Descoperă 308

9 7 3 6 5 7

2 5 3 7 9

PE MELE AGURI MARAMUREȘENE

HAI LA NOI ÎN MARAMU’

DESCOPERĂ

ATRACȚII

CE POȚI FACE?

SUMAR DESCOPERĂ MARAMUREȘUL ISTORIE

6 ECOTURISM

5

20 12

TRADIȚII

7

CASCADA CAILOR

9 CIMITIRUL VESEL

16

GASTRONOMIE

4. DESCOPERĂ MARAMUREȘUL

19

5. DESPRE MARAMUREȘ 5. PUȚINĂ GEOGRAFIE 6. PUȚINĂ ISTORIE 7. OBICEIURI ȘI TRADIȚII 8. MESTEȘUGURI 9. GUSTUL MARAMUREȘULUI

10. ATRACȚII MARAMUREȘENE 10. REGIUNI DIN MARAMUREȘ

CE POȚI FACE?

11. ORAȘE DIN MARAMUREȘ 12. CASCADA CAILOR 13. PARCUL NATURAL MARAMUREȘ 14. MĂNĂSTIRI ȘI BISERICI DIN LEMN

ATRACȚII MARAMUREȘENE

16. CIMITIRUL VESEL 17. MUZEE 18. MOCĂNIȚA

19. CE POȚI FACE? 19. FESTIVALURI ȘI EVENIMENTE 20. ECOTURISM RURAL 20. ACTIVITĂȚI ÎN AER LIBER 21. DRUMUL VERDE 22. PE DOUĂ ROȚI

23. INFOTURISM

10

CÂND SĂ VII? CUM SĂ AJUNGI?

24. DIVERTISMENT MOCĂNIȚA

18

DESCOPERĂ MARAMUREȘUL

Nu poţi spune că ai văzut România tradiţională dacă vacanţa ta nu te-a purtat și prin nord-vestul ţării, în Maramureș, unde tradiţiile au construit așezări și case de o frumuseţe uluitoare.

Pornește la drum admirând masivele porţi maramureșene de lemn cioplit, cele mai interesante dovezi ale meșteșugului artiștilor populari. Sprijinite de trei coloane, porţile sunt brăzdate de motive ornamentale tradiţionale, printre care se numără cocoșul, soarele și frânghia. O să găsești cele mai frumoase exemplare în satele Vadu Izei, Bârsana, Oncești, Desești și Sârbi.

4

DESPRE MARAMUREȘ Maramureșul este considerat de mulți sufletul satului tipic românesc.

Cu așezările sale pitorești, dealuri înverzite și câmpii pline de flori sălbatice, Maramureșul concentrează tot ceea ce înseamnă viață la țară. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unică de a se întoarce în timp, de a fi martori ai unor vremuri și ai unei vieți mai simple.

Maramureșul este o destinație unică, situată în inima Europei, care a păstrat cu mare grijă cultură, tradițiile și stilul de viață al țăranului din vremuri trecute. Regiunea ține locul unui testament al tradiționalului, al unei ere romantice a simplității și a valorilor morale despre care în zilele noastre doar citim sau auzim de la bunicii noștri.

Puține obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut.

Familiile rămân în aceleași sate ca și strămoșii lor. Meșteșugurile și tradițiile sunt transmise din generație în generație. Imbrăcămintea țesută manual este încă purtată cu mândrie. Biserica este în continuare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe alții și se ajută între ei.

Viața în Maramureș este învăluită în mister. Vizitatorii lui străbat pășurile montane, coboară în văile însuflețite, unde tradițiile rurale se dezvăluie în fața lor ca un muzeu ce a prins viața, un peisaj ce este pe placul și celui mai capricios călător.

Maramureșul se bucură de un peisaj unic. Munți înalți, dealuri înverzite, râuri mai largi sau mai înguste, lacuri, păduri, pășuni, toate alcătuiesc una din cele mai frumoase regiuni ale României. Situat în nordul țării, Județul Maramureș se întinde pe o suprafață de 6304 km pătrați învecinându-se cu Ucraina și cu județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj și Satu Mare. Aproape 50% din regiune este muntoasă, aici găsindu-se cel mai înalt vârf muntos din Carpații Orientali: Pietrosu (2303m). Patru lanțuri muntoase distincte separă Moldova de Transilvania. De la NV la E, Munții Gutâi, Țibles și Rodna separă Maramureșul istoric de restul regiunii, iar munții Maramureșului formează o legătură naturală și politică cu Ucraina în NE. Regiunea abundă în râuri repezi, constant alimentate din munții dimprejur. Având o rețea hidrografică de peste 3000 km, nu este de mirare că peisajul este atât de bogat și verde.

Numele râurilor mai mari sunt folosite pentru a diferenția zonele etnografice din Maramureșul istoric. Așa că se vorbește des despre Valea Izei, a Marei, a Cosăului, a Vișeului și a Tisei. Pe lângă râuri, există lacurile alpine de origine glaciară Iezer și Buhăescu și lacurile artificiale de la Ocna Șugatag, Baia Sprie, precum și lacurile de acumulare Strâmtori-Firiza și Runcu-Brazi-Firiza.

Deși clima în Maramureș este mai umedă și mai rece decât în restul României, lunile de vară pot fi foarte călduroase. Iarna peisajul devine alb, oferindu-le schiorilor posibilitatea de a se bucura de pârtiile de schi de toate dimensiunile și toate gradele de dificultate.

Când primăvara își intră în drepturi peisajul rămâne verde până la venirea toamnei.

Temperaturile sunt relativ normale dar vara pot ajunge până la 30 grade Celsius.

GEOGRAFIA

5

ISTORIE Prima atestare scrisă a Maramureșului datează din anul 1199, însă mărturiile arheologice au scos la iveală faptul că aceste pământuri sunt locuite încă din perioadă neolitică.

După ce teritoriul Daciei a fost ocupat de români, Maramureșul a rămas un teritoriu independent, în afară Provinciei Române. În timpul Evului Mediu, societatea daco-română a fost influențată de poparele migratoare.

Așezări feudale și-au pus bazele între secolele al IV-lea și al X-lea și erau subordonate Bisericii. În secolul al XIII-lea, conducătorii maghiari au început luptă pentru cucerirea Transilvaniei. La sfârșitul secolului al XIV-lea, întreagă Transilvanie, inclusiv Maramureșul se aflau sub ocupație maghiară.Dovezile scrise despre Maramureș apăr mai frecvent începând cu secolul al XIV-lea. În 1359, după rebeliunea împotrivă conducătorilor maghiari, voievodul Bogdan împreună cu mai mulți localnici au trecut Carpații până în Moldova, s-au luptat cu Bâlc, nepotul legendarului voievod Dragoș, și au retrasat granițele Moldovei făcând din această un stat independent. .

Maramureșul a devenit parte a Principatului Transilvaniei în 1526, apoi parte a Imperiului Habsburgic în 1687 și a fost anexat Ungariei în 1703. Dinastia Habsburgică a luat sfârșit cu revoluția din 1848. În 1918, Transilvania, inclusiv Maramureșul s-a unit cu România. În 1940, Maramureșul și nordul Transilvaniei au fost date de nemți Ungariei și ulterior returnate în 1945, după retragerea trupelor germane și maghiare. la începutul anului 1960, majoritatea țăranilor au fost obigați să-și dea pământurile la fermele colective creeate de regimul comunist. În ciudă acestei colectivizari forțate, tradițiile și artă populară au continuat să înflorească în Maramureș.

6

OBICEIURI ȘI TRADIȚII Maramureșul abundă în atracții culturale naturale și artizanale. De la bisericile de lemn și muzee la piețele satelor și la viață de zi cu zi a satenilor avem, senzația că am intrat într-un timp care s-a oprit în loc.

Maramureșul este tărâmul sărbătorilor creștine.

Aici, timpul nu este măsurat în luni, zile și ore, ci în vremea semănatului, a Postului Mare și a Sfintelor Paști, a cositului și a Sărbătorii Sfintei Mării, a recoltei și a pregătirilor pentru Crăciun. Atunci când își termină muncă, maramuresenii sărbătoresc cu toată însuflețirea. Își pleacă smeriți capul pentru rugăciune, dar se și bucură de joc, de horit și de locurile în care s-au născut. Pentru a simți ritmul acestei regiuni trebuie să o vizitați în timpul sărbătorilor, când pământul,obiceiurile și oamenii se unesc într-un dans care conturează Maramureșul...

Cel mai bun mod de a află despre cultură maramureșeană este de a însoți sătenii în plimbări pe ulițele satului, pe cărările ce duc la imașurile înverzite, pe munții și văile ce înconjoară satele.

Nunta este o adevarată sarbatoare, ea implică întreaga comunitate, aproape tot satul ia parte la

acest eveniment, pentru că este important atât pentru miri , cât şi pentru obştea satească. „Căsătoria înseamnă trecerea de la societatea copilăriei sau adolescenţei la societatea adultă, de la un anumit clan la altul, de la o familie la alta; adesea de la un sat la altul.”Această trecere a tinerilor de la o stare la alta este marcată de anumite niveluri, care sunt numite de unii specialişti „rituri de trecere”. Ceremonialul nunţii poate fi şi el schiţat dupa aceste rituri. Astfel vom avea: riturile pre-liminare, care cuprind logodna si peţitul; riturile liminare, care cuprind nunta propriu-zisa; riturile post-liminare, care fac încadrarea noii familii în viaţa satului, reprezintă începutul unui nou drum pentru cei căsătoriţi.

7

MEȘTEȘUGURI TRADIȚIONALE

Ne aflăm în țara lemnului, așa că sculptatul în lemn e la loc de cinste printre meșteșugurile tradiționale.

Nu puțini țărani au fost meșterii propriilor case.

Unii s-au ridicat și au devenit meșteri de biserici și de porți, sculptura în lemn împodobind capetele grinzilor de la case, ancadramentele ușilor și ale ferestrelor, cerdacele, stalpii portilor. Dovezi vii ale lemnului se vad pe Valea Cosaului, Valea Izei si Valea Marei. Sunt porțile gospodăriilor din Berbești, Ferești, Călinești, Sârbi și Budești, precum și în muzeele în aer liber din Sighet și Baia Mare.

8

Femeile Maramuresului și-au îmbrăcat familia, casele și bisericile cu arta țesutului în teară ( război), cu migaleala acului de cusut și cu osteneala ochilor în noptile lungi de iarnă, întrupând astfel straie și covoare, țoluri și cergi, traiste și trăistuțe, fețe de masă și îmbrăcăminte de pat. În fiecare casă de gazde, se află în camera bună “ruda” - zestrea și mândria fetelor, cu țesături din lână și cânepă, cu toată îmbracamintea necesară unei case vrednice și frumoase. Țesăturile sunt lucrate și colorate diferit, în funcție de locul și cinstea date fiecăreia.

La adăpostul văilor umbroase și al munților, s-a întrupat din mâinile vrednice ale maramureșenilor arta de a făuri lucrurile necesare traiului zilnic. Fie obiecte de uz casnic, fie podoabe, fie unelte de lucru, toate au sigiliul Maramureșului și al simbolurilor ancestrale. De la cana și blidul de lut, de la cerga de pe pat și până la cameșa de sărbătoare, de la lingura de lemn până la monumentala poartă, toate aceste obiecte sunt o exprimare a frumosului și a spiritualitatii din sufletul moroșanului.

Pământul, apa și focul au prins suflet în mâna moroșanului. Din negura vremurilor, lutul a dat viață unor recipiente cu forme diversificate, de o frumusețe brută și păgână, pictate în culori obținute din pământuri și arse în cuptoare tradiționale. Ceramica de Săcel este arsă din lutul roșu, de foarte bună calitate, este scos de la o mare adâncime, din puțuri de 15- 17 m adâncime. Prin forma vaselor, elementele decorative şi prin tehnicile de lucru, ceramica de Săcel este foarte asemănătoare cu ceramica dacică. Vasele sunt lucrate la roată, sunt ornate simplu.

Cu măștile o altă poveste...

Confecționate din blănuri, piele, pânze și coarne, ba chiar și din boabe de fasole la care se adaugă ciucuri colorați, mărgele, clopoței, panglici, aceste măști expresive au rolul vrăjitoresc de a împrumuta curaj și însufletire celui ce le poartă.

Măștile sunt scoase la iveală cu ocazia teatrului naiv organizat de Crăciun și Anul Nou în chip de colindă pe la casele oamenilor, pentru a alunga spiritele rele și pentru a aduce aminte oamenilor că viata e trecatoare. Ele reprezintă uneori chipul morții “ cea cu coasa”, alteori duhurile rele și multe alte personaje din folclorul și legendele maramureșene.

PORT TRADIȚIONAL

PODOABE TRADIȚIONALE

GUSTUL MARAMUREȘULUI Cine vizitează o casă de moroșan, sigur nu o părăsește cu stomacul gol. Călătorii sunt întâmpinați cu o masă copioasă, unde mâncărurile tradiționale sunt atracția principală. În Maramures, mămăliga este gatită în cele mai diferite feluri. În trecut, nu de puține ori ținea chiar și loc de pâine, căci făina de grâu nu era ușor de procurat.

Balmoşul e specialitatea ciobanilor, făcută din branză de oaie, lapte și mămăligă. Ca să te înfrupţi din el, nu trebuie să te sui până la stână (deși priveliștea ar merita efortul).

O să ţi-l gătească şi o gospodină cum ştie ea mai bine.

Există multe obiceiuri legate de bucate. În sâmbăta dinainte de Florii, de exemplu, maramureșencele pregătesc câte o pâiniță pentru fiecare membru al familiei, făcută din grâu sfințit și numită „floare de grâu”.

Tradiția spune că cei care mănâncă pâinițele în această zi, se vor intâlni unul cu altul în Rai. În noaptea de Crăciun și de Anul Nou, toți membrii familiei trebuie să mănânce o bucată de piftie de pe o farfurie mare, în care se află și râtul porcului, despre care se spune că aduce noroc.

Orice gustare este obligatoriu precedată de o înghițitură (sau mai multe) din faimoasa bautură, licoarea omniprezentă a Maramureșului: „pălinca” sau „horinca”. Barbații din Maramu’ se laudă că nicăieri în țara nu găsești horincă mai bună ca aici. Există și dovezi care

atestă calitatea acestei băuturi. Dacă freci o picatură de pălincă în palme, ea trebuie să aibă un miros aparte, asemănător cu cel al mierii. Apoi, când e turnată în pahare, face un guler de mărgeluţe care trebuie să ţină cât ai zice un „Tatăl Nostru”. Şi cu cât sunt mărgeluţele mai dese şi mai multe, cu atât e horinca mai bună. Îmbiatul vizitatorilor cu pălincă este o tradiție. Se spune că paharul trebuie băut până la fund înainte de a fi pus pe masă pentru că altfel, aduce ghinion gazdei, mai ales în casele unde locuiesc fete de măritat.

9

ATRACTII MARAMURESENE REGIUNI DIN MARAMURES Maramuresul este impartit in tari; fiecare cu obiceiuri si stiluri de viata propriu. Maramuresul Istoric este localizat in partea de SE a judetului, Tara Chioarului este localizata in S si Tara Codrului este localizata intr-o mare parte a V si N judetului Maramures.

Tara Lapusului

Tarii Lapusului este una a lemnului si a produselor forestiere. Totusi ea incepe cu cateva mii de ani in urma, cand dacii liberi au format grupuri mici si au populat regiunea. Oamenii acestor timpuri au lasat in urma lor numeroase vase de lut si ornamente facute din os si aur. Toate aceste vase si ornamente au fost gasite sub movile de pamant. Marturiile arheologice sunt expuse in Muzeul de Arheologie din Baia Mare.

Tara Lapusului de azi ne ofera o priveliste asupra vietii care o duc oamenii de aici; traiesc vremuri moderne, dar si mentin traditiile vechi de secole. Tehnicile vechi si cele noi de fabricare si prelucrare a lemnului se imbina armonios.

10

Tara Chioarului

Tara Chioarului este deosebit de interesanta dar nu atat de mult cercetata in comparatie cu zona Maramuresului istoric. Deosebit de bogat si interesant este folclorul muzical, literar si coregrafic legat de obiceiurile de nastere, nunta, inmormantare, claca, sezatoare.

Diversitatea reliefului- de la lunci pana la dealuri inalte si munti- si-a pus amprenta asupra structurii localitatilor, care variaza de la satul cu gospodarii rasfirate pana la cel cu gospodarii aglomerate.

Tara Codrului

Zona Codru ocupa in Maramures spatiul dintre Culmea Codrului si Valea Somesului. Zona cu o veche traditie in arta populara, pastreaza si astazi obiceiuri, ocupatii si obiective ce ii confera un real potential turistic.

Casele traditionale, asemanatoare celor din Chioar au d eobicei planul format din trei incaperi.

In cadrul gospodariei constructia cea mai impunatoare si mai ornamentata este sura, care a influentat puternic planul de baza al surilor din Chioar si Lapus.

Tara Maramuresului

Tara Maramuresului, cunoscuta si sub numele de Maramuresul istoric, este impartita pe vai: Valea Marei, Valea Izei, Valea Cosaului, Valea Viseului si Valea Tisei.

Valile sunt pur si simplu frumoase. Odata ajunsi va veti simti imediat ca si acasa.

Daca faceti o mica plimbare de-a lungul ulitelor locuite de sateni, puteti ajunge la locul unde satenii trudesc zi de zi, campiile din imprejurimi.

Viata maramuresana isi incepe cursul dis de dimineata odata cu ridicarea cetii.

T

argu Lapus este un oras mic aflat in SE judetului Maramures. Localitatea este asezata intr-o regiune pitoreasca si este recunoscut mai ales pentru manastirile ce se afla in vecinatatea lui. Targu Lapus este una dintre cele mai vechi localitati atestate documentar ( 1291). De asemenea Targu Lapus a fost un puternic centru al ceramicii smaltuite.Mostenirea culturala a localitatii este foarte bogata, traditiile locale fiind inca foarte puternice. Un alt factor al bogatiei culturale este diversitatea din punct de vedere cultural si religios.Exista un potential cert in domeniul turismului orasul avand acces la importante obiective turistice. Manastirile din jur sunt principalele obiective turistice.

ORAȘE MARAMUREȘENE

B

aia Mare este un oraș al contrastelor, un oraș care ne arată multe despre viața premodernă și modernă. Baia Mare reprezintă o punte de legatură cu viață rurală a Maramureșului. Baia Mare este centrul cultural al Maramureșului; este un oraș unde vizitatorii au multe de văzut și de făcut. Daca veniți în Baia Mare cu afaceri și aveți puțin timp la dispoziție, vă puteți petrece câteva ore vizitând muzeele. După o vizită la muzee, puteți alege din numeroasele restaurante cu specific tradițional și internațional sau vă puteți relaxa în numeroasele baruri cu atmosferă placută și relaxantă, cu muzică de la jazz până la rock’n’roll.

11

CASCADA CAILOR

Cascada Cailor este cea mai înaltă cădere de apă din România având o înălțime de 80 m repartizată pe mai multe trepte, cea mai înaltă dintre acestea având 18 m.

Legenda spune că numele cascadei provine de la o întâmplare petrecută aici cu mult timp în urmă. O turmă de cai a fost încolțită în timpul unei furtuni de către un urs pe marginea platoului de unde se formează cascadă iar din cauza spaimei și în lipsă vizibilității, caii au sărit în gol pe lângă cascadă și au murit.

Cascada se află la altitudinea de 1300 m, în apropierea Complexului Turistic Borșa (3 km), în cadrul Rezervației Piatra Rea. Cascada s-a format pe cursul râului Fântâna iar căderea de apă începe de pe podișul „Podul Cailor”.

Accesul turiștilor la Cascada Cailor se poate face dinspre Complexul Turistic Borșa sau de pe creastă munților Rodnei. Cei care urcă dinspre Complex o pot face pe jos, pe traseu marcat cu triunghi roșu (2 - 3h) sau urcând cu telescaunul și apoi continuând pe jos 1 km. Cea de-a două opțiune permite vizitarea cascadei inclusiv iarna, când întreaga cădere de apă este înghețată.

12

PARCUL NATURAL MUNȚII MARAMUREȘULUI Parcul Natural Munții Maramureșului este o arie protejată de interes național situat în nord-estul județului Maramureș.

Parcul cuprinde teritoriul administrativ al orașelor Vișeu de Sus, Borșa și a comunelor Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Moisei, Vișeu de Jos și Leordina. Parcul Natural are o suprafață de 148.850 ha, fiind cea mai mare arie protejată din țară, după Delta Dunării.

Parcul natural a fost declarat arie protejată din 12 ianuarie 2005. Aria naturală protejată reprezintă un areal montan (păduri, pajiști, goluri alpine, stâncării și văii) bogat în floră constituită din gorunete și făgete, molidișuri, jnepenișuri și ierburi; și o faună bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte.

Parcul Natural Munții Maramureșului are ca scop protejarea diversității habitatelor și a peisajului zonei și păstrarea interacțiunii omului cu natura prin încurajarea folosințelor tradiționale ale terenurilor și consolidarea activităților și a culturii tradiționale.

Exista a 4 rezervații naturale în Munții Maramureșului: 1.Rezervația faunistică de cocoș de mesteacăn Cornul Nedeii 2.Rezervația Farcău-lacul Vinderel – Mihailec 3.Rezervația Tomnatec – Sehleanu - este recunoscută ca rezervație floristică-peisagistică, cunoscută în principal pentru Poiana cu Narcise.

4.Rezervația Stâncăriile Sâlhoi – Zâmbroslavele, rezervație botanică Parcul Natural Munții Maramureșului este vizitat de turiști datorită frumuseții sale și a unor obiective turistice deosebite: ansamblul monumental de la Moisei realizat de sculptorul Vida Gheza, stațiunea Borșa, bisericile din lemn de pe valea Izei, Cimitirul Vesel de la Săpânța etc. Un obiectiv turistic important este Valea Vaserului cu calea ferată forestieră și Mocănița, ce circulă pe aproximativ 40 de kilometri. Acest tip de transport prezintă un interes turistic la nivel mondial, datorită numărului redus de mijloace de transport de acest fel.

Sunt amenajate trasee turistice și cazarea se poate face în cabanele forestiere sau în pensiunile și hotelurile din Vișeu de Sus și Borșa.

13

BISERICILE DIN LEMN ȘI MĂNĂSTIRILE MARAMUREȘENE

Istoria Maramuresului este transmisă prin graiul lemnului bisericilor. De-a lungul secolelor, conducătorii străini ai Maramuresului nu le-au permis oamenilor locului să construiască biserici din piatră sau din materiale care să facă acea construcție să dăinuie peste ani; sătenii nu s-au lăsat intimidați și au ridicat minunate biserici de lemn pentru a putea fi aproape de Dumnezeu.

Biserica de lemn din Șurdesti a fost construită în 1721 sub directa supraveghere a lui Toma Macarie si poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.

Este printre cele mai inalte construcții din lemn, turnul măsurând 54 m, înălțimea totală de la sol fiind de 72 m. În trecut, oamenii credeau că dacă biserica este mai inaltă, rugăciunile lor ajung mai repede la Dumnezeu.

Pe langă înălțimea impunătoare, trebuie remarcat că este singura biserică din Țara Chioarului care are acoperiș cu poală dublă. De asemenea, este unic în această zonă și pridvorul cu două rânduri de arcade suprapuse.

Picturile interioare au fost realizate de zugravul Ștefan din Șișești în 1783 și reprezintă scene biblice din Vechiul și Noul Testament.

Frumusețea bisericii este sporită de existența brâului în funie rasucită.

Manastirea Barsana

Biserica Surdesti 14

Mănăstirea Bârsana merită să fie vizitată.

Odată aflați în interiorul mănăstirii nu vă va fi ușor să vă stăpâniți emoțiile. Împrejurimile sunt uimitoare și fac din această locație unul dintre cele mai speciale locuri din Maramureș.

Majoritatea clădirilor din complexul mănăstirii sunt deschise vizitei publicului.

Desi nu sunt la fel de vechi ca și bisericile de lemn, Mănăstirile din Maramureș reprezintaă ansambluri de arhitectură și spiritualitate, fiind locuri de liniște sufletească și reculegere pentru credincioșii care le trec pragul.

B

iserica de lemn din Bârsana, cu hramul „Intrarea in Biserică a Maicii Domnului”, a fost construită în anul 1720 pe locul numit „Podurile Mănăstirii” și mai tarziu, în 1806, mutată pe dealul Jbâr, unde se află și acum. În 1999, a fost inclusă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Legenda spune că mai demult, pe dealul Jbâr era un cimitir de ciumați. Oamenii secerați de molimă au fost inmormantați in grabă, fară servicii religioase. Sătenii au mutat bisericuța de lemn pe Jbâr, având convingerea că victimele ciumei iși pot dormi somnul de veci doar dacă li se face o slujbă religioasă.

Chiar și in ziua de azi, mulți din locuitorii Bârsanei cred că o dată cu biserica, s-au mutat pe sub pământ și mortii de la Podurile Mănăstirii, pentru a-și continua odihna la umbra bisericii.

Bârsana este faimoasă și datorită lui Teodor Bârsan, mester popular, a carui maiestrie în lucrul cu lemnul este cunoscută în întreg Maramureșul și nu numai. Fiul său, Ioan Barsan, a moștenit talentul tatălui său.

Manastirea Rohia este inconjurata de paduri

si privelisti uimitoare. Este un adevarat loc al spiritualitatii, calm si primitor. Manastirea este cunoscuta si vizitata de multi oameni pentru faptul ca aici si-a petrecut ultimii ani din viata Nicolae Steinhardt, care s-a convertit la Ortodoxism spre finalul vietii.

Temelia manastirii a fost pusa in 1926 de Nicolae Gherman in amintirea fiicei sale Ana care s-a imbolnavit si a murit in 1922. In vis, fiica sa il indruma sa construiasca o manastire in afara Rohiei.

Un complex de cladiri sunt dedicate rugaciunii si reculegerii calugarilor. În timpul perioadei comuniste doar unui singur calugar i-a fost permis sa ramana la manastire. El este aici si astazi si se ocupa de bunul mers al activitatii manastirii. Manastirea primeste vizitatori de-a lungul anului.

Manstirea Rohia 15

CIMITIRUL VESEL DE LA SĂPÂNȚA

C

omuna Săpânța, situată la doar 4 km distanță de granița cu Ucraina este faimoasa în toată lumea pentru orginalul „Cimitir Vesel” pe care îl gazduieste. Un altfel de cimitir, cu cruci pictate in culori vii peste care domnește un albastru special, care de mult timp poartă numele locurilor: Albastru de Săpânța. Meșterul Stan Ioan Patraș, creatorul acestui cimitir, a cioplit prima cruce în 1935. După moartea lui, în 1977, meșteșugul i-a fost moștenit si continuat până în zilele noastre de ucenicul lui, Dumitru Pop. Fiecare cruce este diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn infățișează în mod naiv una din caracteristicile vieții celui îngropat acolo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obișnuitele clișee și pline de tâlc, scrise la persoana I, ca o spovadă a răposatului însuși.

Controversat uneori în ceea ce privește bunul gust sau calitatea artistică, Cimitirul Vesel este neîndoielnic atractiv pentru perspectiva unică asupra morții și pentru mentalitatea țărănească aparte pe care o reflectă. Iată câteva exemple din versurile pe care le puteți citi pe crucile din lemn: Eu aici mă odihnesc Şi Pop Toader mă numesc Drag mi-a fost clănitaru Şi ţuica din paharu Cît am trăit pă pămînt Tot la asta mam gîndit Să am ce bea şi a mînca Din clanitar a cînta Dar am avut şi năcaz Că văduv am rămas Şi vă cînt de veselie Nu vă cînt aşa ca mie.

1949 Și unul dintre cele mai amuzante și mai cunoscute: Sub această cruce grea Zace biată soacră-mea Trei zile de mai trăia Zăceam eu și ea citea.

16

Cimitirul Vesel

P

atrimoniul cultural al Maramuresului este bine păstrat de instituții muzeale ce tezaurizează atât valorile tradiționale, cât și valorile culturale contemporane. Cele mai multe muzee sunt concentrate în zona orașelor Baia Mare și Sighetu-Marmației, însă o mulțime de ‘’comori’’ din patrimoniul cultural se pot găsi și în mici muzee sătești și case memoriale. S-ar putea să aflați în locurile în care vă așteptați cel mai puțin colecții de carte veche, de icoane pe lemn sau sticlă ‘’ascunse’’ într-o biserică dintr-un sat uitat de lume.

Localizat la intrarea în orașul Sighet, pe drumul dinspre Baia Mare, Muzeul Satului Maramureșean se alătura în 1981, Muzeului Etnografic al Maramureșului ca o secţie în aer liber.

S-a constituit ca o rezervaţie de monumente de arhitectură ţărănească, fiind opera comună a domnului Francisc Nistor şi a actualului director al instituţiei, domnul Mihai Dăncuş.

Prin structura sa, creează impresia unui sat tipic maramureșean. Uliţe drepte (principale) şi întortocheate, poteci şi „prilazuri" alcătuiesc structura intimă a aşezării şi converg ca în toate satele maramureşene, spre biserică.

Pentru casele expuse în muzeu s-a folosit lemn cioplit de meșterii din zonă, și ilustrează locuințe tipice slave, evreiești, maghiare, germane și românești din secolele 17 și 18. Acestea sunt păstrate în condiții foarte bune atât în interior cât și pe exterior, împreună cu motivele originale de pe uși și inscripțiile în chirilică și arabă.

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Marmației

nu este un loc liniștit și nici măcar unul care să-ți inspire cea mai mică urmă de bucurie. Cu toate acestea însă, este exemplul cel mai ilustrativ al modului în care oamenii au îndurat comunismul.Iar, vizitarea acestui loc nu este nici pe departe o experiență impresionantă, să spui acest lucru ar subestima realitatea celor întâmplate aici.

Poți să întrebi pe oricine în Sighet despre rolul jucat de această închisoare în viață fiecărei familii, toți îți vor împărtăși propria experiență legată de acest loc.

Poți să întrebi pe oricine din România și cu siguranță îți vor povești despre un prieten, o rudă sau o persoană importantă care și-a petrecut ultimii ani în această închisoare.

Din aceste motive memorialul nu este un loc liniștit și nici măcar unul care să-ți inspire cea mai mică urmă de bucurie. Dar, este un loc pe care cât mai mulți trebuie să-l vadă, pentru că lumea să nu uite ce înseamnă să fii deținut, torturat, forțat la muncă grea, interogat și întrun final chiar ucis pentru ceea ce gândești sau spui.

17

MOCĂNIȚA

Construită în 1932, CFF Vişeu de Sus funcţionează și în zilele noastre, având ca scop principal transportul de buşteni de pe Valea Vaserului la fabricile de prelucrare a lemnului din Vişeu de Sus. CFF Vişeu de Sus este singura cale ferata cu ecartament ingust din Europa, încă folosită pentru transportul lemnului. Mocăniţa urmează cursul Râului Vaser, fiind singurul mijloc de transport până în inima Munţilor Maramureşului. Începând cu anii 2000, circulă regulat pe Valea Vaserului trenuri cu abur pentru turişti.

Sezonul turistic începe primăvara şi se încheie toamna, la sfarsitul lunii octombrie. Trenurile turistice urcă până la staţia Paltin (21.6 km), aproximativ două ore depărtare de oraşul Vişeu de Sus, acolo unde s-a amenajat un loc plăcut pentru popas. Ora de pornire este 9:00 dimineaţa, iar sosirea este în jurul orei 15:00. În Paltin, turiștii pot să admire panorama de pe platforma amplasată pe stânca din apropiere, să se bucure de un picnic si de aerul proaspăt de munte. Pentru picnic există servicii de catering cu o ofertă de mâncare diversificată. Pentru cei care doresc să se aventureze cu Mocăniţa în afara sezonului turistic, există posibilitatea de a comanda trenuri charter, care, de asemenea pot include servicii de catering. Începând cu sezonul 2011, CFF Vişeu de Sus oferă cazare în cadrul trenului hotel Carpatia-Express, amplasat în apropierea gării, având o capacitate de 40 locuri de dormit și un restaurant pentru 40 de persoane.

18

CE POȚI FACE ÎN

MARAMUREȘ?

FESTIVALURI SI EVENIMENTE

- Anul Nou: De pe 31 decembrie până pe 6 ianuarie este perioada în care se strigă urăturile. Pline de umor sunt jocurile numite Capra şi Ursu, în care oameni mascaţi dansează şi strigă versuri comice.

- Festivalul de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucrainieni – Sighetu Marmaţiei.

- Serbările Zăpezii – Borşa: De obicei, acestea au loc în primul week-end din martie; spectacole pe zăpadă, sporturi de iarnă, dans şi voie bună.

- Serbarea lenker-ului – Cavnic: Un weekend la începutul lunii martie este dedicat concursurilor desfăşurate pe tema

-- Armonii de primăvară – Vişeul de Sus: Festival popular şi de literatură, cu o tradiţie de aproape 30 de ani.

- Obiceiuri de primăvară la ucrainieni – Crasna Vişeului, Bistra, Valea Vişeului.

- Ruptul Sterpelor, numit şi Sâmbra oilor: Veche tradiţie, prezentă în toate satele din Maramureş.

- Jocul Bărbătesc – Petrova: Dansuri tradiţionale pentru bărbaţi, un concurs pentru toboşari, muzică populară şi costume.

- Serbările Lăpuşului – Târgu Lăpuş: Unul din cele mai importante festivaluri folclorice din Ţara Lăpuşului: concursuri, artă populară, concerte.

sporturilor de iarnă, muzicii şi dansului.

- Udătoriul – Şurdeşti: Ritual agrar vechi, care sărbătoreşte cel mai muncitor sătean (udătoriu’), a cărui selecţie este strictă: împreună cu alţi săteni muncitori, el este observat multă vreme de către un juriu format din bătrâni, înainte de a fi selecţionat.

- Câte flori pe Iza-n sus – Dragomireşti: Festival popular, în prima duminică de după Paşte, cu dansuri, cântece şi costume populare.

- Hramul Mănăstirii Bârsana – Bârsana: Pe 30 iunie, de Soborul Sfinţilor Apostoli, are loc un pelerinaj la Mănăstirea Bârsana.

19

ECOTURISM RURAL Si activitati in aer liber

Maramureșul este considerat de mulți sufletul satului tipic românesc. Cu așezările sale pitorești, dealuri înverzite și câmpii pline de flori sălbatice, Maramureșul concentrează tot ceea ce înseamnă viață la țară. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unică de a se întoarce în timp, de a fi martori ai unor vremuri și ai unei vieți mai simple.

Turismul rural și eco-turismul sunt larg răspândite în Maramureș. Sunteți invitați să petreceți o noapte într-o pensiune, să gustați mâncăruri tradiționale și să fiți martori la confecționarea obiectelor de artizanat, folosind aceleași metode de secole.

Veți vedea cum viață rurală se dezvăluie în față dumneavoastră și veți experimenta istoria, viață și tradițiile Maramureșului.

Una dintre cele mai frumose părți ale culturii maramureșene o constitue patrimoniul de obiecte de artizanat, confecționate cu măiestrie de artiștii activi din regiune.

Acești artizani talentați readuc istoria la viață cu ajutorul ceramicii, a textilelor și a icoanelor de lemn și pe sticlă, a costumelor tradiționale, pălăriilor precum și a multor alte obiecte valoroase. În tot județul puteți să vizitați meșteri artizani în propriile ateliere, de unde puteți achiziționa și suveniruri.

20

Plimbări și trasee: Există multe posibilități se a te plimbă sau a urmă trasee în Maramureș. Fie că sunteți interesați de o plimbare pe ulițe sau în împrejurimile satului sau sunteți interesați de un traseu montant plin de provocări, Maramureșul oferă fiecărui vizitator șansa de a experimenta mediul înconjurător într-o plimbare.

Rutele și traseele existențe în județ îi ghidează pe drumeți spre dealuri înverzite, câmpii și pasiuni aflate de-a lungul pâraielor susurânde, spre trei lanțuri muntoase diferite. Există numeroase trasee disponibile pentru toate gusturile și nivelurile de experiență pentru vizitatorii care sunt interesați să se aventureze pe jos în minunatul peisaj maramuresan.

Schiul: În Maramureș, activitățile în aer liber nu se limitează la lunile de vară. Sporturile de iarnă și schiul alpin în special, sunt principalele activități de recreere în zonă. Pârtiile de schii de diferite grade de dificultate se găsesc la Borșa, Izvoare, Mogoșa, Suior, Cavnic și Baia Borșa. Ciclismul: este un alt mod de a explora Maramureșul.

Va puteți bucură de peisaj în timp ce pedalați din localitate în localitate. Cei care doresc să experimenteze un traseu plin de provocări au șansa de a face acest lucru în zonele muntoase. Dar asta nu e tot în materie de vacanță activă. Maramureșul se poate transformă în raiul amatorilor de rafting, parapantă, rapel și multe alte activități tari”.

DRUMUL VERDE Primul Greenway din Maramureş a fost lansat în octombrie 2006. Cei 64 de km de „drum verde”, care străbat Munţii Gutâi, sunt binecuvântaţi cu atracţii naturale şi culturale de o deosebită frumuseţe.

Poteca include zonele umede situate în Piemontul Gutâiului, adevarate muzee ale naturii ce găzduiesc o floră relictă din era glaciară, şi Rezervaţia Creasta Cocoşului, ce conservă elemente naturale cu semnificaţie ecologică, ştiinţifică şi peisagistică deosebită.

Valorile culturale regăsite de-a lungul traseului completează armonios zestrea maramureşeană: arhitectura tradiţională specifică - cu porţile sculptate ce poartă cu ele identitatea locului, bisericile şi casele de lemn, instalaţiile tradiţionale - precum şi meşterii populari ce duc mai departe meseriile tradiţionale

păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului.

Turiştii dornici să descopere natura surpronzătoare şi elementele de civilizaţie arhaică sunt invitaţi să exploreze Drumul Verde la pas, cu bicicleta sau căruţa.

21

MARAMUREŞ. BUCURIA PE DOUĂ ROŢI

Vrem să cutreieri. Să treci din sat în sat, peste dealuri, pe lângă râu, prin râu, pe poteci înguste de munte, peste rădăcini de brad și pe sub streșini de cetină, peste tot unde e natură și om bun. În locuri atât de pitorești, încât tot ceea ce ai auzit despre Maramureș să prindă, dintr-o dată, contur în fața ochilor tăi. Vrem să uiți că există decapotabile și motociclete, care ar fi infinit mai șmechere decât „mersul pe doua roți”.

Mai șmechere, da. Mai bune, nu. Nici una nu te va lăsa să te bucuri de adevăratele secrete ale unei ieșiri în natură: muzica pădurii, vorbele pe care le schimbi din mers cu prietenii, paharul de horincă pe care-l bei cu vreun localnic, pentru că v-ați salutat pe drum și te-ai oprit să dai mâna cu el.

Din fericire, va fi simplu să le faci pe toate astea. Ceva mai simplu acum decât înainte, fiindcă între timp, prin proiectul ACCESS2MOUNTAIN, au fost marcate trasee pentru bicicletă. Urmând marcajul „C” roşu, traseele leagă zone verzi, obiective turistice şi mai multe văi ale râurilor din Maramureşul Istoric: Mara, Cosău, Iza, Rona, Vişeu şi Vaser. Hărți ale zonei și panouri informative amplasate pe traseu vin în ajutorul turiștilor, așa că nu te îngrijora, nu te vei rătăci nici chiar dacă te vei abate de la drum să culegi fragi, mure şi ciuperci.

De care, pentru că am adus vorba, vei găsi din plin dacă vii pe-aici când e vremea lor.

22

INFOTURISM Oricând este un moment bun să vizitezi Maramureșul, deoarece maramureșenii asteaptă întotdeauna vizitatorii cu brațele deschise. Anumite perioade ale anului sunt mai favorabile decA¢t altele, depinde ce activități doriți să desfășurați în Maramureș. În general, perioadă cea mai favorabilă este de la sfârșitul primăverii până la începutul toamnei (din mai până în septembrie), pentru că vremea este mai caldă și însorită.

Primăvară și la începutul verii, dealurile și câmpiile prind viață; totul este verde și înflorit.

Pentru cei care sunt interesați de drumeții, iulie și septembrie sunt cele mai potrivite luni.

Sezonul de schi începe pe la mijlocul lui decembrie și se încheie pe la sfârșitul lui martie, deși este posibil să înceapă mai repede și să se termine mai repede sau mai târziu.

Orice vizită a Maramureșului ar trebui să înceapă cu municipiul de reședință, Baia Mare, întrucât este locația din județ cea mai accesibilă, din punctul de vedere al căilor de transport.

GEOGRAFIA

Daca sunteți interesat de o vacanță în Maramureș, veți găsi toate informațiile necesare la agențiile de turism.

23

DIVERTISMENT

1. Care este numele trenulețului care localitățile Vișeu de Sus și Comanu?

2. Cum se numește mănăstirea care concentrează măiestria cioplirii în lemn în Țara Maramureșului?

3. Rezervația Pietrosul … este declarată de către UNESCO ca și „rezervație a biosferei”.

4. În e localitate se află Cimitirul Vesel?

5. Ce unitate depresionara strabat raurile Vișeu, Iza și Mara?

6. Cea mai înaltă biserică din lemn din toată Europa se găsește în localitatea … ?

7. Cea mai măreață și mai frumoasă cascadă din România se numește Cascada … ?

8. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, din judetul Maramures, se regăsește în orașul…?

9. Se poartă în chip de colindă de Crăciun și Anul Nou pentru a alunga spiritele rele.

24

Univesitatea din București Facultatea de Geografie Specializarea Geografia Turismului Grupa 308, Anul III Studenți realizatori: Marin Mihaela Maria Mițoi Gheorghe Daniel Nae Mihai Alexandru Olteanu Alexandra Cristina Păsărin Victor Florin Această revistă reprezintă proiectul de semestru pentru orele de lucrări practice ale cursului „Politici promoționale în turism”, susținute de lect. univ. dr. Drăghici Cristian.

25

București 2015