Rjhm 1 (1) 2013 by Innovation in Health Center

ANUL 1 / NR. 1 / 2013

DIN SUMAR... Bugetul CNAS pentru 2014 Creşteri substanţiale la toate capitolele Piața farmaceutică Scădere trimestrială de 3,3% Analiză Plata în funcție de performanță în România

REVISTĂ DEDICATĂ MANAGERILOR DE INSTITUȚII SANITARE

DIN ROMÂNIA

SOLUȚII

PENTRU EXODUL MEDICILOR Monica Băluță, HR Manager Medlife “Nu veniturile îl ţin sau îl îndepărtează pe medic din spital, ci accesul la resurse. Mă refer aici în special la echipamente medicale, aparatură şi medicamente”. www.mediasyscom.ro

Anul 1 - Nr. 1 - 1/2013 Redactor-şef dr. Maximilian CONSTANTINESCU Comitet editorial Prof. Dr. Mircea Ioan Popa Prof. Dr. Radu Vlădăreanu Prof. Dr. Florin Mihălțan Prof. Dr. Florin Tudose Prof. Dr. Cătălina Poiană Prof. Dr. Carmen Domnariu Conf. Dr. Violeta Frâncu Conf .Dr. Adela Cojan Conf. Dr. Gabriel Popescu Șef lucr. Mădălina Georgescu Șef lucr. Dr. Florentina Furtunescu Asist. Univ. Mihai Mitran Asist. Univ. Dr. Ioana Soare Asist. Univ. Dr. Trandafir Maria Silvia

Asist. Univ. Dr. Carsote Mara-Laura Dr. Loredana Mitran Dr. Valentin Rădoi Farm. Marius Cherecheș

CEO Alina NICOLEANU Production Manager Bogdan LABER Marketing Manager Aurelian GHEBAUR Sales Manager Mihai MĂGEANU

Adresa: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Electromagnetica Business Park Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 2, Etaj 2, Sector 5, Bucureşti Tel./Fax: 031 - 432 82 30 E-mail: office@mediasyscom.ro www.mediasyscom.ro Copyright © 2013 MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Drepturile de autor pentru articolele şi fotografiile publicate aparţin exclusiv MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Reproducerea, totală sau parţială, şi sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face numai cu acordul scris al Editurii. ISSN 2344 – 6625 ISSN -L 2344 – 6625 Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar, de informaţiile incluse în machete.

Tipar executat la:

Dr. Maximilian Constantinescu Redactor-șef

Informaţia, o cale spre succes “Un om informat e un om puternic”, spunea cândva unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din SUA, John D. Rockeffeler. Să ai cunoştinţă de tot ceea ce se întâmplă, de tot ceea ce te afectează direct, personal sau în munca ta, înseamnă nu numai să fii “pe fază”, gata să răspunzi provocărilor, ci şi cu un pas înaintea acestora, de multe ori. În business, această cunoaştere este vitală. Acest lucru este important mai ales într-un sistem de sănătate aflat în permanentă schimbare şi într-un mediu economic financiar lipsit de predictibilitate, aşa cum este cel românesc. De aceea, accesul la informaţie devine un atu în managementul oricărei unităţi, de stat sau private. Astfel, prin publicarea acestei reviste ne dorim să venim în sprijinul tuturor factorilor de decizie din sistemul sanitar, prin abordarea și dezbaterea problemelor ce necesită management profesionist, de la managementul resurselor umane, materiale și financiare până la managementul calității actului medical. Alături de cunoaştere sunt importante şi alte lucruri. Pentru a le descoperi, merită să reflectăm şi la o altă cugetare a lui Rockeffeler: “Cred că orice drept implică o responsabilitate, orice oportunitate, o obligaţie şi orice proprietate, o datorie.” “I believe that every right implies a responsability; every opportunity, an obligation; every possession, a duty.”

SUMAR

ACTUALITATE

EVENIMENT

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

OPINII

CARIERE

HEALTH & FINANCE

Bugetul CNAS pentru 2014 Creşteri substanţiale la toate capitolele

Asistenţii medicali, profesioniști ancorați în realitățile profesiei și ale societății (interviu cu Puiu Sîrbu, preşedintele filialei Neamţ a OAMGMAMR)

Implicaţiile adoptării modificărilor legislaţiei privind malpraxisul

Investitorii străini atrag atenţia asupra unor măsuri fiscale

Exodul medicilor şi o soluţie posibilă (interviu cu Monica Băluţă, HR Manager Medlife)

Plata în funcție de performanță în România Chirurgia, zona ce atrage cele mai mari recompense financiare din partea pacienţilor Piața farmaceutică, scădere trimestrială de 3,3%

BUSINESS DEVELOPMENT Medlife Genetics: tehnologiile de ultimă oră în sfera diagnosticului și tratamentului

Obligaţia de serviciu public, măsură de prevenţie a sincopelor pieţei de distribuţie Marjele comerciale pe lanțul de distribuție a medicamentului

Foto Shutterstock

Știri

Co.N.A.S.: Noutăţi privind procesul de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi

Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor a organizat în 26 septembrie, la Braşov, a doua sesiune interactivă „Procesul de acreditare a unităţilor sanitare cu paturi din România. Actualitate şi perspective”. Dezbaterile au reunit 165 de participanţi, managerii de unităţi sanitare cu paturi, reprezentanţi ai consiliilor judeţene, primari, reprezentanţi ai C.J.A.S. Managerii au reprezentat unităţile sanitare cu paturi din jumătatea nordică a ţării care sunt programate pentru vizita comisiilor de evaluare în cursul anului 2013 sau în primul trimestru al anului 2014. “Ne-a bucurat prezenţa conducerii Casei de asigurări de sănătate OPSNAJ, ilustrând interesul şi responsabilitatea finanţatorilor sistemului de sănătate faţă de beneficiile şi rezultatele acreditării”, apreciază reprezentanţii Co.N.A.S. într-un comunicat de presă. Printre subiectele abordate s-au numărat: studiu asupra activităţii Co.N.A.S. de la prima acreditare până în prezent; Co.N.A.S. membru în

organizaţii europene şi internaţionale; modalităţi de creştere a calităţii serviciilor în unităţile sanitare cu paturi; beneficiile evaluării şi acreditării unităţilor sanitare; implicaţii financiare: taxa de acreditare; ultimii doi ani ai primului ciclu de acreditare 20112015. Totodată, dr. Bogdan Jansen, preşedintele Co.N.A.S., a informat participanţii cu privire la formulele flexibile de achitare a taxei de acreditare. Măsurile propuse sunt menite să relaxeze presiunile financiare induse bugetului unităţilor sanitare, cauzate de necesitatea conformării la standarde europene de dotare şi totodată asigurării fondurilor necesare pentru dezvoltare. Astfel, taxa de acreditare se va putea plăti eşalonat, în cursul exerciţiului financiar al anului în care este programată vizita de evaluare. Unităţile sanitare au obligativitatea transmiterii Fişei de AutoEvaluare (FAE), însoţită de dovada achitării integrale a taxei de acreditare, cu minimum 30 de zile anterior vizitei Comisiei de evaluare, conform Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 972/2010.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Listele de aşteptare pentru tratamentele oncologice, de domeniul trecutului În luna septembrie 2013, reprezentanţii CNAS au anunţat că nu mai există dosare în aşteptare pentru tratamentul afecţiunilor oncologice cu aprobarea CNAS. Comisia întrunită la CNAS în luna septembrie a acestui an pentru analiza şi aprobarea dosarelor pentru pacienţii cu afecţiuni oncologice care necesită tratament cu mo lecule scumpe a aprobat 1.661 noi iniţieri de tratament. Totalul dosarelor depuse a fost de 1.699, dintre care 87 au fost incomplete sau nu au corespuns criteriilor de aprobare. Astfel, numărul pacienţilor aflaţi în tratament cu aprobarea CNAS a ajuns la 7.531. “În acest moment nu mai există pacienţi care aşteaptă tratament cu aprobarea CNAS. Toate dosarele care au corespuns criteriilor de includere în tratament au fost aprobate”, au susţinut reprezentanţii CNAS.

În ceea ce priveşte dinamica bugetului anual pentru Programul Naţional de Oncologie, acesta a crescut treptat, ajungând din 2011 de la 940.5 mil. lei, în 2012 la 1.031 mil. lei şi în 2013 la 1.061 mil. lei. La nivelul CNAS este constituită o comisie pentru implementarea Programului Naţional de Oncologie şi pentru monitorizarea activă a terapiilor specific oncologice. Această comisie se întruneşte lunar şi funcţionează conform regulamentului de organizare şi funcţionare a comisiilor de experţi ale CNAS. În cadrul acestei comisii, aprobarea dosarelor de iniţiere sau continuare a tratamentelor se realizează cu respectarea criteriilor de includere, conform protocoalelor naţionale terapeutice, adaptate la cele europene.

Sistemul de sănătate are nevoie de o finanţare corectă Este necesară o creştere de 10% a bugetului alocat medicamentelor pentru a răspunde nevoilor minime de tratament ale pacienţilor, susţin reprezentanţii industriei farmaceutice. Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) atrag atenţia, într-un comunicat de presă, că sumele alocate medicamentelor în bugetul de stat pentru 2014 sunt insuficiente pentru asigurarea accesului la tratament al populaţiei. “Este esenţială majorarea bugetului pentru medicamente în anul 2014 cu cel puţin 10% faţă de anul acesta, astfel încât necesarul minim de medicamente al pacienţilor să poată fi acoperit”, a declarat Makis Papataxiarchis, preşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Bugetul pentru medicamente în anul 2013 a fost la nivelul consumului real din 2011 şi cu 16% mai puţin decât nevoia reală a pacienţilor, conform datelor primite de la CNAS pentru calcularea taxei clawback achitate de producătorii de medicamente în primele trei trimestre ale anului 2013. “Subfinanţarea sistemului de sănătate afectează direct atât starea de sănătate a populaţiei, cât şi eco-

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

nomia. Vom avea o populaţie bolnavă şi o industrie farmaceutică locală în colaps”, a declarat Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. România se află printre ultimele ţări în Europa în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat Sănătăţii, cu doar 3,9% raportat la media europeană de 9%. Cheltuielile pentru medicamente sunt doar de aproximativ 80 euro/an/capita, în timp ce chiar şi în ţările vecine acestea încep de la 150 euro/an/ capita. ARPIM şi APMGR susţin elaborarea unor politici sustenabile de finanţare a sistemului de sănătate bazate pe o cooperare mai strânsă între industrie, autorităţi şi societatea civilă. “Producătorii de medicamente nu mai pot susţine singuri, prin taxa clawback, deficitul de finanţare rezultat din alocări bugetare, care sunt cu mult sub nevoile pacienţilor”, a adăugat Dragoş Damian. Atât ARPIM, cât şi APMGR îşi arată disponibilitatea pentru un dialog deschis şi o dezbatere reală cu autorităţile care să contribuie la identificarea de soluţii necesare pentru asigurarea accesului la medicamente al pacienţilor în condiţii de eficienţă economică.

Foto Shutterstock

Știri

Rezistența la antibiotice Infecţiile produse de bacterii foarte rezistente, în creştere în România În ultimii ani s-a observat o creștere a numărului infecțiilor produse de bacterii foarte rezistente la antibiotice, au atras atenția specialiștii prezenți la Conferința Națională de Microbiologie și Epidemiologie 2013. Mai mult, există microorganisme rezistente la toate antibioticele cunoscute, astfel apărând riscul ca, în câțiva ani, unele infecţii bacteriene să nu poată fi tratate. Rezistența la antibiotice devine o amenințare pentru sănătatea românilor, în contextul în care există și astăzi numeroase persoane care folosesc incorect antibioticele. ”Din păcate, în România există o tradiție în administrarea la scară largă a antibioticelor. Spre exemplu, de multe ori, românii tratează infecțiile virale din sezonul rece cu antibiotice pe care le procură fără prescripție medicală, în ciuda legislației care interzice eliberarea acestora fără rețetă. Luate inutil sau incorect, antibioticele duc la dezvoltarea rezistenței bacteriilor, ceea ce înseamnă că organismul nostru devine din ce în ce mai vulnerabil la infecţii produse de bacteriile multire zistente. Astfel, în timp ce rezistența la antibiotice crește, scade numărul celor eficiente și este posibil să ajungem în situația în care nu vom mai putea trata diferite boli care ne pot pune în pericol chiar viaţa”, a declarat conf. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie. Rezistența la antibiotice a fost unul dintre principalele subiecte abordate în cadrul Conferinței Naționale de Microbiologie și Epidemiologie 2013, specialiștii subliniind importanța educării populației asupra administrării corecte de antibiotice, având în vedere că rezistența crescută la antibiotice este considerată o problemă de sănătate publică.

Specialiștii au declarat că în primul rând ar trebui știut și înțeles faptul că antibioticele sunt folosite în tratarea infecțiilor bacteriene, nu a celor virale, drept urmare acestea trebuie luate exclusiv după prescripția unui medic care poate constata în urma investigaţiilor despre ce afecțiune este vorba. Medicii au punctat că, spre exemplu, antibioticele nu au efect favorabil în infecţiile virale care provoacă răceală sau gripă. Pentru opinia publică, specialiștii au și câteva sfaturi utile legate de administrarea corectă antibioticelor: - folosiți antibiotice doar la prescripția unui medic și asigurați-vă că și familia dvs. procedează la fel; - respectați întocmai tratamentul recomandat de medic, chiar dacă vă simțiți mai bine după primele zile de administrare a unui antibiotic; - niciodată nu recomandaţi antibiotice altei persoane; - niciodată nu folosiți antibiotice care v-au rămas din prescripții anterioare. ”O altă problemă cu care ne confruntăm ține şi de unii medici care prescriu antibiotice fără o diagnosticare completă a pacientului. Practic, prescrierea antibioticelor ar trebui făcută doar după identificarea bacteriei patogene şi în majoritatea cazurilor pe baza antibiogramei, iar stabilirea planului terapeutic corect este, de asemenea, extrem de importantă”, a mai precizat conf. dr. Alexandru Rafila. A 6-a Conferință Națională de Microbiologie și Epidemiologie s-a desfășurat în perioada 14-16 noiem brie 2013 și a reunit peste 300 de specialiști din toată țara, care au dezbătut timp de trei zile informații de actualitate despre prevenția, diagnosticul și tratamentul bolilor transmisibile cu impact asupra sănătății publice.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Medicii europeni susţin revendicările Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate

Reprezentanții Comitetului Permanent al Me dicilor Europeni, cea mai importantă organizație europeană a medicilor, consideră că 6% din PIB este minimum cu care poate funcționa un sistem de sănătate. Comitetul Permanent al Medicilor Europeni a avut în zilele de 22 și 23 noiembrie la București Adunarea Generală bianuală. Reprezentanți ai medicilor din întreaga Europă au dezbătut problemele medicilor și ale sistemelor de sănătate din întreaga Europă. “CPME ne susține în acțiunile noastre. Toți reprezentanții medicilor consideră că un sistem de sănătate poate supraviețui cu greu și cu 6% din PIB. Le-am spus că am reușit să obținem burse pentru rezidenți în valoare de 150 de euro și au crezut că suma este o glumă”, a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România. Dr. Katrin Fjekdsted, președintele Comitetului Permanent al Medicilor Europeni, a declarat că statele trebuie să aibă în vedere situația medicilor pentru a avea un sistem de sănătate performant. “6% din PIB pentru Sănătate, cât solicită Colegiul Medicilor din România, este un procent mic. Sunt țări din Europa care acordă Sănătății 11-12% din PIB. Dacă nu se găsește o soluție, de comun acord, vor pleca atât medicii, asistentele, iar în final chiar și pacienții”, a precizat dr. Fjekdsted.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Dr. Konstanty Radziwill, fostul președinte al CPME, consideră că este imposibil să ai un sistem funcțional fără resurse. “6% din PIB este absolut minimum cu care poate funcționa un sistem. În vestul Europei, procentul sare de 10% din PIB şi vorbim de PIB-uri mai mari decât în estul Europei. Dacă faci un sondaj pe stradă, toată lumea spune că Sănătatea este prioritate. Ar trebui să devină prioritate și pentru politicieni. Nici Polonia, nici România nu pot atinge nivelul din vestul Europei, dar trebuie să asigurăm acest nivel minim. Atunci când medicii luptă pentru resurse, luptă și pentru siguranța pacienților. De aceea, consider că pacienții ar trebui să se alăture acestor demonstrații. În Polonia am avut o criză asemănătoare cu România. Mii de doctori emigrau, situația Sănătății era catastrofală. Nu suntem un ideal, avem încă probleme, însă am reușit să oprim migrația medicilor. Acest lucru a fost realizat într-un mod simplu: acordând condiții de lucru mai bune, salarii mai bune”, a precizat dr. Radziwill. Membrii CPME sunt organizațiile profesionale ale medicilor din Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elveția, Olanda, Marea Britanie. Membrii asociați ai CPME sunt Andorra și Croația, iar observatori, Albania, Israel și Serbia.

Știri

România are nevoie de o strategie intersectorială pentru dezvoltarea turismului de sănătate În perioada 8 - 10 noiembrie 2013, Târgu Mureş a fost gazda celei de-a treia ediţii a Forumului Internaţional pentru Turismul de Sănătate, eveniment ce a reunit specialişti în turism şi sănătate din mediul naţional şi internaţional, parlamentari, reprezentanţi ai autorităţilor publice (Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei, Autoritatea Naţională pentru Turism), primari, cadre didactice universitare şi cercetători, medici de familie, conducători ai unor organizaţii de prestigiu (Colegiul Medicilor din România, OPTBR, AJTR, Asociaţia Clusterelor din România, Asociaţia Română de Tu rism Medical), agenţii de turism, manageri şi promotori ai domeniului. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Turism şi s-a desfăşurat sub egida Guvernului României.

Forumul Internaţional pentru Turismul de Sănătate a consolidat expertiza programului iniţiat în urmă cu 3 ani de Fundaţia Amfiteatru şi Colegiul Medicilor din România, iar implicarea efectivă a Autorităţii Naţionale de Turism a fost importantă. Evenimentul a căutat să răspundă cu soluţii profesionale şi ştiinţifice la provocările prezentului pentru acest domeniu, aflat într-o dinamică fără precedent, din care menţionăm: - noi modalităţi de valorificare a potenţialului tu rismului de sănătate în România prin turismul medical şi cel balneo; - efectele Directivei 2001/24 UE privind asistenţa medicală transfrontalieră; - relaţia medicilor de familie cu turismul de sănătate; - recunoaşterea şi sprijinirea turismului medical ca sector dinamic şi competitiv;

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

- creşterea rolului turismului de sănătate în valorificarea brandurilor româneşti şi a destinaţiilor turistice; - soluţii de finanţare şi modele de dezvoltare specifice turismului de sănătate; - experienţe şi bune practici din alte ţări (Ungaria şi Portugalia); - întărirea reputaţiei destinaţiilor turismului de sănătate prin acreditări şi certificări de calitate recunoscute. Pe termen scurt, soluţiile propuse se referă la agregarea tuturor actorilor interesaţi în dezvoltarea segmentului de piaţă al turismului de sănătate în România şi la crearea unei strategii coerente de dezvoltare şi promovare a turismului de sănătate pe plan intern şi internaţional. Pe termen lung, soluţiile vizează dezvoltarea teritoriului pentru adaptarea la cerinţele pieţei europene şi internaţionale (asigurarea standardelor necesare a destinațiilor turistice). Printre priorităţile de intervenţie identificate în timpul dezbaterilor se numără: - creşterea accesibilităţii populaţiei la serviciile de sănătate acordate în cadrul staţiunilor; - îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului medical; - dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turis mului de sănătate; - asigurarea resurselor umane profesionalizate;

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

- realizarea unei baze de date detaliate la nivel naţional, cu acces direct pentru cei interesaţi de serviciile de turism de sănătate; - organizarea entităţilor interesate în turismul de sănătate în organizaţii de tip cluster; - organizarea de seminarii, simpozioane, workshop-uri pe teme specifice, crearea de materiale de specialitate şi publicarea lor, publicarea de articole şi studii complexe, multidisciplinare; - participarea activă a ţării noastre - cu produse specifice turismului de sănătate - la circuitul european şi global profesional, ştiinţific şi economic; Participanţii la eveniment au concluzionat, printre altele, că este nevoie de o strategie intersectorială pentru dezvoltarea turismului de sănătate, la care să concure autorităţile publice, comunităţile locale, mediul academic şi cel privat. Au fost apreciate eforturile organizatorilor de a crea conexiuni între autorităţile publice şi mediul privat, pe de o parte, între teorie şi practică, pe de altă parte. Participanții au subliniat – unanim - că ţara noastră dispune de resurse naturale terapeutice de excepţie, de recunoaştere internaţională a unor branduri şi destinaţii turistice, de resurse umane valoroase, insuficient puse în slujba dezvoltării societăţii.

Actualitate

Bugetul CNAS pentru 2014 Creşteri substanţiale la toate capitolele Dr. Max Constantinescu

Bugetul stabilit de Guvern pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în anul 2014 şi trimis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului României este de 22,559 miliarde de lei, a anunţat preşedintele CNAS, dr. Cristian Buşoi. Deşi cifrele par să indice o scădere a sumelor alocate pentru 2014 faţă de 2013, în fapt, ele reprezintă o creştere, deoarece în bugetul anului curent fuseseră cuprinse şi datoriile vechi către furnizori.

atoriile din trecut către farmacii şi medicamente pe programe au fost în valoare de 3,5 miliarde de lei şi a trebuit să fie plătite din bugetul de cheltuieli al CNAS pe 2013, în valoare totală de 22,950 miliarde de lei. Aceste plăţi a trebuit să fie achitate în acest an pentru a ne conforma termenelor de plată impuse de Directiva pentru combaterea plăţilor întârziate, transpusă în Legea 72/2013, spun reprezentanţii CNAS. „Cred că închiderea datoriilor şi aducerea la zi a plăţilor la medicamentele din farmacii şi din programe reprezintă cel mai important obiectiv atins şi cea mai mare realizare din 2013”, susţine preşedintele CNAS. Prin urmare, fără cele 3,5 mili arde de lei, reprezentând datoriile restante, bugetul CNAS pe 2014 cunoaşte o creştere importantă faţă de 2013, de aproape 16%. „Vorbim de o creştere foarte consistentă, o creştere care, în opinia mea, ne va permite să închidem proiectul care înseamnă Cardul electronic de sănătate, să-l implementăm şi să îl finalizăm în 2014. Ne dă şi posibilitatea de a actua liza lista de medicamente compensate şi gratuite şi de a putea implementa pachetul minim de servicii medicale, în special în ceea ce priveşte spitalizarea. Toate aceste proiecte sunt compatibile cu bugetul trimis spre adoptare în Parlament”, a explicat dr. Buşoi. Pe capitole, bugetul propus arată astfel:

Medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale Pentru plata medicamentelor, materialelor sanitare și dispozitivelor medicale: - în anul 2012 s-au cheltuit 7,674 miliarde de lei; - în anul 2013 se vor cheltui 10,701 miliarde de lei (suma include şi fondurile necesare aducerii la zi a plăţilor în sistemul impus de Directiva europeană pentru combaterea plăţilor întârziate, de aproximativ 3,2 miliarde de lei); - în anul 2014 sunt alocate 9,004 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere consistentă faţă de 2012 şi 2013.

Spitale, creştere de 7,8% Pentru spitale, bugetul creşte de la 7,693 miliarde de lei (2013) la 8,297 miliarde de lei (2014). Aceste fonduri stipulate în proiectul de buget pe 2014 vor fi alocate celor 461 de spitale aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate. „E adevărat că o mică componentă va însemna să plătim prin credite bugetare ceea ce nu putem acoperi anul acesta, diferenţa dintre salarii şi ceea ce realizează în mod normal şi contractual spitalele”, a precizat preşedintele CNAS, dar nu a putut estima suma respectivă. „Vreau ca anul viitor să evităm situaţia perpetuată de-a lungul anilor, ca la finalul anului bugetar să se

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Vrem să găsim în interiorul acestui buget acele măsuri care să-i stimuleze pe managerii şi medicii de la spitale să reducă internările continue, de lungă durată, care le consumă resurse şi să se îndrepte către spitalizare de zi sau servicii în ambulator. Dr. Cristian Bușoi, președinte CNAS

angajeze plăţi pentru anul următor, pentru servicii spitaliceşti”, a spus dr. Buşoi. Amintind că anul viitor se va introduce pachetul de servicii de bază, preşedintele CNAS a insistat asupra concentrării managementului pe internările de zi sau consultaţiile în ambulator, în defavoarea internărilor continue. „Vrem să găsim în interiorul acestui buget acele măsuri care să-i stimuleze pe managerii şi medicii de la spitale să reducă internările continue, de lungă durată, care le consumă resurse, şi să se îndrepte către spitalizare de zi sau servicii în ambulator”, a conchis dr. Buşoi. Totodată, se preconizează şi măsuri de control mai drastice. „Anul viitor vom fi mult mai stricţi în ceea ce priveşte medicamentele şi materialele sanitare achiziţionate de spitale. Vreau să găsim nişte sancţiuni în Contractul-cadru care să ne permită ca atunci când spitalele trimit bolnavii să îşi cumpere medicamente

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

sau materiale sanitare să îi sancţionăm sau să poată fi recuperată mai uşor această sumă. Prin restructurare şi orientarea către internările de zi vor fi mai mulţi bani şi pentru medicamente”, afirmă preşedintele CNAS. Aceste măsuri vor fi însă implementate după ce conducerea CNAS va avea consultări cu managerii de spitale pentru a identifica cauzele acestui fenomen. “Ştim că există cazuri accidentale, dar şi unele spitale unde acest fapt constituie regulă, pentru anumite secţii, pentru anumite servicii. Atenţionăm că, pentru 2014, unul din obiectivele majore este acela ca nici un asigurat, din contribuţia căruia funcţionăm şi noi, să nu fie pus să procure medicamente”, a adăugat dr. Buşoi. Prin urmare, președintele CNAS consideră că spitalele trebuie să se organizeze mai bine. “Într-un spital unde bolnavii nu sunt trimişi să-şi cumpere medicamente, 70 la sută din cheltuieli sunt pentru plata personalului şi 10 la sută pentru medicamente.

Actualitate

Tabel 1. Pentru programele naţionale cu scop curativ, derulate de CNAS, cu finanţare din bugetul FNUASS şi transferuri de la Ministerul Sănătăţii către bugetul FNUASS (venituri proprii şi bugetul de stat), au fost alocate fonduri în valoare de 3.367 milioane de lei mii lei

Denumire programe naţionale curative

Credite de angajament an 2012

Credite de angajament an 2013

Credite bugetare an 2014

Nr. pacienţi trataţi în 2013

Programul naţional de oncologie

1.041.290

1.090.939

1.217.216

99.000

Programul naţional de diabet zaharat

692.146

768.477

836.576

860.637

Programul naţional de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană

67.000

62.292

71.858

2.760

Programul naţional de tratament pentru boli rare

191.830

70.610

78.795

1.518

Programul naţional de tratament al bolilor neurologice

*cuprins în PN boli rare

105.000

2.500

Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

*cuprins în PN boli rare

40.115

1.330

Programul de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)

6.900

6.349

6.384

Programul naţional de boli endocrine

3.951

4.500

5.026

16.050

Programul naţional de ortopedie

32.870

45.471

47.760

11.733

Programul naţional de terapie intensivă a insuficienței hepatice

1.348

900

Programul naţional de boli cardiovasculare

finanțat de MS

58.853

130.186

12.569

Programul de sănătate mintală

finanțat de MS

1.400

1.867

15.500

Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă

finanțat de MS

13.314

22.195

1.550

Servicii medicale de hemodializă și dializă peritoneală

685.032

691.882

803.110

10.761

Programul naţional de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV

235.080

60.000

preluat de MS

Programul naţional de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei

13.914

3.200

preluat de MS

Programul naţional de depistare precoce activă a afecţiunilor oncologice

50.295

18.179

preluat de MS

Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice

finanțat de MS

2.531

preluat de Ms

TOTAL

3.021.656

3.044.012

3.366.987

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Managerii spitalelor trebuie să oprească angajările nejustificate, să renunţe la achiziţiile nepotrivite. Există spitale, în general în ţară, unde cheltuielile de personal sunt de 85-90, chiar 95 la sută din buget», a conchis preşedintele CNAS.

Servicii paraclinice: creştere spectaculoasă Bugetul va creşte de la 376,581 milioane de lei (2013) la 750 milioane de lei (2014). Aceste fonduri vor merge către cei 1.503 furnizori de investigaţii medicale paraclinice aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate. În acest fel, asiguraţii vor avea posibilitatea să îşi facă analizele gratuite pe tot parcursul unei luni, fără a mai exista riscul de a se epuiza plafonul în prima jumătate a lunii. Vor fi sancţionaţi furnizorii care cer şi plată de la pacient, şi decontarea aceloraşi analize de către CNAS, a atras atenția Bușoi.

Creşteri importante pentru asistenţa medicală primară (medici de familie) şi ambulator Pentru asistenţa primară sunt prevăzute creşteri de fonduri de la 1,326 miliarde de lei (2013) la 1,484 miliarde de lei (2014). Există, astfel, posibilitatea de a creşte veniturile celor 11.368 de medici de familie, odată cu noile responsabilităţi pe care aceştia le vor primi prin pachetul minim de servicii medicale. Potrivit preşedintelui CNAS, veniturile cabinetelor de medicină de familie ar putea creşte cu 10-15%. În ceea ce priveşte specialităţile clinice, bugetul va urca de la 585 milioane de lei (2013) la 647,768 milioane de lei (2014). Şi aici este posibilă creşterea valorii punctului.

Stomatologia revine la decontarea de către CNAS După ce în aprilie 2013 CNAS anunţa că nu va mai deconta serviciile de stomatologie, în bugetul din 2014 se revine şi la susţinerea acestora, dar la nivelul sumelor decontate în 2012. Astfel, pentru stomatologie este prevăzută o sumă de 60 milioane de lei (2014). Cum finanţarea pentru servicii stomatologice a fost oprită după primul trimestru al anului 2013, de referinţă sunt bugetele alocate anilor trecuţi: 2010 – 58,7 milioane de lei 2011 – 55,6 milioane de lei 2012 – 57,9 milioane de lei

Tratamentele în străinătate În 2014, pentru plata tratamentelor în străinătate au fost alocate 585 milioane de lei. Şi în acest domeniu sunt probleme. Astfel, suma totală a datoriilor pentru furnizorii externi de servicii medicale se ridică la 168 milioane de euro, din care 33 milioane de euro vor fi plătiţi până la finalul anului 2013.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Tratamente în străinătate Preşedintele CNAS, dr. Cristian Bușoi, a avut vineri, 15 noiembrie, o întâlnire la Ministerul Sănătății din Austria cu dr. Clemens Martin Auer, secretarul de stat responsabil cu asigurările de sănătate și relațiile internaționale. În cadrul discuțiilor, ambele părți și-au exprimat dorința de colaborare mai strânsă pe viitor. Președintele CNAS și-a luat angajamentul clar față de oficialul austriac că România va închide în anul 2014 toate datoriile existente pentru serviciile medicale de care au beneficiat pacienții români pe teritoriul acestei țări. În acest fel vom evita riscul de a plăti eventuale penalități, dar și posibilele situații în care spitale sau furnizori de servicii de sănătate din Austria își vor arăta rezerva în a trata pacienți români în baza Cardului european de sănătate și a formularului E112/S2. Dl Cristian Bușoi a prezentat bugetul alocat CNAS pentru anul următor și a menționat faptul că pentru plățile externe a fost alocată suma de 585 milioane de lei, care va acoperi toate datoriile pe care le avem către statele membre. Potrivit preşedintelui CNAS, vizitele vor continua în Germania şi Franţa. Bugetul alocat pe 2014 permite achitarea integrală a acestor datorii.

Îngrijirile la domiciliu, un domeniu ce se doreşte să se dezvolte Pentru îngrijiri la domiciliu: de la 46,263 milioane de lei (2013) la 62,126 milioane de lei ( 2014). În concluzie, bugetul pe anul 2014 va permite buna funcţionare a sistemului de asigurări de sănătate şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor către pacienţi. Astfel, anul viitor, se vor putea menţine plăţile la medicamente la termenul de 60+30 de zile, se vor susţine cel puţin 7.500 de pacienţi cu afecţiuni oncologice în tratament cu molecule scumpe (cu aprobarea CNAS) şi va fi posibilă tratarea pacienţilor cu hepatita B şi C, fără a mai fi nevoie de liste de aşteptare.

Eveniment

Asistenţii medicali, profesioniști ancorați în realitățile profesiei și ale societății Dr. Max Constantinescu

Pilon important al îngrijirilor de sănătate, asistentul medical poate contribui din plin la dezvoltarea serviciilor medicale de cea mai bună calitate. Aceasta, pentru că profesia de asistent medical este una dinamică, ancorată atât în realitățile dezvoltării științifice, cât și manageriale.

rin urmare, dezvoltarea profesională trebuie să fie pe primul plan în activitatea de zi cu zi. Important este rolul activ al organizației profesionale în asigurarea unor îngrijiri de calitate, care se regăsește și în calitatea cursurilor de educație medicală continuă oferite colegilor, cursuri strict profesionale, dar și a unor cursuri legate de managementul serviciilor medicale, a declarat, într-un interviu pentru Rx Journal, dl Sîrbu Puiu, președinte OAMGMAMR Neamț, organizator al uneia dintre cele mai prestigioase manifestări dedicate acestei profesii.

În perioada 7-10 noiembrie organizați Conferinţa Naţională cu o temă foarte interesantă: Managementul calităţii serviciilor medicale. Cum aţi ales această temă? Managementul calității serviciilor medicale reprezintă o preocupare intensă a organizației profesionale deoarece considerăm că profesia de asistent medical este una dinamică, ancorată atât în realitățile dezvoltării științifice, cât și manageriale. Noi suntem la cea de-a IV-a ediție a Conferinței Naționale, axată cu precădere pe

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

deoarece, prin implicarea organizației (aici mă refer și la organizația națională), putem obține pentru colegii noștri, în baza legislației în vigoare, prin negocieri directe cu Ministerul Sănătății, pachete de proceduri medicale specifice sau generale, desigur cu caracter de recomandare, dar care îi pot ajuta pe aceștia în desfășurarea activității. Rolul activ al organizației profesionale în asigurarea unor îngrijiri de calitate se regăsește desigur și în calitatea cursurilor de educație medicală continuă oferite colegilor, cursuri strict profesionale, dar și a unor cursuri legate de managementul serviciilor medicale.

Revenind la conferinţă, ne puteţi spune care sunt principalele subiecte dezbătute?

calitatea serviciilor medicale, proceduri medicale, tot ce ar putea lămuri și completa cunoștințele atât ale asistenților medicali ce-și desfășoară activitatea la patul bolnavului, cât și ale celor ce dețin funcții de conducere și pot influența calitatea serviciilor medicale.

Cred că este una dintre puţinele conferinţe de management sanitar dedicate asistenţilor medicali şi moaşelor, deşi rolul lor este esenţial în asigurarea îngrijirilor de calitate. Cum vedeţi dvs. implicarea asistenţilor medicali în managementul serviciilor medicale într-un sistem de sănătate modern? Aveți dreptate, asistenții medicali care-și desfășoa ră activitatea de îngrijire la patul bolnavului sunt implicați în asigurarea calității serviciilor medicale. Privind acest subiect prin prisma fenomenului ISO, asistenții medicali sunt cei care trebuie să se implice activ în redactarea procedurilor medicale, înțelegerea fenomenului ISO în totalitatea lui, prin acceptarea și implementarea unor noi mentalități în privința calității. Privind prin prisma și a organizației profesionale pe care o reprezint la nivelul filialei Neamț, aici lucrurile capătă o altă dimensiune

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Principalele teme pe care le vom dezbate la conferință sunt următoarele: Auditul clinic (abordare, obiective, criterii) și, desigur, vom exemplifica cu un atelier practic – Auditul clinic pe resuscitare cardiorespiratorie. De asemenea, înaintea atelierului practic, dr. Ion Horațiu Mîndăianu va prezenta un studiu realizat pe un eșantion de 100 de asistenți medicali care au participat la cursurile de resuscitare cardiorespiratorie, iar în urma acestui studiu vom ști cu cât s-a îmbunătățit calitatea resuscitării pacientului, rezultând clar o calitate a șansei la supraviețuire. Următoarea temă pe care eu o consider de mare interes și o provocare pentru România o reprezintă managementul riscului versus siguranța pacientului (managementul riscului, indicatori privind siguranța pacientului, factorii de risc în siguranța paicentului) și un atelier practic unde vor fi abordate punctele critice în dezvoltarea programelor strategice axate pe siguranța pacientului. Nu în ultimul rând, vor fi discutate procedurile medicale în contextul standardului ISO 15224. În acest an, avem ca parteneri la manifestarea științifică Centrul de Resurse CREST, condus de doamna sociolog Andreea Kazamér. De asemenea, Serviciul de Ambulanță Județean Neamț va prezenta din experiența certificării ISO și modul în care asistenții medicali au fost implicați în derularea implementării certificării ISO. Dintre vorbitori, cu speranța că nu am omis pe nimeni, am să-i prezint pe cei mai importanți: doamna Andreea Kazamér, sociolog, doamna Sorina Petruț, manager al calității în domeniul sanitar, conform schemei internaționale European Organization of Quality, doamna dr. Letiția Damoc, manager Serviciul de Ambulanță Județean Neamț, doamna Gabriela Dediu, asistent medical licențiat, master în medicină comunitară și sănătatea familiei, domnul Catonai Zsolt, inginer specializat în domeniul calității, domnul Florin Suciu, avocat consultant în domeniul managementului calității, domnul dr. Ion Horațiu Mîndăianu, medic primar medicină de urgență, lector al Comisiei Europene de Resuscitare.

Ştiu că aţi mai organizat şi alte conferințe de succes. Ce ne puteţi spune despre acestea?

Eveniment

Nu dorim să ne lăudăm, dar avem o bogată tradiție și colaborare cu Colegiul Medicilor Neamț, cu Colegiul Medicilor Dentiști Neamț și cu Colegiul Farmaciștilor Neamț, împreună dezvoltând programe, conferințe, numitorul lor comun fiind calitatea, dar și preocuparea pentru dezvoltarea profesiei de asistent medical. Suntem onorați să constatăm că, la Neamț, manifestările științifice sunt organizate bine, iar popularitatea lor, așa cum ne confirmați chiar dumneavoastră, este de talie națională.

Vă rog să ne prezentaţi pe scurt organizaţia pe care o conduceţi?

De mai bine de 10 ani, cu acceptul colegilor mei, reprezint interesele asistenților medicali din județul Neamț. Organizația profesională este reglementată prin OUG nr. 144 / 22.10.2008. Aceasta (organizația) reprezintă interesele a 3.500 de asistenți medicali din județul Neamț, ce-și desfășoară activitatea în mediul de stat și privat, în instituții mari și mici, peste tot unde asistența medicală este oferită pacienților, clienți lor noștri. Nu voi intra prea mult în detalii, acestea fiind prea tehnice, dar articolul 38, secțiunea I, capitolul 3 din OUG 144/2008 specifică foarte clar că organizația profesională este o instituție cu personalitate juridică, neguvernamentală, apolitică, având ca obiect de activitate controlul și supravegherea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical ca profesie liberală de practică publică autorizată.

Care au fost motivele ce au determinat înfiinţarea organizaţiei?

Cred că cel mai important motiv ar fi reprezentat de ceea ce și-a dorit mereu acest corp medical format din profesioniști bine pregătiți, de a avea o organizație profesională care să le reprezinte interesele în relația cu terțe instituții și, bineînțeles, recunoașterea de către societatea civilă a activității desfășurate cu dedicație profesiei, pacienților, suferinței. Desigur, motivația de natură legislativă, și aici mă refer la art. 63 din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului Europei și Consiliului din 7.09.2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, care a determinat apariția Legii exercitării profesiei de asistent medical în România.

Care sunt obiectivele pe care vi le propuneţi?

Clar, principalele obiective le regăsim în Legea exercitării profesiei și a legislației în general, dar ne dorim foarte mult consolidarea organizației în interiorul său, prin dezvoltarea de programe și proiecte științifice care să poată dezvolta profesia de asistent medical.

Ce acţiuni aţi derulat până în prezent?

În privința consolidării organizației, pe care o considerăm o tribună vie a asistenților medicali, am organizat întruniri, discuții, manifestări științifice unde am dezbătut, analizat, principalele probleme organizatorice, direcții și strategii de la nivelul filialei. De asemenea, avem o colaborare bogată cu toți actorii principali din domeniul sănătății din județul Neamț.

Ce proiecte de viitor aveţi?

Chiar dacă am discutat despre consolidarea organizației în interiorul ei și ar părea un subiect rezolvat, pentru noi rămâne o provocare continuă, deoarece ne dorim o implicare în viața organizației a tuturor membrilor săi. Ne dorim o bogată viață științifică, astfel încât colegii noștri să-și merite prestigiul câștigat de-a lungul carierei profesionale.

Care sunt problemele actuale pe care le întâmpină în exercitarea profesiei asistenţii medicali? Dar asistenţii farmacişti?

La această întrebare am putea răspunde la unison: subfinanțarea cronică a sistemului medical. Nu cred că trebuie să exemplific în multe cuvinte ce generează aceasta: sărăcia lucie din spitale, lipsa materialelor și a medicamentelor pun zilnic asistenții medicali în incapacitatea de a oferi îngrijiri de calitate pacienților. Fiind, de cele mai multe ori, în prima linie, asistenții medicali sunt “beneficiarii” tuturor reproșurilor pe care le primesc de la pacienți, întemeiate sau mai puțin întemeiate. Presiunea exercitată de pauperizarea personală prin salariile mici, pauperizarea din sistem fac, de cele mai multe ori, ca presiunea din cadrul profesiei să fie greu de depășit. Uneori, poziția organizației profesionale este ingrată, dacă stăm să ne gândim. Noi solicităm din partea colegilor noștri implicare, calitate, devotament față de pacienți și, dacă se poate

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Asistenții medicali sunt cei care trebuie să se implice activ în redactarea procedurilor medicale, înțelegerea fenomenului ISO în totalitatea lui, prin acceptarea și implementarea unor noi mentalități în privința calității. Sîrbu Puiu președinte OAMGMAMR Neamț

face totul cu salariul minim pe economie, am fi cu siguranță declarați angajații anului de către guverne. Asistenții medicali de farmacie, odată cu apariția crizei și a contractării economiei, în marea lor majoritate lucrând în mediul privat, nu mai reușesc să-și găsească un loc de muncă cu ușurință, iar salarizarea s-a diminuat.

Ce soluţii vedeți pentru acestea?

Răspunsul este simplu și clar: valorizarea cu adevărat a profesiei de asistent medical în raport cu importanța socială. Soluțiile? Aici cred că rolul cel mai mare îl au organizațiile sindicale, iar organizația profesională nu poate decât să susțină toate mișcările revendicative ridicate pe tapet, care trebuie rezolvate de către minister și guvernanți indiferent de coloratură, deoarece sistemul medical și sănătatea publică nu reprezintă și nu trebuie să reprezinte politica unui partid.

Se vorbeşte în principal despre exodul medicilor, dar nu se prezintă un fapt mai dramatic, exodul asistenţilor cu experienţă în domenii-cheie, de vârf, ale medicinei. Ce soluţii vedeţi pentru încurajarea rămânerii acestora în ţară?

Întrebați despre exodul asistenților medicali cu experiență în domenii-cheie ale medicinei. Stimate domnule redactor-șef, sincer vorbind,

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

colegii s-au săturat să trăiască într-un „mâine” utopic, cu salarii mai bune și valorizați de minister. După cum clar se vede, preferă un drum al bejeniei pe meleaguri străine, dar cu siguranța zilei de mâine, chiar dacă cu sufletul rupt de suferința pribegiei. Sună puțin melodramatic, dar astea sunt realitățile crude pe care societatea românească le oferă unui corp de elită, am să-mi permit să afirm. Dumneavoastră, dacă ați primi o ofertă de la un mare trust media, pot să-mi permit să vă întreb dacă ați fi tentat să plecați pentru un salariu mult mai consistent decât cel din țară? Ce soluții văd? Finanțarea sistemului medical și asumarea politică a responsabilității sănătății publice de către toate partidele politice. Așa cum am spus, nu pot crede decât într-o asumare a acestei responsabilități de către toate partidele politice, cu asumarea unor proiecte naționale de durată, și nu haosul legislativ și financiar în care trăim.

Recent au demarat acțiunile de protest ale profesioniştilor din Sănătate. Cum vă raportaţi la acţiunile demarate?

În privința acțiunilor de protest nu pot spune decât că sunt firești, le susținem în totalitate și considerăm absolut necesară satisfacerea tuturor revendicărilor.

Managementul calității

Implicaţiile adoptării modificărilor legislaţiei privind MALPRAXISUL Av. Radu Ionescu Managing Partner Casa de Avocatură Ionescu și Sava

Proiectul legislativ de modificare a titlului XV din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii cu privire la răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare şi farmaceutice va avea implicaţii importante în lumea medicală, influenţând raporturile dintre pacient, personalul medical, furnizorul de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice şi asigurător. Consimţământul informat Considerăm că proiectul legislativ cuprinde modificări benefice în ceea priveşte procedura de obţinere a consimţământului informat al pacientului. Astfel, propunerea legislativă urmează să reglementeze şi situaţia în care pacientul nu poate semna din pricina unei infirmităţi, nu poate citi sau semna acordul scris pentru a fi supus la metode de prevenţie, diagnostic şi tratament, cu potenţial de risc pentru pacient. În aceste situaţii, medicul curant va solicita asistenţă în vederea confirmării exprimării verbale a acordului informat din partea unui alt cadru medical, a cărui identitate va fi consemnată. Consimţământul scris va trebui să facă dovada existenţei discuţiei de informare medic-pacient şi a exprimării de către pacient a consimţământului pentru actul medical sau a refuzului pacientului cu privire la efectuarea actului medical. În cazurile în care pacientul nu este în măsură să îşi exprime consimţământul cu privire la efectuarea actului medical, fie din cauza stării fizice, fie din cauza neîndeplinirii condiţiilor de vârstă, consimţământul va fi acordat de ruda cea mai apropiată. Faţă de reglementarea anterioară, pro iectul legislativ defineşte noţiunea de rudă cea mai

Av. Radu Ionescu

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

apropiată, limitând astfel persoanele care îşi pot da acordul cu privire la intervenţiile medicale asupra pacientului la soţ, părinţi, descendenţi şi rudele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv. Se introduce obligativitatea întocmirii unui raport scris în situaţia în care nu se poate obţine nici consimţământul pacientului, nici al reprezentantului legal şi nici al rudei apropiate. Acest raport scris, care va fi păstrat la foaia de observaţie, va cuprinde descrierea împrejurării în care a fost acordată îngrijirea medicală, cu precizarea elementelor ce atestă situaţia de urgenţă, precum şi a datelor din care să rezulte lipsa de discernământ a pacientului. De asemenea, raportul va cuprinde numele şi semnătura tuturor persoanelor care au efectuat actul medical şi manevrele medicale efectuate, precum şi data şi ora la care a fost întocmit. Considerăm că prin detalierea acestei proceduri de obţinere a consimţământului pacientului şi de întocmire a unui raport în lipsa consimţământului, legiuitorul a intenţionat să preîntâmpine situaţia în care, din cauza lipsei probelor, nu se pot soluţiona în mod just litigiile ivite. Existenţa unei proceduri cât mai clare, susţinute de înscrisuri care să confirme îndeplinirea acesteia, îi va proteja atât pe pacienţi, care vor putea să solicite respectarea acestei proceduri, iar în cazul în care aceasta nu s-a respectat, sancţionarea persoanelor responsabile, cât şi personalul medical, care va putea să combată mult mai uşor eventuale acuzaţii în cazul în care şi-a îndeplinit în mod corect responsabilităţile legale. Legiuitorul a detaliat în proiectul legislativ şi paşii care trebuie urmaţi atunci când pacientul sau moştenitorii acestuia doresc să solicite o despăgubire ca urmare a producerii unui act

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

medical de malpraxis. Cererea de despăgubire va fi formulată pentru prima dată în scris împotriva personalului medical sau a furnizorului de servicii, aceasta urmând să fie notificată de către asigurat asiguratorului. Despăgubirea va fi acordată în limitele de răspundere stipulate în poliţa de asigurare de malpraxis, iar aceasta se va acorda în baza unui acord amiabil sau în baza unei hotărâri a instanţelor judecătoreşti.

Procedura de soluţionare amiabilă devine obligatorie Un alt element de noutate adus de acest pro iect legislativ se referă la faptul că procedura de soluţionare amiabilă este obligatorie şi prealabilă acţiunii judiciare. Considerăm că intenţia legiuitorului a fost aceea de a diminua numărul litigiilor aduse în faţa instanţelor judecătoreşti, impunând o etapă prealabilă obligatorie care poate rezolva litigiul ivit într-o stare incipientă. Legiuitorul acordă o importanţă deosebită acestei proceduri de soluţionare amiabilă a incidentelor de malpraxis, motiv pentru care a detaliat fiecare etapă, impunând şi anumite termene care trebuie respectate. Persoana care a fost prejudiciată de un act de malpraxis va formula o cerere de despăgubire care trebuie să includă o serie de elemente prevăzute de legiuitor. Furnizorul de servicii medicale împotriva căruia s-a formulat cererea de despăgubire va răspunde petentului în termen de 5 zile de la primirea cererii, iar răspunsul va cuprinde câteva informaţii importante, respectiv: data primirii cererii şi numărul de înregistrare, necesitatea completării cererii, dacă este cazul, denumirea şi sediul societăţii

Managementul calității

de asigurări cu care personalul medical implicat şi instituţia medicală au încheiat contractul pentru asigurarea de răspundere civilă, numărul şi data încheierii contractului de asigurare. Următorul pas pe care furnizorul de servicii medicale trebuie să îl facă este să strângă toate informaţiile şi toate înscrisurile cu privire la furnizarea serviciului medical şi la starea de sănătate a pacientului îngrijit în cauză şi să întocmească o declaraţie de integritate în raport cu datele deţinute. Ulterior, furnizorul de servicii medicale sesizat cu un act medical de malpraxis va transmite atât solicitantului, cât şi societăţii de asigurare cu care acesta şi personalul implicat au încheiat contractul de asigurare un set de documente relevante pentru caz. Furnizorul de servicii medicale va formula şi va transmite către societatea de asigurare şi un punct de vedere motivat despre posibila existenţă sau inexistenţă a actului de malpraxis, precum şi a întinderii prejudiciului, care va include şi poziţia medicului faţă de care există acuzaţiile. Următorul pas în procedură priveşte desemnarea experţilor care să constate existenţa sau inexistenţa cazului de malpraxis. Desemnarea experţilor medicali se face fie prin acordul unanim al părţilor implicate, fie prin tragerea la sorţi. În termen de 30 de zile, expertul trebuie să întocmească un raport care va cuprinde elementele prevăzute de lege, printre care existenţa şi conţinutul obligaţiei medicale, îndeplinirea obligaţiei privitoare la consimţământul pacientului, practica acceptată în exercitarea actului medical, vătămarea reclamată, timpul de recuperare, legătura de cauzalitate între incident şi prejudiciile suferite de persoana vătămată. Această procedură trebuie să respecte termenele prevăzute de legiuitor, respectiv în maximum 15 zile de la primirea raportului, societatea de asigurări va hotărî dacă acoperă prejudiciul solicitat, dacă face o contraofertă solicitantului sau dacă respinge motivat cererea de acoperire a prejudiciului. În cazul în care se transmite o contraofertă, părţile vor purta negocieri, dar care nu pot dura mai mult de 30 de zile. Legea prevede şi posibilitatea părţilor de a se adresa unui mediator autorizat. În cazul în care părţile ajung la o înţelegere, încheind o tranzacţie în acest sens, societatea de asigurări este obligată să achite suma stabilită în tranzacţie în termen de 30 de zile de la încheierea acesteia. Părţile au la dispoziţie 6 luni de la data înregistrării cererii pentru a finaliza procedura de soluţionare amiabilă. În ceea ce priveşte dreptul de regres al unităţii medicale sau al societăţii de asigurare împotriva medicului sau împotriva persoanei vinovate, se prevede că se poate realiza doar împotriva faptelor de malpraxis dovedite ca fiind săvârşite cu intenţie, în stare de ebrietate sau sub influenţa

Aspecte negative Un aspect negativ pe care l-am observat în proiectul legislativ constă în faptul că legiuitorul nu a mai încadrat în categoria abaterilor disciplinare fapta de a încheia o asigurare sub limita legală. De asemenea, legiuitorul nu mai prevede în proiectul legislativ că această abatere disciplinară cu privire la omisiunea încheierii asigurării de malpraxis medical se sancţionează cu suspendarea dreptului de practică sau, după caz, cu suspendarea autorizaţiei de funcţionare. Considerăm că această modificare este dăunătoare, deoarece nu cuprinde sancţiunea aplicabilă în acest caz de abatere disciplinară, lăsând loc de interpretare. produselor stupefiante. Prin menţionarea cazur ilor în care există un drept de regres se limitează situaţiile în care societăţile de asigurări sau unităţile medicale se pot îndrepta la rândul lor împotriva persoanelor vinovate de malpraxis doar la cazurile în care vinovaţia acestora este indubitabilă, respectiv actul medical de malpraxis a fost săvârşit cu intenţie, sub influenţa băuturilor alcoolice sau a stupefiantelor. Cel care a achitat despăgubirea nu se va putea îndrepta împotriva persoanei vinovate dacă aceasta a săvârşit actul medical de malpraxis din neglijenţă, din cauza unui nivel scăzut de pregătire sau a unui comportament inadecvat sau incompetent.

Concluzie În concluzie, opinăm că acest proiect legislativ va avea un impact pozitiv prin faptul că a clarificat anumite aspecte importante legate de obţinerea consimţământului pacientului, că a reglementat procedura de solicitare a despăgubirilor, precum şi prin faptul că a introdus o procedură prealabilă şi obligatorie de soluţionare pe cale amiabilă a litigiului ivit. Un impact negativ considerăm că îl pot avea lipsa sancţiunii aplicabile în caz de omisiune a încheierii asigurării de malpraxis medical, precum şi nesancţionarea încheierii unei asigurări sub limita legală.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Opinii

Investitorii străini atrag atenţia asupra unor măsuri fiscale Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) Consiliul Investitorilor Străini (FIC)

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) şi Consiliul Investitorilor Străini (FIC) au atras atenţia, pe 1 octombrie, asupra efectelor generate de unele măsuri fiscale prevăzute în Scrisoarea de Angajament a Guvernului României către Fondul Monetar Internaţional sau aflate pe agenda curentă a Guvernului, de natură să afecteze stabilitatea şi competitivitatea sistemului fiscal românesc.

rupurile de lucru dedicate domeniului fiscalităţii din cadrul celor două organizaţii au analizat şi au transmis Ministerului Finanţelor Publice observaţii şi recomandări privitoare la următoarele măsuri: - impozitul pe clădiri; - redevențe pentru industria petrolieră; - contribuția la fondul de sănătate pentru veniturile din chirii și extinderea bazei de impozitare pentru contribuția la fondul pe pensii; - reforma sistemului de sănătate. În acest context, preşedintele AmCham România, Valeriu Nistor, a declarat: “Subliniem importanţa derulării unui dialog deschis, transparent şi prealabil ce va permite tuturor părţilor implicate să contribuie în mod eficient la adoptarea celor mai potrivite măsuri fiscale, care să conducă la un sistem fiscal modern, la stabilitatea climatului de afaceri şi dezvoltarea economică accelerată a României.” Cu privire la impozitul pe clădiri, “ne exprimăm speranţa că proiectul de modificare a Codului Fiscal va fi revizuit, în sensul diminuării impozitului local pe clădiri pentru persoanele juridice, aceasta fiind o cerinţă constantă a membrilor FIC şi AmCham, atât prin diminuarea intervalului de variaţie a cotei de impozitare, cât şi prin revizuirea modului de calcul al bazei de impozitare, pentru a reflecta adecvat tipurile diferite de imobile şi fluctuaţia valorii de

piaţă”, a subliniat Daniela Nemoianu, preşedintele Comitetului de Fiscalitate din cadrul AmCham România. Referitor la redevenţele pentru industria petrolieră, președintele FIC, Mihai Bogza, menţionează: “Susţinem instituirea unui sistem de redevenţe stabil şi competitiv, care să fie aplicat pe întreaga durată a concesiunii, deoarece un astfel de sistem va aduce beneficii semnificative pentru România, precum o contribuţie importantă la asigurarea independenţei şi securităţii energetice, îmbunătăţirea balanţei comerciale şi de plăţi, creşterea PIB şi crearea de noi locuri de muncă”. La rândul său, Şerban Toader, co-preşedinte al grupului de lucru pentru fiscalitate din cadrul FIC, face câteva precizări cu privire la contribuţia la fondul de sănătate pentru veniturile din chirii şi extinderea bazei de impozitare pentru contribuţia la fondul de pensii: “Orice măsură de lărgire a bazei de colectare a contribuţiei la fondul de sănătate ar trebui corelată cu introducerea noului pachet de servicii medicale de bază şi totodată ar trebui să ţină cont de plafonarea bazei de calcul la trei salarii medii brute pe economie, nu la cinci, aşa cum prevede textul de lege în prezent”. În ceea ce priveşte reforma sistemului de sănătate, solicitările AmCham România şi FIC vizează meca nismul de impunere a taxei pe consumul de me-

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

dicamente (clawback), dar şi recomandări pentru crearea unui mediu favorabil dezvoltării serviciilor medicale private şi a asigurărilor private de sănătate. Daniel Anghel, co-preşedinte al grupului de lucru pentru fiscalitate din cadrul FIC, explică: “Susţinerea dezvoltării sistemelor de asigurări private de sănătate şi a serviciilor medicale private trebuie să fie văzută ca una dintre soluţiile viabile pentru rezolvarea problemelor actuale de finanţare a sistemului de sănătate din România”. Recomandările pentru fiecare din temele menționate mai sus sunt detaliate într-un document de poziție comun AmCham România - FIC. AmCham România și FIC au fost, de asemenea, angajate într-un efort comun de elaborare de recomandări şi observaţii tehnice şi strategice în contextul procesului de rescriere a Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală. Aceste recomandări sunt înaintate autorităţilor responsabile, împreună cu solicitarea de organizare a unor sesiuni transpa rente de consultare pe marginea acestui cadru legislativ determinant pentru mediul de afaceri. Vă prezentăm în continuare poziţia comună a AmCham şi FIC în ceea ce priveşte reforma sistemului de sănătate:

Reforma sistemului de sănătate Este unanim recunoscut, de către autorități, dar și de către investitori și pacienți, că sistemul public de sănătate din România este cronic subfinanțat. În timp ce recunoaștem nevoia de suplimentare a finanțării sistemului de sănătate, nu se poate nega

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Despre

AmCham România Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este o asociaţie profesională de afaceri de prim rang, înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane şi care reuneşte în prezent 350 de companii americane, internaţionale şi locale. Acestea au cumulat investiţii totale de peste 10 miliarde de dolari, generând în jur de 200.000 de locuri de muncă. AmCham România este ferm angajată în facilitarea unui dialog deschis între comunitatea de afaceri şi autorităţile centrale, promovând recomandări şi priorităţi pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi creşterea competitivităţii economice a României în plan regional şi european. Contact: www.amcham.ro faptul că operatorii economici care activează în sistemul de sănătate - importanți contribuabili la bugetul de stat prin taxe și impozite - nu vor putea

Opinii rezista pe piață fără predictibilitate și fără a obține profit din activitatea desfășurată în România. În același timp, pacienții au nevoie de personal medical de înaltă calificare și de asigurarea unui standard de calitate al serviciilor medicale prestate cât mai ridicat, similar cu cel existent în celelalte state europene. Astfel, este impetuos necesar să se găsească un echilibru care să respecte și să răspundă nevoilor și cerințelor fiecăreia din categoriile de participanți și viitori participanți în sectorul de sănătate publică. Reforma sistemului sanitar este un proces complex, însă acest punct de vedere se limitează la măsuri cu implicații fiscale. Taxe pentru suplimentarea finanțării sistemului public de sănătate, precum taxa clawback pe care o plătesc companiile farmaceutice, sunt împovărătoare și afectează sustenabilitatea pe termen mediu și lung. Principalul pericol constă în intrarea în insolvență a unor jucători importanți din industria farmaceutică, retragerea unor medicamente de pe piață, în final, cei care vor suporta consecințele fiind pacienții. În ceea ce privește taxa clawback, sistemul de percepere al acesteia, având la bază consumul de medicamente în sistemul pu blic de sănătate, generează lipsa de predictibilitate a sumelor care vor fi datorate de companiile farmaceutice în perioada/perioadele ce urmează. Nu în ultimul rând, nivelul consumului de medicamente declarat de fiecare unitate deținătoare de astfel de informații este în afara controlului companiilor farmaceutice, ceea ce generează inechitate în sistem și dezechilibru la nivelul companiilor ce activează în industria farmaceutică. Între măsurile pe care le recomandăm pentru sprijinirea pacienților, creșterea calității sistemului

medical și alinierii cu standardele europene sunt actualizarea listei medicamentelor compensate, cu includerea în această listă a moleculelor aflate pe lista de așteptare încă din anul 2008, precum și asigurarea continuității și predictibilității acestui proces, acordând astfel pacienților din România dreptul de a fi tratați pe baza ultimelor descoperiri în materie, așa cum este cazul pacienților din alte state europene. O soluție parțială la problemele de mai sus, dar care nu a fost exploatată corespunzător până în prezent, ar fi aceea de a nu mai limita deductibilitatea fiscală la calculul impozitului pe profit al cheltuielilor pe care societățile angajatoare le suportă pentru sănătate, actele medicale și de prevenție pentru angajații lor. Fondurile pe care firmele private ar putea să le direcționeze pentru servicii de sănătate oferite angajaților lor ar putea deveni o sursă importantă de co-finanțare a sistemului de sănătate, în condițiile în care cheltuielile înregistrate în acest sens ar fi admise ca deductibile la calculul impozitului pe profit și aceste sume nu ar fi nici impozabile la nivel de individ, ca avantaj în natură. Solicităm, de asemenea, asigurarea unui cadru fiscal favorabil introducerii asigurărilor private de sănătate, recunoscută drept una din soluțiile majore pentru suplimentarea finanțării sistemului de sănătate, precum și dezvoltării serviciilor medicale furnizate în sistem de abonamente private. Una dintre cauzele care au frânat dezvoltarea asigurărilor de sănătate este deductibilitatea fiscală limitată a primelor de asigurare, motiv pentru care vă adresăm propunerea de creștere a deductibilității fiscale pentru echivalentul a 600 de euro/an/ persoană în cazul primelor de asigurare sau în cazul costului abonamentului de sănătate.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Despre

Foto Shutterstock

FIC

În contextul reformei sistemului de sănătate din România, propunem și amendarea legislației specifice în vigoare, în sensul lărgirii sferei de aplicabilitate a deductibilității fiscale asupra asigurărilor voluntare de sănătate și asupra abonamentelor de sănătate, în cazul asigurărilor, de clasele de asigurări în care se încadrează, potrivit clasificării reglementate prin Legea nr. 32/2000 privind societățile de asigurare și supraveghere a asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare și indiferent de principiul de funcționare a produsului de asigurare de sănătate (fie prin decontare directă, pe baza documentelor justificative, în spiritul Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, sau prin acordarea, de către asigurător, a unei indemnizații fixe, în condițiile stipulate în contractul de asigurare încheiat între părți). Din aceste considerente și pentru o aliniere a dispozițiilor legale aplicabile, recomandăm modificarea legislației fiscale, în sensul introducerii deductibilității fiscale totale pentru toate asigurările voluntare de sănătate și pentru abonamentele de sănătate oferite de instituții specializate, în ceea ce le privește pe acestea din urmă fiind necesară amendarea legislației în vederea definirii serviciilor de tip abonament de sănătate. Grupurile de lucru dedicate sistemului de sănătate din cadrul AmCham România și FIC își exprimă disponibilitatea pentru substanțierea recomandărilor enumerate în acest document de poziție, în cadrul unor întâlniri cu autoritățile responsabile. În încheiere, pe scurt, recomandările referitoare la finanțarea sistemului de sănătate cu implicații fiscale sunt:

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) este asociaţia celor mai importanţi investitori străini din România. FIC a fost înfiinţat în 1997, când şi-a început activitatea cu 26 de companii membre. În prezent numără 119 companii multinaţionale membre, ale căror investiţii cumulate reprezintă aproape două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate până în prezent în România din 1990. Obiectivul principal al FIC este promovarea creşterii economice sustenabile prin îmbunătăţirea climatului investiţional în România. Companiile membre FIC consideră că la baza creşterii economice stă dialogul între factorii de decizie şi investitori, care poate să asigure transparenţa şi predictibilitatea, dezvoltarea meca nismelor pieţei libere şi facilitarea integrării economiei româneşti în piaţa europeană. Contact: www.fic.ro 1) Reducerea taxei clawback și asigurarea transparenței procesului de calcul al taxei clawback, care să ofere posibilitatea companiilor farmaceutice de a putea estima cuantumul taxei pe care o vor suporta în perioadele viitoare, dar și de a verifica acuratețea informațiilor privind consumul. 2) Renunțarea la penalizările fiscale pentru angajatorii care înregistrează cheltuieli cu servicii medicale și de prevenție pentru angajații lor, asigurând prin aceasta surse suplimentare de co-finanțare a sistemului de sănătate și degrevarea sistemului public prin direcționarea acestor tipuri de servicii către furnizorii de servicii medicale private. 3) Asigurarea dreptului pacienților români de a avea acces la noile molecule rezultate din cercetările recente în domeniu, pentru a crește șansele de vindecare. 4) Majorarea deductibilității fiscale pentru asigurările de sănătate și abonamentele pentru servicii medicale private, precum și extinderea deductibilității la toate tipurile de asigurări medicale, indiferent de încadrarea acestora.

Cariere

Exodul medicilor şi o soluţie posibilă Dr. Max Constantinescu

În prezent, sistemul sanitar românesc pare că se află în stare de avarie. Sătui de condiţiile de lucru, mii de medici şi asistenţi au luat calea străinătăţii şi putem chiar spune că asistăm la un adevărat exod.

otrivit datelor Colegiului Medicilor, din 2007 până în prezent, aproximativ 14.000 de medici români au ales să profeseze în altă ţară şi numai anul trecut au plecat din România mai mult de 2.400 de specialiști. Îngrijorător este şi faptul că 64% dintre studenţii uneia dintre cele mai mari universităţi de medicină din România, respectiv 60% dintre medici intenţionează să părăsească ţara, potrivit unor studii ale Consiliului Investitorilor Străini şi ale Colegiului Medicilor. Motivele pentru care tinerii medici aleg să plece şi să profeseze în altă ţară sunt legate de lipsa respectului pentru profesie, dificultăţile financiare şi lipsa oportunităţilor de educaţie şi perfecţionare pe care le au în România, aşa cum se arată într-un studiu realizat în 2012 de ISRA Center. Acestei situaţii nu i se pot găsi soluţii şi în ţară? Sigur că da, susţine dna Monica Băluţă, director HR al companiei Medlife, într-un interviu acordat Romanian Journal of Health Manager.

Cum se vede piaţa muncii din domeniul sanitar din perspectiva unui angajator privat? Plecarea medicilor mi se pare o falsă problemă. Am auzit la un moment dat la o conferinţă - şi mi s-a părut interesant că cineva totuşi a măsurat - că pleacă un medic la un anumit interval de timp (5 minute), dar de pe băncile facultăţilor de medicină sau din Rezidenţiat iese un medic la 3 minute. Mi se pare că această piaţă a muncii, în acest moment, este favorabilă atât angajatorului, cât şi angajatului, adică medicului. Sunt foarte multe oportunităţi de angajare în acest moment în România, deoarece atât sistemul public, cât şi cel privat au nevoie de medici. Însă,

pe anumite specialităţi, sistemele, public sau privat, nu sunt calibrate pe ceea ce se caută. Astfel, sunt specialităţi, precum ATI, unde găsim destul de greu medici.

Care credeţi că este cauza? Nu se scot suficiente locuri la Rezidenţiat sau pleacă mulţi medici ATI să lucreze în străinătate? Şi una, şi alta. Părerea mea, însă, este că nu sunt suficiente locuri la Rezidenţiat. M-am uitat peste numărul de locuri scoase la Rezidenţiat şi am văzut că sunt foarte multe pentru Medicina de familie, în condiţiile în care există excedent de medici de familie. La noi, de exemplu, în departamentul de Medicina Muncii, unde avem nevoie de medici generalişti, 80% dintre angajaţi sunt medici de familie care nu şi-au găsit un post în specialitatea în care s-au pregătit şi atunci lucrează ca medici de medicină generală. În schimb, la ATI, specialitate care se caută, se scot foarte puţine locuri. Deci nu există o calibrare cu piaţa muncii din acest domeniu. De asemenea, ţin minte că acum câţiva ani, când am lucrat în domeniul dializei, nu găseam medici nefrologi. Era un domeniu care se privatizase recent şi nu găseam medici pentru centrele de dializă din ţară. Singura specialitate de unde mai puteam aduce medici era ATI. Iată deci două specialităţi deficitare la noi în ţară.

Cum vedeţi o soluţie pentru o astfel de situaţie? În acest moment, în zona privată sunt multe unităţi şi mulţi jucători puternici. Cred că şi noi ar trebui să fim întrebaţi cum vedem dezvoltarea sectorului medical şi de ce resurse ar fi nevoie.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Sistemul de sănătate Acest lucru nu se întâmplă şi preferăm să ne văităm că medicii pleacă din ţară. Da, pleacă din ţară, pentru că nu există ceva să îi ţină aici, profesional vorbind.

Recent au fost puse în dezbatere publică proiectul de statut al spitalelor şi cel de creştere a veniturilor medicilor. Ce părere aveţi despre aceste proiecte? În acest moment, nu cred în aceste proiecte.

Ce le-ar împiedica să meargă? Părerea mea e că nu veniturile îl ţin sau îl îndepărtează pe medic din spital, ci accesul la resurse. Mă refer aici în special la echipamente medicale, aparatură şi medicamente. Să ştiţi că în momentul în care medicii vin spre sistemul privat, spun că vin pentru că vor să lucreze într-un mediu civilizat, în care să aibă acces la tot ceea ce este necesar pentru a pune un diagnostic cu certitudine, şi nu bâjbâind, cum se întâmplă de obicei în unele spitale, unde nu se pot face unele analize de laborator sau unde aparatura se defectează frecvent etc. În astfel de condiţii, medicului îi este greu să îşi desfăşoare activitatea şi vine în zona privată pentru a evita astfel de situaţii.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Medlife

În prezent, sistemul medical MedLife cuprinde 9 hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov şi Arad; 8 laboratoare proprii de analize; 6 spitale mono şi pluridisciplinare în Bucureşti, Braşov şi Arad, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 8 centre de excelenţă cu specializare unică, 6 farmacii proprii, reunite sub reţeaua PharmaLife, şi colaborează cu 135 de clinici medicale partenere din toată ţara. Cum se desfăşoară la dvs. procesul de selecţie pentru medici şi asistenţi medicali? Ce contează cel mai mult pentru un angajator privat? Contează în primul rând experienţa. Nu umblăm neapărat după medici pregătiţi în străinătate. O experienţă în străinătate e, bineînţeles, un plus, dar contează în primul rând EXPERIENŢA, deoarece, ca angajator privat, nu ne permitem să angajăm medici foarte tineri. Facem şi acest lucru, dar îi “creştem” alături de medici cu experienţă.

În opinia mea, cred că ar fi utilă dezvoltarea unui învăţământ post-universitar medical în clinicile private. De ce nu se întâmplă acest lucru? Care sunt impedimentele?

Cariere

Nu ştiu dacă se pot numi propriu-zis impedimente. Avem o astfel de colaborare în Braşov între spitalul Medlife şi Facultatea de Medicină. Din câte ştiu, dificultăţile sunt minore. Avem nevoie de săli de curs, amfiteatre etc., deci mici probleme logistice pe care nu am avut cum să le surmontăm. Părerea mea e că pe viitor lucrurile se vor rezolva, probabil odată cu deschiderea unor unităţi noi.

Dispuneţi de o bază performantă de tehnologie medicală şi de personal foarte calificat. Aveţi şi activitate de cercetare? Da. Împreună cu firma MB Technology (cei care au făcut scannerul pentru avioane/camioane) participăm la un proiect de cercetare ce are drept scop construcţia unui aparat de radiologie cu doză redusă de radiaţii. Totodată, împreună cu Universităţile de Medicină din Bucureşti, Braşov, Sibiu, Cluj, participăm la un proiect de cercetare privind dozarea methemoglobinei şi influenţa acesteia asupra malformaţiilor fătului.

Cum se integrează în mediul privat un medic sau un asistent medical care a lucrat într-un spital de stat? Depinde de structura lui de personalitate. Sunt oameni mai adaptabili şi oameni mai puţin adaptabili. Cred că sunt problemele de adaptare ale oricărui angajat care îşi schimbă locul de muncă. La noi există un program de inducţie pentru nou angajaţi, prin care le facem cunoscută compania, procedurile ce trebuie urmate pentru diferite situaţii. Dacă vorbim despre asistenţii medicali, ei sunt permanent monitorizaţi de asistentul coordonator. Nu se adaptează greu. Dacă vorbim de medici, ei sunt altfel învăţaţi. De exemplu, în ceea ce privește programările. La noi se fac centralizat, prin call-center. Ei bine, până se obişnuiesc cu acest sistem, le ia un timp, dar nu este ceva insurmontabil.

Ca în orice companie, inevitabil apar conflicte. Cum le gestionaţi? Prin comunicare. Managerii de clinică sau de spital sunt foarte mult timp prezenţi în mijlocul angajaţilor.

Managerii urmează un program special de pregătire în acest domeniu? Toţi managerii noştri sunt oameni cu experienţă. Ei au dobândit această experienţă în comunicare,

Monica Băluţă, director HR al companiei Medlife în negociere, atât în companiile de unde provin, cât şi prin programele noastre de pregătire. În general, anul acesta, programele de training au fost foarte mult legate de adaptabilitate la situaţii noi, nepla nificate. În această perioadă de criză - deşi urăsc termenul de criză - ne-am confruntat cu foarte multe incertitudini. Operăm cu foarte multe incertitudini, de ordin legislativ, în domeniul asigurărilor de sănătate etc. Într-o lume ideală ar trebui să avem multă predictibilitate, mai ales când faci bugetul pe anul viitor. Ei bine, în ultimii ani, această predictibilitate ne-a lipsit. De aceea am considerat important să abordăm şi astfel de subiecte. Prin urmare, acesta a fost şi nucleul trainingurilor pe care le-am făcut cu mana gerii noştri: cum să ne adaptăm acestor vremuri în continuă schimbare. Managerii noştri au fost foarte încântaţi de programul de training.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Momente-cheie din evoluţia Medlife Momente-cheie din evoluţia Medlife În ultima vreme se vorbeşte tot mai des despre plata per peformanţă. Cum evaluaţi dvs. performanţa angajaţilor? Dacă vorbim de asistenţi, lucrurile sunt foarte clare. Ei sunt evaluaţi de asistentul coordonator, de medicul şef de secţie, dar există şi o componentă de autoevaluare, pentru că ne interesează şi propria evaluare faţă de sarcinile trasate. Dacă vorbim de medici, lucrurile sunt un pic mai complicate. Să facem evaluare în funcţie de ce? De volum, de câţi pacienţi a văzut? Aici ar avea de câştigat medicii de medicina muncii. Dar cum rămâne cu un domeniu de vârf, cum ar fi neurochirurgia? Există însă o componentă de evaluare în zona de atitudine, de comunicare cu pacientul. Avem şi un sistem foarte bine pus la punct de centralizare a reclamaţiilor, dar nu ne bazăm numai pe acestea, ci şi pe observaţia directă. Atât în clinică, cât şi prin metoda de mistery client. Bineînţeles, aceasta se referă şi la zona de recepţie sau privitor la asistenţi. De asemenea, avem şi un sistem de feed-back din partea pacienţilor, prin chestionare ce se dau tuturor pacienţilor din spitale şi unui anumit număr de pacienţi şi în clinici.

Pentru un angajator, care este cea mai eficientă metodă: rotaţia cadrelor sau fidelizarea angajaţilor? Clar, menţinerea personalului. Am mers întotdeauna pe ideea de a avea angajaţi pe care vrem să îi ţinem. Există, bineînţeles, şi un număr de oameni care nu s-au adaptat activităţii. Dar, în general, luptăm să ne menţinem oamenii, mai ales în zona medicală. Avem medici care sunt cu noi de la începutul activităţii Medlife. Sunt şi zone în care am avut fluctuaţii mai mari de personal, situaţie care s-a mai reglementat în ultima vreme. E vorba despre activitatea din call-center. Aici a fost vorba şi despre specificul activităţii, şi faptul că lucram mai mult cu studenţii, având în vedere programul mai flexibil (part-time, full time, program de dimineaţă, de după-amiază). Ne-am dat seama că aveam costuri foarte mari cu această fluctuaţie de personal, pentru că perioada de inducţie, de învăţare a activităţii din call-center durează în jur de trei săptămâni, timp în care acel angajat era neproductiv. În plus, scădea şi productivitatea trainerului alocat pentru noul angajat. În prezent am scăzut mult fluctuaţia de personal în acest domeniu, prin includerea acestor angajaţi într-un program de planificare a carierei. Astfel, ei îşi dau seama că au un viitor în Medlife. În momentul în care apar posturi libere, primul rezervor în care căutăm este în interiorul companiei. Totodată, prin aplicarea acestor măsuri a crescut şi calitatea muncii.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

1996

S-a deschis prima clinica MedLife, care oferea servicii de planning familial și suport medical cuplurilor tinere. Clinica avea patru specialităţi medicale: Pediatrie, Obstetrică-Ginecologie, Oftalmologie şi Medicină Internă;

1999

Se înfiinţează primul laborator propriu de analize şi investigaţii paraclinice;

2002

Se lărgeşte gama serviciilor medicale prin adăugarea specializării de stomatologie-ortodonţie şi a serviciilor de medicina muncii. Se deschide o bază modernă de fiziokinetoterapie şi recuperare medicală;

2004

Este inaugurată hyperclinica MedLife Grivița, cea mai mare clinică din Bucureşti. Alte 6 clinici au fost inaugurate în Capitală; NetLife devine o reţea extinsă la peste 60 de clinici medicale partenere din ţară;

2006

Primul acţionar de calibru intră în portofoliul MedLife: IFC – divizia de consultanţă şi investiţii a Grupului Băncii Mondiale pentru înfiinţarea primei reţele de spitale private din România;

2007

Se inaugurează Life Memorial Hospital, primul spital din ţară care corespunde celor mai înalte standarde internationale de calitate;

2008

Se deschide Centrul de Medicină Materno-Fetală, ce include un departament de fertilizare in vitro. Se inaugurează a doua hyperclinică la Bucureşti – hyperclinica MedLife Unirii. Au devenit funcționale laboratorul MedLife din Cluj și hyperclinica MedLife de la Timişoara, aceasta din urma având integrat şi un laborator de analize medicale;

2009

Se inaugurează cea de-a patra hyperclinică MedLife – hyperclinica MedLife Favorit. Un nou laborator de biologie moleculară a devenit funcţional în Griviţa. Este atras un nou acţionar de calibru - SGAM Eastern Europe, fondul privat de investiţii al Societe Generale Asset Management – subsidiara Grupului Societe Generale;

2010

Rețeaua de hyperclinici MedLife se extinde cu o unitate în zona de nord a Capitalei – hyperclinica MedLife Băneasa, care integrează un centru specializat de proctologie. Tot în 2010, MedLife a preluat Policlinica de Diagnostic Rapid din Braşov, printr-o tranzacţie de 3 milioane de euro;

2011

A fost anul cu cele mai multe investiţii realizate de MedLife: Spitalul Genesys din Arad, lansarea hyperclinicii MedLife Titan și a Spitalului de Pediatrie, primul spital privat de pediatrie din România, un spital pluridisciplinar la Braşov şi achiziţia Maternităţii Eva în Braşov. La finalul anului, am deschis clinica de dermatologie estetică DermaLife şi Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie. La sfârşitul anului s-a deschis Centrul de Herniologie.

Foto Shutterstock

Cariere Cum îi stimulaţi pe angajaţii din sectorul medical? Am observat că medicii au puţine abilităţi în zona de management. Ne-am propus să le dezvoltăm aceste abilităţi şi am elaborat un program de Talent Management. Pot spune că medicii au fost foarte interesaţi de acest program.

Cât durează acest program? Aproape 2 ani. El a debutat cu o cunoaştere de procese în diverse departamente. De exemplu, ce face departamentul Cost-control? Astfel, fiecare şef de departament şi-a prezentat departamentul şi activitatea. Prin aceste prezentări, medicul are o privire de ansamblu asupra business-ului, nu numai asupra unei mici felii din activitatea lor. Am avut prezentări şi pe strategie medicală, şi pe management operaţional etc.

Şi pentru asistenţi? În acest program de Talent Management avem co legi din toate departamentele, inclusiv asistenţi medicali. Însă pentru asistenţii medicali am mers mai mult pe zona de customer-care, fiind una dintre direcţiile strategice ale companiei. Ne străduim, sperăm că se văd îmbunătăţiri, dar nu vom rămâne aici.

Revin la proiectele care au bulversat viaţa medicală. Mă refer la proiectele de reformă.

O prevedere în proiectul de modificare a Legii 95/2006 este că managerii nu mai trebuie să aibă o pregătire medicală. Ce părere aveţi? Nici la noi toţi managerii nu sunt medici. Însă zona de spital mi se pare mai complexă şi unde trebuie să se ia în considerare mult mai multe lucruri. Acolo nu vorbim numai de o activitate economică, ci şi de lucruri pe care le faci şi pentru siguranţa medicală. Aici mi se pare important ca managerul să aibă cunoştinţe medicale, pentru a vedea în ansamblu. Un economist poate spune, de exemplu, că nu există raţiuni economice pentru o gardă pe anumită specialitate, dar cineva care poate privi în ansamblu îşi dă seama că e nevoie de acea gardă, chiar dacă nu aduce bani, pentru raţiuni de siguranţă medicală. În zona de clinică medială, activitatea nu este chiar atât de complexă. În concluzie, sunt şi eu de acord că nu trebuie să fie medic.

În sistemul Medlife, aveţi angajaţi şi farmacişti. În alte părţi, în farmaciile comunitare există o fluctuaţie mare de personal. Cum e la dvs.? Nu avem astfel de probleme. În general înlocuim asistenți şi farmacişti care se află în concediu maternal. Cred că farmaciştii percep PharmaLife ca un loc de muncă stabil.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Health & Finance

Plata în funcție de performanță în România Adrian Gheorghe Nicolae Done Claudia Spiridon Observatorul Român de Sănătate

Decidenții politici din orice sistem de sănătate sunt interesați permanent de optimizarea raportului cost-beneficiu al îngrijirilor oferite de către furnizorii de servicii medicale. Două categorii largi de instrumente pot contribui la atingerea acestui obiectiv: ajustarea tarifelor de rambursare a furnizorilor pentru serviciile oferite și ajustarea mecanismelor de rambursare a costului acestora. Conceptul de plată în funcție de performanță (pay for performance, în continuare P4P) se înscrie în a doua categorie de instrumente și reprezintă un curent relativ recent în arhitectura sistemelor de sănătate, fiind implementat la o scară semnificativă, începând cu finalul anilor 1990 în țări precum Australia, Marea Britanie și Statele Unite.

onceptul de P4P se bazează pe un set clar de premise: - Motivația financiară facilitează modificarea comportamentului; - Modificarea comportamentului va conduce la ameliorările vizate în termeni de calitate și performanță; - Decidenții pot face distincția între aspectele activității clinice care pot beneficia de motivații financiare și cele care pot fi afectate în sens nedorit; - Beneficiile unei astfel de politici contrabalan sează efectele adverse ale implementării sale. P4P urmărește să maximizeze valoarea adaugată a actului medical prin condiționarea unui procent din veniturile furnizorilor de servicii medicale de atingerea unor ținte impuse de către decidenți. Mecanismul vizat este orientarea comportamentului furnizorilor, în sensul limitării livrării de proceduri cu valoare clinică scăzută sau nedemonstrată pentru pacient și, în același timp, al stimulării acordării îngrijirilor care maximizează beneficiul pacientului. Deși experimente punctuale sugerează că medicii

pot răspunde la (respectiv își pot ajusta practica în funcție de) stimulente financiare și factori ce țin de prestigiul profesional, dovezile privind măsura în care acest comportament conduce în practică la creșterea calității actului medical sunt încă limitate. Astfel, o premisă fundamentală pentru P4P se arată a fi insuficient susținută de dovezi încă înainte de a începe o discuție informată pe marginea implementării conceptului.

Dimensiuni relevante pentru implementarea P4P Discuția pe marginea implementării în practică a P4P conduce imediat la o serie de întrebări-cheie. Cum pot fi definite calitatea și performanța actului medical? Adoptarea unei definiții de lucru a calității actului medical este esențială pentru definirea performanței. Intersecția diferitelor definiții din literatura de specialitate conturează un concept multidimensional, care poate fi formulat la mai multe niveluri - individual, organizațional și sistemic - în

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

care perspectiva centrală este aceea a pacientului. În practică, selecția dimensiunilor considerate relevante este urmată de măsurarea realizărilor acestora, în sensul că stabilirea unui standard de performanță presupune cuantificarea și specificarea unui nivel dezirabil al dimensiunilor componente ale calității. Se disting câteva dificultăți fundamentale. Prima dintre acestea ține de alegerea indicatorilor, care trebuie să întrunească o serie de atribute generice, precum: măsurabilitate, validitate, robustețe, costeficiență și altele. Simpla existență a unui indicator măsurabil condiționează în mare măsură includerea dimensiunii pe care o reprezintă în definiția performanței. Din acest punct de vedere, parametrii clinici (precum colesterolemie, tensiune arterială sau număr de episoade gripale) se pretează cel mai ușor evaluării deoarece sunt corelați cu starea de sănătate a pacientului și, mai ales, pot fi măsurați direct. De exemplu, programul Quality Outcomes Framework (QOF) din Marea Britanie cuprinde 142 de indicatori, dintre care 87 de indicatori clinici din 20 de arii terapeutice; cel mai bine reprezentate sunt diabetul zaharat (15 indicatori) și boala coronariană (8 indicatori). Pe de altă parte, concepte precum potențialul de leadership și adoptarea de practici inovative, deși relevante, sunt mult mai fluide și greu susceptibile

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Studiu ORS Acest articol se bazează pe un raport mai amplu, “Plata în funcție de performanță în România – un pod prea îndepărtat?”, publicat de către Observatorul Român de Sănătate în mai 2013. măsurătorii. Aceasta face ca impactul unor astfel de practici asupra stării de sănătate, deși intuitiv posibil, să fie dificil de demonstrat și evaluat în mod curent. În prezent, majoritatea schemelor P4P se concentrează pe două dimensiuni: performanța clinică și experiența subiectivă a pacientului. Acestora li se pot adăuga alte dimensiuni, în funcție de obiectivele generice ale programului. De exemplu, programul “Practice Incentives Program (PIP)” din Australia evaluează și gradul de includere a pacienților din mediul rural; și Contrat d’amélioration des pratiques individuelles (CAPI) din Franța evaluează comportamentul prescriptoriu al medicilor, în sensul încurajării prescrierii medicamentelor generice.

Health & Finance

Observatorul Român de Sănătate (www.ors.org.ro) este o organizație nonguvernamentală, înființată în februarie 2012, a cărei misiune este aceea de a contribui la îmbunătățirea serviciilor de sănătate din România. Observatorul desfășoară studii de cercetare privind activitatea acestor servicii, integrând evidențele disponibile privind teme de interes pentru a informa elaborarea unor politici de sănătate coerente și eficiente. Membrii fondatori ai Observatorului sunt Adrian Gheorghe, Nicolae Done și Claudia Spiridon. Adrian Gheorghe

Nicolae Done

Claudia Spiridon

Este cercetător în economia sănătății la London School of Hygiene & Tropical Medicine, unde activitatea sa este axată pe aspecte economice ale bolilor netransmisibile în țările în curs de dezvoltare. Și-a finalizat studiile doctorale (2010-2013) în economia sănătății la University of Birmingham, UK, beneficiind de o bursă oferită de National Institute for Health Research (NIHR). Cercetarea sa a vizat două arii: cost-eficienţa intervenţiilor menite să reducă rata infecţiilor post-operatorii şi optimizarea metodelor de evaluare economică în cadrul studiilor clinice, în sensul creşterii generalizabilităţii rezultatelor acestora.

Este doctorand (2011-2016) în economie şi politici de sănătate la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, finanţat de o bursă “Sir Arthur Newsholme”. A absolvit colegiul Harvard din SUA în 2009 cu specializări în biochimie şi politici de sănătate. Între 2009 şi 2011 a lucrat ca cercetător asistent în grupul profesorului William Hsiao la Harvard School of Public Health. A fost implicat în proiecte de cercetare pe temele finanţării, organizării şi plăţilor pentru servicii medicale în ţări precum Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Germania, Singapore, Estonia şi România.

Face parte din echipa editorială a ziarului Adevărul, fiind responsabilă de două domenii: Sănătate (sistem) și Muncă. Anterior, Claudia a fost editor şi coordonator de proiect la una dintre cele mai apreciate publicaţii din mediul online destinate specialiştilor din Sănătate. Activitatea sa a fost răsplătită cu două premii importante în domeniul jurnalismului medical, atât de către Colegiul Farmaciștilor din România (2012), cât și de către Colegiul Medicilor din România (2011).

O altă dificultate este legată de alegerea valorilor-prag ale indicatorilor, în funcție de care poate fi definită performanța. Această alegere este strâns legată de distribuția performanței la nivelul întregului sistem de sănătate anterior introducerii P4P și de obiectivele programului P4P asumate de către decidenți. Astfel: 8 O schemă bazată pe ținte absolute răsplătește preponderent furnizorii de servicii care deja le îndeplinesc la momentul introducerii sale și nu îi încurajează să își îmbunătățească permanent practicile; în același timp, furnizorii care se află departe de o astfel de țintă pot considera că nu au nici o șansă de a o atinge și vor pierde motivația de a își îmbunătăți practica. 8 O schemă bazată pe ținte relative presupune evaluarea performanței fie în raport cu un grup de control care nu participă la schemă, fie cu un clasament de tip „ligă” în care sunt răsplătiți/ penalizați furnizorii de servicii care au performanțe superioare/inferioare celorlalți. Această variantă diluează într-o oarecare măsură tendința de autosuficiență, respectiv abandon, de care sunt susceptibile schemele bazate pe ținte absolute, însă descurajează cooperarea între furnizori, ceea ce poate afecta îngrijirea pacientului prin distorsionarea traseelor clinice. 8 O schemă bazată pe îmbunătățiri relative răsplătește furnizorii de servicii după măsura în care

își ameliorează performanțele în timp. Acest tip de schemă îi favorizează pe low-performeri în detrimentul high-performerilor, deoarece creșterile marginale sunt mai uşor de efectuat la un nivel de performanță redus și mai dificil de atins dincolo de un anumit prag. Meritul acestei scheme este că stimulează convergența performanței furnizorilor într-o perioadă concentrată de timp; odată atins nivelul de uniformitate specificat, schema își pierde conținutul motivațional și poate fi abandonată în favoarea alteia mai complexe.

Cum se obțin datele care conduc la construcția indicatorilor de calitate? Întrucât performanța clinică și satisfacția pacientului sunt domeniile predilecte de măsurare a performanței, sursele de date cele mai relevante sunt fișele pacienților, raportările furnizorilor către autoritatea care efectuează plățile și sondajele care măsoară satisfacția pacienților. Implementarea P4P este imposibilă fără o infrastructură informațională adecvată, care să permită colectarea, procesarea și circulația armonioasă între instituții a acestor date. Infrastructura IT despre care vorbim are propriile sale costuri de instalare și întreținere. În Marea Britanie, de exemplu, programul QOF a alocat 30 de milioane GBP doar în primul an al programului (2004) pentru suport în instalarea tehnologiei necesare în cabinetele medicilor de familie, deși

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

acestea dispuneau deja, la acel moment, de o infrastructură informatică apreciabilă.

Cum se face legătura dintre remunerație și atingerea indicatorilor de calitate? Stabilirea procentului din veniturile furnizorilor de servicii medicale care ar trebui asigurat din bonusuri de performanță ține de un vector de factori, care include: tipul de furnizor la nivelul căruia se face evaluarea (medic, grup de practică sau spital), constrângerile bugetare, obiectivele generale ale schemei P4P (convergența performanței sau atingerea unui nivel absolut de performanță), celelalte aranjamente de plată existente (nivelul salariilor, alte bonusuri) ș.a.m.d. În majoritatea țărilor P4P bonusurile pentru spitale reprezintă adesea un procent foarte mic din totalul veniturilor, sub 5%: de exemplu, proporţia este sub 1% pentru spitalele din programul Medicare din Statele Unite și 0,5% la introducerea schemei în spitalele din NHSul britanic (cu creștere ulterioară). Pentru medici, cel mai ambițios program este de departe QOF din Marea Britanie, unde medicii de familie își pot crește veniturile cu până la 25%, în funcție de atingerea indicatorilor. Aceasta este însă o excepție, întrucât alte scheme (precum cea din Franța) sunt mult mai modeste.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Care sunt efectele implementării P4P? Revizii sistematice ale rezultatelor programelor P4P sugerează un efect controversat: în unele contexte și arii terapeutice au fost puse în evidență îmbunătățiri ale performanței, iar în altele nu. De exemplu, în cadrul programului QOF în Marea Britanie au fost observate ameliorări ale indicatorilor pentru diabet și astm bronșic, dar nu și pentru afecțiuni cardiovasculare. În Olanda, un program similar de medicină primară a obținut după un an de la implementare îmbunătățiri semnificative în performanța managementului afecțiunilor cardiovasculare și astmului, dar nici un efect în rata vaccinării antigripale sau a screeningului pentru cancer de col uterin. Programele P4P din spitalele din Statele Unite au demonstrat atât tendința de convergență a performanței furnizorilor de servicii, cât și îmbunătățiri ale performanței, deși de o magnitudine modestă. Ca ordin de mărime, într-un interval de doi ani, high-performerii au avut creșteri medii ale performanței globale de 1,9%, în timp ce low-performerii au crescut în medie cu 16,9%. Efectele implementării P4P nu sunt constante în timp. Analize ale programului QOF au arătat că ritmul de creștere a performanței este mai ridicat în primii ani de la implementarea P4P, pentru

Health & Finance

ca apoi să scadă treptat. De exemplu, analize din Statele Unite au arătat că spitalele care au implementat P4P au avut performanțe superioare grupului de control în primii 3 ani, pentru ca după 5 ani diferențele să fie nesemnificative. Proporția bonusului P4P adus veniturilor curente ale medicilor variază foarte mult în funcție de detaliile de implementare ale schemei, însă estimările sunt adesea conservatoare: de la 2% în Franța până la 15% în Statele Unite, în funcție de compania de asigurări. Cea mai mare creștere medie au avut-o medicii din Marea Britanie – până la 25% i.e., până la £20,000 anual. Puținele studii ample pe spitale, efectuate în Statele Unite, sugerează că impactul P4P asupra performanței financiare a spitalelor nu pare să fie semnificativ. În final, și impactul etic al schemelor P4P trebuie avut în vedere. Chiar și un program P4P care nu are o componentă etică explicită poate avea efecte adverse de această natură, deoarece pacienții din medii defavorizate, respectiv cei care au cea mai mare nevoie de îngrijiri medicale, dar și prognosticul cel mai nefavorabil, tind să fie evitați în mod explicit de către furnizorii de servicii medicale pentru a nu își periclita atingerea indicatorilor de performanță. Efecte de acest tip au fost observate în practică, însă la nivelul furnizorilor, nu la nivelul pacienților. În urma implementării programului QOF în Marea Britanie, cabinetele de medicină de familie care deserveau populații mai puțin afluente au avut dificultăți în a atinge țintele de performanță în primii ani și au primit bonusuri semnificativ mai reduse decât celelalte cabinete. Astfel, programul P4P răspundea corect, în sensul că nu penaliza practicile cu casemix mai dificil, însă nici nu le răsplătea suficient. Nu au fost puse în evidență efecte discriminatorii concludente ale programelor P4P la nivelul pacienților.

Perspectiva implementării P4P în România P4P și-a făcut apariția în discursul public din România în prima parte a anului 2013 și a fost invocată în contextul ameliorării remunerației personalului medical. Se impun câteva observații pe marginea acestui context: 1. P4P pune în centru interesul clinic al pacientului. Dacă există dovezi privind rezultatele pozitive ale unor astfel de programe, ele se referă la ameliorarea unor parametri clinici la nivelul populației. În discursul public românesc, experiența pacientului a fost menționată până acum, în cel mai bun caz, ca un beneficiu colateral. Orice discuție pe marginea P4P trebuie să își asume primordial perspectiva experienței cli nice și subiective a pacientului deoarece în acest

sens conceptul a fost gândit și (până la un punct) demonstrat. 2. P4P nu a fost gândită pentru a redresa dezechilibre în remunerarea personalului medical și nu există nici un fel de dovadă că ar avea un astfel de efect i.e., îi răsplătește substanțial mai mult pe “cei vrednici și competenți” decât pe “cei leneși și slab pregătiți”. Salariul medicilor este doar un vehicul adecvat utilizat pentru a orienta deciziile acestora. Prezentarea P4P drept soluție pentru salarizarea necorespunzătoare a medicilor este nerealistă și deturnează înțelegerea consecințelor schemei. 3. P4P a fost propusă în România pentru salariza rea directă a medicilor de spital. Astfel de programe P4P sunt relativ rare la nivel internațional. Majoritatea schemelor P4P se concentrează pe medici de familie sau organizații (spitale, grupuri de practică) din cauza dificultății atribuirii contribuției fiecărui medic la evoluția clinică a pacientului. Într-un spital, un pacient este adesea plimbat printr-o serie de secții și “văzut” de mai mulți specialiști. Deși unul singur își asumă răspunderea asupra cazului, contribuțiile celorlalți pot fi infime sau substanțiale, însă greu de cuantificat. 4. P4P poate funcționa numai pe baza unui flux substanțial de informații relevante care să alimen teze algoritmii responsabili de stabilirea cuantumului bonusurilor/penalităților. Aceste informații se referă la volumul și natura pacienților, parametrii clinici ai acestora, conținutul protocoalelor clinice care stabilesc cele mai bune practici și respec tarea acestora. Infrastructura informațională care să permită colectarea și prelucrarea acestor date este abia la început în România. Volumul datelor pe care le colectează este insuficient și calitatea

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

lor nu a fost încă demonstrată. Și-ar dori cineva să platească sau să fie plătit pe baza unor informații în a căror validitate nu are încredere? 5. Există dovezi care sugerează că simpla raportare, monitorizarea și publicarea indicatorilor de performanță pot conduce la ameliorarea în timp a acestora, în absența oricăror mecanisme financiare asociate. 6. P4P este un mecanism eminamente corectiv, al cărui design pleacă de la obiective asumate la nivel de sistem. P4P nu are sens în absența unei evaluări preliminare a performanței care să permită stabilirea și asumarea acestor obiective. Practic, e important de stabilit de la început ce ne propunem: să ameliorăm disparitățile privind accesul la servicii în plan urbanrural? Sau în plan socio-economic (în România, sărăcia este un factor discriminant mai puternic decât urbanizarea)? Sau să atingem convergența practici lor clinice în plan geo-spațial (avem vreo estimare a variabilității în prezent?)? 7. P4P poate avea consecințe neplanificate, do rite și nedorite. Principala consecință pozitivă este colectarea unui volum semnificativ de date, care poate contribui la îmbunătățirea culturii și practicii clinice dincolo de acordarea bonusurilor de performanță. Consecințele negative importante cuprind creșterea birocrației, supraspecializarea, remodelarea impredictibilă a traseelor clinice și a relațiilor profesionale.

Concluzii P4P este un concept complex și aflat încă în stadiu experimental, majoritatea experților internaționali invitând la prudență în implementarea sa. Dove zile disponibile sugerează că P4P poate conduce

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

la îmbunătățiri cel mult moderate ale parametrilor clinici la nivel populațional. Aceste rezultate nu pot fi reproduse în toate ariile terapeutice și au un impact maxim în primii 2-3 ani de la implementarea schemei, estompându-se lent ulterior. P4P are un conținut motivațional limitat în timp, care trebuie asociat unor obiective foarte clare la nivel de sistem, precum ameliorări în arii terapeutice și/sau grupuri vulnerabile-cheie. Și mai important, P4P nu a fost gândit și nici nu a fost dovedit că poate acționa ca mecanism de justiție profesională. Funcționarea P4P se bazează pe elemente premergătoare care se implementează incremental: protocoale clinice relevante și bazate pe dovezi; infrastructură informațională funcțională și armonizată; existența unui cadru metodologic al evaluării performanței și o cultură a practicii clinice orientate pe măsurarea curentă a performanței. Dezbaterea privind definirea și monitorizarea performanței actului medical în România este absolut necesară și trebuie continuată, în sensul includerii treptate și concrete a performanței în cultura planificării și livrării serviciilor de sănătate. Cadrul organizațional, informațional și bugetar din România nu permite, în acest moment, desfășurarea adecvată a funcțiilor P4P. Constata rea este valabilă atât pentru medicina primară, cât și pentru sectorul spitalicesc. Designul oricărei scheme P4P trebuie informat de o evaluare prealabilă a performanței, care în prezent lipsește. Un obiectiv rezonabil și rațional pentru următorii ani devin, astfel, formularea și diseminarea criteriilor de performanță, urmate de o analiză diagnostic pe baza acestor criterii în vederea stabilirii oportunității introducerii P4P.

Health & Finance

Chirurgia,

zona ce atrage cele mai mari recompense financiare din partea pacienţilor Exact Cercetare și Consultanță / Link Resource

Chirurgia generală se află pe prima poziție atunci când vine vorba de recompensele financiare acordate de pacienți, valoarea medie a acestora fiind de 608 lei. Locul al doilea este ocupat de tratamentul la medicul specialist, pentru care recompensele medicale ating în medie valoarea de 204 lei, în timp ce pe cea de-a treia poziție se situează mica chirurgie, cu recompense medicale în valoare medie de 194 lei, arată cel de-al treilea val al studiului desfășurat de Exact Cercetare și Consultanță, în colaborare cu Link Resource, comandat de Institutul Aspen România și prezentat cu ocazia Bucharest Forum/ Healthcare. Studiul a fost realizat în luna octombrie, pe un eşantion de 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani, rezidente în mediul urban.

Potrivit datelor prezentate, asistentele sunt primele pe listele pacienților în ceea ce privește recompensarea, 40% dintre aceștia declarând că au oferit sume de bani sau cadouri asistentelor medicale. Acestea sunt urmate de infirmieri, cu 21%, și de medicii obstetricieni și interniști, cu 20%.

Percepţia pacienţilor asupra îngrijirilor de care au avut parte în spital În ultimele luni, 7% dintre pacienți au avut nevoie de internare, cei mai mulți alegând sistemul

public de sănătate (87% dintre cei internați cel puțin o zi). Cele mai multe internări au fost făcute pe următoarele specializări medicale: - chirurgie generală (13%), - medicină internă (9%), - obstetrică-ginecologie (8%), - cardiologie (7%), - ORL (6%). 19% dintre pacienții internați au fost dezamăgiți de experiența trăită în spitalul în care s-au internat. Rapiditatea acțiunilor personalului medical

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

din spital și curățenia din saloane i-au dezamăgit cel mai adesea pe pacienți (28% dintre pacienți în primul caz și 30% în al doilea), iar modul în care s-a comunicat cu asistentele a dezamăgit aproape un sfert dintre pacienții intervievați. Românii au foarte clar în minte beneficiile pe care le caută atunci când se gândesc la alegerea unei instituții medicale. Primele două beneficii pe care le consideră cele mai importante sunt legate de comportamentul personalului medical (amabilitate, solicitudine) și calitatea locației. Pe locul 3 ca importanță se află caracterul explicit și complet al recomandărilor medicale primite, iar pe locul 4 este poziționat timpul de așteptare total.

Medicul de familie – principala sursă de informare a românilor Studiile anterioare desfășurate de Exact Cercetare și Consultanță, în colaborare cu Link Resource și comandat de Institutul Aspen România, au arătat că medicul de familie reprezintă principala sursă de informare a românilor atunci când se confruntă cu o problemă medicală. Cer-

Studiu periodic Studiul a fost realizat pentru prima dată în luna februarie 2013, în timp ce cel de-al doilea val de informații a fost public în luna septembrie a acestui an. Cercetarea va fi realizată de acum înainte trimestrial, pentru a surprinde dinamica preferințelor populației cu privire la sistemul medical și farmaceutic din România.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Metodologie Universul cercetării a fost reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani, rezidente în mediul urban. Volumul eșantionului a fost de 1.002 de respondenți, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare și Consultanță, administrat pe internet. Respondenții au fost selectați aleatoriu din panelul Exact Cercetare și Consultanță, care conține 20.000 de respondenți. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 22-29 octombrie 2013. cetarea realizată în această perioadă reconfirmă medicul de familie pe primul loc (cu 48%), de data aceasta din punctul de vedere al elementelor de care pacienții țin cont atunci când trebuie să aleagă un cabinet medical. Cu un procent similar apare și experiența anterioară avută cu cabinetul (44%), în timp ce pe locul al doilea se află prețul serviciilor medicale (30%) și recomandările prietenilor apropiați (27%). Proximitatea pentru alegerea unei instituții medicale este importantă pentru 28% dintre pacienți. Internetul și recomandările din partea rudelor (copii, părinți, soț/soție) înregistrează procente asemănătoare (între 13% și 16%). Pe ultimele locuri se află medicii specialiști (indiferent dacă aceștia activează în sistemul public sau privat de sănătate) și mass-media (TV, presă scrisă), procentele fiind de maximum 5%. Evaluarea ultimei vizite la medicul specialist aduce însă diferențe între sistemul

Health & Finance public și cel privat. În sistemul public, procentul celor dezamăgiți este mai mare decât în sistemul privat, iar această dezamăgire este creată de: timpul de așteptare înainte de consultație și durata consultației – 28%, comportamentul personalului medical – 20%. În ceea ce privește încrederea în medicul specialist, 81% dintre pacienți au încredere în acesta, în timp ce 75% l-ar recomanda. Pentru sistemul privat, procentele dezamăgiților sunt mult mai mici: tot timpul de așteptare este pe primul loc, cu 14%, în timp ce pe locul 2 se află explicațiile medicului privind afecțiunile de care suferă: 11%. Din punctul de vedere al încrederii și recomandării medicului specialist întâlnit în sistemul privat, procentele sunt similare cu cele din sistemul public. Medicul specialist beneficiază de mai mare încredere în ceea ce privește validarea recomandărilor medicale. Deși medicul de familie este principala sursă de informare, atunci când vine vorba de validarea recomandărilor medicale, tot medicului specialist i se alocă mai multă încredere. Dacă medicul specialist câștigă încrederea de la 82% dintre pacienți, medicul de familie adună 72% în sistemul public. Principalii factori care au creat dezamăgire în relația cu medicul de familie în sistemul public sunt: timpul necesar pentru consult (timp de așteptare înainte de consult și durata consultului) – 22% și explicațiile medicului privind afecțiunile de care suferă – 15%. Spre deosebire de sistemul public, în cel privat, performanțele medicului de familie sunt mai slabe, procentele celor dezamăgiți fiind mai mari. Factorii insatisfacției sunt aceiași ca și în sistemul public: timpul de așteptare înainte de consult – 26% și explicațiile medicului privind afecțiunea de care suferă – 22%.

VIP Privind încrederea în personalitățile publice aparținând domeniului medical, românii o plasează pe dr. Oana Cuzino pe prima poziție a topului, cu 27%. Locurile 2 și 3 sunt ocupate de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi și prof. dr. Constantin Ionescu Târgoviște, cu 16%, respectiv 3%. O explicație a plasării Oanei Cuzino pe această poziție o reprezintă pe de-o parte expertiza sa – medic primar, doctor în medicină, iar pe de alta, oferirea constantă de sfaturi medicale: de 12 ani pe TV și de 8 ani în presa scrisă.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Health & Finance

Piața farmaceutică, scădere trimestrială de 3,3% Cegedim România

Conform rezultatelor studiului Pharma & Hospital Report, Cegedim România estimează că valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a atins nivelul de 2,79 miliarde de lei la preţ de distribuţie în al treilea trimestru al anului 2013, în scădere cu 3,3% comparativ cu trimestrul III al anului 2012. Pharma & Hospital Report, studiu de referință în analiza pieței farmaceutice, este realizat în România începând din 1996. “Rezultatele recente confirmă dificultățile din piața farmaceutică, disponibilitatea multor produse fiind semnificativ afectată. Prognoza rămâne modestă, pentru anul 2013 menținem rata de creştere anuală de 0,7%, însă pen tru anul 2014, în condițiile neconfirmării actualizării listei de medicamente compensate, creşterea prognozată anterior (+2,7% în lei) ar putea fi ajustată suplimentar la încheierea anului curent”, a declarat Petru Crăciun, director general Cegedim România.

Piaţa totală – trim. III/2013 Valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi în trimestrul III/2013 s-a ridicat la 2,79 mili arde de lei, în scădere cu 3,3% faţă de trimestrul III/2012. Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins o valoare de 2,02 miliarde de lei, în scădere cu 3,6%. Medicamentele fără prescripţie (OTC) au atins o valoare de 0,40 miliarde de lei, în creştere cu 3,0%, iar segmentul de spital a atins 0,37 miliarde de lei, în scădere cu 8,2% faţă de trimestrul III/2012.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Comparativ cu ritmurile de creştere din ultimele 5 trimestre, în trimestrul III/2013 se remarcă o scădere atât în unităţi (-3,6%), cât şi în zile de tratament (-2,9%), respectiv în valoare (-3,3% în lei). Piaţa continuă să fie afectată, în condițiile susţinerii publice scăzute, numai o parte din pacienţi putându-se trata corespunzător.

Foto Shutterstock

Piaţa totală – YTD (2013-Q3)

La nivelul ultimelor 9 luni (ianuarie – septembrie 2013), valoarea totală a pieţei a fost de 8,69 miliarde de lei; datorită performanței mai bune din primele 6 luni, fiind în creştere cu 1,2% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (ianuarie – septembrie 2012). Pe segmente, ratele de creştere în RON au fost de 0,5% pentru Rx în farmacii, 7,2% pentru OTC în farmacii şi -0,8% pentru spitale.

Piaţa totală – MAT (2013 – Q3)

La nivelul ultimelor 12 luni (octombrie 2012 – septembrie 2013), valoarea totală a pieţei a fost de 11,82 miliarde de lei, în creştere cu 1,9% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (octombrie 2011 – septembrie 2012). Pe segmente, ratele de creştere în RON au fost de 1,5% pentru Rx în farmacii, 7,3% pentru OTC în farmacii şi -1,2% pentru spitale.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Health & Finance Grupe terapeutice mari - MAT (2013 – Q3) În privinţa evoluţiei principalelor grupe terapeutice, în ultimele 12 luni se evidenţiază creșteri în volum peste media pieţei în cazul medicamentelor pentru antineoplazice și imunomodulatoare (4,8%),

cardiovascular (2,2%) și sistemul musculo-scheletic (1,3%), ca şi scăderi sub media pieţei în cazul antiinfecțioaselor sistemice (-3,0%), al medicamentelor pentru sistemul respirator (-1,2%) şi medicamentelor pentru sistemul nervos central (-1,1%).

În valoare, creșterea medicamentelor pentru sistemul digestiv și metabolism (6,7%), antineoplazice și imunomodulatoare (5,8%) este superioară celorlalte grupe, în timp ce medicamentele pentru sistemul respirator sunt în scădere (-4,0%), iar creșterile pentru anti-infecțioasele sistemice (0,6%) şi a medicamentelor pentru sistemul musculo-scheletic (0,5%) sunt modeste.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Top 20 Corporații - MAT (2013 – Q3)

Ierarhia principalelor 10 corporaţii pentru ultimele 12 luni se modifică în comparație cu trimestrul anterior datorită separării efectuate de grupul Abbott (rezultatul fiind apariția a două entități, Abbott şi Abbvie), pe podium fiind Sanofi (inclusiv Zentiva), cu vânzări de 873,2 mil. lei, urmată de Hoffmann La Roche, cu 862,6 mil. lei, şi Novartis, cu 718,4 mil. lei. Topul primilor 10 jucători este completat de Servier (677,0 mil. lei), Pfizer (617,9 mil. lei), GlaxoSmithKline (563,3 mil. lei), Merck & Co (486,3 mil. lei), AstraZeneca (460,5 mil. lei), Ranbaxy (445,7 mil. lei) şi Krka (308,2 mil. lei). NB: Aceste date estimează ieşirile de produse din farmacii; compararea ieşirilor produselor cu intrările acestora în farmacii, cu consumul de către pacienţi sau cu cele privind importul/producţia locală a acestora este parţial incorectă (calculul valorilor şi cotelor de piaţă de mai sus este efectuat în preţuri de achiziţie în farmacie, iar valorile de import sau producţie disponibile din alte surse sunt exprimate în general la preţuri de producător).

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Business Development

Medlife Genetics:

tehnologiile de ultimă oră în sfera diagnosticului și tratamentului

Dr. Dumitru Jardan Coordonator Centrul de Genetică și de Biologie Moleculară Medlife Genetics

În ultimii 30 de ani, genetica a cunoscut o dezvoltare extraordinară datorită introdu cerii noilor metode de biologie moleculară. Această dezvoltare numită și “revoluția genetică” a permis conceperea și finalizarea proiectului genomului uman. Acest proiect este extrem de important pentru că a permis asamblarea unui genom uman de referință față de care se face comparația informațiilor gene tice individuale.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

roiectul genomului uman a fost posibil datorită dezvoltării tehnologiei de secvențiere (secvențiere Sanger) și a perfecționării acestei tehnologii pe parcursul proiectului. După fina lizarea acestui proiect s-a produs o nouă revoluție datorită introducerii noilor metode secvențiere numite secvențiere de nouă generație. Aceste noi metode de secvențiere permit obținerea unor cantități masive de date și secvențierea unui genom uman în 2 săptămâni cu costuri net inferioare celor aferente tehnologiei Sanger. În așa fel a devenit fezabilă studierea diversității genomului uman prin secvențierea genoamelor indivizilor din diferite populații, studierea aberațiilor genetice responsabile de apariția și progresia cancerului, identificarea de mutații cauzatoare de boli genetice și multe altele. Pentru a îndeplini angajamentul Medlife de a aduce pacienților săi tehnologiile de ultimă oră în sfera diagnosticului și tratamentului, anul acesta a fost creat centrul Medlife Genetics. Acest centru are dotări unice în România și prin prisma aces-

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

tui fapt oferă servicii și avantaje unice pacienților săi. În laboratorul Medlife Genetics a fost instalat un secvențiator de nouă generație MiSeq de la Illumina. Acest secvențiator a făcut posibil să putem oferi o serie de servicii speciale cum ar fi teste de predispoziție la 42 de boli comune, testul de predispoziție la cancerul ereditar de sân și ovar sau testul de predispoziție la cancerul colorectal. Aceste teste toate beneficiază de avantajele unice oferite de secvențierea de nouă generație. Pe lângă aceste teste, Medlife Genetics oferă o gamă largă de teste: de la teste de oncogenetică și de farmacogenetică la teste pentru diagnosticul prenatal și de infertilitate. Centrul Medlife Genetics va continua introduce rea de teste și analize noi care să corespundă angajamentului său de a oferi posibilitățile și testele de ultima oră tuturor pacienților săi.

Business Development

Obligaţia de serviciu public, măsură de prevenţie a sincopelor pieţei de distribuţie Dr. Max Constantinescu

Ani de zile, periodic, sistemul sanitar românesc s-a confruntat cu diferi te crize ale “medicamentelor”. În ciuda deschiderii pieţei farmaceutice de după ’89 şi a aderării la Uniunea Europeană, pacienţilor români le-au lipsit, exact atunci când aveau mai mare nevoie, medicamentele necesare ţinerii sub control a unor boli grave.

upă ce anul trecut pacienţii cu afecţiuni tiroidiene au căutat prin farmaciile româneşti cu disperare un substitut de hormon tiroirdian, s-a agravat şi criza citostaticelor. Cauza: o legislaţie deficitară, care permitea ca în furnizarea de medicamente să precumpănească factorul comercial, în detrimentul celui etic. Astfel, medicamente cu valoare comercială foarte mică au dispărut de pe piaţă, iar legile comerţului liber au permis exportul paralel al unor medicamente utile bolnavilor de cancer.

Criza citostaticelor În luna aprilie, din spitale lipseau medicamentele Alkeran, Leukeran şi Purinethol.

Cauzele erau multiple, după cum declara ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Ministrul a spus că, începând cu luna octombrie 2012 şi până în luna ianuarie 2013, au fost livrate de către Unifarm SA aceste 3 medicamente oncologice esenţiale în tratamentul pacienţilor bolnavi de cancer către reţeaua de spitale şi farmacii, cu prioritate în unităţile spitaliceşti care au comandat aceste produse. În plus, începând cu luna decembrie 2012, când a fost implementat sistemul SEAP în Unifarm, aceste produse au fost afişate şi în sistemul electronic. Astfel, spitalele şi farmaciile puteau achiziţiona în orice moment aceste medicamente, susţinea ministrul. “La acel moment, produsele respective nu pre zentau o discontinuitate în piaţa din România, fiind

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

disponibile şi la alţi distribuitori. Din cauza faptului că spitalele nu au comandat aceste medicamente esenţiale pentru bolnavii de cancer şi pentru a preveni expirarea acestora, produsele respective au fost livrate în piaţă, către farmaciile cu circuit deschis”, a spus Nicolăescu. În urma investigaţiilor ulterioare realizate de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, s-a dovedit că o farmacie din Ploieşti, una dintre farmaciile care au comandat la Unifarm aceste produse, a livrat prin depozitul aflat în spatele ei în ţările europene, prin export paralel, aceste medicamente. Practic, farmacia a dat comanda la Unifarm, după care a livrat aceste medicamente către propriul depozit, care le-a scos din România prin activitatea de export paralel, anunţa ministerul. “Abia în luna martie am fost informaţi de către ANMDM că această farmacie, prin depozitul aflat în spatele său, exporta medicamente oncologice la distribuitori din Marea Britanie, Danemarca, Polonia, Letonia”, a adăugat Eugen Nicolăescu. Pentru a remedia această situaţie, conducerea Ministerului Sănătăţii a decis, printr-un ordin de ministru, suspendarea până la sfârşitul anului a activităţilor de export paralel pentru medicamen tele oncologice monitorizate, postate deja pe site-ul MS.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Avantajele respectării OSP pentru pacienţi 8 sunt principalii beneficiari ai OSP, putându-se baza pe o disponibilitate continuă a medicamentelor ce le sunt necesare; 8 se asigură ca în primul rând să fie asigurate cerinţele pacienţilor din ţară; 8 se asigură existenţa unor cantităţi suficiente pentru a răspunde nevoilor pentru o perioadă de timp definită (de ex. 2 săptămâni); 8 se asigură ca pacienţii să aibă acces direct la o gamă largă de medicamente aprobate şi recomandate pentru afecţiunile lor; 8 asigură accesul pacienţilor din pieţele/localităţile mici la medicamentele necesare.

Business Development De atunci, Ministerul Sănătăţii a monitorizat, zilnic, consumul stocurilor de medicamente la nivelul spitalelor, iar Unifarm SA a demarat, imediat după primirea celor 800.000 de euro de la Guvern, proceduri de achiziţie în regim de urgenţă pentru achiziţionarea acestor produse deficitare. Era necesar să se ajungă aici? Nu se puteau evita astfel de situaţii? Pentru “sănătatea” sistemului nu există măsuri de “prevenţie”?

Răspunsul este DA Din nefericire, chiar au existat, dar numai pe hârtie, în prevederi legislative neclare.

Obligaţia de serviciu public, ca măsură de prevenţie Este vorba despre Obligaţia de Serviciu Public (OSP), măsură care ar trebui respectată de toţi actorii din domeniu, pe tot lanţul de furnizare a medicamentului către pacient şi care presupune că oricare dintre ei trebuie să asigure permanent gama adecvată de medicamente, să răspundă necesităţilor unui spaţiu geografic determinat, adică să livreze pe tot spaţiul deservit cantităţile solicitate în cel mai scurt timp. Presupune o colaborare constantă între toţi actorii din sistem, din lanţul de distribuţie, şi un efort birocratic redus pentru autorităţile din domeniu atât timp cât cadrul legal este clar, putând fi traşi la răspundere direct cei care nu respectă OSP.

Ce înseamnă pentru un distribuitor respectarea OSP? “Pentru a respecta OSP, ca distribuitor, trebuie să te uiţi la logistica din spate: depozite amplasate strategic pentru a asigura livrarea în intervalul legal

(24-72 de ore). Aceste depozite naţionale trebuie să respecte anumite standarde. Ai nevoie de un management profesionist al întregii game de produse, pentru că trebuie să te asiguri că în orice moment, conform legislaţiei care spune ca deţinătorul APP trebuie să se oblige că va asigura minimum 50% din necesar. De asemenea, pentru a respecta OSP trebuie să gândeşti un mecanism de finanţare (poate că producătorul are acel produs, dar tu nu ai banii să îl iei, nu îţi permiţi să susţii mai departe sistemul)”, a declarat Cristina Munteanu, director executiv al Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR).

Ce se întâmplă în alte ţări? În ţările europene, chiar dacă mai au unele pro bleme în domeniul pieţei farma, OSP a fost tratată mai serios, asigurând un tratament egal tuturor tipurilor de medicamente, printr-un sistem de distribuţie eficient. Se asigură accesul permanent la o gamă de produse şi se respectă spaţiul geografic deservit. “La nivel european, respectarea OSP aduce confort la peste 500 de milioane de pacienţi, acoperind nevoile a peste 170.000 de farmacii”, explică Cristina Munteanu. “Eşti obligat să dai acel medicament chiar dacă e vorba de o cantitate mică, nesemnificativă din punct de vedere comercial. În absenţa OSP, toate acestea nu sunt respectate sau respectate aleator”, precizează directorul executiv al ADRFR. Prin aplicarea acestei prevederi, distribuitorii nu pot refuza un producător, dar pot negocia condiţiile comerciale. Astfel, în mod practic, “nu ai voie, nu ai cum să opreşti fluxul de medicamente până la pacient”, explică dna Munteanu.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Principalele modificări legislative propuse în domeniul medicamentului:

Foto Shutterstock

8 se realizează armonizarea legislaţiei naţionale cu dispoziţiile Directivei 2012/26/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octom brie 2012 de modificare, în ceea ce priveşte farmacovigilenţa, a Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar al medicamentelor de uz uman:

Situaţia din România În prezent, OSP e doar o menţiune în Legea sănătăţii (Legea 95/2006), iar prevederile referitoare la aceasta sunt foarte vagi. Obligaţia este să se asigure 50% din necesar. Dar cum poate fi eva luat necesarul? În prezent, sunt distribuitori care respectă OSP şi oferă servicii complete producătorilor de medicamente. Din păcate, în lipsa unei legislaţii clare, în România funcţionează şi alte modele de distribuţie a medicamentelor: prin distribuitorii locali, care au gamă redusă de produse (au marje mai ridicate, spectru de servicii şi frecvenţă reduse şi de cele mai multe ori operează în afara OSP) şi directto-pharmacy, practică îngrijorătoare pentru zona de distribuţie pentru că unii producători au ales să folosească direct serviciile de logistică fără să mai apeleze la distribuţia de medicamente. “Distribuţia directă e periculoasă deoarece limitează accesul pacienţilor la medicaţie şi poate crea un monopol pe piaţă”, spune directorul ADRFR.Există şi cazuri de producători care au refuzat livrarea de medicamente către alţi distribuitori sau limitează numărul distribuitorilor. De altfel, aceste practici sunt în prezent investigate de Consiliul Concurenţei. “În aceste condiţii, în care există şi alte modele de distribuţie, avem două variante, fie se clarifică cadrul legislativ, fie se scoate OSP din lege”, este de părere Cristina Munteanu. A doua variantă însă nu e de luat în calcul. După cum nu a luat-o nici Ministerul Sănătăţii în proiectul de reformă propus dezbaterii publice, după consultare cu actorii importanţi din piaţa farmaceutică.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

8 reglementarea amănunţită a cadrului juridic de organizare a sistemului naţional de farmacovigilenţă; 8 reglementarea explicită a competenţelor şi obligaţiilor autorităţii naţionale competente în domeniul medicamentelor de uz uman - Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale - în domeniul farmacovigilenţei; 8 reglementarea obligaţiei deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă de a notifica Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi autorităţile competente din alte state membre interesate ale Uniunii Europene, în legătură cu orice acţiune pe care au iniţiat-o pentru suspendarea punerii pe piaţă a unui medicament sau pentru retragerea unui medicament de pe piaţă, sau nesolicitarea reînnoirii unei autorizații de punere pe piață, împreună cu motivele acestei acţiuni. De asemenea, este clarificată obligația de serviciu public pentru deținătorii de autorizaţie de punere pe piaţă, distribuitori și unitățile de desfacere cu amănuntul. Se prevede desfacerea medicamentelor prin minimum trei distribuitori și se separă activitatea de distribuție de cea de vânzare cu amănuntul.

Foto Shutterstock

Business Development Ce se propune În primul rând, se defineşte OSP (la articolul 695, punctul 17 modificat): „Obligaţie de serviciu public - obligaţia de ținătorului autorizației de punere pe piață/repre zentantului deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă și a distribuitorilor angro de a asigura permanent o gamă adecvată de medicamente care să răspundă necesităţilor unui spaţiu geografic determinat şi de a livra pe întreg spaţiul respectiv cantităţile solicitate în cel mai scurt termen de la primirea comenzii.”

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale capătă atribuţii sporite Astfel, potrivit articolului 729, alineatele (2) și (3) modificate: “(2) Deţinătorul autorizației de punere pe piață trebuie să notifice Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale în cazul în care, temporar sau permanent, un medicament încetează să fie pus pe piața din România; în afara unor situații excepționale, această notificare trebuie să fie făcută cu cel puțin șase luni înainte de întreruperea punerii pe piață a medicamentului, iar în situația întreruperii punerii pe piață a medicamentului din motive comerciale, notificarea trebuie să fie făcută cu cel puțin 12 luni înainte de întreruperea punerii pe piață. În perioada de șase, respectiv 12 luni, deținătorul autorizației de punere pe piață are obligația de a respecta prevederile alin. (2) al art. 792 de asigurare a unor stocuri adecvate și continue de medicamente. Deţinătorul autorizației de punere pe piață informează Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale cu privire la motivele unei astfel de măsuri, în conformitate cu prevederile art. 840 alin. (2). (3) Pe baza solicitării Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, în special în contextul farmacovigilenţei, deţinătorul autorizaţiei

de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia acestuia privind volumul de prescrieri.” Punctual, detaliile privind aplicarea acestei prevederi a OSP se vor regăsi într-un ordin de ministru: Potrivit articolul 792, alineatul (2) modificat: „(2) Deţinătorul unei autorizaţii de punere pe piaţă/reprezentantul deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă pentru un medicament şi distribuitorii angro ai acelui medicament pus efectiv pe piaţă în România au obligația de a asigura, în limitele responsabilităţilor lor, stocuri adecvate şi continue din acel medicament către farmacii şi persoanele autorizate să furnizeze medicamente, astfel încât nevoile pacienţilor din România să fie acoperite, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului sănătății.”

Ministerul Sănătăţii va putea interveni pe piaţă, conform unor noi reglementări Astfel, potrivit articolului 792, alin. (21) și alin. (22): „(21) În situații excepționale, Ministerul Sănătății poate impune cu caracter temporar prin ordin al ministrului sănătății măsuri restrictive privind distribuția de medicamente în afara teritoriului României, în scopul asigurării pe piață a unor stocuri adecvate și continue de medicamente, cu notificarea Consiliului Concurenței. (22) În cazul medicamentelor decontate în cadrul sistemului național de asigurări de sănătate, Ministerul Sănătății reglementează prețul și condițiile de comercializare prin ordin al ministrului sănătății.” O reglementare modernă a pieţei farmaceutice, în toate sectoarele ei (de la producător la farmacie), poate aduce numai beneficii, nu numai pacientului, dar şi actorilor din sistem. Ca în orice activitate, o abordare profesionistă nu poate aduce pierderi.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Shutterstock

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Business Development

Marjele comerciale pe lanțul de distribuție a medicamentului Material realizat şi promovat de Colegiul Farmaciştilor Mureş

Colegiul Farmaciștilor din judeţul Mureş vine cu o iniţiativă de ajustare a legislaţiei actuale care să restabilească un echilibru în zona farmaciilor, prin punerea tuturor jucătorilor în condiţii de concurenţă similare. În plus, iniţiativa noastră vine să reglementeze o serie de derapaje de etică profesională și este menită să favorizeze asistenţa cu medicamente a pacienţilor la standarde profesionale corecte şi să pună pe picior de egalitate diverse categorii sociale ale pacienţilor. Această iniţiativă a fost comunicată autorităţilor Ministerul Sănătăţii, Senat, Camera Deputaţilor - şi necesită o uşoară ajustare a unui Ordin al Ministrului Sănătăţii.

Introducere În acest moment, farmaciile din ţara noastră au cea mai mică marjă de profit pentru medicamente şi cea mai mică cifră medie de afaceri din toată Europa. Prezentul material oferă detalii suficiente care să demonstreze această situaţie ce generează câteva efecte foarte periculoase pentru sistemul de sănătate în ansamblu: 8 Farmaciile independente sunt foarte îndatorate şi astfel sunt uşor de cumpărat; riscul de faliment este la fel de nociv, pentru că afectează capacitatea de finanţare a sistemului. 8 Farmaciile independente sunt subiectul discreţionar al generozităţii distribuitorilor sau producătorilor în ceea ce priveşte discounturile comerciale. 8 Farmaciile independente deservesc populaţia din zonele mărginaşe ale oraşelor sau din mediul rural. Afectarea acestui segment poate aduce dificultăţi în deservirea cu medicamente a unei mari părţi a populaţiei.

8 În lupta lor pentru supravieţuire, farmaciile adoptă tot soiul de practici la limita acceptabilă (concentrarea farmaciilor în zonele foarte comer ciale lăsând altele neacoperite şi mai ales zona rurală; practici ilegale; concentrarea pe elementul comercial al activităţii; reducerea numărului de angajaţi sau plata salariilor la negru etc.) O soluţie la îndemâna autorităţilor ar fi adopta rea unui sistem de marje de profit simplificat şi linearizat. În plus, un asemenea sistem ar putea să normalizeze şi să disciplineze foarte mult piaţa de medicamente. Pe scurt, vorbim despre două niveluri de marje, pentru produse sub 200 RON şi peste 200 RON, atât pentru farmacii, cât şi pentru distribuitori. Aplicarea acestui sistem nu ar afecta preţurile de decontare ale medicamentelor şi nici preţurile de pe rafturile farmaciilor, reglarea putându-se face din preţul producătorului. Principalele avantaje ar fi: 8 viabilizarea farmaciilor, şi în principal a celor ce nu pot să beneficieze de efecte comerciale precum cele din mediul rural, din zonele mai puţin bogate din oraşe sau din oraşele mai mici; 8 echilibrarea raportului de forţe din piaţă între farmaciile independente şi lanţurile de farmacii;

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

8 modelul comercial devine mai transparent, mai uşor de controlat şi se pot elimina influenţele excesiv comerciale asupra activităţii profesioniştilor din sistem. Tehnic, adoptarea unui nou sistem de distribuire a marjelor comerciale pe lanţul de distribuţie a medicamentului se poate face prin modificarea Ordinului MS 75/2009. Este important de menţionat că soluţia propusă de noi nu presupune modificarea preţurilor medicamentelor pentru pacient, preţurile

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

cu amănuntul rămân neschimbate. În funcţie de nivelul de preţ, aplicarea acestei propuneri ar avea impact asupra preţurilor de producător între -10% şi +7% la nivel de distribuitor, respectiv -10% şi +15% la nivel de producător.

Situaţia la zi în farmaciile româneşti Farmaciştii sunt o profesie liberală. Pentru reglementarea acestor tipuri de meserii există întotdeauna nişte convenţii stabilite între stat şi breasla

Foto Shutterstock

Business Management Development respectivă. Ca orice convenţie, breasla oferă ceva - siguranţă, expertiză şi cinste, în cazul nostru, şi primeşte ceva în schimb - monopol de exercitare a meseriei, statut social şi profesional şi dreptul la o recompensă cinstită pentru munca sa. Cu mici variaţiuni, acelaşi tip de convenţie se aplică medicilor, avocaţilor, notarilor sau arhitecţilor, ca să numim câteva dintre meseriile liberale recunoscute în UE şi în ţara noastră.

În ţara noastră, farmaciştii au fost primii care au acceptat privatizarea şi chiar şi acum reprezintă singurul segment din industria de sănătate care este 100% privat. În toată această perioadă şi-au practicat cu responsabilitate şi demnitate profesia, fiind un partener bun pentru autorităţi, chiar şi atunci când le-a fost greu. Pentru asta şi-au riscat liniştea, averea, salariul sigur de la stat etc. Şi au plătit taxe! Prin încorporarea acestor principii în

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

legislaţia statului, farmacistul, deşi este un operator privat, se înrolează în serviciul public. Statul recunoaşte această contribuţie a farmacistului şi este de acord să-şi îndeplinească şi partea sa din convenţia iniţială. Farmaciile din România sunt organizate ca societăţi comerciale şi sunt un element pivotal în relaţia cu pacientul, asigurările de sănătate situându-se la capătul axei producător-distribuitor-farmacie. Din motive ce ţin de tradiţie şi de criza recentă, statul obţine o finanţare din partea industriei de aproximativ 1 miliard de euro, fără costuri suplimentare. Este foarte adevărat că cea mai mare parte a acestei finanţări vine din generozitatea producătorilor şi a distribuitorilor, motiv pentru care ei sunt îndreptăţiţi să realizeze şi profituri. În această ecuaţie, farmaciştii sunt implicaţi mai mult în ipotecile pe apartamentele lor pentru cre ditele bancare contractate pentru plata distribuitorilor pentru medicamente la 210-240 de zile pentru medicamente, sume ce sunt încasate la peste 300 de zile si pentru care estimăm contribuţia lor la finanţare în zona a 100-150 milioane de euro.

Viabilitatea farmaciilor, sub semnul întrebării Totuși, ultimele date din piaţă pun sub semnul întrebării viabilitatea farmaciilor în acest lanţ de valoare. Şi asta, pentru că partea lor din convenţie a fost uşor-uşor pervertită şi redusă. Şi putem să începem să discutăm despre motivele care au dus la

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

această situaţie. În primul rând este vorba despre numărul de farmacii. Într-o formă sau alta, numărul de farmacii a crescut în ultimii ani cu aproximativ 6,5% pe an. În această perioadă, piaţa de medicamente a crescut cu 10% pe an, dar totuşi cifra medie de afacere pe farmacie a avansat doar cu 2,4%. Mulţi ar spune că, totuşi, o creştere de 2,4% pe an nu este de neglijat, şi alte industrii au avut scăderi semnificative. Totuşi, această creştere a venit la pachet cu alte creşteri mai mari în zona de costuri: Marja medie la medicamente. Creşterea de 2,4% pe an, în media cifrei de afaceri pe farmacie, s-a datorat în principal unor medicamente scumpe, cu marje foarte mici pentru farmacii (sub 12% sau chiar aproape către zero pentru medicamentele scumpe). Oligopol la nivelul distribuitorilor. În România nu există obligaţia distribuitorilor de a păstra permanent stoc dintr-o listă de medicamente esenţiale. Aşa că producătorii profită şi aleg un număr foarte limitat de distribuitori, dar aceştia nu au totdeauna produsele în stoc. În acest fel, avem puţini distribuitori pentru multe produse importante şi nu există o competiţie reală în piaţă. Aşa că farmaciile nu mai beneficiază de reduceri comerciale, sub formă de discounturi. Salariile. Crescând numărul de farmacii şi având o comunitate relativ stabilă de specialişti, salariile în sistem au crescut semnificativ. Farmaciile, ca să existe, au nevoie de farmaciști, aşa că nu prea a fost o alegere dacă să plătească acest preţ sau nu.

Business Development Chiriile. Creşterea numărului de farmacii a creat o falsă impresie de abundenţă în sistem. În multe cazuri, mutările farmaciilor se realizează din cauză că în locaţiile precedente farmaciile nu fac profit. Şi atunci îşi caută alt loc. În piaţa de retail, aceasta este speculată ca o cerere crescută de spaţii. De fapt, farmaciile nu au mai produs destul profit pentru că nu mai au marje de profit. Până acum, sursele marjelor de profit erau: - marja legală la medicamente: a tot scăzut și nu a fost adaptată; - discounturile de la producatori: din ce în ce mai mici, din motive de oligopol. De ce ar da discounturi, dacă nu există competiţie? - adaosuri la produsele cu preţ liber: din ce în ce mai mici, pentru că farmaciile concurează între ele şi preţurile sunt un element semnificativ în marke tarea lor.

Farmaciile comunitare în alte ţări, aspecte comune şi diferite faţă de cele din România Totuşi, gândirea umană este eminamente comparativă şi avem nevoie să ne raportăm la ceva. Haideţi să vedem cum este în alte ţări. În ceea ce priveşte numărul de locuitori la o farmacie, România

este plasată undeva în coada listei. Ţări cum ar fi Ungaria, Polonia, Cehia au un număr mai mare de locuitori raportat la o farmacie. Piaţa farmaciilor a fost permanent o piaţă reglementată, şi creşterea numărului de farmacii s-a realizat în ţara noastră sub atenta supraveghere a autorităţilor. Este foarte adevărat şi că farmaciştii s-au folosit de orice portiţă legală pentru a contribui la acest rezultat, dar nu putem vorbi despre o piaţă liberalizată ce ar fi adus un asemenea rezultat. Un indicator mai bun pentru a ilustra situaţia farmaciilor din ţara noastră este cifra de afaceri medie pe farmacie. Aici suntem clar în coada clasamentului. Cu o cifră sub 300.000 de euro pe an, farmaciile din ţara noastră sunt devansate de toate farmaciile din Uniunea Europeană. Doar Polonia are o cifră ceva mai apropiată, dar aici diferenţa vine şi din marjele farmaciei. Bineînţeles, viabilitatea farmaciei se reduce şi la capacitatea sa de a genera profit, adică marja. Şi aici există o cercetare făcută la structura distribuţiei de medicamente şi impactul său asupra preţurilor. Noi suntem interesaţi de cum se raportează sistemul de preţuri la medicamente din ţara noastră

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Business Development la alte sisteme din alte ţări. În ceea ce priveşte distribuitorii, stăm foarte bine, şi marjele de profit sunt printre cele mai ridicate din Europa. Această situaţie este determinată atât de factori istorici (ţara noastră a avut inflaţie mare în trecut şi s-au înregistrat influenţe semnificative ale cursului de schimb valutar asupra preţului), cât şi de un pu ternic lobby din partea marilor grupuri farmaceutice din România. Complet altfel stau lucrurile în zona farmaciilor. Aici, la nivelul maxim, marja de profit este acceptabilă. În schimb, la nivelul său minim, farmaciile din ţara noastră sunt printre cele mai puţin recompensate. Şi de aici şi problema majoră a sistemului - fiind vorba despre o marjă regresivă (i.e., marje mari la preţuri mici şi în scădere pe măsură ce preţul creşte) şi pentru că majoritatea medicamentelor utilizate în ţara noastră sunt din ce în ce mai scumpe, marja medie a farmaciilor se situează în zona 10-16%, farmaciile “beneficiind” de generozitatea discreţionară a producătorilor şi distribuitorilor de a le oferi diverse discounturi şi facilităţi comerciale ce le păstrează eventual viabile.

Riscuri Cu o cifră medie de afaceri cea mai scăzută din Europa şi cu o marjă medie printre cele mai scăzute

din Europa, farmaciile din ţara noastră nu mai sunt capabile să genereze suficient profit pentru a fi viabile, în marea lor majoritate. Şi aici vorbim despre farmaciile de talie medie şi mici, nu de cele din centrul Capitalei sau din oraşele mari. Exact unde există riscul să apară derapaje semnificative de disponibi litate a medicamentelor. Pentru că tot aici avem şi criză de specialişti. Efectele acestei stări de fapt sunt numeroase şi riscă să aibă consecinţe nefaste asupra sistemului: Farmaciile independente scad numeric în faţa celor de lanţ, nu neaparat mai viabile, dar aflate sub un control mai concentrat. Deja sunt multe oraşe în care anumite lanţuri au depăşit 15-20% din numărul total al farmaciilor. Din cauza lipsei marjelor, formula cu discounturi de la producători şi distribuitori induce o serie de practici la limita legii (vezi cazurile recent mediatizate, plata salariilor la negru, farmacişti angajaţi ca PFI, decapitalizarea propriilor firme pentru efecte personale). Farmaciile caută diverse modalităţi pentru asigurarea unei viabilităţi - mutarea în altă locaţie (de obicei centrală), oferte acordate pacienţilor, campanii de marketing foarte agresive - ce nu sunt întotdeauna aliniate interesului sistemului public de sănătate.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

În această situaţie se impune o clarificare a sistemului de marje de profit şi o disciplinare a pieţei de farmacii din ţara noastră.

Preț producător

Marjă distribuitor

Marjă farmacie

Propunere de structurare a preţului la medicamente

0-200 RON

10%

24%

O propunere ar fi simplificarea sistemului de marje de profit, prin adoptarea uneia liniare, care să aducă un echilibru competițional între jucătorii din piață - producători-distribuitori farmacii. Astfel, astăzi avem, conform Ordinului MS 75/2009 cu modificările ulterioare, următorul sistem: La distribuitori, pe baza preţului producătorului: 0-50 RON - marja 14% 50-100 RON - marja 12% 100-200 RON - marja 10% >200 RON - marja fixă de 20 RON La farmacii, pe baza preţului distribuitorului: 0-10 RON - marja 24% 10-50 RON - marja 20% 50-100 RON - marja 16% 100-200 RON - marja 12% >200 RON - marja fixă de 24 RON O alternativă ar fi stabilirea unor marje în două trepte, lineare, în funcţie de preţ, pe baza preţului producătorului:

>200 RON

Preţurile la raftul farmaciilor, din acest moment, rămân neschimbate şi ajustarea se face la nivelul preţului producătorului. Calculele noastre preliminare asupra preţurilor din CANAMED ar avea un impact de: - între -10,4% şi +6,7% la nivel de distribuitor; - între -10% şi +15% la nivel de producător. În acelaşi timp, având un asemenea nivel de marje, se poate opta şi pentru eliminarea practicii discounturilor comerciale la toate nivelurile (producător > distribuitor, distribuitor > farmacie, farmacie > pacient) pentru medicamentele cu preţ controlat prin Ordinul MS 75/2009.

Impactul Impactul, pozitiv sau negativ, poate fi rezumat în următorul tabel:

Elemente pozitive

Elemente negative

Nivelul preţurilor pentru sistemul de compensare şi pentru pacient rămâne nemodificat, fiind uşor modificată doar distribuţia marjelor între jucătorii din piaţă

Producătorii ar putea motiva că preţul lor scade şi sunt expuşi exporturilor paralele - realitatea este că şi ei oricum au această expunere şi oferă discounturi în piaţă ce afectează cel puţin la fel de mult structura preţului

Farmaciile independente vor beneficia de marje similare cu cele de lanţuri şi se echilibrează componenţa pieţei

La produsele cu preţ mai mare de 200 RON, producătorii vor cheltui mai mult cu sistemul de distribuţie şi farmacii; în fapt, mulţi dintre ei cheltuie la acest nivel, dar într-un mod discreţionar

Se asigură viabilitatea sistemului. În cazul în care farmaciile vor da faliment, dispariţia lor ar putea afecta segmentele de populaţie mai vulnerabile din zone mărginaşe din oraşe şi mai ales din mediul rural Nivelul de marje de profit propus este similar cu alte ţări Sistemul oferă transparenţă Prin eliminarea discounturilor, autorităţile pot să controleze mai uşor practicile ilegale din sistem Se elimină situaţia de astăzi, prin care produsele scumpe sunt disponibile doar în câteva firme de distribuţie şi unele farmacii, crescând nivelul de disponibilitate şi de concurenţă în sistem

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Business Management Development Viabilitatea farmaciilor de cartier şi a celor din mediul rural Începând cu anii ‘90, farmaciile, devenind private, s-au aşezat cât mai aproape de pacient, acoperind nevoile pacienţilor atât în zonele centrale, cât şi în cartierele mărginaşe ale oraşelor, precum şi în mediul rural. Chiar şi în perioadele în care eliberarea medicamentelor era plafonată, farmaciile au continuat să aibă o acoperire geografică corespunzătoare, asigurând într-un mod profesionist nevoia de medicamente pentru toată populaţia. Între timp, au apărut marile lanţuri de farmacii, care s-au plasat în marea lor majoritate în zonele centrale, în timp ce cartierele şi zonele mai sărace au fost deservite de farmaciile independente şi de lanţurile mici şi regionale de farmacii. Astfel, a fost stabilit un echilibru corect între misiunea profesională a farmaciei şi dimensiunea comercială a afacerii cu medicamente. În ultimii ani putem observa un număr mai mare de farmacii în zonele centrale şi aglomerate, în timp ce farmaciile din cartierele mai sărace şi din mediul rural suferă de instabilitate financiară. Multe dintre aceste farmacii intră în faliment sau sunt cumpărate de marile lanţuri de farmacii şi ulterior sunt relocate în zonele centrale. În toată această perioadă nu au fost luate măsuri de corecţie care să păstreze echilibrul iniţial. Acest fenomen este în mare parte favorizat de actuala structură de marje pe lanţul de distribuţie a medicamentului. Marile lanţuri de farmacii sunt

deţinute de distribuitorii de medicamente şi favorizate printr-o profitabilitate ridicată, pe când farmaciile din zona cartierelor mai sărace şi din mediul rural, deşi deservesc un număr mare de pacienţi, nu beneficiază de condiţii comerciale competitive, pentru că sunt independente. Colegiul Farmaciștilor din judeţul Mureş vine cu o iniţiativă de ajustare a legislaţiei actuale care să restabilească un echilibru în zona farmaciilor, prin punerea tuturor jucătorilor în condiţii de concurenţă similare. În plus, iniţiativa noastră vine să reglementeze o serie de derapaje de etică profesională. Este foarte important de subliniat că această iniţiativă este menită să favorizeze asistenţa cu medicamente a pacienţilor la standarde profesionale corecte şi să pună pe picior de egalitate diverse categorii sociale ale pacienţilor, indiferent dacă locuieşte în centru sau în cartiere mai mărginaşe, dacă are sau nu maşină, dacă îşi face cumpărăturile la un supermarket sau la magazinele din cartier, dacă locuieşte în oraş sau la ţară. Această iniţiativă a fost comunicată autorităţilor - Ministerul Sănătăţii, Senat, Camera Deputaţilor - şi necesită o uşoară ajustare a unui Ordin al Ministrului Sănătăţii. Farm. Iustina Vas, Preşedinte Colegiul Farmaciştilor Mureş, Vicepreşedinte Colegiul Farmaciştilor din România

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Doresc să mă abonez la revista

qA bonament pentru 1 an 6 numere ale revistei qA bonament pentru 2 ani 12 de numere ale revistei

ANUL 1 / NR. 1 / 2013

TALON DE ABONAMENT

DIN SUMAR... Bugetul CNAS pentru 2014 Creşteri substanţiale la toate capitolele Piața farmaceutică Scădere trimestrială de 3,3% Analiză Plata în funcție de performanță în România

REVISTĂ DEDICATĂ MANAGERILOR DE INSTITUȚII SANITARE

100 RON 190 RON

DIN ROMÂNIA

SOLUȚII

Nume:................................................................................... Prenume: ............................................................................... Dna Dl Dra Adresă domiciliu: ..................................................................................................................................................................... Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................ Oraş:................................................................. Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ............................................... Telefon: ............................................................................................................... Specialitate ................................................................................................................................................................................ student rezident medic specialist medic primar Competenţă ............................................................................... Denumire instituţie: ....................................................... Domeniu de activitate: Privat Public Secţie: ................................................................................................. Funcţie: ...................................................................... Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ............................................................................ .................................................... Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:................................. Oraş:................................................................. Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ............................................... Telefon: .......................................... Mobil: ...................................................... E-mail: ........................................................................ Web: ................................................................................................... CUI instituţie: Plătitor de TVA: da nu Factură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii: Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: .................................................................. Adresa pentru primirea revistelor MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION: Domiciliu Instituţie Data:

Semnătură:…..………….….......…

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii la adresa: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, camera 14, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, prin fax (031) 432.82.30 sau scanate prin e-mail la office@mediasyscom.ro. Mulţumim!

Adeverinţa pentru abonarea la revistă se eliberează în maximum 5 zile lucrătoare de la exprimarea solicitării dvs.

Plata abonamentului se va efectua prin mandat poştal sau prin ordin de plată pe coordonatele: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, camera 14, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, CUI RO31922876, J40/8111/2013. Cont RON IBAN: RO05BACX0000000912742000, deschis la Unicredit Țiriac Bank, Sucursala Rahova.

Doresc să primesc o copie a facturii abonamentului: q Da, la adresa de e-mail: ..................................................................... q Da, la fax: .....................................................................

SC MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION cu sediul in Bucuresti, Calea Rahovei nr. 266-268 corp 2 etaj 2, camera 14, CUI RO31922876, J40/8111/2013 prelucrează datele cu caracter personal furnizate de dumneavoastră prin acest document în scopul actualizării bazei de date. Pe viitor, datele mentionate ne permit să vă ţinem la curent cu activitatea noastră. În cazul în care nu doriţi această informare, bifaţi

Conform Legii nr. 677/2001, beneficiaţi de dreptul de acces, de intervenţie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale. Aveţi dreptul să vă opuneţi prelucrării datelor personale care vă privesc şi să solicitaţi ştergerea datelor. Pentru exercitarea acestor drepturi, vă puteţi adresa cu o cerere scrisă, datată şi semnată la sediul social din Calea Rahovei nr. 266-268 corp 2 etaj 2 camera 14 Bucuresti. De asemenea, vă este recunoscut dreptul de a vă adresa justiţiei. Media Systems Communication este înregistrată la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub numărul 29878/7.11.2013

Anul 1 / Nr. 1 / 2013