MALIUC ORASUL STIINTEI-Motoc Corneliu

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

3

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

MOTOC C. CORNELIU STEFANITA

MALIUC ORASUL STIINTEI

-20164

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

De acelasi autor: Monografia satelor Partizani si Ilganii de Sus www.facebook.com/monografie.partizani.ilgani.maliuc

cornel.motoc@gmail.com Tiparit de ZOOM print & copy center, Iasi ISBN 978-973-0-21228-0

5

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CUPRINS

ARGUMENT/p.7 PREFATA/p.8 I. EVOLUTIA ISTORICA A OSTROVULUI MALIUC I.1.TARASCHINA/p.11 I.2.HARTI VECHI ALE OSTROVULUI/p.16 I.3.COMISIA EUROPEANA A DUNARII/p.21 I.4.INFIINTAREA LOCALITATII MALIUC/p.32 II. ACTIVITATEA DE CERCETARE II.1.ISTORIA CERCETARILOR STUFICOLE/p.37 II.2.CONSFATUIREA DE LA MALIUC/p.46 II.3.VALORIFICAREA STUFULUI/p.62 II.4.ORASUL MALIUC/p.68 II.4.1. Etapa 0/p.69 II.4.2. Etapa 1/p.71 II.4.3. Etapa 2/p.74 II.4.4. Etapa 3//p.75 II.5.LABORATOARE/p.78 II.6.EXPLOATAREA MECANIZATA/p.86 II.7.ELICOPTERUL IN EXPLOATAREA STUFICOLA/p.108 II.8. ARUNDO DONAX/p.112 6

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.9.PISCICULTURA/p.120 II.10.CERCETARI SILVICE/p.125 II.11.CRESCATORIA DE FAZANI/p.132 II.12.APICULTURA/p.133 II.13.STATIA METEOROLOGICA/p.134 II.14. SOLUL/p.137

III.

VIATA SOCIALA A SATULUI III.1.BLOCURILE/p.140 III.2.HOTELUL/p.145 III.3.UTILITATI/p.147 III.4.SCOALA/p.150 III.5.BISERICA/p.156 III.6.PRIMARIA/p.162 III.7.BRUTARIE/p.163 III.8.ATELIERUL MECANIC/p.165 III.9.MAGAZINE/p.167 III.10.DISPENSARUL/p.170 III.11.PARCUL/p.171 III.12.ACTIVITATI CULTURAL-SPORTIVE/p.174 III.13.BIBLIOTECA/p.181 III.14. TURISMUL/p.182 BIBLIOGRAFIE/p.185 ANEXE/p.187

7

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

ARGUMENT

Existenta unui sat alcatuit preponderent din blocuri in inima deltei poate parea pentru straini un lucru de neinteles, dar nu si daca ii studiem istoria si aspectele care au dus la infiintarea acestei localitati. Greu si-ar putea imagina cineva care viziteaza pentru prima oara Maliucul, ca acum mai bine de 50 de ani aici a fost cel mai mare centru de experimentare a ”aurului verde”din lume. Nici o alta planta nu a fost mai cercetata ca stuful, in Romania, la Maliuc existand mai mare concentrare de ingineri, oameni de stiinta si cele mai moderne laboratoare. Asa ca pe buna dreptate pot spune ca “oraselul Maliuc” era un “Silicon Valley” al Romaniei, a carui istorie ma onoreaza sa v-o impartasesc.

Proiectul initial al localitatii era sa se dezvolte pe etape, pana atingea un numar de 2000 de locuitori si transformarea in oras.

Daca astazi cel mai mic oras din Romania are 1600 de locuitori, putem sa gandim ca acest obiectiv era pe deplin realizabil. Din pacate, dupa 1965 cand la conducerea Partidului Muncitoresc Roman, Nicolae Ceausescu il inlocuieste pe Gheorghe Gheorghiu Dej, planul de dezvoltare al localitatii este stopat. Un alt motiv al inghetarii dezvoltarii localitatii a fost esecul cercetatorilor de aici in aclimatizarea stufului italian Arundo Donax, care era principalul obiectiv. Localitatea era promovata de autoritatile comuniste si data ca exemplu in crecetarea si dezvoltarea socialista. Totusi, chiar daca localitatea nu si-a mai urmat etapele propuse de dezvoltare, aici s-a continuat munca de cercetare pana in anii 90 cand activitatea a fost oprita definitiv.

8

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

PREFATA

La numai 24 de mile maritime de “marea cea mare”(Pontul Euxin) se afla asezata localitatea Maliuc, pe malul stang al “batranului crai” care dupa ce cutreiera jumatate din Europa isi depune zestrea milenara adunata de prin munti si vai, la picioarele amantei sale furtunoase si intunecate.

Daca toate celelalte localitati, din Delta Dunarii, au un trecut istoric sau au aparut ca o necesitate pentru stabilirea unor populatii, indeosebi dupa revenirea Dobrogei la Romania, dupa mai bine de 465 de ani de stapanire otomana, Maliucul este o asezare noua, cu o istorie de numai jumatate de secol. Cu toate acestea avem prea putine documente oficiale sau alte marturii scrise. Putinele informatii au putut fi culese si prelucrate de la cei care astazi inca mai locuiesc pe aceste meleaguri si care cu greu isi mai aduc aminte de orasul Maliuc-orasul din delta asa cum invatau copii la scoala la orele de geografie sau “orasul stiintei” cunoscut in lumea specialistilor.

In salbaticia ei, una din bogatiile Deltei, stuful reprezenta o materie prima excelenta pentru industria celulozei. Dupa modelul sovietic oferit tarilor lagarului socialist(in 1921 Lenin semnase ordinul referitor la infiintarea primei statiuni de cercetare a stufului la Spovednik din Delta Volgai) a venit si randul comunistilor romani de a pune in practica valorificarea aurului verde(stuful).

Directivele Congresului al VII-lea al P.C.R. din 1955 cat si consfatuirile din iulie 1955 ale specialistilor biologi si hidrologi de la Maliuc sau a cele organizate intre 28 mai-2 iunie 1956 sub indrumarea Academiei R.S.R.cu privire la problemele Deltei au 9

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

fost incurajatoare pentru punerea in aplicare a exploatarii stufului.

In insula Maliuc cea mai veche asezare a “cuceritorilor Tarii Stufului�, in laboratorul statiunii de cercetare isi desfasurau activitatea peste 70 de oameni de profesii diferite: geologi, chimisti, ingineri mecanici, strungari etc. Printre ei s-a aflat si biologul Marin Luta, fost component al echipei nationale de baschet a Romaniei, ing. Porumbaru pe care insularii l-au poreclit Porumbaru Senila, cehii Cermar si Vaclav de la institutul de proiectare din Praga, Egon Weiss din R.D.G. sau nenea Brullbatranul inginer bucovinean ramas singur dupa ce si-a pierdut familia intr-un lagar din Transnistria.

Hotaratoare, insa pentru soarta Maliucului a fost consfatuirea tinuta la Maliuc intre 17-19 martie 1958 la care a participat Mihail Florescu in calitate de ministru al Industriei Chimice, profesorul Busnita, dr, Rudescu, dr.Homer(reprezentant al comisiei de protectie a frumusetilor naturii) cati si alti reprezentanti.

La aceasta consfatuire factorii de decizie au hotarat si au definitivat planul dezvoltarii Maliucului. Pe langa cercetarea stiintifica privind biologia stufului si aclimatizarii trestiei italiene Arundo Donax, inginerii au avut ca sarcina adaptarea sau proiectarea utilajelor pentru recoltarea stufului. Trebuia gasit un tractor care sa nu apese cu o presiune mai mare de 100gr/cm ² (pentru a nu distruge rizomul-radacina stufului).

Personal ministrul Florescu a asistat la testarea seceratorilor: Vuzs (R.S.C.), Seiga (Danemarca), Meteor (R.D.G.) si KDS(R.S.R.). Pentru confortul specialistilor cat si a muncitorilor au fost ridicate si primele locuinte(blocurile mari si mici) cat si utilitatile de care avea nevoie o asezare urbana proiectata pentru cel putin 2000 de locuitori. Dintre marile 10

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

realizari ale orasului Maliuc azi a mai ramas in”picioare” cladirea institutului, uzina de apa, uzina electrica, hotelul Salcia, dispensarul(reabilitat de asociatia Casiana Tulcea si ambasada S.U.A.), caminul cultural(clubul statiunii) cu o biblioteca de cateva mii de volume nefunctionala cat si blocurile de locuit aflate intr-o continua stare de degradare, scoala care va intra in restrangere de activitate din lipsa copiilor, brutaria in prezent abandonata, dar care fusese ridicata pentru a asigura painea muncitorilor de la coloanele din balta si ale satenilor din imprejurimi.

Dupa 1989 in Maliuc au mai aparut un releu pentru telefonie si o biserica pe care oamenii de stiinta au uitat sa o ridice sau nu au putut. Maliucul, orasul din inima Deltei Dunarii si locul unde s-au luat multe doctorate de catre cercetatorii aflati temporar pentru o tema de cercetare, se prezinta astazi ca o asezare linistita, fara prea mari perspective de dezvoltare, cu o populatie aflata in descrestere si imbatranita. Aparut ca o stea in constelatia stiintei si a tehnicii, Maliucul prinde tot mai mult din aspectul sau urban de alta data, poate si prin viziunea celor care si-ar dori sa vada salbaticia deltei avute cu multe decenii in urma.

Autorul acestei monografii, continuand studiul istoric al satelor Deltei, incepute cu Partizani si Ilganii de Sus incearca sa surprinda contextul aparitiei acestui sat, evolutia lui fulminanta, dar si perioada de declin.

La Maliuc totul este trecator, iar urmasii “insularilor” de odinioara nu au timp sa se gandeasca nici macar la cele vesnice pentru ca Maliucul este printre putinele localitati din tara care nu are cimitir.

Profesor Gruia Ion 11

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CAPITOLUL I. EVOLUTIA ISTORICA A OSTROVULUI MALIUC I.1 TARASCHINA Cu toate ca localitatea Maliuc este una foarte tanara, existenta locuitorilor in acesta zona a Deltei este foarte veche.

Atat de veche, incat cercetarile recente au descoperit existenta unei civilizatii in acesta zona, cu mai mult de 4000 de ani inaintea lui Hristos. Noile descoperiri au aruncat in aer multe ipoteze ale genezei si evolutiei Deltei Dunarii. Chiar daca zona in care au fost descoperite aceste vestigii antice este mai aproape de localitatea Mila 23, ele sunt situate pe raza localitatii Maliuc in punctul numit Taraschina.

Descoperirile arheologice au demonstrat ca asezarile apartin culturii Gumelnita1, iar populatia care locuia aici se ocupa cu agricultura si cresterea animalelor. Specialistii care cerceteaza acest sit arheologic sustin ca „în stadiul actual al cercetarilor, putem afirma ca nivelul Marii Negre a crescut rapid, începând cu 6500 a.Ch. (moment în care nivelul marii se situa la aproximativ 100 de metri în raport cu nivelul 0 de acum)”2.

Aceasta crestere brusca a nivelului marii a provocat mari schimbari ale peisajului si a contribuit la formarea Deltei Dunarii.

Ipoteza existentei acestor asezari aici, a fost lansata pentru prima oara de cercetatorul Simion Gavrila, care a si intreprins 1

Gumelniţa este numele dat de arheologi unei culturi neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.e.n. Aria de răspândire a culturii cuprinde Muntenia, Dobrogea precum şi Bugeacul. Spre sud ocupă majoritatea Bulgariei, atât la nord cât şi la sud de Balcani, ajungând până la Marea Egee în nordul Greciei.

2 Lorent Carozza, cercetător la laboratorul Geographie de l'Envi-ronnement din Toulouse, care coordonează acest proiect.

12

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

sapaturi arheologice, dar care din lipsa de finantare au fost stopate in anul 1970. Ele au fost reluate in anul 2008, cand o echipa de cercetatori romano-franceza, cu finantare de la Ministerul Afacerilor Externe Franceze, au redeschis vechiul santier arheologic.

Acest sit, vechi de aproape 7000 de ani, constituie cea mai veche dovada documentata a locuirii umane în zona mai sus amintita. Sapaturile arheologice si sondajele în adancime indica existenta unei succesiuni de niveluri de locuire ce formeaza o stratigrafie de aproape trei metri grosime.

Un colectiv de arheologi români si francezi reuniti în Mision archéologique – Delta du Danube a demarat un serios si ambitios proiect de cercetare a siturilor arheologice preistorice din Delta Dunarii si din sectorul inferior al Dunarii de Jos. Cheia demersului acestui colectiv romano – francez este situl arheologic neolitic de la Taraschina. Desi acum este situat în inima teritoriului inundabil al deltei, în momentul existentei sale (4800–4580 a.Chr.) asezarea de la Taraschina se afla în apropierea unui fost brat al Dunarii sau a unei vaste lagune, adica la interferenta dintre un peisaj terestru si unul lagunar.

Consecintele acestei descoperiri sunt importante pentru ca au permis colectivului arheologic romano–francez sa creioneze un scenariu al evolutiei Deltei Dunarii, în stransa legatura cu fenomenul transgresiunii neolitice a Marii Negre. Momentul de inceput al formarii actualei delte este în jur de anul 6000 a.Chr. si este corelat cu momentul incetarii ridicarii rapide a nivelului apelor pontice, ceea ce înseamna ca, la acea vreme, delta era o mare laguna/un golf marin care inainta pana in zona actualelor lacuri din sudul Basarabiei. Între anii 5600 a.Chr.si 5400 a.Chr., delta se transforma 13

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

într-un complex fluvio-lacustru format prin combinarea unei lagune cu apa dulce cu un cap de golf marin. Dupa anul 4450 a.Chr., datorita aparitiei unui cordon de nisip, complexul lagunar cu apa dulce se extinde, iar dupa anul 4000 a. Chr. vechiul golf marin se transforma în delta .

HARTA SITULUI ARHEOLOGIC TARASCHINA DIN DELTA DUNARII

14

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

FRAGMENTE DE CERAMICA SI SILEX DESCOPERITE LA TARASCHINA

15

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

“In anul 2013, pe baza informatiilor oferite de domnul Haralambie Buhaev, echipa misiunii arheologice Delta du Danube a putut identifica în zona sa de studiu un nou sit arheologic – Dambul lui Haralambie. Punctul mai sus amintit se gaseste în dreptul unei foste platforme de stocare a stufului, pe malul stang al canalului Sontea, în fata micului canal artificial Bucla, care face legatura cu bratul Sulina . Materialul arheologic aflat în posesia domnului Haralambie Buhaev a fost adunat de pe mal, din sedimentul depus de utilajul de dragare, dupa finalizarea lucrarilor de întretinere a canalului Sontea.”3 Cercetarile efectuate la suprafata au permis stabilirea existentei unei locuiri eneolitice 4 contemporana cu asezarea-tell din punctul Taraschina. Recoltarea mecanizata a stufului, care a jucat un rol important în dezvoltarea economica a Deltei Dunarii între anii 1960-1980, a impus si pregatirea unor platforme pentru stocare înainte de transportul pe calea fluviala.

O structura de acest tip, amenajata cu sediment rezultat în urma actiunilor de dragare, se regaseste si pe suprafata de teren corespunzatoare descoperirilor arheologice. Sedimentele au fost excavate, din canalul Sontea si depuse pe mal, unde s-a creat o formatiune ce a atins o înaltime de 3-4 m, o latime de cel putin 10 m si o lungime cuprinsa între 50 si 80 m.

Datele înregistrate par a indica faptul ca pe parcursul acestei activitati a fost afectat nivelul arheologic.

3

Florian Mihail , C. Micu, L. Carozza, J.-M. Ccarozza, T. GROPARU , E. Messager, A. Burens , S. Ailincai, M. Danu , C. Mihail, DÂMBUL LUI HARALAMBIE” – Un nou sit eneolitic in Delta dunarii in revista Pontica XLVII, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Constanta, 2014, p.126 4 Eneolitic= Ultima fază a neoliticului, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră, de os etc. și a uneltelor și podoabelor de aramă.

16

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

I.2. HARTI VECHI ALE OSTROVULUI Hartile vechi ale zonei actualului Maliuc sunt inexacte si nu prezinta reteaua hidrografica reala din acele timpuri. Aceasta retea hidrografica a fost intr-o continua schimbare si s-a definitivat abia in secolul XIX, cand au inceput ample lucrari antropice de regularizare. Hartile prezentate in acest subcapitol evidentiaza evolutia hidrografica a acestei zone in perioada cand cartografierea devenise mai apropiata de realitatea de pe teren.

In 1845 capitanul Spratt realizeaza o harta sub egida C.E.D., care impresioneaza prin rigurozitatea ridicarii topografice.

Aceasta a fost foarte mult folosita de geografi, marcand un punct de cotitura in analiza evolutiei taramului deltaic, fiind socotita o harta fundament a tuturor comparatiilor viitoare.

“La 18 octombrie 1857 inginerul Charles Hartley prezinta Comisiunii Europene a Dunarii fundamentalul sau raport-care a ramas pana astazi clasic-asupra amelioratiunii navigabilitatii Dunarii de Jos, in care da o descriere foarta exacta asupra regimului general al apelor si prezinta patru harti ale gurilor Dunarii ridicate de el”5.

Inchiderea Dunarii vechi cu un dig de piatra dupa taietura a VIII-a a bratului, de catre Comisia Europeana a Dunarii, a facut ca aceasta regiune sa fie slab alimentata cu apa din Dunare. ”Comisiunea Dunareana rectificand canalul Sulina, taindui toate coturile si imbracandu-i malurile cu piatra a astupat toate

5

Grigore Antipa, Cateva probleme stiintifice si economice privitoare la Delta Dunarii, Librariile Socec, Bucuresti, 1914, p.67

17

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

garlele care duceau apa in aceasta regiune lasand numai pe acelea care aduceau apa din balta in Dunare�6.

Astfel, nemaicirculand apa pe Dunarea Veche, aceasta a inceput sa se colmateze, disparand foarte multe canale si japese.

Unul dintre acestea era si canalul Cranjala care facea alimentarea Ghiolului Fortuna cu apa din Dunare. Dupa terminarea celui de-al doilea Razboi Mondial acest canal a fost sapat, iar podul de piatra care estompa trecerea apei pe Dunarea Veche a fost inlaturat. Pamantul scos de dragi in urma acestei decolmatari a fost pus in capatul estic al ostrovului Maliuc si a creat o platforma inalta, care a inlesnit, dupa putin timp, construirea acestei localitati.

HARTA TURCEASCA REALIZATA IN 1826

6

Ibidem, p.58

18

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

HARTA CAPITANULUI SPRATT DIN 1867

HARTA MEDINA DIN 1856 19

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

HARTA LUI CHARLES HARTLEY DIN 1857

HARTA MILITARA AUSTRO-UNGARA DIN 1910 20

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

HARTA TOPOGRAFICA REALIZATA IN AUSTRIA IN 1918

HARTA REALIZATA DE ARMATA SUA IN 1954 21

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

I.3. LUCRARILE COMISIEI EUROPENE A DUNARII Existenta localitatii Maliuc se datoreaza si Comisiei Europene a Dunarii, care incepand din anul 1856 executa aici ample lucrari hidrotehnice de regularizare a bratului Sulina.

Regularizarea cursului Dunarii a fost proiectata de marele inginer englez Charles Hartley si executata de inginerul danez Charles(Karl) Kuhl.

Practic, prin pamantul depus de draga in urma taieturii a opta a bratului Sulina, aici s-a putut ridica o localitate, in locul unde era numai apa si stufaris.

ZONE IN CARE S-AU EFECTUAT LUCRARI DE CATRE C.E.D. INTRE 1865-1884 22

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

In aceasta zona a bratului Sulina au fost efectuate lucrari in doua mari etape. Prima etapa isi propunea asigurarea unei imbunatatiri a circulatiei navelor, iar cea de a doua, scurta lungimea bratului prin inlaturarea buclelor.

In prima etapa au fost executate lucrari in urmatoarele puncte: Cioban-garla (mila7 35). In urma dragajelor din anul 1872 de 8454 m.c. s-a ajuns de la adancimea de 3.81m la cea de 5.18 m, iar pentru consolidarea malurilor au fost folosite 8484 m.c. de piatra.

Veniko (mila 37). Lucrarile au inceput in octombrie 1872, bratul ajungand la o latime de 137 m. Malurile au fost imbracate cu piatra pe o distanta de 427 de metri, asigurandu-se o adancime minima de 4.57m in urma unor dragaje de 131927 m.c. De 7

Vechea numerotare a milelor inainte de rectificarea bratului.

23

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

asemenea, malurile au fost protejate pe o distanta de 2042m, folosindu-se 4788 m.c. de fascine si 11718 m.c. piatra.

24

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Monodendri (mila 34). In anul 1867 au fost efectuate dragaje de 13645 m.c., iar malurile au fost consolidate cu piatra pe o distanta de 884 m. S-au folosit 2261 m.c. de fascine si 11354 m.c. piatra. Din acest punct pana in spatele satului Ilganii de Sus exista un curs de apa paralel cu bratul Sulina care se numea Papadia. Zonei delimitate de acestea i-a ramas numele Papadia, inca de pe vremea C.E.D., unde este mentionat in harti si documente.

Kolo-Ayros (mila 32). Aici s-au facut dragaje de 16937 m.c., iar malurile au fost imbracate pe o lungime de 3639 m cu 4344 m.c. fascine si 13.514 m.c. de piatra.

Cea de-a doua etapa a regularizarii bratului Sulina a constat in eliminarea diferitelor coturi ale Dunarii. Doua dintre 25

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

cele zece mari taieturi au avut loc pe actualul teritoriu al satului Maliuc conform impartitrii facute de inginerul Charles Kuhl.

FASCINE FOLOSITE LA PROTECTIA MALURILOR

Taietura a III-a Papadia (1883-1884 intre milele 36-36).

Aceasta taietura a fost facuta pe o lungime de 890 m si s-a obtinut o adancime de 4,88 m. Astfel, bratul s-a scurtat cu 658 m in urma excavarilor facute de 622.813 m.c. de noroi. Malul stang a fost imbracat cu piatra pe o lungime de 731 m, iar cel drept pe 488m.

26

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

TAIETURA PAPADIA 27

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Taietura a VIII-a Gorgova-Veniko(1894-1897 intre milele 24-27). Lungimea taieturii a fost de 6646 m, iar largimea fundului a fost de 91.46 m. Adancimea a fost de 4.49 m si s-au excavat 5.246.331 m.c. de pamant, bratul scurtandu-se cu 2530 m si suprimandu-se cu patru coturi.

In urma acestei taieturi intre vechiul curs al Dunarii si noul curs s-a creat un ostrov, pe care astazi il numim ostrovul Maliuc.

Pentru ca noul curs al Dunarii sa isi mentina o adancime constanta, vechiul curs a fost blocat cu diguri de piatra la ambele capete. Cea din urma taietura a fost foarte importanta pentru navigatie, de aceea inaugurarea ei a fost facuta cu mare fast de reprezentantii Romaniei si ai C.E.D. �Aceasta inaugurare este un rasunet al interesului manifestat pentru lucrarile Comisiunei Europeane de Maiestatea Sa Regele Carol, caci la ea au participat doi membri ai Guvernului 28

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Regal, Ministrul Presedinte si Ministrul Lucrarilor publice. In 26 Octomvrie 1897, la 8 1/2 oare dimineata, Membrii Comisiunei Europeane a Dunarei, prezidata de D. de Lodygensky, Delegatul Rusiei si de Secretarul Comisiunei primesc pe vaporul a Orientul, tras la cheul dela Galati, pe D. Sturdza, Presedintele Consiliului de Ministri al Romaniei, I. Bratianu, Ministrul Lucrarilor Publice, insotiti de DD. General Murgescu Comandantul flotei romane, Dimitrie I. Ghica Secretarul General al Ministerului Afacerilor Straine, Terucanu Prezidentul Consiliului Tecnic al Lucrarilor publice, Chiriac Inspectorul Cailor Ferate, Vartic Colescu Secretarul Academiei Române, de Engelbrechten publicist, Kleser publicist. Indata ce toti invitatii s-au suit pe vapor, Orientul s-a pus in miscare, precedat de o Canoniera Romana, de Brickul «Mircea» si de yahtul «Carolus Primus». Vasele de razboi romanesti ancorate in port saluta pornirea Ministrilor prin o salve de artilerie. La 12 1/2 oare, «Orientul se opreste la Ceatalul Sf. Gheorghe, pentru a lua pe puntea sa pe D. Kahl InginerulResedinte al Comisiunei, precum si pe DD. Magnussen Inginerajutor, Gemmell Inspector- Mecanic, si Henriksen Hidrograful Comisiunei. La o oara dupa, miaza-zi Orientul soseste la a 37-lea mila la intrarea in noua taietura. Ceva mai sus, de-a lungul malului drept, asteptau Stationarul Britanic «Cockatrice» si Stationarul rus Prezonuapen. La bifurcatia vechiului si noului canal asteptau deasemenea doua Canoniere Romanesti si vasul inspectiunei Principele Ferdinand al Romaniei. Canonierele trag o salva de lovituri de tun, si Orientul inainteaza pentru a rupe cablul, care inchide intrarea in taietura”8 8

Dimitrie Sturza, Insemnatatea lucrarilor Comisiei Europene de la Gurile Dunarii in Analele Academiei Romane, seria II, tomul 35, Bucuresti, 1913, p.269

29

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Accidentele navale produse in zona ostrovului Maliuc au fost studiate de domnul Constantin Ardeleanu si vi le prezint mai jos, cu mentiunea ca sunt trecute milele vechi si noi inainte si dupa regularizarea Dunarii de catre C.E.D.:  26 ianuarie 1872. Slepul grec Eftanissos s-a scufundat din cauza dezghetului la mila 36.  14 noiembrie 1879. Slepul englez Two Brothers s-a lovit de mal la mila 36 si s-a scufundat.  5 aprilie 1884. Bricul Odisseus sub pavilion elen incarcat cu grau s-a scufundat la mila 36 in urma abordajului cu vaporul englez Nigel.  14 aprilie 1891.Remorcherul elen Ithaque s-a scufundat la mila 35 in urma coliziunii cu salundra nr.17 a C.E.D.  7 noiembrie 1892. Barca rusa de cabotaj Ecaterina incarcata cu tigla s-a scufundat la mila 34 in urma unei coliziuni cu patul de piatra al malului.  23 aprilie 1896.Vaporul englez Trenegles a esuat la mila 35 in urma unei ambaree.  20 septembrie 1897. Vaporul roman Bucuresti a esuat la mila 26 in urma prinderii unei parame la elice.  3 septembrie 1901.Vaporul austro-ungar Bitinia a esuat la mila 25,5 din cauza cetii.  11 octombrie 1901. Un slep german a fost avariat la mila 23,5 in urma abordajului cu vaporul englez Glenroy.  21 mai 1910. Salandra nr.17 a C.E.D. a naufragiat la mila 24 in urma coleziunii cu canoniera regala romana Fulgerul

30

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

INAUGURAREA TAIETURII A VIII-a (26 octombrie 1897)

AMENAJAREA CANALULUI SULINA 31

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

32

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

I.4. DENUMIREA LOCALITATII MALIUC

Pentru infiintarea unui centru de cercetare stuficol in Delta Dunarii, a fost ales un ostrov marginit de vechea si noua taietura a bratului Sulina. Se pare ca, in locul unde s-a decis amplasarea cladirilor destinate cercetarii exista locuinta unui pescar cu numele Maliuc. De la numele acestuia locul a fost numit Maliuc la fel si intreg ostrovul.

Daca cercetam hartile vechi ale Comisiei Europene a Dunarii, nicaieri nu ne este mentionat acest nume. In zona gasim alte nume de locuri si garle ca Papadia, Rusca, Monodendri, Veniko, Kalo-Ayros, dar locul nu a fost numit dupa acestea. De altfel, documentele pastrate in arhive pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial nu mentioneaza nicaieri numele de Maliuc.

Daca facem o paralela intre numeroasele garle care legau Dunarea de balta si numele lor, observam ca majoritatea au numele unor oameni care aveau in zona o coliba sau o locuinta de pescuit, ca: garla Rusului, garla Aseica, garla Turcului, garla lui Mos Colea, garla lui Mos Ion, Arehova, Arhipenco etc.

E posibil ca la aceasta confluenta a vechiului si noului brat, acest MALIUC sa fi avut o locuinta folosita la pescuit.

De altfel, satul Vai-de Ei(Vulturu) de vis-à-vis a fost infiintat in 1927 din pescari veniti din Tulcea. Nu stim daca exista una sau mai multe locuinte, dar Maliuc era cu siguranta fie primul, fie o persoana mai importanta care a locuit aici.

Daca cercetam etimologia numelui Maliuc observam ca este de origine ucraineana si vine din cuvantul “Maluk” care inseamna “copil mic”. Acesta era un nume des folosit in secolele IX-XIV in toate clasele sociale. Potrivit unei alte ipoteze numele 33

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Maliuc ar putea proveni dintr-o porecla data unui om mic de inaltime care locuia aici, tot de origine ucraineana.

Putem trage concluzia ca dupa al doilea razboi mondial un pescar de origine ucraineana a trait aici, de unde locul si-a luat numele lui. Marturie poate sta si poza de mai jos care este facuta la sfarsitul anilor 40 si care prezinta o locuinta pescareasca facuta exact in aceasta zona, poate chiar locuinta lui Maliuc.

POZA DIN ZONA ACTUALA A LOCALITATII MALIUC REALIZATA LA SFARSITUL ANILOR “40 �In anul 1956 cand s-a tinut consfatuirea care a reglementat dezvoltarea economica-stiintifica a Deltei Dunarii, ostrovul Maliuc era mai mult o mlastina in care crestea stuful din abundenta. Se gasea doar o suvita ingusta de nisip, scaldata de 34

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

revarsarea apelor in timpul viiturilor. Sedintele s-au tinut intr-o sala a carei pereti erau confectionati din panouri din stufit. Mesele la care s-au asezat specialistii, erau de o lungime neobisnuita, incheiate din scanduri negeluite, abia acoperite cu modeste invelitori. Participantii au dormit in calele vapoarelor dormitor cu care venisera. Este interesant de evocat evolutia acestui ostrov Maliuc. Terenul ca o fasie de grind, candva umblat doar de mistreti a fost continuu inaltat si largit. S-a pompat deasupra lui apa cu mal si nisip. O draga scotea amestecul de mal si nisip de pe fundul bratului Sulina invecinat si-l arunca impreuna cu apa pe ostrov, printr-un tub de grosimea unui om. Dintr-o data se varsau 650 m³. Pe marginea ostrovului fusese construit un gard, dintr-o impletitura deasa de ramuri de salcie, care lasa apa sa treaca inapoi in Dunare, dar oprea malul si nisipul. Ca urmare ostrovul si-a schimbat curand aspectul geografic, transformandu-se intr-o insula de vegetatie bogata si umbroasa. Aici a fost fondata localitatea Maliuc devenita de la inceput, centrul dezvoltarii si studierii stiintifice a stufului.�9 Infiintarea centrului experimental de la Ostrovul Maliuc a insemnat si pentru proiectarea cladirilor din zona deltei inceputul unor experiente. Primele cladiri executate in ostrovul Maliuc au fost amplasate prin similitudine cu cladirile localnicilor, pe umpluturi locale(pomistele), protejate impotriva viiturilor mari prin pereuri de piatra bruta. Pentru asigurarea circulatiei intre cladiri si in timpul inundatiilor, s-au executat ulterior diguri de legatura intre platformele locale izolate.

Creandu-se posibilitatea de executie a platformelor prin hidromecanizare, s-a trecut la formarea de platforme mari care 9

Ioan Petrescu, Delta Dunarii-aspecte-resurse, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1975, p.295

35

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

permit o asezare comoda a cladirilor dupa un plan judicios de sistematizare cu o retea de drumuri si alei.

Pentru ridicarea constructiilor din Maliuc s-au avut in considerare mai multe solutii experimentate aici:  -case din panouri prefabricate din lemn cu fundatiile pe tarusi de lemn  -cladiri cu schelet de lemn si captuseli de stufit cu sarpante de lemn si invelitori din stuf  -cladiri in acelasi sistem insa dezvoltate pe parter si etaj cu plansee din lemn  -cladiri din zidarie de caramida cu plansee din elemente prefabricate din beton si acoperis de lemn, cu invelitoare de stuf, pe fundatii directe, talpi sau radieri din beton armat pe perne de nisip.

Incercarile de la Ostrovul Maliuc, extinse apoi si la Unitatea Stuficola Rusca, au permis constructorilor stabilirea unor principii de proiectare si constructie care sa asigure un caracter definitiv.

Proiectarea constructiilor de la Maliuc nu s-a facut doar luandu-se in calcul apropierea de terenurile experimentale din ostrov ci au tinut si de alte considerente:  Amplasarea asezarilor trebuia facuta pe grinduri exstente, asigurandu-se o reducere a volumului de lucrari de terasamente.  Amplasarea asezarilor trebuia facuta, pe cat posibil in apropierea unui sat existent, asigurandu-se prin aceasta dezvoltarea satelor existente si ridicarea nivelului de trai al locuitorilor.

36

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

ďƒ˜ Amplasarea trebuia facuta langa un canal cu apa in permanenta circulatie pentru a se asigura accesul ambarcatiunilor si alimentarea cu apa. ďƒ˜ Amplasarea trebuia facuta tinand seama de posibilitatea racordarii la o retea de comunicatii pe uscat.

In unitatea stuficola de cercetari de la Maliuc, administrata independent, constructiile care urmau a fi ridicate au fost impartite, conform proiectului, in constructii anexe (necesare utilajului) si social-culturale (necesare muncitorilor).

Pentru administrarea zonei erau necesare administratii, puncte de cazare pentru inspectii si control, puncte de studii si experimentari.

Pentru asigurarea conditiilor de munca si de trai a muncitorilor, trebuia realizata cazarea, cantina, depozite si magazine alimentare, brutarie, ghetarie etc.

Pentru asigurarea conditiilor social-culturale trebuiau executate puncte sanitare, spalatorii, cluburi, cinematograf, scoli elementare si scoli de calificare profesionala.

Pentru asigurarea necesara utilajelor trebuiau asigurate constructii anexe: remize, garaje, depozite de combustibil, depozite piese de schimb, ateliere de reparatii etc. In afara de constructii si de instalatiile lor curente(lumina, apa, canalizare) era necesar sa se execute lucrari de utilitati comune: statie de epurare, castel de apa, iluminat exterior, instalatii de forta electrica, pichete incendiu etc.

Toate aceste considerente au fost luate in calcul in vederea proiectarii Statiuni de Cercetare Maliuc. Dezvoltarea localitatii a fost gandita a se dezvolta pe etape cu toate constructiile necesare intemeierii unui mic orasel.

37

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CAPITOLUL II ACTIVITATEA DE CERCETARE II.1. ISTORIA CERCETARILOR STUFICOLE

Bogatia naturala a stufului din zona noastra a fost descrisa inca de pe vremea scriitorilor antici, Herodot(485-429 i.e.n.) fiind primul care remarca prezenta unor imense stufarii. Strabon(63 i.e.n.-19 e.n.) aminteste ca intre gurile Dunarii se aflau multe insule plutitoare (plauri), iar Pliniu cel Tanar relateaza in Historia Naturalis ca cea mai joasa din cele sase guri ale Dunarii (Peuce) este inghitita de o mlastina acoperita de stuf.

Prima harta mai exacta a Deltei Dunarii a fost facuta de rusi in 1930 in care “se vede bratul Papadia si Rusca inconjurand o insula mare, Zelenoi (insula verde), desigur un masiv mare de stuf care se intindea intre actualele mile 34 si 24 pe bratul Sulina si cuprindea actualele regiuni Papadia, Maliuc si Rusca. La fel, multi istorici antici si medievali relateaza in scrierile lor despre necuprinsele zone cu stuf existente la gurile Dunarii.

Pana la venirea Comisiei Europene a Dunarii aceasta zona nu a fost interesanta din punct de vedere economic, in ceea ce priveste aspectul stufariilor si pescuitului. Dupa anul 1856, cand C.E.D. a inlesnit navigatia pe gurile Dunarii si a cartografiat foarte exact Delta, au inceput sa soseasca in aceasta zona oameni de stiinta si economisti de renume, care au vazut potentialul economic al acestor bogatii.

38

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Acum numerosi cercetatori viziteaza zona si ii dedica numeroase studii, care faciliteaza inceputurile unor lucrari de asanare a stufariilor si transformarea lor in regiuni agricole.

Din cauza posibilitatilor tehnice limitate de la acea vreme, aceste lucrari nu s-au finalizat, ramanand totusi in topologia locala ca "grindul olandezilor" si "grindul frantujilor".

O prima incercare de valorificare superioara a stufului s-a realizat in anul 1909, prin construirea la Braila a unei fabrici de celuloza papetara, folosind procedeul cu bisulfit de calciu. Ca istoric, construirea acestei intreprinderi, a fost considerate considerate, pe plan mondial, prima initiativa de fabricare industriala a celulozei papetare din stuf. Deoarece la acea data, fabrica era aprovizionata cu stuf rezultat numai din recoltarea manuala, neluand in consideratie consecintele tehnice si economice specific Deltei Dunarii, pentru o exploatare organizata ca mecanizare si transport, in anul 1911 s-a reprofilat pe o alta materie prima.

Cea mai importanta personalitate care a studiat si s-a implicat activ in problema exploatarii Deltei Dunarii a fost biologul roman Grigore Antipa(1867-1944). Pioner al cercetarii in multe domenii si sustinut de regele Carol I, care a avut incredere in geniul sau, acesta s-a implicat activ in studierea Deltei Dunarii scriind numeroase studii despre aceasta. �Astfel, Grigore Antipa a publicat in 1910 prima harta exacta de ansamblu a Deltei la scara de 1:200000, dupa lucrarile topografului Copetinski, in care pentru prima data sunt redate cu o exactitate uimitoare stufariile imense a Deltei. Aceste lucrari sunt secondate de lucrarile de nivelmente 10 si batimetrie 11 executate in 10

Nivelmentul reprezinta ansamblul de metode, procedee Ĺ&#x;i operatii geodezice care se folosesc pentru determinarea ĂŽnaltimii diverselor puncte de pe suprafata

39

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Delta…propunand punerea in valoare a acestui teren virgin prin piscicultura intensiva, agricultura si valorificarea stufariilor.”12 A avut ideea exploatarii industriale a pestelui din aceasta zona, dar fara a afecta populatia de pesti. A venit cu propunerea dragarii si constructiei unor canale noi care sa faciliteze exploatatiile piscicole si stuficole din zona, in acest sens scriind si doua lucrari monumentale: Pescaria si pescuitul in Romania precum si Valorificarea stufariilor Deltei Dunarii.

L-a adus pe regele Carol I de nenumarate ori in Delta pentru a-l convinge de importanta investitiilor in aceasta zona.

terestra.

11 Batimetria este o ramura a hidrometriei care se ocupa cu masurarea adancimii apei in mari, lacuri şi rauri pentru a determina relieful subacvatic.

12 L. Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului, Editura Academiei Republicii Socialiste, Romania, Bucuresti, 1965, p.124

40

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Grigore Antipa s-a remarcat si prin opozitia pe care a facut-o inginerului Anghel Saligni, care propunea desecarea unor teritorii mari din delta si transformarea lor in terenuri agricole. Tot el a intemeiat Muzeul de Istorie Naturala (in care celebrele diorame au fost copiate de muzee din intreaga lume), Spitalul Elias, Institutul de Biooceanografie Constanta, Statiunea Hidrobiologie Tulcea, Crescatoria Piscicola Nucet, Institutul de Cercetari Agronomice si Institutul de Geologie al Romaniei. Tot Antipa, impreuna cu un consortiu, a infiintat la Tulcea in anul 1908 o fabrica de celuloza pe baza de stuf recoltat din Delta, care a functionat pana in anul 1916, cand a fost distrusa de bombardamente.

“Dupa 1944 studiile si cercetarile au fost continuate incepand din 1948 prin grupa de cercetari si experimentari de stuf a Centralei Industriale a Hartiei cu sediul la Tulcea, numita Statia Experimentala Stuf, care avea sarcina de a intreprinde studii asupra valorificarii stufariilor Deltei din punctul de vederea al biologiei stufului, al amenajarilor stuficole, al mecanizarii

41

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

exploatarii, al valorificarii papetare al stufului si al valorificarii subproduselor sale”13 Continuand studiile lui Antipa, au fost create mai multe centre de cercetare:  1948-Centrul de cercetare de la Crisan, desfiintat dupa crearea centrului de la Maliuc.  1949-Fabrica experimentala de mucava din Tulcea, transformata in 1950 in Fabrica de mucava Stuf.  1950-Centrul de cercetare Maliuc, transformat in 1953 in Statia experimentala Stuf Maliuc.  1952-Amenajarea experimentala Rusca (proiectata in anul 1952 si realizata intre anii 1957-1960).  1955-Amenajarea experimentala Matita I In anul 1949 grupa stuf dependenta de centrala industriala a hartiei si a celulozei a trecut la I.C.E.P.S. de unde in anul 1950 a trecut la I.C.E.C.H.I.M. In anul 1951 grupa Stuf a trecut la Ministerul Industriei Lemnului (I.C.E.I.L.), desfacandu-se intr-o sectie de biologie, amenajari si exploatare mecanizata a stufului si o sectie de celuloza si hartie din stuf.

“In 1952 s-a intocmit pentru prima data un studiu informativ asupra unei amenajari stuficole in Delta, anume asupra regiunii Rusca din insula Sf.Gheorghe-Delta Dunarii, studiu ce a stat la baza viitoarelor lucrari de acest fel in Rusca, precum si in alte unitati stuficole din Delta. Pentru prima data a fost analizata situatia biologica a stufariilor din ostrovul Maliuc si Matita inainte si dupa lucrarile de amenajare.”14

13

L. Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1965, p.125 14 Ibidem, p.126

42

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

In anul 1953 a fost creata de catre M.I.L.H.C., Statia Experimentala Stuf cu sediul in MALIUC, atasata de I.C.E.I.L. Cercetarile au continuat pana in anul 1955 cand sectiile de stuf si hartie au trecut sub conducerea Institutului de cercetari si experimentari pentru stuf si hartie din cadrul Ministerului Industriei Chimice. In cadrul acestui minister s-au infiintat trei unitati separate cu activitati convergente: Institutul de cercetari si proiectari pentru celuloza, fibre- stuf (I.P.C.F.S). care fundamenta principiile biologice si hidrologice pentru amenajarea zonelor stuficole spre a deveni recoltabile si stabilea tehnologii pentru recoltarea stufului.

Totodata, el proiecta toate lucrarile hidroameliorative, cat si lucrarile de constructii necesare amenajarilor stuficole.

Statia de experimentari de la MALIUC-S.E.S.D.D. facea studii biologice si hidrologice ale stufului cautand sa stabileasca conditiile optime de exploatare a acestuia.

In directia mecanizarii, atelierul mecanic construit la Maliuc, ca si intreg Ostrovul Maliuc, ca zona experimental, creeaza conditiile optime ca Institutul, impreuna cu cercetatorii statiei sa poata experimenta si imbunatati masinile existente si sa proiecteze masini noi, in scopul trecerii lor in productie. Statia experimentala Maliuc a realizat o serie de cercetari, mai ales in ceea ce priveste biologia stufului, natura si proprietatile fizicochimice ale solului, conditiile hidrologice, analizele chimice ale apei, cat si unele experimentari mecanice care au adus un sprijin efectiv actiunilor de proiectare, intreprinse in timp. Aceste studii, care s-au facut pentru prima oara in tara noastra, au servit ca baza pentru studiile oricarei regiuni stuficole din lume.

43

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Trustul de Amenajare si Valorificare a Stufului-T.A.V.S. infiintat la 01.01.1956 realiza sarcinile de plan in domeniul de recoltare a stufului.

Actiunea de proiectare din anii 1956-1958 a fost foarte dificila si a fost considerata perioada de formare atat ca conceptie, cat si ca metodologie. Din cauza faptului ca experienta pe acest gen de lucrari in tara si in strainatate era extrem de redusa s-a inceput o serie de cercetari si experimente de laborator. Dupa intocmirea proiectelor de amenajare a unitatilor experimentale Maliuc, Rusca si Matita I, s-a trecut pe scara larga la proiectarea amenajarilor de mari si mici unitati stuficole naturale.

In 30.04.1970 hotararea de Ministri numarul 528 stabilea infiintarea CENTRALEI DELTA DUNARII, care avea in subordinea sa agricultura, piscicultura, pescuitul, stuficultura, silvicultura şi exploatarea lemnului, industrializarea pestelui şi a produselor agricole şi silvice, producerea nutreturilor combinate, cercetarea, proiectarea şi ingineria tehnologica, turismul, pescuitul şi vanatoarea sportiva, desfacerea productiei la intern şi la export, exploatarea, întretinerea şi repararea tractoarelor, masinilor agricole şi a lucrărilor hidroameliorative, construirea şi repararea de utilaje tehnologice şi nave, efectuarea transporturilor navale şi auto, executarea în antrepriza a lucrărilor de îmbunătătiri funciare, construcţii agricole şi a altor lucrări de construcţii-montaj din Delta Dunării, activităti conexe, coordonând intreaga activitate economica din delta.

La 1 octombrie 1983 Institutul de Studii si Proiectari Delta Dunarii Tulcea se reorganizeaza in Institutul de Cercetare, Proiectare si Productie Delta Dunarii cu sediul in comuna Independenta, coordonat de Academia de Studii Agricole si Silvice.

44

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

In anul 1990 se desfiinteaza Centrala Delta Dunarii si ia fiinta Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii A.R.B.D.D. O personalitate foarte importanta care a contribuit mult la dezvoltarea stuficulturii a fost si biologul de etnie germana, nascut la Cernauti, Ludovic Iosif Urban Rodewald(1908-1992).

Savantul a fost membru corespondent al Academiei Române, membru al Societătii Americane de Limnologie si Oceanografie, al Societatii Americane de Microscopie si al Societătii Internationale de Limnologie. A facut facultatea de biologie din Cernauti, s-a specializat in Berlin, Stockholm, Lund, Uppsala, Göteborg, iar in anul1936 a preluat functia de Director General al Institutului germano-roman al Deltei Dunarii.

Dupa razboi, din cauza presiunilor politice, a luat numele de Rudescu, cu care a semnat toate lucrarile de specialitate. Din anul 1948, a fost cercetător la Institutul de Celuloza si Hartie din Bucuresti, iar apoi la Institutul de Biologie. Doctor în stiinte naturale, specialitatea biologie, hidrobiologie si stuficultură, a fost, din anul 1967, sef de sectie la Institutul de Biologie „Traian Săvulescu” din Bucuresti. A vizitat in nenumarate randuri localitatea Maliuc si a urmarit indeaproape lucrarile de cercetare de aici. De asemenea, a fost unul din initiatorii construirii combinatului de la Chiscani-Braila si a Statiunii de Experimentare de la Maliuc.

A colaborat cu specialisti din Irak si Pakistan în domeniul valorificarii stufului din Mesopotamia si a studiat deltele fluviilor Tigru, Eufrat, Indus, Gange si Brahmaputra. A colaborat, de asemenea, cu Academia de Stiinte a URSS în studiul deltei Niprului si a fluviului Volga si cu specialistii din Cehoslovacia si Polonia în studiul macrofitelor acvatice.

45

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Activitatea sa de cercetare se reflecta numeroase studii de specialitate, dar cea mai importanta lucrare la care a fost coautor este„Monografia stufului din Delta Dunarii� din anul 1965.

Poza alaturata il prezinta pe profesorul Rudescu la Maliuc tinand in mana un mic maldar de stuf.

46

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

LUDOVIC IOSIF URBAN RODEWALD RUSESCU(1908-1992)

II.2. CONSFATUIREA DE LA MALIUC Dezvoltarea economiei Romaniei urma modelul sovietic, in asa numitele planuri cincinale. Ele au fost o serie de actiuni de planificare economică centralizată, la nivel national, concepute pentru a duce la dezvoltarea rapidă a economiei.

Congresul al VII-lea al Partidului Comunist Roman din decembrie 1955 a trasat sarcina de valorificare a stufului din Delta Dunarii, in scopul asigurarii sporirii productiei de celuloza si celofibra. In acest context din exploatarea economica a Deltei Dunarii a fost facuta o prioritate, iar in cel de-al doilea cincinal din 1956 s-au stabilit liniile care se aveau de urmat pentru realizarea acestor proiecte.

Ele au fost concretizate printr-o intalnire organizata de Comisia de Hidrologie a Academiei Romane, impreuna cu Ministerul Industriei Chimice, in ostrovul Maliuc, intre 29 mai si 1 iunie 1956. Dupa aceasta consfatuire s-a luat decizia dezvoltarii statiunii de cercetare Maliuc si transformarea ei intr-o localitate.

Sedintele acestei consfatuiri au fost prezidate de academicianul Traian Savulescu, Presedintele Academiei Romane si, la ea au participat 180 de ingineri, tehnicieni si oameni de stiinta din ministerele interesate de amenajarea integrala a Deltei. „Niciodata, in decursul vremurilor, nu s-au dezbatut problemele Deltei atat de larg si competent, ca la consfatuirea de 47

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

la Maliuc. Geografia fizica si umana a Deltei, geomorfologia, hidrologia, hidrobiologia, fauna si flora Deltei, pedologia, agricultura, silvicultura si zootehnia in Delta, economia piscicola a Deltei, stuful si perspectivele exploatarii lui, navigatia si caile de apa, principiile de amenajare a Deltei Dunarii, toate acestea au constituit obiectul celor 61 de referate prezentate, precum si a dezbaterilor.�15 Lista lucrarilor prezentate la consfatuirea de la Maliuc: I. Geografia fizica si umana a Deltei.

I.1.Geomorfologia Deltei Dunarii I.2.Probleme de geomorfologie legate de planul de amenajare complexa a Deltei Dunarii I.3.Geografia fizica si umana a Deltei Dunarii I.4.Foraje in Delta Dunarii. Interpretare geomorfologica si hidrogeologica.

II. Climatologia Deltei II.1.Clima Deltei Dunarii III. Hidrologia Deltei si lucrarile hidrotehnice III.1.Hidrografia si hidrologia Deltei Dunarii III.2.Hidrologia in cadrul planului de amenajare complexa a Deltei Dunarii III.3.Hidrologia Deltei Dunarii si lucrarile hidrotehnice III.4.Lucrarile hidrotehnice executate pe Dunare si la gura bratului Sulina III.5.Lucrari hidrotehnice in Delta Dunarii IV. Flora si fauna Deltei IV.1.Consideratii asupra florei si vegetatiei Deltei Dunarii

15

Hidrobiologia, vol 1, Editura Academiei Republicii Populare Romania, Bucuresti, 1958, p.193

48

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

IV.2.Necesitatea si perspectivele studiului faunei din Delta Dunarii IV.3.Cercetari entomologice in Delta Dunarii si sarcini in viitor IV.4.Repartitia mamiferelor in Delta Dunarii in problema aclimatizarii unor noi specii.

V. Hidrobiologia si ihtiologia Deltei V.1.Caracterizarea hidrobiologica a apelor din Delta Dunarii V.2.Aspectul ihtiologic al Deltei Dunarii VI. Pedologia Deltei V.1.Solurile din Delta Dunarii VII. Agricultura in Delta. Perspective de dezvoltare VII.1.Consideratii de ordin pedoameliorativ in Delta Dunarii si probleme de cercetare in aceste domenii.

VII.2.Experimentarea privind agrotehnica plantelor care reusesc pe nisipuri VII.3.Masurile de valorificare si imbunatatire a pasunilor si fanetelor din Delta Dunarii VII.4.Necesitatea si modul de organizare in Delta Dunarii privind sectorul pomicol, viticol si legumicol VII.5. Principii si probleme privind dezvoltarea agriculturii in Delta Dunarii VII.6.Problema amelioratiunilor agricole in Delta Dunarii VII.7.Probleme de amelioratii agricole in Delta VII.8.Perspectivele de dezvoltare ale agriculturii in cadrul planului de amenajare complexa a Deltei Dunarii VII.9.Problema colmatarii dirijate in Delta Dunarii VII.10.Lucrari de hidroamelioratii agricole executate in Delta Dunarii 49

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

VII.11.Perspective de dezvoltare a economiei agricole in Delta Dunarii VIII. Zootehnia in Delta. Perspective de dezvoltare VIII.1.Cresterea animalelor in Delta Dunarii VIII.2.Situatia cresterii animalelor in Delta Dunarii IX. Silvicultura in Delta. Perspective de dezvoltare.

IX.1.Silvicultura in Delta Dunarii IX.2.Cercetari silvice in Delta Dunarii IX.3.Probleme silvice in cadrul planului de amenajare complexa a Dunarii X. Economia piscicola a Deltei. Perspective de viitor.

X.1.Economia piscicola a Deltei si perspectivele de viitor.

X.2.Valorificarea Deltei Dunarii din punct de vedere piscicol.

X.3.Amenajarea piscicola a Deltei Dunarii si unitatile lagunare.

X.4.Economia piscicola si perspectivele de dezvoltare.

XI. Stuful si perspectivele exploatarii lui.

XI.1. Stuful si perspectivele exploatarii lui (ing.M. Cojoc) XI.2. Stuful si perspectivele exploatarii lui (ing.Greceanu si ing.Stefulescu) XI.3. Stuful si perspectivele exploatarii lui in Delta Dunarii (ing.Rudescu si ing.Niculescu) XII. Industriile si energetica in Delta XII.1.Problema identificarii si interpretarii fotogrametrice in vederea cartarilor de specialisti XIII. Navigatia si caile de apa.

XIII.1. Navigatia si caile de apa XIII.2. Solutionarea navigatiei la gura Sulinei XIII.3. Navigatia prin gurile Dunarii XIII.4. Probleme de navigatie in cadrul planului de amenajare complexa a Deltei Dunarii 50

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

XIV. Urbanistica si comunicatiile terestre.

XIV.1. Aspecte de sistematizare regionala in problema valorificarii Deltei Dunarii XV. Cinegetica. Turismul. Rezervatiile naturale XV.1.Despre infiintarea unor rezervatii in Delta Dunarii si masurile de ocrotire necesare XV.2.Delta Dunarii sub aspectul economiei vanatului XVI. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii XVI.1. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii (ing.Mirica) XVI.2. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii( ing.Cioc) XVI.3. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii( ing.Greceanu si ing.Stefulescu) XVI.4. Valorificarea Deltei Dunarii prin scoaterea ei de sub regimul inundatiilor XVI.5. Unele probleme hidroameliorative si de navigatie in Delta Dunarii XVI.6. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii (ing.Scodihor) XVI.7. Contributii la studiul amenajarii integrale a Deltei Dunarii XVI.8. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii din punct de vedere stuficol-piscicol XVI.9. Principiile biologice de amenajare a Deltei Dunarii XVII. Diverse XVII.1. Consideratii asupra alimentarii cu apa in Delta Dunarii XVII.2. Problema aprovizionarii cu apa a centrelor populate din Delta Dunarii XVII.3. Autovehicolul pentru recoltat si transportat stuf in Delta Dunarii XVII.4. Problema folosirii energiei eoliene in Delta Dunarii Consfatuirea a scos in evidenta mai multe probleme pentru care s-au deblocat sume importante in rezolvarea lor: 51

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

-masuri in vederea prevenirii degradarii terenurilor, ca urmare a exploatatiei stuficole -necesitatea extinderii cercetarilor la care trebuie sa conlucreze toate institutiile implicate in exploatarea Deltei -dezvoltarea laboratoarelor de cercetare -adancirea studiilor asupra patologiei stufului -extinderea experimentarilor facute in incercarea de aclimatizare a stufului Arundo Donax -destinatia definitiva a terenurilor, care va trebui sa se hotarasca prin planul general de amenajare a Deltei, care va coordona toate interesele economice -arderea masiva a stufului, ca fiind absolut necesara si care trebuia efectuata in colaborare cu toate departamentele interesate, inclusiv Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, pe baza unui plan intocmit din timp.

Studiile prezentate la Maliuc au fost aplicate in toata Delta Dunarii avand efecte economice majore in economia tarii. In prima faza s-au extins cercetarile stiintifice, iar experienta acumulata a fost folosita la scara mare. Pe langa dezbaterile stiintifice, Consfatuirea de la Maliuc a avut ca efect si dezvoltarea localitatii, aici investindu-se mari sume de bani in cercetare, laboratoare si constructii civile la cele mai ridicate standarde ale vremii. “Scopul conferintei a fost discutarea la fata locului, in colaborare cu Ministerul Industriei Chimice a problemelor puse de o noua actiune, aceea de exploatare a stufului in vederea utilizarii lui ca materie prima in industria celulozei si a hartiei.

Reprezentantii Ministerului Industriei Chimice au fost necesari deoarece industria celulozei si a hartiei, pentru care stuful ar fi constituit o importanta materie prima, apartine unei ramuri de 52

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

productie din industria chimica. Pe un perete era infatisata imaginea Deltei Dunarii, fotografiata din avion. Cu acel prilej si in acest fel s-a inceput a se pune bazele unei organizari, ale exploatarii stiintifice a deltei.�16

16

Ioan Petrescu, Delta Dunarii-aspecte, resurse, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1975, p.294

53

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Comisia de hidrologie a ajuns la concluzia ca amenajarea hidrotehnica a deltei trebuie sa acorde prioritate valorificarii productiei de stuf si de peste, cu asigurarea navigabilitatii in Delta pentru ca acestea sa se dezvolte armonios. Din totalul suprafetei deltei s-a propus ca stuficultura sa foloseasca 44%, piscicultura 54

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

26%, silvicultura 4%, iar restul de 12% revenind cailor navigabile, asezarilor omenesti si terenurilor intravilane. S-a decis, astfel, ca 2140 km² din cei 4470 km² din suprafata deltei sa fie folosita de stuficultura, iar cele peste 214000 ha din delta considerate stuficole ar da 2,14 milioane tone de stuf uscat anual. Din pacate aceste cifre nu au fost deloc realiste si niciodata nu s-a depasit 0,5 milioane de tone.

In urma acestei conferinte de la Maliuc s-a demonstrat ca ca problema stuficola a Deltei este una din cele mai importante din punct de vedere economic si ca in cadrul amenajarii complexe ea trebuie sa fie pusa pe prim plan ca importanta in comparatie cu celelalte ramuri economice existente in Delta.

Consfatuirea de la Maliuc a ajuns la urmatoarele concluzii: -problema exploatarii stufului este strans legata de gasirea celor mai ieftine mijloace de recoltare a stufului.

-pentru a se putea realiza recoltarea mecanizata a stufului in regim natural, in special in zonele de plaur se recomanda sa se extinda studiul masinilor de recoltat stuf si experimentarilor in aceste zone.

-deoarece recoltarea stufului in regim natural intampina greutati, se vor continua studiile biologice asupra stufului, cele de ameliorare stuficola, precum si cele de mecanizare a recoltarii la Statiunea Experimentala Maliuc Imediat dupa aceasta consfatuire, s-a trecut la proiectarea definitiva a amenajarii ostrovului Maliuc si a unitatii Rusca. S-au adus utilaje hidrotehnice noi ca dragi, screpere, buldozere si s-au inceput primele lucrari hidrotehnice de amploare. S-au inceput experimentari sistematice asupra metodelor de stivuire a stufului la locul de productie si la fabrica prelucratoare si s-au determinat, 55

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

pentru prima data, pierderile la recoltarea, transportul si depozitarea stufului.

“Nu s-au neglijat nici experientele cu urmarirea efectelor calcarilor utilajelor in campurile de experienta de la Maliuc, precum si in alte locuri, unde s-a recoltat mecanizat. S-au inceput studii hidrologice in vederea elaborarii temei pentru sarcina generala de proiectare a amenajarii M.U.S. Sireasa-FurtunaSontea.”17 “Centrul de cercetari de pe ostrovul Maliuc, unde s-a desfasurat consfatuirea, va fi amplificat, iar amenajarile vor fi desavarsite astfel ca sa permita observatii riguros stiintifice si cu posibilitati de a rezolva cat mai curand problemele ce se pun recoltarii si conditionarii stufului”18 Pentru a asigura marirea productiei de peste, la conferinta s-a propus ca numarul canalelor de legatura intre bratele Dunarii trebuie sporit, astfel incat sa formeze o retea cat se poate de completa, care sa asigure circulatia pestelui si a apei. Nu sunt necesare indiguiri si stavilare de retinere, reglarea debitului de alimentare si evacuare se va face prin dimensionarea canalelor.

Cu toata variatia lor, elementele componente ale Deltei, baltile temporare, jepsile, terenurile inundabile, trebuie sa fie legate intre ele, incat pestele sa poata gasi drum liber spre a circula si a putea ajunge cu usurinta la locurile de care are nevoie pentru a-si satisface nevoile fiziologice.

17

L.Rudescu,C.Niculescu,I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1965, p.130 18 Hidrobiologia, vol 1, Editura Academiei Republicii Populare Romania, Bucuresti, 1958, p.195

56

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

S-a dat o atentie deosebita problemelor de navigatie si cailor de apa, solutionarii navigatiei la gura Sulina, aspectului de sistematizare regionala in problema valorificarii Deltei Dunarii.

Nu s-a uitat Delta Dunarii nici sub aspectul economiei vanatului si a rezervatiilor faunistice.

La Maliuc s-a hotarat ca toate “ministerele interesate vor trebui sa dea un sprijin comitetului de stat al apelor, in scopul de a realize pana la 31 decembrie 1956 planul de amenajare a deltei conform Hotararii Consiliului de Ministri nr.2768 din 31 decembrie 1954. Academia prin Comisia de Hidrologie va coordona si va ajuta la realizarea acestei lucrari, punand la dispozitie materialul important, adunat cu ocazia consfatuirii si va constitui colective de lucru din colaboratorii Academiei.”19 Cu toate divergentele mari din solutiile prezentate la consfatuire a rezultat totusi, ca obiectivul principal caruia trebuia sa-i fie subordonata amenajarea hidrotehnica a fost valorificarea pescariilor si stufariilor Deltei Dunarii, bazata pe lucrarile corespunzatoare de asigurare a navigatiei si ca planul de amenajare va trebui sa tina in acelasi timp seama si de dezvoltarea armonioasa si a celorlalte ramuri de productie prezente in Delta.

Intre 17-19 martie a anului 1958 s-a tinut la Maliuc o a doua Consfatuire, fiind prezidata de Ministrul Industriei, Petrolului si Chimiei, Mihail Florescu, cu tema: Progresele realizate in mecanizarea exploatarii stufului.20 Acesta s-a implicat 19

Ibidem, p.196 Mihail Florescu (n. Iacobi Iancu) s-a născut la data de 28 ianuarie 1912 în oraşul Roman, într-o familie de evrei. A studiat la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti obţinând diploma de inginer chimist. A fost membru al PCR în ilegalitate. A făcut parte din lotul de comunişti români care a luptat în Spania în anul 1937 de partea trupelor republicane. După înfrângerea trupelor republicane în războiul civil din Spania, unii voluntari români au fost 20

57

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

mult in crearea Statiunii de Experimentare Maliuc, vizitand localitatea foarte des si deblocand resurse financiare importante cercetarii stuficole. In cuvantul de deschidere al acestei consfatuiri ministrul Florescu preciza urmatoarele:” Statiunea Experimentala de la Maliuc a deschis drumul ca in urmatorii 10-15 ani sa recoltam 1-1,5 milioane tone de stuf pe an. In amenajarea Deltei Dunarii sunt interesate mai multe sectoare ale economiei nationale indeosebi: stuficultura, piscicultura, transporturile fluviale, agricultura si silvicultura. Aceleasi lucrari de amenajare vor servi in mod direct pisciculturii care vor obtine noi terenuri piscicole sau noi mijloace de circulatie, care vor spori productia de peste.”

internaţi în sudul Franţei, dintre care o parte, precum Mihail Florescu şi Mihai Patriciu, au evadat şi au luptat în rezistenţa franceză până în anul 1944, dată după care au reuşit să se reîntoarcă în România. În 1946, Mihail Florescu a fost ales ca deputat permanent în Marea Adunare Naţională. A deţinut funcţia de ministru adjunct la Ministerul Industriei Metalurgice şi Industriei Chimice (1951-1952), ministru al Industriei Chimice (1952-1957) şi apoi pe cea de ministru al Industriei Petrolului şi a Chimiei (1957-1965). În perioada 1965-1968, Mihail Florescu a deţinut funcţia de şef al secţiei de industrie al CC al PCR, după care a fost numit vicepreşedinte al Consiliului Economic (1968-1970), ministrul Industriei Chimice (1970-1980), ministru secretar de stat la Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (1980). În anul 1974, Mihail Florescu a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române. A fost membru al Academiei de ştiinţe politice şi sociale (1970), preşedinte al Federaţiei Române de Atletism (1960) şi distins ca Erou al Muncii Socialiste (1971). În 1980, era vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, ministru secretar de stat.

58

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

MINISTRUL MIHAIL FLORESCU LA MALIUC La aceasta conferinta au participat reprezentanti de la majoritatea ministerelor interesate de problema, a diverselor organizatii de stat, din partea Academiei Romane, reprezentanti din Uniunea Sovietica, Republica Ceho-Slovaca si Republica Democrata Germana. Prima zi a fost dedicata exclusiv vizitarii principalelor puncte de exploatare din Delta, iar a doua si a treia zi au fost destinate prezentarii celor 8 referate si 12 conferinte.

Atat din referate cat si din discutiile purtate a reiesit in mod clar ca desi problema exploatarii mecanizate a stufului este o problema cu caracter nou, in ultimii doi ani la Maliuc s-au facut progrese remarcabile in acest domeniu, elaborand pentru prima data in lume o stiinta tehnica noua-stuficultura.

59

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CONSFATUIREA DE LA MALIUC 1958 Consfatuirea a scos, de asemenea, in evidenta importanta economica deosebita a acestei exploatari. Atat in referatele prezentate cat si in demonstratiile facute pe teren, s-a putut vedea ca problema exploatarii mecanizate a stufului trebuie dezvotata pentru a face fata conditiilor de exploatare specifice deltei.

La inceputul acestei conferinte s-au expus rezultatele cercetarilor efectuate in cei doi ani de la prima Conferinta si pasii de urmat in noile cercetari ce aveau sa fie intreprinse. “In primul an lucrarile s-au concentrat asupra Maliucului: rezultatele practice ale lucrarilor de amenajare obtinute in ostrov intre 1856-1857 sunt de netagaduit, cantitatea de stuf la ha a crescut. Terminandu-se lucrarile canalului din ostrovul Maliuc, cele 600 de hectare vor da o productie mare, cu toate ca unele terenuri au fost afectate de tot felul de experimentari cu aparate 60

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

grele care au trecut peste ele de zeci de ori.”21 Tot atunci s-a luat decizia dezvoltarii atelierului mecanic de la Maliuc si constructia a doua noi ateliere la Mila 29 si Km102(Rusca), pentru reparatia masinilor specifice. De asemena, tot acum s-a stabilit sa se construiasca noi blocuri la Mila 29 si Km102(Rusca).

La inchiderea lucrarilor Consfatuirii a fost adoptata o rezolutie care precizeaza liniile de dezvoltare ulterioara: Cu privire la valorificarea Deltei:  Descrierea factorilor naturali care intervin in Delta, geomorfologici, climatologici, flora, fauna etc.  Aratarea folosintelor social economice din delta si perspectivele de dezvoltare.

Cu privire la cercetari si studii:  Se constata ca lucrarile de cercetari si studii de la prima Consfatuire de la Maliuc au adus rezultate bune din punct de vedere stiintific.  Lucrarile de cercetare s-au extins spre noi terenuri stuficole si s-au urmarit efectele biologice ale lucrarilor de amenajare.  S-au executat cercetari in legatura cu productia si asupra posibilitatii de aclimatizare a stufului italian.  Conform concluziilor Consfatuirii de la Maliuc din 1956 organizata de Academia Romana, Ministerul Chimiei a organizat Statiunea Experimentala Stuficola Maliuc.

Cu privire la sporirea bazelor de documentare:  S-au executat lucrari toponivelitice necesare lucrarilor de proiectare pentru amenajarile stuficole.

21

Mihail Florescu, Concluziile lucrarii Consfatuirii, in revista Celuloza si Hartie, iunie 1959, p.206

61

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

 S-au executat studii geotehnice ce privesc amplasamentele constructiilor si posibilitatile de executare a terasamentelor.

Cu privire la proiectare:  Deschiderea de canale in zonele cu fond stuficol bogat.  Indiguirea completa a unor zone.  S-a executat amenajarea completa experimentala la scara industriala a Amenajarii Stuficole Rusca.

Cu privire la proiectare:  In colaborare cu U.R.S.S., C.S.R. si R.D.G. s-au construit utilaje specifice de recoltare a stufului.  Se imbunatateste recoltorul vertical Seiga.

MALIUC 1958. CLADIRI DISPARUTE 62

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

63

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.3. VALORIFICAREA STUFULUI “La una din sedintele de la Moscova ale consiliului de ajutor reciproc, am incheiat o intelegere cu polonezii, germanii si cehii in baza careia prietenii nostri s-au angajat sa ne sprijine intr-o serie intreaga de operatiuni strategice�22.

Organizarea valorificarii stufului s-a facut in baza studiului elaborat in anul 1955 de catre M.I.L.H.C. care prevedea o productie de 403.000 tone de stuf pe o suprafata indiguita de 59000 ha, din care 27000 ha stuf omogen. Fata de 6-7 to/ha in regim natural s-a preconizat obtinerea prin aplicarea unor regimuri hidrotehnice a unor productii de pana la 15 t/ha.

22

Miko Ervin, Asalt in tara stufului, Editura Tineretului, Bucuresti, 1961, p.7

64

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Incepand din anul 1955 industria chimica a devenit principalul consumator, iar valorificarea stufului prin construirea combinatului de celuloza de la Braila a pus pentru prima oara problema amenajarii unei unitati stuficole din Delta Dunarii, in scopul asigurarii materiei prime-stuful, obtinandu-se si prin aceasta o crutare a lemnului padurilor folosit la fabricarea celulozei. “Conventia incheiata intre Republica Populara Romana si Republica Populara Cehoslovaca prevede construirea pe baza ajutorului reciproc a unei fabrici de celuloza de stuf incepand din 1956�23. Constructia combinatului de la Chiscani (localitate langa Braila) a inceput in 1956, iar dupa numai 3 ani isi incepea 23

Gheorghe Gheorghiu Dej, Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la congresul al II-lea al partidului, 1956, p.84

65

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

activitatea prima fabrica de carton duplex-triplex. In anul 1961 intra in functiune sectia de electroliza a combinatului de celuloza si hartie, iar in anul 1964 intra in functiune combinatul de fibre artificiale. Aici lucrau un numar de 12000 de personae, fiind cel mai mare combinat din Europa de acest gen si unul dintre cele mai mari din lume. Balotii de stuf erau transportati din delta la Braila cu ceamurile, iar de acolo pana la combinat cu vagoanele.

Dupa anul 1989 combinatul a fost considerat nerentabil, iar o data cu el exploatarea stufului in Delta Dunarii a fost incheiata.

CEAMURI APARTINAND TRUSTULUI DE AMENAJARE SI VALORIFICARE A STUFULUI (T.A.V.S.) TRANSPORTAND STUF LA CHISCANI

66

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

COMBINATUL DE CELULOZA SI HARTIE DE LA CHISCANI 67

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

O scurta perioada de timp a fost dus stuf si la combinatul de celuloza de la Calarasi care folosea materie prima mixta: paiestuf.

ANUL

PRODUCTIE tone

MECANIZAT tone Procent mecanizare %

1956 6500 1957 14400 500 3.5 1958 20000 1300 6.6 1959-60 59300 21500 36 1960-61 110000 76500 64.7 1961-62 202000 185000 92.2 1963-64 221000 198500 90 1964-65 226000 200000 88.9 PRODUCTIA DE STUF INTRE ANII 1956-1965 Valorificarii resurselor deltei avea sa fie concretizata prin mai multe etape. Prima isi propunea activitatea de cercetare de la Maliuc si crearea infrastructurii pentru activitatea economica.

Prin hotararea consiliului de ministri nr.891/1961 s-a facut repartizarea deltei pe folosinte:  Folosinta stuficola  Folosinta piscicola  Folosinta agricola  Folosinta silvica A doua etapa de valorificare a resurselor naturale ale deltei a inceput in anul 1970, in urma analizei din anii 1968-1969 a stadiului valorificarii economice a deltei, de catre ministerele interesate, cand s-a stabilit o noua repartizare a teritoriului pe folosinte. Urmare a aplicarii acestor masuri in anul 1980 ponderea suprafetei destinata folosintei stufo-piscicole s-a redus sensibil crescand in schimb ponderea destinata folosintelor agricole.

68

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Dupa anul 1960 au inceput desecari masive ale unor zone importante din Delta Dunarii. Astfel, in zona Sireasa au fost desecate 70 de lacuri, iar in Pardina 130. S-au format patru incinte indiguite si desecate mari numite poldere: Sireasa (5480ha), Pardina (27032ha), Carasuhat (2863ha) si Dunavat-Murighiol (2536 ha) La 28 martie 1983 Nicolae Ceausescu lansa “Programul de amenajare si exploatare integrala a Deltei Dunarii�. O data cu aceasta intra in vigoare a treia etapa de masuri, menita sa duca la intensificarea valorificarii resurselor deltei. S-a prevazut ca agricultura sa devina una din activitatile principale, pana la extinderea la maxim a suprafetelor arabile. Din fericire revolutia din anul 1989 a stopat aceste planuri care nu puteau duce decat la distrugerea Deltei Dunarii.

69

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.4. ORASUL MALIUC Potrivit directivelor conducerii de stat, in anul 1950 ia fiinta Centrul de Cercetare Maliuc, transformat in anul 1953 in Statia Experimentala Stuf Maliuc. Dupa celebra Consfatuire de la Maliuc din anul 1956, S.E.S.D.D. este propusa pentru transformarea intr-un oras construit de la zero. Acesta era planificat a fi ridicat in etape pana atingea capacitatea de 2000 de locuitori. Trebuia sa fie format preponderant din muncitori care lucrau la marile unitati stuficole din Delta Dunarii. Acestea erau colonizati din alte parti ale Romaniei si le trebuiau asigurate conditii de trai decente impreuna cu familiile lor.

Sistematizarea orasului Maliuc s-a facut cu proiectul S.1372, care a fost avizat de Ministerul Chimiei pentru necesarul de muncitori din cadrul S.E.S.D.D. si T.A.V.S., cat si de populatia mixta determinata pentru deservire si lucratori ai organizatiilor de stat. Concentrarea atator oameni intr-un teritoriu atat de mic nu se putea face decat prin constructia de noi blocuri si extinderea platformei de la Maliuc.

Etapele constructiilor de la Maliuc: Etapa 0 1954-1960 400 oameni Etapa 1 1960-1965 720 oameni Etapa 2 900 oameni Etapa 3 2000 oameni

70

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II. 4.1 ETAPA 0 1954-1960 400 OAMENI In prima etapa s-au construit mai multe cladiri din stufit(solomit) folosite ca laboratoare de cercetare, ateliere, cazare pentru cercetatori etc. Acestea s-au degradat in timp si au fost demolate in anii „70. Primele constructii au fost doua cabane din solomit acoperite cu stuf batut nemteste, asezate pe malul Dunarii.

CONSTRUCTIE DIN STUFIT(SOLOMIT)

71

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

PRIMA CABANA DIN MALIUC

CONSTRUCTII DIN STUFIT LA MALIUC 72

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II. 4.2. ETAPA 1 1960-1965

720 OAMENI

Pana in 1968 dezvoltarea S.E.S.D.D. si respectiv a orasului Maliuc s-a facut de catre Ministerul Industriei Chimice.

In acest scop ministerul a intocmit un detaliu de sistematizare care a fost avizat de catre C.S.C.A.S. cu avizul numarul 1408/1961. Pentru scoaterea de sub efectul inundatiilor orasului Maliuc, se construieste o platforma de pamant de 21 ha, artificial creata. Planul de sistematizare s-a intocmit pentru intreaga platforma, dar nu s-a realizat decat partial, respectiv pentru etapa 0 si 1 de constructii. Pe baza acestui studiu si al temei de proiectare numarul S.2056, s-a proiectat in 1961 si s-a realizat o prima etapa cuprinzand lucrari de constructii pentru o populatie de 720 de locuitori numita etapa 1. Acum s-au construit 5 blocuri cu 1 etaj si 4 blocuri cu doua etaje, hotelul, centrala termica etc.

73

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

74

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

PLATFORMA MALIUC 75

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.4.3 ETAPA 2 1965

900 OAMENI

In continuare, dezvoltandu-se activitatea de cercetare s-a marit si populatia anexa de deservire cu lucratori ai organizatiilor de stat Maliuc, C.E.C., P.T.T., personal didactic, comert etc care insuma cca 900 de persoane. In anul 1965 s-a pus problema dezvoltarii etapei a 2-a, care a fost avizata doar partial si numai pentru problemele care privesc activitatea de cercetare S.E.S.D.D. Maliuc, intrucat pentru restul dezvoltarea orasului apartinea Comitetului Judetean. Aceasta avizare partial a fost facuta cu numarul 86.203 din 11.11.1969 Din etapa 2 de constructii s-a construit o platforma numai pentru scoala si scoala propriu zisa. In afara de aceasta mai erau proiectate 13 blocuri a 3 etaje cu cate 3 scari , 10 blocuri cu 1 etaj si doua scari, restaurant de 200 de locuri, cantina de 400 de locuri, camin elevi,cantina elevi, club sindical cu cinematograf, casa de nasteri, punct farmaceutic, spalatorie de cartier,depozit legume, sfat popular, ghetarie, diverse magazine etc.

76

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

PROIECTUL CLADIRILOR PROPUSE IN ETAPA A II-a

II.4.4 . ETAPA 3

2000 OAMENI

Aceasta etapa a constructiilor a ramas numai la stadiul de proiect. Venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu in 1965 a insemnat si schimbarea prioritatilor in cercetare. Slabele rezultate obtinute in aclimatizarea stufului Arundo Donax a stopat dezvoltarea localitatii si astfel Maliucul nu a mai ajuns sa fie declarat oras de 2000 de locuitori, asa cum fusese prevazut.

Pentru dezvoltarea localitatii, platforma existenta nu era de ajuns si astfel a existat si un proiect de marire inspre vest a acesteia.

77

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

PROIECTUL DE CREARE IN PARTEA DE VEST A UNEI NOI PLATFORME PENTRU LOCUINTE Au existat mai multe concursuri de idei privind arhitectura viitoarelor cladiri din Maliuc, dar au ramas doar la stadiul de proiect.

78

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

ARHITECTURA nr. 2, 1969 CONCURS DE IDEI CLADIRI STATIUNEA MALIUC

79

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II. 5 LABORATOARE In cadrul Institutului de Cercetare Maliuc existau mai multe sectii, fiecare avand propriile laboratoare. Acestea erau dotate cu cele mai noi instrumente de cercetare ale acelor vremuri.  SECTIA BIOLOGIE  Laborator microbiologie-bacteorologie  Laborator fiziologie  Laborator ecologie  Laborator ameliorare  SECTIA CHIMIE  Laborator de chimie analitica  Laborator de chimie fizica  SECTIA PEDOCHIMIE  Laborator de chimie fizica  SECTIA NUCLEONICA  Laborator de izotopi  SECTIA GEOTEHNICA  Laborator de geologie  Laborator de hidrotehnica  Laborator de climatologie  SECTIA MECANICA  Laborator de tensiometrie  Laborator de probe mecanice  Laborator de studii utilaje  Laborator de studii modele  LABORATOR DE CINE-FOTO

80

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Pentru activitatea de cercetare si experimentare privind exploatarea stufului s-a realizat in prima etapa, la infiintarea statiunii, un laborator cu mai multe sectii ce functiona in constructii provizorii din stufit 24 . Intre anii 1960-1962 s-a construit un laborator definitiv cu un etaj din caramida(localul actualei primarii). Acest laborator avea functiuni mixte, adapostind atat unele laboratoare de sectie cat si partea administrativa a S.E.S.D.D. Tot in acest laborator exista o camera frigorifica de 15mp si una destinata sticlariei de laborator de 10mp. Cea mai importanta sectie de cercetare era cea de biologie.

In laboratorul de microbiologie se studia microflora solului si a apei, efectul erbicidarilor asupra cicroflorei din apa si sol precum si dinamica de mineralizare a solului.

24

Material termoizolant confectionat din tulpini uscate de stuf asezate paralel, presate si legate sub formă de panouri.

81

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

In laboratorul de ameliorare se studia dirijarea factorilor de mediu si selectie a stufului si a altor plante celulozice, precum si combaterea daunatorilor animali, vegetali si flora insotitoare.

Acest laborator urmarea posibilitatile de imbunatatire a stufului comun, protectia rizomilor de stuf la recoltare si desecare, stabilirea fenotipurilor de stuf, posibilitatile de dezvoltare a caracterelor biometrice a stufului prin diferite metode ca si obtinere a unui procentaj cat mai mic de plante straine in amestec.

In laboratorul de fiziologie vegetala se studiau procesele intime ce se petrec la stuf si la plantele insotitoare, iar in laboratorul de ecologie se urmarea dezvoltarea stufului sub influenta factorilor de mediu in concordanta cu folosirea mixta stufo-agrosilvo-piscicola. De asemenea, studia relatiile stufului cu vegetatia anexa dura (papura, pipirig, rogoz), care deprecia stuful si despre posibilitatile de combatere ( hidrologic, biologic, chimic).

Laboratorul de determinari fizico-chimice a aparut ca necesar datorita solicitarii tot mai mari a unei game extreme de variata de determinari ce se extindeau asupra probelor de sol, apa si planta.

Sectia mecanica cuprindea un larg program de cercetare asupra comportarii utilajului in exploatare cat si cercetari in domeniul imbunatatirii performantelor utilajelor din dotare.

Aceasta sectiune isi propunea si proiectarea unor noi utilaje ca produse noi sau in cadrul micii mecanizari, ca sa imbunatateasca continuu productivitatea muncii.

Programul de cercetare prevedea posibilitatea executarii in cadrul statiunii a unor lucrari de laborator de proiectare si de confectionare de modele. In acest sens a fost prevazut un birou de 82

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

proiectare, un atelier de modele, un laborator de tensometrie si a unuia de incercari mecanice.

CLADIREA LABORATORULUI DIN MALIUC Pentru cercetarile legate de fiziologia stufului, urmarirea efectului ingrasamintelor chimice si a unor microelemente la stuf au fost folositi izotopi radioactivi. Izotopii radioactivi folositi au fost: 32p; 86Rb; 60Co; 192Ir;5 9Fe; 64Cu; 24Na; 35S; 65Zn; 45Ca;47Ca;99Mo. Ei erau folositi in domeniul cercetarilor pe linie de stuf pentru a cerceta fenomene si procese ce nu pot fi puse in evidenta cu ajutorul mijloacelor clasice de lucru.

Utilizarea izotopilor in camera de vegetatie urmarea unele fenomene legate de fiziologia stufului, probleme de fotosinteza, circulatia si asimilarea unor saruri.

83

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Lucrarile efectuate aici, cu ajutorul izotopilor radioactivi, urmareau si efectul ingrasamintelor chimice si a unor microelemente la stuf.

O parte a lucrarilor mai sus-mentionate au fost executate pe teren in parcele si bazine experimentale, iar o alta parte, in laborator, folosind acvarii vegetale.

Laboratorul de radio-izotopi punea problema iradierii, ceea ce presupunea masuri speciale. In acest sens laboratorul a fost amenajat ca o ecluza ce permitea schimbul de imbracaminte la intrare si la iesire, determinarea contaminarii radioactive si iradierii si spalarea daca este cazul. La iesirea din laborator personalul era verificat radioactiv si impartit in doua categorii:contaminati peste limitele admise de normele laboratorului si conventional, necontaminati.

Pentru decontaminare erau prevazute masuri speciale in vederea spalarii. In cazul contaminarii radioactive personalul era dus in camera de decontaminare care era dotata cu dus cu apa calda si diversi decontaminanti specifici.

Laboratorul avea ventilatie independenta si a fost proiectata conform indicatiilor Institului de Fizica Atomica.

Pentru evacuarea apelor contaminate radioactiv din camera de dilutii a laboratorului nucleonic au fost realizate doua bazine care urmau sa fie deversate numai dupa un control dozimetric cu detector automat. Umplerea bazinelor era indicata de o sonerie special montata in acest scop. In caz de contaminare peste limitele admise intr-un rezervor, intra in functiune al doilea bazin, iar apa din primul se evacua dupa decontaminare. Incaperile aveau suprafata neteda, neporoasa fara adancituri sau crapaturi in care sar putea acumula substante radioactive. Astfel, laboratorul avea pardoseala din rasina de poliester armat cu fibra de sticla.

84

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Instalatiile electrice erau, de asemenea, speciale, prizele fiind montate sub tencuiala, iar corpurile de iluminat erau netede, fara ornamente care sa ofere suprafete pe care sa se depuna praful.

Intrerupatoarele lampilor erau ingropate si impermeabile.

Robinetele erau actionate cu cotul si erau dotate cu apa calda si rece. Mobilierul era integral acoperit cu materiale plastice. Aprovizionarea cu substante radioactive se facea cu containere speciale, aduse de la Institutul de Fizica Atomica, cu greutati variabile intre cateva sute de grame pentru substantele beta emitente pana la aproximativ 100 de kilograme pentru substanta din gama active. Depozitul in care erau amplasate aceste containere era frecvent masurat de radiatii. Containerele erau asezate pe o pardoseala suplimentara din caramizi de plumb.

Dupa deschiderea fiolelor substanta radioactiva era transferata in vase pregatite anticipat cu solvent adecvati.

Transvazarea si manevrele principale se faceau de catre un operator cu telepipete, teleclesti si alte utilaje pentru lucrul la distanta in spatele unui ecran de protectie.

Comisia pentru Energia Nucleara intentiona sa infiinteze la Maliuc un laborator pentru masurarea radioactivitatii Dunarii si a Marii Negre in zona de varsare a Dunarii.

85

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

IMAGINI DIN LABORATOROARELE DIN MALIUC

La Maliuc exista un regim de secretizare in ceea ce privea activitatea de cercetare. Toti angajatii erau instruiti sa nu divulge nici unui strain informatii referitoare sarcinile de serviciu. Se avea in vederile ca informatiile descoperite prin activitatea de cercetare 86

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

sa nu fie preluate de straini. Acest lucru trebuia avut in vedere in contextul in care localitatea devenise turistica, iar numerosi turisti romani si straini vizitau satul. Orice salariat era instruit din prima zi de munca cu privire la acest aspect. La nivel de Centrala Delta Dunarii exista un om care se ocupa special de aceasta problema, iar in anii 70-80 era Nencu Constantin.

Laboratorul cine-foto era dotat cu aparatura cea mai moderna la acea vreme. Toate temele de cercetare trebuiau insotite de poze. Exista aparatura cinematografica de 16 mm si se puteau turna chiar filme. Toata aparatura era de origine germana, iar cel care s-a ocupat o lunga perioada de timp de acest laborator a fost Vadineanu Costel. A existat o propunere in 1969 ca aecest laborator sa se extinda si sa fie compus din patru incaperi, astfel:  Camera obscura pentru lucru foto;  Camera obscura pentru tratarea peliculei;  Magazie, birou, depozit de pelicula, filme, aparatura, chimicale, etc.  Sala de proiectie.

Datorita faptului ca Statiunea Maliuc apartinea de Ministerul Chimiei, iar din 1964 la conducerea Institului de Cercetari Chimice venise Elena Ceausescu, aceasta localitate a beneficiat de sume colosale pentru temele de cercetare. Unele din ele nu erau realiste, dar trebuiau cercetate ca banii sa fie cheltuiti si intocmite rapoarte prin care se demonstra ca s-au facut certcetari, dar care nu au dus la rezultatele scontate.

87

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.6 EXPLOATAREA MECANIZATA Pana la inceperea exploatarii mecanizate, recoltarea se facea manual cu tarpanul sau rizeasca. Un om avea o productivitate maxima de 500kg/zi, iar intr-o campanie de 70-80 de zile nu se putea recolta mai mult de 35 tone/om. Insa necesitatile industriei erau mult mai mari si astfel la Maliuc au inceput exprimentari pentru gasirea unor solutii tehnice cat mai bune pentru realizarea unor productivitati ridicate si protejarea zonelor de actiunea utilajelor.

Primul atelier mecanic din Maliuc era construit din stufit si era foarte bine dotat, in el lucrand ingineri mecanici si proiectanti foarte bine pregatiti. Din cauza faptului ca la nivel global nu existau utilaje specifice pentru recoltarea stufului, inginerii de aici au avut o activitate de pionerat in proiectarea unor astfel de masini. Pentru facilitarea obtinerii unor rezultate cat mai bune a fost construit un atelier modern din caramida

88

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

TRICICLU CU RECOLTOR. INVENTIE A DR. SIMIONESCU. ULTIMUL UTILAJ DE RECOLTAT STUFUL PROIECTAT LA MALIUC In general se foloseau utilaje agricole pe care le reproiectau pentru cultura stufului si care sa indeplineasca conditii mecanice, tehnologice si economice specifice. “Din punct de vedere mecanic, agregatele trebuie sa fie usoare pentru a nu distruge rizomii de stuf, in acelasi timp 89

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

suficient de robuste pentru a putea patrunde in terenurile de diferite consistente din Delta si sa realizeze aderenta necesara unei vehiculari. Ele trebuie sa aiba posibilitati usoare de manevrabilitate si sa se comporte bine la temperature pana la 20ºC, sa necesite o intretinere simpla si sa nu aiba nevoie de deservire complicata. Din punct de vedere tehnologic, agregatul trebuie sa se poata incadra intr-un proces acceptabil de exploatare sa evite stagnarile, sa aiba o productie mare si sa reduca la minimum manopera. Din punct de vedere economic, agregatul trebuie sa consume material si combustibili ieftini, cu consum specific redus, sa evite pierderile de stuf la taiere si transport, sa poata fi deservit cu personal de calificare medie si in numar redus, iar intretinerea sa fie ieftina�25.

25

L.Rudescu,C.Niculescu,I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1965, p.401

90

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

91

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

In proiectele de amenajari stuficole executate, etapizarea cresterii productiei stuficole s-a facut pe baza etapelor de semiamenajare, amenajare incomplete si complete in care productivitatea tehnica de 14t/ha a fost atinsa dupa 3 ani de la terminarea amenajarii complete, pornind de la 6t/ha in stadiu natural. Aceste etapizari au fost stabilite intre anii 1953-1956 pe baza unor experimentari de laborator si semiindustriale de mica proportie, obtinute in Ostrovul Maliuc, intrucat o experienta industriala nu exista in acest interval in Delta Dunarii.

Desi in stufariile Deltei Dunarii exista un potential biologic mediu al biomasei, stuf de circa 20t/ha, cauzele nerealizarii acestui obiectiv sunt multiple si tin de calcarea terenurilor stuficole de catre vehicolele de exploatare. O alta cauza a degradarii stufariilor este si perioada de inundatii indelungata, refacerea stuficola durand in acest caz intre 3 si 5 ani.

La inceputul exploatarii mecanizate pierderile la exploatarea stufului se ridicau la o medie de 43% iar reducerea lor nu se putea face decat prin gasirea de metode inovatoare de micsorare a pierderilor la recoltarea si transportul stufului, prin imbunatatirea tehnica a utilajelor si a proceselor tehnologice de exploatare stuficola.

Pentru exploatarea mecanizata a stufului se foloseau in principal tractorul, recoltorul si macaralele. Aceste utilaje trebuiau sa indeplineasca doua conditii principale: presiunea redusa la sol pentru a nu distruge rizomii de stuf si posibilitatea de acces pe diferite terenuri din Delta. S-au testat pe parcelele experimentale din Maliuc mai multe modalitati de deplasare a utilajelor pe senile, tamburi, pneuri si chiar aeroglisoare. Ele au stabilit ca actiunea mecanica a utilajelor nu distruge rizomii de stuf daca presiunea la sol nu depaseste 100g/cmÂł.

92

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CARACTERISTICILE RECOLTOARELOR SI ALE AGREGATELOR DE RECOLTARE A STUFULUI EXPERIMENTATE LA MALIUC Nr.

TIPUL

GREUTATE Kg

PRESIUNE g/cm²

MOTOR CP

RULARE

1

MILHC

8200

600

90

2

IPROM

7000

125

40

4Tamburi metalici Senila metalica

3

UTBV 1

1500

150

32

4

UTBV 2

2400

120

32

93

3Tamburi metalici Senila lemn

Motoc Corneliu Stefanita 5

MALIUC ORASUL STIINTEI

PROTOTI P JK 2,1

7800

230

40

Senila metal

7700

330

45

Senila metal

5500

115

73

Senila cauciuc

8

CSRSESDD ICPSH

5200

330

73

Senila cauciuc

9

UNIMOG

3300

110

25

Pneuri presiune mica

10

VICTORI A

4500

200

79

Senila cauciuc

11

KDS

5900

297

45

Senila metal

12

DUNARE A

3350

105

73

Senila cauciuc

13

RPS

3700

122

73

Senila cauciuc

14

AVP

4000

140

79

Senila cauciuc

6 7

La Maliuc in atelierul mecanic existau depozite de piese de schimb, precum si strunguri si alte utilaje de confectionat diferite piese folosite la acele utilaje. Tractoarele experimentate in ostrovul Maliuc erau vehicole proiectate sa poarte recoltorul si sa tracteze remorcile. Au fost modificate tractoare agricole existente astfel incat sa indeplineasca conditii de exploatare specifice Deltei.  Sa aiba o forta de tractiune mare pentru a tracta remorcile pe terenuri dificile.  Sa aiba o etansare perfecta a pieselor in miscare din cauza ca acestea merg prin apa si mal.  Sa aiba o functiune normala la viteza redusa.

94

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

 Sa prezinte o buna anduranta in conditiile deltei.  Sa aiba o functionare buna la temperature scazute.  Sa aiba o manevrabilitate usoara.

Tractoarele experimentate la Maliuc au fost : KDS, Dunarea, Bombardier-Rolba, Muskeg, MB-8, Unimog, Zetor, Platypus, Victoria, Ratrak, Plaur 73 etc.

Cele mai folosit tractoare au fost Unomog cu pneuri pneumatice mari numite si P.J.P.-uri(pneuri de joasa presiune).

Acestea respectau cerintele impuse de planta si sol si au fost folosite ulterior la scara mare. Aceste pneuri au fost produse pentru prima oara de danezi de catre firma Seiga Harvester Company Ltd. Ulterior a fost copiat modelul si a inceput sa fie produse in Romania. Alte tractoare experimentate la Maliuc au fost tractorul cehoslovac ZETOR, tractorul R.F.G. Unimog si tractorul englez Platybus. O buna perioada de timp s-a impus tractorul de productie romaneasca K.D.S. construit in orasul Stalin 26 . El a fost inlocuit de Unimog care avea atasat pe el recoltorul Seiga.

26

Orasul Brasov s-a numit Stalin intre anii 1950-1960

95

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

96

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

97

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

98

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

COSTEL VADINEANU MANEVRAND O MACARA NAKLADICI

99

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Recoltoarele erau dispositive mecanice folosite la taierea stufului, transportul firelor taiate, legarea si evacuarea maldarilor. Conditiile care trebuiau sa le indeplineasca erau:  Greutatea totala redusa.  Taierea stufului cat mai aproape de sol.  Legarea maldarilor in conditii bune.  Productivitate ridicata>12To/8h

VEHICUL PE PERNA DE AER CU MOTOR DE AVION Cele mai importante recoltoare testate au fost J.K. si Seiga.

Recoltorul J.K. a fost folosit initial la taierea canepei si a inceput a fi experimentat la Maliuc incepand din 1954.

Productivitatea a fost buna, dar nu s-a impus din cauza greutatii foarte mari. De asemenea a mai fost experimentat si un prototip al institutului de cercetare Vuzs din Praga, dar care nu a dat rezultatele scontate.

100

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Recoltorul tip Seiga a fost cel mai raspandit si folosit pe tractoare KDS si Dunarea. El a fost produs de firma daneza Seiga Harvester Company Ltd. Copenhaga si a fost adus pentru prima oara la Maliuc in 1957. Initial a fost folosit la cultura paioaselor si canepei, dar a fost modificat pentru stuf aparand modelele imbunatatite Seiga 8, Seiga 9 si Seiga 10.

Pe langa recoltoarele purtate pe tractoare au mai fost experimentate si agregate tractate dar, care nu au dat rezultate corespunzatoare. Acestea au fost: JK2, CSR, SESDD, ICPSH etc.

Macaralele trebuiau sa indeplineasca conditia de presiue specifica la sol cat mai mica. Au fost folosite macaralele Nakladici(NUJN) de origine cehoslovaca montate pe tractoarele Dunarea. ”Cercetarile de la Maliuc au introdus la acest utilaj o imbunatatire esentiala prin inlocuirea greiferului fix cu unul mobil cu rotire la 120º”.

101

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Pe langa aceste utilaje au mai fost experimentate si alte agregate de exploatare a stufului dar, care nu s-au impus si nu au intrat in productie.  Agregatul plutitor cu propulsie. Un motor de 140 CP printr-un ax cardanic invartea o elice mare care propulsa utilajul si actiona recoltorul  Agregatul usor de plaur. Folosea 3 roti cu pneuri mari cu un recoltor tip Seiga. Inventat de dr Simionescu la Maliuc  Utilaje pe perna de aer.

Agregatul plutitor cu propulsive aeriana(avea motor de avion) a fost experimentat cu success in recoltarea stufului din zonele inundate cu cel putin 0.4m strat de apa, pentru a asigura pescajul agregatului. Nu s-a reusit sa se taie stuful sub nivelul apei, pentru recuperarea a cel putin 40 cm din partea de jos a tulpinei stufului.

102

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Pe langa tractoare, recoltoare si macarale au fost experimentate si imbunatatite utilaje de transportat stuf de la campul de recoltare pana la fabrica. S-au modificat si dezvoltat tractoare, remorci, ceamuri, transportoare pe banda, pe cabluri, utilaje de presare a stufului, de legare etc.

103

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

BANDA TRANSPORTOARE STUF LA MALIUC 1960

104

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Funicularele au fost proiectate pentru domeniul frostier, iar la Maliuc au fost adaptate industriei stuficole, ameliorandu-se din punct de vedere tehnologic si constructiv. Funicularul putea fi utilizat atat la scosul cat si la apropiatul stufului in depozite, avand numeroase avantaje: 105

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

 Se adapteaza usor la terenuri cu portanta mica unde alte mijloace nu pot fi folosite  Fac posibil transportul stufului peste diferite obstacole si canale  Sunt instalatii a caror intretinere nu este influientata de anotimpuri sau intemperii  Au o productivitate mare(6.25-18.75t/h)  Exploatarea se realizeaza cu un consum minim de carburanti  Forta de munca si pregatirea operatorilor este minima Studiile efectuate la Maliuc au demonstrat ca in Delta Dunarii sunt necesare funiculare de tip usor avand o constructive cat mai simpla, adecvata portantei foarte scazute a terenurilor, cat si a sarcinilor de transport alcatuite din snopi(maldare) sau pachete de stuf cu volum mare si greutate mica. Funicularul propus pentru a fi folosit era de tip monocablu pe o distanta de 500 metri care transportau maldari standard cu diametrul de 25-30 cm,lungimea de 4-5 m si o greutate de 9-15 kg.

TIP FUNICULAR LUNGIME CAPACITATE VITEZA GREUTATE INALTIME

MOBIL

CAPACIT. MICA 500-2000m 625-10t/h 1.2-1.6m/s 15-30kg 3m

500 m 3.6-7.2t/h 1-2m/s 20kg 1.8m

106

CAPACIT. MARE 2000-4500m 18.9t/h 1.75m/s 200kg 6.5m

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

S-au mai experimentat gasirea de modalitati cat mai eficiente pentru descarcarea remorcilor, transportul stufului, stivuirea maldarilor, incarcarea pe ceamuri, manipularea baloturilor etc. Cat priveste exploatarea si depozitarea stufului s-a stabilit perioada timpului de lucru, zonarea terenurilor de recoltare, metode de recoltare, procesele tehnologice, conservarea stufului, executia platformelor de depozitare, calcularea pierderilor, incarcarea in ceam etc.

107

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

108

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

109

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.7. ELICOPTERUL IN EXPLOATAREA STUFICOLA Un alt experiment petrecut la Maliuc si care merita relatat este folosirea elicopterului in exploatatiile stuficole in transport si recoltare. Cum era de asteptat transportul cu elicopterul desi avea unele avantaje legate de teren si timp nu avea cum sa fie rentabil din punct de vedere economic.

In acest scop a fost achizitionat in 1957 un elicopter cehoslovac de tip VR2. Tot experimentarile la Maliuc au prevazut legarea maldarilor de stuf in prebaloturi in greutate de cate 250, 330 sau 500kg stuf. Prebaloturile de stuf, basculate pe locul de recoltare urmeaza la randul lor sa fie ridicate la locul de depozitare cu tractorul sau daca era posibil cu elicopterul. In acest caz elicopterul trebuia sa ridice un prebalot de 500 kg sau doua prebaloturi de cate 250 kg. Transportul stufului cu elicopterul prezenta doua aspect si anume: transportul direct de la locul de recoltare la consumator si transportul la depozitul din delta cel mai apropiat. Luand in considerare ca un elicopter va transporta cu o viteza de 100km pe ora cate o tona de stuf la cursa, in 8 ore va putea face 2.6 curse pe o distanta de 150 km, 34 curse pe 6 km si 60 de curse pe 1,5 km, inseamna ca productivitatea lui va fi de 2.6t, 34t si 60t. Din cifrele de mai sus rezulta ca transportul comparativ cel mai economic ar fi executat pe distante scurte, mai ales ca de la depozitele din delta, stuful se transporta la consumator pe apa presat in baloturi, transport ce se executa in conditiile cele mai economice pe distante mari.

In aceste situatie elicopterele ar fi indicate numai pe distante scurte, adica de la locul de recoltare a stufului pana la depozitele tehnologice cele mai apropiate de unde umeaza ca 110

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

stuful sa fi expediat cu nave catre consumatori.

Primele incercari s-au facut in anul 1957 cu un tip usor de elicopter cu doua locuri in incercarea de taiere a stufului. Acest elicopter s-a deplasat pe plan orizontal cu o viteza de pana la 100km/h si s-a putut mentine pe plan vertical intr-un punct fix.

Taierea s-a putut realiza experimental prin cosrea stufului cu o lama ascutita, legata intre cele doua roti ale elicopterului.

Cosirea stufului s-a incercat la diferite inaltimi ale firelor de stuf, fara a provoca rasturnarea aparatului.

Aceste incercari nu au dat rezultatele practice asteptate, intrucat stuful, odata cosit, trebuia sa fie legat in maldare pentru a 111

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

evita risipirea lui si pentru aface posibil transportul lui pana la depozit. Nereusind acest experiment fantezist, elicopterul a fost folosit la recunoasteri de terenuri noi stuficole, in prospectare ca si la dispecerat. Tot in acest scop in anul 1959 la Maliuc a fost adus un elicopter cu trei locuri de productie poloneza.

In anul 1957 s-au facut experimentari privind transportul stufului cu acelasi aparat cehoslovac pe distante scurte echivalente cu cele de la locul de recoltare pana la locul de depozitare. Aceste experimentari la transportul stufului nu au fost concludente intrucat nu s-au putut ridica si transporta mai mult de 80 kg de stuf, care a necesitat si timp mai mult la legarea si dezlegarea maldarilor de stuf de elicopter.

In iarna anului 1960 s-au inceput alte experimentari la Maliuc cu un nou tip de elicopter cehoslovac H.C.4 care avea performante superioare modelului anterior. De asemenea cum era de asteptat s-a constatat ca pentru a deveni rentabil acest mijloc de transport pretul stufului ar trebui sa creasca cu 100%. Dupa aceste experimente cu elicopterul s-au dedus cateva avantaje:  Rizomii de stuf nu vor mai fi calcati de tractoare si remorci de la locul de recoltare la cel de depozitare  In marile unitati stuficole indiguite nu va mai fi nevoie de canale navigabile pentru nave de transportat stuf  Necesarul fortei de munca scade la 68% S-a demonstrat ca elicopterele pentru a devein rentabile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:  Sa aiba o capacitate de transport de 1 tona de stuf  Sa fie actionate de motoare Diesel  Sa nu aiba nevoie de hangare speciale  Costul aparatelor si intretinerii sa nu fie ridicat 112

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Adaptarea elicopterului H.C.4 in exploatarile stuficole nu a dat rezultate satisfacatoare din cauza pretului de cost mai ridicat, cauzat de cheltuielile de amortizare si de intretinere, care sunt mai mari decat economiile ce s-ar obtine prin reducerea muncitorilor necesari in procesul tehnologic de scos si apropiat stuful, cum si a conditiilor tehnice de exploatare mai favorabile.

113

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.8. ARUNDO DONAX Stuful(Phragmites communis) numit si trestie de balta sau popular “aurul verde� este originar din zonele subtropicale si s-a raspandit pe toata planeta. Il gasim in Europa, Asia, America de N si S, Australia, ajungand in muntii Anzi pana la 3000 m altitudine.A fost gasit ca fosila pana in straturile miocene 27 si a rezistat in timp diferitelor perioade geologice si a schimbarilor bruste de clima.

In Delta Dunarii se gasesc cele mai intinse si mai compacte mase de stuf din lume cu o suprafata de peste 200.000 ha. Stuful are o productie biologica mare ajungand in medie de 910 t/ha.

PLANTA Stuf romanesc Stuf sovietic Stuf unguresc Stuf cehoslovac Stuf german Stuf irachian Stuf chinezesc

PRODUCTIE ANUALA t/ha mediu minim maxim 14 5 25 10 6 20 7 2 12 6 2 10 6 2 10 12 4 18 7.5 3 12

Dupa efectuarea unor lucrari de amenajare se poate ajunge la o productie medie de 20t/ha.

27

Perioada care incepe acum 23 milioane de ani si se termina aproximativ acum 5.3 milioane ani.

114

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

RASPANIDREA STUFULUI SI PAPUREI IN OSTROVUL MALIUC 1950-1953-1956-1958 Chiar daca stuful romanesc din soiul Phraymites communis Tr. se gaseste in cantitati si pe suprafete mari nu este la fel de productiv ca alte soiuri.

Incepand din 1949 s-au inceput incercari timide de aclimatizare a bambusului(Phillos-tachis viridis) si a stufului italian (Arundo Donax) numit si trestie de Nil. Dintre acestea a fost ales Arundo Donax si au inceput lucrari de cercetare complexe la MALIUC de catre I.C.E.I.L. in anul 1953.

Stuful italian are o productie net superioara celui autohton ajungand la productii de 50-80t/ha fata de 10-20t/ha a celui romanesc. Cel mai mare neajuns al acestei specii de stuf este ca nu rezista la inundatii mai mari de 10-15 zile. Tocmai din cauza aceasta statiunea MALIUC a fost aleasa ca statiune experimentala in incercarea de a aclimatiza acest stuf la conditiile de inundatii periodice de lunga durata din Delta Dunarii. Arundo 115

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Donax este o planta perena de 4-6 m inaltime cu o anatomie asemanatoare stufului dunarean care are ca arie de raspandire zona Marii Mediterane si coasta Marii Adriatice.

In anul 1958 plantatia de Arundo Donax existenta langa Tulcea a fost mutata la Statiunea Maliuc in cele patru bazine experimentale in ostrovul Maliuc.

116

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Pana in anul 1960 experimentele au fost lipsite de rezultate din cauza nivelului ridicat al panzei freatice. Din anul 1962 s-au schimbat bazinele experimentale in altele tot din acelasi ostrov unde inaltimea era de doi metri peste nivelul marii in partea de Nord langa vechea garla Igor.

In incinta ostrovului Maliuc exista si o statie meteo folosita pentru uzul statiunii experimentale. “La statiunea Maliuc temperatura aerului este influientata oarecum de apa care atenueaza excesele. Temperatura medie anuala este de 10.6 C, temperatura maxima absoluta nu a depasit 32.2 C, iar maximul absolut nu a coborat sub -22.5 C. Cantitatea de precipitatii este redusa, sub 300mm. In schimb presiunea atmosferica este mai ridicata in Delta ca urmare a ecotranspiratiei

117

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

intense de la suprafata baltilor� 28 . Concomitent cu actiunea de cercetare s-a desfasurat la Maliuc si o intensa actiune de amenajare a terenurilor, in special pentru exploatarea stuficola.

Aceasta actiune care a avut la baza un plan de amenajare elaborat de organe competente de coordonare si proiectare, s-a sprijinit in buna masura pe cercetarea stiintifica existenta sau efectuata in acest scop.

Stuful contine 49% celuloza din greutatea sa, iar in intrenodurile tulpinii se afla 83,2% din ea. Astfel, tulpina este cea mai importanta, iar obtinerea unui stuf mai gros la tulpina ar fi insemnat marirea considerabila a productiei de celuloza. �Cativa centimetri ce s-ar obtine in plus la cresterea in lungime a tulpinii de trestie, ori cativa milimetri cu care s-ar mari circumferinta ei, ar insemna foarte mult pentru sporirea materiei prime destinata industriei celulozei si hartiei, daca, evident suplimentul de fibre, astfel castigat, se raporteaza la totalitatea cantitatii de trestie recoltata din delta�29 In anii 60 s-au incercat diferite experimentari prin incercari de hibridari vegetative intre cele doua soiuri de stuf, dar fara rezultate marcabile. In anii 70 s-au continuat cercetarile in incercarea de aclimatizare a stufului creandu-se noi bazine experimentale prin indiguirea incintei ostrovului Maliuc si realizandu-se zeci de bazine. Aceste bazine experimentale trebuiau sa realizeze regimuri hidrologice diferite cu inundatii dirijate care sa creeze conditiile natural existente in Delta.

28

L.Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1965, p.297 29 Ioan Gh. Petrescu, Delta Dunarii aspect-resurse, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1975, p.299

118

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Digurile au fost prevazute cu ecluze, calugari si pompe de mare capacitate.

In 1970 s-a stabilit ca incinta ostrovului de 704 ha sa se compartimenteze in 3 portiuni.

-la S, suprafata de 257 ha este destinata culturilor de Arundo Donax, plop si salcie -la N, suprafata de 364 ha-stuf comun -la V, parcelele de 63 ha-plop Sumele deblocate de statul roman au fost enorme la acea vreme, de ordinal milioanelor de lei investite in lucrari de amenajare, constructii civile, laboratoare, infrastructura, personal etc. Au fost desecate vechi japse si transformate in bazine de cercetare. Numele acestor canale si japse disparute erau: 119

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Dambovita, Buhaiov, Rogojoaica, Andrei, Rotunda, Lata, Uitata, Gafon,Caltin etc.

Din pacate aclimatizarea acestui soi de stuf in conditiile de inundatii periodice din delta nu a fost posibila si astfel de aici au decurs o serie de consecinte negative: reducerea activitatii de cercetare de la Maliuc care a dus in 1990 la stoparea definitiva, inchiderea combinatului de la Chiscani-Baraila din cauza lipsei materiei prime si oprirea aproape completa a recoltarii stufului din Delta Dunarii.

In proiectele de amenajari stuficole executate, etapizarea cresterii productiei stuficole s-a facut pe baza etapelor de semiamenajare, amenajare incompleta si completa in care productivitatea tehnica de 14t/ha a fost atinsa dupa 3 ani de la terminarea amenajarii complete, pornind de la 6t/ha in stadiu natural. Aceste etapizari au fost stabilite intre anii 1953-1956 pe baza unor experimentari de laborator si semiindustriale de mica proportie, obtinute in Ostrovul Maliuc, intrucat o experienta industrial nu exista in acest interval in Delta Dunarii.

Desi in stufariile Deltei Dunarii exista un potential biologic mediu al biomasei, stuf de circa 20t/ha, cauzele nerealizarii acestui obiectiv sunt multiple si tin de calcarea terenurilor stuficole de catre vehicolele de exploatare.

O alta cauza a degradarii stufariilor este si perioada de inundatii indelungata, refacerea stuficola durand in acest caz intre 3 si 5 ani. La inceputul exploatarii mecanizate pierderile la exploatarea stufului se ridicau la o medie de 43%, iar reducerea lor nu se putea face decat prin gasirea de metode inovatoare de micsorare a pierderilor la recoltarea si transportul stufului, prin imbunatatirea tehnica a utilajelor si a proceselor tehnologice de exploatare stuficola.

120

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Statiunea de exploatare stuficola din Maliuc, avea inscrisa in planul departamental cercetarea hidroameliorativa si biologica stuficola a sistemului de exploatare complexa a ostrovului.

Aceasta insemna ca trebuia cercetata si experimentata cultivarea si exploatarea in anumite conditii a unor vegetatii in scop economic in afara stufului si intre acestea se impuneau in primul rand stuful italian Arundo Donax, plopul si salcia. Stuful comun impunea inundarea incintei in perioada de vegetatie, pe cand cultivarea de Arundo Donax, plop, salcie impune desecarea incintei in perioada de vegetatie.

Amploarea pe care cercetarea stiintifica a capatat-o s-a reflectat in publicatii cu caracter stiintific, care a lamurit mai multe aspect ale Deltei Dunarii. Ele prezentau date pretioase si concluzii care puteau sta la baza interpretarii stiintifice a fenomenelor ce caracterizeaza dinamica hidrologica si geneza reliefului Deltei Dunarii. Datele obtinute la Maliuc erau cu atat mai pretioase cu cat ele se bazau pe metoda experimentala careia i s-a dat o foarte mare atentie.

121

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

II.9. PISCICULTURA

Chiar daca la inceput statiunea Maliuc avea ca obiect de activitate major studierea stufului, ea si-a extins aria de cercetare si la o alta bogatie a Deltei si anume piscicultura. Stuful are o mare influenta asupra productiei piscicole. Stuful ofera pestilor in lunile cade de vara un refugiu unde apa este mult mai rece si bogata in oxigen, iar iarna stufariile sunt cautate de pesti pentru refugiu daca apa este destul de adanca. Pe de alta parte stuful poate constitui un dezavantaj pentru piscicultura deoarece acestea reduc suprafata lacurilor prin intelenirea lor si crearea plaurilor Pentru ca cele doua economii sa prospere reciproc la Maliuc s-a demonstrat efectul inundatiilor asupra acestora: -Inundatiile mari si indelungate sunt direct proportionale cu productia piscicola si invers proportional cu productia stuficola -Inundatiile normale si indelungate(aprox 4 luni) sunt direct proportionale cu productia piscicola si cea a stufariilor -Inundatiile mici si indelungate(max 2 luni) sunt favorabile stufariilor si nefavorabile pisciculturii -Inundatiile mici si foarte scurte(max 1 luna) sunt nefavorabile stufariilor si pisciculturii “Directia de taiere a stufului va fi de la malul Dunarii, canalului sau al garlei spre interior si nu de la luciul apei spre uscat. Astfel va ramane intacta zona de stuf litorala(opusine), locul refugiului si inmultirii pestilor, al productiei de hrana

122

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

piscicola si zona de filtrare a apei de inundatie, incarcata cu aluviuni”30 La inceputul anilor 60 s-a inceput la Maliuc cercetarea cresterii mixte stuf-peste in bazinele experimentale de la Mila 26.

Aici s-a obtinut o productie de 90-170kg peste la hectar fata de 13-35 kg la hectar in stufariile neamenajate. In stufariile amenajate si hrana pestilor s-a marit considerabil(de la 9cm³ la 16cm³plancton)

PESCARI IN AMENAJAREA PISCICOLA MALIUC 1962 Intrucat experimentarile privind cresterea pestilor s-a facut simultan cu cele stuficole, pregatirea parcelelor de la Mila 26 pentru experimentare s-a efectuat in colaborare cu Statiunea

30

L.Rudescu,C.Niculescu,I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1965, p.259

123

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Maliuc, majoritatea lucrarilor reveninu-i sectorului stuficol conform tematicei respective. “Experimentele din amenajarile stuficole Maliuc au aratat ca productia piscicola in amenajarile stuficole creste de la 15-20 kg/ha pana la 160kg/ha. Acest fapt se datoreaza imbunatatirii conditiilor de hrana a pestilor si a celor chimice(oxigen, saruri nutritive etc). Indepartarea generatiilor de stuf vechi permite o circulatie mai buna a pestilor, posibilitati mai bune de reproducere si crestere a puetului�31 Aici s-a experimentat pentru prima oara si pescuitul electric. A fost folosit in special pentru eliminarea rapitorilor in bazinele care urmau sa fie populate cu puieti de crap. Acest procedeu era folosit la pescuitul industrial de catre rusi, dar descoperindu-se efectele asupra puietului a fost interzis.

31

Ibidem, p.278

124

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Agregatele electrice foloseau o tensiune de 450V si o putere de 3Kw. Unitatea Rusca urma sa fie folosita ca unitate pilot pentru aplicarea pe cale industrial a rezultatelor experimentailor de la Maliuc in scopul obtinerii de productii sporite.

Prin cercetarile in bazinele experimentale Maliuc si baza pilot Rusca, s-a stabilit procesul tehnologic pentru introducerea pisciculturii si obtinerea unor productii de peste de peste 100kg/ha. In baza acestor rezultate s-au intocmit proiectele de amenajare piscicola, a unitatilor indiguite piscicol si s-a trecut la exploatarea mixta a primelor unitati Rusca si Carasuhat.

Cercetarile efectuate la Maliuc au dus la concluzii pozitive in ceea ce priveste exploatarea mixta peste-stuf si au fost pe larg dezbatute in lucrari de specialitate:  Stuful este o planta foarte sensibila la influentele exterioare, fie ele chimice sau hidrologice. El are nevoie de conditii biologice care sunt asemanatoare conditiilor de viata ale celor mai principali pesti de apa dulce din delta.  Solurile deltei au reserve importante de saruri minerale care garanteaza o productivitate piscicola si stuficola pe un timp indelungat.  Prin lucrarile de amenajare stuficola se vor imbunatati in regiunile pregatite pentru recoltarea stufului si conditiile de viata ale pestilor, putandu-se obtine astfel o marire a productiei piscicole cu 100% ceea ce constituie o contributie importanta la problema piscicola a deltei.  Prin crearea unor conditii favorabile hidrobiologice si hidrologice stuful poate fi imbunatatit calitativ si cantitativ fara afectarea populatiei de pesti.

125

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

ďƒ˜ Prin dezvoltarea lucrarilor de amenajare stuficola a devenit posibil sa se include in productia piscicola a deltei o regiune de circa 284000 hectare

In anii 70 Statiunea Experimentala Maliuc si-a concentrat atentia asupra tehnicilor de reproducerea pestelui si introducerea unor noi specii cu valoare economica ridicata. In incinta ostrovului se construise o cladire din caramida de 400m², cu acoperis din sticla si in care existau bazine betonate si din fibra de sticla. Acum devenise ferma producatoare de material de reproducere pentru toate amenajarile piscicole din Delta Dunarii.

O mare importanta s-a dat cercetarii reproducerii crapului chinezesc. In aceasta ferma se creau conditii arificiale de inmultire si se faceau experimente cu injectarea de hipofiza pentru stimularea reproducerii.

126

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

De asemena au existat mai multe teme de cercetare privind: -selectia si ameliorarea crapului -prevenirea si combaterea bolilor la pesti -reproducerea artificiala a scoicarului (Mylopharyngodon piceus) -perfectionarea metodelor de reproducere artificiala si natural dirijata a crapului si a ciprinidelor est-asiatice (sanger, novac, cosas)

II.10. CERCETARI SILVICE

Experimentele silvice au inceput la Maliuc inca din anul 1966, iar prin acestea se incerca rentabilizarea culturilor lemnoase destinate productiei de celuloza.

Amenajarea silvica Papadia a fost creata dupa anul 1970, prin desecarea lacului Averian. Suprafata de aproximativ 2000ha a fost indiguita si a fost folosita pentru plantarea de arbori pentru exploatare economica. Dupa desecare, suprafata lacului a fost curatata de palcurile de salcii razlete, iar pentru plantare s-a folosit plopul euro-american(Populus Canadensis)32.

Aceste amenajări silvice au fost făcute în scopuri economice şi ca atare nu s-a avut în vedere rolul lor ecologic în 32

Sunt arbori rezultati din hibridarea plopului negru European(Pinus nigra) cu plopii negri americani(Pinus deltoids) originari din Canada. Hibridarile s-au produs accidental in zonele de contact, iar o data cu evidentierea fenomenului s-au facut incrucisari dirijate artificial. Au o rezistenta crescuta la daunatori si au o crestere foarte rapida fiind foarte apreciati economic.

127

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

sensul realizării unui spectru floristic diversificat care să asigure biotopuri pentru fauna deltaică. Din aceste motive se apreciază că aceste amenajări silvice sunt dăunătoare echilibrului ecologic şi conduc la sărăcirea potenţialului biodiversităţii Deltei Dunării.

In aceasta padure de plop se gaseste si un important fond de vanatoare.

La Maliuc a existat o tema de cercetare privind exploatarea salciei si plopului. Aici s-a creat o baza de date pentru aceste cultura, in acest sens cele patru bazine piscicole experimentale din partea de vest a ostrovului au fost desecate si plantate cu plop canadian.

“Plantatiile de plop canadian din incinta Papadia cu o eficienta economica buna au inlocuit zavoaiele de salcii, simplificand mult aspectul floristic si eliminand multe asociatii faunistice. Din aceste motive se pune problema reconstruirii unor paduri de salcii in amestec si cu alte specii de arbori care sa ofere biotopuri mult mai atractive si rezistente pentru fauna specifica deltei.”33

33

Petru Gasteanu, Delta Dunarii-Rezervatie a biosferei, Editura CD Press, Bucuresti, 2008, p.190

128

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

IFRON LA MALIUC Exploatarea complexa a Deltei Dunarii insemna si gasirea unor solutii pentru valorificarea unor terenuri neproductive sau slab productive din incintele stuficole indiguite.�Experimentele privind cultura rachitei in incintele stuficole indiguite au inceput in anul 1971 in incinta MALIUC si sunt executate in colaborare cu Statiunea Experimental pentru Cercetarea Plopului si Salciei Magurele. I.C.P.D.D. Tulcea si laboratorul silvocinegetic� 34

34

C.Raduca,N.Dragomir,M.Ivascu, Rezultatele preliminare privind cultura rachitei in incintele stuficole indiguite in Delta Dunarii, in revista Peuce V,Muzeul Delta Dunarii, Tulcea, 1986,p.183

129

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Experimentarea culturilor de rachita s-a facut la Maliuc deoarece refacerea zonelor stuficole s-a dovedit un proces indelungat si imperfect, iar aici se cerceta tocmai aceasta industrie. Cercetarile de la Maliuc urmareau sa stabileasca:  Posibilitatea valorificarii unor terenuri din incintele stuficole indiguite prin cultura rachitei  Conditiile stationare din incintele stuficole indiguite in raport cu exigent rachitei  Sortrile de rachita cele mai indicate in functie de telul de productie  Tehnica de lucru, pregatirea terenului, ingrijirea culturilor epoca si tehnica de recoltare.

“Culturile experimentale s-au executat in primavara 1971 in bazinul numarul 2 Maliuc-Mila 26 Sulina. Microrelieful acestui 130

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

bazin este foarte variat si reproduce situatiile de microrelief din incintele stuficole indiguite cere ar putea fi luate in consideratie pentru cultura rachitei”35 S-au facut mai multe experimente in incinta Maliuc care au stabilit conditiile in care se poate cultiva rachita si s-au stabilit soiurile cele mai rentabile. In ceea ce priveste productivitatea s-au stabilit ca urmatoarele soiuri au cea mai mare masa verde la hectar:  Salix triandra-56t/ha  Salix fragilis-31.9t/ha  Salix alba-24.6t/ha  Salix rigida-22.9t/ha  Salix viminalis-19.3t/ha Utilizarea rachitei se face folosind mai multe soiuri:  Pentru producerea de nuiele de calitate superioara pentru impletitura fina-Salix Rigida si Salix Viminalis  Pentru producerea de nuiele folosite la impletituri de cosuri sau pentru legat vie-Dalix Alba  Pentru producerea de nuiele pentru impletituri grosolaneSalix Fragilis

35

Ibidem, p.184

131

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Inceputurile culturilor experimentale de la Maliuc s-au facut ca urmare a unei teme de cercetare privind posibilitatea cultivarii de rachita in Delta. Aici s-au plantat mai multe soiuri de rachita si s-a inceput recoltarea ei industriala. Aceasta era trimisa la Ploiesti cu ceamurile unde exista o Cooperativa Mestesugareasca de impletituri doar pentru export unde erau angajati oameni cu diferite handicapuri. Rachita mai era livrata si la inchisoarea Poarta Alba unde exista de asemenea un atelier de impletituri.

132

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Tot la Maliuc a fost inventat de Vadineanu Costel si un utilaj de recoltat rachita. Acesta era amplasat pe un tractor U445 lateral dreapta. Acesta avea doua brate care cuprindeau firele de rachita, iar la capetele bratelor erau doua motoare hidraulice. La capatul motoarelor erau doua panze de circular cu dinti de o geometrie special gandita sa taie rachita fara sa o crape. Rachita ramanea maldari in urma tractorului, care erau imbalotati de detinuti folositi la munca. Exploataria de rachita a durat pana in 1985 cand I.C.P.D.D. a dat-o in primire sectiei de la Ploiesti.

Cercetarile efectuate la Maliuc in domeniul silvic au scos in evidenta caracteristicile de ordin cantitativ si economic ale diferitelor plante: Lemnul de plop. Procentul mare de celuloza de 51,8%, situeaza lemnul de plop ca cea mai importanta resursa de materie prima pentru obtinerea celulozei. Compozitia chimica a lemnului ca si calitatea fibrelor situiaza plopul pe primul loc intre materiile prime pentru celuloza, ea fiind de calitate superioara, avand intrebuintari multiple si putandu-se folosi fara alte amestecuri.

Lemnul de salcie. Procentul de 48,3% celuloza si cantitatea de biomasa la ha, situeaza lemnul de salcie la nivelul stufului comun.

In ceea ce priveste compozitia chimica, lemnul de salcie este superior stufului comun si a celui de cultura. De asemenea fibrele lemnului de salcie au calitati superioare situandu-l imediat dupa plop.

Stuful Arundo Donax. Procentul de celuloza de 42,14% il situeaza imediat dupa salcie, dar compozitia chimica este net inferioara acesteia. Deoarece acest tip de stuf necesita teren mai inalt s-a considerat ca aceasta cultura nu este rentabila iar dupa anul 1970 s-au sistat experimentele.

133

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Stuful comun. Procentul de 48, 55% celuloza il face o resursa importanta. Totusi celuloza din stuf comun este inferioara celei din lemn, fiind necesar a se adauga un procent de 20-30% pasta din lemn pentru obtinerea de hartie de calitate superioara.

Rachita selectionata-Salix triandra. Desi procentul de celuloza de 32,3% il situiaza pe ultimul loc, cantitatea mare de biomasa ce se poate obtine la hectar, in fiecre an in al doilea an de la plantare, timp de cel putin 10 ani situeaza rachita pe primul loc.

Daca se ia in calcul productia de biomasa obtinuta in fiecare an si care este in jur de 45t/ha, rezulta o cantitate totala de celuloza la un hectar de cultura de 19.8 tone, adica de peste 3,5 ori mai mult decat se poate obtine pe un hectar de plop, de peste 11, 6 ori decat se poate obtine la salcie, de peste 5,8 ori in comparativ cu stuful de cultura Arundo Donax si de peste 13 ori fata de stuful comun.

Compozitia chimica a lemnului de rachita este comparabila cu cea a plopului cu mentiunea calitatii inferioare a fibrelor. In ceea ce priveste eficienta economica, culturile de rachita selectionata se situeaza pe primul loc in categoria resurselor de materie prima depasind de peste trei ori plopul si salcia si de peste sase ori stuful de cultura si stuful comun.

In anul 2012, primarul Manole Gheorghe a trecut din Ocolul Silvic in patrimoniul comunei, cele patru bazine experimentale, plantate cu plop, la fel si zona plantata cu rachita a fost transformata in tren arabil si improprietariti satenii.

II.11. CRESCATORIE FAZANI 134

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Crescatoria de fazani a fost infiintata in anul 1970 si a durat pana in anul 1976. In cadrul Institutului de Cercetari Delta Dunarii exista o sectie de biodiversitate care avea in subordine aceasta crescatorie. Aceasta sectie de biodiversitate avea oameni angajati in toata Delta care aveau ca obiect de activitate observarea si numararea pasarilor din regiune. Acestia faceau observatii pe teren, primeau zilnic cota de benzina pentru barca cu motor si faceau rapoarte periodice cu privire la locatia si numarul pasarilor din regiune.

In urma raportului acestora s-a constatat ca populatia de fazani din delta se redusesera considerabil. Cauzele au fost vanatul excesiv, dar si animalele salbatice ca vulpile, enotii si sacalii. In aceste conditii a luat fiinta la Maliuc o crescatorie de fazani care avea ca scop repopularea Deltei cu aceste pasari.

Era amplasata in spatele atelierului mecanic, peste digul de aparare contara inundatiilor. Aceasta locatie a fost folosita mai tarziu de Dr. Savulescu36 ca si camp experimental pentru cercetari agricole si silvice.

Crescatoria era imprejmuita cu gard de plasa, iar inauntrul tarcului existau padocuri. De asemenea exista si o constructie destinata incubatoarelor amplasata in una din cladirile actualului A.F.D.J. Fazanii erau crescuti pana cand puteau sa zboare, apoi erau eliberati in diferite locatii din Delta pentru repopulare.

II.12. APICULTURA 36

Dr.Savulescu a creat la Maliuc o baza de date despre posibilitatea cultivarii salciei si plopului in conditiile specific Deltei Dunarii pentru celuloza

135

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Situata in zona Cioban Garla, Apicola Maliuc a fost initial un grup de cladiri destinat exploatatiei stuficole. Existau cinci cladiri din beton destinate cazarii mucitorilor. Au fost construite in 1963, trei baraci de dormit, o cantina si un beci betonat. Dupa 1970 fost abandonata ajungand intr-o stare deplorabila.

In anii 80 aceste cladiri au fost predate de Centrala Delta Dunarii catre Asociatia Crescatorilor de Albine condusa la acea vreme de catre Gheorghe Puscasu(1922-1987), presedintele crescatorilor de albine din Judetul Tulcea. Acesta a facut scoala de aviatie, a fost brevetat de catre nemti, iar dupa razboi a fost instructor de aviatie. Dupa retragerea din aviatie se angajeaza ca technician apicol si dezvolta apicultura in judetul Tulcea.

Romania fiind primul stat membru Apimondia, a creat aici langa Maliuc un mic centru apicol. Se tineau conferinte, schimburi de experienta internationale si cursuri de apicultura.

136

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Vara se primeau saptamanal grupuri de stupari pentru schimburi de experienta din toate zonele tarii precum si pentru cursurile apicole la care participau numeroci cercetatori si biologi.

II.13. STATIA METEOROLOGICA

Cercetarea stuficola de la Maliuc presupunea si cunoasterea exacta a conditiilor climatice din ostrovul Maliuc. Cu toate ca la Gorgova exista o statie meteorologica inca din 1948 climatul stufariilor din interiorul deltei diferea de cel al zonei Dunarii. Pentru completarea acestor cunostinte legate de clima a fost creata de Institutul de Cercetari si Proiectari pentru Hartie, Celuloza si Stuf, Statiunea Climatologica Maliuc singura statiune climatica de balta si nu de Dunare din delta, asa cum sunt toate celelalte, inclusiv statiunile auxiliare Ceatal Sfantul Gheorghe si Crisan. Temperatura medie in ostrovul Maliuc oscileaza in jurul valorii de 11ยบC. Vara se instaleaza treptat de la Tulcea spre Sulina.

Din masurarile efectuate in anul 1957 a reesit faptul ca prima zi tropicala a aparut pe 2 iunie la Maliuc, pe 11 iunie la Gorgova si la 30 iunie la Sulina.

Umiditatea aerului este de peste 76% din cauza evaporatiei de pe imensele suprafete acvatice. Umiditatea variaza direct proportional cu nebulozitatea, fiind minima in lunile de vara si maxima in lunile de iarna. Maliucul ca si intreaga delta este tinutul cel mai sarac in precipitatii din tara. Anotimpul cel mai putin ploios este iarna cand se inregistreaza 15 % din totalul de precipitatiilor, fapt care reprezinta un avantaj, deoarece coincide cu perioada recoltarii stufului. Intr-un climat arid ploile torentiale 137

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

sunt un fenomen destul de frecvent, mai ales vara. A ramas marcata ruperea de nori din 15 august 1924, cand timp de 24 ore a cazut in Tulcea o cantitate de precipitatii egala cu cantitatea inregistrata in trei din cele mai ploioase luni ale anului.

De aversele estivale este legata si grindina insotita de furtuna, in istorie ramanand cea din 10 iunie 1958 care pornind de la Pardina, a traversat delta distrugand 20000 ha de stufarii.

Masuratorile de la statia climatica Maliuc a scos in evident cateva caracteristici ale climatului ostrovului:  Regimul temperaturii aerului este ceva mai moderat decat in lunca Dunarii maritime, totusi media anuala a temperaturii -din cauza abundentei de apa si a vegetatiei exuberante- este in delta mai coborata decat in campia Dunarii.  In central ostrovului amplitudineat ermica anuala este mai redusa decat la Tulcea, deoarece si extremele absolute sunt mai mici  Vanturile dominante bat din N si S, sudul fiind mai puternic. Regiunea cea mai bantuita de vanturi decat spre varful deltei, martie fiind luna cea mai vantoasa.  Zona Maliucului este cea mai saraca in precipitatii situandu-se la doar 300mm Factorul principat care determina microclimatul unei stufarii este miscarea aerului. Vantul se diminueaza intr-o stufarie in functie de inaltimea si desimea stufului, de distanta de la marginea stufariei si taria vantului Pana la infiintarea din februarie 1957, a statiunii climatologice de ordin II de la Maliuc, nu exista nici o statiune in balta, asezata in stufarie. Toate celelalte statiuni aveau ca obiectiv principal slujirea navigatiei si nu valorificarea stuficola.

138

Motoc Corneliu Stefanita Luna

I F M A M I I A S O N D

Nebulozitatea

MALIUC ORASUL STIINTEI

Zile cer senin

Zile cer noros

Zile cu cer acoperit

6 5 8 18 6.4 3 8 17 5.5 10 9.4 9 4.3 9.2 8.8 12 4.2 11.6 11.4 8 4 21 13 4 2.8 22 9.4 2 2.4 24 8.4 2 2.7 20 7.8 4 4.4 18 9 6 6.3 6 8.4 14 6.4 10 8.4 15 MEDIA FACTORILOR CLIMATICI

Umiditate %

87.3 31.9 83.7 45.1 77 12.6 80.8 25.7 81.7 28.5 64.6 46.7 64.8 28 85.5 12.2 84.2 58.6 82.7 33.9 83.3 8.9 86.6 60.8 LA MALIUC

MALIUC IARNA ANULUI 1971

II.14. SOLUL 139

Precipitatii mm

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

“Formarea solurilor Deltei este consecinta conditiilor de apa si vegetatie din fiecare punct al Deltei si a naturii litologice a substratului imediat. Astfel, niciodata pe un grind nu se va putea forma decat un sol aluvial bogat in detritus mineral, iar intr-o zona mlastinoasa nu va putea aparea decat un namol aluvial in detritus vegetal.�37 Inca din anii 50 in zona ostrovului Maliuc s-au facut mai multe foraje pentru a se stabili cu exactitate modul de dezvoltare a diferitelor depozite deltaice din acea zona. S-a observant ca subsolul ostrovului Maliuc are urmatoarele caractere generale: complexul superior, a carui grosime poate atinge 5 m, este format exclusiv din argile prafoase sau maloase neomogene, cafeniicenusii destul de consistente si cu resturi de plante.

Argilele superiare au o grosime constanta, care se opreste la cota absoluta de -2,5m. Peste argila apare la suprafata si in mod interupt, o pelicula de nisip fin, probabil rezultat al dragarilor, dat fiind ca aici grindul este mai intregime antropogen. Catre mila 24, argila trece lateral la un praf argilos, iar turba reapare dar nu in strat ci in lentile. Conplexul inferior este mult mai gros de cel putin 15 m si este alcatuit dintr-un deposit prafos neomogen.

Nisipul intalnit la suprafata este rezultat al dragarii si deci nu este in pozitie naturala. Numai in argila se intalnesc adesea resturi de plante, dupa cum numai in nisip se intalnesc cochilii.

Ca si la grindul Bulgaru, vechiul curs al Dunarii la Milele 27 si 24 se desprinde dupa natura mai grosiera a materialului 37 37

L. Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului, Editura Academiei Republicii Socialiste, Romania, Bucuresti, 1965, p.38

140

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

aluvionar intalnit in forajele ce s-au executat aici. Intr-o schema litologica privind asezarea formatiunilor deltaice pe primii 20 de metri de la suprafata in dreptul ostrovului Maliuc se observa:  Predominanta absoluta la suprafata a depozitelor argiloae si prafoase si care formeaza fundul imediat al zonelor stuficole  Prezenta dedesupt a unor straturi de nisipuri fine micacee, cenusii.

Inauntrul acestor doua complexe exista frecvente variatii locale atat in grosimea depozitelor cat si in compozitia lor granulometrica. In ceea ce priveste caracteristicile geotehnice ale formatiunilor deltaice s-a observant ca:  Argilele fie maloase, fie prafoase, sunt neomogene, au consistente relative reduse, adeea sunt foarte compresibile si au o porozitate maxima atunci cand continutul de substanta organic este ridicat.  Prafurile argiloase sau nisipoase se gasesc intr-o stare redusa: valoarea coeziunii, in general scazute, variaza totusi intre limite largi, din cauza lipsei de omogenitate a lor.  Nisipurile se afla intr-o stare de indesare mijlocie din cauza particulelor fine care compun aceste nisipuri, peremeabilitatea lor este relative redusa.

Stratul acvifer freatic imbiba argilele superficial pe grosimi de 50-80 cm si la adancimi de 1.00-1,50 m, stabilizandu-se la cote putin superioare de +1 m. Suprafata piezometrica, coborand usor in aceeasi directive cu fluvial s-ar parea ca are o panta ceva mai mare decat a acestuia in marimi de ordin centimetric.

Pentru imbunatatirea solului pentru cultura stufului s-a 141

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

administrat radicular, direct pe sol saruri nutritive pe baza de azot, fosfor si potasiu sub forma de solutii marcate cu fosfor radioactiv 32 si s-a urmarit asimilarea de catre stuful comun a fosforului administrat fara dislocarea plantei. In perioada desfasurarii experimentelor terenul nu a fost inundat, iar in bazine nu s-a manifestat efectul frigului. Experimentele au fost efectuate in ostrovul Maliuc la 100m S.V. de canalul Dunarea Veche(km90+50m) precum si in parcele ingradite, cu o suprafata de 4m². Administrarea fosforului radioactiv 32 s-a urmarit atat pe teren cat si in laborator. Periodic au fost prelevate probe de stuf care au fost sectionate pe lungime, iar cele cu un stadiu de dezvoltarea mai avansat si pe organe, dupa care au fost uscate la 105ºC si apoi calcinate la 500 ºC. Dupa aceste operatii s-a masurat radioactivitatea cenusii.

142

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CAPITOLUL III VIATA SOCIALA A SATELOR III.1. BLOCURILE Blocurile din localitatea Maliuc au fost construite in cadrul etapei I de dezvoltare a localitatii. Primele, numite si “blocurile mici” intre anii 1960-1962, iar celelalte numite “blocurile mari” intre anii 1963-1964.

Blocurile mici sunt in numar de cinci, construite cu un singur etaj din caramida plina si invelite cu tigla. Ele sunt formate din garsoniere si apartamente cu doua camere. Unul din blocurile mici era dotat cu hornuri si era numit si blocul specialistilor.

Blocurile mari sunt in numar de patru, asezate pe malul Dunarii si sunt construite cu doua etaje din caramida celulara.

Acoperisurile au fost izolate cu un“praf hidrofob” 38 de 30cm. Acestea aveau garsoniere, apartamente cu doua camere, iar la scara A a fiecarui bloc exista un apartament cu trei camere.

Destinatia construirii acestor blocuri era cazarea cercetatorilor. In apartamentele cu doua camere locuiau doua familii. Cercetatorii veniti aici aveau toate conditiile moderne de locuit de la oras. De asemenea, primeau la salariu un spor de 50% pentru izolare. Majoritatea cercetatorilor stateau perioade scurte de timp, in general pana la terminarea unei teme de cercetare in care erau angrenati, apoi cereau transferul.

38

Praf din cenusa de termocentrala sau filer de calcar, hidrofobizate cu pacura parafinoasa care le faceau neinflamabil, pulverulent si imputrescibil. A fost scos din utilizare datorita toxicitatii.

143

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

144

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Materialele folosite la constructie arau aduse cu barjele.

Betonul era facut in betoniere Steaua Rosie de 250 cmÂł. Pe langa constructori care lucrau aici, erau si numerosi salahori veniti din tara sau localitatile invecinate Gorgova si Vulturu. Acestia erau cazati la inceput pe bacuri dormitoare, apoi s-au construit baraci din solomita. Cantina era tot pe bacuri dormitoare. Pe locul ultimului bloc din est exista o baraca din caramida cu 150 de paturi pentru muncitori, iar langa dispensar o baraca din solomit pentru ingineri. Ambele au fost demolate.

Pe langa cazarea cercetatorilor, in blocuri existau garsoniere si apartamente pentru protocol. Localitatea era des vizitata de personalitati politice, cercetatatori veniti in schimburi de experienta, precum si de participanii la numeroasele consfatuiri avute aici. In 1962 a fost vizitata chiar de Gheorghe Gheorghiu Dej. Practic localitatea Maliuc era vazuta ca un simbol al cercetarii romanesti, iar sedintele avute aici un mare ecou in presa vremii: -1957 Consfatuirea Asociatiei Stiintifice a Inginerilor si Tehnicienilor -1959 Consfatuirea Uniunii Societatilor de Stiinte Medicale -1963 Congresul International de Limnologie -1968 Tabara curs Cinegetica -1970 Consfatuire de Geobotanica -1973 Consfatuirea pe tara a Piscicultorilor din R.S.R. -1980 Curs international de instruire apicola Pavarea strazilor din Maliuc s-a facut in anul 1964, iar zidul de protectie de pe malul Dunarii imediat dupa inundatiile din 1970, pentru a preintampina evenimente de acest fel.

145

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

La sfarsitul anilor 70 platforma din partea de S a Maliucului a fost impartita in loturi si data angajatilor ca loturi pentru gradinarit. Fiecare si-a ingradit portiunea sa si au inceput sa apara case. In baza procesului verbal din 30.05.2012 ,primarul Manole Gheorghe obtine trecerea in patrimonial consiliului local Maliuc, a acestei platforme cu gradini, de la Administratia Bazinala Apa Dobrogea-Litoral.

146

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

SEF ECHIPA CONSTRUCTII CIVILE MALIUC 147

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.2. HOTELUL

Hotelul Salcia din Maliuc a aparut ca o necesitate legata de munca de cercetare de aici. Numeroasele personalitati care soseau in aceasta zona aveau nevoie de conditii decente de cazare intr-o localitate simbol a cercetarii socialiste. De altfel, localitatea Maliuc era punct de popas obligatoriu pentru cei care faceau sejururi in delta, tocmai pentru ca statiunea de cercetare sa fie cat mai promovata.

Cladirea a fost construita intre anii 1962-1965 din caramida celulara, are doua etaje si a fost administrata de O.J.T. De remarcat este ca hotelul nu are fundatie din beton, ci este ridicat pe perna de nisip. In partea stanga a hotelului exista o scara exterioara pentru terasa acestuia.

148

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Era clasat la categoria II confort, are baie in fiecare camera si avea un numar de 52 de locuri. De asemena, hotelul avea centrala electrica si fosa septica separata. La parter era bucataria, restaurant cu 80 de locuri si un shop pentru turisti. La etajul I era 149

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

o garsoniera a ministrului chimiei Mihail Florescu 39 care vizita foarte des localitatea Maliuc. Dupa 1970 in spatele hotelului au fost aduse de la Jurilovca cinci casute, pe care Mania Ion le-a refacut. Aceste casute aveau patru camera fiecare cu un numar total de 40 de locuri.

III.3. UTILITATI

Alimentarea cu apa a localitatii a fost proiectata o data cu etapa 0 a constructiilor prin proiectul 6945, in acest sens construindu-se bazinul de apa si canalizarile localitatii. Initial exista doar un castel de apa, iar ulterior s-a construit o statie de epurare foarte moderna pentru acele vremuri.

Pentru primele constructii din Maliuc deservirea cu energie electrica s-a facut cu o centrala electrica diesel a organizarii de santier, de 50kva. Treptat, pe masura cresterii necesitatilor aceasta centrala a fost amplificata cu 3 grupuri electrogene de cate 80kva, apoi cu alte 2 cu cate 50kva si unul de 100kva. Deoarece grupurile nu puteau functiona in paralel si nu se putea asigura un regim de functionare stabil, se aduceau mari prejudicii cercetarii si aparaturii de cercetare. Locul initial de adapostire a fost centrala termica, dar spatiul fiind insuficient, grupurile instalate anterior au fost montate in aer liber sub soproane improvizate, nefiind asigurate conditiile de exploatare si protectia muncii. Deoarece proiectul de electrificare a acestei zone 39

La 18 noiembrie 1964 printr-un ordin dat de Ministrului Petrolului si Chimiei Mihail Florescu, la conducerea Institului de Cercetari Chimice(ICECHIM) este numita Elena Ceausescu.

150

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

a deltei prin conectare la Sistemul National Energetic a fost amanat, s-a luat hotararea ca in anul 1970 sa se construiasca o centrala electrica pe platforma A.M.1. Aceasta avea sa deserveasca localitatea si dupa racordarea la Sistemul National, urmand sa intre automat in functiune la intreruperile de curent.

Racordarea la Sistemul National a fost facuta la sfarsitul anului 1971, iar noua centrala a continuat sa functioneze in paralel. Noua centrala electrica avea in dotare urmatoarele echipamente energetice: -2 grupuri electrogene de 825 CP;400V;1500rpm;diesel;550kva, de fabricatie romaneasca -1 grup electrogen Solla 170CP;400V;1500rpm;diesel;1000kva, de fabricatie italiana Centrala temica s-a construit in anul 1962 din caramida plina si functiona cu pacura. Aceasta producea apa calda si incalzea printr-o instalatie de abur fierbinte blocurile, laboratoarele si sera. In anul 1977 Mania Ion a modificat centrala termica care aveau 5 cazane pe abur, in centrala de incalzire cu apa calda, care avea trei bazine de 2.3 si 5 tone. In partea de S a centralei existau mai multe rezervoare de combustibil: 6x4T; 1x15T si1x80T. Centrala a finctionat pana la mijlocul anilor 80 cand a fost scoasa din uz. La Maliuc a mai existat si un proiect pentru un depozit de gaze lichefiate pentru uzul statiunii de cercetare, dar care nu s-a mai realizat.

151

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CLADIREA FOSTEI UZINE ELECTRICE

CENTRALA TERMICA IN CONSTRUCTIE 152

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.4. SCOALA40

Pana la construirea scolii din Maliuc, putinii copii existenti aici invatau la scoala elementara din satul Vulturu, comuna Gorgova, raionul Tulcea. Aceasta scoala a fost construita din caramida intre anii 1956-1957 si avea doua sali de clasa. Isi incepe activitatea cu patru clase in anul scolar: 1959/1960 cu 59 elevi, 1961-67 elevi, 1962-37 elevi. In anul 1969 din cauza numarului mic de copii se fac clase simultane in 1969-25 elevi, 1970-23 elevi, 1971-10 elevi, 1972-5 elevi, 1973-7 elevi. Cadre didactice care au predat in localitatea Vulturu au fost: Pauna Maria, Fedot Grigore, Stavrache Florentina, Serghei Elena si Dusmanescu Constanta.

ELEVI SCOALA VULTURU 1959 Prima scoala din Maliuc s-a deschis la 15 septembrie 1962 in cabana nr. 1 detinuta de S.E.S.D.D. si avea o sala de clasa 40

Subcapitol realizat cu sprijinul profesorului Gruia Ion

153

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

(4.5x7m), o cancelarie (2.8x3.8m), o sala de recreatie (5.7mx2.9m) si o curte de joc (13.5x17m).Scoala avea invatator pe Serghei Elena, subordonata scolii Vulturu, avand director pe Fedot Grigore. In anul scolar 1963/1964 apar doua sali de clasa si se cere aprobare pentru infiintarea clasei a V-a pentru elevii din Gorgova. Director acum era Gavreliuc Eleonora.

In urma unui control efectuat in 1964 se constata ca scoala avea un local necorespunzator, sali mici de clasa, lumina insuficienta, pereti zugraviti in galben inchis si nu dispunea de WC corespunzator. Acum se ia hotararea construirii unui local nou pentru scoala. In arhive gasim ca in anul scolar 1964/1965 in cadrul scolii din Maliuc functiona un cerc sportiv cu specialitatile: fotbal, volei si atletism. Elevii se antrenau cu ing. Ivanov care era maestru al sportului. Prin asociata sportiva “Stuful� s-a procurat echipament sportiv in valoare de 10000 de lei. In acest an au fost si inundatii puternice, iar pentru aducerea copiilor de la Gorgova la Maliuc, parintii au inchiriat un vas pescaresc. In acest an scolar aici invatau un numar de 84 de elevi.

In anul 1965/1966 o data cu dezvoltarea activitatii de cercetare, creste numarul de copii si apare si ciclul gimnazial, avand un numar de 68 de elevi, iar cel primar-35 elevi. Cursurile se desfasurau in doua serii: I-IV intre orele 8-12; iar V-VIII intre orele 12-17. Cu sursa locala si sprijinul sectiei de invatamant s-a construit o sala de clasa, fiind reparat si acoperisul scolii.

Incalzirea a fost realizata cu sprijinul S.E.S.D.D. cu patru sobe cu injector pe motorina. Dupa inundatiile din anul 1966 localul scolii nu a mai putut fi folosit, din luna ianuarie cursurile au continuat in sala de spectacole si o sala a hotelului Salcia din Maliuc.

In anul 1966 se iau masuri de reabilitare a vechiului local 154

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

de scoala, iar cu sprijinul S.E.S.D.D., s-au pardosit doua sali de clasa si s-a mai aprobat o sala de clasa in localul clubului. Dintre profesorii care au predat la vechiul local al scolii amintim: Becheanu Ion, Becheanu Cornelia, Vasilescu Eugenia, Ivanov Ana, Piclor Ghizela, Petre Alexandrina, Musat Ovidiu, Frunza Calita si Niculescu Mihaela. Noua scoala a fost construita din boltari cu autorizatia nr. 10668 din 09.03.1967 conform proiectului nr 595/1966 in timpul directorului Becheanu Ion.

Conform procesului verbal din 31.08.1967 incheiat intre inginerii Radu Leonard si Bradel Helmut din partea Sectiunii Investitii si profesorul Becheanu Ion directorul scolii Maliuc se prevedea predarea unei scoli cu patru sali de clasa. Initial proiectul prevedea ca scoala sa aiba un etaj, dar s-a renuntat.

In anul scolar 1967-1968 receptia noului locas de scoala a 155

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

avut loc cu doua luni mai tarziu, iar deschiderea noului an scolar s-a facut in conditii destul de grele din cauza lipsei de mobilier scolar si curtii pline de moloz. In curtea scolii solul nisipos nu permitea cresterea plantelor, motiv pentru care a fost necesar transplantarea de braze de pamant fertil. Acum scoala avea patru sali de clasa, un laborator si o biblioteca cu 825 de volume. Pana in anul 1973 aceasta biblioteca va creste pana la 1800 de volume.

Dintre profesorii care au predat la noua scoala amintim: Costinescu Evantia, Raduca Maria, Ivanov Ana, Marinache Mihai, Tarlageanu Ioana(casatorita Marinache), Danilov Stela, Chirita Gheorghe, Campeanu Constantin Nedelcu Domnica, Bercea Elena, Lazar Elena, Nicolae Antonia, Dogaru Vasilina. In anul scolar 1971/1972 profesorul de limba romana Mihai Marinache este numit director in locul lui Becheanu Ion care este promovat inspector. Tot in acest an scolar se inregistreaza un 156

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

numar record de elevi: I-IV 123 de elevi si V-VIII 121 de elevi.

Directorii scolii Maliuc au fost in ordine cronologica: Serghei Elena, Becheanu Ion, Becheanu Silvia, Marinache Mihai, Ivan Elena, Gruia Ion(1978-1989), Petrescu Matroana, Gruia Ion(2000-prezent). Dintre acestia cel mai longeviv profesor si director a fost Gruia Ion. Nascut in 1951 acesta este absolvent al Facultatii de Istorie-Geografie Constanta si al Facultatii de IstorieFilozofie din Bucuresti. Isi incepe activitatea in anul 1974 ca director al scolii Partizani si are o activitate didactica de peste 40 de ani avand zeci de generatii de elevi.

DIRECTORUL GRUIA ION PE MIJLOCUL DUNARII INGHETATE LA MALIUC Conform ordinului de ministru nr 20/23.02.1979 privind transmiterea de fonduri fixe se transfera din administrarea Institutului de Utilaje Grele Bucuresti in administrarea scolii generale Maliuc imobilul fostului laborator in valoare de 2272812 lei. In 6 martie 1979 directorul scolii Maliuc Gruia Ion primeste prin transfer din partea Institutului de Utilaje Grele Bucuresti: Dig Dunarea Veche, estacade pentru canale, gard panouri plasa si 157

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

platforma teren laborator in suprafata de 5000m².

Prin ordinul de ministru nr87/24.07.1976 se transfera din patrimonial Institutului de Cercetari si Proiectari Delta Dunarii scolii Maliuc sera institutului in valoare de 1039026 lei.

Incepand din anul 1980 in cladirea laboratorului, la etaj se amenajeaza un internat pentru elevii veniti din satul Partizai unde se desfiintasera clasele gimnaziale. La parterul fostului laborator o camera era folosita ca sala de clasa pentru gradinita. Dintre cadrele didactice cu o lunga activitate didactica la Maliuc mai amintim pe Petrescu Eugen (limba romana), Petrescu Matroana (biologie), Ciurea Eugen (matematica) si Ciurea Irina (invatatoare).

DIRECTORUL SCOLII MALIUC GRUIA ION 158

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.5. BISERICA

Construita in plin regim comunist, localitatea Maliuc era dotata cu toate conditiile unei vieti civilizate. Exista scoala, biblioteca, hotel cu restaurant etc, dar nu si Biserica.

Era de neconceput ca sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu Dej sa se ia decizia constructiei unei Biserici, mai ales ca localitatea era data ca exemplu de bunastare socialista. Pana la revolutia din 1989 nu au fost planuri de constructie a unui locas de cult cu toate ca locuitorii de aici aveau aceasta nazuinta.

Imediat dupa inlaturarea regimului comunist locuitorii au facut tot posibilul ca si in localitatea lor sa existe o Biserica. S-au facut colecte de bani, in aceasta misiune, evidentiindu-se Sadovnic Nicolae si Costel Vadineanu. Acestia s-a implicat activ 159

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

in constructia Bisericii, mobilizand locuitorii, autoritatile locale si bisericesti. In anul 1992 a fost eliberata autorizatia de constructie de catre primarul Manole Gheorghe, terenul a fost dat de primarie, iar constructia propriu zisa s-a facut incepand din anul 2000.

SLUJBA DE SFINTIERE A CLOPOTULUI 160

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

�Cladirea a fost construita din boltari facuti in Maliuc cu utilaje aduse de preotul Rus, senator in parlamentul Romaniei.

Primaria a contribuit cu 5000 de lei la confectionarea boltarilor, plata manoperei pentru materialele de constructive si turnarea fundatiei de la 0� 41 . Pana la construirea Bisericii din localitate slujbele erau tinute intr-o camera a internatului din localitate. Prima slujba a fost oficiata aici de preotul Stan Gheorghe la 20 iulie 1995 de Sf. Ilie de unde noua Biserica si-a luat si hramul.

Biserica a fost construita in regie proprie din boltari turnati la Maliuc prin contributia locuitorilor si a altor binefacatori ca Costel Vadineanu, Zainea, Dobronauteanu etc. In constructia Bisericii s-a evidentiat si preotul Dragulschi Mircea care a muncit umar la umar cu oamenii pentru ridicarea acestui sfant lacas.

41

Doina Lelia Postolache in revista Cuvant Bun, an 3, nr 29, p.1

161

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Dupa ce a terminat de construit Biserica, preotul Dragulschi a fost mutat in localitatea Gorgova.

Urmatorul preot se numea Boros Gheorghe. Acesta era de profesie inginer, iar la batranete a avut o viziune intr-o noapte ca trebuie sa fie preot. A facut facultatea si a fost hirotonit in aceasta localitate. Tot el este ctitorul clopotnitei din fata Bisericii.

Locuitorii si-au dorit cu mare ardoare ca satul lor sa aiba un preot stabil. Astfel, prin stradania lui Sadovnic Nicolae care a facut o colecta de la sateni a fost cumparata o garsoniera confort I cu destinatie de casa parohiala. Biserica este in forma de arca cu doua turle si a fost sfintita de arhiepiscopul Teodosie al Tomisului. Localitatea nu a avut niciodata cimitir datorita lipsei unui teren adecvat in care panza freatica sa nu fie ridicata.

Persoanele decedate au fost si sunt inmormantate peste Dunare la cimitirul din satul Vulturu. În anul 2006, Fundația "Sfântul Sava de la Buzău" a primit în concesiune pe 25 de ani, cu posibilitate de prelungire, din partea Primăriei locale etajul superior al clădirii Primăriei din localitatea Maliuc, jud. Tulcea, în Delta Dunării, pentru a fi amenajat și folosit drept campus pentru organizarea de tabere de vară pentru copiii defavorizați. Cei care s-au implicat activ in acordarea acestei cladiri fundatiei Sfantul Sava a fost primarul Manole Gheorghe si directorul scolii Gruia Ion. Cu sprijinul voluntarilor din Buzău și al comunității locale acest spațiu a fost renovat și amenajat. Campusul, inaugurat oficial în septembrie 2006, funcționează de atunci drept un al doilea loc de tabără pentru copii.

Tabăra are o capacitate de 60 de locuri pe serie și este destinată în primul rând tinerilor defavorizați social, dar și altor tineri dornici să cunoască frumusețile Deltei Dunării.

162

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Existenta acestei fundatii aici la Maliuc s-a datorat preotului Angelian Dumitrascu care l-a adus pe parintele Milea Mihail, intemeietorul acestei fundatii. Anual, peste 600 de copii şi tineri beneficiază aici de o săptămână gratuită în Delta Dunării.

PREOT DUMITRASCU ANGELIAN

163

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Din programul taberei nu lipsesc plimbările cu barca prin Deltă, concursurile pe teme de cultură generală, activități ocupaționale precum împletitul din răchită.

Preoti care au slujit in localitate:STAN GHEORGHE (1994-2000),DRAGULSCHI MIRCEA (2000-2003), GHEORGHE BOROS (2003-2005) si DUMITRASCU ANGELIAN (2005-prezent) care s-a ingrijit ca Biserica sa fie pictata.

164

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

CANTINA CENTRULUI SF.SAVA MALIUC

III.6. PRIMARIA Pana in anul 1968 localitatea Maliuc apartinea administrativ de comuna Gorgova. Dupa anul 1968, o data cu o noua impartire administrativa a judetului, Maliuc devine comuna avand in componenta sa satele Partizani, Ilganii de Sus, Vulturu si Gorgova. Primul sediu al primariei a fost in unul din blocurile mici, ulterior mutandu-se in cladirea laboratorului de cercetare.

Primul primar a fost Constantin Dragici, urmat de Ivanov, Calin Ion, Albescu Corneliu, Stegaru, Vasile Cordon, Peticila Horia, Plotogea Gheorghe si Manole Gheorghe. Acesta din urma a fost primul primar ales (9 februarie 1992) si a avut patru mandate de primar si unul de viceprimar.

Prima cladire a politiei a fost intr-o baraca de stufit amplasata langa debarcader. Ulterior, si-a mutat sediu intr-o camera din spatele caminului, apoi in doua garsoniere de la 165

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

parterul unui bloc. Cel mai longeviv sef de post a fost Ghiolmez Petrica (1985-2009), care l-a succedat pe Mititelu si Ciuperca Ion. Acesta, dupa ce a urmat Scoala Militara de Militie Campina, a fost repartizat ajutor de sef de post la Greci, apoi Sef de post la Maliuc.

Inca de la infiintare localitatea avea un oficiu postal cu telefon, iar ulterior aici a existat si o filiala a Casei de Economii si Consemnatiuni (C.E.C.).

OFICIUL POSTAL

III.7. BRUTARIA Aprovizionarea cu paine a localitatii era deficitara din cauza izolarii pe timp de iarna. De aceea in anul 1962, s-a 166

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

construit o brutarie pentru aprovizionarea localitatii, dar si pentru exploatatiile stuficole izolate. Aceasta se vindea localnicilor si turistilor prin intermediul magazinului alimentar, fiind rationalizata. Painea produsa pe vatra era rotunda si avea greutatea de 2 kg.

CLADIREA FOSTEI BRUTARII

167

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.8. ATELIERUL MECANIC

Atelierul mecanic a fost proiectat pentru lucrarile de cercetare a utilajelor stuficole. Aici s-au transformat si proiectat utilaje specifice conditiilor din delta, de aceea, era foarte bine utilat cu cele mai moderne utilaje. Astfel, aici existau diverse strunguri, freze, raboteze, grinda rulanta, abric, masina degrosat, banzic, debitatoare etc. A fost construit din caramida plina si pavat cu patrate din lemn de stejar.

Dupa ce s-au proiectat utilajele specifice exploatarii stufului, atelierul mecanic a fost preluat de T.C.M.A.I.A. (Trustul de Constructii din Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare) si transformat in atelier de reparatii utilaje hidrotehnice. Aceste utilaje erau folosite la diferite constructii hidrotehnice a 168

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

amenajarilor piscicole si agricole din Delta Dunarii. Aici se reparau dragi, graifere, dragline, buldozere si nave pana in 500T. Se construise si un canal special pentru accesul cu aceste utilaje pana langa atelier. In anul 1977 la Maliuc s-au facut cursuri de calificare utilaje constructii hidrotehnice. Filialele T.C.M.A.I.A. din tara au trimis la Maliuc 82 de elevi, care au urmat cursuri de scurta durata de 3 luni. Printre cei care au predate aceste cursuri se afla si Mania Ion. Dupa T.C.M.A.I.A. atelierul a fost preluat de Ocolul silvic Tulcea, revenind la I.C.P.D.D. pana dupa anul 1989 cand a fost vandut unei persoane particulare. In partea estica a Maliucului, langa canalul Cranjala exista si un atelier mecanic al A.F.D.J. improvizat din baracile folosite candva ca organizare de santier.

169

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.9. MAGAZINE

O data cu inceperea constructiilor in Maliuc, a aparut si necesitatea de a se deschide un magazin si un bar pentru muncitori, dar si pentru cercetatorii care lucrau aici. Astfel, in etapa 0 a constructiilor s-a ridicat in fata dispensarului actual o cladire din stufit, care era folosita ca bar si magazin alimentar.

Gestionar si barman au fost doi soti Nicu si Ana, iar cladirea a fost functionabila pana la sfarsitul anilor 60, cand cladirea a fost distrusa de un puternic incendiu. Proiectul pentru constructia hotelului din localitate prevedea ca la parter sa existe spatii comerciale de deservire a locuitorilor. Astfel, in anul 1965, cand hotelul a fost terminat s-au infiintat aici: un bufet, o 170

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

alimentara, un magazin de confectii si un aprozar. Magazinul alimentar a functionat pana in anul 1994.

Cel mai longeviv gestionar a fost Manole Marian(19841992) care a lucrat aici opt ani. Alimentara apartinea de I.C.S.M.D.D. Sulina (Intreprinderea Comerciala de Stat Mixta Delta Dunarii). Ea era aprovizionata cu gabara de la Tulcea, iar mai multe alimente se dadeau cu ratia pe liste. Astfel, fiecare locuitor avea dreptul la doar 0,5 litri de ulei si jumatate de kg de zahar pe luna. Painea, chiar daca era produsa la Maliuc se vindea la magazin, iar uneori era si aceasta rationalizata. Turistii aveau dreptul la doar jumatate de paine pe zi.

Magazinul de confectii apartinea tot de I.C.S.M.D.D., iar aprozarul de I.L.F. (Intreprinderea Legume Fructe). Pe langa acestea, exista in Maliuc in zona pietei si un magazin de artizanat, care si-a oprit activitatea in 1980. Aici se vindeau lucruri confectionate de mana, cu specific traditional, in special pentru turisti. Langa acest magazin, vara functiona si o terasa intr-o mica cladire din lemn, la care se serveau bauturi mai iefine.

Acesta apartinea de O.J.T. si a functionat pana in anul 1995.

In bufetul de la parterul hotelului se gaseau bauturi mai scumpe si era mai bine aprovizionat decat celelalte bufete din judet. La receptia hotelului exista un mini shop in care se gaseau produse scumpe si selecte de import. Acestea se vindeau in special turistilor si numai in valuta.

In anul 1962 a fost construita si o piata cu tarabe din mozaic. Aici mai veneau locuitori din localitatea Vulturu, care vindeau in special legume si fructe. O data cu piata a fost construit si un pichet P.S.I. 171

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

GESTIONARUL MANOLE MARIAN SI GESTIONARUL ENE CATINCA

172

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III. 10. DISPENSARUL Izolarea localitatii si numarul mare ce cercetatori veniti, impuneau ca o prioritate existenta unui cabinet medical. Acesta a fost ridicat in etapa 0 a constructiilor, din caramida si era deservit de un medic si o asistenta. Dispensarul era folosit si ca sala de nasteri, existand si o moasa angajata pe nume Simionescu. Primul doctor din Maliuc se numea Mihailescu. Acesta a realizat un plan de inzestrare a primului vapor sanitar al exploatarilor stuficole.

Acest vapor sanitar deservea unitatile stuficole izolate.

Doctorul din Maliuc deservea si satele vecine Partizani, Ilgani si Gorgova. De asemenea, in cadrul dispensarului a existat si un 173

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

cabinet stomatologic. Cel mai longeviv doctor a fost Dr.Matei cu peste 30 de ani de activitate numai in Maliuc.

III. 11. PARCUL Realizarea parcului dendrologic din Maliuc a fost facuta de Dr. Bruno Vladimir Zeimiankowschi in anul 1969. El l-a proiectat in intregime si s-a ocupat de toate aspectele care tineau de ingrijirea arborilor. Sapte oameni il ingrijeau in permanenta si era udat periodic prin aspersoare. El a fost inzestrat cu alei pentru vizitatori si diferite amfore din lut care ii dadeau o frumusete aparte. Toate strazile erau periodic spalate de la prima ora a diminetii, iar localitatea arata impecabil. Este singurul parc dendrologic din Dobrogea si poate singurul punct de reper important al localitatii Maliuc. O parte din pamantul in care s-au 174

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

plantat arborii a fost adus din gropile de imprumut de la marginea vestica al ostrovului.

PARCUL DIN MALIUC IN 1970 Doctorul Zeimiankowschi (1910-1975) avea stranse legaturi cu Emilian Topa care a fost directorul gradinilor botanice din Cernauti, Cluj si Iasi. Acesta i-a trimis la Maliuc arbori si arbusti din toate zonele lumii care se puteau preta la solul si conditiile climatice de aici. Tot el a construit la Maliuc si o sera folosita in scop stiintific pentru plantele cercetate .

Doctorul Zeimiankowschi a ajuns la Maliuc in anul 1960 ca director stiintific, inlocuindu-l pe un alt mare biolog George Vasiliu. In anul 1968 devine sef de sectie al Statiunii Experimentale Maliuc pana in anul 1972. Realizarile lui nu se opresc aici, el fiind un reprezentant de seama al Hidrobiologiei romanesti.

Nascut la Cernauti, urmeaza studii universitare la Facultatea de Stiinte, sectia Stiintele Naturale a Universitatii din 175

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Cernauti. Obtine doctoratul la Facultatea de Stiinte a Universitatii din Bucuresti si ocupa postul de colaborator stiintific la Institutul de Ihtiobiologie si Piscicultura, la Scoala Centrala de Agronomie din Varsovia. Intors in tara devine seful statiunii de Cercetari Piscicole din Tulcea (1947-1952) apoi Seful Statiunii de Cercetari Piscicole Braila (1952-1960). Dupa activitatea de la Maliuc a devenit seful Biroului de Cercetari si Prognoza din Intreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea (1972-1973).

Dotat cu mare putere de munca, initiativa, cu un deosebit simt de observatie si expunere a rezultatelor cercetarilor, Dr. Zeimiankowschi a efectuat studii aprofundate asupra ritmului de crestere si hranei naturale la salau, asupra fecundatiei artificiale la platica, asupra biologiei vaduvitei, asupra alimentatiei pestilor in timpul iernii, asupra intensitatii migratiei scrumbiilor pe Dunare si cresterea productiei de peste in complexul lagunar Razim-Sinoe.

176

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Bruno Vladimir Zeimiankowschi(01.08.1910-05.08.1975) In domeniul stuficulturii s-a preocupat de posibilitatea culturii mixte stuf-peste in conditii de regim regim hidrologic dirijat si semidirijat.

177

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Activitatea doctorului a fost concretizata intr-un mare numar de teme de cercetare si publicatii editate atat in tara cat si peste hotare.

PLANTE EXOTICE IN PARCUL MALIUC

III.12. ACTIVITATI CULTURAL SPORTIVE Activitatile cultural-sportive erau organizate de localnici si de multe ori spontane. Ele erau singurul mod de a se distra intr-o localitate dedicata unui singur scop, acela al cercetarii.

Fotbalul era de departe cel mai popular sport pe care il jucau localnicii intre ei sau cu echipele din satele vecine. Langa terenul de fotbal exista o tribuna construita din lemn la care spectatorii priveau partidele.

178

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Tenisul de masa era foarte popular in Maliuc in anii 70-80.

In spatele caminului exista o camera separata in care acest sport era practicat.

Exercitii de tragere cu arma la tinta fixa. La aceste trageri cu arma de vanatoare participau inclusiv femeile. Era un antrenament al rezervei de militari la care se prezentau notiunile de baza ale folosirii armei de foc.

Caminul cultural era singurul loc unde se desfasurau activitati cultural artistice. Aici se organizau nunti, serbari si diferite petreceri. De asemenea aici exista si un cinematograf.

Sambata se dadea discoteca, iar joia era o petrecere a tinerilor care se numea “joia tineretului�.

Joia tineretului incepea dupa ora patru dupa amiaza si se termina cel tarziu la ora 22. Se asculta muzica, se dansa, iar uneori se facea o tombola. La aceasta tombola se adunau de la oameni obiecte oferite benevol, iar la atelierul mecanic erau facute, scaunele, farase si funduri de bucatarie. Biletele la tombola erau cumparate cu 1 leu de cei care participau, iar banii adunati erau donati persoanelor nevoiase.

Brigada artistica era formata dintr-un grup de satira si umor si un grup vocal instrumental. Grupul de satira si umor tinea mici scenete in care erau criticate neajunsurile din comuna. Grupul vocal instrumental se intrecea cu alte ansambluri din satele vecine: Crisan, Partizani, Nufaru etc. la care erau prezentate numere de dans, recitat si cantat.

Serbarile scolare se faceau de zile festive legate de anul scolar, dar si de alte sarbatori nationale. De asemena, se organizau si concursuri de desene pe asfalt.

179

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

Trupa de teatru era formata din tineri localnici care prezentau diferite piese pe scena caminului cultural la care venea sa asiste tot satul.

TRAGERI CU ARMA LA TINTA FIXA

180

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

GRUPUL DE SATIRA SI UMOR

GRUPUL VOCAL 181

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

SERBARI SCOLARE 182

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

DESENE PE ASFALT

183

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

TRUPA DE TEATRU

LOCUITORI PRIVIND SPECTACOLELE 184

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III. 13. BIBLIOTECA

Prima biblioteca a apartinut Statiunii Experimentale din localitate. Aceasta a fost fondata imediat dupa constructia cladirii laboratorului si continea o vasta literatura de specialitate, dar si beletristica. O parte din carti erau in limba rusa si cuprindeau cercetarile oamenilor de stiinta de acolo. Era amplasata la etajul I al laboratorului intr-o camera speciala. La sfarsitul anilor 70 aceasta biblioteca a fost predata I.C.P.D.D. din Tulcea. Dupa constructia caminului cultural, intr-o camera a fost infiintata o biblioteca comunala pentru locuitorii satului ce cuprindea 8500 de volume. Cel mai longeviv bibliotecar a fost Gruia Iordana intre anii 1977-1989.

BIBLIOTECA STATIUNII EXPERIMENTALE MALIUC 185

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

III.14. TURISMUL O data cu terminarea etapei 1 de constructii, localitatea Maliuc a devenit un punct de interes turistic. Autoritatile promovau in acest fel localitatea si centrul de cercetari existent.

Era considerat de autoritatile comuniste o localitate simbol a cercetarii si nu lipsea din mass-media romaneasca a acelor vremuri. Constructia hotelului Salcia administrat de Oficiu Judetean de Turism a marit considerabil numarul turistilor care veneau in aceste locuri sa se relaxeze si sa viziteze frumusetile naturale din aceasta parte a Deltei. Considerat un hotel de categoria a II-a, acesta avea 52 de locuri in camera, numeroase locuri in casute si un restaurant de 80 de locuri.

O data cu crearea parcului dendrologic unicat in judetul Tulcea, de catre Dr. Ziemiankowski, turistii puteau admira numeroase plante si arbori exotici din toate colturile lumii.

Toate traseele turistice pe canalul Sulina aveau oprire obligatorie la Maliuc. Aceste trasee erau bine stabilite de O.J.T., iar principalele rute in zona aceasta a deltei erau:  Tulcea- Maliuc- Lacul Fortuna- Mila 23- Dunarea VecheTulcea  Tulcea- Maliuc- Crisan- Dunarea Veche- Mila23- Lacul Fortuna- Maliuc- Tulcea  Tulcea- Maliuc- Crisan- Tabara B.T.T.Stipoc- Mila23- lacul Fortuna- Maliuc- Tulcea  Tulcea- Maliuc- Orasul Sulina- Lacul Rosu- Lacul PuiuSatul Caraorman- Crisan- Maliuc- Tulcea Un atu important care avantajeaza localitatea Maliuc in ceea ce priveste turismul este apropierea lui de lacul Fortuna. Numele 186

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

lacului este foarte vechi si vine de la zeita romana a norocului Fortuna. Sub aceasta denumire il gasim in harti vechi inca din secolul XVII. “Fortuna prezintă aspecte naturale pitoreşti: un luciu de apă, uneori încreţit de vînt, maluri înrămate de vegetaţie, precum şi unele plăcute întîlniri cu lebăda mută (Cygnus olor), corcodelul gît roşu (Podic griseigend), lişiţa (Fulica atra), lăcarul de rogoz (Acrocephalus schoenbaenus) ş.a.”42

In cladirea laboratorului exista o camera muzeu dedicata Deltei Dunarii pe care turistii o puteau vizita. ”La Maliuc poate fi vizitat un interesant muzeu al deltei. Sunt prezentate sugestiv aspecte legate de valorificarea complexa a stufului. Se pot vedea

42

Eugen Panighiant, Ghidul Deltei Dunarii, 1982, Bucuresti, p.67

187

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

aici machete de ambarcatiuni si masini folosite la recoltarea stufului, o colectie a principalelor produse obtinute din stuf.�43

INCAPEREA MUZEU AL STUFULUI

43

Eugen Panighiant, Delta Dunarii, Editura pentru turism, Bucuresti, p.52

188

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

BIBLIOGRAFIE

1.

Arhivele Nationale ale Romaniei, colectia Centrala Delta Dunarii 2. Arhivele Nationale ale Romaniei, colectia Primaria comunei Gorgova 3. Arhivele Nationale ale Romaniei, colectia Intreprinderea Piscicola Tulcea 4. A.C.Banu, Limnologia sectorului romanesc al Dunarii, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1967 5. Barca Gheorghe, Nicolau Constantin, Amenajarea integrala piscicola a apelor interioare, Editura Ceres, Bucuresti, 1975 6. Eugen Panighiant, Delta Dunarii si complexul lagunar Razelm, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1982 7. Eugen Panighiant, Delta Dunarii, Editura pentru Turism, Bucuresti, 1972 8. Hidrobiologia I, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1958 9. Hidrobiologia I, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, tomul 15, Bucuresti,1977 10. Ioan Gh. Petrescu, Delta Dunarii aspect-resurse, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1975 11. Judetele Patriei-Tulcea, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980 12. Localitatile Judetului Tulcea, Intreprinderea Poligrafica Galati, 1972

189

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

13. L.Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului din Delta Dunarii, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1965 14. Ludovic Rudescu, Stuful si valorificarea lui, Editura tehnica, Bucuresti, 1953 15. Marin Nitu, Turismul in Delta Dunarii, Intreprinderea poligrafica Galati, 1982 16. Mihai Iancu, Elevi sa ne cunoastem patria, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982 17. Mihai Doroftei, Silviu Covaliov, Manual de Delta Dunarii, Editura Centrul de informare tehnologica Delta Dunarii, Tulcea, 2013 18. Miko Ervin, Asalt in tara stufului, Editura tineretului, Bucuresti, 1961 19. Peuce I, Studii si comunicari de stiintele naturii, Muzeul Deltei Dunarii, Tulcea, 1971 20. Peuce II, Studii si comunicari de istorie, Muzeul Deltei Dunarii, Tulcea, 1971 21. Peuce V, Botanica, Muzeul Deltei Dunarii, Tulcea, 1976 22. Petru Gasteanu, Stiuca Romulus, Delta Dunarii-Rezervatie a biosferei, Editura CD Press, Bucuresti, 2008 23. Programul prioritar de cercetare privind valorificarea complexa a resurselor natural ale Deltei Dunarii, Consiliul national al cercetarii stiintifice, Tulcea, 1971 24. Pontica XLVII, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Constanta , 2014, p.126 25. Revista Celuloza si Hartie, colectia 1956-1975 26. Zamfirescu N., Velican V.,Safta I., Stuful si stuficultura, Editura agrosilvica, Bucuresti, 1961

190

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

191

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

192

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

193

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

194

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

195

Motoc Corneliu Stefanita

MALIUC ORASUL STIINTEI

196