem neaz cerul cu p mântul; fulgii îns ileaz fantastice dansuri în v zduhul pur. Cu palma întins le întâmpin sosirea pe p mânt.

Din înalturi, un fulg mai alb i mai str lucitor decât oricare altul v zut de mine vreodat r mâne netopit în c u ul palmei. Frumuse ea formei acestuia, perfecta-i imaculare este des vâr it i cople itoare. Alerg înspre cas pentru a împ rt i bucuria acestei frumuse i cu membrii familiei; dar… o dat întrat în odaie, în palmami întins – un strop de ap ! Unde-i fulgul?!... … Unde-i via a?

\ 16) c tun sub n me i – din hornuri nu mai urc fuioare de fum

\ 17) ce trec toare e via a p mânteasc – flori de liliac

\ 18) teiul înflorit – din munte se revars valuri de cea

\ 19) bob de rou – în lumea trec toare noi doi ne asem n m

Vara îngerului f r aripi 20) pe-un mal de ap în mijlocul codrului – mo ul ne tiut

Comentariul autorului:… Izvor, pârâu, fluviu, mare… Izvorul – na terea, ie irea la lumin din adâncul p mântului. Pârâul – copil ria zglobie, zgomotoas , n valnic i n stru nic . Râul – cre terea i maturarea. Fluviul – reune te izvorul, pârâul, râul pentru a putea ajunge la… mare – sosire, lini tire, întâlnire. … Nu-mi place marea: e prea mult monotonie auditiv i vizual ; marea m nelini te te prin uniformitate i imensitate. În schimb, simt un dor neostoit de izolare, de pâraie tumultoase cu apa cristalin , cu malul aproape pe care s unduiasc puzderie de flori de câmp. S fie aceast irezistibil atrac ie de pâraie de munte, cu poieni sm l uite de mirifice flori s lbatice aflate sub bolta de azur a lui gustar, înv luit totul de triluri neîncetate de p s ri bucurându-se de ap , aer, soare… s fie totul, oare, o continu încercare – zadarnic – de reîntoarcere la obâr ii, la anii cei frumo i ai ireversibilei copil rii?... Cine tie: poate vântul, poate unda, poate floarea, poate cerul…

\ 21) un prier ciudat – fulgii de nea se schimb -n flori de cire

22) toamn pe Bucin – unde car oare apa potopul de culori

\ 23) când s m bucur – pe-un fir de iarb roua lic re i piere

\ 24) ploaie de var – ácele molizilor au ciucuri de cristal

Vara îngerului f r aripi

25) retras în munte v d luna printre cetini – nu mai sunt singur

\ 26) toamn târzie – în g oacea castanei o buburuz

27) m rul în floare – florile de p p dii tot mai galbene

28) dincolo de nori – nev zuta ciocârlie cânt cânt

\ 29) dragostea ei – mai trec toare decât florile de m r

\ 30) luna intr -n nori – florile castanului mai str lucitoare

Vara îngerului f r aripi

31) m rul a-nflorit – ramurile uscate nu se mai v d

\ 32) ar ar în toamn – a ezat în vâlv taie porumbelul alb

\ 33) casa pustie – la poart în loc de lac t volbura-n floare

Comentariul autorului: Mai smulg o dat , discret, pentru ultima oar , volbura cu frunzele de un verde pal, ivit printre scândurile du umelei casei p rinte ti, având cump r torii în spatele meu…

34) noapte de brumar – în vechiul cuib de barz a ezat luna

\ 35) ud glicina-n zori – pe-o frunz stropi de rou ori lacrima mea

\ 36) dezleag calul de cire ul în floare – nu-i r pi splendoarea

Vara îngerului f r aripi

37) iat furtuna – frunzele cire ului gata de plecare

\ 38) în via culeas îmi place s cutreier – ca-n copil rie

\ 39) nimeni niciunde – tril de p s ri în toamn ascunse-n cea

40) amurg de toamn – în lac în loc de ap frunze colorate

\ 41) altar în munte – singurul vizitator vântul de toamn

\ 42) ve teda vi – frunzele-i acoper umbra colibei

Vara îngerului f r aripi

43) privesc în vale – c tunul singuratic cu-n mo pe prisp

\ 44) apa lacului – lâng barca p r sit tremur un nor

\ 45) umbra fântânii – nu-mi mai ap r mama departe plecat

46) str bat p durea – convins c m-am pierdut v d lumini ul

\ 47) Cr ciun cu mine – un duh al cotlonului m tot bântuie

\ 48) trilul mierlei între – lovitura de topor i ecoul ei

Vara îngerului f r aripi

49) cire ul gola – ultima frunz atârn de-un fir de paing

\ 50) nu m mai ninge cire ule în floare – parfumu- i mi-i de-ajuns

Comentariul autorului: Dup o vreme, orice anotimp, chiar i prim vara, devine împov r tor, succedarea sezoanelor stârnind nelini te, marcând implacabila ireversibilitate a timpului. Nelini tea, agita ia este cu atât mai intens cu cât peste p rul – i a a albit – cad petale albe de cire … Pentru a uita de goana de nepotolit a timpului, m feresc de ninsoarea cire ului în floare mul umindu-m doar cu pl cerea subtil , olfactiv i auditiv , a miresmei pomului în floare n p dit de un blând zumzet de albine.

\ 51) Biblia mamei plin de trifoi cu patru foi – i totu i mormântul

52) vifor în gerar – cire ul din livad pare înflorit

\ 53) lacul înghe at – luna-lunec încet la bra cu-n copil

\ 54) c tun sub troiene – printre fuioare de fum un corb cronc nind

Vara îngerului f r aripi

55) noapte f r lun – c tunul iluminat doar de z pad

\ 56) vântul destram ale muntelui ce uri – dar gândurile-mi nu

\ 57) totu-i trec tor – doar sus pe bolta nop ii etern -i lun

58) singur vrând s fiu în munte fug adesea – umbra-mi m -nso e te

\ 59) ninge lini tit – pe pomii din livad puzderie de flori

\ 60) acele de pin – sub hlamida de ghea mai apropiate

Vara îngerului f r aripi

61) oriunde a mai privi afar sau-n untru – toamn -i peste tot

\ 62) noapte de florar – mireasma iasomiei umple c tunul

\ 63) amurg de toamn – în locul soarelui pe lac rotunda lun

64) noapte de var – în casa p r sit ârâie un greier

\ 65) i ieri i azi – calc acelea i urme ale pa ilor mei

\ 66) apa lacului – chipul de lâng lun privit de-un pe te

Vara îngerului f r aripi

67) b trânul sap – cel care a-ntrebat de drum nu se mai vede

\ 68) fulgi mari de nea cad pe barba mo ului – cire în floare

\ 69) revin iar i iar sub m ce ul în floare ca s -mi scriu poemul

70) unde-i pârâul s poarte frunzele de-ar ar spre albastra mare

\ 71) c tun de munte – acoperit de-atâta alb pare p r sit

\ 72 teiule-nflorit – fii-mi tu gazd -n ast -noapte de sfâr it de drum

Vara îngerului f r aripi

73) nop i de nesomn – tot mai des aud un zvon al nec zutei nea

\ 74) în van înflori i candide flori de cire – ploaia v p le te

\ 75) str ina umbr m -nso e te i-n amurg – m -nv luie

76) zumzet i arome sub p ducelul în floare – în vale toaca

\ 77) singur în munte – ârâitul unui greier sau u a cabanei

\ 78) întâi pe nisip – apoi pe om t i ape î i strig durerea

Vara îngerului f r aripi

79) petale de m r printre fulgii de nea – vr bii agitate

\ 80) pârâu de munte – n valnic vuie te f r niciun val

\ 81) urmele toamnei în ghea a pârâului – soare de prier

82) gard din nuiele – doi pi igoi se ceart pentru un loc de mas

\ 83) fulger în noapte – num r stropii de ap c zu i pe-o frunz

\ 84) singur în munte – în apa ceainicului torn luna plin

100

Vara îngerului f r aripi

85) ninsoarea a stat – luna împr tie pulberea pe crâng

\ 86) luna lui cuptor – în b ltoaca umbrit se scald vrabia

\ 87) în munte tr ind doar cerul îmi evoc marea de ast -var

101

88) cu fiecare pom înflorind în prim var – c ldura cre te

\ 89) b tute de valuri alge pe fund de pârâu – ne asem n m

\ 90) pescar pribeag – în noaptea cu lun plin pescuie te stele

\\\

102

Vara ĂŽngerului f r aripi

Partea a III-a

Cioburi de natur (Haishin-uri)

103

104

Vara ĂŽngerului f r aripi

105

106

Vara ĂŽngerului f r aripi

107

108

Vara ĂŽngerului f r aripi

109

110

Vara ĂŽngerului f r aripi

111

112

Vara ĂŽngerului f r aripi

113

114

Vara ĂŽngerului f r aripi

115

116

Vara ĂŽngerului f r aripi

117

118

Vara ĂŽngerului f r aripi

119

120

Vara ĂŽngerului f r aripi

121

122

Vara ĂŽngerului f r aripi

123

124

Vara ĂŽngerului f r aripi

125

126

Vara ĂŽngerului f r aripi

127

128

Vara ĂŽngerului f r aripi

129

130

Vara ĂŽngerului f r aripi

131

132

Vara ĂŽngerului f r aripi

133

134

Vara ĂŽngerului f r aripi

135

136

Vara ĂŽngerului f r aripi

137

138

Vara ĂŽngerului f r aripi

139

140

Vara ĂŽngerului f r aripi

141

142

Vara ĂŽngerului f r aripi

143

144

Vara ĂŽngerului f r aripi

145

146

Vara ĂŽngerului f r aripi

147

148

Vara ĂŽngerului f r aripi

149

150

Vara Ã®ngerului f r aripi

SECVEN E DE LA FESTIVALUL MONDIAL DE HAIKU DIN CONSTAN A (IUNIE, 2005)

151

152

Vara ĂŽngerului f r aripi

153

154

Vara ĂŽngerului f r aripi

155

Demonstra ie de caligrafie japonez : Susumu Takiguchi (dedica ie personal ):

(În col urile din dreapta, jos, ale celor dou caligrafii, se pot vedea sigiliile autorului – Susumu Takiguchi. De obicei, acest sigiliu reprezint numele artistului, ini ialele lui sau un simbol care este semnificativ spiritului s u. Precum se poate observa, formele libere, degajate, desf urate f r bariere din caligrafie intr întrun raport dinamic cu energia elementelor vizuale concentrate într-un spa iu atât de mic ca cel din sigiliu; contrastele de dimensiune i de culoare creeaz tensiuni care se r sfrâng asupra caligrafiei, în cazul de fa , ori asupra unui haiga, îndeob te.)

156

Vara ĂŽngerului f r aripi

157

158

Vara ĂŽngerului f r aripi

159

160

Vara ĂŽngerului f r aripi

161

162

Vara ĂŽngerului f r aripi

Partea a IV-a

Frasinul de Pensyilvania

(Scrisori cu Ivy)

163

Motto: „trec oamenii prin sat i se opresc uimi i v zând mul imea de copaci – dar oare nu pricep c i copacii stau i-i privesc pe oamenii ce trec?“ (Kitagawa Fuyuhiko, 1900)

164

Vara îngerului f r aripi

:1.

Sovata, 30 sept.1996 Drag Ivy,

Deun zi, r sfoind caietul cu noti e de la Colocviul de haiku de la Mamaia, dintre filele lui c zur aceste frunze i fructe de… FRASIN DE PENSYLVANIA (Fraxinus pensylvanica). Pentru a-mi onora promisiunea, iat c î i transmit câteva caracteristici ale acestei specii: – originar din: estul Americii de Nord; – este un arbore exotic, ornamental, întâlnit în parcuri (precum cel din Mamaia!); – vegeteaz pe soluri jilave pân la umede… De i nu mi-ai solicitat adresa, cutez s i-o comunic rugândute, totodat , a nu ezita s -mi ceri ajutorul pentru orice nedumerire… silvic ! Cu deosebit stim , Mihail Bica

: 2.

23 decembrie 1996, Fete ti Mihai,

Gânduri bune i deosebite realiz ri în Anul Nou ce bate la poarta fiec ruia dintre noi! Cr ciun fericit i La Mul i Ani! al turi de cei dragi. Cu aleas prietenie, Yvy P.S.:

iar pe copert câteva fire de praf – chiar pe nasul ei

165

Salut ri de la „Grieg“! (un frasin – singurul!? – deosebit din urbea mea… ) Y.

: 3.

26 dec. 1996,

Sovata Yvy, Mul umesc pentru ur ri; î i doresc ca în anul care vine s fii s n toas i s ai mult lini te în suflet! Mul umesc, asemenea, pentru haik-ul cu „ ireata“! (M-am uitat cu lupa! Afl c avea puf pe bot’ or!) La Fete ti nu se vede p durea de un singur frasin?! N-am ob inut fotografiile de la Colocviul ’95 – ’96; te rog s -i transmi i lui Sandu c m-a bucura mult dac poate face ca aceste fotografii s -mi parvin . Cu aleas prietenie, Mihai

: 4.

Fete ti, 28.12.1996 Mihai,

i-a r mâne profund îndatorat dac mi-ai facilita leg tura cu SC „Cameleon“ din Târgu-Mure , telefon: 065/145… Eu am sunat pentru c m intereseaz ilustratele pe care le-au scos, dar nu mai pot fi g si i la nr. de telefon sus men ionat. Dac reu e ti s dai de urma acestui… cameleon!, te rog s mi comunici, deoarece doresc s fac o comand consistent de ilustrate. Cu mul umiri, Y.

166

Vara îngerului f r aripi

:5.

2/23.01.’97 Fete ti, undeva pe malu’ Borcei Mihai,

! Pe Terra, nu mai e p dure, ci un singur frasin!... … iar bucuria mea a fost imens citind, recitind „epistola de la Sovata“… În mod normal, ar trebui s tac i s mul umesc doar din priviri… Dar, m despart câteva sute de kilometri, i nu tiu dac o pagin galben tampilat „Fete ti“ se cuvine s r mân doar galben … Mul umesc! [… oare, într-o via anterioar am fost frasin?!] … Nu tiu!... tiu doar, foarte sigur, c era praf! (sau, poate, pudr !... „cosmeticale epoque“, nu?...) … Cred c „or t niile de la Sovata“ se vor agita ceva mai mult! Îmi place teribil stilul i vreau s accep i s scriem împreun „un exerci iu de NDVHQ UHQJD“! ( tiu, eu am avut curajul de a m avânta mai mult în abordarea scrierii renga chiar i în ’95, la Colocviu… ) Asta nu înseamn c nu ai dreptul de a spune „nu!“… Mâine îmi voi procura cele 18 m rci po tale necesare coresponden ei, voi crea structura pentru o renga de iarn . A tept acceptul, i... pornim! … O lume i un frasin… Anna.

167

168

Vara îngerului f r aripi

: 6.

30. 01.’97 – Sovata Yvy,

Pentru Dumnezeu, mai uit -te o dat … nu se poate s nu se contureze, undeva în stânga, ori în dreapta… sau în spatele atotcuprinz torului, înv luitorului, cople itorului, giganticului Frasin un crâmpei din biata p dure! Oricum, admite-i prezen a, existen a, altfel ri ti s te asfixiezi(!); sub pav za, e drept, ocrotitoare a unicului – m re ului frasin. Nu-i a a c undeva departe, pe o mic m gur a Fete tiului, se profileaz -un arbore ne tiut? Apropie-te dac vrei s -l cuno ti! Dac ai nedumeriri, întreab -m ! … Apoi, încet, treptat-treptat, se va dezv lui i P durea nev zut ! i fiindc ai pomenit de sentimentul c într-o alt existen vei fi fost…, m simt nevoit s te contrazic: în mod cert ai fost o magnolie într-o etern var , vie uind, dintr-o eroare de plantare, la Hoghiz, Turda, ori Cop a-Mic ; ori în fa a u ii ve nic deschise a unui salon de cosmetic ! Cât despre propunere: întru totul de-acord. Nu tiu îns dac am s fiu un partener renku pe m sura a tept rilor tale; promit s m str duiesc. În ceea ce prive te „Cameleonul“ de Târgu-Mure , cu durere î i aduc la cuno tin c , în timp ce î i schimba culoarea a… sucombat, neavând suficien i pigmen i (cite te: bani!) Cu cele mai alese sentimente, Mihai

169

: 7.

02.02.’97 Mihai, Vor urma în acest scurt timp, structura pentru o (un) renga (renku) de iarn i primul haiku (hokku)… pân atunci, un haiku solitar… (Aten ie: g ini, ra e i… bibilici!): drum lung – la final mirosul cetinii ap sându-mi umerii (annakreutzer, Predeal)

: 8.

Fete ti, undeva pe malu’ Borcei, 05.02.97 Mihai,

… Voi fi fost vreodat’ i frasin, undeva, pierdut în negura vremurilor… pân mai ieri, am fost o lian ce se tot înf ura în jurul frasinului ei (atotputernic, atoate tiutor!...), dar – vai! – solul, hrana lor de zi de zi, s-a dovedit a fi neprielnic (incompatibilitate în limbaj modern, nu?) Ah, solul… Nu!...P mântul, el… particula din care ne na tem i-n care sfâr im… … mai nou, aflu c-a fi o magnolie! Magnolie? A, da… un copac ornamental cu floarea nobil , probabil de-aceea, din str funduri, intui ia-mi dicta în urm cu un an: în vechiul ora magnolii în floare i câinii vagabonzi... i astfel, s-a n scut un renku (era s scriu „un copil“!)… mie/nou îmi/ne place mult; i altora la fel… ar trebui înc „lucrat“, dar se

170

Vara îngerului f r aripi pare c „frasinul“ s-a sufocat (?!), poate solul sau „aqua di Borcea“ nu-i mai prie te… cine mai poate ti?... „ i n-au învins!“ … magnolie! Dar foarte mare grij , artificialul zilei moderne ne îneac , ne sugrum pân ajungem s uit m de propria fiin are, iar într-un asemenea caz, ar fi de preferat s r mân o pr fuit buruian de B r gan, ar fi mai cinstit! Despre… izvoare! O foarte bun surs a fost i pentru mine biblioteca „doctorului haiku“ (dr. R.D., din Bac u), omul care de ine informa ii foarte valoroase despre haiku i, în genere, despre cultura japonez . … ieder ! Cred c poate fi acceptat ca o form de „tranzi ie“ pân vom descoperi (pân ne vom descoperi!) ce anume ne define te cel mai bine… … ar fi interesant de tiut p rerea specialistului (cunoa terea con tient a lucrurilor în profunzime, pentru a nu mai repeta gustul amar al e ecului!) … amestec m! s-ar putea s m simt de-a dreptul cople it de suple ea i vigoarea lui! Nu tiu!... pentru colec ie o nou castan – o nou toamn (Rev. Albatros, nr. 1/1992) … a fost debutul meu în „imperiul Guttenberg“, mai apoi, s-a n scut încet-încet i colec ia de castane: de Tomis, de Fete ti, Slobozia, Ploie ti, Suceava, Bac u, Bucure ti, Sofia, Sibiu, Hunedoara… Cele care-mi sunt foarte dragi au forme deosebite: sunt mult plimbate, lustruite de palmele mele. Iart -m , mi-e tare somn: noapte bun ! Ivy P.S.1: Aproape c m speriase tonul foarte protocolar din scrisoarea „din 9“!… „I-am zis migdalului: Frate, vorbe te-mi despre Dumnezeu, i migdalul a înflorit!“

171

– atribuit Sf. Augustin(Kazantzakis – „Raport c tre El Greco“, pag.16) Mihai, propun s facem o „lectur dubl “: s citim amândoi aceea i carte, în acela i timp, s putem comenta… Pentru mine ar fi o experien cu totul nou . S începem cu Petre u ea: „Între Dumnezeu i neamul meu“, Funda ia Anastasia, 1992. Apoi, propunerea se va face de la Sovata. Ivy Lansez „Hoku-ul“ (prima strof a renku-ului):

departe în z ri – de dup nori m salut creasta muntelui P.S.2.: Te-ai întrebat vreodat de ce „Arca lui Noe“ a fost construit din lemn de salcâm? Dac afli, te-a ruga… tii, p rerea specialistului în materie de salcâm! Cu mul umiri, Ivy (Mai jos, structura renku-ului: )

172

Vara ĂŽngerului f r aripi

173

: 9.

09.02.1997, Sovata Yvy,

Remarc cu deosebit pl cere calitatea aparte a formei i a con inutului scrisorilor tale: mici surse de pl ceri pentru cel care le cite te. Î i mul umesc pentru cele scrise, i trimise, pân acum i a tept cu emo ie urm toarele r va e cuprinzând considera ii de orice fel în leg tur cu fenomenul haiku, tot ceea ce crezi c este util pentru un iubitor al culturii nipone. Fire te, nu evita nici alte subiecte, dac se vor ivi…Yvy! Coresponden a cu tine îmi face mult bine, fiindu-mi util i nespus de pl cut ! Mihai B.

: 10.

Sovata, 11 f urar, 1997 Yvy,

„F - i o corabie din lemn de gafer (chiparos!); corabia aceasta s-o împar i în c m ru e i s-o tencuie ti cu smoal pe din untru i pe dinafar .“ (Geneza: 6.14) A adar, chiparos i nu salcâm… Acest arbore face parte din familia taxodiaceae, genul taxodium; include specii exotice localizate în regiunile calde i temperate (Asia Oriental , America de Nord). Arborii sunt de talie foarte mare (în l imi de pân la 50 de m, diametrele acestora ajungând pân la 4 metri); frunzele lor sunt persistente sau caduce, aciculare sau solzoase, a ezate spiralat. Genul taxodium cuprinde dou specii: a) Taxodium disticum: are dou variet i. b) Taxodium ascendens, având i acesta, de asemenea, dou variet i. Dup toate probabilit ile, specia în discu ie este Taxodium disticum, adic chiparosul de balt . Lemnul acestei specii este

174

Vara îngerului f r aripi omogen, u or, moale, frumos i intens colorat în g lbui-brun pân la brun negricios, extrem de trainic i rezistent în aer i în ap . Lemnul chiparosului se lucreaz u or, utilizându-se în construc iile navale, pentru confec ionarea recipientelor, a doagelor… Prin urmare, mo Noe tia ce face, atunci când a ales specia de lemn din care s încropeasc o barc (arc ) bun , rezistent . Avea ase sute de ani(!) când a terminat f urirea acestei b rci… Despre salcâm, dac dore ti totu i, într-o alt scrisoare. Ivy or, s de te în gr dina ta arbori c rora le prie te microclimatul de pe malul Borcei! Nu l sa nicio clip ca acest teritoriu s devin pustiu i trist. i mai permite-mi s - i spun: ca lian – „ivy“ – s ai grij s nu invadezi niciodat coroana arborelui deoarece ri ti s -l cople e ti, împiedicându-l în procesul de fotosintez , arborele-gazd murind astfel de inani ie! De altfel, fenomenul e reciproc periculos, întrucât printr-o reac ie de autoap rare arborele periclitat poate s pun în ac iune rezerve latente, nimicind specia invadatoare: liana! miez de iarn – un mesteac n solitar cuprins de ieder Mihai

: 11.

Fete ti, pe acela i mal al Borcei, 13.02.’97 Mihai,

Trebuie s - i mul umesc în mod deosebit pentru promptitudinea i foarte buna documentare a r spunsului în materie de chiparos (în eleg c e ti iremediabil îndr gostit de „verdele crud“ i meseria se confund în mod ideal cu pasiunea, nu-i a a?)…

175

… dar… (exist acel „dar“)… exemplarul meu, Biblia sau Sfânta Scriptur , ap rut sub îndrumarea preafericitului Teoctist, la acela i capitol 6.14 scrie: „Tu îns f - i o corabie din lemn de salcâm.“ (Nu te contrazic, este o problem mult prea serioas ca s ne putem permite a ne pierde în meschin rii!...). Cel mai în elept ar fi s facem… s p turi! Cred c te-am incitat suficient de mult încât s m aju i în acest scop. Deci: salcâm sau chiparos? C ut m!...în bibliile diferitelor culte, în edi ii diferite, traduc tori feluri i etc. i, bineîn eles, întreb m orice preot în cale. Strângem materialul laolalt i tragem concluziile ce se impun. Te asigur, merit s îmi fi al turi în aceast c utare. Vei afla totul la momentul potrivit!… … R spuns la „problemele spinoase“… … „S de te în gr dina al i arbori“… oare? În scurt timp voi avea parte de o „p dure de usc turi“ i este un risc pe care nu mi-l pot asuma, oricât de bun ar fi solul de B r gan…. … Teritoriul meu nu poate fi nici pustiu i nici trist; tr iesc printre haijini, iar marea iubire, care nu m va tr da niciodat , poart de câ iva ani buni, numele de: HAIKU!... … Lian ? Cred c am fost o lian (… chiar i-un liant!), dar am avut bunul sim de a m opri acolo unde trebuie, încât s nu sufoc pe nimeni… Singurul lucru ar fi c principii foarte precis conturate au fost mult prea repede uitate i… ecosistemul distrus!... frasinul – frasin (de Fete ti!) –este un arbore m re , aflat în preajma g rii, iar de prin ’92 – toamna – pentru mine i fetele mele el este Grieg!... povestea lui nu s-a sfâr it: tot admirându-l am scris un haiku: copacul e nud – calc nou covor de frunze gând desfrunzit

176

Vara îngerului f r aripi A fost selec ionat de domnul Sato Kazua i publicat în num rul din 9… january 1993 în jurnalul japonez de limb englez (!) „Mainichi Daily News“: (the tree is naked i tread a rug of leaves – leafless tought) Pentru mine a fost, i este, un mare succes cu care – iat ! – m mândresc… Cu foarte mare pl cere î i voi trimite, xeroxate, materialele pe care le de in de la festivaluri i celelalte manifest ri ale Societ ii de la Tomis sau din „ora ul parveni ilor“ (am numit ora ul lui Bucur!)… Am numai rug mintea de-a mai a tepta pân la jum tatea lui martie, când sper s mai scap, pu in, de ritmul infernal în care vie uiesc, încât s pot face un lucru bun, care s te mul umeasc , s ob ii informa iile pe care le dore ti. I.

: 12.

Sovata, 23.02.1997 Ivy,

Un poem asem n tor, cu cel f urit de Sf. Augustin, mi-a sugerat i mie, prin ’93, una din scrierile lui N. Steinhardt; ideea, esen a e aceea i, doar – iar i! – arborele difer ; iat-o: un castan uscat – întrebându-l de Isus pomul înflori Cât despre lemnul corabiei lui Noe, cercetând i Biblia în limba maghiar , dou edi ii, am întâlnit, numai i numai, termenul de „gofren“ (chiparos); continu m investiga iile!... R mâi, zic eu, o ieder pe un mesteac n; înfr irea mi se pare a fi foarte potrivit , fericit , deoarece contrastul dintre alb-negrul

177

trunchiului de mesteac n îmbr i at de verdele crud al iederii care tinde c tre ramurile ml dioase cu frunze sub form de inim , îmbinarea acestor nuan e îmi pare, a adar, deosebit de potrivit i sugestiv . Ideea lecturii paralele mi se pare nimerit ; îmi va fi foarte pl cut ca s recitesc, cu acest prilej, pasaje ale c r ii amintite (… am citit-o în 1992). Dac zici c renku-ul este declan at, iat la ce m-am gândit eu ca r spuns (veriga a 2-a):

fulgi mari i de i voaleaz p durea M.

: 13.

Fete ti, pe acela i mal al Borcei, 26.02.97 Mihai,

Cum, deja s-a voalat?!... Dar, nici n-am reu it a ne cunoa te (cu toate c m-apas – ea, p durea! – pe umeri… ) Cum e posibil?... Este o eroare la mijloc – cu siguran ! – i de aceea în foarte mare grab încerc s o explic (deja pân în momentul acesta în care scriu, m-am aplecat asupra colii albe de înc dou ori; dar, sper s revin curând la un ritm mai uman… ), s-o înl tur încât, la final, s ne putem mândri (… !...) cu ce-am l sat în urm . Domnul… silvicultor st pâne te, într-adev r, foarte bine teritoriul care apar ine metaforei. Pot afirma c m-a prins în jocul s u (care între timp a devenit „al nostru“) i care-mi place extraordinar! Dar la renku este cu totul altceva… „voaleaz p durea“ … m v d nevoit a „spune“: „Nu!“ pentru c este mult prea preten ios spus; am intrat deja „în pielea“ domnului Ab lu – va fi foarte surprins când va citi renku-ul nostru, tiu asta sigur, dar îi va

178

Vara îngerului f r aripi pl cea!... pe cât posibil, vreau s o tim numai noi doi din tot ceea ce înseamn „Societatea de haiku“; mai apoi… Deci, vom spune „nu!“ r spicat metaforei; vom c uta simplitatea exact „la ea acas “, vom încerca s asigur m un ritm propriu limbii noastre, ceva asem n tor lui: 5-7-5… (n.m.: nr. de silabe într-un haiku, în form fix ). „fulgi mari i de i voaleaz p durea“ … este un teritoriu atât de restrâns încât orice element component trebuie luat în calcul, iar la final s avem un TOT: satori (iluminarea); sanzei (adev r); wabi (frumuse e auster ), makoto: sinceritate; sabi: însingurare… Dintre procedeele acceptate trebuie s amintim: elipsa, metonimia, alitera ia, eufonia, cezura. Verbul, pe cât posibil, a se elimina; sau, de admis, dar în mod foarte bine cump nit. Cam atât… iar sunt obosit … iart -m ! Nu, te rog s nu- i alarmezi or t niile… nu sunt dur , mai degrab doar exigent . Atât. Î i mul umesc pentru tot i te îmbr i ez. Anna...ivy (Iedera?) P.S.:… una din pl cerile mele este aceea de a scrie cu creionul; m amuz, obosit , fiind, deci… cu mâna pe lemn! Robinia pseudoaccacia! Date tiin ifice, am rug mintea!... Cu acelea i sentimente, mul umiri i îmbr i ri, Iedera

179

: 14.

(ilustrat , 03.03.’97) Mihai,

… am nevoie de pumni foarte bine strân i în data de 07.03.’97; încerc marea cu degetul; sau, altfel spus: cochetez cu volanul, pentru faptul c am mare nevoie de permis… ine-mi pumnii! Ivy P: S: P streaz-o cu grij , nicicând n-o a eza sub pre ul de la intrare i nu încerca s deschei, nimic, for ând!... (Este vorba de un breloc pentru cheia de contact a ma inii mele – n.m.) Ivy … The white birch area! (Zona mesteac nului alb!) „orice om frumos este un om urât care a r mas singur“ (N. St nescu: ianuarie 1978)

: 15.

Sovata, 09.03.’97 Drag Anna,

Ciudat coinciden ! Am exact acelea i preocup ri i... emo ii: înv area Decr. 328/’66 i conducerea automobilului! Am început coala la mijlocul lui februarie, examenul este preconizat în prima decad a lui aprilie, de i n-am vrut, meseria m oblig s m motorizez… (unde ne gr bim, oare!?). Nu m -ndoiesc c ai trecut examenul, iar dac eventual nu, este bine s nu dezarmezi! Î i mul umesc pentru darul t u deosebit, util i binevenit, (n.m.: brelocul, cu Maica Domnului i Pruncul Isus, ptr. cheia

180

Vara îngerului f r aripi ma inii; ma in pe care înc nu o aveam!), cât i pentru… instruc iunile de utilizare; m voi conforma – este un obiect de purtat în palme i aproape de inim ! Ar fi rândul meu s te fericesc cu un cadou; va trebui s m mai gândesc… Ce ai zice de o… castan ! (n.m.: Ivy fiind o înfocat colec ionar de castane!) d ruit personal, aici, la Sovata, înainte de c derea brumei i, deci, anterior Colocviului? Te rog îns foarte mult s consideri invita ia nu un act de cutezan insolent , ci o dorin de apropiere i cunoa tere reciproc . „Ivy“… nu tiam semnifica ia româneasc a acestui cuvânt! (n.m.: ieder , lb. englez ); sun bine! Eu, din p cate, nu sunt cunosc tor de limb englez , am înv at rusa i franceza. tiu câteva cuvinte engleze ti de la fiica mea care a îndr git aceast limb ; i nu m mir… Ivy-Ana-ivy… hai s r mânem pe varianta Ivy! i fiindc veni vorba de… ivy, s o cunoa tem: – Face parte din familia Araliaceae, genul Hedera. Ivy pe latine te poart numele de Hedera; este o lian ag toare, lipsindu-i suportul(!), devine târâtoare(!); atinge lungimi de pân la 20 de m i grosimi ajungând pân la 20 cm. La noi se întâlne te varietatea Hedera helix… Înflore te în septembrie, florile sunt albe, verzui, sau g lbui; fructele globulare, de culoare verde, se coc prim vara urm toare, ele fiind foarte otr vitoare (hederin !). Rezist bine la fum (...uri!), umbrire i gaze. Este foarte decorativ , fiind îns deosebit de d un toare arborilor pe care se fixeaz , debilitându-i(!) pe ace tia. (S nu care cumva s p r se ti Mesteac nul din aceast pricin c îmi fac... m turi din coronament!) Genul – Hedera – cuprinde apte specii, fiecare specie cuprinzând mai multe variet i, în func ie de forma de cre tere a lianei, coloritul frunzelor sau al fructelor. O form exotic în culoarea fructelor este varietatea: Hedera poetarum(!), cu fructele galbene; r spândirea acestei specii: Asia Mijlocie, Europa de sud-est i… pe malul Borcei – un singur exemplar!

181

(Bibliografie: – Arbori i arbu ti forestieri i ornamentali cultiva i în România, ed. Agro-silvic , Buc. 1960. – Mica enciclopedie a p durii, ed. tiin ific i enciclopedic , Buc. 1983. –Scrisorile din Fete ti...) Cu permisiunea ta despre Robinia...în viitoarea epistol . Încerc, acum, trei noi variante pentru cea de-a dou strof a poemului renku: urmeaz s alegi! a) în cuibul pustiu ace de pin înghe ate b) de pe molizi cad perne de z pad c) în cuibul p r sit o frunz (de ieder ) înghe at (O întrebare,Yvy: „creasta muntelui m salut “ nu crezi c are iz de personificare?!) Îmbr i ri, M.

: 16.

Fete ti, 12.03.’97 (Ilustrat cu dou variante pentru renga, strofa a 3-a). I) zgomotul cheii îl treze te brusc – blana pisicii II) doar clepsidra – i zgomotul cheii trezindu-l brusc Ivy

182

Vara îngerului f r aripi

: 17.

Fete ti – malul Borcei, în a 14-lea zi a lui m r i or, anul de gra ie 1997 Mihai,

Se cuvine a fi remarcat înc dintru-nceput c , multa teptata epistol „de Sovata“ i-a atins scopul: a- i scrie c g inile-mi s-au agitat prea mult, ar fi departe, foarte departe de Adev r… În astfel de condi ii, cel mai potrivit lucru este de a reduce orice comentariu la t cere, dar kilometri – câ i oare? – care ne despart m oblig doar la un monolog cu tine (sic!)… i, nu pot continua f r a- i mul umi pentru foarte bine documentata informare despre… mine în ipostaza de Ivy! – S în eleg c specialistul i-a asumat toate riscurile(!) atunci când afirm c e o asociere foarte potrivit ? Bine! Voi merge pe mâna ta. Îns , pentru a nu fi mai prejos în specialitatea mea de ast dat , consider c este de datoria mea a te informa cu orice apari ie editorial pe care o voi considera demn de procurat pentru biblioteca- i proprie. La final, î i voi transmite din agendu a mea titlurile c r ilor care mai pot fi procurate înc , apoi expediate c tre tine. Ha!... loc suficient înc pentru un haiku, made-n C l ra i (19.02.’97!)

de ce a ez ast zi frunza de ieder lâng inel Pentru c a fost amintit „prietenul“ nostru de numai aptesprezece silabe, se impune a- i scrie câte ceva despre întâlnirea haijinilor de pe malul „gârlei pontice“ – a la Radu-Bac u! – din aceast lun , sâmb t , 8 Martie. Atmosfer extrem de cordial i foarte feminin – flori, zâmbete etc. Cei prezen i – familia Codrescu, doamna Du u, doamna V ceanu Laura, doamna Munteanu Flora i Ivy – au fost oarecum surprin i de dorin a celor de la postul tv. „57 PLUS“ care doreau s afle ceva mai mult despre haiku-uri, fiecare dintre noi a spus în fa a 183

microfonului câteva considera ii despre acel moment în care nimicul nu mai este NIMIC, ci un ceva trecut prin filtrul interior i, astfel, devenit haiku! A fi vrut s fii!... Într-un fel ai i fost, pentru c întâlnirea noastr a fost finalizat într-o pizzerie unde nu s-a mâncat pizza, unde îns s-a amintit, nu de pu ine ori de proiectatul Colocviul de haiku de la Sovata. Am însemnat deja în calendar perioada: 26-28 septembrie i tare bine mi-ar p rea s nu se schimbe, din motive pur afaceriste, localitatea propus a ne g zdui. Astfel s-a consumat o s rb toare de suflet – întâlnirea câtorva haijini din preajma Constan ei; am grij ca de fiecare dat s -mi rezolv astfel problemele încât în fiecare a doua sâmb t a fiec rei luni s pot participa la aceste veritabile festinuri lirice. Continuând într-un fel ideea, sunt dispus s mai amâni informa iile despre Robinia pentru a afla, în schimb, cum î i desf ori o zi obi nuit de lucru, acolo, la tine, peste mun ii… Cred c te invidiez pu in; i afirma ia o face un om care î i iube te meseria, încercând ca în spatele unei simple vânz ri de carte, s fac – da! – un act de cultur . Oarecum greu de acceptat, dar teoretic posibil, copacul mângâiat de mâna ta, suport o ultim mângâiere a mâinilor mele înainte de a încheia drumul s u „civilizator“!... cu palma întins adun stropi ce cad din p l ria bunicului

D un copil zdren uit ofer vântului bilete de loterie

184

Vara îngerului f r aripi ca în copil rie alunec pe ghea i cad la fel

D Borcea în aval – un b trân cu barb încuie poarta

D merg în amonte – un tropot de cal îmi asigur ritmul

D la casa cu doliu de ieri flutur scutece albe … analizând acest ultim haiku, într-un „atelier“, mi s-a sugerat s elimin „albe“, deoarece „scutece“ este suficient de sugestiv; chiar dac pe moment nu am ripostat, voi p stra forma ini ial pentru c „albe“, în cazul de fa , îmi asigur ritmul; nu întâmpl tor japonezii acordau o aten ie deosebit formei fixe; mai pu in fix , dar suficient form i ritm vor fi necesare în al nostru renku… Pentru c trebuie s d m na tere unui renku reu it, va trebui de zeci de ori analizat orice observa ie ce cu obiectivitate va fi necesar a o face unul, altuia… [C. Ab lu : „… energia atent controlat a celuilalt“]… Reiau prima strof a renku-ului nostru:

185

(în) z ri – departe/5 creasta muntelui[m salut ]/9 de dup nori/4........................................................... 18 (în) cuibul p r sit/6 o frunz [de ieder ] înghe at /11 .............................. 17 sau: departe în zori/5 deodat creasta muntelui/9 de dup nori/4........................................................... 18 în cuibul p r sit/6 o frunz înghe at /7 .................................................. 13 (Cu siguran va sosi i timpul iederii… ) Se sugereaz ca între „strof “ i „replic “ s existe o diferen de 7-9 silabe! Cam atât. Noapte bun ! Ivy P.S.: Castana ’96!… – Este tentant ; accept cu mare pl cere invita ia, dar nu tiu când i cum va putea fi materializat ; oricum, de foarte mult timp îmi doresc s fug de tot ce-înseamn civiliza ie. Se pare c un Mesteac n a p strat pentru mine o surpriz cu totul i cu totul deosebit … Pân atunci, m voi hr ni cu picturile lui Shishkin… I.

186

Vara îngerului f r aripi

: 18.

16.07.’97 Mihai,

… List , cu 99% din biblioteca japonez , proprie, aflat pe malu’ Borcei, întocmit pentru prietenul drag, de pe malul Târnavei Mici. Ivy… doar un semn, i… 1)… … – ara cire ilor în floare, Ed. „Grai i suflet“ – 1995 2)…… – Tanka – Haiku, Ed. tiin ific i Enciclopedic , 1981 3) Jamanouchi, Hisaki – Privire asupra literaturii japoneze moderne, Ed. Univers, 1989 4) Kenne, Donald – Literatura japonez , Ed. Univers, 1991 5) Epure, Mihai – Japonia, ikebana de gânduri, Ed. pentru turism, 1991 6) Dumitru, Anton – Culturi eleate i culturi heracleitice, Ed. Cartea Româneasc , 1987 7) Buse, Constantin – Japonia, un secol de istorie (18531945), Editura Humanitas, 1990 8) Bouvier, Nicolas – Cronic japonez , Ed. Humanitas, 1995 9) Hearn, Lafeadio – Într-o cea c de ceai, Ed. Univers, 1998 10) Diaconu, Paul – Japonezii despre ei în i i, Ed.SportTurism, 1993 11) (idem) – Basme populare japoneze, Ed. Minerva, 1978 12) Simu, Octavian – Ghid de conversa ie român-japonez; japonez-român, Ed. Aleona, 1992 13) Ke, Juan – Miturile Chinei antice, Ed. tiin ific i Enciclopedic , 1987 14) Kakuzo, Okakura – Cartea ceaiului (reproduce întocmai edi ia ap rut în 19… ?, în traducerea lui Emanoil Bucu a). 15) Vasiliu, Florin – Meridianul Yamato, Sport-Turism, (?). 16) Nitobe, Inazo – Bushido, codul samurailor, Ed. Princeps, 1991 17) R u, Aurel – În inima lui Yamato, Ed. Albatros, 1973 18) (idem) – Din lirica japonez , Ed. Univers, 1995 (… partea cu haiku, a acestei lucr ri, a fost copiat integral în timpul unei

187

nefericite intern ri, când statul mi-ai oferit, cu generozitate, un pat de spital – prim vara lui 1993). 19)… … – Dup banchet, Ed. Univers, 1987 19bis)...... – Antologie de haiku, Ed. Muntenia, 1992 20) Spinei, Vasile – Surâsul c lug rului, Ed. Leda, 1996 21) Badea, Elena – Gura p pu ii, Ed. Tehnic , 1996 22) ...... – Rev. Albatros (toate nr. ap rute pân acum!) 23)...... – Orion (nr. 1) 24) Codrescu, Ion – Ocolind iazul, Ed. Muntenia, 1994 25)....... – Rev. Haiku (nr.1-3/90 i nr. 9-10/94) 26) Noyes, H.F. – Între dou valuri, Ed. Leda, 1996 27) (idem) – The genius of haiku, British Haiku Society, 1994 28) Ene-Z rne ti, D. – Zefir nipon, Ed. Europolis, 1996 29)Busuioc, Valentin – Via a în direct, Ed. Leda, 1995 30)...... – Rev. Semn, nr. I/96 31)Faraon, Eugenia – Fream t i cle tar, Ed. Haiku, 96 32) Prepeli , Mihai – 101 poeme haiku, Ed. Haiku, 1995 33) Uchido, Sono – Pe ruinele Romei, Ed. Haiku, 1994 34) Sm r ndescu, Vasile – Carte însingurat , Ed. pentru turism, 1991 35) Codrin, erban – Între patru anotimpuri, Ed. Haiku, 1994 36) (idem) – Dincolo de t cere, Ed. Haiku, 1994 37) Ichim, Dumitru – Pas rea cu apte aripi, Ed. Apollo, 1993 38) Miga, Manuela – 99 exerci ii de haiku, Ed. Sakura, 1994 39) Gheorghe Mioara – Petale de lumin , Ed. Haiku, 1994 40) Vasiliu, Florin – Umbra libelulei, Ed. Haiku, 1993 41) Basho, Matsuo – Pinul din Kawasaki, Ed. Haiku, 1993 42) Cannarozzi, Sam – Early morning fog, Ed. Haiku, 1994 43) Ene-Z rne ti, Dumitru – B trâne Cronos, Ed. Muntenia, 1992 44) Ab lu , Constantin – O lentil pe mas , Ed. Leda, 1996 45)Codrescu, Ion – Desene printre haiku, Ed. Muntenia, 1992 46) G budean, Ioan – Lini te de m tase, Casa de Editur „Mure “, 1995 47) Ene-Z rne ti, Dumitru – clopote de lut, Ed. Europolis, 1995

188

Vara îngerului f r aripi 48) Busuioc, Valentin – 111 poeme, Ed. Muntenia, 1993 49) (?) – Bun ziua, Japonia! 50) (album) – Expozi ia „Gravuri japoneze contemporane i fotografii: Jokohama de azi“, 1992 51)Florea, Constantin – Buc t ria interna ional , Ed. Ceres, 1995 52) Codrescu, Ion – Flori nevândute, Ed. Hub-England, 1995 53) Patrichi, Radu – B trânul încearc … , Ed. Leda, 1996 Din prezentarea „Minienciclopedia secretelor gospod re ti“: o carte de înv tur – f r iz pedagogic – util pentru orice debutant în „via a în doi“. – Pentru specialistul în domeniul silvic: Radu, Ichim – Bazele ecologice ale vânatului V. Giurgiu: Marin Dr cea – istoricul, prezentul i viitorul silviculturii. I. Machedon: Func iile de protec ie ale p durii Parascan, Darie: Botanic forestier (… Au fost notate în foarte mare grab aceste c r i ap rute la Ed. Ceres.) – Pentru t tic… Branstein, F.: Ghid de cultur general , Editura Orizonturi, 1997 ……… – Dic ionar de expresii i citate celebre, Ed. Saeculum, 1996 – Românului B.M.: Liiceanu, Gabriel: Apel c tre lichele, Ed. Humanitas, 1997 –Lui Mihai…: (?) – Minienciclopedia secretelor gospod re ti, Ed. Vestala, 1996 … (Bun diminea a!) Ivy

189

: 19.

Sovata, 23.03.1997 Ivy,

Î i mul umesc pentru bogata ofert de titluri… Inten ia îmi pare nobil i gra ioas ; i, dac dore ti, m-a bucura dac , din când în când, mi-ai trimite astfel de liste! A dori mai multe am nunte despre „Minienciclopedie…“! O zi de munc silvic , din agenda mea... [Înainte, îns , a prezenta o succint introducere în tem : desf or o activitate forestier de teren, având în administrare 5000 de hectare de teren forestier, aceast suprafa împ r it fiind la ase p durari (cantoane silvice). Ne revine ca sarcin primordial cultura p durilor – din stadiul de s mân i pân când arborii devin exploatabili tehnic, biologic, .a.m.d., ne ocup m, în paralel, cu paza i protec ia p durilor, de fauna cinegetic i piscicol (p str vi)]. A adar, o zi de munc ; primul gând: cu ce m deplasez la punctul de lucru propus (programul de activitate cotidian , pentru mine i pentru p durarii din subordine, mi-l fac eu, s pt mânal, dup un plan lunar primit de la Ocol). Dup ce am „ghicit“cu ce m deplasez – variante posibile: per pedes (o modalitate de a filozofa, nu?), cu autobuzul, parte din drum, cu auto-remorci, ori cu ocazii, a adar dup ce îmi aleg cu ce anume voi merge, purced la drum; un dus-întors îmi ia circa trei ore, apoi stau cam patru ore la punctul de lucru – acum sunt în toi lucr rile de cur iri, acestea constând în extragerea exemplarelor r u conformate, a celor cople itoare, precum i a speciilor nevaloroase din punct de vedere economic sau silvicultural, t ierea acestora fiind prev zut în amenajamentul silvic: „Biblia“unui ocol. Dup ce m-am dumirit asupra lucr rii – împreun cu p durarul r spundem, cu capul i cu buzunarul, de calitatea execu iei acestei opera iuni – refac traseul în sens invers, c tre cas , p durarul r mânând cu echipa de muncitori pân la terminarea programului de lucru.

190

Vara îngerului f r aripi Din când în când, îmi aduc aminte s m delectez i cu peisajul!... Sunt foarte de acord cu lep darea cuvântului „ieder “ din al meu distih; în tristihul t u, semnalez ivirea unei rime perfecte: „în zori“,… dup „nori“! Pentru strofa 3, propun includerea variantei II: „doar clepsidra“… Iat i r spunsul meu, pentru veriga a patra, în pofida abunden ei de silabe:

între rafalele de vânt susurul izvorului Gândul meu cel mai bun c tre tine… M.

: 20.

Fete ti, undeva pe malul Borcei, în cea mai scurtat duminic , 30 martie 1997 Motto: I) „Prin mun ii aceia ce-s greu de urcat tresare din martie un izvor curat.“ II) „ Tare-mi place s h l dui cu c eaua pe coclauri.“ XVII ) „Soarele spre apus se las vân torul vine-acas .„ LIX ) „Peste codri, peste codri vulturul.“ (Pa ii vân torului – fragment – Jose Augustin Gotysolo)

191

Mihai, Nu tiu cum s -mi încep monologul cu tine i asta fiindc te simt trist… hoinarule pe 5000 de hectare de p dure!… A a c abordez mult uzitata informa ie meteo: simt c ajung la exasperare pentru c m v d obligat a renun a foarte greu la hainele groase, fiindc -i rece, foarte rece i-i vânt; ast zi plou i-mi place, chiar dac se impune s -mi asortez cizmele b ltoacelor municipale… dar, pentru voi, unde scurgerea apei se produce prin vaduri naturale i-n chip vijelios, asta nu va constitui nicicând o problem . i, hoin rind printre rânduri, îi scriu Mesteac nului… Adu- i aminte c dac te sim i deprimat i trist e semn bun; asta dovede te c Le bonne Dieu, Le Seigneur, e pe-aproape! (D. du Maurier). Poate, dau gre cu inten iile mele, dar cert este c nu îmi este indiferent ce se petrece, plastic vorbind, cu… Mesteac nul (Birch) de Sovata. Propuneri pentru cea de-a cincea leg tur renga: Var. 1) prin ochiul de geam casa p durarului i-o lun ca nealta Var. 2) prin geamul ciobit luna înjum t it luminându-i fa a Var. 3) prin geamul ciobit o lun cum n-a fost alta – aceea i coard rupt La a patra leg tur (distih), sugerez ca în loc de „rafalele“ s modifici în: „rafale“. i pentru a contrabalansa deja râvnita hoin real prin p durile Mure ului i ale Harghitei, având al turi un ghid dornic de filozofare, îndr znesc a spune c merit a se face i-un popas pe malul Borcei, „hoin rind printre rânduri“ într-un fotoliu comod,

192

Vara îngerului f r aripi al turi de o bere brun (sau o „feteasc “ i mai bun !), ori hoin rind printre nuferii din balta Ialomi ei, aici îns , trebuie s recunosc, m-a afla pe un teritoriu aproape necunoscut, de aceea propun s -l explor m împreun … ) Atr gându- i aten ia c ri ti ca în viitoarea epistol s m adresez folosind formula „Mult stimate i iubite…“, închei urându- i toate cele bune! (Încerc s -mi imaginez cum surâzi pe sub musta !...) Te îmbr i eaz , Ivy-cople itoarea.

: 21.

31 martie 1997 privesc clar-obscurul din inima mea m rotesc i-ntr-un omagiu mut îmi observ îndelung t cerile, necuvintele r mân în aceast contemplare fireasc f r a ine seam c mâine da, mâine, to i vom purta acela i nume vom fi o p c leal atotcuprinz toare chiar i eu chiar i tu chiar i El – Soarele-zeu – chiar i noi care tim s privim t cerile din adâncuri (Ivy...pentru Mihai)

193

: 22.

Sovata, 05.04.1997 Ivy,

Motto-ul de pe cea mai recent scrisoare a ta m-a determinat s recitesc poemele lui Gotysolo, mult agreate de mine, cu vreo unsprezece ani în urm , dar i-n prezent… Pe fila de gard a voluma ului g sesc înscris data de: 18 iulie 1997… Îmi aduc perfect aminte cum, frunz rind-o, într-o libr rie târgumure ean , m-au podidit lacrimile citind poemul „Autobiografie“. Starea-mi sufleteasc de atunci – constat c i cea de acum! – se mula perfect, cu minu iozitate pe fiecare cuvânt, pe fiecare vers i strof ale poemului: „Din triste i în triste i m-am rostogolit pe treptele vie ii. i într-o zi fata pe care o iubesc îmi zise i era vesel : nu e ti bun de nimic ………………… Ispititoare îmi pare invita ia ta, dar cum i când voi putea ajunge ca s cutreier Balta Ialomi ei, cea n p dit de nuferi, z u c nu tiu; oricum, î i mul umesc mult pentru poftire… Parcurgând vasta list de titluri, trimis de tine, constat cu bucurie, c 97% din lucr rile în irate acolo exist i în biblioteca mea. Nu am reu it s intru în posesia „Lentilei…“ domnului Ab lu C., de i i-am scris de dou ori, acesta nu m-a onorat nici m car cu r spunsul, darmite cu cartea! A adar, te rog, Ivy, dac ai încredere, cutezan , trimite-mi prin po t urm toarele c r i: 1) Hearn Lafcadio: Într-o cea c de ceai (numai dac se refer la ceremonia ceaiului nipon!)

194

Vara îngerului f r aripi 2) C. Ab lu : O lentil pe mas . Imediat dup ce voi termina citirea acestora, m oblig a i le restitui, nev t mate, prin po t ! Renku: optez pentru varianta nr. 2 Propunerea mea, pentru strofa a asea:

el îi ofer ei o singur viorea Cu prietenie, Mihail

: 23.

Fete ti, undeva pe malu’ Borcei, joi, 10 apr. 1997 Mihai, „Când destinul s-a f cut avar cu noi i lumile iubirii dispar, când mângâierile ne sunt socotite sau refuzate, când prietenii de ieri ne-au uitat i datornicii se feresc de noi, atunci este timp pentru tine, Poetule, s închizi z voarele u ilor tale pentru a uni cuvintele cu cuvinte i ritmurile cu ritmuri. Când destinul cu toane schimb toare ne d ruie din nou favorurile sale, când fluviul pl cerilor, uscat alt dat , ne inund dintr-o dat via a; când prietenii bat la u a noastr i du manii ne dau r gaz; când ochi duio i ne contempl i zâmbete ne trimite sabia lor, atunci este timp pentru tine, Poetule, s - i d ruie ti ritmurile vântului, s - i une ti inima ta cu alt inim i buzele tale cu alte buze.“ (Sufletul priveli tilor: Rabindranath Tagore) … exist în fiecare din noi puterea de a învinge (A ÎNVINGE!)… 195

Veriga a 7-a:

irul de furnici ocole te pantoful stâng chiar la ora amiezii Ivy-A.-Ivy P.S.: Aici, mugurii de cais stau s pocneasc !... I.

: 24.

Sovata, 17.04.1997 Yvyanna,

… Pe când aici, om tul a acoperit – i continu s acopere – tot ce-a fost zvon de prim var : tril de p s ri, col de iarb , flori de corn i de podbal. Cu câteva minute în urm , am m surat grosimea stratului de z pad din livad : 61 de cm! Toat iarna nu a fost un a a un bel ug de om t precum în acest miez de prier cotropit de albul cel rece. În copil rie, la finele lui aprilie, datorit c ldurii caniculare f ceam baie în Târnav ! La o distan de treizeci i ceva de ani, exact pe acelea i meleaguri, sus pe dealurile în iruite paralel cu râul str juit de s lcii i de plopi, copiii schiaz , se dau cu s niu a, într-un decor hibernal rarisim, ca-n miez de gerar. ...De peste o lun , fragilii puie i forestieri, de diverse specii, au fost sco i din pepinierele silvice, urmând a fi planta i pe terenurile desp durite. Vremea devenind vitreg , aceste firave plante lâncezesc în ghe are ori an uri; i vor mai avea de a teptat înc mult pân soarele va elibera versan ii de om t. i totu i prim vara este aici, în preajm : în suflete, în vegeta ia care st s r bufneasc … Veriga a 8-a:

din fagul în c dere â ne te jderul M. 196

Vara ĂŽngerului f r aripi

197

: 25.

Fete ti (pe Borcea!) Mihai,

Fie ca Sfintele s rb tori de Pa ti s - i aduc bucuria de care nu ai avut îndr zneala a spera! Te rog s ai grij de tine! Cu bine, Ivy (Veriga a 9-a):

prin fereastra deschis prima zi însorit i mâ i orii … se rotesc f r grab clipele amiezii!

: 26.

Fete ti, undeva pe malu’ Borcei, 29.04.’97 Mihai, – Hristos a înviat!

… Se pare c prim vara s-a instaurat, alungând háina iarn ; a-nflorit cire ul de la poarta mea, motiv de a te ine la curent cu miresmele acestui anotimp în prag de florar. La întâlnirea din 12 aprilie, de la Tomis, prietenii no tri se ar tau oarecum sceptici în privin a întâlnirii din toamn de la Sovata, necunoscându-se foarte clar posibilit ile de transport i/sau facilit ile de cazare. Au fost avansate i alte propuneri, în situa ia în care nu se emit semnale pozitive de pe valea Târnavei. Cu un aer extrem de optimist (de ce oare?) am încercat s -i determin s nu renun e foarte u or, chiar dac – trebuie s recunosc – i pentru mine deplasarea va fi ceva mai dificil . Pentru cazare îndr znesc a face o 198

Vara îngerului f r aripi propunere care cred c merit a fi luat în calcul: Asocia ia pentru Turism Rural, ce sigur are un sediu în Târgu-Mure i, de ce nu, Tab ra colar , despre care am auzit c se afl într-o zon deosebit de lini tit i frumoas . Sper c vom avea prilejul de a evoca, silabisind, copil ria pe malul Târnavei; dac m gândesc bine, unul dintre noi a început deja… „Vreau s fiu copil f r t gad Sau o floare cu privirea-n sus.“ (Esenin) … Marea surpriz a fost atunci când am descoperit c autorul „Pa ilor vân torului“ este o mai veche cuno tin i pentru tine; i tare m-am bucurat, Mihai, la gândul c poezia nu este doar o întâmplare în via a ta!… Cerându-mi scuze pentru tot nonconformismul de care am dat dovad pân acum, îndr znesc a te ruga s -mi scrii f r nicio rezerv din propria- i produc ie, dar f r grab ; numai atunci când sim i nevoia a o face… … Nu din dorin a de a discuta de Ab lu , dar tiu c o lung perioad a fost internat; de altfel, am auzit din partea domniei sale cuvinte de apreciere la adresa domnului de la Sovata, când eu nu tiam foarte clar cine se“ ascunde“ în spatele cuvintelor… Îmi place s cred c prietenia prin haiku nu ine seama de prejudec i. M bucur nespus, ori de câte ori primesc un mesaj din partea vreunui prieten haijin. Din Japonia, Kinuko mi-a scris la început de prim var : „… ai grij de tine!“ i, Doamne, cât m-au bucurat toate acestea! Continuând jocul, î i scriu înc o dat : – Ai grij de tine! Cu bine, aceea care supus metamorfozelor a devenit: Ivyanna. A reveni cu propunerea de a înlocui veriga 9 cu o alt variant ; i anume:

199

Veriga a 9-a:

continuând drumul î i acoper fa a cu palmele P.S: Una dintre scrisori a fost nesemnat , de aceea gluma. Ivy

: 27.

Sovata, 02.05.1997 Drag Ivy,

Î i mul umesc pentru ur rile pascale… M bucur c pe malul Borcei o persoan … foarte feminin … i suav se gânde te la persoana mea c tr nit . De i e post-festum, permite-mi s - i urez: s n tate, fericire i satisfac ii în tot ce întreprinzi. Chiar ave i un aerodrom la Fete ti?!... Scrie-mi, te rog, mai multe despre tine, despre familia ta i mediul în care locuie ti i lucrezi, despre Fete ti. Este adânc apa Borcei? Este tumultoas prim vara, ce specii de arbori (anini sau s lcii?) o mângâie cu lujeri ml dio i? Deun zi, am primit o epistol de la R.P., scrisoare prin care se intereseaz de posibilitatea organiz rii Colocviului la Sovata… R spunsul este afirmativ, a a precum am mai vorbit, dar deoarece nu se g sesc sponsori, nici m car unul, faptul acesta ar însemna cheltuirea din partea fiec rui participant a unei sume considerabile pe… altarul haiku-ului! O singur speran mai mije te: este vorba de o încercare a lui J. G… Dac nu m -n el, urmeaz strofa a zecea a lan ului nostru poetic: 10) s rutându-se

ea î i pierde inelul … ai grij , prin urmare, de bijuterii! Cu alese sentimente, Mihail 200

Vara ĂŽngerului f r aripi

201

: 28.

Fete ti, pe malul Borcei: 08.05.97 Mihai,

Varianta propus mi se pare foarte direct i mult prea aproape de imaginea cu „jderul care â ne te“, care-i foarte puternic . Încearc ceva extrem de subtil, abia perceptibil în materie de… dragoste. i, spre delectare, î i scriu ultimul dintre haiku-urile mele, made in Bucharest! s ne bucur m c elu ule chiop – magnolii în floare Îmbr i ri, Ivyann-a! (F r riscuri: bijuteriile nu au fost niciodat punctul meu forte!) I.

: 29.

Sovata, 15.05.1997 Drag Ivy,

Se pare c am încurcat „gestiunea renku“: am considerat tristihul de pe felicitarea de Pa ti drept verig -r spuns; între timp am efectuat corectura necesar . De fiecare dat , prim vara m acapareaz prin m re ul ei spectacol – a a i acum… În plus, o avalan de lucr ri silvice, mult r mase în urm , datorit tardivei desprim v r ri, m solicit mult din punct de vedere fizic i nervos. În alt ordine de idei.. La pre urile care se poart , nu tiu unde vom reu i s ne mai reunim pentru Colocviu – totul tinde s devin un lux! Tu ce mai zici c faci, Ivy? M.

202

Vara îngerului f r aripi

: 30.

13 mai 1997, Fete ti, undeva pe malul Borcei. Mihai,

Se poate spune c , aici, vara i-a intrat pe deplin în drepturi, dup o prim var fugar . Florile de m r s lbatic sunt m rturia unei clipe de încântare. Sâmb t , 10 mai, domnul I.C. ne-a f cut bucuria de a ne oferi proasp tul num r al revistei „Albatros“! i de aceast dat , redactorii au fost la în l ime. Pentru mine este o real pl cere s -mi descop r prietenii tiu i i ne tiu i, r sfoind filele revistei. M-am oferit în a- i expedia „Albatrosul“ la Sovata, pentru a scurta a teptarea, ia a îndelung prelungit . Dup toate probabilit ile, Colocviul din toamn îl vom desf ura tot pe malul m rii… … Aproape în fiecare zi str bat p durea de mesteceni (o, nu, nu te speria: este p rcule ul din fa a prim riei, p rcule în care am descoperit abia acum mestecenii care vie uiesc de câ iva ani) în visul de ieri copiii pictau pe trunchiurile mestecenilor –încearc s fie un haiku ce vrea s ilustreze un vis frumos. … Am preferat s - i trimit o fotografie, realizat pe malul Borcei, ca s - i po i face o idee cât mai aproape de realitate; aerodromul este militar, a a c nu- i r mâne decât s -l imaginezi cum dore ti! În a teptarea unor noi ve ti de la tine, te las cu bine. Ivyann-a! P.S.: – Nu-i nicio grab în a-mi înapoia cele trimise. Totul e s le p strezi cu grij . Le vom comenta cu prima ocazie. Ivy

203

204

Vara îngerului f r aripi

: 31.

Sovata, 20.05.1997 Ivyanna,

Borcea, cu tine al turi, e o blând ispit !... N d jduiesc c voi avea bucuria de a v vedea aievea într-un viitor apropiat. Nout i?... Natura aceasta, Ivy, cu extraordinara-i putere de via , cu mirificele ei flori, fluturi, p s ri i cu bolta de azur, cu ierburi i frunze, de un verde crud, pline de seva d t toare de via . O floare, o frunz , un fir de iarb , o privighetoare… un fluture… o buburuz , puful p p diei plutind lin pe unde nev zute pentru a da via într-un alt loc – miraculoase frumuse i care m tulbur adânc i m subjug în fiecare prim var . Îmi ofer atâtea splendori aceast r bufnire de verde vegetal, arome i culori! Ging ia acestora m îndeamn , iar i iar, la iubirea i ocrotirea lor, la adâncul meu respect fa de firul de iarb , fa de frunza abia i it . Ce imperfec iune evident a lumii umane în compara ie cu natura atât de perfect ! Numai r utate, minciuni i o nepotolit i continu goan dup z d rnicii materiale, prisoselnice. Da, lumea se na te, cre te i piere sub auspiciile urii, a ubrezeniei, a fragilit ii… În continuare, o alt tentativ de distih, cu elemente de dragoste, în locul precedentei; veriga a zecea: 10) pe o banc din parc

uitate trei lalele Ivy, care î i este floarea preferat ? Cu alese sentimente, Mihai 205

P.S.: Î i mul umesc pentru multele tale ging ii suflete ti manifestate umilei mele persoane. M.

: 32.

Fete ti, pe malul Borcei, 25 mai ’97 Mihai,

M bucur sincer faptul c i prim vara aceasta a reu it s te cople easc cu tot farmecul ei – cum altfel, când str ba i, zilnic, cincizeci de hectare de p dure? Se întrevede o schimbare în bine a st rii de spirit în ceea ce te prive te. Probabil, acest lucru se datoreaz unei doze sporite de sensibilitate, care te domin ( i nu-mi displace!) încât po i vibra la frumos, la acel „nimic“ ce te ajut care te ajut s în elegi spiritul haiku. De când pasiunea pentru minibijuteria japonez ? Cum ne-ai descoperit? … Ritmul meu se desf oar lent, f r evenimente marcante. Tocmai de aceea, uneori evadez… de pild , pe data de 5 iunie mi-am propus s ajung la Târgul de carte, la Na ionalul bucure tean. „… umila mea persoan “: De ce atât de greu de exprimat acest complex? Nu cred s avem dreptul de a tr i cu un asemenea sentiment. Trebuie s înv m m re ia, trebuie s fim noi în ine. Sunt convins c primul mesteac n ce-l vei întâlni te va ajuta… în bezn prin desi ul p durii z resc mesteac nul Nu! Nu este strofa de leg tur , cu toate c ar merita pe deplin. Trebuie s recunosc reala pl cere produs de primirea scrisorilor tale, fapt ce m determin s nu finaliz m atât de curând poemul renku! Gândul meu bun s te-nso easc oriunde ai fi! Ivyanna Sau: 206

Vara îngerului f r aripi cea care dintotdeauna a preferat trandafirii galbeni… i abia acum renku, veriga a 11-a:

tunet în noapte – o clip a sim it c ldura trupului P.S.: Comunic -mi dac ai primit revista! Cu bine, Ivyanna

: 33.

Sovata, 01.06.’97 Drag Ivy,

Îmi sunt binef c toare scrisorile tale aici, pe malul TârnaveiMici, la poalele mun ilor Gurghiu… Permite-mi o corec ie: str bat, periodic, 5000 de ha de p dure, i nu 50! R spunz tor fiind, pe acest teritoriu, de tot ce mi c : „râul-ramul…“ Drumurile mele, fire te, sunt pline de… momente – haiku pe care le înregistrez în mod incon tient, ele venind la „suprafa “ în clipele de lini te sufleteasc , sub imboldul unui cuvânt, al unei adieri, al unei miresme. Evident, niciodat nu a putea reda, prin haiku numai, minun iile cu care mi-am putut delecta ochii i sufletul în peregrin rile mele în sânul naturii. M-a vr jit minunea înfloririi molidului, cu ploaia-i de praf de aur acoperind totul în c utarea cuibului d t tor de via , aflat undeva în vârf de lujer – mic sfer rubinie care, dup „tainica întâlnire“ se transform în miraculosul con; fructul acesta, mai apoi, va rev rsa via în miez de iarn , eliberând puzderie de semin e înaripate, purtate de vânturi t ioase pe mal de ape ori pe culmi de stânci. ...M-a încântat ceremonialul nup ial al cerbului, în amurg de toamn , la mijitul zorilor, cu bruma deja groas pe ierburile muntelui înalt peste care trec încruci ându-se strig tele înfiorate de focul

207

dragostei ale taurilor cu sângele înfierbântat de chemarea firii; la fel de cople itor este i dansul nup ial al coco ului de munte din zorii codrilor de molid afla i înc sub covorul de om t al sfâr itului de iarn . Toamna, prim vara – strig te, cântece de dragoste, ale acestor vie uitoare ale p durilor îndep rtate, str bat codrii cei verzi, anun ându- i dragostea înfocat . Iar ceremonialul acestora nu are seam n pe lume!... Întâlnirea cu „voi“?... … Prin’ 94, an în care marea debordând, ne-a rev rsat haikuurile i în „Târnava“(revist de cultur mure an ) câteva exemplare conving toare, deosebit de sugestive i impresionante. (Cu haiku-ul am f cut cuno tin prin intermediul lucr rii: Interferen e lirice nipone scris de: Florin Vasiliu i Brându a Steiciuc; era în anul 1990… ) Veriga a 12-a:

peste îmbr i area lor petale de cire Mihai P.S.: Am primit i „Lentila…“, de asemenea i revista (este exemplarul meu, ori al t u?) i le restitui la toamn , ori mai devreme? M.

: 34.

Fete ti, 16.06.97 Mihai,

Iertat -mi fie întârzierea; probleme de s n tate m-au proiectat ceva mai departe de lumea spiritual … Oricum, rândurile semnate de tine au constituit o real bucurie într-o zi marcat de suferin . Încerc s pricep patima nebun

208

Vara îngerului f r aripi ce exist în omul care e ti dincolo de tot ceea ce înseamn „slujba al p durii“. Cred c mi-ar pl cea nespus de mult s pot participa la un pescuit de p str vi! … Vine un cuvânt din p durea verde Povestind, ne prinde târziul. La plecare, îl petrec pân -n capul câmpului. La întoarcere m conduce. Îl petrec iar, nici nu tim cum se scurge noaptea, i cine conduce pe cine… (… gândul meu, perfect creionat de Aurel R u). i contribu ia (veriga) nr. 13, în aceea i not :

pân în zori în jurul lacului – sandalele-ntr-un ciot Cu bine, Ivy Pentru 14… inevitabil luna!

: 35.

Sovata, 21.06.1997 Ivy,

M a teptam s -mi relatezi câte ceva despre Târgul de carte, de la Bucure ti. Ai fost? N d jduiesc c boala nu te-a împiedicat s iei parte la acest eveniment, la care a fi dorit s ajung i eu, dar… Dac ai fost totu i, scrie-mi te rog ce nout i editoriale ai mai cump rat. Ce se mai aude, nou, despre Colocviul ’97? A adar, e var !... Turismul sov tean a început s … tic ie, dar, vai, abia-abia…

209

Unde sunt vremurile de odinioar : muzica rev rsându-se de peste tot, oamenii zâmbitori, miros de mititei i gr tare în fa a restaurantelor pline ochi de clien i, cu halbele gulerate, crâ mele neînc p toare la orele dup -amiezii, când lumea însetat ie ea de la trandul „Ursu“? La restaurantele hotelurilor – cu capacitatea de primire de peste 140 de persoane, fiecare – nu puteai g si locuri decât prin rezervare cu o zi înainte. Apuse vremuri; i parc au fost ieri… Cu dou zeci i patru de ani în urm , încep tor în ale silviculturii, marcam arborii din p durea care urma s fie sacrificat datorit amplas rii grupului hotelier al sta iunii. Azi, hotelurile par îmb trânite datorit proastei gospod riri a acestora de c tre cei care le au în a a zisa: loca ie de gestiune! Pentru c , din câte tiu, nu ai fost la Sovata, î i trimit ilustrata al turat : poate î i va stârni interesul i te va îndemna la o c l torie, de câteva zile, pe aceste meleaguri… cu p str vi! Veriga a 14-a:

pan de curent – luna lumineaz veioza Mihai

: 36.

Fete ti – Borcea! – 30.06.’97 Mihai,

Trebuie s recunosc faptul c am fost pus -n dificultate de… „pana de curent“ i sper s nu-i d uneze contribu ia mea nr. 15:

un chiot prelung – barba bunicului acoperindu-i fa a

210

Vara îngerului f r aripi Canicula subliniaz st ri de apatie, pe malul Borcei, doar mireasma teilor în floare te mai poate invita la reflec ii… În materie de apari ii editoriale, demn de a fi luat în calcul mi se pare a fi „Despre eroi i morminte“ – Ernesto Sabato. Dintr-o epistol a domnului R.P. am aflat c ne vom întâlni – totu i! – în toamn , la Mamaia. Din motive mai mult sau mai pu in plauzibile am evitat întâlnirea din 21… Faptul c unul dintre haiku-urile a fost foarte subtil însu it m determin s bat în retragere. Singurul motiv care m mai oblig fa de Societatea de haiku este realizarea „Agendeihaiku“ pentru care m-am angajat într-una din edin ele de cenaclu (chiar dac se va realiza în 1999!) Socot c lucrurile bune se fac încet i sigur… în principiu, fiecare membru ar trebui s participe cu cel mult zece haiku-uri, traduse în limba englez , nepublicate înc . A tept selec ia ta. Gândul meu hoinar are repere bine definite datorate unei simple ilustrate. Mul umesc! Merit a fi gustat Sovata, dar autosponsorizarea nu func ioneaz în acest moment. Cu speran a unor vremuri mai bune, Ivy P.S.:… Mesteac nului!... „Dragostea lui pentru copacii lui era emo ionant , acesta ajungând s îmbr i eze câte un arbore ce-i amintea de vremea când fusese el însu i p durar...mângâind trunchiul unuia dintre ace ti formidabili copaci, ne spunea: – Gândi i-v c la formarea Imperiului Roman era aici i tot aici a r mas i când acesta s-a pr bu it“ (E. Sabato) … Atât cât este posibil, merit s lup i. Nu e ti chiar singur… Fire te, „Albatrosul“ î i apar ine. Ivyann-a!

211

: 37.

Sovata, 07.07.’97 Yvy, Tot n-am priceput: ai fost la Târgul de carte din Bucure ti, ori

ba?... În materie de noi c r i ap rute, m surprinde faptul c îmi pomene ti numai de „Eroi i morminte“… Chiar nimic altceva?!... În ultima vreme, îmi rezerv foarte pu in timp pentru lectur ; i faptul acesta m îngrijoreaz , mai cu seam pentru c am început s acord prioritate altor preocup ri prea pu in spirituale. Pentru a- i stârni pofta de a veni la Sovata, î i trimit înc o ilustrat la care îmi permit dou men iuni: – este departe de a fi o „Vedere general “, a a cum se intituleaz ; – pe bucla de sus a literei S(ovata), se poate z ri o poian i, destul de vag, o cas ; de aici, din aceast cl dire se „lanseaz “ r va ele sov tene c tre Ivyann-a, cea de pe malul Borcei. Distihul (veriga) 16:

cineva bate coasa – brându e în otav Îmbr i ri, Mihai

212

Vara ĂŽngerului f r aripi

213

: 38.

Fete ti, 14 iulie 1997 Mihai,

– Ba!... (o nesuferit criz renal mi-a f cut imposibil deplasarea la târgul de la… Bookarest; o alternativ în domeniu ar mai fi luna viitoare, la Neptun; vom vedea… M v d obligat a- i reaminti c se impune o schimbare în derularea replicilor noastre poetice; astfel c , dup replica obi nuit continu elaborând i tristihul, a a cum impune structura creat . Voi încerca s m supun subtilit ii versului t u. Prin urmare, veriga a 17-a

potrivind aua prive te îndelung spre tuf nele … Vulturul cu nr. 13B prinde contur în imagina ia mea dar, în afar de motiva ia financiar este necesar o anume doz de nebunie ca s pot trece mun ii! Trebuie s recunosc c m las prad gândului i atunci mi te r pesc pe propriu- i teritoriu, adeseori str batem locuri pe care le-ai uitat de mult… Lecturile mele ocolesc, sistematic, romanul; i asta de o bun vreme… Citesc orice altceva în afara acestuia. Acum – Berdiaev: Sensul crea iei. Am rug mintea, insist chiar, s -mi trimi i câteva haiku-uri ca s le trimit în Jap… chiar dac nu sunt traduse… onia! Cuvenitele mele mul umiri pentru alint! Cu pu in dor, Ivy

214

Vara îngerului f r aripi

: 39.

Fete ti, undeva pe malul Borcei, 21 iulie 1997 … g sesc de cuviin a- i scrie…

Se-ntâmpl adesea s uit m de noi în ine, cuprin i zi de zi deacel carusel numit „banalitate“; m cina i, f r a con tientiza îns , de iluzia de doi… Nevoia de afectivitate, dorin a i dorul, foamea (de Absolut!) ne tiuta lege a firii, neclintita filozofie clasic chinez , toate laolalt , ne marcheaz -ntr-un anume fel existen a… Iremediabil! Atunci ne rotim, ne rotim i be ia asta continu poart numele lui sau numele ei… nu tu Adev r, nu tu Libertate!... Se pierd undeva, lâng soclul ce-l cl disem în numele Iubirii (a iubirii de sine!)… pân când… descoperim într-o bun zi c suntem lovi i – lovitura de gra ie! – exact cu armele noastre, exact atunci când (ne) iubeam mai mult… „fericire atins , mergem pe tine ca pe o muchie de cu it“ – Eugenio Montale – … ajungem în condi ia ini ial , a solitudinii (care – vai! – ce greu se suport ) i… aceea i iluzie de doi… În plus, zace în noi o singur întrebare f r a putea fi mul umit de vreun r spuns: „de ce?“ i înc un rid, semn c Timpul, el c ruia nu i-am dat cuvenita aten ie, este mult mai puternic decât noi, cu toate problemele noastre ce tind s ne gâtuie. Am supravie uit înc unei iubiri, putem aduce noi ofrande ideii de Iubire cu o f râm de speran în suflet c (cine va ti?), mâine, poate… Ying-ul devine Yang, Yang-ul devine… muzica apelor, fo netul frunzelor, ip tul cocorilor… … ascult ! Ascult cu mare aten ie!... „S nu- i închizi inima!“ – Rabindranath Tagore – … i- i mul umesc c exi ti i pentru mine, ori de câte ori m trezesc monologând cu o pagin alb !

215

„Oare vântul îmi va mai piept na vreodat pletele?“ – Forugh – e FarukzadCu bine, Mihai! Ivy P.S.:

A r mas soarele, sus, pe Saca,

sau tu mi-ai zâmbit, în diminea a asta? (Aceea i… )

: 40.

Sovata, 01.08.’97: 46 grade i 32 de minute, latitudine nordic 22 de grade i 55 de minute longitudine estic … Ivy,

… La noi se coace zmeura, au început i afinele a se pârgui – înseamn c toamna e pe-aproape (deja!): Pentru renku, veriga a 18-lea:

bonc nitul cerbului – zâmbetul ei discret i, schimbând „macazul“: veriga a 19-lea:

dintr-o carte cade o floare presat – lectur întrerupt 216

Vara îngerului f r aripi Prin urmare, lecturi: afirmi, într-una din scrisori, c nu mai cite ti romane… Ei bine, nici eu i asta cam de multi or; nu m mai „prind“, nu m mai satisfac – prefer jurnalele, chiar dac , de multe ori, romanele sunt mai….sincere! Ultimele c r i citite: 1 – Cartea de toate zilele, de Ion Vlasiu 2 – Obraze i m ti 3 – Scrisori de la bunul Dumnezeu, de I.D.Sârbu 4 – Înaintea uit rii, de Baru iu T. Arghezi… c r i cu un con inut accesibil, f r profunzimi, interesante… mie! … Berdiaev: Când am auzit de apari ia lucr rii acestuia – în anul 1992 – Sensul crea iei, n-am mai avut lini te pân n-am intrat în posesia acesteia. Am reu it s o procur, cu mari sfor ri, printr-o cuno tin din Gala i; de-atunci, din ’92, o am în bibliotec , necitit , i m simt foarte lini tit i satisf cut tiind c o posed, c m a teapt t cut i cuminte ! Cam asta se întâmpl cu o foarte mare parte a c r ilor mele: le procur, sunt lâng mine...t cute..., eu lâng ele i m bucur tiindule la îndemân . De-atunci, din 1992, niciodat nu am avut acea dispozi ie sufleteasc care s reclame citirea acelei lucr ri; a tept i eu, a teapt i ea: cu r bdare, în lini te i bucurie! În ce prive te „trecerea mun ilor“, de o parte sau alta, este, cu adev rat, o întreprindere foarte anevoioas . Bine c poate Po ta Român ! Drag Ivy! Nu doresc ca ale mele haiku-uri s apar în… Orient! Sau în Occident!... Ele sunt de uz… casnic, satisfac nevoile mele spirituale, câteodat c l toare, migratoare pe vastele întinderi lirice. M bucur c acest gen de poezie (haiku-ul) exist , c tiu câte ceva despre el, c „îl v d i-l simt“ câteodat ! Deun zi o personalitate din domeniul literar, de la noi din ar , citindu-mi nou haiku-uri a f cut urm toarea remarc :

217

„–… sunt publicabile, dar dac le-a publica ar trece neobservate; ticluie te-mi, a adar, ceva care s fac senza ie!“ Nu i-am spus, dar în sinea mea m-am gândit c s-ar cuveni s se tie c orice haiku este senza ional, fie m car i prin inten ie! Ivy, ce mai tii despre D.R. – „dr. Haiku“? Mi-a promis ni te lucr ri în materie de haiku, înc prin martie, dar m-a uitat se pare. (Mi-e team c l-am dezam git cu o remarc referitoare la renku, poezie s vâr it de mai multe persoane!) Referitor la verigile: 16-17 – nu abuz m oare de flori (brându e, tuf nele… ), claie peste gr mad , observ i o „floare presat “ adus de mine în veriga a 19-a! Dar nu a mai modifica, din considerente sentimentale i de veridicitate. Tu ce zici?... Cu prietenie, Mihail

: 41.

Fete ti, undeva pe malu’ Borcei, 13 august ’97 Mihai,

Din ora u’n care plou de opt ori pe s pt mân … un strop de bucurie i realiz ri tr snet pân la toamn i mai apoi. (De fapt, i de drept, sper ca aceste ur ri în „stil meteo“ s fie împrosp tate – direct i personal – în ast toamn . Se impune, cu toate c un mare semn de întrebare planeaz asupra Colocviului. Pân atunci putem trece lejer la cele ale noastre: perfect deacord cu remarca f cut în leg tur cu abunden a termenilor florali. Cu structura poemului al turi, vom opera numeroase schimb ri, încât la final exerci iul nostru s se apropie de ceea ce japonezii numesc renku. Avem mult de lucru, îns pân la corectura final … În privin a comentariilor, a accept rii poeziei de sorginte japonez de c tre ceilal i – i am numit aici pe to i cei care sunt mai departe de fenomen, nef când parte de din niciuna din societ ile de haiku de la noi din ar –, am foarte serioase rezerve. Sau îl ignor cu

218

Vara îngerului f r aripi des vâr ire, ori sunt atât de plini de sine încât nu accept c se poate scrie bine i a a. Tocmai de acea, este de preferat publicarea în revistele japoneze, acolo unde poemele valoroase ( i nu numai cele„senza ionale“!) sunt imediat publicate cu pl cere. … Spre ru inea mea, niciunul dintre autorii aminti i de tine în ultima scrisoare, nu-mi sunt cunoscu i, fapt pentru care am rug mintea de a ne face „cuno tin “ cu cel pe care îl admiri în mod cu totul special. A tept curioas … inând cont de faptul c , prin natura meseriei, e ti un hoinar înr it, îndr znesc a te întreba: fotografia nu te-a molipsit? Sunt sigur c uneori ai dori s imortalizezi peisaje unice. Veriga 20:

peste câmpuri r sun glasul lui Yorik Sper s fie pe gustul t u! Cu bine, Ivy

: 42.

Sovata, 27 august 1997 Ivy,

Coresponden a cu tine îmi este pl cut i necesar ; de aceea, doresc s -mi promi i c nu vei abandona acest tip de comunicare cu mine, atâta timp cât pricini obiective nu te vor determina… Trag n dejde c aceste motive se vor… ivi… Ivy… cât mai târziu posibil. Despre lecturi: – Î i propun o list alfabetic cu autorii ultimelor c r i citite de mine; pentru început, apte titluri.. 219

1) Fie pâinea cât de rea… – G. Astalos. 2) Ecua ia uman , ecua ie divin – V. Bodo. 3) Ei l-au v zut pe Eminescu – Cristina i V. Cr ciun. 4) Tablete de stil de via – H. Diehl 5) Caietele unui fiu risipitor – t. J. Fay. 6) Carnet de reporter – A. Gurghianu. 7) Dialog cu vizibilul – Rene Huyghe. Dac îl admir pe careva dintre autorii mai sus pomeni i, ei bine, afl c pe to i îi apreciez nespus de mult, deoarece fiecare mi-a „d ruit“ câte ceva pre ios! … Da, m-ai dibuit, am fotografiat, într-adev r, aisprezece ani, posedând i laborator foto... Am în fototec peste o mie dou sute de poze(!), alb-negru, imortalizând peisaje i crâmpeie din via a-mi familial . La un moment dat, au intervenit: satura ia, lipsa de r bdare, alte pasiuni – haiku-ul, de pild … Consider c fotografierea este o pasiune nobil , dezvoltându i multe calit i cum ar fi: cultivarea unui fin spirit de observare a naturii, în cazul meu, precum i comuniunea cu aceasta – cu firul de iarb , cu frunza ar mie, cu zborul unui fluture, cu albul imaculat al om tului în contrast cu verdele p durii de brad... Veriga 21:

dup vifor – omul de z pad în straie noi Bica… P.S.: Yorik e c elul lui… arik, a lui D.D.?! ...Mihail

220

Vara îngerului f r aripi

: 43.

Fete ti, 9 septembrie 1997 Mihai,

Coresponden a „telerenkubiblioecosilvic “ stabilit între noi îmi produce o real pl cere, îmi descoper un împ timit c ut tor de frumos, extrem de sensibil care încet – extrem de încet – a cutezat a- i înl tura „carapacea“. Ar fi de-a dreptul absurd s -mi curm eu îns mi aceast bucurie a comunic rii.. Visez, mi-e dor de p dure: a vrea s o pot cuprinde cu toate sim urile (ultima dat am v zut-o în iarn , de ziua mea… dar despre asta î i voi relata „pe viu“). Cred c te invidiez pu in pentru meseria pe care i-ai ales-o… Cu drag, Ivyann-A S nu uit m veriga a 22-a:

urmele pa ilor se opresc în dreptul s u I.

: 44.

Sovata, 16.09.’97 Ivy-ana,

De i dac e septembrie atunci e… colocviu de haiku, totu i anul acesta sunt totalmente nepreg tit suflete te i din punct de vedere material. A m duce la Mamaia doar de dragul excursiei, nemaiputând fi receptiv, acum, la fenomenul liric, mi se pare mult prea mult în contextul mai sus pomenit; ca atare, te rog foarte mult trimite-mi câte-

221

un exemplar din noile apari ii(meritorii!) în materie de haiku; m oblig a i le pl ti imediat dup primire. „Lentila…“ domnului Ab lu C. i-o voi restitui în cursul acestei luni. Te rog pe tine, mai cu seam , s m ier i pentru neprezen … V doresc zile însorite i nop i cu lun , cu stele multe, oglindite într-o mare lini tit ! În continuare, pentru a fi consecvent cu cele promise în anterioara scrisoare, continui lista alfabetic a titlurilor ultimelor c r i citite: … 8) Pentru Marin Preda – de Cezar Iv nescu. 9) S fim calmi – de M. Jossay. 10) Raport c tre El Greco – de N. Kazantzakis. 11) Problemele vie ii – de F. Lelotte. 12) Stalin – via a privat – de L. Marcon. 13) Bushido – codul samurailor – de I. Nitobe. 14) Via a este aici i acum – de Osho. Mai nou, aici în Sovata, o zi plou încontinuu, în ziua urm toare e senin, cer siniliu, f r niciun nor, cu soare arz tor, v ratic. Azi e varianta a doua: e ziua cea senin ! ...Frunzele codrilor sov teni au început s - i schimbe culoarea în mirifice nuan e pastelate. Ivy, nu te-am întrebat dac ai telefon, nu te-am întrebat dac ai copii, dac ai un prieten stabil la care ii, .a.m.d. Dac consideri c este oportun s -mi r spunzi la aceste curiozit i, te rog scrie-mi! Cu drag, Mihai Renku, veriga a 23-a:

222

Vara îngerului f r aripi

cizme cazone într-un muzeu – infirm f r picioare M.

: 45.

Fete ti – Borcea, 20.10.97 (Carte po tal ) Mihai,

Revin cu rug mintea de a-mi trimite câteva haiku-uri i datele personale pentru proiectul meu, care vrea s se finalizeze într-o agend -haiku. M gândesc foarte des la tine i cu toate astea, deocamdat , nu- i pot scrie mai mult; dar, te rog s m crezi sincer c m voi str dui s sfâr esc cu aceast „t cere“ în curând. Gândurile mele cele mai frumoase pentru tine, Ivy P.S.: Sper din tot sufletul meu s m în elegi. Cred c mi-ar fi fost mai u or s - i povestesc despre mine la o partid de pescuit! Ivyan-A.

: 46.

Sovata, 26 oct.’97 Ivyanna, Vreau s cred c nimic r u nu s-a petrecut, ori se petrece, cu

tine! (M bântuie b nuiala c te afli într-o criz de singur tate!)

223

… Partida de pescuit: la p str vi, la Sovata, ori la crapi, în balta Ialomi ei? M supun dolean ei tale trimi ându- i cele solicitate; î i expediez treisprezece haiku-uri, ca s ai de unde alege. Succes în întreprinderea ta! (Cu ce te pot ajuta?) [Bica Mihail (Date personale) N scut în anul 1950, în Sângeorgiu de P dure, jud. Mure , silvicultor la Ocolul silvic din Sovata. Colabor ri – semnate cu pseudonimul Brându a Silvan –: – Cotidianul „Cuvântul liber“ (Tg. – Mure ): eseuri scurte. – La revista „Târnava“ (Tg.-Mure ): telegrame lirice, micropoeme. – La cotidianul de limb maghiar „Magyar Szo“: haiku-uri. – „Le franco-fill“, revist de cultur din R. Moldova. – Revista „Albatros“ (Societatea de haiku din Constan a): haiku-uri, semnate cu numele adev rat.] 1) umbra norului mângâie doar un moment m rul înflorit 2) ciori peste miri ti – un cal alb se-apropie în galop 3) în prelungirea acului de pin fir sub ire de ghea 4) viscol în codru în bobul de r in doarme furnica

224

Vara îngerului f r aripi 5) lumina toamnei – viermele din fruct p r se te loca ul 6) gutui desfrunzit – un cap de feti can printre fructe aurii 7) c tun de munte – pe barba mo neagului un fulg de om t 8) fulgul de nea întâlnindu- i umbra pe-oglinda ghe ii 9) iarba verde prins în ghea – ninsoarea le-acoper . 10) se ivesc zorii – o femeie scormone în lada de gunoi 11) ip tul bufni ei – în noaptea f r stele doar licuricii 12) ogorul încins – b trânul gârbov î i pr e te umbra 13) lacul Ursu – lâng luna reflectat o vâsl rupt

225

: 47.

Fete ti, pe malul Borcei, 28 octombrie ’97 Mihai,

Zile de-a rândul am tot amânat aceast confesiune pân când, în mod paradoxal, am sim it c ve tile de la tine îmi lipsesc. tiu, eu sunt aceea care a „impus“ (o! prea dur, nu-i a a?) t cerea. Sper c m vei în elege cândva... A- i scrie despre mine acum, înseamn implicit a m întoarce înapoi, în trecut, fapt ce l-am reprimat sistematic, ani în ir. A fost, poate, modalitatea cea mai adecvat pentru a-mi men ine verticalitatea... i poate nu atât faptul c (înc ) o c snicie a e uat lamentabil ar fi lucrul cel mai grav din punctul meu de vedere, cât lipsa de încredere în cel lalt... Acesta socot c e punctul nevralgic. Din p cate, contextul în care vie uim nu ne este favorabil. Zidul cl dit cu migal , uneori o via , se n ruie-ntr-o clip ... Încet i la fel de sistematic, am început s m protejez împotriva prietenilor. Nu este un nou sens ceea ce afirm ci, poate, un mod mai circumspect de a privi asupra lucrurilor. Dezam girile au fost prea mari, astfel încât în momentul de fa nu-mi pot permite a mai face „risip “! Ca un fin psiholog ce te afli, ai intuit perfect acest lucru. Nu trebuie s te surprind ; este un fapt con tient, deliberat. Singur tatea acceptat . Nu! Nu voi c dea în extrem . Numai c , via a m oblig „s arborez“ un optimism prudent – sau, poate, vârsta?... În momentul de fa , toat aten ia îmi este concentrat asupra... „Baba-Cloan elor“! i o merit pe deplin, mai ales acum la vârsta sensibil a preadolescen ei. Avem proiecte mari i ambi ioase. tim c lupta este dur , dar vom învinge... Îmi sunt foarte dragi, foarte apropiate. Îmi doresc din tot sufletul s reu im. M rog la Bunul Dumnezeu pentru asta. Codrii t i cred c sunt într-un ve mânt greu de imaginat pentru mine. Bucur -te o clip ca i cum m-a afla în preajm !... „P durea mea cu mesteceni“ se schimb pe zi ce trece; îmi place s -i observ fiece schimbare; i nu e ti str in de aceast întâmplare. Uneori, Sovata mi se pare a fi foarte aproape...

226

Vara îngerului f r aripi Ca m rturie a trecerii mele pe la Tomis, la finele lunii trecute, î i trimit o scoic – chiar cu riscul de a deveni nisip pân la destina ie! – culeas special pentru tine de la rmul m rii, lâng hotel Parc. Colocviul de haiku a fost... Manifestarea în sine s-a dorit a fi foarte concentrat , dinamic . Un lucru deosebit a fost comunicarea doamnei F.D. care de altfel, a primit aprecieri unanime. Nu tiu în ce m sur po i regreta absen a. În ceea ce m prive te, mi-ar fi pl cut teribil s m bucur de o glum bun , descoperindu-te, totu i, printre cei prezen i. Pentru simplul motiv c m aflu în comitetul de organizare, anul viitor voi avea grij ca singurul prilej de a te întâlni într-un an s nu fie ratat. Pân atunci, a tept ve ti de la tine. Cu drag, Ivy Veriga nr. 24):

un cântec se pierde pe aleea îndr gosti ilor P.S.: Sper ca pân la finele acestui an, cu ajutorul „Romtelecom-ului“ s pot r spunde la un num r: 0265/578... arik?...Un mai vechi prieten al lui Bulgakov.

: 48.

Fete ti, pe malul Borcei, 02.11.’97 Mihai,

… Surpriz de propor ii: Brându a Silvan! Îmi place. Etimologic vorbind, nu prea las loc pentru comentarii. Spune tot. 227

(Pasiunea pentru ceea ce faci i-a spus cuvântul i de aceast dat ). Mi-ar face deosebit pl cere rândurile astfel semnate, cândva. La rândul meu, am cochetat cu ideea, în spatele ei aflându-se doar orgoliul(!) de a nu semna cu un nume înd r tul c ruia nu m pot reg si. Sper c , scrisoarea anterioar te-a l murit pe deplin. Totul este în deplin ordine, atât cât ne permite tranzi ia. Îmi respect principiile i nimic mai mult. Totul sau nimic, nimic sau tot! Important este s fiu eu îns mi. Nu tiu c rui fapt se datoreaz , dar comunicarea astfel stabilit între noi, îmi este necesar . Mul umesc din suflet… crapi, p str vi! A prefera… homari! Ce zici? Î i las deplin libertate în alegerea locului, în eventualitatea c po i accepta ideea! … Baba – Cloan a! Reminiscen e din vremea când basmele erau dramatizate cu mult talent în dormitor; feti ele mele dragi: IuliaCezara i Anca-Olivia – punctele mele de echilibru în perioadele critice, scopul meu bine definit. Mai pot ad uga: Rabindranath Tagore, Forugh-e Farrokhozad i Valentin Busuioc (poetul) i… ai lista prieteniilor mele durabile… … Haiku-ul ocup un loc special: cu pietricele-n pantof scap de singur tatea drumului la aniversare – singurul musafir motanul vecinului de Anul Nou singura urare din partea Pre edintelui

Ivy

228

Vara îngerului f r aripi … Pentru c am atins subiectul, veriga 24 nu m mul ume te deloc, dar nici nu pot plasa ceva mai bun; a eaz -i, te rog, un mare semn de întrebare. Vom corecta. stol de ciori peste miri ti – un cal alb se-apropie-n galop … îmi permit a- i sugera s elimini „stol de…“, imaginea fiind suficient de redat , contrastul realizat, iar sonoritatea bine adus în cadru, aceasta accentuându-i valoarea poemului, conferindu-i tr ire de care are nevoie pentru a putea str bate drumul de la simpl observa ie la haiku. (Nu tiu dac ai cuno tin despre „Lec ia de haiku“ a lui David Cobb; este un material interesant care merit studiat. Scrie-mi dac o vrei, i voi avea grij s intri în posesia ei). A vrea s (-mi) pot g si cuvintele care s te r spl teasc pentru ajutorul pe care, deja, mi l-ai dat; dar, pentru c ele nu-mi sunt acum la „îndemân “, m rezum la a- i mul umi sincer, amical. Pentru tot! Î i mul umesc c exi ti i pentru mine. Ivy P.S.: Mult inspira ie, Brându a Silvan! Annakreutzer

: 49.

Sovata, 12.11.’97 Ivy,

Dejunul, ori cina, cu p str vi, crapi sau homari r mâne o dolean greu de transpus în realitate: nu c n-am avea noi poft de mâncare, dar se pare c nu… mu c pe tii! Referitor la versul „stol de ciori peste miri ti“, in s r mân i cuvântul „stol“ deoarece doresc s accentuez vacarmul produs de un grup mai mare (stol) de zbur toare negre, guralive.

229

Da, posed doar dic ionarul de haiku al lui David Cobb… A a încât, dac vrei, po i s -mi trimi i i „lec iile“! Cât despre „p ania“ cu mesteac nul care a prins r d cini în chiar fiin a ta, tot ce se poate… M runtele-i frunze, în form de inim , eman i capteaz dragoste într-o perfect simbioz cu fiin a care îl prive te. Deci… Ivy, î i mul umesc pentru toate darurile, în cuvinte i-n obiecte, transmise mie. Propun s renun m la strofa a 23-a, înlocuind-o cu:

pe raza de lumin particule de praf urc i coboar Mihail

: 50.

Fete ti, 5 noiembrie 1997 Mihai,

… Am tot r t cit c utându-l. Cum niciun indiciu nu-i promitea prezen a, am renun at, resemnându-m … … Aruncam pietricele tulburând luciul apei (ca s -mi umplu singur tatea!), când… –un moment am crezut c visez!... – copacul se ’nal maiestuos, cum nu mi-am imaginat s se-ntâmple, cândva… … the birch!... A prins r d cini în mine i nu tiu… (rogu-te, scrie-mi dac poate fi adev rat!...) Ivy P.S.: Tot ce- i dore ti mai bun i mai frumos, de ziua numelui t u! Te s rut, Mihail!... … Momentul ar impune un „Traminer“ roz, de Târnave(!), degustarea urmând a se petrece retroactiv (… promit!) Ivy 230

Vara ĂŽngerului f r aripi

231

: 51.

Fete ti, 25.11.’97… Mihai,

Constat cu deosebit pl cere c exist un anume punct în care coresponden a noastr se întâlne te. Func ioneaz „serviciul telepatic“? Nu tiu. Ceea ce pot afirma cu certitudine este c -mi place i nu numai… Singura derut ar fi la „capitolul renku“, dar sunt sigur c vom reveni curând la cursul normal, fapt pentru care a tept viitoarea verig /scrisoare. … Grieg! Complet despuiat de ast dat , implor zei a Ra s -i trimit m car o raz de soare. Spectacolul lui s-a consumat pe la începutul lunii octombrie când, pe fiecare zi ce trecea, devenea altul. Desigur, nu a putut s treac neobservat, fiind primul care i-a schimbat culorile ve mântului. Singurul nostru regret – manifestat de feti a mea cea mic – este c nu ne-am îngrijit s avem o „amintire“ de la el, prezen oarecum insolit în peisajul de b r gan.

Cât despre compozitorul norvegian… Aproape c l-am uitat de când nu mai tiu s tânjesc dup un spectacol de oper , de teatru… (Fii bun i a eaz -l – concertul înregistrat – undeva al turi de castanele mele i de „sticla cu pricina“) Îmi place s cred c va sosi i ziua… pescuitului. Trebuie! tiind c vei veni – balta i-a deschis nuferii galbeni (Ivy)

232

Vara îngerului f r aripi (Varianta cu homarii o trecem u urel în sarcina „Loteriei Na ionale“ cu men iunea: „Expres“ i speran a de-a deveni plauzibil … M-a amuza teribil!)… … A ofa- ofare. A vrea s tiu ce performan e ai atins în acest domeniu. Sper c nu ai abandonat ideea. În privin a mea, se poate spune c , deocamdat , nu m pot desprinde de borna „km 0“ i m exprim critic ori de câte ori mi se ofer prilejul, la adresa mai vechilor în ale meseriei. Nimic mai mult. Colocviul ’97… Suport, f r comentarii, criticile aduse. Zgârcenia mea ar putea fi explicat atât din lipsa entuziasmului care, în mod normal, înso e te o ie ire la mare – cauza interioar ! – în ceea ce m prive te, cât i de organizarea care, cu tot efortul vizibil din partea amfitrionilor, a l sat...loc de mai mult bine. Am fost prezent doar în una din cele trei zile organizate. Ritmul alert i dorin a de a „bifa“ cât mai rapid fiece comunicare mi-a adâncit st rile de spirit neprielnice. (La asta mai ad ug i stresul cauzat de un individ insipid i indiscret!). Elogiul adus simplit ii în comunicarea doamnei D. a reprezentat, dup cum i-am scris, punctul cel mai viu i valoros al întâlnirii. Plin de originalitate, a subliniat faptul c un haijin are capacitatea de a „contempla obiectul pân ce acesta devine un poem!“ (Din câte tiu, acum se afl prin Belgia, a a c va trebui s fii ni el r bd tor. Fii convins c voi întreprinde demersurile care se impun pentru a ob ine lucr rile). „Umbre mi c toare“ reune te între coper ile sale numeroase haiku-uri veritabile. Autorul, în persoana lui Lucian S. s-ar fi bucurat de critica extrem de favorabil la adresa haiku-ului domniei sale, dar nu ne-a onorat cu prezen a. Sper s intru în posesia c r ii pân cel mai târziu la 13 decembrie când voi str bate drumul la Tomis. În 16 decembrie va fi în mâinile tale i uite-a a, o vom silabisi împreun . (Bine ar fi s se întâmple în aerul ozonat al Sovatei!). Cu drag, Ivy

233

P.S.: Copilul râde: „În elepciunea mea e jocul!“ Tân rul cânt : „Jocul i în elepciunea mea-i iubirea!“ B trânul tace: „Iubirea i jocul nu e în elepciunea!“ – Lucian Blaga – … suntem datori s descoperim frumuse ea oric rei vârste! Îmi place s -l“ imaginez pe Sisif fericit!“… Ivy

: 52.

(26. 11.’97) (Ilustrat ) Mihai,

Fericit e acela care poate avea un crâmpei de p dure! Îmi place s cred c am un mesteac n! Pentru Mihai, gândul meu cel mai bun, în cea de-a dou zeci i asea zi a lunii a unsprezecea, an de gra ie ’97… Cu mult prietenie, Ivy

(Plicul în care a „c l torit“ ilustrata, expediat în 26.11.’97, având ca „expeditor“ haiku-ul cu negrele pisici). 234

Vara îngerului f r aripi

: 53.

Sovata, 27.11.’97 Ivy,

Târguri, târguri: de mobil , de confec ii, textile i înc l minte, g zduite Sovata, în fiecare an, prim vara i toamna. S-ar putea procura multe lucruri, cu acest prilej, la pre uri potrivite, dar… Anul acesta m-am pricopsit cu dou c me i de pe urma târgului. Cât despre parada modei, nu m mai duc, de câ iva ani, din pricina n valei feminine. Haiku în limba maghiar … Nu, nu, nu am întâlnit nici eu, de i m-am interesat i eu, intens, prin anii: ’90 i ’92. În cotidianul de limb maghiar , Magyar Szo, în anii preceden i ap reau sub titlul: „Zseb vers“ (Poezie de buzunar) micropoeme cochetând cu haiku-ul, dar în acela i timp foarte departe de ele! În anul 1994, la Editura Farkas L. Imre din Budapesta a ap rut „101 zen t rtenet“ („101 întâmpl ri zen“, având la baz lucrarea: „101 zen stories“, de Nyogen Senzaki i Paul Reps – Tokyo, Japan 1980) Din aceast lucrare î i traduc koan-ul nr.18: „În peregrin rile sale campestre, un b rbat întâlni un tigru. Fiara, h mesit , se lu dup om. Acesta ajunse la marginea unei pr p stii adânci unde, apucând o r d cin aerian a unui arbore din preajm , se l s spre adâncimi. De sus, tigrul fioros i înfometat îl adulmeca mârâind… Uitându-se în fundul pr pastiei, omul înm rmuri de groaz : încercând s urce pe peretele abrupt, un alt tigru se str duia s vin s -l în face. Bietul om atârna între cer i p mânt, între dou fiare atroce, gata s -l sfâ ie. În tot acest timp, doi obolani – unul alb i altul negru – începur s road de zor r d cina.

235

B rbatul z ri în apropiere o frag coapt , fraged . inânduse cu o mân de r d cin , rupse cu cealalt frag . Ce delicioas i aromat a fost!“ Am încurcat, din nou, numerotarea strofelor?! Reiau: veriga nr.23 – „pe raza de lumin …“ 24 – „un cântec se pierde…“ 25 – „primind trandafirul…“ i urmezi tu cu veriga nr. 26… Dac dintre cele trei variante, numerotate cu: 24a, b, c urmeaz s se nasc strofa 26, atunci optez pentru 24b; a tept i decizia ta – oricum, 24, a i c, îmi par prea… zgomotoase! Urmez eu cu 27: prim vara! Pe curând… Mihail

: 54.

Sovata, 08.12.1997 Ivy,

Ceva bizar se petrece cu mine, de o bun bucat de vreme… M simt, în permanen , ca într-o cu c (!) Nu m reg sesc nici în familie, nici la locul meu de munc (p durea); nici lecturile nu m mai absorb – ca pe vremuri –, cu toate astea continui s cump r c r i, destul de multe, pe care cred c nu am s mai apuc a le citi niciodat ! Rafturile bibliotecii mele au devenit neînc p toare; o bun parte dintre c r i, cump rate în anii ’70 – în ce condi ii, Doamne… cu mituiri i aten ii de tot soiul! – au devenit anacronice i neatractive. … Am încercat, i mai încerc, s citesc Biblia dar m pierd în rândurile ei ca într-un h i , abia a teptând, mai apoi, s ies cumva la liman. Momentan, doar muzica m mai satisface (astâmp r !); doar ea…

236

Vara îngerului f r aripi O nevoie aprig , neostoit de aventur nu-mi d pace, dândumi ghes în mod continuu, persistent, purtându-m la limita demnit ii, a moralit ii. … Sovata e atât de fad , de cenu ie în aceast perioad ! Veriga nr. 27:

cântecul cucului tot mai departe – dintr-o dat ploaia Mihail P.S.: Cu „Aro – 10“ am parcurs, pân acum, aproximativ 6000 de km; f r accidente, doar… incidente! M.

: 55.

Fete ti, 08.12.’97 Mihai,

… Extrapolând, am putea finaliza povestea cu foarte actualul: „Fat verde cu ochi ca mura“, dar cum asta nu poate fi i-un r spuns la întreb rile ce, inevitabil, ni le punem, r mânem cu ochii a inti i spre o nou prad sau sfâr im în din ii pr d torilor… lege nescris – vor spune. Filozofia este, îns , cu mult mai complex , luând în calcul primejdiile ce ne încol esc la orice pas. i toate, în numele luptei pentru existen … Într-un alt plan, trebuie s remarc, cu deosebit pl cere, fluiditatea frazei ce îmi dezv luie un ascuns i talentat traduc tor. Este un domeniu ce merit a fi exploatat cu perseveren . Cât prive te haiku-ul maghiar, curiozit ile ne vor fi l murite cât de curând. În al s u proiect „haiku World“, dl. Higginson reune te poeme a peste ase sute de autori din 52 de ri, printre care i vecinii no tri. Înclin s cred totu i c manifest rile sunt solitare, 237

fenomenul(!) nefiind prea mult cunoscut. În edi ia special editat de Haiku International Association, cu prilejul „Anului Basho – 1994“, care prezint rezultatele concursului organizat cu aceast ocazie, cu toate str daniile mele, atât haiku-ul maghiar, cât i cel rusesc, lipsesc cu des vâr ire. Abund , în schimb, haiku-ul latino-american i cel italian. În mod cu totul special îmi place unul din cele premiate apar inând lui Kenneth Tanemura (USA): the crickets quiet for a moment – our conversation lulls (greierii tac pentru moment – conversa ia se-ntrerupe) (… A vrea s - i pot mângâia t cerile… ) De câtva timp m aflu în c utarea „C l toriei…“ lui Soseki, ce a fost tradus la noi prin ’83, se pare, sub titlul: „Perna de iarb “. Te-a ruga, dac m po i ajuta în atingerea acestui scop! Închei urându- i mult succes în activitatea ta de zi cu zi: Yamato damashi! A tept ve ti. [I

23. cizme cazone într-un muzeu – infirm f r picioare

23. pe raza de lumin particule de praf urc i coboar

24. un cântec se pierde pe aleea îndr gosti ilor

24. într-un col ascuns masca unui claun

25. primind trandafirul obrajii ei mai ro ii decât floarea

238

Vara îngerului f r aripi … prefer cea de-a doua variant , cu acest ultim „24“! Am descoperit suficient de multe gre eli, din partea amândurora, fapt care m-a convins c e oportun s abandon m varianta I. Cred c e mai bine. Comunic -mi, te rog, p rerea ta.] Cu aleas prietenie, Ivy (Pe plic, în loc de „expeditor“: prima ninsoare – numai în visul meu înfloreau brându e)

: 56.

Fete ti (58250 mm altitudine!), 11.12.’97 Mihai,

Sunt nevoit s recunosc c afirma iile tale m-au surprins i, aproape, m-au emo ionat. Surpriza const în aceea c m-ai f cut p rta unor nelini ti pe care le intuisem demult – a se vedea… „g sesc de cuviin a- i scrie“ etc. Ai reu it s - i deschizi sufletul în fa a mea i asta înseamn foarte mult. (Crede-m , cunosc pe propriami piele m sura acestui lucru… ) Î i mul umesc pentru tot. i o voi mai face, ori de câte ori se va impune!... F r s am preten ia de a ocupa locul „analistului lucid“, cred c atâta vreme cât e ti perfect con tient de situa ia existent , nimic nu este pierdut. Dac sim i nevoia s evadezi, f -o! Dac nimic din ceea ce pân acum te mul umea, nu te mai satisface, nu mai are valoare – caut ! Trebuie s existe ceva, cineva care s reprezinte punctul de echilibru. For a de a ne dep i st undeva, ascuns , în noi în ine… Abandoneaz , pentru o vreme cenu iul (oare?) care te înconjoar (ascultam zilele trecute c e mult mai ieftin s - i petreci o

239

vacan în Thailanda decât la noi!). Chiar dac asta ar presupune un efort deosebit, efectul ar putea fi de neegalat! Mergi în locuri care teau chemat dintotdeauna. Cu siguran , e ti, vei fi, a teptat! … Constat cu surprindere u urin a cu care dau sfaturi. De ani de zile îmi doresc, cu ardoare, s str bat Târgu-Jiul i… Oricum, orice ai întreprinde, ai grij s nu-i r ne ti pe cei din jurul t u. … Ai grij de tine, Mihai. Fii tu însu i în tot ce faci… (hm! încep s devin patetic , i nu e cazul). Cu riscul de a m acuza c m-am l sat prad lecturilor mele, transcriu al turi câteva citate-îndemn, care, pentru mine au constituit un real ajutor în perioadele critice; i nu numai(vezi anexa de mai jos!). 13.12.’97 (… dup Tomis). O mare sup r tor de lini tit , înv luit -n cea , m-a întâmpinat uitând, se pare, c o iubesc pu in furioas , pu in enigmatic … Iarna marea cea mare are un farmec cu totul deosebit i, uneori, este pu in… numai a mea! A vrea s pot avea argumente suficient de conving toare i într-o zi s putem împ r i aceast „proprietate“! îmi preg team tr irile pentru Ziua aceea amenin ri acerbe rosteau numele t u privit dintr-un anume unghi Carul-Mare îl sim i mai aproape nerostirile des vâr i-vor privirile feciorelnice. (Ivy, sau invita ie pentru o astfel de aventur )

240

Vara îngerului f r aripi Continuând metafora ajungem pe un teritoriu pentru noi familiar: haiku-ul. Acum, pot afirma cu certitudine c , în ciuda virulentelor dispute, Societatea î i urmeaz drumul s u firesc, l sând în urm orgoliile m runte. Am convingerea c timpul va fi cel ce ne va confirma tr inicia. F r s oferi am nunte i f r acordul t u, am propus spre analiz în cadrul atelierului ultimul tristih de la tine. Efectul a fost cel scontat, comentariile lipsind cu des vâr ire: a fost (ai fost!) cel mai bun! Dezv luindu-le numele autorului, m-au rugat s transmit felicit ri i sincere salut ri, ceea ce se întâmpl , iat , acum. Mea culpa! O întrebare st ruie, nu-mi d pace: Nu cumva, la mijloc de decembrie, te-ai aflat mai mult la rm de mare, decât pe valea Târnavei-Mici? Cu mult prietenie, Ivy P.S.: O mai veche curiozitate poart numele: Robinia!… (… una dintre pu inele bucurii pe care mi le ofer, la cump na dintre ani, este concertul sus inut de Filarmonica din Viena; cum num r toarea invers a-nceput, m preg tesc suflete te pentru eveniment). I. (Anexa cu citatele promise): „Când nu po i s continui o idee, TREBUIE s urci un ideal“… – Constantin Noica – „S-ar putea spune c atât putem p trunde în adâncul fiin ei noastre, cât ne-au fost accesibile culmile. i, astfel, ne d m seama c a sonda abisul existen ei noastre i a avea viziunea marilor în l imi

241

este unul i acela i lucru. De aceea, suntem în lume atât cât înseamn idealul nostru.“ – Anton Dumitriu: „Culturi eleate…“ – „ i chiar dac nu se va spune c o biat musculi nu are dreptul s aspire la m re ia universal , eu tot nu voi înceta s a tept i s -mi zic: nu po i muri, nu te po i odihni, înc mai e ti o fiin ce se preumbl pe p mânt. Înc mai este ceva ce- i este datorat i pe care îl vei rec p ta într-o bun zi…“ – Nina Berberova: „Acompaniatoarea“ – „F r Dumnezeu, omul r mâne un biet animal ra ional i vorbitor, care vine de nic ieri i se îndreapt spre nic ieri.“ – Petre u ea – „Adu- i aminte c dac te sim i Deprimat i trist e semn bun. Asta Dovede te c Bon Dieu e pe-aproape!“ – Daphne du Maurier – (Pe plic, la „expeditor“: prima întâlnire – iar ploaia a ajuns înaintea mea)

: 57.

19. 12.’97 – Sovata Ivy,

Nimic deosebit de Soseki prin preajm … În materie de renku, de-acord cu varianta a II-a; a adar, la strofa 25, propun urm toarea:

mângâindu-i obrajii o stea c z toare alunec -n mare

242

Vara îngerului f r aripi Ce p cat, Ivy, c nu e ti mai aproape! A fi bucuros ca acum, în prag de S rb tori, s - i d ruiesc un Pom de Cr ciun, cultivat, îngrijit de mine… S n tate i bun dispozi ie, Ivy or! Cu pre uire, Mihail

: 58.

(Ilustrat ) (… gânduri pentru Mihai, la final de decembrie ’97) ’98 Aduc - i s n tate! i frumuse ea, i bucuria la care nu îndr zne ti a spera. La mul i ani, Mihai! Ivy

: 59.

Fete ti, a 362-a zi, an de gra ie: ’97 Mihai,

Nu tiu în care dintre ani î i va fi dat s cite ti aceste gânduri, dar tiu c la cump na dintre ei voi închina o cup de ampanie în s n tatea unui prieten care, în mod paradoxal se afl departe, i totu i, foarte aproape de sufletul meu… La mul i ani, prietenul meu special! Privesc înapoi – nu prea mult! – i-ncerc s aflu dac timpul ce i l-am r pit i-a primit pe deplin r splata. A fost un pact încheiat cu mine îns mi pe care datorit ie, l-am câ tigat. A fost o comunicare bine dozat cu sensibilitate ce, uneori, realmente m-a fericit. Ce va fi? … a ez viitorul pe-o frunz i-l zbor. 243

Ne apropiem vertiginos de finalul dialogului nostru liric, fapt pentru care- i sugerez s cau i variante pentru titlul pe care va s -l poarte. Vom „negocia“ la momentul potrivit. Pân atunci, distihul 26:

deodat pesc ru ii î i iau zborul doi câte doi Cu drag, Ivy P.S.: O! brad frumos – cel mai frumos!de gândul t u des vâr it prieten iubit. I.

: 60.

Sovata, 20.01.’98 Ivy, Ofer -mi, te rog, un… bob z bav ! Oricum, m iart i pentru întârzierea de pân acum! Pe curând… Mihail

: 61.

Sovata, 22.01.’98 Ivy,

Cump rându-mi o gr mad de c r i, în lunile noiembriedecembrie ’97, constat cu insatisfac ie num rul foarte redus al lucr rilor citite; i asta în pofida faptului c acum a avea mai mult timp pentru aceast îndeletnicire. Doi sunt inamicii acestei neînf ptuiri: televizorul i o mare doz de comoditate care m cople e te, bântuind în voie în preajma-mi, f cându-m captiv.

244

Vara îngerului f r aripi În ciuda marii abunden e de c r i în biblioteca-mi proprie, frecventez biblioteca sta iunii, în special pentru ziare i reviste, nu rezist „ispitei“ i mai împrumut i de aici tomuri, prezen a acestora din urm dându-mi ghes, c r ile mele r mânând în uitare, în p r sire… Respectând „protocolul“, î i prezint câteva dintre c r ile recent cump rate din libr rii: 1) Amintiri, vise, reflec ii – C. G.Jung. 2)Jurnale pariziene – E. Junger. 3) De vorb cu H.Y.Stahl – M Cristea. 4) Lumea Sofiei – J. Gaardner. 5) Asasinarea prof. Culianu – T. Anton. 6) Cioran despre Dumnezeu – A.Cioran. 7) Spa iu, timp… – E.Bernea. 8) Autobiografie – Asimov. 9) Jurnal ocult – A. Strindberg. 10) Jurnalul de c l torie al unui filozof – H. Keyserling. C r i de curând citite: 1) Nodul gordian – C. B dili . 2) Scriitori care au devenit amintiri – V.Carianopol. 3) A.P.Cehov – B.Elvin. 4) Cartea pierdut – D. Gherghinescu – V. 5) Telejurnalul – J. Doina. 6) P rin i duhovnice ti – H. Karambalas. 7) Procesul lui Ceau escu – C. Lucescu. 8) Un milion i una de strategii în dragoste – M. Papillon. 9) T cere alb – V. Vâso ki. 10) Istoria vie ii private – Ph. Aries i G. Duby (vol. I, mai sunt… nou !) Am redat aceste titluri, de c r i citite i cump rate, pentru ca s po i vedea pe unde îmi mai pasc spiritul. În alt ordine de idei:

245

– pe t râm profesional, pân în luna mai a. c. ne amenin o reducere de personal de circa 35%(!), ca urmare a preconizatelor restituiri de p duri; – alalt ieri am înregistrat opt mii de km parcur i cu „Jeepuul de Muscel“ (… nici cal, nici m gar!); cert e c încep s -i prind gustul! – în sta iune: lume pu in , doar câteva grupuri de sportivi afla i în cantonament i niscaiva pensionari, t m duindu- i b trâne ile; – un vânt uscat, vijelios, vuitor izbe te puternic, de mai bine de 14 ore, tot ce-i st în cale; peisajul este sumbru, ap s tor – nici un fulg de nea sub cerul imens, cenu iu… Cu mult prietenie, Mihail

: 62.

Fete ti, 27.01.’98 Drag Mihai,

De-ar fi s - i pot pedepsi t cerile cu o tandr mângâiere, atunci a prefera t cerile… Dar, cum lista achizi iilor tale suflete ti – prezente i viitoare – îmi este cu generozitate oferit , profit de acest fapt, i o exploatez în am nun ime. Descop r un neobosit c ut tor, care are în centrul preocup rilor sale eternele probleme ale existen ei. A îndr zni s spun: te cunosc, pentru c m cunosc pe mine (m gândesc la asem narea de structur interioar !). Cu greu mi te imaginez bine ancorat în comodit i cotidiene: pentru c e ti un incorigibil hoinar. În ciuda amenin torului procent, vei r mâne pentru totdeauna indisolubil legat de p dure. Îmi place s cred asta. În alte planuri, m v d obligat a- i comunica – cu mare dezam gire – c atmosfera de la malul m rii a dep it gradul de poluare tolerabil (a se citi: bârfa de ultima spe a luat locul dezbaterilor interesante de alt dat ). În ciuda acestui fapt, voi continua s fiu prezent i-n urm toarele luni, pân la Colocviul de

246

Vara îngerului f r aripi haiku din toamn . Dac haijinul manechinelor ar dene se afl pe gustul t u i dore ti a-i scrie, o po i face pe adresa (… ). În a teptarea z pezilor de-acum un veac i a epistolelor de la Sovata – cu drag: Ivy. P.S.: „Prietenia poate fi câ tigat , dar de cele mai multe ori ea se na te f r voia i tiin a noastr .“ – Ernest Bernea – Te voi suna sâmb t spre sear ! I. (Haiku-ul de pe plic, din spa iul „expeditor“: în lini tea amiezii – într-un col din odaie umbre mi c toare)

: 63.

Fete ti, 2 februarie ’98 Mihai,

… Îmi plac pove tile i-atunci, copil iremediabil cum m tii, îmi place s cred c va veni un timp în care a tept rile- i î i vor primi r splata. Atunci, voi ocupa locul epistolelor mele i, în cel mai simplu mod, asemenea lui – prietenul meu de-o via , Tagore –, î i voi spune: „Las -m s m-a ez al turi de tine i porunce te buzelor mele s - i îndeplineasc slujba în lini tea nop ii…“

247

Iar, dac vei cuteza i vei întreba: – De ce?... vei primi un singur r spuns: „Pur i simplu!“ Doar atât. – S vin seara! S -nceap pove tile! Cu drag, Ivyanna

: 64.

Sovata, 04.02.’98 Ivy,

Despre felul de a fi al Anelor, Anu elor, Ani oarelor, Ani elor… conform unui „ tiutor“ în ale numelor: „Numele Ana v confer o perspectiv foarte pasiv asupra vie ii. Sunte i înclinat s tr i i într-o lume a visurilor. De i v-ar pl cea s face i multe lucruri, sunte i predispus spre ve nice amân ri, fapt care nu contribuie la realiz ri sau succese depline în via . Ave i o fire foarte sensibil i v afecteaz foarte mult lucruri pe care de fapt nu le pricepe i. Sentimentele dumneavoastr sunt u or de r nit, ceea ce v face s v închide i în sine i s deveni i necomunicativ . Cu toate c dori i prietenia i compania altora, v este greu s v exprima i gândurile, iar ceilal i cred c sunte i greu de în eles i cunoscut. Nu v place s crea i probleme i ve i face orice s evita i un conflict. V este greu s lua i o decizie i ave i nevoi de sprijinul i aprobarea altora. Ave i idealuri foarte înalte i v dori i tot ceea ce este mai rafinat. Din cauza tensiunilor interioare corpul dumneavoastr nu este robust. Ave i tendin a de a exagera cu alimente nehr nitoare, precum pr jituri, jeleuri sau înghe at . Sl biciunea fizic dat de numele Ana se concentreaz în inim i în aparatul respirator. Acest nume este foarte nefavorabil s n t ii i fericirii, din cauza extremei sensibilit i pe care o confer .“

248

Vara îngerului f r aripi A adar: inimioara i suflul!… Revenind la oile noastre: divulg -mi, te rog, de ce strofa num rul 27, propus de mine („cântecul cucului…“) nu cadreaz ?! Datorit , cumva, abunden ei de... pesc ru i din distihul anterior? G sesc potrivit momentul s - i m rturisesc c am nevoie de p rerile critice ale tale în materie de haiku; dar i în alte privin e… Exprim -le, te rog, cu maxim curaj: nu m voi sup ra. Întâmplarea face c într-una din lecturile mele recente – În elepciunea arab – am dat de varianta arab a koanului nu demult transmis ie, în traducerea mea din limba maghiar . B nuind c nu te va plictisi, î i transmit acum varianta… ar peasc a acestei povestiri: „Pl cerea împiedic omul s se gândeasc la cele esen iale: Un om care ajunsese de team i de nevoie s se refugieze în gura unei fântâni, se ag de zidurile ei între doi copaci care cre teau chiar din peretele deschiz turii. Aflând ceva pe care s - i sprijine picioarele, putu s arunce o privire în jur: Atunci v zu patru n pârci care î i scoteau capetele din ascunzi uri. Iar pe fundul pu ului, un balaur ce ridica însp imânt toarele-i f lci c tre el. În l ând apoi ochii spre cei doi copaci, omul v zu doi oareci: unul alb i altul negru. Dar, pe când cugeta cum s ias din asemenea încurc tur , v zu foarte aproape de el, într-o raz de soare, un strop de miere. Gust din el i i se p ru atât de dulce încât uit s se mai gândeasc la primejdia în care se afla. Uit de cele patru n pârci deasupra c rora se afla cu picioarele i care, ele singure, ori una câte una sau toate laolalt , ar fi putut s -l atace din clip în clip . Uit de cei doi oareci care rodeau r d cinile copacilor i c , în momentul în care ace tia i-ar fi terminat treaba, ar fi c zut în gâtlejul balaurului i ar fi pierit. Iar aceast pl cere i aceast nep sare nu încetar decât odat cu moartea sa!“ Astfel, spune naratorul, a asem na fântâna cu lumea plin de nefericiri, r ut i, primejdii i locuri de pierzanie, cele patru n pârci

249

– cu cele patru umori (Hypocrate considera s n tatea ca un echilibru al celor patru umori, respectiv: sângele, pituita, bila galben i bila neagr , iar bolile erau explicate prin lipsa ori excesul acestora; îndat ce vreuna se încinge, devine asemenea veninului viperei i otr vii ucig toare). A asem na înc , apoi: cei doi copaci de pe ziduri cu via a, iar cei doi oareci i-a socoti ziua i noaptea. Asemenea celor dou roz toare, ziua i noaptea rod f r încetare principiile care salveaz existen a, ducându-le la lumin . Balaurul întruchipeaz moartea inevitabil ; cât despre miere, ar fi acea biat parte de pl cere care, venind la îndemâna omului, îl distrage de la cercetarea sinelui, ajutându-l s cugete la mijloacele de salvare i r t cindu-l de pe calea ce l-ar putea duce la liman. Parabola cred c s-ar putea i altfel interpretat : omul trebuie s r mân con tient, chiar i-n clipa mor ii, de importan a pe care o poate avea „ tiin a“ de a gusta stropul de miere! S tie s se bucure de acele clipe de pl cere, uitând de team , st pân pe arta stingerii ca i pe arta de a tr i! Ar putea fi, a adar, o lec ie de autoterapie pe tema mor ii. (Îmi cer iertare pentru prea lunga-mi digresiune de la cele ale noastre… ) M.

: 65.

Sovata, 14 febr.’98 (Ilustrat cu flori de câmp uscate, naturale) flori presate – mireasma lor doar în amintire M.

250

Vara îngerului f r aripi

: 66.

Fete ti, 17 februarie ’98 Mihai,

Îmi plac descoperirile tale; pot spune c în propor ie de 99% „m-ai citit“. Asta sunt. Oare ce s-ar face omenirea dac peste tot ar curge numai lapte i miere? Important mi se pare a fi condi ia de r zboinic i de-a nu renun a nici chiar atunci când ne r zboim cu noi în ine. Cât prive te numele meu, se pare c singura salvare vine din Olimp – sau, poate, din Sovata? Mi-ar fi pl cut s m numesc... Zorba(!) – Ce extraordinar dorin de via ! Este, poate, singura lec ie în care oamenii înva s priveasc o înfrângere. i, Doamne, cât dorin de-a fi, de a exista, eman în jur acest personaj! i-ai dat seama, Mihai – mi-a pl cut dintotdeauna acest nume! – c am rev zut filmul i m aflu înc sub vraja lui. … P reri critice!...În materie de haiku, toate-s bune atâta vreme cât nu r mân la stadiul de simpl observa ie; în rest… un b rbat trebuie în eles i nu criticat! (Chiar de m-a str dui, distan a ar atenua efectul criticilor mele. Îmi placi a a cum e ti: nimic mai mult.) Dintre cele dou variante ale pove tii (parabol ), o prefer pe cea de tine tradus . in s repet: dac se va ivi ocazia, nu pregeta i valorific din plin acest talent – merit ! Prima variant în renku a fost abandonat , din cauza leg turilor mele foarte slabe prestate anterior. În timpul unor epistole ce s-au suprapus a ap rut acel tristih al t u foarte bun, pe care l-am remarcat din primul moment i care este valoros pentru c este. Indiferent dac va fi sau nu valorificat în exerci iul nostru. ...De va fi s suferi de insomnii în noaptea de 22, te invit s ascul i emisiunea de la ora 0: te asigur c merit , iar la început de s pt mân vei privi cu al i ochi lumea (Radio România Actualit i!) Gânde te-te la mine! Ivy

251

(Pe plic, la „expeditor“: urme pe z pad m conduc spre casa unde nimeni nu m-a teapt )

: 67.

Sovata, 03.03.’98 Ivy,

N-am mai trecut pe la C.P. de mult vreme, re inut fiind la domiciliu de o u oar indispozi ie fizic (astenii de prim var ?). E bine totu i c sunt „de prim var “ de i aici, la Sovata, ninge din nou i e frig… Tu ce mai faci, Ivy? M.

: 68.

Sovata, 06.apr.’98 Ivy, Renku-ul nostru trebuie totu i continuat i terminat. Apoi, vom mai vedea… Nu reu esc s pricep de ce nu putem continua în varianta: … 25) mângâindu-i obrajii o stea c z toare alunec -n mare 26) deodat pesc ru ii î i iau zborul doi câte doi 27) cântecul cucului…

252

Vara îngerului f r aripi 28)… – Dumire te-m , te rog! Mul umesc pentru carte i pentru a ei dedica ie… postfa : ascuns i… r sturnat ! M.

: 69.

Fete ti, 3 mai 1998 „Nu, nu i-am d ruit niciodat cu ite i lamele cu itelor ned ruite S-au lungit, s-au sub iat… Transformându-se-n ace de ceas, Care macin lent timpul scurs i r mas…“ (Doru Davidovici) Mihai,

Ca-ntr-un ritual foarte bine stabilit, încerc înc de ast zi diminea s -mi creez atmosfera, s te simt aproape. Nu este o zi însorit , dar au înflorit salcâmii, a a c parfumul lor domin înc perea. (Sunt foarte mândr de felul cum arat dormitorul meu în urma modific rilor la care a fost supus în ultima vreme, iar starea mea de spirit se „asorteaz “.) Mi-au lipsit scrisorile tale. M -ncearc totu i un sentiment de vinov ie: m-am l sat prea mult a teptat . Este timpul s recuper m – deopotriv ! – tot ce-am pierdut(!?)… A venit prim vara! Dac cumva n-ai aflat pân acum, afl c … Încerc s -mi imaginez cum arat p durea ta, în aceste zile! Am descoperit, într-o revist , un teritoriu numit „ D rg “ (Zon de munte, deosebit de pitoreasc , din mun ii Gurghiului, aproape de

253

vârful igle, 1460 de metri, din preajma Sovatei – nota mea.) i z u c m-au cuprins toate dorurile. Trecând la lucruri mai… palpabile, pot spune c am avut mici satisfac ii: la începutul lunii martie, dup trei luni de peripe ii, am primit de la domnul Higginson mult a teptata antologie „Haiku World“. Bill s-a întrecut pe sine! Dup scurte prezent ri, în care ne sunt ar tate motive i simboluri specifice fiec rui anotimp (… i emisfere), exemplific , nesfiindu-se s al ture „ilu trii anonimi“ unor nume celebre, nu numai în lumea haiku-ului. Prezen a româneasc este considerabil i meritorie. Personal, i-o spun ca-ntre prieteni, am crescut pu in în ochii mei. Am hot rât c a sosit timpul s -mi public poemele. (E ti primul c ruia fac aceast dezv luire i sper s se finalizeze a a cum îmi doresc. Î i mul umesc. tiu c te vei bucura sincer pentru mine. Vor fi circa nou zeci de haiku-uri, în exclusivitate. Se va numi: „Corabia din lemn de salcâm“ i cu acest prilej, mai vechi c ut ri î i vor afla finalitatea). Nu vreau s p r sesc teritoriul poeziei noastre preferate f r a te dumiri asupra unui fapt pe care eu îns mi nu reu esc a-l pricepe: cred c este vorba de leg turile mai slabe, anterior f cute i abandonate mai apoi. i cum scrisorile noastre s-au suprapus uneori, confuzia li (ni) se datoreaz . Recitind acum, pot spune c este un exerci iu bun; are i câteva puncte slabe, dar ele vor fi eliminate, corijate. Propunerea mea pentru veriga 28 este:

ajuns în z voi – î i umfl n rile i necheaz scurt Sper s fii mul umit. Dac nu… voi relua. Sunt în m sur s - i satisfac curiozit ile în privin a apari iilor în acest domeniu în limba maghiar (datorit lui Higginson), a a c voi exemplifica: karácsonyest – magányos anyóka az állomáson – éjféli misére vár (Pachnik Zoltán) 254

Vara îngerului f r aripi cu rug mintea de a-i dezv lui identitatea pe care o intuiesc pu in din varianta de prezentare în limba englez . … În tot acest timp, cât a durat redactarea scrisorii, Rita mi-a inut companie: este extrem de afectuoas , prefer urechea mea cea stâng i merit s-o cuno ti – este r u ca noastr , singur , de o zi, ultrar sf at … ) N-a vrea s închei f r s - i spun c în ultima mea hoin real , m-am bucurat din plin de ofertele metropolei; o mai veche dorin a fost realizat : am v zut-o jucând într-un rol memorabil, pe Valeria Seciu. Mi-am asigurat astfel, hran de suflet pentru zile mai pu in senine. În sâmb ta care va urma, voi str bate drumul pân la Tomis, dup o foarte lung absen . Te asigur c epistolele de Sovata sunt a teptate, îndelung savurate; deci, nu ezita! Undeva, numai pentru tine, vibreaz Ivy (corec ie: Ivy numai pentru tine, dar, oricum, vibrez ni el i pentru Rita). Te îmbr i eaz , Ivy P.S.1: Grieg este superb! A tept ve ti cu i despre tine, Mihai. Subiect de reflec ie: cred c mi-e team s m îndr gostesc; uneori mi se pare pierdere de timp! P.S.2: Singurul motiv care m-a determinat în a hot rî „corabia mea“ a fost am nuntul c apar in unui spa iu în care p durea de salcâm a fost cândva dominant . Dac lemnul folosit va fi fost sau nu unul i acela i cu cel pe care l-a ales Noe, m va convinge doar „Septuaginta“ (Institutul biblic), acesta fiind adesea considerat, adesea, o surs de informa ii mai pu in semnificativ . Oricum, înc o dat , cuvenitele mul umiri pentru aportul pe care l-ai avut în c ut rile mele.

255

P.S.3: A avea rug mintea, dac se poate, s -mi trimi i din p durile tale ceva flori i frunze de podbal i/sau muguri de alun – feti a mea face, uneori, crize astmatice. Nu mi-ar displace i alte fructe de p dure, eu fiind o mare amatoare de ceaiuri din plante. Mii de mul umiri! P.S.4: Se-apropie iunie, Târgul de carte, iar invita ia mea este mai mult decât valabil : ea este, de fapt, o dorin . Te rog s-o… tratezi ca atare. Ivy I. (Pe plicul aduc tor al acestei scrisori, la „expeditor“, poemul: As an amulet asemenea unei amulete always caryy wilh me o port cu mine-ntotdeauna The birch –tree forest p durea de mesteac n) I.

: 70.

13/14 maiu ’98, pe malul… Pove ti cu Ivy i cu Mesteac nul Albastru ip t disperat!... Ecoul nop ii ro ii întrerupt î i afl lini tea pe sânul dezgolit al necunoa terii de mâine pân când fi-vom salcia etern aplecat pe malul râului ce- i deap n amintirile albastre – întotdeauna albastre! – Lâng um rul t u cre te un l star simptomatic sfidând legile firii:

256

Vara îngerului f r aripi – Poate nu tii, i-am împrumutat forma inimii mele, i-am s rutat t lpile pân ce c ldura trupului era una cu soarele-n asfin it! – „Se spune c bunicul – bunicul meu cu barba sur – înainte de a mângâia lumina cu noduroasa lui mân , c l torind de unul singur printr-o p dure de alb, îmi tot silabisea numele spre aducere – aminte…“ Nu- i întoarce privirea. o vei frânge; iar n rile tale, n-au adulmecat înc forma inimii mele – ofranda verdelui crud. (annakreutzer) [Pe plicul aduc tor, la „expeditor“: „Spune-mi, dac te-a prinde-ntr-o – zi i i-a s ruta talpa piciorului, nu-i a a c ai chiop ta pu in dup aceea de team s nu-mi strive ti s rutul?“ – „O viziune a sentimentelor…“ – (Nichita St nescu)]

257

: 71.

Sovata, miez de florar ’98 „E prim var -n lume i-s trist, i tiu de ce…“ (Pavilionul de por elan: Li-Tai-Pe) Ivy,

Versurile acestea, ale lui Li-Tai-Pe, se muleaz perfect pe sentimentele mele; din p cate… M aflu, de fapt, într-o continu stare de insatisfac ie, de neîmp care cu sinele: în munc , acas ori în activit ile din timpul liber. Re ine deci: INSATISFAC IE!... Pe t râm profesional: z pada cedeaz greu; la peste 1600 de m, unde avem mari suprafe e de împ durit, om tul persist în straturi ferfeni ite. Pentru districtul pe care-l conduc, în aceast campanie de împ duriri revin 10 ha de plantat, cu aproximativ 40.000 de puie i de r inoase(molid, brad, larice i pin). Greut i: nu se g sesc muncitori destoinici, sinceri; în schimb, ace tia sunt foarte preten io i la câ tig, la condi iile de cazare ori de transport – deficitare fiind toate, ce-i drept. (Anul trecut am avut un grup de lucr tori din Olt; cel mai tân r muncitor al grupului a avut... apte luni!, iar cel mai în vârst : 89 de ani – o b bu care, pe durata campaniei, nici n-a ie it din caban , îndeletnicindu-se strict cu ghicitul în c r i, i cu „domolirea“ spirtului sanitar, pentru a-l face b ubil! ). Distihul 28: îmi place, dar îi lipse te kigo (cuvânt având conota ia de anotimp – n.m.). P.S. R spunsuri la Marea Ta Dilem : – a- i fi team s fii îndr gostit( ) e ca i cum i-ar fi fric s respiri într-o p dure de liliac, prim vara, în plin floare.

258

Vara îngerului f r aripi Mâine expediez plantele medicinale solicitate; n d jduiesc c le vor fi de folos fiicei tale. (Referitor la aceast maladie, n-ar strica s vii s vezi – a dat col ul ierbii! – mina de sare de la Praid, aici tratându-se foarte bine probleme ale c ilor respiratorii, mai cu seam la copii. Traduc haiku-ul unguresc, al lui Pachnik Zoltán, din 3 mai, a.c.: „sear de Cr ciun – b trânic singuratic în gar a teapt slujba de la miezul nop ii“ (Cam multe silabe; de fapt, i-n original!) Veriga nr. 29:

în livada înflorit lumina lunii întârzie pe m rul uscat A tept s fii mai critic , mai obiectiv , mai neîndur toare cu „produc iile“ mele – repet: nu m sup r! Cu drag, Mihail

: 72.

Fete ti, înotând prin b ltoacele-i veritabile, la 21 maiu ’98 „Ia-m pe t lpi ca pe-un noroi de rând, Când pleci i calci peste podeaua lunii…“ – Ion Rotaru – Drag Mihai,

În foarte mare grab î i r spund cu speran a c voi reu i s - i transmit pu in mai mult SPERAN , de aici, de pe malul stâng al Borcei – o Borce murat de-a binelea, dar promi tor însorit ! 259

Mii de mul umiri pentru „plantele“ trimise. Dup despachetarea coletului, timp îndelungat nu am f cut decât s -mi umplu întreaga-mi fiin cu „miresme de Sovata“. Nu cred c - i po i imagina ce efect a avut asupra noastr ! i înc nu începusem terapia! Sper s -i înl ture Ancu ei simptomele de astm ; este o form u oar , dar nu a vrea s se agraveze. N d jduiesc c va fi bine… Da, voi lua în calcul i salina din Praid, într-o perspectiv nu foarte îndep rtat , sper. Pentru înl turarea insatisfac iilor ce bântuie pe malul Târnavei-Mici, cred c posed antidotul. Nu- i cer decât s ai pu in încredere în mine, foarte pu in ; dar suficient pentru a p trunde într-o lume nou . Te asigur c am v zut, am sim it… Oricât ar p rea de ideatic, este posibil! Înarmeaz -te cu optimism i sun la: 092318… sau la 056 127… , la T. C. Vei afla când i unde anume va avea loc prezentarea de la Târgu-Mure . Vei face cuno tin cu un sistem extrem de bine pus la punct, din care se poate face Carier , cu pu in perseveren . M-a bucura nespus s -mi fii al turi acceptând idei de afaceri. Te a tept! (Toate astea a fi vrut s i le comunic telefonic, dar cum mi-a r spuns o tandr voce feminin , m-am eschivat; în mod cu totul special a fi vrut s te aud, dar… ) F r s neglij m „problemele noastre“, f r pic de opreli ti, voi mu ca la sânge – a se citi: „critica“! – atunci când îmi vei da ocazia. Acum îns prime te, te rog, felicit rile mele: Îmi place 29! Are tot, nimic nu-i lipse te, absolut nimic. Pentru i mai mult suspans, propun o cezur dup primul vers i eliminarea prepozi iei „în“. Cred c -i spore te valoarea. C e ti un om deosebit de sensibil, m-ai convins de foarte mult vreme, iar haiku-ul se asorteaz perfect structurii tale. Ceea ce mai avem nevoie „de lucrat“, în egal m sur amândoi, este partea tehnic a genului. Luni am primit încuraj ri i sprijin logistic din partea doamnei Kinuko Jambor – scunda japonez pe care ai cunoscut-o i tu din fotografiile de la festival – ajutor promis pentru redactarea viitoarei mele c r i de haiku. De asemenea, am primit „Orfeu-ul“ lui J. G budean (Promite!)

260

Vara îngerului f r aripi Pentru veriga a 30-a, propun:

dincolo de râu cea a se ridic treptat (Am r t cit distihul 24: ajut -m !) Sunt ner bd toare s aflu nout i despre tine. Te rog, nu-mi prelungi a tept rile. i... ai grij de tine! Ivy P.S.: Da! Mi-e fric „s respir“, mi-e fric s privesc, s ascult, chiar s fiu, aproape, mi-e fric . Am ajuns în stadiul de a-mi reprima – cu m iestrie! – orice sentiment ce o ia „razna“; i asta pentru simplul fapt c încrederea mea a fost, cândva, grav zdruncinat , desfiin at de-a dreptul. … Sau, poate, tiu foarte bine ce vreau… Ivy-Ivy-Ivy. Dac este posibil, dup întâlnirea cu mister Corduneanu, d mi, rogu-te, un aviz telefonic, între orele 19-20; voi fi punctual foarte… Ivy (Pe plicul „aduc tor“ al acestui r va , la „expeditor“: în ziua-n care- i scriu cire ul vecinului s-a îndr gostit pur i simplu)

: 73.

Sovata, 03 iunie, 1998 Ivy,

M las purtat de o raz de soare, de o adiere de vânt, de un susur de izvor… 261

Balona e de s pun irizate se sparg unul dup altul, luând cu ele minun ii de câteva clipe; se sparge unul, eu alerg dup altul, apoi dup altul… i altul. N-am timp s m dezmeticesc pentru a-mi da seama c , de fapt, alerg dup himere! De fapt, nici nu vreau s m dezmeticesc… (În timp ce- i scriu acest r va , tufa de m ce din livad deschide splendide corole rozalii!...) Alesele mele sentimente c tre tine. Mihail

: 74.

Fete ti, 09.06.’98 („... c ldur mare“) Mihai,

Spre deosebire de idelismul sov tean prezentat în haine roz, eu sunt puternic ancorat -n realitate i încerc s recuperez cât mai grabnic timpul pierdut. Voi încerca s -mi motivez i într-un alt mod noile afaceri i – inând cont de mai vechi invita ii! – inten ionez s p esc prin Sovata în foarte scurt timp. A tept cu mare ner bdare s te v d, s te-ascult, s te simt în preajma-mi. Dup toate calculele f cute, voi „ateriza“ la Sighi oara în noaptea de 18/19.06 a.c., pe la ora 0,50. Cred c este cea mai bun variant . La Sovata voi poposi în ziua de vineri i urm toarele, pân duminic . Dac este posibil, a teapt -m la Sighi oara. Te rog! Dorul meu de a hoin ri atinge cote maxime, a a c po i proiecta trasee uitate. Vreau s - i cunosc p durile, dar i pe tine, mai bine, cu ale tale gânduri. Cu ner bdare i dor, Ivy

262

Vara îngerului f r aripi P.S.: Am fost la „târg“: un fel de varz cultural na ional ; detalii la Sovata. ...Îmi doresc tare mult s finaliz m, apoi s corect m renku-ul nostru. Ivy

: 75.

Sovata, 26 iunie ’98 Ivy, Ce s-a întâmplat?!... Te a tept în gara din Sighi oara, conform dorin ei tale, iar

tu!... Te speriar cumva viiturile? C pe mine da!… În noaptea cu pricina, de la ora 1,20 pân la 3,0 am c l torit parc nu cu ma ina, ci cu un amfibiu, în unele localit i apa ajungând pân la osii. Mai lesne mi-ar fi fost s utilizez pluta, dar cum râurile nu se întorc nicicând la izvoare a trebuit s fac uz de for a motorului „jeepului meu de Muscel“, înfruntând n vala curen ilor de ap : tulburi i reci… (De m l sam în voia valurilor-vânturilor, cu pu in dib cie eram ast zi, poate, undeva pe Borcea!) Am a teptat niscaiva explica ii, îns ioc! i î i rezolvasem – rezervasem o camer deosebit ! – i cazarea, aceasta cuprinzând tot confortul, într-o ambian de invidiat!… În „eviden ele“ mele la pozi ia 24 figureaz : a) într-un col ascuns masca unui clovn

263

b) un cântec se pierde pe aleea îndr gosti ilor (… cu op iunea ta pentru varianta „a“). i, deoarece scrisorile tale debordeaz de lirism – acesta rev rsându-se i pe plic! – eu m str duiesc s - i trimit un strop, o frântur de suflet de aici, de malul lacului Ursu: (Veriga a 31-a):

o adiere cu stropi mari de ploaie – soarele tot mai voalat Dup cum se vede, eu înc mai sunt sub imperiul ploii!... Sper îns , cu îndârjire, în zile mai senine. A tept un nou proiect de venire a ta la Sovata. Mihai

: 76.

6 iulie ’98, într-un Fete ti murat! Drag Mihai,

… nici m car nu-mi pot imagina pericolul c ruia te-am supus în noaptea cu pricina. Dar, Doamne, cât am crezut c te voi vedea; erai atât de-aproape. Explica ii? Inutile! Toate, multe, laolalt mi-au curmat drumul înainte de a fi. Probabil mi-e team înc , dar tot mai sper c voi veni într-o zi: sunt ferm hot rât ! Aici, zilele caniculare alterneaz cu cele ploioase. Pentru a le anihila, pe primele, am dat fuga-fugu a câteva zile, al turi de trupa mea, la „gârla Pontic “. În ciuda apei reci, ne-am sim it extraordinar! Trupul mângâiat de valuri e una din foarte pu inele pl ceri ce mi le pot oferi: renasc cu fiecare val i-nv s merg, mai apoi, în mine…

264

Vara îngerului f r aripi În rest, zilele mele sunt foarte agitate: în timpul c lduros sunt foarte matinal – iubesc mult dimine ile! Noile afaceri m oblig s alerg mult, s cunosc oameni mul i. Adaug la toate acestea grijile unei mame „bun i drag care m mai ceart uneori“, pu ine emo ii pentru „echipa galben “ (… lumea-i o minge de fotbal, nu?), apoi, preocup ri pentru întâlniri poetice, mai în vremea mustului, cochet ria cu o barb veritabil (nu! nu cunosc înc esen a lemnului!) i... ai imaginea mea la zi. Iertare, dar îmi lipsesc „condimentele“ pentru „veriga 32“. Va sosi îns cât de curând, foarte posibil telefonic. Salut ri amicale, Ivy

: 77.

(Ilustrat ) 09.07 ’98 – Ce n-a da s m zbengui în apa lacului Ursu!... Ivy (Pe coperta plicului, în loc de expeditor: diminea amor it – must ciosul ascult atent puiul de rândunic )

: 78.

(Ilustrat ) 29.07. 1998, Fete ti Mihai, Alege: 32A:

în t cere r sucind cosi ele blond 265

32B:

din mul ime s-au desprins pletele-i blonde Calde salut ri! (38 de grade la umbr !… ) Ivy

: 79.

(Ilustrat ) 10.08.1998, Fete ti „ i-a spune ceva, Despre noi, despre z pada de-afar , despre dragostea mea. i-a spune ceva, orice, numai s nu creasc iarba t cerii-ntre noi. i-a spune ceva, ce-ai tiut sau ce tiu, dar a început s creasc iarba t cerii-ntre noi i s-au r t cit sunetele din cuvântul târziu. (O. Paler – Defini ia unui strig t) P.S.:… i-a spune ceva!

(Colocviul Na ional de Haiku: Tomis, 25-27 sept.’98!) Ivy

266

Vara îngerului f r aripi

: 80.

Sovata, 04 sept. 1998 Ivy or,

S-ar p rea c am a teptat toamna pentru „a fi la pas“ cu subiectul urm toarelor strofe ale preachinuitului nostru act liric(...oidal!): renku-ul! Dar, adev rul este altul decât se afirm -n „ghiersuri“, anume c : nu e iarb , cea a t cerii, ci buruian este! i ea se afl cu r d cinile-n, când Fete ti, când la Sovata, în func ie de toanele a dou fiin e numite simplu: Ana i Mihai. Veriga nr. 33:

singur – fumul ig rii alung i ân arii : 81.

Fete ti, 15 oct.’98 Drag Mihai, … Hommo capriciozzo se manifest din plin i pe malu’

Borcei. Nu m pot l uda cu o stare de spirit excelent în ast -toamn , cu toate c am devorat i Colocviul haijinilor const eni, i Salonul Auto de la Bucure ti. O prezen marcant , la Tomis, a fost domnul Mircea P. cu „Ploile“ i „Z pezile“ sale „Felurite“. În rest, acelea i culori, acelea i voci. Pentru nuan are, voi participa în 21 octombrie, ora 11, la Libr ria „Sadoveanu“, la ac iunile organizate de Funda ia Niponica (Dl. Paul D.), cu prilejul lans rii volumului: Istoria literaturii japoneze. Va fi prezent autorul! (Suichi Kato). Dac prezint interes, d -mi de veste sau, de ce nu, s dai o fug la Bucure ti! (Pre ul c r ii este de: 105.000 lei) 267

Pentru veriga a 34-a, propun:

prin mul ime îi face semn cu o gutuie A tept i eu un semn… cu sau f r gutuie! Aproape uitata, Ivy (Pe plicul „aduc tor“, la expeditor: Karácsonyest – Magányos anyóka az állomáson: Éjfeli misére vár – Pachnik Zoltán – (În române te: Sear de Cr ciun – B trânic singuratic în gar : A tept slujba de la miezul nop ii)

: 82.

Sovata, 20 0ct.’98 „Bolnav e omul, bolnav piatra, Se stinge pomul, se sfarm vatra“ (Boal – Lucian Blaga) Ivy,

… Uitat , tu?! De cine? C de mine nu! Îndelungata- i pauz epistolar am presupus c s-ar datora unor cauze bine întemeiate, ivindu-se, probabil, alte priorit i. M-am gândit c , poate, domnul C. cu afacerea lui (sinecura!) i-a frânt elanul epistolar; i mi-a p rut r u… 268

Vara îngerului f r aripi Col ul ierbii a dat (parc mai ieri… ), frunza s-a ivit (Ivy – tu?); acum frunzele p lesc, ro esc, ruginesc, cad… Tu – n-ai venit, tu n-ai venit!... Penultimul pas în mersul mult prea poticnit al renku-ului nostru: 35):

b trân -n doliu – în bra ele-i firave crizanteme albe (Ivy or, nu m l sa totu i f r epistolele tale!) Mihail

: 83.

Fete ti, 26 oct. 1998 „Numai arborii t i nu- i pierd în iarn frunzele verzi, pieritoare, când treci cu ninsoarea sub ei bolnav de vini imaginare.“ – N. St nescu – Mihai,

Afl , rogu-te, c prietenul meu Grieg, despuiat de orice ve mânt, î i poart prin vreme solitudinea. Asemenea eu, chiar dac … Departe, foarte departe de mine gândul de-a amesteca afacerile cu sentimentele ( i invers!) Nu-mi place s m consum inutil i nici gratuit. Poate, prea mult ra ional într-un loc în care nu- i prea justific prezen a. Doar legile firii ce- i spun cuvântul: într-adev r – f r a ocupa locul unor „priorit i“ am reu it „performan a“ de a m apropia de sexul… tare (sic!), într-o oarecare m sur . 269

Problema spinoas este c , în esen , lucrurile sunt acelea i: nu pot avea (nu mai pot avea!) încredere în oameni, cu tot optimismul meu constructiv. Dar, în nebunia mea tot mai sper în ziua în care El îmi va spune: „Femeie, ce mare por i în inim i cine e ti?“ (Blaga). Îmi des vâr esc, deci, arta a tept rii. i nu m plâng. M doare doar, atunci când constat idealul mutilat de cruda realitate… „… simt prezen a pe care tu mi-o oferi de aproape i de departe…“ (Prezen a – Nicola Rossi Lemeni) … Ajun i aproape de finalul „operei“ noastre... liricoidale, vorba ta, s-ar cuveni s acord m ceva timp pentru a „cizela“, pe icicolo, versurile s vâr ite. Dar, asta nu se poate face decât „la gura sobei“, cu o can de vin fiert prin preajm . Consider c este o motiva ie suficient pentru o întâlnire („palpabil cu mâna“!). S-ar putea s avem aceea i suferin . În a teptarea unui vânt prielnic, te s rut dulce-dulce pentru bun tatea cuvintelor transmise în ultima epistol . Variantele create pentru finalul renku-ului nu m mul umesc pe deplin, a a încât mai înarmeaz -te cu „pu intic r bdare“! Cu cele mai bune gânduri, Ivy P.S.: Sunt „Ivy“ doar pentru tine i-mi place teribil asta! … Ivy

270

Vara ĂŽngerului f r aripi

271

: 84.

Sovata, 09 noi.’98 „A lua seara luna de somn ca pe o pastil . Atât de mare e neodihna mea.“ (M. Sorescu – vol. Puntea). Ivy,

Implacabil , via a merge înainte… M întreb, adeseori, de ce nu opre te timpul „cineva“, în perioadele noastre nefaste, obscure, cenu ii? De ce este l sat via a omului – scurt i zbuciumat – s se consume în chinuri i-n dureri istovitoare? De ce întotdeauna reversul unei dureri este o suferin i mai n prasnic ? Cine ne încearc sufletul i trupul, i de ce? De ce aceast unic via , atât de chinuit , se termin atât de dur, de crud, atât de apocaliptic? De ce atâtea minciuni, atâtea boli, atâta ur , r utate, s r cie, invidie, ipocrizie, nedreptate, inegalitate, de ce atâta egoism?... tii tu cumva, Ivy, de ce?... M.

: 85.

(noiembrie ’98)

„… o plant ve nic verde, în multe culturi ( i în cre tinism), iedera reprezint imortalitatea i pentru c se aga în timp ce se ca r , simbolizeaz prietenia i încrederea; aceast caracteristic a dus la simbolizarea nevoii feminine de a fi protejat , de i forma frunzelor sale îi confer un atribut masculin, în epoca frigian , iedera era sacr pentru zeul Attis, iar în Egiptul Antic era planta lui Osiris simbolizând imortalitatea; pentru c este prolific , iedera simbolizeaz puterea generatoare a plantelor, senzualitate orgie(!); zeul roman Dionysos

272

Vara îngerului f r aripi (Bachus) avea o „cup de ieder “ i a fost încoronat cu frunzele iederii care-l decorau pe Thyrsus (toiagul dus de Maenads – el însu i un simbol al fertilit ii). (Clarc Gibson – „Semne i simboluri“) … descifrând-o pe Ivy? i un strop de Fete ti ce se vrea cultural; doar pentru Mihai...

: 86.

Sovata, 25.11.’98

Ivy, Î i mul umesc pentru „pachetul liric“ pe care mi l-ai trimis; i pentru invita ie… Ce p cat c ne desparte o a a de mare distan înz pezit ! Neputând copia, la xerox poemele lui Tagore, î i trimit cartea, rugându-te ca dup ce î i vei „cl ti“ sufletul cu ea s mi-o restitui. O cald îmbr i are hibernal . Mihai

: 87.

Fete ti, decembrie 1998

Lui Mihai, În semn de mul umire pentru statornicia prieteniei ce str bate mun ii pân la mine, indiferent de vicisitudinile acestei lumi… Cu ve nic afectuoas prietenie, Ivy

: 88.

Sovata, 19

decembrie ‚98 Ivy, „Când sunte i tri ti, scruta i-v inima i ve i vedea c , într-adev r lacrimile v vin de la ceea ce, cândva, desf tarea voastr fusese.

273

C ci v încredin ez eu, bucuria i triste ea sunt de nedesp r it. Împreun sosesc în casa voastr i, când una se a eaz cu voi la mas , nu uita i: cealalt în patul vostru s-a i culcat.“ (Kahlil Gibran – Poeme) Bucurie i triste e – via i moarte… Cât despre Sisif, el dac tiu bine, simbolizeaz z d rnicia trudei: orice ai face, stânca tot înapoi va ajunge, va c dea. Dar, pân una alta, urc m muntele, împingând stânca… de ce?! Ca s ne afl m în treab … Ne bucur m pentru atât de pu in, ne întrist m pentru i mai pu in, suntem atât de tari precum stânca lui Sisif i totu i atât de slabi; ca firul de trestie... i, vai, cât de singuri suntem, mai cu seam atunci când durerea, boala, s r cia, moartea ne împresoar . i totu i: Cr ciun fericit!, Ivy! (Calendarul haiku pe când?). Mihail

: 89.

Fete ti, 9 decembrie ’98 Drag prieten,

(… pe Borcea, bineîn eles! pe-un ger de-nghea pietrele; prietenia, nu: niciodat !) „Iubirea pentru un singur om te poate vindeca de toat ura celorlal i“ (Panait Istrati) Drag prieten, Strig tul t u m urm re te f r s -mi dea pace. M întreb ce zbucium i-a generat o astfel de stare cenu ie? Nu tiu dac î i voi putea r spunde cândva hohotului de întreb ri (dar, poate cineva oare?).

274

Vara îngerului f r aripi Deosebit de important pentru moment, mi se pare a fi ie irea din starea de fapt, desprinderea de ea… M tot întreb ce gânduri îl m cinau pe Sisif în momentul coborârii muntelui dup ce- i isp ea pedeapsa; greu de aflat cât fericire sau cât durere îi n v lea în suflet… Asemenea lui, perfect con tien i de imperfec iunea acestei lumi, TREBUIE s urc m muntele, oricât de abrupt ar fi panta, oricât ar fi stânca de stânc ! Ai grij de tine, Mihai!… Ivy P.S.: A tept cu ner bdare noi ve ti de la tine. Ai reu it s m ferice ti trimi ându-mi taman ceea ce îmi lipsea: Tagore – Poeme. Î i mul umesc! (Pe plic, la „expeditor“: îmi place s tiu ascuns sub musta un zâmbet fugar)

275

276

Vara îngerului f r aripi

: 90.

Fete ti, pe malul Borcei, 12 februarie 1999 (Ilustrat )

Am ascultat cândva o poveste ce se numea simplu PRIETENIE… Consider c timpul ce-a trecut îi este suficient t cerii încât povestea poate continua… Gândul meu bun pentru tine! Ivy

: 91.

Sovata, 13 m r i or, 1999

Ivy or, precum vezi am s vâr it condamnabila fapt de a ciunti integritatea renku-ului împreun f ptuit, sco ând din lan haikuurile care mi s-au p rut mai aproape de suflet, mai evocatoare de ceva. Pentru aceast agresiune, te rog s m ier i! Mihail P.S.: A tept scrisorile tale. M.

: 92.

(4 noiembrie, 1999 – Tomis… o mare gri). (Ilustrat ) … caut pacea dimine ilor lini tite caut copacul din inima mea s -i pot înv a verticalitatea m caut pe mine. Prieten drag, din suflet, de ziua numelui t u.

277

La mul i ani! (M iart … ) Ivy

: 93.

...undeva pe malul „Gârlei Pontice“ (Tomis, 10 dec.’99) „M bucur c ai primit scrisoarea pe care n-am trimis-o. Înseamn c începem s ne în elegem. Nu mai avem nevoie de cuvinte. Iar dac pe P mânt nu putem fi ast zi împreun , s tii c te a tept la ora ase Pe steaua a treia din Constela ia Lirei. Semn de recunoa tere: o carte de poezii în mân .“ (Semn de recunoa tere – Ana Grigora ) Prieten drag,

Înc m mai zbat într-o lume ostil i-ncerc din r sputeri s mi men in verticalitatea. Uneori, lupta mi se pare inutil ; alteori, rena te în mine spiritul r zboinic i-mi spun c singura solu ie este c TREBUIE s înving! „Nicio fericire nu se poate asemui cu aceea pe care o smulgi vie ii cu pre ul riscurilor i sfor rilor de neînchipuit.“ … este „locul“ unde m refugiez cel mai adesea f r a fi fost dezam git vreodat’! Din momentul în care l-am redescoperit pe Istrati, dup o adev rat „cur “ în care am citit i recitit aproape tot ce s-a publicat, m aflu într-o permanent c utare a mai noilor, sau deja a îng lbenitelor edi ii…

278

Vara îngerului f r aripi Poate c , o simpl explica ie ar fi – pentru pasiunea asta nebun – faptul c apar inem aceluia i spa iu. Sau, poate, mult mai mult… Nu credeam vreodat c tocmai spa iul pe care-l iubeam atât de mult s m schimbe într-atât încât s -mi tearg orice urm de sensibilitate. M tot str duiesc s scriu ceva cât de cât acceptabil, încât s putem începe o nou renga, a a cum am convenit, dar nimic, absolut nimic nu m mul ume te. Date fiind condi iile, mi-ar face o deosebit pl cere s ai, de ast dat , „cuvântul de început“, s m stârne ti de-a dreptul, f r rezerve. A tept noi ve ti de la tine, despre p durea ta, de care mi-e atât de dor! (Mi-ai face o nespus bucurie – mai cu seam fetelor mele! – de-ai g si o modalitate s -mi trimi i un br du pentru S rb tori; i-a r mâne profund îndatorat ). i, în fine, veriga ultim (36):

lebede s lbatice toate în zbor c tre sud Scrie-mi, te rog, dac trebuie s - i mai restitui altceva în afara poemelor lui Tagore. Te îmbr i ez cu tot sufletul! … aproape uitat , Ivy (Pe plicul „aduc tor“, la expeditor: ...a b tut c rare gândul meu vegheat de Dumnezeu spre tine... annakreutzer) 279

: 94.

16.02.2000 – Fete ti, undeva pe malu’Borcei (într-o zi în care un soare prim v ratec mi-a amintit c exist!) Mihai,

… Sensibilit ii de care am fost convins înc de la primele epistole, observa iei atente, profesionale putem spune, de care nu mam îndoit niciodat , s-au ad ugat nelini ti sentimentale i preocup ri de suflet, fin „colorate“ de crizele zilei de azi, de la noi i de pretutindeni. Peste toate, neiert tor timpul… Toate însumate se numesc de la o vreme încoace… „Clepsidra spart “. M tot rotesc în jurul ei, în zile mai „bune“ sau mai „rele“ i tiu c -n spatele fiec rui vers se-ascunde prietenul meu drag. Acolo, departe, din când în când, el poveste te „verdelui crud“ despre neputin a mea de a-l atinge cu privirea… Uneori, î i aminte te c sunt. Alege o imagine – cea mai plin de speran cu putin ! – imi creioneaz un gând: bineîn eles cel mai simplu, cel mai generos! Uneori îmi amintesc i eu c (înc ) mai sunt i-i mul umesc! Fie ca-n ziua de mâine, s fim cu pu in mai buni decât am reu it s fim azi! Despre un haiku: Explozia de bucurie, dragostea de via , r zbate f r urm de-ndoial . Nimic nu ar fi putut s-o redea mai pregnant decât „glasul înalt“ al p s rii aflat -n momentul c ut rii – al c ut rii de sine! Nimic mai m re ! … prezen a verbului, mai apoi, suficient de sugestiv încât „s str ba i“ al turi de el h ul creat între cele dou puncte, între cele dou st ri… neînsemnatul, prozaicul, aproape firescul zilei de azi: „grinda nou “! sau, poate, m re ia terestr ! Iar peste toate, timpul se scurge strop cu strop (asemenea clepsidrei, nu?) amintindu-ne doar c totul i toate sunt trec toare…

280

Vara îngerului f r aripi Nimic mai mult: privighetoarea – cad stropi de r in din grinda nou Aceasta este m re ia excelen ei! … sau, poate, tardivul mod de a spune: Felicit ri, Mihai! Cu prietenie, Ivy P.S.: Dou sunt „marile“ semne de-ntrebare: 1) Culoarea „Clepsidrei…“ (aproape violent !), alta decât a întregii colec ii, tr deaz cumva un ve nic îndr gostit? 2) Senry-ul, absent. Care o fi cauza, must ciosule? 3) Gl di ? Aceea i, Ivy

: 95.

21 m r i or, 2000 – Sovata (Ilustrat )

Ivy, ...Undeva pe malul lacului Ursu o ninsoare precipitat mi-a reamintit c exi ti! 1. mul umesc pentru comentariul „Clepsidrei...“. A a este, Ivy: precum foarte bine ai intuit, haiku-urile din plachet sunt oglinda sufletului meu; 2. între dou culori oferite pentru coperta plachetei, am preferat-o pe cea trandafirie – mi s-a p rut a fi mai...blând ! 3. senry-ul, ca gen de micropoem, nu mi se...muleaz pe suflet; 4. anexat: une petite epine de...gl di („Spinul lui Hristos“). Mihai

281

: 96.

(Ilustrat ) ...am trimis mesageri to i caii mei albi s - i invadeze ferestrele cu tropotul lor nefiresc s tearg o lacrim proiectat de gând coama lor r v it de vânt s - i fie ceasornic nechezatul lor scurt acum i oricând… Pentru Mihai, la zi aniversar . La mul i ani! Ivy – septembrie 2000

282

Vara ĂŽngerului f r aripi

283

: 97.

Fete ti, pe acela i mal al Borcei, cu pu in înaintea Cr ciunului 2000. „Num ram pa ii ce urcau spre Golgota Fiecare pas era primul“ (A. Mitea) Prieten drag,

Bucuria ce m-a cuprins în ziua în care am primit scrisoarea ta a fost întrucâtva asem n toare aceleia din copil rie, când mama îmi anun a prima z pad … Se pare c lec ia tr iniciei unei rela ii este mult mai puternic chiar i fa de noi în ine, în ciuda distan elor, a unei atingeri concrete. Î i mul umesc prietene te pentru frumuse ea sentimentelor pe care mi le por i, de acolo, din inim de ar , i te asigur de reciprocitate, de aici, din asprul B r gan. În a teptarea noilor ve ti de la tine, î i doresc: – S rb tori fericite! Cu s n tate i împliniri al turi de to i cei dragi. – La mul i ani! – Îmbr i eaz p durea din parte-mi!... Ivy

: 98.

05.01.2001 (ilustrat ) La mul i ani, Mihai! i mult noroc…

284

Vara îngerului f r aripi … A tept z pezile de-acum un veac! Cu bine, Ivy

: 99.

Fete ti, undeva pe malul Borcei ¾ martie 2001 „… numai calea suferin ei duce nemijlocit c tre fericirea de a fi om“ – Panait Istrati – Prieten, drag prieten...

Adeseori m -ntrebam dac nu cumva iarna i-a uitat misia de a m troieni cu n me ii ei, de-a m readuce la condi ia ini ial . În tot acest r stimp, de la bucuria primirii unui semn de la tine, pân acum în momentul „facerii“ prezentei epistole salvatoare, vagi ninsori miau acoperit sufletul sec tuit. Singura salvare a acestui neajuns este, înc , foarte via amintire a mun ilor îmbr i a i câteva ore, în urm cu câ iva ani, când mi-am oferit de ziua mea, un peisaj de basm. O amintire! – este unul dintre foarte pu inele „bucurii“ în care mai pot evada din când în când. Poate, vei în elege cândva de ce îi invidiez atât de mult condi ia de vajnic c l tor, iubite prieten. Spre deosebire de tine, care te la i dominat de z d rnicia existen ial , eu ignor cu des vâr ire tot griul din jur i din mine, i tr iesc în lumea mea visând (iar i iar!)… z pezile de-acum un veac! Se impune s -mi fac mea culpa: n-am f cut nimic util încât s anticipez o atare „c dere în inutilitate“; ba, dimpotriv am l sat prea mult s se pr fuiasc leg tura i a a extrem de fragil dintre noi. (Nimic nu m revolt mai mult decât relativitatea lucrurilor!) i totu i, d -mi voie s afirm cu toat sinceritatea, c în fiecare zi – din 1997 începând! – te-am sim it cel mai aproape de sufletul meu. i nu mi se pare a fi foarte pu in, deloc. Permite-mi s te introduc în

285

atmosfer : m aflu în dormitorul meu unde e pu in cam rece, iar fundalul sonor este asigurat de Festivalul de la San Remo, în acest moment cânt Ennya, cea pe care o ador de mult vreme, întotdeauna într-un mod de excep ie… Nu crezi, Mihai, c este cu adev rat extraordinar aceast institu ie numit PRIETENIE, care dureaz de veacuri bune, în ciuda faptului c nu este statuat de niciun document, de nicio lege? D -mi voie s mul umesc Bunului Dumnezeu, de ast dat de dou ori: în primul rând c mi-a dat prilejul de a tr i, bucurându-m de acest privilegiu, iar apoi, pentru simplul motiv c mi-a dat ansa de a te întâlni. Nu- i dau voie s minimalizezi acest fapt; cu siguran pot afirma c a fi fost mult mai s r cit , dac n-am fi reu it s ne deschidem sufletele unul altuia, s comunic m. S-au întâmplat toate acestea pentru c împreun am reu it s acord m dialogul nostru unde afinit ile, preocup rile i neîmplinirile noastre au p truns pe acela i drum, pas cu pas. tiu bine c mi-ai sim it dezn dejdea i neîncrederea chiar i atunci când nu am formulat-o în termeni foarte clari, dar ai tiut c se impune s -mi fi aproape. Pentru asta, î i mul umesc i te s rut! Î i mul umesc c exi ti… pu in… i pentru mine! (Da, aceea i afirma ie, sincer , de odinioar ). Chiar nu po i accepta c acest fapt înseamn extrem de mult pentru mine? Încearc ! Într-un alt plan, m str duiesc s acop r cealalt parte a golului migrând cu lecturile prin mai multe domenii. Locul central în momentul de fa ocupându-l cunoa terea de sine. Astfel, lecturile din domeniul psihologiei au devenit prioritate; teoria lui Eric Berne privind „Analiza Tranzac ional “ m-a revolu ionat pur i simplu; de altfel, în vara trecut mi-am m surat puterile concurând al turi de tân ra genera ie, la admitere la psihologie. S-au dovedit a fi mai iste i, dar asta nu înseamn nici pe departe c am renun at vreo clip la idee. Lista c r ilor studiate(!) fiind foarte lung , m oblig s - i recomand al turi de cea mai sus men ionat , altele dou ce mi se par a fi indispensabile:

286

Vara îngerului f r aripi 1. tefan Pruteanu – „Manual de comunicare i negociere în afaceri“, ed. Polirom… 2. Paul D. Tieger – „Descoperirea propriei personalit i“, ed. Teora... ................................................................................................................. … ![ i totu i! Nu-i decât „o sta ie“ O simpl sta ie] … În fond, chiar s tii c te apreciez cu nelini tile tale, cu tot. i nici nu mi-ai fi pl cut de ai fi fost altfel! Final! … un pas Spre-nceputuri! « „Cine ghice te ce plant e asta s scrie pe bilet.“ Au ap rut teancuri de scrisori: e pelin, crin, lemn câinesc, o etar, carpen, scai, soc, în fine, toate posibilit ile din Etnobotanica – doar câ iva au scris: „La intrare e Roza“ Pe ace tia i-am l sat în cas . De altfel, am tiut dintotdeauna cine va r spunde astfel.“» – Grete Tartler – „O iarb necunoscut “ – … plagiind: – „E FRASIN DE PENSYILVANIA!“ – „Bine-ai venit!“ – e chiar destul loc în inima mea. dou baloane de s pun se unesc i dispar amândou – un lotus înflore te (anonim)

287

Iat câteva dintre titlurile care sigur i pe tine te intereseaz : 1. Gitanjali – jertfa liric – R. Tagore, ed. Polirom 2. Portrete i amintiri – I. G. Duca, ed. Humanitas 3. Via a lui Carol al II-lea – Gh. Bodea 4. Dictatul de la Viena – M. Manoilescu 5. România în cel de-al doilea r zboi mondial – D. Giur scu 6. Adev rul despre mare alul Antonescu – Gh. Magherescu 7. Panteon reg sit – I. Adam 8. Vie ile marilor compozitori – H. Schonberg 9. 100 de personalit i ale secolului – scriitori 10. idem politicieni 11. Comentarii asupra vie ii – Krischnamurtti, ed. Herald (poemele de mai jos sunt inspirate din aceast scriere): umbre alungite împart paji tea însorit – din când în când un fluierat scurt cu picioarele reci voi adormi târziu cu gândul la tine printre pa i gr bi i vânz torul de fluiere vorbind despre timp soarele dimine ii prin fereastra deschis – deodat cântecul coasei ploaia pe sfâr ite – zgomoto i ie im din supermarket doar cu ceaiul afrodiziac

288

Vara îngerului f r aripi Mihai, Î i restitui „Poemele“ lui Tagore al turând mii de mul umiri. De asemenea, cutez a- i trimite „Privirea lui Orfeu“ în speran a c acea „goan inutil “ va fi pu in atenuat sub privirea lui. Sper ca prim vara aceasta s reu easc întru-câtva s te ajute în a te reg si. De nu, spune-mi ce am de f cut? Te îmbr i eaz ca niciodat , Ivy PS: „Condi ia ini ial “: m-am n scut pe-un vifor cumplit! „Deun zi, citind memoriile lui I. G. Duca am descoperit un eseu de o exemplar fine e numit «Mâinile»: Mi-am amintit atunci de ziua-n care mâinile noastre marcau începutul“ 22.09.96! Ast zi eu nu- i tiu mâinile!... Ivy Ce p rere ai, a adar, de începerea unui nou renku? Cum am mai spus, î i las „mân liber “ pentru structur i pentru hokku. Cu drag, Ivy

: 100.

Sovata, 22 m r i or 2001 „Omul nu are prieten mai bun, ori du man mai r u decât pe sine însu i“ (Lubok) Ivy or,

Prietenie – un cuvânt a c rui semnifica ie îmi este indiferent , rece, nul , searb d …

289

Da... Nu-mi aduc aminte s fi avut vreodat cunoscu i, apropia i pe care s îi pot include în aceast categorie. Exceptând zorii copil riei mele, când liber i ne tiutor – în ale relelor, perfidiilor i meschin riilor omene ti – m zbenguiam cu câ iva copii vecini, veseli i ferici i, de diminea a i pân seara târziu, pe dealurile n p dite de un verde crud, cu pomi înflori i i iarba fraged , înrourat a livezilor împestri ate cu flori de b nu ei i p p dii; în aer: zbor de fluturi multicolori, cu nuan e mai ac t rii decât cele ale florilor, albine i bondari… c r bu i, dup care alergam cu m turi, din amurg i pân noaptea târziu… Da, pe vremea aceea aveam, cu siguran , i prieteni!... Îmi aduc aminte de seninele dimine i înfierbântate când cu ni te undi e improvizate, având cârlige din ace cu g m lie o elite în foc, îmbr cate în momeli îmbietoare, închise în cutii de chibrituri, ademeneam crapi, scobari, mrene, pl tici (… parc simt i-acum, în mâini, zbaterea bietelor capturi speriate!...) pe care îi scoteam din apa cristalin , nepoluat , pe-atunci, a Târnavei - Mici. … Ei bine, poate în acele zile, din acele vremuri, da – am avut totu i, i prieteni: dezinteresa i, apropia i, devota i, cu care ne împ r eam cartofii cop i pe dealul copil riei, poamele verzi ale livezilor i pe tii captura i cu mare îndemânare de unii dintre noi, cu deosebire cei doi tefani: Precup i Polo ca, lumina i bucuria apusei mele copil rii, amândoi pleca i atât de timpuriu în lumea de dincolo... Dar acele vremuri au apus, timpul a trecut, sau, poate, n-a trecut… am trecut doar noi: ferici i copii de odinioar ; ne-am schimbat, noi cei care am mai r mas... pu in... i ne-am schimbat nu tocmai în bine! Da, cu certitudine, noi ne-am schimbat, timpul nu – poate doar vremurile… Apuse vremuri, copiii de-atunci devenind ta i, mai apoi bunici. … Târnava curge mohorât , anemic , timid parc , frunzi ul b trânelor s lcii i plopi de pe mal, de ani mul i nu mai fream t la adierea vânturilor v ratice, nu se mai oglindesc cu trunchiurile lor scorburoase în apele reci, sumbre, ale râului.

290

Vara îngerului f r aripi Siluetele lor zvelte au disp rut împreun cu verile toropitoare, laolalt cu multele speran e r mase în fa , duse de apa pe-al c rei mal un om… cu o vârst incert … se plimb c utând: plopi, s lcii i… prieteni(!) de odinioar . PS: La provocarea ta: Mi-hai!...hai… hai… hai… ha… a… a… i!, o întrebare (se impune!): de ce nu… Ivy… vy… vy… vyy? M.

: 101.

Fete ti, 27 martie 2001 (desigur, pe malu’ Borcei!...) Un posibil r spuns la zbuciumul existen ialist: – Mânc torul de s bii – Înghit trecerea timpului cu-nver unarea cu care el înghite s bii lucii… Printre dou gratii – întotdeauna acelea i! – privesc existen a unei frunze pân devine fo net. Te strig printre doi stropi de ploaie i uit s cobor de la „Do de sus“… M a ez lini tit la Masa T cerii i a tept ultimul tren cu care, tiu, vei veni…

(annaolympia) … Mi-hai!...hai!...hai… hai!...ha… a… a… i!...

291

… Ascult ! Ascult cu aten ie orice fo net… e, poate, trena rochiei a c rei mireas n-am apucat s fiu… Ivy. Mihai, Se pare c trebuie s reînv m acea d ruire dezinteresat , unic i inconfundabil , în primul rând pentru a ne contura sensul (SENSUL!) atât de necesar nou în ine. Pe foarte curând… Ivy, cu prietenie.

: 102.

Fete ti, undeva pe malu’ Borcei, 28 martie 2001 – o zi umed i rece, în care, în care b trânul cire de la poart d s -nfloreasc , probabil, pentru ultima oar … „Marea prietenie e f r îndoial tot a a de pu in obi nuit ca i marea dragoste.“ – Al. Paleologu „E ti mare i puternic prin ceea ce po i d rui altora, nu prin ceea ce po i lua de la ei.“ – Ernest Bernea Mihai,

M rturisesc sincer c m-au bucurat nespus rândurile semnate de tine, cu toate c , se pare, i-a dat ceva mai mult de analizat tema în discu ie. Prefer s mai z bovim un timp asupra faptelor… Astfel, la rândul meu recunosc, nu m-am bucurat, înc , de acea prietenie extraordinar , unic , în ciuda disponibilit ilor mele. Toate leg turile – mai fragede ori mai târzii – s-au redus la simple a-mici ii ce nu au reu it s treac proba timpului. i, nu cred s fim singurii vinova i de aceste neîmpliniri. Cu toate acestea, continui s r mân fascinat de aceast rela ie cu totul deosebit i sper c într-o zi voi p r si planul ideatic.

292

Vara îngerului f r aripi … cât prive te „marea dragoste, “ au fost momente(!) în care am crezut c am întâlnit-o dar, s-a dovedit c m-am în elat amarnic. Atingând acest punct, d -mi voie s -mi exprim o mare nedumerire, ce m preocup de mult vreme, în privin a ta: din scrisul t u r zbate adeseori o traum provenit de ruptura de un om, foarte drag ce se materializeaz în acea z d rnicie existen ial , care risc s devin dominant . Ajut -m s -n eleg, de ce toate astea? … În curând voi revedea mun ii! este o întâlnire special , dorit de foarte mult vreme, pe care o percep ca pe o întâlnire cu tine… În 11/12 aprilie voi profita de drumul ce-l voi face al turi de fiica mea, la Breaza, lâng Câmpina, – în vederea sus inerii probelor de admitere la Colegiul militar – timp în care voi „gusta“ mun ii, a a cum numai eu tiu! M bucur mult o asemenea perspectiv !... Într-o alt odine de idei, mi-a fost dat s descop r în rafturile unei libr rii din Tomis… „Vocile muntelui“ semnat de dl. Ion Codrescu. Pentru câteva zile, am fost „plasat “ într-o alt lume, cu totul alta decât cea, pe care o tr iesc zi de zi. Nu s-a dezmin it nici de ast dat , reu ind s surprind momente deosebite i s le redea cu foarte mult fine e. Dintre toate, am desprins „Nocturna“ i am plasat-o, firesc, printre capodopere… Mi-am amintit totodat cum „Corabia...“ mea zace în deriv , a teptând… vânturi mai bune. i, totu i… Nu i-a fi scris toate acestea de nu te-a fi sim it… prietenul meu! Te îmbr i eaz , Ivyanna

: 103.

Septembrie, 2001 … gândul bun i un cer f r egal, în amintirea unei

293

prietenii i a zilelor mai bune! La mul i ani, Mihai! Ivy

: 104.

Sovata, la finele unui trist brumar… Ivy,

Chiar dac schimbul nostru epistolar s-a r rit considerabil, g sesc c este posibil o …revigorare a acestuia, astfel încât s putem da, un nou ritm transferului nostru de tr iri, de opinii. Personal, consider c în cazul meu este o pierdere semnificativ absen a r va elor tale sensibile, tandre, lirice. Doresc, a adar, reînnodarea coresponden ei cu tine, f r aceasta traiul meu spiritual fiind v dit s r cit, ubrezit. Mihai PS: Mul umiri, îndeosebi, pentru scrisoarea aniversar ! M.

: 105.

Sovata, 05 brumar, 2001 Ivy or,

Nu- i scriu, nu-mi scrii… Mi se pare corect, de i – i-am mai spus asta – am nevoie de comunicarea cu tine, de lirismul inconfundabil al scrisorilor tale; prin urmare, scrie-mi, te rog, scrie-mi!... (Cu dragostea cum stai?). Mihail

294

Vara îngerului f r aripi

: 106.

Fete ti, undeva pe malu’ Borcei: 20.12.2001 miros de cetin … i gândul meu zboar la un prieten drag

„Dau de veste c inima mi-e plin de iubire, c sufletul întreg mi-e plin de dor, c pas rea ce zboar mi-e vecin i gândul meu la tine c l tor…“ Toate ur rile mele de bine, în prag de s rb tori, al turi de to i ai t i cei dragi! S ai un an deosebit! Ivy

: 107.

Sovata, 04 ghenar, 2002 … o iarn picat dintr-o carte de pove ti! Ivy or,

Aici, în mun ii mei, a nins taman ca-n copil ria-mi de mult apus ; n me ii ajung pân sub fereastr , arborii stau într-o încremenire alb ; e o lini te absolut , imens , înm rmurit , cople itoare… Au revenit, iat , z pezile de alt dat ! Dar vremurile?!... Mihai P.S.: S n tate, bun dispozi ie i mult dragoste!

: 108.

(Ilustrat ) Fete ti, 23.05.2002 La ore târzii, dorul de prieteni, poart nuan e

295

de verde crud; o u scâr âind amintindu-mi c sunt… P.S.: Salcâmii în floare pe malu’Borcei i gândul meu cel bun pentru tine! Ivy

: 109.

P.A.C. (Italia), 29.10.2004 „Perché sognare una terra promessa? La vera patria é nel nostro cuore“ – Dang Ming Dao – („De ce s cau i P mântul F g duin ei? Adev rata noastr patrie se afl în inima noastr “

– Dang Ming Dao –) „Sunt român i, ca român, m socot buricul p mântului. C dac n-a fi român, n-a fi nimic. Nu m pot imagina francez, englez sau german. Adic nu pot extrapola substan a spiritului meu la alt neam. Sunt român prin voca ie! C altfel n-am cum s ies. Tot ce gândesc devine românesc“ – Petre u ea – Mihai, prieten drag, Într-un târziu, încerc s aduc micul meu omagiu pe altarul amici iei. Ce pot afirma cu certitudine este c a fost realmente o deosebit pl cere s te aud, s t if suim pu in, ca-n vremurile bune!... Despre mine ce pot s s - i scriu? Încerc s r mân eu îns mi chiar i în acest mediu care-i atât de divers; tr iesc într-un s tuc ce concureaz cu faimosul „Cartier al Prim verii“ (ba chiar îl dep e te

296

Vara îngerului f r aripi net!), la 30 de minute de Floren a. Este cu-adev rat cople itor s p e ti printre atâtea valori, dar întâlne ti destul de des i reversul medaliei: mizeria uman ! Dac ar fi s -mi fac propria-mi clasificare, a trece pe piedestal statuia de bronz a lui Savonarola: Poarta Paradisului de la baptisteriul Domnului din F. (locul unde se botezau copiii) i „Sclavii“ lui Michelangelo care m-au înv at c , realmente, în orice piatr este un suflet ce-a teapt s fie scos la lumin ! Dar, stai lini tit c nu am v zut decât o parte din capodoperele din preajma mea. Da… Trebuie s recunosc c m simt mângâiat de soart , „primo“: pentru c am lucrat aptesprezece ani într-o libr rie, ceea ce mi-a asigurat constant o informa ie prompt , i...„secundo“: faptul c l-am cunoscut pe so ul meu care este un om deosebit, i c , urmându-l, am avut prilejul de-a vedea lucruri la care, sincer, nu aveam curajul de a gândi, iar mai apoi, am avut ansa de a m m sura i cu al ii, iar mai presus de orice, îmi pot permite s visez i chiar s -mi realizez visele, cu efort, dar cu certitudinea c le voi putea înf ptui. Dar, aten ie! Nu- i imagina c totul este roz; am avut perioade în care am lucrat 10-12 ore pe zi dup care singurul vis era cel de a sta relaxat m car o or – una singur ! Dup cum ai v zut, am preferat s aleg drept suport pentru scrisoarea c tre tine, aceast coal cu antetul colii de care, personal, sunt tare mândr , fiind una din angajatele ei – un mai vechi vis al meu! – ar tând „macaronarilor „… ha, ha, ha!...cine-i buricul p mântului! (sic!) M preg tesc pentru profesiunea de „caunselor“, dup teoriile lui Rogers, care în traducere liber ar însemna un… mic psiholog. Se studiaz în mod deosebit comunicarea, sub toate aspectele ei, foarte multe aplica ii în cazuri – teme, date… – cu persoane aflate în dificultate, mai cu seam se urm re te „lucrul“ personal asupra individului. Toate acestea m ajut s m dezvolt eu îns mi i, pentru mine, asta înseamn extrem de mult, fiindu-mi deosebit de utile aceste acumul ri de cuno tin e.

297

(„Vreau s te reg sesc prin c r i…“ mi-ai spus i- i mul umesc pentru asta! Allora: Prutianu, S.: „Antrenamentul abilit ilor de comunicare“, Berna, E.: „Analiza tranzac ional “, apoi: Dinu, M: „Comunicarea“ i, deasupra tuturor… u ea – suma tuturora inteligen elor române ti + N. St nescu + Tagore + Osho + E. Montale!). … Bun! În toate peregrin rile mele prin aceste imperii ce poart numele de libr rii, la Floren a, sute de metri p tra i cu/de c r i, sute de metri cubi! Am tot c utat pe-aici prezen e române ti: la loc de frunte se afl Eliade, cu peste cincizeci de titluri traduse i, mai apoi, Cioran, Arghezi, Istrati i Mircea C rt rescu. L-am g sit i pe N. St nescu, într-o traducere superb ! To i amicii mei care au f cut cuno tin cu poezia lui i-au recunoscut… extraordinarul, geniul! Dac este cu-adev rat ceva care m-a contrariat, este Paul Celan pe care l-am descoperit în nenum rate antologii sau programespectacol, iar dup câte tiu în ar nu se aminte te nimic despre el(!). Mi se pare cel pu in nedrept, dar faptul este cât se poate de autentic românesc… Mihail, î i spuneam c prefer comunicarea „modern “, pe fir optic, atât pentru faptul este foarte rapid modalitatea, cât i pentru c este mult mai… intim ! Încearc : este foarte simplu! Amica ta s-ar bucura nespus s utilizezi urm toarea adres e-mail: (… ). i, pentru ca toate lucrurile s capete „substan “, copila mea drag , care m-a rugat în mod expres s - i comunic c te consider un om fericit pentru meseria pe care o practici, s-ar bucura mult dac ai fi în m sur – i mai mult, dac vei putea aplica „d’a vero!“ – s -i trimi i ceva... ceaiuri de p dure. Î i trimit adresa i nr. meu de telefon de aici, din Poggio a Caiano… M-ar bucura enorm orice veste, orice semn venit din parte- i. Pân atunci, î i mul umesc c exi ti, pu in, i pentru mine! Cu aleas prietenie, Ivy

298

Vara îngerului f r aripi

: 110.

Decembrie, 2004 – Vene ia.

(Ilustrat )

Lui Mihai, Cu speran a c exist o zi în care î i voi fi ghid în fermec toarea Vene ie! un singur felinar luminând atâtea gondole A.O

299

: 111.

Sfâr it de decembrie, 2004 (...dup convorbirea telefonic .) Ivy or,

Ei, da... mai sunt i trist! – i ce e r u în asta?! Încerc s m bucur i de am r ciuni!... O umbr îmi pare o via neîmbibat de triste i; în schimb, adânc , profund , precum noaptea cea întunecat , e via a înfiorat de întristare. ...Pentru a-mi mai ilumina traiul, am început s -mi culc la p mânt p durea toat a dorin elor mele. Din când în când, mai i scriu: prim vara – pe pulberea de pe aripile fluturilor, vara – pe nisip i pe ape; toamna – pe frunze i pe nouri; apoi, iarna – pe om tul imaculat i rece. Pe urm , pur i simplu stau în t cere – nimic nu fac!... ...Iarna vine, fulgii plutesc ca ni te minusculi fluturi albi, ori ca ni te frunzuli e albe cu pe iolul uitat pe nev zu ii arbori ai înaltelor livezi albastre aflate dincolo de norii plumburii. ...Printre doi nori pufo i, o raz de soare ca o mângâiere! M.

300

Vara ĂŽngerului f r aripi

301

: 112.(e-mail)

Sovata, 16 f urar 2013 Drag Yvy or,

De când te-am cunoscut, prin intermediul schimbului nostru epistolar, am mizat pe bunul t u gust i pe sensibilitatea ta... Momentul înfirip rii coresponden ei noastre a constituit, pentru mine, o s rb toare, faptul acesta venind ca o binefacere pentru sufletul meu v duvit de lipsa de comunicare în limba mea matern : limba român . ...C ci, poate nu tii, de i român fiind, în mediul în care m-am ivit...Yvy!... i, mai apoi, mi-a fost dat a vie ui, eu am vorbit, i vorbesc doar limba...maghiar ! A a încât, orice prilej de a-mi rosti i de a-mi scrie gândurile în limba sufletului meu este un moment de superb s rb toare i fericire, precum i de fireasc trebuin spiritual . ...Pl m direa acelor scrisori: candide, lirice, cu o v dit tent literar , în virtutea menirii acestora – crearea unui renku, împreun cu tine – a însemnat pentru mine un refugiu dintr-o lume real , deloc pl cut mie, într-o alt tr ire: mirific , mult râvnit i pl cut fiin ei mele. Realmente, am savurat fiecare scrisoare a ta, vizitele mele la po t – la „c su a po tal nr. 6!“ – pentru aflarea r va ului mult a teptat, în locul tiut; încet-încet, toate acestea au devenit pentru mine adev rate evenimente spirituale în traiul meu întrucâtva fad, s rac în fapte îmbucur toare sufletului. Coresponden a noastr avea un... cod(!), o nuan , ca o adiere, numai de noi tiut – de fapt, mai mult sim it ! – pe care niciodat , nici tu, nici eu nu am numit-o, nu am exprimat-o, îns am tr it-o intens: i eu, i tu, sunt convins. i, fiindc aceste tr irii au fost refulate, iat , peste paisprezece ani, atunci recenta noastr r bufnire – pe care nu o pot pricepe – n-a fost ea, oare, ca o inevitabil defulare a unor instincte reprimate atâta amar de vreme?.... Cu siguran , ni te sentimente ginga e, senzitive i senzuale, inute sub obroc, în „seifurile“ z vorâte ale sufletelor noastre, atâta

302

Vara îngerului f r aripi amar de vreme, „din dulci licori“, ce au fost, au devenit, cu timpul, „fatidice otr vuri“!... Desigur, noi doi trebuia s ne întâlnim aievea, adesea, fie i pentru a putea realiza un echilibru firav i firesc al tr irilor noastre sentimentale. Acest lucru îmi este, acum, mai evident ca niciodat . Tu ce p rere ai, Yvy – oare aceste r va e nu ar merita s - i aib locul într-o carte? A tept opinia ta... Î i s rut mâna, Mihai

: 113.(e-mail)

02 m r i or, 2013, Lucca (Italia)

................................................................................................................. ...F r a exalta în vreun mod sentimente prea nostalgice, îmi exprim sincer speran a c aceast publicare a epistolarului nostru poetic, chiar dac va fi privit cu ochi mali io i de c tre unii dintre cititori sau probabil de c tre unii din mai vechii prieteni întru Haiku, ce vor considera c „ne-am gr bit“ cumva, va fi cu siguran apreciat de al ii, tocmai datorit faptului c într-o lume digital i digitalizat a scrie cuiva o scrisoare a devenit o lucrare rar , pre ioas si „demodat “... Lumea se gr be te. Este într-o asidu competi ie cu Timpul!... Acesta este motivul pentru care mi-am argumentat, în primul rând mie, hot rârea de a face public schimbul nostru de misive cu iz poetic. Poate c , mult mai mul i sunt ast zi cei care se încumet s escaladeze chiar i Everestul, decât cei care g sesc r gazul necesar s î i exprime gândurile pe coala de hârtie, dând form , culoare i, uneori, parfum, gândurilor... Recitind scrisorile noastre, Mihai, dintr-o singur suflare, dup mul i, mul i ani, am r mas eu îns mi surprins de acea doz m surat

303

de echilibru care r zbate dincolo de rândurile scrise, practic în tot ceea ce hârtia a p strat ca m rturisire i care, vorba unui anonim din lumea virtual a Facebook-ului, îmi înt re te convingerea c în via a asta searb d i uneori prea dureroas , sose te momentul acela unic când, ne putem striga prietenii cu... LITERE MARI! S rb toarea, ea... S rb toarea Noastr ... este mult prea mare i mult prea profund , i dep e te cu mult prea mult limitele noastre de p mânteni transformându-ne, de ast dat , în... S rb tori i! Prefer s întrerup irul gândurilor continuând actul de a teptare care va fi r spl tit întrucâtva de criticile i/sau aprecierile unor voci mult mai obiective i competente, dat fiind surpriza pe care le-o prilejuim. Mai mult tu!... Mul umesc din suflet pentru toate – absolut toate! – emo iile pe care mi le-ai d ruit din vremea „Frasinului de Pennsylvania“ i pân în prezent; i, deoarece am înv at c se poate i a a... TE STRIG CU LITERE MARI: PRIETEN DRAG!... Cu mult bine în via i în suflet, Ivy

304

Vara îngerului f r aripi

Not „Despuind“, dup treisprezece ani, scrisorile cuprinzând poemele alc tuitoare ale renku-ului nostru i al turându-le în ordine, rezult o poezie înl n uit compus din 36 de strofe – în limbajul liricii nipone am f ptuit, a adar, un: ryogin-kasen-renku… Ulterior, prin telefon, am convenit deopotriv s -i d m acestui poem titlul: „Dincolo de râu“. Deoarece Yvy a p r sit ara prin anul 2002, plecând definitiv în Italia, renku-ul nostru a r mas, mai bine de un deceniu, împr tiat, neînchegat, în aceste scrisori uitate, pr fuite. Ce-i drept, mai pu in uitate au fost tristihurile mele, deoarece în decursul anilor am extras cea mai mare parte a ter inelor, de mine ticluite, din „trupul“ renku-ului, publicându-le sub form de haiku-uri în diverse volume ulterioare, confirmând i prin acest fapt dictonul conform c ruia „… haiku-ul este ceea ce r mâne în cenu dup ce ai aruncat în foc renku-ul; acesta, haiku-ul, fiind tristihul care nu arde, este poemul care rezist !“ Este de men ionat faptul c aceste strofe apar înl n uite sub form de renku pentru prima dat aici i acum… Repar, în felul acesta, „sacrilegiul“, cu acordul lui Yvy, aducând strofele înapoi la matc . Repl m desc astfel poemul pentru care, în fapt, au fost concepute aceste stihuri „ambalate“ în r va ele de mai sus.

305

Yvy (A-O.S.)

Mihail Bica

Dincolo de râu (ryogin kasen renku36 de poeme legate, doi autori)

departe în z ri – de dup nori apare creasta muntelui./ Y. în cuibul p r sit o frunz înghe at ./M. doar clepsidra i zgomotul cheii trezindu-l brusc./Y. între rafale de vânt susurul izvorului./M. prin geamul ciobit luna înjum t it luminându-i fa a./Y. el îi ofer ei o singur viorea./M. irul de furnici ocole te pantoful stâng chiar la ora amiezii./Y. din fagul în c dere â ne te jderul./M. 306

Vara îngerului f r aripi continuând drumul î i acoper fa a cu palmele./Y. pe o banc din parc uitate trei lalele./M. tunet în noapte – o clip a sim it c ldura trupului./Y. peste îmbr i area lor petale de cire ./M. pân în zori în jurul lacului – sandale-ntr-un ciot./Y. pan de curent – luna lumineaz veioza./M. un chiot prelung – barba bunicului acoperindu-i fa a./Y. cineva bate coasa – brându e în otav ./M. potrivind aua prive te îndelung spre tuf nele./Y. bonc nitul cerbului – zâmbetul ei discret./M.

307

dintr-o carte cade o floare presat – lectur întrerupt ./M. peste câmpuri r sun glasul lui Yorik./Y. dup vifor – omul de z pad în straie noi./M. urmele pa ilor se opresc în dreptul s u./Y. pe raza de lumin particule de praf urc i coboar ./M. într-un col ascuns masca unui clovn./Y. mângâindu-i obrajii o stea c z toare alunec -n mare./M. deodat pesc ru ii î i iau zborul doi câte doi./Y. cântecul cucului tot mai departe – dintr-o dat ploaia./M. ajuns în z voi î i umfl n rile i necheaz scurt./Y. 308

Vara îngerului f r aripi livada-nflorit – lumina lunii întârzie pe m rul uscat./M. dincolo de râu cea a se ridic treptat./Y. o adiere cu stropi mari de ploaie – soarele tot mai voalat./M. din mul ime s-au desprins pletele blonde./Y. singur – fumul ig rii alung i ân arii./M. prin mul ime îi face semn cu o gutuie./Y.

\\\

309

310

Vara îngerului f r aripi

Cuprins Partea I-a: Umbra muntelui / 7 Scurt l murire / 9 Pornind de la un interviu / 10 Bibliografie (pentru partea I-a, cap.2) / 67

Partea a II-a: i roua se aprinde (haiku-uri, 2012/2013) / 69 Partea a III-a: Cioburi de natur (haishin-uri)/103 Secven e de la Festivalul Mondial de Haiku din Constan a (iunie, 2005) / 151

Partea a IV-a: Frasinul de Pennsylvania (Scrisori cu Yvy) / 163 Not / 305 Dincolo de râu (ryogin kasen renku) /306

…… … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … ……………………………………………………………… …………………………………………………………

311