Rjhm 8 (3) 2015

ANUL III / NR. 8(3) / 2015

DIN SUMAR...

Romanian Journal of

HEALTH MANAGER

HEALTH & PUBLIC MANAGEMENT Fotografiile şi managerii vorbesc despre cele mai vechi spitale din București HEALTH & HUMAN RESOURCES Medicii imigranți, o resursă pierdută în România HEALTH & QUALITY MANAGEMENT Indexul european de integrare privind sănătatea mintală

www.healthmanager.msc-ro.com

REVISTĂ DEDICATĂ MANAGERILOR DIN SISTEMUL SANITAR ROMÂNESC

"ESENȚA MANAGEMENTULUI CONSTĂ ÎN PUTEREA DECIZIONALĂ" DOINA IONESCU, CEO MERCK SERONO ROMÂNIA www.msc-ro.com

Alexandra MĂNĂILĂ Editorial Manager

Anul 3 - Nr. 8(3)/2015 Editorial Manager Alexandra Mănăilă Senior Editor Dr. Vasile Ciurchea Comitet editorial Prof. Dr. Marian Vladimir Constantinescu Prof. Dr. Radu Vlădăreanu Prof. Dr. Romeo Călărașu Prof. Dr. Carmen Domnariu Prof. Dr. Florin Mihălțan Prof. Dr. Cătălina Poiană Prof. Dr. Mircea Ioan Popa Conf .Dr. Adela Cojan Conf. Dr. Violeta Frâncu Conf. Dr. Gabriel Popescu Șef lucr. Mădălina Georgescu Șef lucr. Dr. Florentina Furtunescu Șef lucr. Dr. Mircea Lupuşoru

Asist. Univ. Dr. Mara-Laura Carsote Asist. Univ. Dr. Mihai Mitran Asist. Univ. Dr. Ioana Soare Asist. Univ. Dr. Maria Silvia Trandafir Dr. Loredana Mitran Farm. Marius Cherecheș

CEO Alina NICOLEANU Sales Manager Ionuţ NICOLEANU Communication Manager Alexandra MĂNĂILĂ Administrative Manager Andreea BANEA Editorial & Events Assistant Valentin MIROIU Abonamente Telefon: 031-100.01.88 E-mail: office@msc-ro.com

Adresa: S.C. MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Electromagnetica Business Park Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 2, Etaj 2, Sector 5, Bucureşti Telefon: 031 - 1000 188 E-mail: office@msc-ro.com www.msc-ro.com Copyright © 2015 MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Drepturile de autor pentru articolele şi fotografiile publicate aparţin exclusiv MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Reproducerea, totală sau parţială, şi sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face numai cu acordul scris al Editurii.

ISSN 2344 – 6625 ISSN -L 2344 – 6625 Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar, de informaţiile incluse în machete.

Foto Shutterstock & Fotolia

Omul, cea mai de preț bogăție a unei țări!

Adesea auzim vorbindu-se despre conceptul de capital uman, impus în literatura economică încă din anul 1961 de către Theodore W. Schultz „Investment in Human Capital”. Autorul acestui concept nu era un oarecare, a fost laureat al Premiului Nobel pentru economie, fiind și exponent al Noii Școli de la Chicago – al cărei filon teoretic și slogan era: ”Omul - cea mai de preț bogăție a unei țări“.

Se pare că sămânța conceptului său a prins atât de tare încât și alți laureați ai Premiului Nobel pentru Economie precum Gary S. Becker și G.J. Stigler au început să definească și să promoveze capitalul uman. De atunci încoace, conceptul a căpătat noi și noi valențe. În zilele noastre, capitalul uman este cultivat prin instruirea formală și prin educație, cu scopul de a actualiza și reînnoi capacitățile persoanei. De ce?

Pentru că el, potrivit lui Coleman (1988), corespunde cu abilitățile și cunoștințele unei persoane care îi facilitează schimbarea în acțiune și creștere economică. Cu toate astea, în România investiţia în capitalul uman nu este o prioritate, nici când vorbim de investiția în educaţie, în formare şi nici în sănătatea sa.

O demonstrează costurile cu forţa de muncă, la noi fiind printre cele mai reduse din UE (1,51 Euro/oră în România faţă de 22,19 Euro/oră media în 15 statemembre vechi. Potrivit World Economic Forum, România se situează pe locul 69 în lume și respectiv 36 în Europa, cu un indice negativ de -0.176, într-un top al țărilor care măsoară indicele capitalului uman. La educație am obținut –57; la sănătate și bunăstare –61; la forță de muncă și angajabilitate –85 și la mediu – 83.

Spre deosebire de Elveția al cărui indice maxim este de 1,455, urmată de Finlanda, Olanda, Suedia (țări în top), România e pe minus nu doar la indice, ci și la remunerații, fiindcă nu-și plătește deloc grozav resursa umană.

Noi plătim mai prost decât Ungaria, Bulgaria, Macedonia, așa că nu ar trebui să ne mirăm de ce românii emigrează și aici nu intră în discuție doar personalul medical, fenomen despre care puteți citi în acest număr, ci și alte categorii profesionale. Și de ce ne-ar interesa capitalul uman și valoarea sa într-o societate care se bazează pe ideea că orice om poate fi înlocuit și că sunt atâtea persoane care abia așteaptă să găsească un loc de muncă, pe bani mai puțini decât actualii angajați?

Ei bine, pe angajatori, respectiv managerii companiilor și unităților medicale, ar trebui să-i intereseze în mod direct, întrucât capitalul uman reprezintă valoarea economică a unui set de aptitudini ale angajaților.

De aceea, educația, trainingurile la locul de muncă, acumularea de experiență, învățarea practică sunt instrumente pe care managerii trebuie să le utilizeze pentru a-și motiva angajații. Nu trebuie să neglijeze sănătatea acestora (capacitate fizică, cognitivă, mentală), în definitiv un personal bolnav nu va da randament maxim. Pe de altă parte, și omul este interesat să activeze pe o piață a muncii care să-i permită exprimarea profesională, recunoașterea și recompensarea corectă a valorii. În concluzie, managerii români pot contribui major la valorizarea capitalului uman, o astfel de investiție le-ar putea crește profiturile pe termen lung, ar scoate România din rușinea în care se află privind clasificarea după indicele capitalului uman și ar avea angajați, mai fideli, mai creativi și mai fericiți.

SUMAR NEWS 6

Actualitatea Internă

8

Companiile sub lupă

HEALTH & EVENT 10

Congresul Societății Române de Cardiologie, cel mai mare din sud-estul Europei

HEALTH & OPINION 13

Reglementarea profesiei de dietetician a devenit realitate!

HEALTH & PRIVATE MANAGEMENT 16 Iulian Pleșcan, CEO CENTRELE ARES: Informatizarea, cheia succesului pentru un tânăr manager într-o companie 22

Conf. dr. Victor Costache, director medical al Spitalului European Polisano: Nici un spital din lume nu poate exista fără un sistem de asigurări de sănătate funcţional

HEALTH & PUBLIC MANAGEMENT 28 Fotografiile şi managerii vorbesc despre cele mai vechi spitale din București

HEALTH & QUALITY MANAGEMENT 36 Bolile cronice, o problemă reală a societății:acces limitat la tratament și discriminare asociată 43

Indexul european de integrare privind sănătatea mintală arată că România ocupă locul 29, din 30 de țări analizate, în ceea ce privește implementarea politicilor de integrare

HEALTH & PHARMA MARKET 48

DOINA IONESCU, CEO MERCK SERONO România: „Merck este compania în cadrul căreia am evoluat !”

52

Piața farmaceutică, în scădere înainte de reducerea prețurilor

HEALTH & HUMAN RESOURCES 57

Criza sistemului medical românesc

59

Medicii imigranți, o resursă pierdută în România

Finanțare prin Banca Transilvania, Divizia pentru Medici – studiu de caz În 2014, doamna doctor Carmen Badiu, specialist în obstetrică ginecologie, a luat o decizie importantă: a înființat un Cabinet Medical Individual, asemenea multor alți colegi, hotărâţi să înceapă o nouă viaţă profesională în mediul privat.

După o carieră îndelungată într-un spital public, decizia nu a fost probabil ușoară. Dr. Carmen Badiu a lucrat până în 2014 în cadrul Spitalului orăşenesc “Dr. Căiuş Tiberiu Sparchez-Zărneşti”, jud. Braşov, având o vechime de cinci ani în specialitate și competențe în colposcopie şi ultrasonografie obstetricală şi ginecologică. Înfiinţarea unui CMI este însă un prim pas, necesar, dar nu suficient. În etapa imediat următoare, pentru începerea efectivă a activității este nevoie de un sediu şi de o serie de dotări. Dacă sediul poate fi închiriat, dotările cu echipamente necesită o investiție considerabilă, greu de susţinut din surse proprii. În această etapă, dr. Carmen Badiu a apelat la Banca Transilvania, Divizia pentru Medici, pentru obținerea unei finanţări în vederea dotării cu aparatură a propriului cabinet: ecograf Doppler color, masă de examinare ginecologică, aparat de sigilat pungi, aspirator medical, video-colposcop, lampă examinare, cardiotocograf, electrocauter, autoclav.

După analizarea dosarului, proiectul a fost evaluat la 100.250 lei, iar structura de finanţare a fost următoarea: 20% aport propriu, 80% (80.200 lei) credit.

Proiectul a acoperit lista de bază a echipamentelor/aparaturii necesare pentru deschiderea unui cabinet de Obstetrică-Ginecologie. Astfel, cu ajutorul Băncii Transilvania, un medic ambiţios îşi poate îndeplini planurile antreprenoriale, iar locuitorii oraşului Săcele au acces la servicii medicale de calitate.

Actualitate Internă ÎNCĂ 14 MOLECULE INTRODUSE PE LISTA DE MEDICAMENTE COMPENSATE ȘI GRATUITE

Pacienții cu afecțiuni oncologice, cei care suferă de hipertensiune pulmonară, sepsis sever, artrită idiopatică juvenilă, tuberculoză și hepatită vor avea la dispoziție 14 molecule și combinații de substanțe inovative pentru asigurarea tratamentului necesar începând din luna noiembrie, potrivit Hotărârii de Guvern care modifică şi completează Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate. Prin actul normativ adoptat se introduc noi molecule precum: tratamentul pacienţilor incluşi în Programul naţional de oncologie (Pazopanib, Crizotinibum, Brentuximab Vedotin, Dabrafenibum, Abirateronum); tratamentul asiguraţilor cuprinşi în Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare, afecţiunea Hipertensiune pulmonară (Macitentanum şi Riociguat), tratamentul copiilor care suferă de artrită idiopatică juvenilă (Tacilizumabum şi Adalimumab), Programul naţional de boli transmisibile B. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză (Bedaquilinum – medicament orfan) sau Combinați i(Ombitasvirum+Paritaprevirum+Ritonavirum), Dasabuvirum.

CENTRUL NoRO ARE UN REGISTRU DE PACIENȚI CU BOLI RARE

La nivel european există 588 registre de boli rare, din care 35 sunt globale, 423 naționale, 65 regionale. România are doar două registre unul pentru fibroză chistică și altul pentru atrezia biliară (potri-

6

vit Orphanet). Începând de acum, singurul Centru de Boli Rare din România cu sediul la Zalău, NoRo, are un registru de pacienți, în care sunt deja înregistrate 297 de persoane. Dintre pacienții înscriși, 40% au dizabilitate severă. Scopul registrului NoRo este de a colecta datele medicale, sociale și de identificare a pacienților care suferă de boli rare în format electronic, pentru o mai bună urmărire clinică a pacienților, a răspunsului la tratament și terapii, cu scopul de a îmbunătăți calitatea îngrijirilor.

Registrul a fost realizat în cadrul proiectului Centru de expertiză pentru bolile rare - ExpetRARE, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Organismul Intermediar Elvețian pentru administrarea Fondului Tematic pentru Parteneriate și Experți este Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). În prezent, se estimează că în România există peste un milion de persoane cu boli rare.

NICOLAE FOTIN ÎN LOCUL LUI MARIUS SAVU LA ANMDM

Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) are un nou președinte în persoana dr. Nicolae Fotin, care îl înlocuiește pe Marius Savu. Vicepreședintele ANMDM, dr. Marius Tănasă, a mărturisit însă că volumul de muncă în agenție este foarte mare, în condițiile în care echipa este destul de mică.

50 DE LABORATOARE VOR EFECTUA TESTĂRILE PENTRU TRATAMENTUL FĂRĂ INTERFERON

Semnatarul contractului cost-volum-rezultat pentru tratamentul fără interferon al hepatitei cronice virale C şi cirozei hepatice C a transmis la CNAS lista laboratoarelor şi centrelor de recoltare în care se vor efectua gratuit testările fibromax, genotipare şi viremiile, investigaţii necesare la întocmirea do-

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

sarelor pentru aprobarea tratamentului fără interferon. Sunt 50 de laboratoare în România care vor efectua testările necesare pentru tratamentul fără interferon, publicate pe site-ul CNAS, la secţiunea “informaţii pentru asiguraţi” – “medicamente” – tratament fără interferon” http://www.cnas.ro/ page/tratament-fara-interferon.html.

Voucherele pentru aceste investigaţii vor ajunge la medicii de specialitate care vor realiza prescrierea tratamentului şi monitorizarea pacientului în următoarele centre din ţară: Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Sibiu, Târgu-Mureş, Timişoara, Oradea. “Pacienţii pot solicita voucherele pentru investigaţiile necesare a fi depuse la dosarul pentru aprobarea tratamentului fără interferon. Consider că accesul la această nouă terapie este un pas important, extrem de necesar pentru această categorie de bolnavi. Sper ca anul viitor să putem extinde tratamentul fără interferon al hepatitei C şi la stadiul F3”, a declarat dr. Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS.

GHIDURI DE TRATAMENT PERSONALIZATE PENTRU 16 TIPURI DE CANCER

Asociația Dăruiește Viața a lansat ghidurile de tratament personalizate pentru 16 tipuri de cancer, scrise pe înțelesul tuturor românilor.

Ele oferă informații sigure din punct de vedere medical, care sunt verificate de medici de top din UE, proiectulAsociației Dăruiește Viața fiind realizat cu sprijinul European Society for Medical Oncology (ESMO), cel mai prestigios for al medicilor oncologi din Europa, și face parte din programul Voluntar de Profesie, iniţiativă a Fundației Vodafone România. Ghidurile gratuite oferite în acest proiect sunt deja disponibile la adresa www.daruiesteviata.ro/ghidul-tau-in-cancer și oferă tocmai siguranța unor sfaturi avizate, venite din partea unor medici specialiști care sunt la curent cu cele mai noi informații în privința tratării cancerului. Cele 16 ghiduri sunt pentru cancer de sân, de prostată, de vezică, de ficat, melanom, cancer de col, endometrial,

Anul III / Nr.8(3) / 2015

pancreatic, de stomac, leucemie acută mieloidă, leucemie cronică mieloidă, cancer esofagian, cancer colorectal, cancer de plămâni, cancer de ovare și limfom folicular. “Orice om, la aflarea veștii că are cancer, cu siguranță ar vrea să afle cum îi va schimba această boală viața. Nu este o afecțiune despre care să poți spune că o tratezi cu o operație sau cu un tratament de câteva săptămâni. Informațiile pe care le punem la dispoziție prin aceste ghiduri sunt menite să-l orienteze pas cu pas pe pacient, să-i răspundă la întrebari ce apar pe parcursul tratamentului, să-l facă să conștientizeze cât de importantă e monitorizarea post-tratament, astfel încât acesta, alături de suportul medicilor și al familiei, să poată trece mai ușor prin această etapă a vieții lui”, a afirmat Carmen Uscatu, președinta Asociației Dăruiește Viață. Anual, aproape 100.000 de români sunt diagnosticați cu diverse forme de cancer, iar alți 400.000 au supraviețuit bolii.

ANMDM ARE ÎN SFÂRȘIT COMISIE PENTRU SOLUȚIONAREA CONTESTAȚIILOR

Producătorii de medicamente prezenți pe piața românească s-au plâns în cadrul ultimei dezbateri a listei de medicamente la Ministerul Sănătății de numărul mare de contestații care au fost depuse și care nu au fost soluționate încă de ANMDM. “Sunt multe dosare neevaluate în termenul prevăzut, există multe medicamente care au primit decizie negativă, contestată de producătorii de medicamente, dar nu a avut cine să analizeze contestațiile în lipsa unei comisii pentru soluționarea acestora”, a afirmat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Secretarul de stat în MS, Alin Iulian Țucmeanu, a dat însă vestea cea bună că s-a constituit această comisie și este formată din: dr. Marius Tănasă și Gabriela Baciu de la ANMDM, Anci Ionescu și Oana Mocanu de la CNAS și Petru Melinte de la MS.

7

News SANOFI A LANSAT O INSULINĂ DE ULTIMĂ GENERAȚIE, CARE VA FI COMPENSATĂ INTEGRAL ÎN ROMÂNIA

România este în primul val de ţări europene în care persoanele cu diabet vor avea acces la insulina bazală de ultimă generație, datorită faptului că a fost lansată în țara noastră o insulină glargin [de origine ADNr] injectabilă, 300 U/mL, indicată pentru tratamentul adulților cu diabet zaharat de tip 1 și 2. Noul produs a demonstrat un control glicemic stabil și prelungit, cu o durată de acţiune de peste 24 de ore, cu o variabilitate redusă a glicemiei, la aceeași persoană, pe parcursul zilei, în comparație cu insulina glargin disponibilă până în acest moment (insulină glargin [de origine ADNr] injectabilă, 100 U/mL). “Insulina bazală analog este deja un standard pentru tratamentul persoanelor cu diabet zaharat tip 1 şi 2. În acest context, insulina glargin s-a impus prin eficacitate şi siguranţă dovedite (hipoglicemie, siguranţa cardiovasculară), fiind insulina bazală analog cea mai utilizată în practica medicală curentă din întreaga lume. Cu toate acestea, atât medicul, cât şi pacientul se confruntă cu necesitatea realizării echilibrului dintre controlul diabetului și riscul de hipoglicemie, ceea ce poate limita capacitatea de a optimiza tratamentul cu insulină bazală.

Aceasta duce la diminuarea încrederii pacienților în capacitatea de auto-control. De aceea, este bine venită o nouă formulare de insulină glargin care prin reducerea riscului de hipoglicemie, administrarea mai flexibilă, controlul mai stabil al glicemiei pe durata a 24 ore, va îmbunătăţi atât controlul diabetului, cât şi calitatea vieţii persoanelor cu diabet”, a declarat Prof. Dr. Nicolae Hâncu, Membru de Onoare al Academiei Române și Președinte de Onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Eficacitatea și siguranța Toujeo au fost evaluate prin programul de studii clinice EDITION, care include mai multe studii internaționale

8

de fază III, care au inclus peste 3.500 de adulți cu diabet zaharat de tip 1 sau 2, necontrolați cu tratamentul lor actual. România s-a numărat printre țările incluse în studiul EDITION, prin intermediul a numeroşi investigatori și pacienți. Conform CNAS, aproximativ 700.000 de români suferă de diabet zaharat.

ROCHE DIAGNOSTIC A CÂȘTIGAT PRIMA LICITAȚIE EUROPEANĂ PENTRU SCREENING-UL PRIMAR HPV

Compania Roche Diagnostic a fost declarată câştigătoare în prima licitaţie pentru screening-ul primar HPV organizată în Europa, fiind prima licitaţie atribuită de Programul Naţional de Screening pentru Cancerul de Col Uterin din Olanda. Compania a fost distinsă cu atribuirea contractului de 5 ani, încheiat cu Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Mediu din Olanda, pentru implementarea testului cobasHPV ca test de primă opţiune în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin.

Potrivit unui comunicat transmis de companie, decizia încheie un proces complex de licitaţie publică, care a evaluat capacitatea mai multor furnizori de teste pentru diagnostic de a întruni criteriile de calitate, performanţă şi cost. Noul program de screening, bazat pe testarea HPV, este programat să înceapă în a doua jumătate a anului 2016. Olanda va deveni prima ţară din lume cu un program de screening organizat pentru screening-ul cancerului de col uterin, care a făcut tranziţia completă de la testarea Pap la screening primar HPV. “Implementarea unui program național de screening HPV va duce la o utilizare mai utilă și eficientă a resurselor și, cel mai important, mai puține femei vor dezvolta cancer de col uterin”, a spus dr. R.L.M. Bekkers, ginecolog/oncolog ginecolog, Centrul Medical Universitar Radboud, Nijmegen.

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

CENTRUL AMETHYST CLUJ OFERĂ SERVICII DE CHIMIOTERAPIE ȘI CAMERE IMPLANTABILE DECONTATE DE CAS

La un an de la deschiderea oficială, centrul Amethyst din Cluj își lărgește gama serviciilor medicale decontate de CNAS, oferind pacienților oncologici servicii de chimioterapie și camere implantabile, începând din octombrie. Amethyst devine astfel singura clinică privată din județul Cluj care oferă posibilitatea realizării tratamentului oncologic ne-chirurgical complet, la standarde internaționale: radioterapie, brahiterapie, chimioterapie, camere implantabile, nutriție și consiliere psiho-oncologică. „Ne bucurăm să putem asigura pacienților oncologici din județul Cluj și nu numai, servicii de chimioterapie la standarde internaționale decontate din această lună de CAS. Pe lângă beneficiul decontării acestor servicii prin CAS, la Amethyst, pacienții oncologici beneficiază de decizie terapeutică multidisciplinară în cadrul comisiei medicale ce reunește specialiști experimentați. Împreună cu specialiștii în nutriție și psihologie, oferim pacienților nu doar tratamente precise, eficiente și integrate, dar și suportul necesar depășirii greutăților psihologice prin care aceștia și familiile lor trec. Întreaga infrastructură modernă, cu atenție la detalii, confort fizic și emoțional conferă Clinicii RTC Amethyst avantaje apreciate real de cei peste 1.000 de pacienți consultați sau tratați deja la noi”, a declarat conf. dr. Gabriel Kacso, Director Medical Amethyst Cluj.

GEDEON RICHTER A ANUNȚAT REZULTATELE STUDIULUI PEARL IV ÎN CADRUL ESGE PEARL IV a fost un studiu clinic de fază III, randomizat, dublu-orb, cu brațe paralele care a investigat eficacitatea și siguranța tratamentului cu doze de

Anul III / Nr.8(3) / 2015

5 mg sau 10 mg de ulipristal acetat (UPA), administrat în mod intermitent, în cure repetate a câte 3 luni, pentru terapia pe termen lung a fibroamelor uterine simptomatice, caracterizate prin sângerări abundente. Studiul a investigat administrarea a 4 cure de tratament și a inclus 46 de centre europene, din 11 ţări. Rezultatele studiului PEARL IV au fost prezentate în cadrul Congresului European al Societății de Ginecologie Endoscopică (ESGE) confirmând eficacitatea ulipristal acetatului 5 mg pentru terapia pe termen lung a fibroamelor uterine.

“Salut cu bucurie rezultatele tuturor studiilor Pearl şi în special pe cele ale studiului PEARL IV, care demonstrează că ulipristal acetatul de 5 mg este o opţiune de tratament bine tolerată și eficientă în terapia pe termen lung a fibromului uterin”, a declarat prof. Jacques Donnez, conducătorul trialurilor PEARL I și II și principalul autor a publicațiilor din NEJM. Potrivit ginecologului român, dr. Zorela Sgarbură, fibromul este una din cauzele infertilității, motiv pentru care se încearcă indicarea tratamentelor care permit prezervarea fertilității la femeia tânără. “Dacă e administrat preoperator, ulipristal acetatul de 5 mg, poate să reducă dimensiunile fibromului. Am avut cazuri în care am reușit să evităm operația definitiv. Este o mare ușurare pentru femei să afle că există o varietate de opţiuni în tratarea fibromului uterin, inclusiv o variantă de terapie pe termen lung a simptomelor acestuia, care nu implică o intervenţie chirurgicală”, a declarat dr.

Zorela Sgarbură. Inițial, autorizația de introducere pe piață pentru UPA 5 mg a fost acordată în 2012 pentru tratamentul pre-operator a simptomelor severe și moderate a fibroamelor uterine la femeile adulte, aflate la vârstă fertilă. Noua indicație care permite terapia intermitentă a simptomelor moderate și severe ale fibromului uterin cu UPA 5 mg a fost aprobată în mai 2015, oferind multor femei diagnosticate cu fibrom uterin oportunitatea de a evita potenţialele intervenţii chirurgicale.

9

Health & Events

Congresul Societății Române de Cardiologie, cel mai mare din sud-estul Europei Articol și foto: Alexandra Mănăilă

În fiecare an, în luna septembrie la Sinaia, Societatea Română de Cardiologie organizează congresul său național, în 2015 fiind deja cea de-a 54-a ediție. Prin numărul de participanți (aproape 3.000 anul acesta) și prin nivelul științific ridicat și diversificat (12 sesiuni interdisciplinare) evenimentul a depășit demult granițele naționale.

Potrivit actualului președinte al Societății Române de Cardiologie, prof. dr. G. Tatu-Chițoiu, este, practic, cel mai mare congres al unei societăți medicale din sud-estul Europei.

Societatea de Cardiologie are 1.400 de membri, dar participanții în 2015 au fost în număr dublu față de numărul membrilor societății, însemnând că au venit și medici din alte specialități. Tema centrală a congresului a fost “Cardiologia, specialitate interdisciplinară”, încercând să sublinieze, prin aceasta, faptul că în practica de fiecare zi, cardiologii întâlnesc foarte multe situații de graniță care implică și patologii care aparțin colegilor din alte specialități. Din acest motiv, în premieră congresul a avut 12 sesiuni interdisciplinare, cum ar fi cele cu colegii de la medicina familiei, cu colegii de la

10

endocrinologie, neurologie, pneumologie, de la basic styles, gerontologie, oncologie, practic toate specialitățile. “În toate aceste sesiuni încercăm să găsim, să definim căile cele mai bune de tratament al pacienților amândorura dintre cele două specialități care sunt invitate la aceste simpozioane.

Spre exemplu, am avut o sesiune foarte interesantă, care este rezultatul cooperării a 4 medici cardiologi, cu 4 medici de familie, în ideea de a standardiza niște documente pe care pacienții să le primească pe diverse afecțiuni la ieșirea din spital și care să fie

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

un soi de legătură directă cu medicul de familie astfel încât atât acesta, cât și pacientul să fie informați exact cu privire la evoluția și urmărirea în continuare a pacientului după externare”, a declarat prof. dr. G. Tatu-Chițoiu.

La ediția din acest an a participat și vicepreședintele Societății Europene de Cardiologie, dar și alte personalități arhicunoscute, cum este profesorul Gregory Lip, căruia cardiologii îi datorează multe dintre standardizările pe care le folosesc în practica de fiecare zi în tratamentul fibrilației atriale.

Studenții au avut o sesiune dedicată

Preocuparea organizatorilor a fost de a moderniza congresul și de a ține pas cu vremurile actuale și cu generațiile tinere, astfel că a introdus pentru prima oară o sesiune a studenților, pe lângă sesiunea rezidenților și sesiunea primilor cercetători, cele două fiind deja tradiționale. De anul trecut, cardiologii s-au aplecat și asupra asistenților medicali cu care lucrează zi de zi și au organizat o sesiune în care aceștia au derulat activitățile lor specifice.

Înregistrări audio-video difuzate în 24 ore

Toate sesiunile care au avut loc în sala mare au fost înregistrate audio-video și difuzate pe site-

ul societății, la 24 de ore după ce au fost produse și prelucrate, astfel încât să poată să fie văzute de toți medicii, indiferent de specialitate, și care sunt interesați.

Membrii Clubului Tinerilor Cardiologi, reporteri

O altă sală a fost rezervată interviurilor cu personalități din lumea cardiologiei românești și internaționale. Noutatea a fost faptul că reporterii acestor interviuri erau chiar medici, membri ai Clubului Tinerilor Cardiologi, care și-au găsit astfel o nouă vocație. Toate aceste interviuri au fost ulterior postate pe site-ul societății și difuzate pe rețelele de socializare, la 24-48 de ore de la înregistrarea lor.

Congresul Român de Cardiologie, creditat cu 17 puncte EBAC

O veste bună în special pentru medicii străini care au venit la acest congres a fost aceea că evenimentul a fost creditat de către forul european în materie. “Pentru prima dată, Congresul Român de Cardiologie este recunoscut la nivel european și creditat cu 17 puncte EBAC. Vă pot spune că există congrese internaționale în Europa care au mai puține puncte decât congresul nostru național, care este doar cu participare internațională. Poate

“Lozinca Societății Europene de Cardiologie este identică cu cea a Societății Române de Cardiologie, obiectivul este reducerea impactului bolilor cardio-vasculare! Acest impact trebuie redus acolo unde riscul este crescut, or, acolo unde acest risc este crescut, nu există reprezentanți în structurile organizatorice de conducere ale Societății Europene de Cardiologie. Deci, pe plan extern va fi aceea de a atrage atenția asupra acestui fapt și de a echilibra oarecum reprezentarea cardiologilor la nivelul Societății Europene de Cardiologie din toate părțile Europei, dacă într-adevăr se dorește reducerea incidenței bolilor cardiovasculare.”

Anul III / Nr.8(3) / 2015

11

Health & Events “Îndrăznim să spunem că manifestarea este la nivelul congreselor similare din țări de renume europene, care sunt foarte bine antrenate în astfel de evenimente, deci pe lângă această organizare, una dintre grijile noastre a fost de a asigura fluidizarea traseului participanților. Am încercat să creăm cât mai multe spații, astfel încâ să nu aibă loc busculade sau aglomerări și cred că am reușit! A fost una dintre preocupările noastre”, a spus președintele Societății Române de Cardiologie - prof. Tatu-Chițoiu.

o să întrebați, dar de ce avem nevoie de puncte EBAC, puncte europene, pentru că acestea nu sunt recunoscute – să zicem – în România - și am avut o discuție cu Colegiul Medicilor – da, dar fiind recunoscute european, în felul acesta interesul altor colegi din alte țări pentru a veni la congresul nostru va crește și în special al colegilor noștri care sunt în jurul României și speranța noastră este ca acesta să fie un motiv care să îi îndemne, în viitorul apropiat, să propună rezumate sau lucrări cu care să vină și să participe la Congresul Român de Cardiologie și să-l transformăm într-un congres internațional, numai cu participare internațională. Aceasta, pe de-o parte. Pe de altă parte, aceste puncte europene contează în curricula oricărui medic tânăr în viitorul pe care acesta îl va avea, fie că dorește să participe la diverse forme de instruire în străinătate, fie că, din păcate pentru noi, va dori să practice medicina în

12

altă parte. În concluzie, este o facilitate pe care o acordăm cu un anumit scop și sperăm ca în acest mod să reușim să-i convingem și pe cardiologii români din diaspora să aibă un motiv în plus pentru a veni la Congresul Român de Cardiologie”, a mărturisit prof. dr. Tatu-Chițoiu.

Cardiologii strâng rândurile cu colegii din diasporă

România are 1.400 de membri ai Societății Naționale, contribuind cu 1.400 de membri la familia membrilor Societății Europene de Cardiologie, fiind clasificată pe locul 14 din toate țările europene membre ale Societății de Cardiologie. “Suntem în față și am putea să spunem că suntem mândri.

Poate o să cădeți, însă, pe gânduri, când o să vă spun că Ungaria, care are o populație pe jumătate din a României, are aproape 4.000 de membri ai societății naționale de cardiologie, care automat sunt și membri ai Societății Europene de Cardiologie. Și evident că puterea lor de vot în structurile societății europene este alta. Cum au făcut? Și-au adunat toți cardiologii din diaspora și au invitat și membrii altor societăți profesionale să devină membri ai societății lor naționale de cardiologie. La fel, Cehia, are mai mulți membri decât noi și este pe jumătate. Iar țări, de pildă, cum este Danemarca, care are 5 milioane de locuitori, au un număr al membrilor societății naționale de cardiologie egal cu al nostru”, a afirmat cardiologul român care astfel își invită colegii din diaspora să se alăture Societății profesionale pe care o conduce.

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Health & Opinions

Reglementarea profesiei de dietetician a devenit realitate!

Camera Deputaţilor, a adoptat în luna octombrie propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician, aceasta având votul decizional. Prin urmare, profesia de dietetician va putea fi exercitată numai de către persoanele care au obținut statutul de dietetician autorizat. Iată opiniile câtorva dintre specialiștii direct implicați în aceasta problematică: CONF. UNIV. DR. TUDOR CIUHODARU, MEDIC PRIMAR UPU, DEPUTAT GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT “Adoptarea în Camera Deputaţilor (decizională) a proiectului de lege privind profesia de dietetician, pe care l-am iniţiat împreună cu alţi colegi medici, reprezintă un câştig important în terapia pacienţilor. Într-o ţară ca România în care bolile metabolice precum diabetul fac ravagii un astfel de demers, care să reglementeze profesia de dietetician, este de importanţă majoră. Mereu auzim de regimul igienodietetic ca o componenta esenţială în tratamentul pacienţilor. Bolile metabolice şi patologia cardiovasculară ce este influenţată de factorii metabolici reprezintă încă o cauza importantă de mortalitate. Prin acest demers legislativ am adus un nou sprijin acestor pacienţi atât în plan therapeutic, cât şi cel al prevenţiei. Pot spune că azi profesia de dietetician a pătruns pe uşa din faţă în sistemul de sănătate din România”.

PROF. DR. CRISTIAN SERAFINCEANU, PREȘEDINTELE SOCIETĂȚII ROMÂNE DE DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: “Meseria sau profesiunea de dietetician este foarte bine că a fost reglementată legal. Era un lucru extrem de necesar. Din mai multe motive. În primul rând că există în general o confuzie între meseria de dietetician sau noțiunea de dietetician și noțiunea de nutriționist. Eu totdeauna am spus că nutriționistul trebuie să fie medic, în primul rând, pentru că nu poate să facă o intervenție medicală nutrițională decât cel care înțelege contextul medical. Nutriționistul îi spune pacientului cât trebuie să mănânce: atâta sodiu, atâta potasiu, atâta calciu, atâtea proteine, atâtea glucide, atâtea lipide și aici intervine rolul acestei profesiuni, al dieteticianului, care cu această recomandare de intervenție medicală nutrițională face un meniu. Este o meserie în sine, dar nivelul de complexitate sau dificultate este la nivelul unui asistent medical care are facultate. După care pacientul trebuie sa țină legătura și cu dieteticianul, și cu nutriționistul pentru a evalua evoluția stării de nutriție. Era foarte necesară reglementarea acestei profesiuni”.

Anul III / Nr.8(3) / 2015

13

Health & Opinions

CONF. DR. CAMELIA MARGARETA BOGDĂNICI, DEPUTAT PSD “În calitate de coiniţiator al acestei propuneri legislative, dar şi ca secretar al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, am contribuit activ la dezbaterea şi adoptarea unui raport favorabil asupra acestui act normativ. Adoptarea acestui act normativ încurajează tinerii să opteze pentru profesia de dietetician, profesie extrem de utilă în acest moment. În contextul statisticilor îngrijorătoare privind obezitatea în rândul copiilor şi adulţilor, consider că reglementarea profesiei de dietetician-nutriţionist este extrem de importantă şi necesară. Reamintesc faptul că Ziua Mondială a Sănătăţii, marcată pe 7 aprilie 2015, a pus în dezbatere siguranţa alimentară şi rolul acesteia în prevenirea multor boli. Aşadar, rolul dieteticienilor în orice societate devine indispensabil. Este nevoie de aceşti specialişti în multe din unităţile sanitare publice şi private. În sistemele medicale occidentale dieteticienii reprezintă o categorie de personal medical specializat în prescrierea detaliată a planurilor de nutriţie, la indicaţia medicului. Dieteticianul este instruit să elaboreze planuri pentru diabet zaharat, insuficienţă renală, realimentări, alimentaţie enterală şi parenterală, să alcătuiască meniuri pentru diferite afecţiuni, să instruiască personalul de la bucătăriile spitalului cu privire la alimentele de inclus în meniul de spital, pe considerente de preferinţe, apartenenţă religioasă, toleranţe, afecţiuni prezente etc. Din păcate, în ceea ce priveşte România, dieteticianul a fost o verigă lipsă în sistemul de sănătate, lipsă cu impact negativ asupra costurilor îngrijirilor de sănătate. Din anul 2010, în universităţile de medicină şi farmacie din ţară există primii absolvenţi cu specializarea de nutritionist-dietetician, însă promoţiile de absolvenţi nu se puteau angaja în sistem din cauza faptului că această profesie nu era recunoscută. Lipsa unei legi care să reglementeze corect acest domeniu a permis oricărei persoane necalificate să practice această profesie. După adoptarea acestei iniţiative legislative, nimeni nu va putea recomanda sau prescrie diete folosind titulatura de dietetician. România avea nevoie să se alinieze la practica europeană şi internaţională în acest domeniu important pentru viitorul societăţii. Aşa cum spuneam, de alimentaţia sănătoasă depinde viitorul sănătăţii tuturor. În calitate de cadru didactic al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi, doresc să o felicit pe doamna prof. dr. Graur Mariana, Şeful Clinicii de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din Iaşi, pentru toate eforturile pe care le-a depus în promovarea profesiei de dietetician, dar şi pentru implicarea în reglementarea corectă a acestei profesii”.

CONF. UNIV. DR. CRISTIAN GUJA, VICEPREȘEDINTELE SOCIETĂȚII ROMÂNE DE DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE “Este foarte bine că reglementarea meseriei de dietetician a fost în cele din urmă votată în Parlament și există o lege în acest sens, pentru că până în prezent au apărut mii de așa-numite cabinete de nutriție, de dietetică în care de multe ori practicau oameni care nu aveau neapărat pregătire medicală. Pe de altă parte, existau deja în diverse centre universitare colegii de nutriție, colegii de dietetică și erau absolvenți ai acestor colegii care nu-și regăseau în cele din urmă un loc de muncă cu o specialitate care să se regăsească în nomenclatorul de meserii. Deci, din toate punctele de vedere, bine că a fost reglementată”.

14

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Anul III / Nr.8(3) / 2015

15

Health & Private Management

IULIAN PLEȘCAN, CEO CENTRELE ARES Informatizarea, cheia succesului pentru un tânăr manager într-o companie 16

:

Interviu de Alexandra Mănăilă III arhiva / Nr. 8(3) / 2015 Foto: Alexandra Mănăilă, arhiva personală Iulian Anul Pleșcan, Centrele ARES

În 2010 a fost deschis primul Centru de Excelență în Cardiologie și Radiologie Intevențională București, ARES care s-a remarcat pe piața serviciilor medicale prin oferirea în special a tratamentelor minim invazive în locul tratamentelor clasice.

De atunci încoace, Centrele de excelență ARES au investit și reinvestit. Aceasta a fost de fapt politica de la începuturi, de reinvestire a profitului operațional în primii 5 ani de existență pe piață. Dovada: numai anul acesta, relocarea într-un spațiu nou, în incinta spitalului Ponderas, și mai ales achiziționarea de aparatură nouă și de tehnologie a însemnat în cifre 500.000 de euro. Centrele de Excelență Ares au dezvoltat în București, în cadrul Spitalului Ponderas, un departament de cardiologie și radiologie intervențională, care include două săli de angiografie și șapte cabinete medicale. Formată din doctori renumiți, cu o înaltă calificare medicală, dobândită atât în România, cât și în străinătate, echipa medicală ARES colaborează cu cadre medicale prestigioase din țară și din afară, ce garantează calitatea actului medical. Iar premierele medicale din aceste centre, 8 la număr până acum, au făcut înconjurul țării.

Iulian Pleșcan are 29 de ani și în ultimii cinci ani a ocupat funcția de Chief Operating Officer al Centrelor ARES. Aportul său și al întregii echipe ARES în oferirea unor servicii medicale de ultimă oră, la standarde internaționale, pacienților din străinătate, contribuind astfel la dezvoltarea economică și turistică a României, a fost răsplătit prin premiul oferit de Romanian Journal of Health Manager la prima ediție a Innovation in Health AWARD 2015.

Sunteți tânăr într-o funcție extrem de importantă, cu multe, multe activități zilnice.

Care este activitatea care vă place cel mai mult?

Cel mai mult? Probabil că atunci când văd pacientul zâmbind după ce este tratat. Atunci este cea mai bună perioadă a zilei, în momentul în care am posibilitatea să vorbesc cu pacienții tratați la noi. Îmi fac timp de fiecare dată să vorbesc cu ei pentru că mă interesează cum s-au simțit în cadrul centrului nostru. Cred că este important ca pacientul să aibă o persoană cu care să discute și sunt foarte deschis la orice sugestie pentru că până la urmă acesta este scopul nostru.

Anul III / Nr.8(3) / 2015

Și totuși, care e provocarea cea mai mare?

Să-i fac să zâmbească, asta ar fi cea mai mare provocare. Cred că echipa pe care am reușit să o construim aici este o echipă extrem de performantă de care sunt foarte, foarte mândru. Sunt oameni dedicați pentru fiecare departament în parte, oameni care cunosc foarte bine fiecare parcurs al unui pacient, preîntâmpină fiecare necesitate, nevoie pentru că noi nu avem în principiu un anumit tip de pacient. Fiecare pacient trebuie catalogat ca o persoană distinctă, este un om diferit. Eu nu prea vorbesc în principal de cifre, cifre de pacienți sau cifre de afaceri, domnul care este acum la noi pe masă este domnul Ion, care are o familie, are o problemă de sănătate și care încearcă să și-o trateze și familia este destul de îngrijorată. Când

“În momentul în care lucrezi cu sănătatea oamenilor, nu este un job, este un mod de viață.”

17

Health & Private Management preîntâmpini toate aceste lucruri și mergi spre familie și încerci să vorbești cu ei și să le explici absolut tot ce se poate întâmpla și care este metoda de tratament, ei se simt mult mai confortabil. Probabil că acestea contează foarte mult, să oferim servicii operaționale pe parte non-medicală extrem de bine puse la punct. Pentru că dacă pacientul are încredere în echipa de medici pe care o cunoaște, noi cei din partea operațională nu avem voie să greșim; este imposibil ca noi să reușim să greșim într-un spital cu atât de multe dotări și cu pacienți, care nu sunt urgență, sunt programați și care ar trebui să primească toată atenția din lume.

Bănuiesc că v-ați făcut niște socoteli legate de investiții și știți în cât timp se vor amortiza...

Da, o parte din buget s-a dus înspre achiziția noului sistem de angiografie și ne bucurăm că suntem singurul centru privat cu două angiografe diferite, avem un sistem de backup excelent pentru pacienții coronarieni, în caz că aparatul se defectează și, pe de altă parte, am vrut să avem două sisteme de angiografie diferite dedicate pentru fiecare sferă: unul pentru cardiologie intervențională și unul pentru radiologie intervențională. Ele sunt construite pe platforme diferite, există diferențe destul de mari între ele. Un aparat a costat o parte din acești 500.000 de euro, celălalt îl aveam, pur și simplu l-am mutat în clădirea nouă. Am mai achiziționat un sistem de ecografie tridimensională și patrudimensională prin metode de transesofagian, este singurul ecograf disponibil în piață care poate să facă această

18

investigație. Și este o investigație care ne ajută enorm pentru corectarea malformațiilor congenitale cardiace spre exemplu sau implantare de valvă aortică pe cale percutală, procedura TAVI. Cealaltă parte este bugetată spre achiziția de sistem de electro-fiziologie. Deci, suma este dedicată reinvestiției pentru tehnologie, nu pentru clădiri.

Parteneriatul cu Ponderas înseamnă și acțiuni în tot ce înseamnă clădire, sau pur și simplu

“Ar trebui noi, managerii, să ne punem în pielea pacientului, să înțelegem prin ce trece un pacient în momentul în care are o problemă. Pacientul se gândește strict la problema lui, are nevoie de confirmări și reconfirmări pentru planul său terapeutic. Informațiile, planurile terapeutice, alternativele sunt foarte important de menționat pacientului de fiecare dată și atunci el alege în cunoștință de cauză și vine cu tot sufletul și cu toată deschiderea.”

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

,,închiriați paturile” pentru internarea de o zi a pacientului?

Spitalul Poderas este unul dintre cele mai performante spitale din Europa, cu dotări de top și echipă medicală de excepție. Centrele ARES încă de la început au avut o strategie de supra-nișare în medicina endovasculară, cea care se poate face cu ajutorul angiografului. Aveam nevoie de un parteneriat cu un spital multidisciplinar pentru a susține performanța pe care vroiam s-o obținem.

Faptul că spitalul Ponderas este un spital multidisciplinar cu rezultate remarcabile în chirurgia obezității, iar Centrele ARES aveau ca scop tratarea celor mai complexe afecțiuni vasculare, cardiovasculare, cardio-structurale, a condus parteneriatul între cele două companii pe linie naturală. Această colaborare a fost și este extrem de benefică pentru că în acest fel ne putem concentra strict pe partea de angiografie, să dezvoltăm proceduri noi, care nu existau în România. În acest fel am reușit să introducem în portofoliul nostru 45 de proceduri, dintre care o parte au fost efectuate în premieră în cadrul Centrelor ARES. Iar în partea de spitalizare cum se procedează?

Tot ce ține de partea de internare, restul investigațiilor cum ar fi CT, RMN, mamografie, toată zona asta este efectuată de Spitalul Ponderas. Partea de anestezie-terapie este efectuată de Spitalul Ponderas, în principiu ei fac tot mai puțin intervențiile minim invazive angiografice. Și atunci pacientul, bineînțeles, el nu simte nici un fel de diferență, vede un tratament de la început și până la sfârșit. Nu am putea să avem serviciul nostru de anestezie-terapie intensivă și nici nu ar renta, având în vedere că noi apelăm o dată, de două-trei ori pe lună la ei pentru acest serviciu spre exemplu. În felul acesta și medicul de anestezie terapie internsivă are activitate și are mâna antrenată, nici nu trebuie să stea într-un centru unde nu e nevoie permanentă de el, dar trebuie să fie acolo.

Care este suma pe care ați alocat-o anul acesta pentru investiții?

Planul nostru a fost să venim cu o investiție de 600.000 de euro incluzând finalul anului 2014 și anul 2015. O bună parte din ea a fost efectuată, cealaltă parte ține de achiziție de noi echipamente, ecografice în principiu, partea de electrofiziologie care a fost achizitionată și care ne-a dat posibilitatea de a efectua o nouă premieră în România, tratamentul complet al fibrilației atriale prin efectuarea a două terapii în aceeași procedură – Ablația de Fibrilație Atrială și implantarea dispozitivului Watchman.

Care a fost cifra de afaceri în 2014 și care e estimarea pentru 2015?

Probabil că anul acesta vom merge undeva spre 3,3-3,4 milioane de euro, anul trecut ne-am situat

Anul III / Nr.8(3) / 2015

Hobby-uri Principalul hobby a devenit snowboard-ul în ultima perioadă. Dar Iulian Pleșcan a acordat puțină atenție și pianului, o dorință neîmplinită când era mic. În principiu, weekend-ul reușește să-l aloce acestor mici bucurii și evident să-și petreacă timpul liber alături de soția sa.

la 2,7 milioane de euro. Este o creștere pe care noi am văzut-o în fiecare an, o creștere undeva la 20% a cifrei de afaceri, cifra de pacienți este undeva la 35%, observ că sunt din ce în ce mai mulți pacienți care accesează serviciile mai scumpe, și aici mă refer în principal la pacienții care vor stenturile bio-resorbabile, în detrimentul celor active farmacologic, cele metalice. Stenturile bioresorbabile reprezintă ultima tehnologie și atunci dezvoltă un cost ceva mai mare. Planul nostru este să facem trecerea către aceste stenturi bioresorbabile și în principiu costurile le reducem la ceva timp, cam la șase luni am reușit să reducem costul pentru această procedură.

Inițial, când a venit în piață a venit la 30.000 de lei, procedura cu un stent, acum procedura la noi a ajuns 15.000 de lei.

Cum ați reușit să scădeți la jumătate? În România există o problemă destul de mare cu piața dispozitivelor medicale. Dispozitivele sunt foarte scumpe pentru că nu se cumpără, și ele nu se cumpără pentru că sunt destul de scumpe. Și intrăm în cercul acesta vicios. Noi ne bucurăm că presiunea pe care am reușit noi să o punem pe aceste companii, pe de-o parte, cu cifre reale de pacienți care consumă serviciile acestea le-au dat lor de gândit.

Orice cost pe care noi reușim să-l reducem la dispozitive se va regăsi în costul final al pacientului.

Vă declarați centrul numărul 1 în România în montarea stenturilor. Câte ați montat până la ora actuală?

Până în prezent bănuiesc că undeva la 250 de dispozitive au fost montate în doi ani. Prețul este redus din luna februarie. Pentru o tehnologie nouă este o cifră ceva mai mare decât ne așteptam noi, pentru că, pe de-o parte, stentul a avut anumite indicații în a fi montat. El încă are anumite restricții, spre deosebire de stentul metalic. Dar cererea a fost mult mai mare decât consumul pe care noi reușim să-l avem. Și atunci ușor-ușor, probabil, compania o să ia în calcul dezvoltarea versiunii a 2-a de dispozitive.

Deja s-au construit dimensiuni pe care nu le aveam la dispoziție la momentul lansării dispozitivului.

Cu profitul cum stați?

Noi suntem pe parte de profit operațional sau, mă rog, am intrat pe breakeven la 3-4 luni de la deschi-

19

Health & Private Management

derea centrului, ceea ce a fost o oarecare surpriză pentru că ne plănuisem undeva la un an. Sigur, cu noile investiții probabil că vom avea puțin de așteptat, însă în principal am mers pe reinvestirea profitului operațional pe care l-am avut. Profitul este undeva la 15%. Este destul de bine pentru România și pentru o specialitate destul de îngustă, dar depinde ce scop ai când începi să construiești o afacere nouă. Dacă te aștepti undeva la o profitabilitate de 30-35%, cred că te hazardezi și, pe de altă parte, dacă nu reinvestești acel profit pentru a-ți consolida serviciile medicale, cred că din nou este o greșeală.

Ne așteptăm ca după 5 ani să considerăm profit într-adevăr ceea ce Centrele ARES produc.

ARES face și turism medical, câți pacienți de afară reușește să absoarbă?

Noi avem un protocol cu două companii destul de mari, una este din Israel și care lucrează foarte mult pe zona Rusiei, de aceea și site-ul nostru este construit și în versiunea de limbă rusă în totalitate, inclusiv procedurile medicale, există un specialist al centrelor ARES din partea operațională care cunoaște limba rusă și sunt undeva la 6 medici intervenționiști și 2 medici cardiologi clinicieni care cunosc limba rusă la perfecție. Deci, nu ar fi nici o problemă să tratăm acest pacient în România vorbindu-i-se în limba sa. Am avut pacienți din această zonă, care au accesat în România procedurile medicale care par a fi puțin mai simple, nu chiar atât de complexe.

Implantările de stenturi coronariene, cele bioresorbabile au fost foarte solicitate, adică majoritatea pacienților au optat pentru acele stenturi, costurile fiind mult mai mici decât în străinătate. Și procedurile efectuate de către dr. Nechifor, embolizarea fibromului uterin și embolizarea adenomului de prostată au avut foarte mare succes în străinătate. În ceea ce privește embolizarea fibromului uterin, avem pacienți din toată Europa, de obicei români care au plecat de foarte mult timp și care se întorc acasă ca să se trateze. Indicele de țară oarecum ne afectează,

20

pentru că este o impresie foarte greșită că în România găsești spitale care nu sunt tocmai pregătite, iar pe stradă s-ar putea să fii mușcat de un cățel. Sunt lucruri pe care ei nu le cunosc despre țara noastră.

Ei de multe ori sunt uimiți de cât de frumoasă este țara noastră, probabil dacă am prezenta-o mai des și într-o lumină mai pozitivă decât contextul politic din România, (probabil el este discutat cel mai des prin străinătate), probabil că vom avem mult mai mult de câștigat. Însă, ar trebui să avem o politică complexă în ceea ce privește asta; dacă vorbim strict de partea de turism medical, noi, cei din domeniul privat, nu am fost consultați niciodată de către reprezentanții statului astfel încât să se nască o strategie de aducerea acestor pacienți în România. În ceea ce privește atitudinea managerilor din sistemul de stat, ce ar trebui făcut? În primul rând, cred că ar trebui umblat la cheltuielile neperformante, ar trebui umblat la lucrurile de bază, la căldură, la curățenia în salon, sunt lucruri elementare care ar trebui să existe; în momentul în care fiecare spital de stat are o rezervă cu dotări normale, se percepe o taxă între 10 și 150 de euro. 150 de euro este mai mult decât majoritatea spitalelor private pentru fiecare noapte de cazare, unde aici sunt alte costuri, sunt alte salarii. Probabil că ar trebui să nu mai achiziționeze acele echipamente medicale pe care încă nu le folosește. Și ar trebui stabilit momentul optim de investiție. Noi am reușit să facem lucrul acesta, ne drămuim fiecare ban și încercăm să obținem cât mai mare calitate pe bani cât mai puțini, pentru că până la urmă toate costurile pe care noi le investim se regăsesc în costurile pacientului. Și dacă tu ca manager nu reușești săți optimizezi costurile cu siguranță, nu vei reuși să oferi nici un pachet performant pentru pacient.

Ce vă aduc inovațiile și premierele în medicină, în afară de prestigiu?

Pacienți tratați în cele mai bune condiții. Pacientul nostru reușește să primească un tratament optim.

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

ARES, în cifre mPeste 4.000 de pacienți au fost tratați prin metoda minim invazivă în cadrul Centrelor ARES. mÎn fiecare lună, peste 1.000 de pacienți efectuează investigații în cadrul Centrelor ARES București. mEchipa de medici intervenționiști este formată din 20 dintre cei mai reputați medici români și străini. mEchipa de medici cardiologi clinicieni este formată din 25 de medici.

Inițial s-a crezut că stentul bioresorbabil pe care noi îl aducem ca noutate în piață reprezintă doar o metodă de ne crește prestigiul centrului și totodată a medicului. Ulterior s-a dovedit că este chiar o inovație medicală extrem de performantă. Există un dispozitiv pe care noi îl montăm și la 2 ani după ce noi îl montăm el dispare. Tratăm acea afecțiune a pacientului lăsându-i o arteră coronariană curată cum i-a dat-o Dumnezeu. Se reia remodelarea naturală a arterei coronariene, se reia funcția extrem de importantă de vasomotricitate și de vasodilatație.

Pur și simplu, artera pompează sânge în continuare exact așa cum ar trebui să o facă. Și atunci pacientul reușește să observe aceste modificări, pentru că nu este un simplu tratament. Noi am încercat să mergem spre inovație, iar inovația în medicină rămâne tratamentul conservator, tratarea afecțiunilor pacientului păstrându-i integritatea anatomică. Pentru că spre exemplu la pacienții cu fibrilație atrială, care au contraindicații la medicație anticoagulantă, nu aveai cum să-i tratezi doar din medicație. Există o boală care este contradictorie. Ai fibriliație atrială, faci cheaguri de sânge, faci cheaguri de sânge trebuie să administrezi anticoagulant, însă tu nu ai voie să iei anticoagulante. Și atunci faptul că noi am implantat acel dispozitiv “Watchman” în auricula atrială este un beneficiu pentru pacient, pentru că reușim să închidem acea zonă (auriculul atrial stâng) unde se formează aproximativ 95% din cheaguri. Este un sistem extrem de performant pentru pacient și sigur.

Anul III / Nr.8(3) / 2015

Vă gândiți la extindere în viitorul apropiat?

Sigur, noi am avut întotdeauna politica asta de a ne extinde și am încercat să dezvoltăm și în alte centre mari și în alte orașe mari centre precum cel din București și cel din Suceava. Am făcut un studiu, în acest moment suntem în tatonări, încercăm să identificăm soluții pentru a deschide și în altă parte. Încercăm să acoperim zonele încă neacoperite...

Care ar fi succesul unui manager din sănătate, în special din sistemul privat? Încă nu am descoperit cheia succesului, dar politica mea personală este o politică de change management, nu am așteptat niciodată ca un lucru să se rodeze și am încercat de fiecare dată să schimb, să îmbunătățesc chiar dacă un lucru funcționează.

Dacă lucrul funcționează, nu ar trebui lăsat acolo până nu mai funcționează, ci sunt mici îmbunătățiri de fiecare dată de făcut. Probabil că partea asta contează cel mai mult, partea informatică.

Informatizarea centrului ar fi cheia succesului pentru un tânăr manager într-o companie care încă este la început sau care nu are totul foarte bine stabilit.

Datele pe care le culegi din sistemele informatice te vor ajuta într-adevăr să faci o schimbare în sens pozitiv.

Totuși, schimbările prea dese nu incomodează? Știți că oamenii în general sunt reticenți la schimbări…

Sigur că sunt reticenți la schimbări, însă pacientul de multe ori nu reușește să simtă o diferență decât atunci lucrurile nu funcționează cum trebuie. Dacă schimbăm puțin protocolul pacientului în sensul în care întâmpinăm o anumită situație și ne asigurăm că ea nu devine una negativă pentru pacient, cu cât mai simplu cu atât mai bine. Ca manager în sistemul sanitar privat ar trebui să te gândești exact la cuvântul acesta, dinamică, pentru că lucrurile se schimbă în permanență.

21

Health & Private Management

:

Nici un spital din lume nu poate exista fără un sistem de asigurări de sănătate funcţional

Interviu de Alexandra Mănăilă Foto: ARHIVĂ MSC

22

AnuldeIIIAlexandra / Nr. 8(3)Mănăilă / 2015 Interviu

Spitalul European Polisano din Sibiu a fost înființat în anul 2013, fiind cea mai recentă și modernă investiție în domeniul medical din România, realizată prin prisma celor 20 de ani de experiență și activitate a Clinicii Polisano. În anul 2014, spitalul a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 69 milioane RON. Conf. dr. Victor Costache este directorul medical al Spitalului European Polisano şi şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică. Are o experienţă medicală de 14 ani în Franţa și Canada; a condus și secţia de chirurgie cardiacă a unui spital regional în cadrul primului parteneriat public-privat realizat în Franța în domeniul chirurgiei cardiovasculare; are la activ peste 2.000 de intervenţii chirurgicale, din care mai mult de jumătate pe cord deschis. Medicul Victor Costache aplică cele mai moderne metodologii de structurare, funcţionare şi coordonare a departamentelor medicale (echipe şi echipamente), astfel încât beneficiul pacientului să fie maximum (act medical de calitate la preţuri accesibile).

Spitalul privat sibian face parte dintr-o structură integrată de centre de excelență în medicină la nivelul Europei și reprezintă o noutate pe piața serviciilor medicale din România, atât prin dotarea de excepție, cât și prin colaborările stabilite în premieră cu universități de medicină de prestigiu din Austria, Franța și Canada, dar și prin acordurile încheiate cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu și cu Spitalul Clinic Județean Sibiu. Prin urmare, un medic cu experienţă vastă precum dr. Costache nu avea cum să rămână în umbră, a contribuit la numeroase premiere naţionale în chirurgia cardiacă şi chiar o premieră mondială.

Ce anume v-a determinat să vă întoarceţi în ţară după nouă ani de activitate în spitalele universitare din Grenoble, Toulouse, Annecy și Québec?

Am fost sedus de proiectul Spitalului European Polisano, de voinţa domnului doctor Ilie Vonica de a crea un centru de excelență în medicina cardiovasculară în regiunea Sibiului, în colaborare cu Facultatea de Medicină de la Sibiu. Mi s-a oferit practic posibilitatea să coordonez un proiect medical ultramodern, în ţara mea natală, într-o regiune în care mortalitatea prin afecţiuni cardiovasculare este printre cele mai ridicate din Europa şi cred că era de datoria mea, atât ca medic, cât şi ca om să accept această provocare.

Anul III / Nr.8(3) / 2015

Care sunt diferenţele între sistemul medical privat francez şi cel privat românesc?

Diferenţele sunt fundamentale. În sistemul medical privat francez, la fel ca în toate ţările europene, banul urmează pacientul, astfel că fondurile colectate prin contribuțiile la CNAS sunt distribuite în mod nediscriminatoriu atât la instituțiile sanitare publice, cât și la cele private. Din păcate, la noi, sistemul privat este destul de descurajat. În mod normal, medicina privată ar trebui să fie o soluţie complementară sistemului de stat, să oprească numărul mare de medici şi asistente care părăsesc ţara şi să ofere soluţii medicale pacienţilor care de multe ori aleg să se trateze în străinătate, însă aceste lucruri nu se vor întâmpla dacă se continuă politica de discriminare a spitalelor private româneşti. În majoritatea ţărilor europene, dar şi în ţări ca Turcia sau în Orientul Mijlociu, statul lucrează împreună cu investitorii privaţi din domeniul sanitar prin aşanumitele parteneriate public-private, pentru a găsi soluţii atât pentru îmbunătăţirea sistemului sanitar propriu, dar şi pentru atragerea pacienţilor din alte ţări (turism medical). Din cauza numeroaselor conflicte şi a rivalităţilor, România este însă departe de posibilitatea unor astfel de colaborări. Practic, la noi, investitorii privaţi alocă miliarde în structuri de sănătate, care din nefericire rămân greu accesibile populaţiei din cauza condiţiilor inechitabile de ram-

23

Health & Private Management

Ultima premieră medicală, în octombrie 2015 Cea mai nouă şi sigură intervenţie de implantare de proteză la nivelul inimii a fost realizată la Spitalul European Polisano – procedura TAVI pe cale transaortică fără deschiderea sternului, la începutul lunii octombrie 2015. Pacientul era un medic pediatru din Iaşi, care fusese diagnosticat cu 8 maladii - majoritar afecţiuni cardiovasculare severe, care îi puneau în pericol viaţa. Operaţia a durat 2 ore și a fost realizată de HeartTeam a Spitalului European Polisano, coordonată de conf. univ. dr. Victor Costache, dr. Alexandru Voican, dr. Mihai Chiloflischi, dr. Cristina Leațu în colaborare cu echipa de la St. Joseph Hospital, University of New York condusă de prof. Charles Lutz, dr. Amad Nazem și profesorul dr. P. Rainer de la Universitatea din Kiehl, Germania. Procedura a constat în implantarea unei proteze cardiace aortice transcateter (TAVI) pe cale minim invazivă, printr-o incizie de 4 cm, transaortic, fără deschiderea sternului, realizată în premieră în Europa de Est. bursare. Dacă facem o comparaţie, este ca şi cum am avea o reţea de autostrăzi deja construită în România, dar taxele ar fi atât de mari încât nimeni nu poate să o folosească.

Care este volumul de pacienţi și de consultaţii înregistrate anual la Spitalul European Polisano? În 2014, aproximativ 5.500 de pacienţi au beneficiat de serviciile medicale oferite în cadrul Spitalului European Polisano. Anul trecut, medicii noştri au acordat în jur de 120.000 de consultaţii şi au fost efectuate 5.500 de internări.

Ce parteneriate cu alte spitale aţi încheiat până acum?

Până în prezent am încheiat mai multe parteneriate, atât cu spitale din ţară, cât şi din străinătate.

24

Printre acestea, pe plan intern se numără Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spital Clinic de Pediatrie Sibiu, Spitalul de Psihiatrie şi cel de Pneumoftiziologie din Sibiu, centre medicale din Alba, Făgăraş, Vâlcea, iar pe plan extern avem colaborări cu centre din Grenoble, Toulouse, Angers (Franţa), Lund (Suedia), Bristol (Marea Britanie), Galway (Irlanda) şi cu State University din New York.

Care sunt activităţile zilnice din poziţia de director medical şi cât timp le alocaţi comparativ cu activitatea medicală?

Activitatea de director medical presupune numeroase atribuţii care aduc cu sine şi o serie de responsabilităţi. Printre activităţile zilnice ale unui director medical se numără: coordonarea planului de dezvoltare al spitalului şi a planului anual de

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

servicii medicale – bugetul de venituri şi cheltuieli, evaluarea permanentă a calităţii serviciilor medicale oferite în cadrul spitalului şi propunerea de soluţii pentru îmbunătăţirea lor, coordonarea activităţilor medicale desfăşurate la nivelul secţiilor şi monitorizarea atentă a aplicării protocoalelor de practică medicală şi a normelor de etică profesională şi deontologie medicală la nivelul spitalului şi realizarea planului de perfecţionare a personalului medical. În ceea ce priveşte timpul alocat activităţii medicale şi a celei administrative, încerc să menţin un echilibru între cele două. Iar principiile de management pe care mă bazez sunt creşterea performanţei medicale şi orientarea către pacienţi şi nevoile lor, principii dobândite în cadrul cursurilor de management sanitar organizate de Şcoala Naţională de Management Sanitar.

Care sunt cele mai mari provocări pe care le aveţi ca director medical?

Cele mai mari provocări cu care mă confrunt din poziţia de director medical sunt atragerea a cât mai multor medici competenţi în proiectul Spitalului European Polisano, menţinerea coeziunii echipelor medicale şi participarea activă a spitalului la reforma din sănătate.

Cum îi convingeţi pe medici şi asistenţii medicali să revină în ţară?

Politica noastră de recrutare este de a atrage cei mai buni specialişti în aria lor medicală, care s-au remarcat prin performanţă şi rezultate extraordinare şi care pot contribui astfel la calitatea serviciilor medicale oferite. Spitalul European Polisano oferă medicilor avantajul de a beneficia atât de echipamente performante, de ultimă generaţie, ce le oferă posibilitatea de a efectua cele mai noi proceduri

Anul III / Nr.8(3) / 2015

medicale moderne, cât şi de un colectiv foarte bine pregătit, în cadrul căruia se pot dobândi cunoştinţe şi experienţe noi.

Care a fost achiziţia în aparatura medicală cea mai scumpă?

Cea mai scumpă investiţie în aparatura medicală a fost un accelerator liniar de particule pentru radioterapie cu ghidaj CT, în valoare de 4 milioane de euro, ce se va amortiza în 12 ani. Aparatul este de ultimă generaţie, oferind pacienţilor noştri posibilitatea de a se trata de cancer prin cea mai performantă metodă de radioterapie, fără a fi nevoiţi să plece în străinătate.

Care sunt cele mai importante inovaţii în medicină aduse în spital?

Spitalul nostru se diferenţiază atât prin tehnologiile inovatoare deţinute, cât şi prin procedurile moderne efectuate de medici profesionişti, unele în premieră naţională şi mondială. În ceea de priveşte aparatura medicală, una dintre cele mai importante inovaţii aduse în medicină din România o reprezintă acceleratorul liniar de particule pentru radioterapie cu ghidaj CT. De asemenea, Secţia de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică din cadrul Spitalului European Polisano este dotată cu două săli de operaţie de ultimă generaţie, oferind servicii de maximă complexitate pentru tratamentul bolilor valvulare, a bolilor coronare şi asigură toată gama de intervenţii ce se pot realiza în sfera cardiovasculară: protezări valvulare, bypasuri aortocoronariene, plastii valvulare, chirurgia aortei toracice, dar şi intervenţii chirurgicale minim invazive precum endoprotezări de anevrism de aortă, înlocuiri valvulare, etc.

Referitor la procedurile medicale moderne, în cadrul spitalului am realizat mai multe premiere

25

Health & Private Management

Pasiuni

Timpul liber este destul de limitat, de aceea dr.

Costache profită cât de mult posibil.

Face mult sport, participă la viaţa culturală atât de activă a Sibiului: merge la teatru sau la concerte de muzică clasică.

Cardiovasculară şi a Societăţii Europene, ceea ce îi oferă atestarea de centru capabil să ofere îngrijiri medicale de calitate, îngrijiri care se vor situa peste un standard de referinţă impus de normele din domeniu. Aceste acreditări creează un “pod” între Franţa/Europa şi România, care oferă medicilor oportunităţi de colaborare şi schimburi de experienţă, în special pentru tinerii chirurgi, astfel fiecare având şansa să înveţe de la celălalt.

naţionale printre care – prima intervenție, la nivel est-european, TAVI realizată transaortic pe aorta ascendentă fără deschiderea sternului, prima operaţie pentru anevrism toraco-abdominal pe cale endovasculară, prima protezare valvulară aortică cu valvă Sutureless (Perceval S), prima operaţie pentru disecţie de aorta pe cale endovasculară şi prima reconstrucţie costală cu implanturi din titan, precum şi o premieră medicală mondială – prima endoprotezare aortică cu MFM Streamliner pentru un anevrism toraco-abdominal.

Credeţi că se poate vorbi de turism medical în cazul spitalului dvs.?

Da, cred că prin echipamentele medicale de ultimă generaţie şi prin colectivul medical performant, instruit la nivel internaţional, spitalul îndeplineşte toate criteriile necesare unei destinaţii de turism medical, indiferent de patologia pacientului.

Ce înseamnă pentru pacienţii români şi pentru medicii din Polisano faptul că spitalul este acreditat de Societatea Franceză de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică?

Spitalul European Polisano este unul dintre puţinele centre din Europa de Est cu acreditare din partea Societăţii Franceze de Chirurgie Toracică şi

26

Credeţi că spitalele private din România pot fi profitabile fără a avea contract cu CNAS? Sunt de părere că nici un spital din lume nu poate exista fără un sistem de asigurări funcţional, acest lucru fiind posibil doar în structuri de mici dimensiuni, ce asigură spre exemplu servicii de medicină dentară, chirurgie estetică sau dermatologie. Spitalul European Polisano are contract cu CNAS pentru serviciile de asistenţă medicală spitalicească continuă şi de zi, ambulator clinic, paraclinic şi imagistică medicală.

Care sunt planurile de extindere a reţelei Polisano?

Planurile de extindere a reţelei Polisano vor fi concentrate în special pe dezvoltarea serviciilor medicale de spitalizare de zi şi a activităţii din ambulator şi promovarea serviciilor medicale şi chirurgicale minim invazive. În viitorul apropiat se doreşte cu prioritate deschiderea a cel puţin unui centru în domeniul radioterapiei, pentru tratarea bolnavilor de cancer.

„Angajaţii Polisano se definesc prin profesionalism, competenţă, spirit de echipă şi o reală dorinţă de a face performanţă în domeniul medical.”

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Anul III / Nr.8(3) / 2015

27

Health & Public Management

Fotografiile şi managerii vorbesc despre cele mai vechi spitale din București Articol de Alexandra Mănăilă Foto: Mihai Andrei

Cele mai vechi patru spitale de stat din București și-au scos la vedere pe durata lunii septembrie activitățile pe care le desfășoară zi de zi, prin expunerea unor fotografii pe gardurile unităților sanitare. Trecătorii au putut admira fotografiile realizate de Mihai Andrei, cu scopul de a deschide o fereastră din interior către exterior pentru publicul Capitalei și au putut reflecta o clipă la acțiunile care se întâmplă în aceste spitale.

Proiectul a fost inițiat de Fundația Colegiului Medicilor din București, finanțat de ARCUB și s-a derulat în parteneriat cu Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Grigore Alexandrescu”, Spitalul Clinic de Nefrologie “Dr. Carol Davila”, Spitalul Clinic Colțea, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia, unde au fost organizate patru expoziții, intitulate sugestiv „O clipă din viața noastră”, fiecare încercând să se prezinte în 20 de fotografii din spitalul respectiv. Evenimentul a fost gândit să fie o punte de legătură între medicină şi artă, dar şi între medic

28

şi pacient. Cele 4 unităţi sanitare sunt printre cele mai vechi spitale active din România. Spațiile care deservesc fiecare unitate spitalicească reprezintă valori arhitecturale ale Bucureştiului: Complexul Colțea se află pe lista monumentelor Naţionale, iar Spitalul Filantropia este funcţional încă de la 1811.

Cea mai veche maternitate din București

Spitalul Filantropia, primul din cele patru care a lansat expoziția de fotografie în aer liber, s-a bucurat la vernisaj de prezenţa ministrului

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

“Continui să cred că Filantropia este o familie și aici e rezultatul unei activităţi de familie. Atmosfera e una prietenoasă, colegială şi avem o stabilitate mare a personalului. Nu pleacă la privat!” - prof. dr. Gheorghe Peltecu, managerul Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia Sănătății dr. Nicolae Bănicioiu, a președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dr. Vasile Ciurchea și a președintelui ANMDM, Marius Savu.

O treime din fotografiile expuse au fost făcute de însuși managerul spitalului, prof. dr. Gheorghe Peltecu. În opinia ginecologului care ține frâiele acestui spital, nu există nici o deosebire între ce oferă clinicile private și Filantropia. “A avut cei mai buni medici din România, iar acum avem singurul departament de medicină materno-fetală din București, acreditat de Ministerul Sănătății și în care lucrează 4 doctori. Avem medici școliți la Londra, avem singura secţie de oncologie medicală dintr-un spital ginecologic din România, cu servicii complete și cu o adresabilitate foarte mare, astfel că a trebuit să angajez al doilea medic oncolog, fiindcă unul singur nu mai făcea faţă”, a declarat prof. dr Gheorghe Peltecu, managerul maternității bucureștene.

“Am luat prima dată contact cu Filantropia acum 17 ani la un stagiu nu foarte lung, dar am reuşit să-l cunosc pe domnul profesor atunci. Am păstrat o amintire foarte plăcută despre spital, pentru că era foarte curat, atmosfera era calmă şi mi-a plăcut colectivul. Feedback-ul pe care îl am de la pacienţi e foarte bun, aveţi un personal extraordinar”, a declarat dr. Nicolae Banicioiu, ministrul Sănătății.

Anul III / Nr.8(3) / 2015

Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS, a subliniat că numai faţada spitalului a rămas aşa cum era altădată, în rest e cu totul altceva, arătând precum un spital privat atât în ceea ce privește calitatea serviciilor cât şi în promptitudine. “Destul de puţine critici sunt la adresa spitalului Filantropia. Vă rog să vă gândiţi să vă apropiaţi de principiile unui spital privat, atâta timp cât oferi servicii de bună calitate, servicii pe care nu le găseşti în altă parte poţi să percepi şi o coplată. Spitalul arată foarte bine, nu are datorii, dar fără o investiţie continuă, spitalul într-un an-doi nu va mai fi ce este acum, vă trebuie resurse. Sănătatea este foarte scumpă”, a spus dr. Ciurchea. În ceea ce privește trecutul glorios al spitalului, prima școală de moașe a fost înființată tot la Filantropia, iar acum chiar dacă sunt mai puține decât ar avea nevoie, maternitatea are moașe licențiate.

“Sperăm că într-un timp cât mai scurt să le lăsăm să nască independent, cazurile simple. Moaşele noastre sunt pregătite şi asistă gravidele”, a precizat directorul spitalului. Printre fotografiile din expoziţie se numără și cele care prezintă sala de naștere cum era la începuturile spitalului și cum e acum.

Cele 20 de fotografii expuse pe gardul Spitalului Filantropia sunt expresia artistică a trecutului şi a prezentului spitalului.

29

Health & Public Management

Filantropia, servicii unice şi cifre memorabile În perioada 1 ianuarie – 30 august 2015, la Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie Filantropia, s-au născut 2.400 de copii (cezariene: 44%, naşteri operatorii: 3%, analgezie peridurală la naşterile naturale: 20.13% din totalul naşterilor reprezintă prematuri.

Printre serviciile speciale se numără: 1. Depistarea, urmărirea pe parcursul sarcinii şi naşterea gravidelor cu sarcini cu risc crescut (diabet, HTA, boli tiroidiene, boli hematologice, boli renale etc.); 2. Depistarea antenatală a malformaţiilor fetale compatibile cu viaţă şi cooperarea şi transferul nou-născuţilor imediat după naştere în spitalele de pediatrie din Bucureşti pentru tratament chirurgical; 3. Primirea, prin transfer, a nou-născuţilor cu probleme la naştere din alte spitale (Bucureşti şi provincie, spitale publice şi private).

30 de astfel de cazuri au fost înregistrate de la începutul anului; 4. Intervenţii obstetricale speciale: transfuzii intrauterine pentru RH cu incompatibilitate: 2 cazuri în 2015 în care copiii au plecat sănătoşi acasă.

Tot la Spitalul Filantropia există singurul Departament de Medicină Materno-Fetală acreditat în spitalele din Bucureşti. Doar în 2015, 3.800 de gravide din Bucureşti şi din ţară au beneficiat de screening-ul malformaţiilor genetice (trimestrul 1) şi non-genetice (trimestrul 2) şi au fost efectuate peste 800 de intervenţii chirurgicale ginecologice.

Spitalul de Nefrologie din Palat

Puțini dintre pacienţii care calcă pragul unui spital cunosc și istoria acestuia. De exemplu, faptul că spitalul Fundeni a fost temniţă comunistă în anii ‘50 sau că Spitalul Clinic de Nefrologie “Dr. Carol Davila” a fost Palatul Curţii de Conturi a României, fiind construit între 1894-1900, într-un stil neoclasic discret, unitatea fiind considerată monument istoric şi de arhitectură.

“Nu arată a spital şi mă bucur că nu arată a spital în concepţia în care-i perceput clasicul spital care trebuie să te înspăimânte puţin. Aripa modernă nici nu crezi că-i spital. Expoziţia reprezintă un element în

30

plus care semnalizează spitalul, trecătorii se pot opri în faţa unei fotografii, care e încărcată de simbol şi substanţă, care mai are şi un titlu sugestiv”, a declarat prof. dr. Mircea Penescu, managerul Spitalului Clinic de Nefrologie “Dr. Carol Davila”, argumentând că a acceptat să facă parte din acest consorţiu de 4 spitale care sunt în itinerariul expoziţional tocmai pentru că prin fotografii se deschide o privire către interiorul spitalului. “Spitalul ascunde poveşti de viaţă absolut tulburătoare. Pentru foarte multă lume, spitalul înfioară sau ridică semne de întrebare. Aici în spital au loc drame, viaţa atârnă de un fir de păr, sângele ţâşneşte dintr-o plagă spre disperarea echi-

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

pei chirurgicale care se concentrează şi reuşeşte să reînnoade firul vieţii şi asta apare într-o fotografie.

Viaţa pâlpâie legată de aparate într-un pat de terapie intensivă, unde oamenii în liniştea suferinţei lor probabil că-şi derulează întreaga viaţă. Toate aceste imagini pline de mesaj trezesc poate trecătorilor o atenţie deosebită asupra a ceea ce există în acest spital”, a ţinut să precizeze managerul instituţiei.

Prof. Penescu a păşit în acest spital în anul 1977 (decembrie) şi de atunci nu a mai plecat nicăieri. A moştenit o anumită atitudine faţă de pacienţi şi faţă de actul medical, pe care a încercat s-o ducă mai departe. Iar în ultimii 13 ani a încercat atât din poziţia de manager, cât și din cea de medic să aducă spitalul de la frumuseţea stinsă a clasicismului în medicină la strălucirea unui spital care îmbină vechiul cu noul, într-o manieră armonioasă şi care mai mult decât orice dă pacienţilor posibilitatea să fie bine şi corect trataţi şi mai ales dă posibilitatea echipelor medicale să aibă toate cele necesare la îndemână ca să poată lucra în confort. “Am înţeles ce înseamnă echipa într-un spital şi că nu există loc unde e mai pregnantă necesitatea colaborării decât aici în slujirea vieţii pacientului şi pe puterile noastre”, e de părere nefrologul. Spitalul pe care-l conduce este o şcoală în primul rând pentru studenţii în medicină.

Aici s-au şcolit generaţii întregi de studenţi, s-au specializat medici în nefrologie, chirurgie. “Este o vatră de cultură, un loc în care se educă şi pacienţii.

Este un loc în care respectul faţă de curăţenie, disciplină devin exemplare şi poate modelează oa-

Anul III / Nr.8(3) / 2015

menii care nu au fost destul de bine educaţii. Consider că această expoziţie este în primul rând un act artistic şi avem nevoie de artă. Am slujit arta şi o iubesc!”, a mai spus prof. Penescu.

Colaborarea cu conducerea Spitalului “Carol Davila” în cadrul proiectului a fost una excelentă şi datorită faptului că managerul acestui spital, prof. dr. Mircea Penescu, este o personalitate complexă, cu sensibilităţi artistice remarcabile, fiind cel care conduce cu pasiune şi profesionalism Orchestra Medicilor din Bucureşti. Acest proiect de expoziţie fotografică a avut şansa de a benefi-

PROF. DR. MIRCEA PENESCU, MANAGERUL SPITALULUI CLINIC DE NEFROLOGIE “DR. CAROL DAVILA”

“Spitalul este şi locul unor mari bucurii, reuşite. Oameni care au venit aici pe graniţa subţire între viaţă şi moarte, susţinuţi de echipa medicală, au fost readuşi la viaţă şi însănătoşiţi. Este un element de bucurie, este rodul unei munci care nu poate fi nici cuantificată, nici preţuită. Este ceva care ţine de divin, ceea ce se întâmplă în anumite spitale!”

31

Health & Public Management

cia şi de inspiraţia poetică a profesorului Penescu, cel care într-o fericită colaborare cu artistul fotograf, realizatorul fotografiilor, a dat câtorva dintre ele titluri precum: “Lumina vieţii în întuneric”, “Intrarea în legendă sub privirile lui Neptun”, “Mâini fermecate care înnoadă viața”, “Clasicismul în medicină”.

Cel mai bătrân spital din România

Spitalul Clinic Colțea, cel mai vechi spital din Bucureşti şi din ţară (1704), şi-a prezentat publicului activitatea într-o manieră inedită, prin intermediul artei fotografice. Spitalul a făcut parte la început dintr-un complex mănăstiresc, inaugurat în 1704, clădit la iniţiativa şi pe cheltuiala spătarului Mihai Cantacuzino, ca un spital pentru săraci. Timp de decenii, în cadrul complexului a stat de strajă vestitul Turn al Colței, la vremea sa cea mai înaltă clădire din Capitală şi simbolul acesteia. Turnul nu mai e, dar spitalul este astăzi o unitate modernă, de elită, unica cu nume rezonant, fiind de altfel cea mai veche instituţie medicală. “Nu a fost niciodată această clădire altceva decât spital. A pornit ca spital pentru săraci, ca şi un aşezământ de îngrijire pentru femei şi bărbaţi. Suntem un spital de stat care îngrijim cât putem noi de corect şi aplecat asupra suferinţei pacienţi gravi”, a declarat prof. dr. Anca Lupu, managerul Spitalului Colțea. În ceea ce priveşte iniţiativa expoziţiei, directorul instituţiei o consideră benefică din punct de vedere al spitalului. “Nu e un muzeu pe care să-l vizităm, dar totuşi e un monument istoric şi chiar şi asta impresionează. A fost renovat ca atare, iar imaginile din activitatea medicală arată un pic şi dotările care sunt în momentul de faţă funcţionale şi la dispoziţia pacientului”, a precizat prof. dr.

32

„Non scholae, sed vitae discimus!”

Spitalul Clinic de Nefrologie “Dr. Carol Davila” este aşezat în inima Bucureştiului, în triunghiul dintre Calea Griviței, B-dul Dacia şi Calea Victoriei. Urcând scara monumentală a spitalului, la mijlocul căreia se află impunător bustul părintelui şcolii medicale româneşti – Dr. Carol Davila, se ajunge în faţa amfiteatrului pe frontispiciul căruia stă scris: Non scholae sed vitae discimus (Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm!). Sala amfiteatrului, ornată în stil baroc cu coloane, stucaturi şi capiteluri aurite, are ceva din splendoarea stinsă a medicinei româneşti. În galeria marilor dascăli ce s-au perindat la acea catedră se numără profesorii Făgărăşanu, Gavriliu, Păunescu-Podeanu şi Ursea. Acum spitalul este complet renovat şi utilat cu aparatură de ultimă generaţie în 2011, oferind, prin cele 2 secţii de Nefrologie şi prin nou înfiinţată Clinica de Chirurgie, servicii medicale la cel mai înalt standard european. În anul 2007 au început lucrările de construcţie ale unui nou corp de clădire al spitalului destinat să adăpostească un centru modern de hemodializă cu 50 de aparate, secţia de Terapie intensivă nefrologică, centrul de diagnostic şi tratament ambulatoriu, laboratoarele şi o sală de conferinţe multifuncţională. Lucrările s-au finalizat în anul 2009. În paralel au demarat lucrările de consolidare, recompartimentare, refuncţionalizare şi renovare a corpului vechi de clădire, a cărui finalizare a făcut din Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila” una dintre cele mai moderne unităţi spitaliceşti din centrul Capitalei.

Lupu. Relaţia medic-pacient şi-o construieşte fiecare în fiecare zi în fiecare clipă, dar relaţia publicspital mai greu mai ales în cazul Colței, care are profil oncologic şi deci nimeni nu şi-ar dori vreodată în viaţă să ajungă aici în calitate de pacient. Totuşi, bolnavii care vin în acest spital au parte de personal foarte bine pregătit. Asta şi pentru că alături de activitatea medicală, în Colțea se desfăşoară şi activitate didactică, cu studenţi, rezidenţi, doctor-

PROF. DR. ANCA LUPU, MANAGERUL SPITALULUI CLINIC COLȚEA

“Principala calitate a acestui spital este tradiţia lui. Este un spital de renume pe care noi ne străduim să-l menţinem şi sper să facem faţă, pentru că avem în spate titani ai medicinei interne, ai chirurgiei, ai ATI-ului. Sper să reuşim să ţinem pasul cu strămoşii iluştri din istoria medicinei!”

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Leagănul învăţământului medical românesc La spitalul Colțea a funcţionat prima Şcoală Naţională de Medicină şi Farmacie, încă din 1857. Amfiteatrul Spitalului Colțea datează din 1860. În 1869 se înfiinţează Facultatea de Medicină, care a necesitat noi amenajări în cadrul spitalului Colțea. Facultatea a existat aici până în 1877, când o comisie a decis construirea unui nou local, care a fost inaugurat pe 20 noiembrie 1888. Clădirea istorică a spitalului este monument istoric, a fost recent renovată şi ei i s-a anexat un corp nou cu dotări moderne. Acum Colțea este un spital cu profil în principal oncologic, având secţii chirurgicale (Chirurgie Generală, ORL), medicale (Medicină Internă, Oncologie Medicală, Radioterapie Oncologică, Hematologie), AŢI, Laborator de Analize, Laborator de Radiologie şi Imagistică Medicală, Laborator de Anatomie Patologică şi cabinete în Ambulator.

anzi şi activitate de cercetare ştiinţifică. De atlfel, în clădirea istorică a spitalului se află şi Academia de Ştiinţe Medicale. “Nu avem cât personal ar trebui, mai pleacă şi în alte părţi, dar nu mulţi. Din punct de vedere al stabilităţii, lumea care vine nu prea pleacă.

Problema e că nu vin în unele specialităţi care sunt deficitare peste tot. Pe ATI avem 3 posturi libere de medici, inclusiv postul de şef de secţie”, a spus managerul unităţii. Spitalul nu are datorii în momentul de faţă şi nu a avut nici în ultimii ani, conducerea încercând să se încadreze în bugetul alocat, cu eforturi. Evoluţia specialităţilor medicale a tras după sine şi evoluţia spitalului. S-a derulat un proiect de renovare care a şi dotat unitatea la standardul anilor 2000. “Sigur că aceste dotări necesită întreţinere, mentenanţă, service şi completări. De exemplu, în radiologie avem computer tomograf, dar nu avem rezonanţă magnetică nucleară, ce ne-am dori. Este loc de mai bine fără discuţie, spitalul a ţinut pasul cu progresul, dar e loc de mai bine”, a subliniat prof. dr.

Anca Lupu.

Primul și cel mai vechi spital de copii din țară

Anul III / Nr.8(3) / 2015

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” a fost înfiinţat din 1886, fiind primul şi cel mai vechi spital de copii din Bucureşti şi din ţară care funcţionează şi nu oricum, ci la standarde internaţionale. În spital sunt 10 secţii clinice şi numeroase compartimente medicale, 19 departamente însoţitoare şi 17 ambulatorii de specialitate.

Spitalul a fost beneficiarul unor investiţii importante, datorită în primul rând preocupărilor şi eforturilor conducerii sale. Grija personalului medical pentru micii pacienţi, pentru a le reda acestora starea de sănătate, pentru a le crea în acest spital o atmosferă cât mai liniştitoare, dar şi pentru a le reda încrederea şi optimismul sunt doar câteva din facilităţile acestui spital. Unitatea sanitară, deşi cea mai veche din ţară, s-a înnoit în proporţie de 80%. “Nu avem deficit, personalul e îndestulător, suntem în expansiune şi o să deschidem spitalul de excelentă de chirurgie cardiacă care va cuprinde şi neurochirurgia. Avem în clipa aceasta echipa cu care să începem, care să opereze în permanenţă”, a declarat managerul spitalului.

Mai mult, dincolo de activitatea medicală, există

33

Health & Public Management 34

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu”, recunoscut la nivel internaţional

Numai în acest an spitalului i-au fost decernate titlurile de: „Best Regional Hospitals & Manager of the year”, în aprilie 2015 la Oxford şi “The Platinum Technology Award for Quality & Best Trade Name”, 2015, la Roma. şi echipe de clowni care vin în spital, echipe din partea ambasadelor care vin şi îi învaţă pe copii să deseneze, astfel încât spitalul se transformă în instituţie culturală. Aici vin copii de pretutindeni cu educaţie precară, vin copii de 14 ani care nu au fost la şcoală niciodată. “Şcoala în spital îi păstrează în formă pe unii, iar altora le arată că există o altfel de viaţă decât cea pe care au trăit-o până atunci. Îi învăţăm, îi îngrijim, îi transformăm, îi trimitem alţi oameni. Încercăm să transformăm spitalul într-un spaţiu care trăieşte, prietenos, care nu arată ca un spital”, a mai spus prof. dr. Dan Mircea Enescu.

Spitalul nu are datorii, e la zi de ani buni, chiar dacă cheltuielile sunt mari în special cu îngrijirea arsurilor, dar asta e posibil pentru că se discută fiecare detaliu în parte. “De fiecare pastilă, fiecare pansament, ştim toţi, directorul economic, directorul de îngrijiri, achiziţiile, farmacia, RUNOS-ul, juridicul, toată lumea”, a mărturisit şeful spitalului.

Copiii arşi care ajung în acest spital sunt în fiecare an în medie de 600-700. Ei vin cu arsuri grave din toată ţara. Dar, potrivit chirurgului plastician, echipa din spitalul său este chiar unică în lume. “Ca să faci chirurgie plastică de copii şi arsuri pentru copii este o raritate. Or, aici avem 3 generaţii şi 12 specialişti de cea mai bună calitate care pot să acopere toată patologia. Arsura este cea mai mare urgenţă medico-chirurgicală, se cheltuiesc o groază de bani, dar investind în profilaxie, economiseşti bani în sistem”, susţine managerul Enescu. Plecând de la realităţile spitalului, conducerea şi-a propus să arate

în expoziţia de fotografie viaţa exact aşa cum este, nici mai frumoasă, nici mai urâtă. E mesajul nostru de normalitate. “Nu am vrut să arătăm nici cele mai frumoase locuri, nici cele mai frumoase zâmbete pe care le avem, ci am vrut să arătăm faptul că aici sunt şi zâmbete frumoase, dar este şi plâns!”, a afirmat acad. Dan Mircea Enescu.

Publicul bucureştean a putut să vadă timp de o lună 80 de imagini expuse (în fiecare perimetru expoziţional câte 20 de fotografii). Cele mai reprezentative fotografii vor fi alese şi expuse, timp de 10 zile, la sediul Fundaţiei Colegiului Medicilor din Bucureşti, Str. Avram Iancu nr. 1. „O clipă din viaţa noastră” şi-a propus să aducă în stradă o parte din activităţile medicale, unele de pionierat din cele mai vechi spitalele bucureştene.

ACAD. PROF. DR. DAN MIRCEA ENESCU, MANAGERUL SPITALULUI CLINIC DE URGENŢĂ PENTRU COPII “GRIGORE ALEXANDRESCU”

“Spitalul nu este un loc unde te duci şi ştii precis că te doare, te chinuie şi aştepţi la coadă şi eventual trebuie să te pregăteşti cu bani ca să reuşeşti să obţii sănătate sau o consultaţie sau să te vadă un doctor. Spitalul nostru şi-a propus să se transforme într-o componentă a societăţii, care să fie parte integrantă şi care să nu aibă nici o restricţie între interior şi exterior. Din punctul meu de vedere, renunţ la ce e mai important, la piele. Ştiţi că pielea este ce separă exteriorul de interiorul organismului, ei bine eu consider că în clipa aceasta trebuie renunţat la piele, la tegument”

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Anul III / Nr.8(3) / 2015

35

Health & Quality Management

Bolile cronice, o problemă reală a societății:acces limitat la tratament și discriminare asociată 90% din populație consideră că viața unui pacient român suferind de boli cronice este dificilă/ foarte dificilă, principalul motiv fiind accesul limitat la tratament corespunzător.

Cele mai importante probleme cu care se confruntă un pacient suferind de boli cronice în România sunt accesul limitat la un tratament corespunzător (47,11%) și accesul limitat la servicii medicale (16,33%), arată studiul „Societatea românească și afecțiunile cronice“, derulat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România și susținut de compania Abbvie România, în perioada 25 martie – 6 aprilie 2015.

Respondenții consideră contagioase, cu un risc mare de expunere și transmitere boli precum infecția cronică cu HIV (74,33%), tuberculoza (66,5%) și hepatita cronică (56,8%). 9% dintre ei declară că ar evita interacțiunea cu persoane care suferă de boli cronice, în timp de 91,1% nu ar face acest lucru. Atunci când vine vorba interacțiunea copilului lor cu un coleg suferind de o boală cronică, doar 57,6% afirmă că nu ar impune restricții.

84,96% dintre respondenți cunosc ce înseamnă o boală cronică 62,96% au în familie sau printre cunoscuți persoane cu boli cronice precum hepatită cronică, boli cardiovasculare, HIV, boala Alzheimer, Boala Parkinson, TBC, psoriasis, diabet, boli reumatismale autoimume, cancer, scleroză multiplă, boli inflamatorii intestinale, boli rare, etc. Peste 36% dintre respondenți consideră că anumite categorii de bolnavi sunt discriminate de către societate, în timp ce aproximativ 58% au răspuns „Nu știu“ la această întrebare. Doar 5,8% dintre români cred că nu există discriminare pentru anumite categorii de bolnavi. Mai mult, peste 73,2% dintre respondenți consideră că sistemul de sănătate din România discriminează pacienții. Cel puțin 1 din 10 români a intrat cel puțin odată în contact cu bolnavi cronici discriminați de societate. Un top 5 al celor mai grave boli cronice, în opinia respondenților, este: cancerul – considerat grav sau cel mai grav de un procent de 94,28% dintre respondenți, infecția cronică cu HIV – 90,78%, scleroza multiplă – 88,62%, Alzheimer – 82,33% și boala Parkinson – 77,67%. “Am realizat acest studiu din dorința de a vedea cum sunt priviți pacienții

36

cronici, dacă există discriminare față de ei. Mulți dintre respondenți știu ce sunt afecțiunile cronice și nu ar evita să interacționeze cu acești pacienți. Totuși, este interesant că foarte mulți consideră că sistemul de sănătate și societatea discriminează pacienții”, a declarat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România. „Un tratament este de succes, cu un impact major pentru societate, doar dacă pacienții ajung să beneficieze de acesta. Acest sondaj arată că accesul la tratament și servicii de calitate reprezintă o problemă majoră, percepută de aproximativ jumătate din populație. De asemenea, orice tratament trebuie să fie însoțit de programe de prevenție, testare, informare, programe de suport pentru pacienți, programe de aderență. Preocuparea noastră este de a aduce permanent tratamente inovatoare către pacienți și de a ne implica în campanii de educare și informare a populației”, a declarat Mihai Diamandopol, director general AbbVie România. 9 din 10 persoane care au răspuns studiului nu are evita să interacționeze cu pacienți suferinzi de boli cronice amintite anterior, dacă aceștia ar face parte din anturajul lor, dar 3 din 10 nu și-ar lăsa copiii să interacționeze cu un alt copil suferind de boli cronice sau nu ar ști ce ar face într-o astfel de situație. Un top al afecțiunilor de care părinții chestionați și-ar feri copiii sunt HIV-ul (1.143 de mențiuni), hepatita (772 de mențiuni) și tuberculoza (892 de mențiuni). Deși declară un comportament nediscriminatoriu, la întrebarea „Considerați că anumitor categorii de bolnavi cronici ar trebui să li se limiteze anumite drepturi și să li se impună obligații în interesul societății?“, doar 7 din 10 au răspuns negativ. Dacă ar conduce o companie, 6 din 10 respondenți ar angaja bolnavi cronici (59,74%), în timp ce doar 1 din 10 nu ar fi deschiși la acest lucru. Un procent de 31,62% nu știu ce ar face într-o astfel de situație.

Respondenții care nu ar angaja persoane cu boli cronice în propria companie, ar evita bolnavi de tuberculoză, infecție cu HIV, boala Alzheimer sau hepatită cronică.

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Despre Studiul"Societatea românească și afecțiunile cronice"

multiplă, boli inflamatorii intestinale, boli rare (de ex. hemofilie, fibroză chistică) etc.

Studiul a fost realizat online, pe platforma iVox. ro, în perioada 25 martie – 6 aprilie 2015, pe un eșantion de 5.326 de respondenți, reprezentativ pentru populația României care utilizează internetul.

Dintre aceștia, 55,63% sunt femei, 44,37% bărbați, 87,6% în mediul urban, iar 12,4% din mediul rural.

Universul cercetării și perioada de desfășurare Eșantionul reproduce din punct de vedere al principalelor caracteristici structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România, aşa cum decurge din cercetarea Gallup „Piaţa serviciilor de acces la Internet”, (Gallup, aprilie 2010) realizată la cererea ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii). Prin urmare, rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minimă marjă de eroare, populaţiei utilizatorilor de Internet din România, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban.

3. Câți pacienți care suferă de afecțiuni cronice credeți că sunt în România?

Metode de cercetare și specificul unității de cercetare Pentru a îndeplini obiectivele propuse, am apelat la o cercetare online prin metoda CAWI, unitatea de cercetare fiind persoana.

Cercetarea propriu-zisă 1. Cunoașteți ce înseamnă o boală cronică?

Dintre toți respondenți studiului, un procent de 84.96%, adică mai bine de 8 din 10 persoane, cunosc ce înseamnă o boală cronică, în timp ce un procent de 14.1% au auzit de acest termen, dar nu cunosc detalii despre el.

2. Aveți în familie sau printre cunoscuți persoane care suferă de boli cronice precum hepatită cronică, boli cardiovasculare, HIV, Boala Alzheimer, Boala Parkinson, TBC, psoriazis, diabet, boli reumatismale autoimune, cancer, scleroză multiplă, boli inflamatorii intestinale, boli rare (de ex. hemofilie, fibroză chistică) etc.?

Un procent majoritar de 62.96% dintre respondenții sondajului au în familie sau printre cunoscuți persoane care suferă de boli cronice precum hepatită cronică, boli cardiovasculare, HIV, Boala Alzheimer, Boala Parkinson, TBC, psoriazis, diabet, boli reumatismale autoimune, cancer, scleroză

Anul III / Nr.8(3) / 2015

Aproximativ o pătrime dintre respondenții sondajului consideră că în România există peste 3 milioane de cazuri de pacienți cu afecțiuni cronice – 27.21%, o altă pătrime consideră că numărul acestora este între 500 de mii și un milion – 26.14%, în timp ce aproximativ o altă pătrime sunt de părere că în România exista între unul și două milioane de pacienți care suferă de astfel de afecțiuni – 23.75%.

4. Cum ați descrie viața din România a unui pacient care suferă de o afecțiune cronică?

În opinia a peste 90% dintre respondenți, viața unui pacient cronic în România este ori dificilă – 40,18%, ori foarte dificilă – 50,53%. Doar 8,36% din-

37

Health & Quality Management

tre participanții studiului, adică mai puțin de 1 din 10 respondenți sunt de părere că viața unui pacient cronic în România este puțin dificilă sau normală.

5. Care credeți că este cea mai importantă problemă cu care se confruntă un pacient cronic în România?

9 din 10 respondenți nu ar evita să interacționeze cu pacienți suferinzi de boli cronice amintite anterior, dacă aceștia ar face parte din anturajul lor.

Afecțiunile specificate în cazul respondenților care ar evita interacțiunea cu astfel de persoane sunt anexate studiului.

8. Care sunt motivele din cauza cărora ați evita interacțiunea cu acești pacienți?

Un procent considerabil de 47.11% dintre respondenți consideră că cea mai importantă problemă cu care se confruntă un pacient cronic în România este accesul limitat la un tratament corespunzător. Un alt procent de 16.33% dintre respondenți consideră că cea mai mare problemă este defapt accesul limitat la serviciile medicale în general, care poate rezulta în cele mai multe cazuri în tratamentul necorespunzător al persoanelor în cauză.

6. Care dintre bolile de mai jos considerați că sunt contagioase, de care vă puteți îmbolnăvi și dvs.?

Dintre toate bolile cronice specificate în tabel, respondenții studiului le consideră contagioase, cu risc mare de expunere și infecție, pe următoarele: Infecția cronică cu HIV – 74.33%, Tuberculoza – 66.5% și Hepatita cronică – 56.8%. Printre rezultatele aceste întrebări se mai evidențiază Psoriazisul și Bolile inflamatorii intestinale, semnalate de cel puțin 1 din 10 respondenți.

7. Dacă ați avea în anturajul dumneavoastră pacienți suferinzi de boli cronice, ați evita să interacționați cu ei dacă ar suferi de una dintre

38

afecțiunile enumerate anterior?

Dintre respondenții care ar evita să intre în contact cu persoanele bolnave cronic din anturajul lor, 9 din 10 ar face-o de frica posibilității de a contacta la rândul lor boala.

Cel puțin 1 din 10 respondeți, pe de altă parte, nu ar aprecia să fie expuși poveștilor triste, sau consideră că propriile probleme au întâietate.

Un top 5 al celor mai grave boli cronice, în opinia respondenților, este: Cancerul – considerat grav sau cel mai grav de un procent de 94.28% dintre respondenți, Infecția cronică cu HIV – 90.78%, Scleroza multiplă – 88.62%, Alzheimer – 82.33% și Parkinson – 77.67%.

9. Dacă copilul dumneavoastră ar avea un coleg bolnav de o afecțiune cronică i-ați interzice să interacționeze sau să se joace cu acesta?

Un procent de 57.66% dintre respondenții sonda-

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

10. Care dintre bolile de mai jos le considerați cele mai grave?

Anul III / Nr.8(3) / 2015

39

Health & Quality Management

jului declară că nu le-ar interzice propriilor copii să interacționeze cu un coleg bolnav cronic. Pe de altă parte, un procent de 35.88% dintre respondenți au declarat că nu știu cum ar reacționa puși în fața unei astfel de situații, în timp ce 6.46% dintre respondenți le-ar interzice cu siguranță propriilor copii să interacționeze cu un bolnav cronic.

Motivele lor sunt prezentate în anexa studiului.

11. Care sunt afecțiunile cronice de care l-ați feri pe copilul dumneavoastră?

Un top 3 al afecțiunilor de care părinții chestionați și-ar feri copii sunt HIV-ul (1143 mențiuni), Hepatita (772 mențiuni) și Tuberculoza (892 mențiuni).

12. Dacă ați fi manager, ați angaja în firma dumneavoastră / departamentul dvs. un pacient suferind de o boală cronică?

15. Considerați că anumite categorii de bolnavi sunt discriminate de către societate?

Dacă ar conduce o companie, 6 din 10 respondenți ar angaja bolnavi cronici. Așa declară 59.74% dintre respondenți, în timp ce aproximativ 1 din 10 respondenți nu ar fi deschiși către acest lucru. Un procent de 31.62% nu știu ce ar face într-o conjunctură asemănătoare.

13. Alegeți 3 boli din lista de mai jos pentru care ați evita să faceți angajări:

Respondenții care nu ar angaja persoane cu boli cronice în propria companie, ar evita bolnavi de Tuberculoză – 59.07%, HIV – 54.92%, sau Alzheimer – 47.93%.

14. V-ați implica pentru a fi solidar cu o cauză a pacienților cu afecțiuni cronice?

48.27% dintre respondenții sondajului au răspuns pozitiv în privința implicării pentru a fi solidari cu o cauză a pacienților cu afecțiuni cronice. Un procent

40

mare, de 41.48% dintre cei studiați, ar fi de asemenea interesați de a susține o astfel de cauză, dar ar depinde de efortul pe care il presupune angajamentul.

Aproape 4 din 10 persoane chestionate sunt de părere că anumite categorii de bolnavi sunt discriminate de către societatea românească.

Justificările lor sunt expuse în anexa studiului. Un procent de 57.92% dintre respondenți, pe de altă parte, nu cunosc situația reală cu care se confruntă aceștia, în timp de doar 5.8% dintre respondenți sunt de părere că bolnavii cronici din România nu sunt discriminați de societate.

16. Considerați că anumitor categorii de bolnavi cronici ar trebui să li se limiteze anumite drepturi și să li se impună obligații în interesul societății?

7 din 10 români nu sunt de acord cu limitarea drepturilor sau impunerea obligațiilor în interesul societății, în cazul persoanelor bolnave cronice.

Limitările și obligațiile propuse de cei aproape 5% dintre respondeții sondajului care ar fi de acord cu astfel de măsuri au fost incluse în anexa studiului.

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

17. Ați intrat în contact până acum cu oameni care au fost discriminați pe motive de boală?

Ce puțin 1 din 10 români au intrat cel puțin odată în contact cu bolnavi cronici discriminați de societate. Cazurile menționate de către respondenți au fost incluse în anexa studiului.

18. Considerați că sistemul de sănătate din România discriminează pacienții?

Profil socio-demografic 20. Sex

21. Mediu de proveniență

22. Repartizarea pe regiuni Când vine vorba despre sistemul de sănătate, balanța se înclină și mai mult în defavoartea pacienților. Mai bine de 7 din 10 români consideră că există nedreptate în relația sistem de sănătate – bolnav.

19. Aveți idei pentru limitarea discriminării asupra unor categorii de pacienți din România? Vă rog să le precizați.

23. Repartizarea pe vârste

În vederea limitării problemelor de discriminare a bolnavilor cronici din România, un procent de 19.92% dintre respondenți, adică 2 din 10, declară că ar putea prezenta câteva idei sau soluții.

Acestea au fost incluse în anexa studiului.

Anul III / Nr.8(3) / 2015

41

Health & Quality Management

24. Venit

25. Educație

ANUNȚ ANGAJARE CADRE MEDICALE Spital privat angajează medici anesteziști și neonatologi.

Un spital privat din Prahova, cu profil obstetrică-ginecologie caută: - 1 medic ATI pentru angajare full time și - 1 medic neonatolog pentru angajare full time și - colaboratori pe gărzi de ATI și neonatologie.

Se pot înscrie și medicii din afara județului Prahova.

Perioada de recrutare este de 2 luni, timp în care medicii specialiști sau primari pot aplca pentru joburile vacante.

Pachetul salarial și condițiile aferente postului se vor discuta ulterior.

Datele de contact unde se pot trimite aplicațiile sunt: E-mail: nicoleta.craciunoiu@spital-lotus.ro,

42

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Indexul european de integrare privind sănătatea mintală arată că România ocupă locul 29, din 30 de țări analizate, în ceea ce privește implementarea politicilor de integrare Context Una din patru persoane este afectată de probleme de sănătate mintală la un anumit moment dat în viaţă, bolile psihice reprezentând aproximativ 20% din povara bolilor din Europa1. Deşi în rândul medicilor, al factorilor de decizie politică şi al organizaţiilor de pacienţi, există un consens larg privind beneficiul integrării persoanelor cu boli psihice în societate, gradul efectiv de implementare a politicilor şi schemelor pentru obţinerea acestui lucru este redus.

Despre cercetare Cu sprijinul companiei Janssen, grupul The Economist Intelligence Unit (EIU) a efectuat un studiu etalon ce a inclus numeroşi indicatori pentru a evalua anga-

Anul III / Nr.8(3) / 2015

jamentul pentru integrarea persoanelor cu boli psihice în cadrul comunităţii, în 30 de ţări europene (cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, alături de Elveţia şi Norvegia). Scopul cercetării este de a schiţa şi de a măsura eforturile actuale ale statelor pentru integrarea persoanelor cu boli psihice, de a arăta cum şi unde se obţin rezultate şi, de asemenea, unde sunt necesare îmbunătăţiri. De asemenea, urmăreşte şi încurajarea unei colaborări mai strânse între toate părţile interesate implicate în furnizarea îngrijirii sănătăţii mintale şi generarea unor îmbunătăţiri semnificative la nivelul întregului sistem.

Cercetarea a fost efectuată pe parcursul primelor opt luni ale anului 2014 şi a fost pentru prima dată când s-a desfăşurat o astfel de cercetare. Grupul

43

Health & Quality Management

EIU a strâns date la nivel de ţară şi atunci când acest lucru a fost posibil, informaţiile au fost obţinute din surse oficiale, precum ministerul sănătăţii naţional şi regional, OMS şi OCDE. O comisie independentă multidisciplinară de experţi în sănătate mintală a colaborat cu EIU pentru a stabili 18 criterii esenţiale privind integrarea şi a sprijinit dezvoltarea şi validarea cercetării. Indicatorii pentru integrare sunt grupaţi în patru categorii: m Mediul în care cei cu boli psihice să poată duce o viaţă complete; m Accesul persoanelor cu boli psihice la asistenţă şi servicii medicale; m Oportunităţi, în special legate de locul de muncă, disponibile pentru cei cu boli psihice şi m Gestionarea sistemului, inclusiv aspectele legate de drepturile omului şi eforturile de combatere a stigmatizării.

EIU a efectuat de asemenea şi o amplă cercetare documentară şi a derulat un program de interviuri detaliate cu mai mult de 40 de experţi din întreaga regiune ce reprezentau grupuri de susţinere a pacienţilor şi a aparţinătorilor, profesionişti din domeniul sănătăţii, cadre universitare şi funcţionari guvernamentali din domeniul sănătăţii.

Rezultatele cercetării Cercetarea a culminat cu Indexul de integrare privind sănătatea mintală, care a clasat 30 de ţări europene în funcţie de angajamentele politice şi iniţiativele de susţinere pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală.

Indexul a fost publicat împreună cu Cartea Albă, care se axează pe rezultatele Indexului şi care arată deficitul în Europa de punere în practică a politicilor ambiţioase şi, de asemenea, de evidenţiere a bunelor practici.

Constatări Principalele constatări ale cercetării, după cum sunt prezentate în Cartea Albă, sunt următoarele: Boala psihică impune Europei o taxă umană şi economică semnificativă, existând şi un decalaj terapeutic substanţial. În cazul Germaniei, sistemul de sănătate solid şi serviciile sociale generoase o plasează în topul indexului. Marea Britanie şi ţările scandinave îi urmează îndeaproape. Ţările din fruntea clasamentului nu reprezintă singura sursă de bune practici în integrarea persoanelor cu boli psihice.

Locul de muncă reprezintă cea mai mare preocupare în cazul persoanelor cu boli psihice, dar şi zona cu cea mai mare neconcordanţă între politicile ţărilor europene. Implicarea reală îi diferenţiază pe cei care abordează problematica de cei care doar stabilesc politici ambiţioase.

Europa se află doar în primele faze ale trecerii de la îngrijirea instituţională, la îngrijirea bazată pe co-

44

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

munitate.

Lipsa datelor îngreunează o mai bună înţelegere a acestui domeniu.

Recomandări Cartea Albă evidenţiază cinci domenii asupra cărora multe ţări europene trebuie să se concentreze pentru a îmbunătăţi integrarea în societate a persoanelor afectate de boli psihice: - Optimizarea obţinerii datelor în toate domeniile de furnizare de servicii medicale şi rezultate - Susţinerea politicilor de sănătate mintală cu finanţarea adecvată - Finalizarea sarcinii care deja este veche de câteva decenii, şi anume dezinstituţionalizarea (tranziţia de la îngrijirile spitaliceşti, la sprijinul oferit de comunitate) - Concentrarea asupra sarcinii dificile de a furniza servicii integrate, bazate pe comunitate - Includerea furnizării de sevicii integrate în vederea ocupării forţei de muncă Clasamentul pe ţări Indexul de integrare privind sănătatea mintală elaborat de EIU măsoară gradul de susţinere în cadrul guvernelor europene pentru integrarea în societate a persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Acesta evaluează comparativ nivelul acestui sprijin în 30 de ţări europene – cele 28 de ţări din UE, alături de Norvegia şi Elveţia.

Comisia de experţi care a contribuit la alcătuirea Indexului de integrare privind sănătatea mintală Profesor Peter Huxley, Marea Britanie Profesor cercetare în domeniul sănătăţii mintale, Universitatea Bangor, Ţara Galilor Kevin Jones, Irlanda Secretar General al Federaţiei Europene a Asociaţiilor Familiilor Persoanelor cu Boli Mintale (EUFAMI) Pedro Montellano, Portugalia Preşedinte, Alianţa Globală a Reţelelor de Apărare a Drepturilor Persoanelor Suferind de Boli Mintale -Europa (GAMIAN Europa) Dr Slawomir Murawiec, Polonia Co-organizator al ultimei conferinţe a Reţelei Europene a Sistemelor de Sănătate Mintală pentru EHMA Stephanie Saenger, Olanda Preşedinte, Consiliul Terapeuţilor Ocupaţionali din Ţările Europene Informaţii suplimentare despre Indice şi Cartea Albă sunt disponibile la adresa: www.mentalhealthintegration.com Link-uri utile Indicele de integrare privind sănătatea mintală şi Cartea Albă www.mentalhealthintegration.com Referințe 1. World Health Organization: Regional Office for Europe. Mental Health. Available at: http://www. euro.who.int/en/health-topics/noncommunicablediseases/mental-health Accessed: September 2014

Optimizarea datelor, creșterea finanțării și concentrarea atenției pe ocuparea forței de muncă sunt câteva dintre recomandările principale ale experților europeni La câteva zile după Ziua Mondială a Sănătății Mintale, a fost lansat în România Indexul de integrare privind sănătatea mintală, o nouă inițiativă de cercetare susținută de compania Janssen, compania farmaceutică a Johnson & Johnson, și întreprinsă de The Economist Intelligence Unit1. Țările au fost clasificate în funcție de gradul lor de implicare în susținerea persoanelor afectate de boli psihice. Un indiciu evident al deficitului în gestionarea sănătății mintale este imensa discrepanță terapeutică între cei care suferă de boli mintale și cei care beneficiază de îngrijiri medicale adecvate.

România – analiza de ţară Mai mult decât atât, aprofundând descoperirile studiului, a fost realizată şi Analiza de ţară a României, privind multiplele aspecte cu care se confruntă pacientul cu probleme de sănătate mintală.

Analiza subliniază performanţa României în următoarele domenii:

Anul III / Nr.8(3) / 2015

- Integrare generală: 34,7/100 (locul 29 din 30 de ţări); - Integrare socială: 51,7/100 (locul 24) – evaluează măsura în care politicile guvernamentale creează premisele unei integrări sociale şi familiale depline; - Oportunităţi: 16,7/100 (locul 29) – analizează modul în care politicile guvernamentale creează oportunităţi de angajare şi integrare la locul de muncă; - Acces la servicii medicale: 11,0/100 (locul 30) – accesul la asistenţă medicală/servicii medicale; - Politici de guvernare: 52,2/100 (locul 16) – se bazează pe o serie de legi în vigoare care, în fapt, nu sunt puse în aplicare.

România se situează la sfârşitul clasamentului, pe locul 29 din 30 în Indexul privind integrarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală, fiind pe ultimele locuri la toate categoriile.

Rezultatele demonstrează că România mai are de parcurs un drum lung până când persoanele cu boli

45

Health & Quality Management

mintale vor fi susţinute în mod adecvat şi vor fi cu adevărat integrate în comunităţile lor.

Concluzii ale Analizei de ţară Îngrijirea sănătăţii mintale dispune de puţine resurse, bazându-se pe instituţionalizare şi implicând mai degrabă resurse de ordin biomedical, în detrimentul unei abordări psihosociale.

Din cadrul comunităţii lipsesc aproape complet serviciile sociale şi de angajare, iar acolo unde acestea există, sunt meritul organizaţiilor neguvernamentale (ONG) care se bazează la rândul lor pe finanţare internaţională.

Condiţiile din spitalele publice de psihiatrie sunt precare, lucru ce duce adeseori la poziţii critice din partea actorilor care apără drepturile omului.

Ministerul Muncii, al Familiei şi Protecţiei Sociale desfăşoară în paralel un sistem de centre de îngrijire, în care mulţi dintre beneficiari suferă de o problemă de sănătate mintală. Dintre aceştia, mulţi nu beneficiază aproape deloc de îngrijire, iar cea mai uzuală modalitate de a părăsi sistemul este prin deces.

Politicienii au demonstrat un interes scăzut pentru îmbunătăţirea sistemului, acţionând doar în momente în care intervenea presiunea internaţională, şi chiar inversând progresul odată ce presiunea înceta. Progresul făcut în acest sens este rezultatul muncii ONG-urilor şi al unor indivizi dedicaţi cauzei.

Privind în perspectivă “Janssen îşi ia angajamentul să promoveze îngrijirea sănătăţii mintale la cele mai înalte standarde şi recunoaşte importanţa integrării ca element principal în recuperarea persoanelor cu boli psihice,” a adăugat Jacopo Murzi, Managing Director Janssen România.

Pentru a vedea rezultatele Indicelui şi pentru a consulta integral constatările Analizei de ţară, vizitaţi microsite-ul interactiv la adresa: www.mentalhealthintegration.com.

Despre Janssen România Janssen este compania farmaceutică a Johnson & Johnson. Scopul companiei Janssen este acela de

46

“Avem convingerea că acest studiu va crea premisele pentru discuţii informate, colaborare şi intervenţii mai strânse în rândul tuturor factorilor decizionali implicaţi în integrarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală, ceea ce, ca urmare, va accelera rezultatele pozitive pentru persoanele afectate de aceste boli”, a declarat Jacopo Murzi, Managing Director Janssen România.

a aborda și propune soluții pentru unele dintre cele mai importante necesități medicale ale momentului, corelate cu următoarele arii terapeutice: boli infecțioase (HIV/ SIDA, hepatită C și tuberculoză), hematologie și oncologie (mielom multiplu și cancer de prostată), imunologie (psoriazis), neuroștiințe (schizofrenie și demență) și boli metabolice (diabet).

Motivați fiind de angajamentul nostru față de pacienți, dezvoltăm produse inovatoare, servicii și soluții în domeniul sănătății, pentru a ajuta persoanele din întreaga lume.

Despre Economist Intelligence Unit Grupul The Economist Intelligence Unit este lider mondial în sisteme de informații și analiză economică la nivel mondial. Este ramura dedicată societăților comerciale ce face parte din grupul The Economist, care editează ziarul The Economist. În calitate de lider mondial ca și furnizor de informații naționale strategice, The Economist Intelligence Unit sprijină persoanele din conducerea companiilor în luarea unor decizii de afaceri mai bune prin furnizarea în timp util a unor analize fiabile și imparțiale cu privire la tendințele pieței pe plan mondial și strategii de afaceri. Informații suplimentare despre The Economist Intelligence Unit sunt disponibile la adresa www.eiu.com .

Referințe 1.Economist Intelligence Unit. Mental Health and Integration. Provision for supporting people with mental illness: A comparison of 30 European countries. Available at: http://www.mentalhealthinteqration.com/media/whitepaper/EIU-JanssenMental Health.pdf

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Anul III / Nr.8(3) / 2015

47

Health & Pharma Market

DOINA IONESCU, CEO MERCK SERONO ROMÂNIA „Merck este compania în cadrul căreia am evoluat !”

48

:

Interviu și foto de Alexandra Mănăilă

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Doina Ionescu, Chief Executive Officer-ul companiei Merck Serono filiala din România, cunoaște foarte bine business-ul, oamenii și felul în care a evoluat compania, activând în Merck încă din anul 1998. A trecut prin toate diviziile, a activat în poziții cheie la nivel regional și global pentru Grupul Merck și a ajuns să conducă operațiunile subsidiarei din România.

Iar rezultatele nu au întârziat să apară. A reușit să crească de cel puțin patru ori turnover-ul companiei și crede atât de mult în ceea ce face încât consideră că Merck este o extensie a vieții sale private.

Merck Serono are un portofoliu extins de medicamente în diverse arii terapeutice predominant în fertilitate, oncologie, neurologie, cardiologie, diabet și endocrinologie. Toate medicamentele aprobate în Europa se comercializează și în România.

Așadar, vorbim despre o companie care nu poate fi ignorată, nici de profesioniștii în domeniul sănătății, nici de pacienții români și nici de ceilalți jucători farma din piața autohtonă. În ce măsură noua listă de medicamente compensate influențează evoluția pieței farmaceutice din România?

Compania Merck Serono își dorește să crească accesul pacienților la medicamentele inovatoare. Recentele schimbări legislative în domeniul farmaceutic, în special referitor la prețuri, modifică substanțial dinamica și sustenabilitatea pieței farmaceutice în România. În acest sens, consider că multe medicamente nu vor mai fi economic viabile din cauza prețului impus și a taxei de vânzări suplimentare.

De asemenea, piața de muncă aferentă companiilor farmaceutice va suferi o constricție semnificativă. Să nu uităm pacienții români care din 2009 nu au mai avut acces la medicamente inovative și care vor fi din nou afectați din cauza accesului restrictiv!

Cum vă afectează scăderea prețurilor la medicamente, potrivit Ordinului 75?

Merck Serono a avut o aliniere continuă a prețurilor și recentele modificări au avut un impact, deși semnificativ, predictibil. Sunt analiști care au preconizat o creștere a pieței de 7% în 2015. Actualele modificări legislative vor influența creșterea preconizată în sens negativ. În ariile terapeutice esențiale în care Merck Serono este prezent, compania are o poziție de piață solidă și contribuie comparativ la prezența în România.

Anul III / Nr.8(3) / 2015

Anul trecut Merck Serono, Consumer Health, Allergopharma, Biosimilars, Merck Millipore and Performance Materials au generat vânzări de 11,3 miliarde euro. Cât din această sumă se datorează companiei Merck Serono?

Merck Serono contribuie cu mai bine de jumătate la cifra de afaceri a grupului Merck. Merck Serono își propune să se dezvolte ca o companie specializată în domeniul biotehnologiei. Firește Merck Millipore și Performance Materials sunt prezențe rezonante în toată lumea.

Ce înseamnă Merck Serono România ca business, atât pentru piața farma autohtonă, cât și pentru Merck la nivel global?

Mai întâi de toate Merck Serono înseamnă un angajament ferm pentru beneficiul pacienților.

Compania își propune să promoveze medicina personalizată, bazată pe evidențe științifice, cu focus pe eficiența tratamentului. Merck Serono România este un angajator pentru care oamenii lucrează din convingere și pasiune și care trăiesc aceleași valori de asumare a responsabilității, curaj și transparență.

Cum ați reușit să creșteți turnover-ul companiei?

Crescând focusul companiei pe beneficiile pe care le pot avea pacienții care accesează terapii inovatoare, am creat în România un nucleu de oameni dedicați, ale căror rezultate se reflectă în creșterea

“În ciuda tuturor standardelor și procedurilor, oamenii sunt cei care obțin rezultatele, nu procedurile și nici sistemele, și nici metodologia de preț!”

49

Health & Pharma Market

“Ajungi să nu iei nici o decizie, dacă vrei să fie totul perfect. Este un lucru pe care l-am învățat.

Esența managementului constă în puterea decizională". încercăm să rămânem oameni. Pentru mine este o parte din viața mea. Merck este compania în cadrul căreia am evoluat așa cum am dorit! Un prieten scoțian îmi spunea să nu uit că am dedicat acestei companii cei mai prolifici ani ai mei. Venind din România, încerc să cred că eu sunt totuși cea care a beneficiat mai mult. Am o experiență bogată de viață, am o experiență profesională care s-a întâmplat datorită companiei Merck și datorită șansei ce mi-a fost dată. Merck este o extensie a vieții mele private!

Au fost probleme în trecut cu găsirea Euthyrox-ului pe piața românească. Care este situația acum?

Focusul companiei pentru piața din România a adus o rezolvare aproape imediată a disponibilității produsului în țară. Nivelul stocurilor locale pentru toate ariile terapeutice este asigurat conform prevederilor legale.

menționată.

Care este obiectivul principal pe care doriți să-l atingeți în acest an? Într-o lume în continuă schimbare și un cadru legislativ nepredictibil, ne dorim să rămânem pragmatici, flexibili și focusați pe nevoile reale ale pacienților, crescându-le accesul la terapiile inovatoare pe care Merck Serono le dezvoltă.

Ce înseamnă pentru dvs. Merck Serono România acum?

Analizând evoluția companiei în ultima decadă, se poate concluziona că aceasta a parcurs schimbări majore. La începuturi era o companie foarte mult legată de oameni. Legături implicite se manifestau în munca de zi cu zi, procesele nu existau practic, dar nici nu aveai nevoie de procese, pentru că scopul și obiectivele erau atinse. Compania mergea înainte într-un proces evolutiv. Cultura organizațională respectivă în acele vremuri a fost driver-ul succesului. De exemplu, dezvoltarea cristalelor lichide care astăzi sunt un standard de succes în corporații a fost un proiect realizat din întâmplare.

Dezvoltarea proiectului nu a fost stopată, atunci când alții nu-l considerau profitabil! Acum e o companie în continuă schimbare ce se adaptează lumii externe și standardelor de industrie actuale. Am devenit extrem de centralizați, de procedurizați ca orice altă companie. Ceea ce însă sper să păstreze Merck Serono este faptul că avem un sentiment de apartenență. Colegii tineri care au venit după mine au acel sentiment și acea dorință de a realiza ceva, de a merge înainte. Într-o lume nebună încercăm să rămânem pragmatici, dar mai înainte de toate

50

Medicamentele din portofoliul dvs. au fost incluse în programul național de FIV? Considerăm extrem de benefică redeschiderea programului de FIV în România. Apreciem că autoritățile vor facilita accesul pacienților la cele mai noi tratamente.

Prețul produsului GONAL-f, unul dintre medicamentele prescrise de ginecologi pentru stimularea fertilității, reprezintă o piedică pentru pacientele din România?

Prețul pentru Gonal-f în România se situează la un nivel minim posibil.

De ce a ales Merck Serono să aloce 1,2 milioane de euro pentru granturi în fertilitate?

Compania Merck Serono se focusează continuu pe inovație. Grantul pentru infertilitate este una dintre inițiativele companiei de a susține și din punct de vedere material ideile și proiectele inovatoare, ajutându-le să devină realitate.

Ce a însemnat prezența companiei Merck Serono la simpozionul ,,Aceeași voce în tratamentul infertilității – în beneficiul pacientului” din cadrul Celui de-al II-lea Congres HPV? Merck Serono este un partener dedicat specialiștilor în ginecologie, oferind soluții terapeutice multiple și o educație continuă în beneficiul pacienților din România.

Cum vă petreceți puținul timp liber pe care-l aveți? Îl petrec cu familia. Sunt o familistă convinsă, am o familie restrânsă și o familie extinsă. Deci, am un soț

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

și o fetiță de 14 ani și o familie extinsă care-i include pe fratele meu cu familia lui, pe mama mea, nașii.

Facem concedii împreună, week-end-uri împreună.

Cu familia mea restrânsă încerc să petrec timp, în special cu copilul meu. Fata mea este așa cum mi-aș dori și eu să fiu, adică este foarte înțeleaptă, are o detașare față de lumea exterioară care pe viitor sunt convinsă că o să-i servească foarte mult, este un bun observator, este o persoană care nu se grăbește niciodată, extrem de eficientă în ce-și propune să facă.

Acestea sunt calități de manager?

Cred că nu. Eu am luat în viață drumul lung.

Aproape 30 de ani din viața mea i-am dedicat studiului. Fie că am făcut școală, liceu, facultate, doctorat, MBA, am fost într-o formă de educație continuă. Am fost focusată pe a fi mai bună astăzi decât am fost ieri. Totdeauna am vrut să știu mai mult astăzi decât am știut ieri. Probabil că sunt o perfecționistă în sensul ăsta, dar mă abțin să reflect perfecționismul în munca mea de manager, pentru că perfecționismul este drumul pierzaniei. Ceea ce încerc eu să fac și cei 10 ani pe care i-am petrecut în Anglia, unde am și studiat intens, a fost să depășesc această calitate de manager. Se vorbește foarte mult de lideri în ziua de astăzi. Liderul este un concept absolut din punctul meu de vedere. Puțini oameni am întâlnit în viața mea care au calitatea de lider. Sunt aceia care inspiră, dar de regulă aceștia nu conduc foarte bine procesele pentru că primează viziunea și îndrăznesc să viseze. Managementul de proces îl lasă următorului nivel și, de fapt, esența dezvoltării este viziunea și influența. Unul din obiectivele mele este să ajung acolo. Leadership-ul inspirațional și adaptativ este pentru mine vârful dezvoltării profesionale și cred că în momentul în care îl atingi verbul

“a avea” din viața noastră nici nu mai contează.

A ne bucura de ceea ce suntem este esențial.

Parafrazând-o pe Ileana Vulpescu, ar trebui să conteze numai verbul “a fi”. Dar foarte mulți în ziua de astăzi rămânem cantonați în “a avea’. Ne forțează societatea, ne forțează conjuctura. Și totuși care e secretul unui om de afaceri de succes?

MBA-ul l-am făcut în Anglia și pot să spun că au fost 2 ani intenși. După ce am terminat examenul, directorul cursului, un britanic cinic ne-a spus: “Acum trebuie să uitați tot ce ați învățat. Până la urmă business-ul și managementul țin de bun-simț, nu de ce ați învățat”. Consider că succesul este în continuare ceva relativ care depinde foarte mult de contextul în care este analizat. Totuși, indiferent de sistemul de referință bunul-simț trebuie să primeze. În ce direcție merge Merck și dacă le este trasată direcția angajaților sau aceștia și-o aleg singuri?

Vreau să cred și am primit feedback-uri multiple în acest sens că în compania Merck Serono mergem cu toți într-o direcție comună. Important este ca toți să avem aceleași dorințe de progres și dezvoltare. Însă, într-o lume care se schimbă într-un ritm amețitor, putem să alegem să fim volatili sau să alegem să fim în control cu noi. Putem să credem în ce vrem să obținem sau să nu credem. Eu încerc să creez o atmosferă colaborativă și o cultură organizațională în care oamenii pot să fie în control cu ei înșiși, se respectă reciproc și vor să obțină împreună ceea ce trebuie să obțină. Am o admirație nespusă pentru poporul englez, care e rezilient, cinic și care a învățat de-a lungul timpului să se detașeze emoțional și să nu mai ia lucrurile personal. Cred că România s-ar plasa într-o altă poziție și lumină dacă fiecare dintre noi în parte nu am lua lucrurile atât de personal.

Pasiune pentru citit Citește literatură contemporană. Își dedică lecturii cel puțin o oră pe zi, atât celei în format electronic, cât și printului, dar preferă cartea pe hârtie. Dacă ar fi să citească la nesfârșit o singură carte aceasta ar fi “Patul lui Procust” de Camil Petrescu.

Anul III / Nr.8(3) / 2015

51

Health & Pharma Market

Piața farmaceutică, în scădere înainte de reducerea prețurilor CEGEDIM ROMÂNIA

Conform rezultatelor studiului Pharma & Hospital Report, Cegedim estimează că valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a atins nivelul de 2,83 miliarde lei la preţ de distribuție în al doilea trimestru al anului 2015, în scădere cu 4,1% comparativ cu trimestrul 2 al anului 2014. Pharma & Hospital Report, studiu de referință în analiza pieței farmaceutice, este realizat în România începând din 1996.

Valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi în trimestrul 2 din 2015 s-a ridicat la 2,83 miliarde lei, în scădere cu 4,1% față de trimestrul 2 din 2014. Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins o valoare de 1,92 miliarde lei, în

scădere cu 10,4%. Medicamentele fără prescripţie (OTC) au atins o valoare de 0,53 miliarde lei, în creștere cu 14,5%, iar segmentul de spital a atins 0,37 miliarde lei, în creştere cu 10,5% faţă de trimestrul 2 din anul precedent.

TABELUL 1. PIAȚA TOTALĂ - TRIMESTRUL 2 2015

Comparativ cu evoluțiile din ultimele 5 trimestre, în trimestrul 2 2015 se remarcă o tendință de scădere mai accentuată prin rate de creştere negative, atât în unităţi (-4,1%) și în zile de tratament (-7,5%), cât şi în valoare, în lei (-4,1%) sau în euro (-4,5%).

52

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Petru CRĂCIUN Director general, Cegedim România “Scăderea din trimestrul 2 s-a datorat în primul rând disfuncționalităților generate de procesul de reducere a prețurilor, cu toate neajunsurile aferente pentru pacienți, ca și pentru farmacii și distribuitori. Pentru anul 2015 ne menținem prognoza de scădere cu 2,8% în lei, însă așteptăm și alte evoluții din cauza problemelor de disponibilitate și sustenabilitate din sistem”,

TABELUL 2. PIAȚA TOTALĂ – YTD 2015 (IANUARIE-IUNIE)

La nivelul ultimelor 6 luni (ianuarie–iunie 2015) valoarea totală a pieţei a fost de 6,09 miliarde lei, în creştere cu 3,3% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (ianuarie–iunie 2014); pe segmente, ratele de creştere în RON au fost de -1,9% pentru Rx în farmacii, 21,3% pentru OTC şi 11,0% pentru spitale.

TABELUL 3. PIAŢA TOTALĂ – MAT 2/2015 (IULIE 2014 – IUNIE 2015)

La nivelul ultimelor 12 luni, valoarea totală a pieţei a fost de 12,48 miliarde lei, în creştere cu 7,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (iulie 2013 - iunie 2014). Pe segmente, ratele de creştere în RON au fost de 3,6% pentru Rx în farmacii, 20,8% pentru OTC şi 13,1% pentru spitale.

Anul III / Nr.8(3) / 2015

53

Health & Pharma Market TABELUL 4. GRUPE TERAPEUTICE MARI - MAT 2/2015 (IULIE 2014 - IUNIE 2015)

În privința evoluției principalelor grupe terapeutice, în ultimele 12 luni se evidențiază creșteri în volum peste media pieței în cazul medicamentelor pentru sistemul respirator (16,0%), pentru sânge și organe hematopoietice (10,8%), pentru anti-neoplazice și imunomodulatoare (9,4%) și pentru sistemul diges-

54

tiv și metabolism (9,1%); în valoare, creșterea medicamentelor pentru sistemul respirator (19,4%), pentru sistemul digestiv și metabolism (11,6%), pentru sânge si organe hematopoietice (11,0%) și pentru anti-infecțioase sistemice (9,7%) este superioară celorlalte grupe.

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

TABELUL 5. TOP 20 CORPORAÈšII - MAT 2/2015 (IULIE 2014 - IUNIE 2015)

Anul III / Nr.8(3) / 2015

55

Health & Pharma Market

Componența principalelor 10 corporaţii din punct de vedere al valorii pentru ultimele 12 luni nu se modifică în comparație cu trimestrul anterior, pe primul loc fiind Sanofi (inclusiv Zentiva) cu 859,7 mil. lei, urmată de Hoffmann La Roche cu vânzări de 761,7 mil. lei și Novartis (inclusiv Sandoz) cu 700,1 mil. lei. Topul primilor 10 jucători este completat de Servier (inclusiv Egis) cu 681,6 mil. lei, Pfizer (592,9 mil. lei), GlaxoSmithKline (549,0 mil. lei), Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 540,0 mil. lei, AstraZeneca (512,3 mil. lei), Merck & Co (387,6 mil. lei) și Krka (378,7 mil. lei). În volume, componența princi-

inclusiv ZENTIVA inclusiv SANDOZ 3 inclusiv EGIS

palelor 10 corporaţii pentru ultimele 12 luni nu se modifică în comparație cu trimestrul anterior, pe primul loc fiind Sanofi (inclusiv Zentiva) cu 61,4 mil. unități, urmată de Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu vânzări de 48,6 mil. unități și Servier (inclusiv Egis) cu 31,9 mil. unități.

Topul primilor 10 jucători este completat de Alvogen (inclusiv Labormed) cu 30,1 mil. unități, Antibiotice (30,0 mil. unități), GlaxoSmithKline (26,9 mil. unități), Novartis (inclusiv Sandoz) cu 26,3 mil. unități, Krka (23,3 mil. unități), Biofarm (20,3 mil. unități) și Gedeon Richter (19,8 mil. unități).

inclusiv TERAPIA inclusiv LABORMED

1

4

2

5

NB: Aceste date estimează ieşirile de produse din farmacii către pacienţi; compararea ieşirilor produselor cu intrările acestora în farmacii sau cu cele privind importul / producţia locală a acestora este parţial incorectă (calculul valorilor şi cotelor de piaţă de mai sus este efectuat în preţuri de achiziţie in farmacie, iar valorile de import sau producţie disponibile din alte surse sunt exprimate în general la preţuri de producător).

56

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Health & Human Resources

Criza sistemului medical românesc Irina Boncea Doctor, Academia de Studii Economice Liga Studenților Români din Străinătate și Fundația CAESAR irinaboncea@gmail.com

Exodul halatelor albe reprezintă un fenomen cu care România s-a confruntat în ultimii 25 de ani, dar care s-a intensificat în perioada 2010-2011, pe fondul măsurilor de austeritate (scăderea salariilor cu 25 de procente, înghețarea posturilor). Țara noastră a devenit astfel “cel mai mare exportator de medici din Europa”.

Context

Medicii români reprezintă, în prezent, cea mai numeroasă comunitate de medici străini care profesează în Germania (3.454 medici români înregistrați în 2013, la Bundesärzteskammer) și cea mai mare comunitate de medici străini cu o diplomă obținută într-un stat membru al Uniunii Europene, în Franța (3.461 medici români înregistrați în 2014, la Conseil National de l’Ordre des Médecins). În Marea Britanie figurau 2.315 medici români în 2014 (General Medical Council). Nici comunitățile de medici români din Belgia, Suedia sau Irlanda nu sunt de neglijat. Peste 10.000 medici români sunt înregistrați doar în statele mai sus amintite.

Acestora li se adaugă alte câteva mii în Statele Unite ale Americii.

Cauze

Decizia medicului de a emigra are la bază un cumul de factori: condițiile de muncă din spitale, echipamentul medical, nivelul salariului din sectorul medical, oportunitățile de dezvoltare a carierei și de specializare în domeniul medical, respectul pentru profesia de medic. Acești factori acționează prin prisma decalajului existent între România și principalele state de destinație. Țara noastră se poziționează cu mult sub aceste state și sub media europeană în ceea ce privește indicatorii considerați a fi reprezentativi pentru performanța unui sistem de sănătate. Spre exemplu, valoarea indicatorului cheltuiala cu sănătatea (procent din PIB) confirmă slaba finanțare a sectorului medical românesc, comparativ cu principalele state de destinație: 5,11% în România, Franța – 11,74%, Germania – 11,28%,

Anul III / Nr.8(3) / 2015

Belgia – 10,79%, Suedia – 9,61%, Spania – 9,61%, Anglia – 9,43%, Italia – 9,16% (Banca Mondială, 2012).

Dotarea cu echipament medical performant confirmă afirmația anterioară: în 2012, în România se înregistrau 9,15 Tomografe la 100.000 locuitori, comparativ cu state ca Germania sau Franța, unde valoarea indicatorului este de 18,61 respectiv, 13,49 (Eurostat). Situația unităților RMN este similară: 3,83 aparate la 100.000 locuitori în România, 11,29 în Germania și 8,65 în Franța (Eurostat, 2012). Salariul medicului în statele de destinație este de până la șase ori mai mare decât în România. salariul nu reprezintă doar un factor financiar ce stă la baza deciziei de a emigra. Lipsa banilor conduce la dependență financiară, pierderea autonomiei și, în final, a recunoașterii sociale și a stimei de sine.

Consecințe

Efectele migrației profesioniștilor din sănătate vizează: deficit de personal medical, în special în zonele rurale (aproximativ 300 de localități nu au medic de familie) și pe specialități medicale (e.g. A.T.I, România având un efectiv de 586 de specialiști, față de un necesar de 1.610, conform Colegiului Medicilor din România), închiderea unor secții din spitale sau chiar a unor spitale. Ideea unui cerc vicios prinde contur: medicii pleacă din cauza salariilor mici, a lipsei infrastructurii performante, a condițiilor precare de muncă, a lipsei oportunităților de specializare și de dezvoltare a carierei, a lipsei respectului pentru profesia de medic. Plecarea lor creează goluri în sistem. Presiunea asupra medicilor rămași de a umple golurile este una foarte mare, ce conduce în timp la nemulțumire.

57

Health & Human Resources

Nemulțumirea completează tabloul dezolant descris anterior, consecința fiind decizia de a emigra.

Soluții

Continuarea migrației medicilor cu aceeași intensitate poate avea, pe termen mediu și lung, efecte dezastruoase. Necesitatea adoptării unui set complex de măsuri este stringentă. Migrația medicilor a devenit o problemă globală, a cărei rezolvare depășește sfera statului care se confruntă cu acest fenomen. Măsurile implică colaborarea statelor de destinație cu cele de origine ale medicilor, pe două direcții concrete: monitorizarea migrației medicilor și recrutarea etică.

La nivel național, soluțiile pot fi grupate după metoda celor 6 R (Lowell, 2002): - Reținere (Retention). Această categorie de măsuri vizează oferirea de oportunități medicilor pentru a rămâne în țară. Măsuri concrete vizează: finanțarea corespunzătoare a sectorului medical, privatizarea unor programe naționale de sănătate, oportunități de specializare și învățare pe tot parcursul profesional, acces la informație de actualitate, prin participarea la conferințe și simpozioane pe teme medicale în străinătate, oportunități de cercetare în domeniul medical, introducerea unor coduri de etică, menite să reglementeze statutul medicului în formare) Limitare (Restriction), prin politici de restricționare a migrației, dar care să nu aducă atingere dreptului la libera circulație. Câteva exemple ar fi: introducerea unui sistem de burse în învățământul medical, care să condiționeze beneficiarii să profeseze în România, după finalizarea studiilor, semnarea unor Memorandumuri de Înțelegere cu principalele state de destinație ale medicilor români.

- Reparare (Reparation). Măsurile vizează compensații financiare plătite de către statele de destinație ale medicilor români, pentru pierderea

58

suferită) - Reîntoarcere (Return). Aceasta reprezintă o modalitate de transformare a brain drain în brain gain, medicii care se întorc după o perioadă de timp petrecută în străinătate fiind transmițători de cunoștințe și practici în domeniul medical. Măsurile vizează: stimulente fiscale pentru medicii care aleg să revină în țară, campanii de informare și instrumente care să vină în sprijinul medicilor care doresc să revină, recunoașterea diplomelor obținute în străinătate sau, după caz, simplificarea procesul de recunoaștere a diplomelor sau anilor de specializare făcuți în străinătate) - Rețelele științifice (Resourcing). Această măsură vizează transformarea brain drain în brain networking, medicii români din străinătate reprezentând o sursă importantă de transfer de cunoștințe și capital.

Crearea de rețele științifice, care să faciliteze colaborarea medicilor din diaspora cu cei din România, proiecte comune, desfășurate de medicii din România în colaborare cu comunitățile de medici din străinătate ar putea aduce beneficii țării noastre.

- Recrutare (Recruitment). O măsură ar fi orientarea politicii de recrutare către studenții străini care își fac studiile în România.

Soluționarea problemei migrației medicilor români presupune adoptarea unui set complet de măsuri, care să vizeze toate aspectele ce se constituie în factori determinanți ai migrației. În plus, o atenție sporită trebuie acordată orizontului de timp.

Oferirea unor salarii comparabile cu cele din statele de destinație nu este nici suficientă și nici realizabilă pe termen scurt. Măsurile legate de finanțarea sistemului medical sunt realizabile pe termen mediu și lung.

Măsuri realizabile pe termen scurt sunt cele legate de valorificarea potențialului strategic al diasporei medicale.

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Medicii imigranți, o resursă pierdută în România Articol de Alexandra Mănăilă Foto: Alexandra Mănăilă

Ne pleacă medicii cu miile în străinătate pentru condiții de muncă mai bune, pentru salarii mai mari, pentru un trai decent. Între timp, zeci, poate sute de medici cetățeni ai unor state terțe, absolvenți ai facultăților de medicină și a unui rezidențiat în România, nu pot să profeseze în România, deși sunt specialiști certificați de sistemul nostru de educație. Un paradox din care toată lumea pierde. Statul are în mână o resursă umană foarte prețioasă, pe care n-o valorifică. Încasează taxele străinilor pe studii, dar când vine vorba să-i folosească în câmpul muncii, nu le dă voie, deși în alte țări europene aceeași medici sunt primiți cu brațele deschise. Pacienții români suferă din cauza penuriei de doctori, România fiind pe locul doi în ierarhia țărilor cu numărul cel mai mic de doctori din UE (2,5 la 1.000 de locuitori).

Numărul medicilor ce profesează în spitale este de 13.521, adică jumătate din necesarul stabilit de normativele Ministerului Sănătății. Medicii străini din țările terțe care vin și studiază în România cheltuiesc o grămadă de bani, iar în final nu pot profesa aici în meseria în care s-au pregătit, deși vorbesc limba română, au diplome românești și cei mai mulți s-au acomodat aici și vor să se stabilească definitiv. Anual, 300 de absolvenţi de medicină, cetățeni ai țărilor terțe, se confruntă cu această situație.

Anul III / Nr.8(3) / 2015

Un medic egiptean a murit așteptând dreptul de a profesa Jurnalistul palestinian Ahmed Jaber (foto) este reprezentantul comunităţii culturale arabe din România şi purtătorul de cuvânt al Clubului Româno-Arab de Cultură şi Presă. Știe bine situația arabilor din țara noastră, deci și a medicilor care au venit să studieze aici, dar de departe povestea dr.

Alah din Egipt n-o s-o uite prea curând, din cauza finalului tragic. Egipteanul studiase Facultatea de

59

Health & Human Resources 60

„Străinii nu sunt doar o povară pe spatele românilor. Nu toți străinii care au venit sunt săraci și analfalbeți. România ar trebui să beneficieze de acești oameni.”

Ahmed Jaber, reprezentantul comunităţii culturale arabe din România şi purtătorul de cuvânt al Clubului Româno-Arab de Cultură şi Presă

Medicină Generală în București, apoi a făcut specializare în chirurgie generală.

“A ajuns mâna dreaptă a lui Irinel Popescu și pe perioada specializării sale era respectat și cunoscut de toată lumea. Dar după terminarea rezidențiatului a fost împiedicat să lucreze de dreptul de liberă practică, având o problemă cu viza de ședere permanentă în România, cum cere legea. Așa că a mai făcut o specializare în chirurgie pediatrică, practic a plătit sume imense pentru a învăța și profesa în România”, a povestit Ahmed Jaber.

Potrivit jurnalistului palestinian, medicul egiptean a fost de nenumărate la ori la Colegiul Medicilor din România pentru a cere dreptul de liberă practică, însă răspunsul a fost negativ. Conform Legii 95/2006, exercitarea profesiei de medic pe teritoriul României (art. 370) se poate face numai de către persoanele care sunt: a) cetăţeni ai statului român; b) cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene; c) soţul unui cetăţean român, precum şi descendenţii şi ascendenţii în linie directă, aflaţi în întreţinerea unui cetăţean român, indiferent de cetăţenia acestora; d) membrii de familie ai unui cetăţean al unuia dintre statele prevăzute la lit. b), aşa cum sunt definiţi la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 260/2005; e) cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România; f) beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung acordat de către unul dintre statele prevăzute la lit. b).

Profesia de medic se exercită pe teritoriul României de către persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii (art. 379): (1) Profesia de medic se exercită pe teritoriul României de către persoanele prevăzute la art. 370 care îndeplinesc următoarele condiţii: g) deţin un titlu oficial de calificare în medicină; h) nu se găsesc în vreunul dintre cazurile de

nedemnitate sau incompatibilitate prevăzute de prezenta lege; i) sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de medic; j) sunt membri ai Colegiului Medicilor din România; k) prin excepţie de la lit. d), în caz de prestare temporară sau ocazională de servicii, medicii care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 370 lit. b), d) sau f) trebuie să înştiinţeze Ministerul Sănătăţii Publice cu privire la prestarea temporară sau ocazională de servicii medicale pe teritoriul României şi să fie înregistraţi pe această perioadă la Colegiul Medicilor din România.

(2) Medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi pe teritoriul României, precum şi medicii care întrunesc condiţiile prevăzute la art. 370 lit. c) şi e), exercită profesia de medic cu aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi medicii cetăţeni români membri ai Colegiului Medicilor din România.

Revenind la medicul Alah, acesta nu s-a căsătorit cu o româncă ca să beneficieze de dreptul de-a profesa ca medic în România, dimpotrivă a luat de soție o fată din Egipt, motiv pentru care a părăsit țara pentru nuntă și pentru a-și aduce mireasa aici.

“Când s-a întors problema cea mai mare a avut-o cu cei de la Serviciul Pașapoarte, care au zis că a părăsit România, nu are continuitate și nu-i pot da viză permanentă”, a afirmat Jaber. Prin urmare, ca să poată rămâne pe teritoriul României, dr. Alah a fost nevoit să-și facă un contract de muncă cu un centru medical privat, care l-a angajat fictiv, doar ca să-și poată lua viza de ședere în România. “El vroia să se angajeze pe bune, să lucreze ca medic, a spus că are finanțator care vrea să deschidă un spital în România, dar tot el s-a împiedicat de libera practică și nu a reușit. În urmă cu 5-6 luni a murit de stres, a făcut infarct, avea doar 41 ani, 2 copii mici și o soție de întreținut”, a povestit cu tristețe palestinianul. Reprezentantul comunităţii culturale arabe din România crede că o soluție care ar fi rezolvat problema lui Alah și a mai multor medici aflați în situații asemănătoare ar fi acordarea dreptului de liberă practică provizoriu, pe un an, de către Colegiul Medicilor România (CMR).

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

“Dreptul de liberă practică provizoriu este o soluție civilizată, să poată profesa oamenii ca medici, nu să lucreze hamali în București. Colegiul Medicilor România și Ministerul Sănătății trebuie să găsească soluții pentru cei care au absolvit facultăți în România ca să profeseze aici fără complicații cu viza de ședere”, a sugerat primvicepresedintele Clubului româno-arab de cultură și presă. În momentul de față, la Club sunt 10 medici: chirurgi, ginecologi, pediatri, cardiologi, urologi, gata să profeseze în România, dacă li se va permite de către statul român.

“Un cuplu de medici a venit din Yemen, unde a avut clinică medicală, dar le-a fost distrusă. Soțul este oncolog, iar soția ginecolog, au venit de 6 luni în România și nu pot profesa, în timp ce multe spitale de aici se plâng că nu au medici. Dar de ce medicii ăştia nu lucrează aici?”, se întreabă Ahmed Jaber. Dacă în cazul cuplului din Republica Yemen e într-un fel de înțeles dificultatea de a-și găsi un loc de muncă în sistemul medical, având în vedere că statul român nu recunoaște studiile medicale automat, indiferent de țară, că acești medici nu stăpânesc limba română suficient de bine pentru a înțelege suferințele pacienților și că de-abia acum se acomodează în țara noastră, în cazul a doi medici palestienieni care au studiat în România, după care au fost plecați în Sudan și au lucrat în spitalele de acolo și când s-au întors în România nu au găsit de muncă, nu e de înțeles. Cei doi medici au plecat în Germania, iar sistemul medical nemțesc i-a angajat imediat.

Potrivit lui Jaber la ora actuală în România sunt peste 100 de medici străini care nu-și găsesc de lucru.

de specialist. Lucrez voluntar, nu primesc salariu, fac și gărzi, consult la spital. Primesc bani de la părinți ca să mă întrețin”, a declarat Mohamed.

Ginecologul a încercat să-și rezolve situația ca să poată profesa în România, dar nu a reușit, motiv pentru care ia în calcul plecarea la muncă în Europa.

“Am fost la Colegiul Medicilor România și mi-a spus că problema e la Ministerul Sănătății, la minister că e la CMR. O institutție aruncă problema pe cealaltă și nu s-a rezolvat nimic. Trebuie modificat totul: la Oficiul de Imigrări, la Ministerul de Interne, la Ministerul Sănătății. Eu am avut până acum viza de studii, dar ca să obțin permisul de ședere permanentă trebuie să schimb viza din studii în muncă, dar nu pot să mă înscriu în CMR, pentru că îmi cere viză de ședere permanentă”, a povestit Mohamed, care astfel se învârtește în jurul cozii sale, fără să găsească un job ca medic. În cazul persoanelor străine aflate la studii, un an de şedere se consideră doar jumătate de an la calcul pentru obținerea permisului de ședere permanentă. Iar pentru a obţine cetățenie, străinul trebuie să stea permanent pe teritoriul României 8 ani. „Eu sunt de 12 ani în România și nu pot să aplic pentru asta, fiindcă nu mi se recunosc decât 6.

Păcat! Am crescut în țara mea 17 ani, iar aici am stat 12 și am permis de şedere temporară. Dacă făceam facultatea sau rezidenţiatul în Franța, condițiile de cetățenie erau altele. Perioada de şedere permanentă e de 5 ani, şi se poate obţine cetățenie doar în 2 ani dacă ai studii superioare. Cred că o să plec în Germania. Am mai multe oferte de a lucra în alte țări, toate pe baza studiilor de aici. Ginecologii

Mohamed și Yusef, doi ginecologi libanezi pe picior de plecare Libanul sau Republica Libaneză este un stat fragil din cauza instabilității situației politice, a ratei crescute a șomajului (de aproximativ 20%) și a datoriei publice extrem de mare. În plus, este țara care găzduieşte cei mai mulţi refugiaţi din lume, una din cinci persoane întâlnite în Libia este refugiat. Mohamed este libanez get-beget și a venit în România în 2004, ca să studieze Medicina. “Am făcut anul pregătitor și am învățat limba română, fiindcă atunci când am început eu nu era predare în limba engleză. Am fost bursier și am terminat facultatea în 2010, apoi am făcut rezidențiatul în obstetricăginecologie și în luna octombrie susțin examenul „România este o țară a UE. În Germania sau în Irlanda străinii cu diplome din România sunt angajați, nu știu de ce România nu-i angajează dacă au absolvit facultatea aici. Mie se pare foarte absurd că noi terminăm facultatea în România şi lucrăm în alte ţări pentru că România nu ne recunoaște drepturile”, a declarat dr. Hanna Babar, medic cardiolog

Anul III / Nr.8(3) / 2015

61

Health & Human Resources

sunt foarte căutați”, a spus libanezul. Deși pe perioada rezidențiatului a lucrat într-un mare spital universitar și s-a descurcat bine, a reușit să se înțeleagă foarte bine colegii români din spital, acum se vede nevoit să plece.

Yusef, un alt libanez, care e acum rezident în anul întâi în specialitatea obstetrică-ginecologie, a venit în România în septembrie 2008, și a studiat medicina în limba engleză la UMF “Carol Davila”.

Până acum a plătit 3.600 de dolari, adică anul I de facultate, după care a avut bursă. În prezent, are permis de şedere temporară și se gândeşte că va trebui să plece din România după ce termină rezidentiatul, deşi a învățat limba și a făcut practică de calitate, intrând în operații chiar din primul an.

“Aş rămâne, dacă aş avea aceleași drepturi ca românii. Altfel va trebui să plec, pentru că aici sunt condițiile grele. Fiecare an e considerat doar 6 luni și nu este normal. Eu sunt înscris în Irish Medical Council, deci am voie să lucrez în Irlanda cu diploma de România, dar în România nu”, a spus Yusef.

Petiţie în numele mediciniștilor străini în România Asociația Română pentru Promovarea Sănătății (ARPS) și Fundația pentru o Societatea Deschisă au trimis o petiție în atenția Ministerului Sănătății și a Colegiului Medicilor România în 23.06.2015 cerând sprijinul și preluarea inițiativei legislative în rezolvarea problemei administrative care împiedică cetățenii străini, absolvenți ai cursurilor de medicină în România, precum și ai programului de rezidențiat în medicină, să profeseze în țara noastră. “În condițiile în care ne confruntăm cu o scădere a numărului de medici dispuși să profeseze în România, pe fondul

migrației externe, considerăm că acești specialiști formați în sistemul românesc reprezintă o resursă valoroasă, pe care România o poate valorifica eficient, și care nu trebuie ignorată”, arată semnatarii petiției, subliniind că cetăţenii străini, absolvenţi ai unui program de rezidenţiat în România care nu au un permis de şedere pe termen lung şi nu îndeplinesc termenul pentru obţinerea lui nu se pot înscrie în Colegiul Medicilor din România.

“Astfel, aceştia sunt obligaţi, fie să se întoarcă în ţara de origine, fie să aibă un contract de voluntariat, pentru care nu primesc nici o remuneraţie şi se află în imposibilitatea de a fi asigurat. De fapt, se constată că acestă formă este o modalitate de a prelungi şederea pe teritoriul României şi de exercitare a meseriei de medic în condiții la limita legalității”, scrie în petiția cu pricina. Documentul mai face referire și la persoanele cu o formă de protecţie internaţională în România (statut de refugiat/protecţie internaţională) care au acces, conform OG 44 / 2004, la toate formele de învăţământ şi la piaţa forţei de muncă în aceleaşi condiţii ca cetăţenii români. “În practică, persoanele cu o formă de protecţie internaţională în România întâmpină dificultăţi în accesarea programelor de rezidenţiat şi a exercitării profesiei de medic datorită faptului că această categorie nu este menţionată în Art. 370 din Legea nr. 95/2006. Prin urmare, cetățenii unor state terțe, absolvenți ai unui program de rezidențiat în România, nu pot, de facto, să profeseze în România, deși sunt specialiști certificați de sistemul de educație din țara noastră”. Petiția a fost semnată de medici străini, de organizații nonguvernamentale care apără drepturile omului și dreptul la sănătate, de medici români și chiar de profesori renumiți în lumea medicală.

Alex, unul din semnatarii petiției luptă pentru colegii de breaslă

Printre semnatarii petiției s-a numărat și Mohamad Daoud, medic specialist obstetrică – ginecologie. Mohamad, cunoscut sub numele de Alex, pentru că s-a născut în Alexandria (Egipt), dar a absolvit facultatea în România în anul1996. “În 1997 am fost licenţiat, dacă termini medicina n-ai cum să practici direct fără specializare, doar dacă statul are nevoie de tine la ţară. Aşa că am aşteptat să primesc o bursă de la statul egiptean şi în 1999 am început rezidenţiatul. O bursă din partea statului egiptean însemna că nu plătesc taxa şcolară pe care o plăteau străinii, atunci era 350 $/ lună, ulterior a devenit 350 euro/lună, iar acum e 700 euro/ lună”, a afirmat dr. „Cred că autorităţile ar trebui să studieze mai atent legislațiile ţărilor din Europa în privinţa cetăţenilor străini: studenţi, rezidenţi şi medici, să lase interesele proprii şi ale partidelor politice deoparte şi să facă ce este corect faţă de nevoile cetăţenilor şi siguranţa naţională a României.”

Dr. Mohamed Daoud, medic specialist obstetrică-ginecologie

62

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Mohamad Daoud. În ceea ce privește dreptul de liberă practică, Alex nu ştie cum de l-a primit. “Habar n-am cum am primit dreptul de liberă practică, cred că i-am fost simpatic celui care a primit cererea şi mi-a acordat mie dreptul în 2006, că altor colegi de ai mei le-a fost refuzată cererea”, a spus ginecologul ieşean... În opinia egipteanului, străinii au dreptul de practică dacă muncesc gratis în cadrul studiilor pe care le fac, aici intrând și străinul care e rezident, doctorand, masterand, stomatolog, generalist, chirurg, ginecolog etc. Străinul are dreptul să consulte, tratează, asistă la naştere, operează în cadrul spitalului gratis, în timp ce colegul lui român este plătit nu ca student, ci ca profesionist. În ceea ce-l priveşte, Alex este acum cetăţean român, dar a parcurs un drum lung și anevoios din 1987 încoace. “Am primit cetăţenie română cu greu abia la sfârşitul anului 2014. Am fost norocos că aveam liberă practică din 2006, am lucrat în continuare la Maternitatea Cuza Vodă din Iaşi cât aveam studiile doctorale la UMF Iași, iar după ce am devenit doctor în ştiinţe medicale a trebuit să părăsesc spitalul, pentru că nu aveam post acolo, aşa că acum lucrez la un cabinet privat de Obstetrica-Ginecologie”, a mărturisit dr. Daoud.

De-a lungul vremii, în România au venit puţini egipteni, majoritatea preferau ţări precum ca Anglia, Franţa sau Germania. Totuși, pentru cei care sunt aici, Mohamad vrea să facă ceva, iar această semnătură pe petiție marchează începutul care poate rezolva problema tuturor medicilor străini de la noi.

“Eu cred că dacă se vrea, problema se poate rezolva uşor, prin claritatea contractelor de colaborare cu spitale de stat şi prin acordarea dreptului oricărui medic specialist cu liberă practică de a opera, asista naşterile chiar dacă nu e angajat în unitatea respectivă”.

Bănuiala lui Alex e că străinii care au terminat studiile medicale fie au plecat, în Europa, fie s-au apucat de altceva: restaurante, fast food-uri, afaceri proprii. Și într-un caz și în altul, o mare pierdere pentru sistemul medical românesc.

Anul III / Nr.8(3) / 2015

Răspunsurile autorităților pedalează pentru nediscriminare ARPS a primit răspuns din partea Colegiului Medicilor România ( pe care l-a și publicat pe siteul său), care face referire la obligaţiile României de-a respecta Directiva 2005/36 privind sistemul de recunoaștere a calificărilor profesionale şi care totodată reglementează și condițiile în care un cetățean al un stat terț, nemembru UE poate lucra ca medic în România. “În ceea ce privește textul propus de dvs. dorim să remarcăm faptul că există o discriminare între cetățenii unui stat terț în funcție de locul în care au urmat un program de rezidenţiat, respectiv pot beneficia de această facilitate doar cei care au urmat programul de rezidenţiat în spaţiul european, dar nu şi alţii care deşi sunt cetăţeni ai statului respectiv au studiat într-un stat care nu aparține Uniunii Europene. În opinia noastră din acest punct de vedere se vor crea diferenţieri greu de justificat între cetăţenii aceleaşi ţări”, a răspuns doctorul Gheorghe Borcean, preşedintele CMR. Potrivit CMR, cererile semnatarilor țin mai degrabă de modificările legislației europene, nu naționale, care doar transpune normele adoptate la nivel european. Ministerul Sănătății a răspuns în tandem cu CMR, accentuând că, „propunerea de modificare legislativă înaintată este discriminatorie, aspecte evidențiate și de Colegiul Medicilor din România”.

Semnatarii petiției propuneau completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi a legislaţiei subsecvente cu următorul conţinut: “g) cetăţenii statelor terţe, inclusiv cetăţenii statelor terţe care au dobândit o formă de protecţie internaţională conform Legii 122/2006 privind azilul în România, dacă au urmat un program de rezidenţiat și l-au absolvit în România sau într-unul din statele membre ale Uniunii Europene, într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană”.

Nu pot să nu mă întreb de ce Germania, Franța, Anglia, Irlanda, Italia îi angajează pe medicii străini cu diplome de România și de ce statul nostru nu poate face asta?

63

Health & Human Resources

Acolo nu mai intră în discuție discriminarea, doar la noi...

Cine pe cine discriminează?

Mi s-a părut normal să-i întreb și pe medicii străini, dacă se simt discriminați și dacă se gândesc și la explicația autorităților aceea de a nu-i discrimina pe ceilalți medici. “Da, mă simt discriminat. Vin alții din afara Uniunii Europene care au efectuat studiile în afară și dacă se însoară cu o româncă sau se mărită cu un cetăţean al UE, au drept să se înscrie la CMR, să practice, iar eu cu diplomele obţinute aici nu pot f angajat”, a precizat dr. Mohamed. Colegul său tot de origine libaneză a punctat aspectul remunerării care creează diferențe. „Noi nu avem salariu nici ca rezidenți, în timp ce colegii noștri români lucrează la fel ca noi și ei au salariu”, a spus Yusef. “Nu e o discriminare ca un om care a venit la 18 ani în România, a studiat medicina generală şi a făcut specializare, şi-a dat toate examenele să aibă dreptul de a profesa. Eu cred că e o discriminare între românii şi străinii care au studiat împreună aceeaşi facultate, iar dreptul de liberă practică să li se dea doar românilor, nu şi străinilor”, e de părere Ahmed Jaber.

Cardiologul indian care a găsit de lucru după 2 ani Hanna Babar este indian, a terminat facultatea în România în 2004, a făcut rezidenţiatul în cardiologie, devenind medic specialist în 2013. De atunci timp de 2 ani a căutat cu disperare un loc de muncă. Deși în spitalul timișorean în care și-a făcut rezidențiatul era criză de cardiologi, fiind necesari încă 4 medici, Babar nu a avut loc. “Nu pot să lucrez toată viața ca voluntar.

Am lucrat 6 ani în timpul rezidențiatului fără salariu şi fără bonuri de masă. Dacă în România politica pentru medicii străini care au făcut pregătirile în universitățile de stat nu se schimbă, bineînțeles nu o să mai aștept mult. O să aleg între Marea Britanie, Irlanda şi Franţa. Salariile oferite în țările astea pentru un specialist în cardiologie încep de la 3500 euro plus gărzi şi alte beneficii”, a declarat dr. Hanna Babar. Indianul s-a ataşat de România, în special de Timişoara, fiind din 1999 pe meleagurile bănățene.

A mărturisit că nu ar părăsi România dacă ar avea un trai decent şi posibilitatea de a profesa ca medic. “Nu am dat 12 ani din viața mea să fiu medic specialist în cardiologie şi să fac altceva”, a spus cardiologul.

Mulți colegi de facultate, veniţi din India sau din alte ţări au plecat şi în momentul de faţă lucrează în Germania, Olanda, UK şi Irlanda. „CMR trebuie să recunoască licența eliberată de universitățile de stat şi certificatele de specialist şi să elibereze drept de liberă practică. Dacă un străin vrea să rămână în România şi să profeseze ca medic nu văd de ce nu este posibil acest lucru.

Credeţi că GMC UK sau IMC Irlanda sunt incompetenți? Nu cred. Ei eliberează drept de

64

practică pentru străinii care au diplomele din România”, susţine indianul.

Cert este că din 2007 încoace avem de-a face cu o hemoragie majoră, aproape 20.000 de medici au luat drumul Europei, cu predilecție în Franţa, Anglia şi Germania. După doi ani de căutări, cardiologul Babar a încheiat contract cu un cabinet privat din Timișoara.

Ce ar însemna angajarea acestor medici, cetăţeni străini Angajarea lor ar permite să se astupe măcar o gaură a hemoragiei de medici. În România sunt zone în care accesul la asistența medicală se face cu dificultate din cauza lipsei cadrelor medicale: sunt cazuri în care există un medic la cca. 4.000 de persoane; sunt cazuri în care nu se prezintă candidați pentru locurile scoase la concurs chiar de către spitale județene. Nemţii ofereau medicilor străini dornici să profeseze la ei cabinete mici în sate. Nevoia în ruralul românesc de medici e mare, deci doctorii străini ar putea fi distribuiţi în zonele cu deficit de personal. E o hemoragie de neoprit și care lasă statul în pagubă și pacienții în suferință. În contextul în care întreaga Europă se confruntă cu un mare val de imigranți din ţările arabe, angajarea medicilor străini în centrele de primire de azil ale imigranţilor ar fi o soluţie. Aceşti medici în loc să stea degeaba aşteptând dreptul de liberă practică ar putea controla foarte bine starea de sănătate a imigranţilor care intră în România. Posibil ca folosirea acestei resurse umane să presupună și niscaiva investiții din partea statului român. Plecând de la ideea CMR că, „numai simplu fapt de a urma un program de rezidenţiat fără finalizarea lui potrivit legii nu poate connstitui un motiv suficient de puternic pentru dobândirea de către această categorie de cetăţeni de a lucra ca medic pe teritoriul României”, pentru o siguranţă mai mare privind nivelul de pregătire a acestor medici forurile din sănătate ar putea introduce pentru străinii care au studiat Medicina aici un examen de verificare a competenţelor și de testare a cunoştinţelor. “Suntem de acord ca CMR şi MS să facă filtre de examene pentru aceşti oameni. E dreptul lor de a ști că acest medic e capabil şi are abilităţi să fie doctor”, a precizat Jaber. Probabil că organizarea de comisii și examene ar costa ceva parale, dar nu atât de mult cât costă în prezent formarea unui doctor, care apoi pleacă. România cheltuieşte aproximativ 30.000 de lei, iar dacă acesta urmează și rezidențiatul se mai adaugă 20.000 de lei. Numai în ultimul deceniu, România a pierdut 600 de milioane de euro cu pregătirea medicilor şi asistenţilor medicali care profesează acum peste graniță.

Mai mult, medicii străini angajaţi la noi, nu doar că vor avea grijă de sănătatea românilor, dar vor deveni şi contribuabili la taxele şi impozitele statului, cot la cot cu românii, deci statul va avea avantaje de pe urma muncii lor.

Anul III / Nr. 8(3) / 2015

Anul III / Nr.8(3) / 2015

65

TALON DE ABONAMENT Revista creditată de CMR cu 5 credite EMC pentru abonamentele plătite

Doresc să mă abonez la revista

qA bonament pentru 1 an 4 numere ale revistei qA bonament pentru 2 ani 8 numere ale revistei

100 RON 190 RON

Nume:................................................................................... Prenume: ...............................................................................

Dna Dl Dra Adresă domiciliu: .....................................................................................................................................................................

Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................

Oraş:................................................................. Comună: ......................................................................................................

Cod poştal: ............................................... Telefon: ...............................................................................................................

Specialitate ................................................................................................................................................................................ student rezident medic specialist medic primar Competenţă ............................................................................... Denumire instituţie: .......................................................

Domeniu de activitate: Privat Public Secţie: ................................................................................................. Funcţie: ......................................................................

Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ............................................................................ .................................................... Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:.................................

Oraş:................................................................. Comună: ......................................................................................................

Cod poştal: ............................................... Telefon: .......................................... Mobil: ......................................................

E-mail: ........................................................................ Web: ...................................................................................................

CUI instituţie: Plătitor de TVA: da nu Factură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii: Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: ..................................................................

Adresa pentru primirea revistelor MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION: Domiciliu Instituţie Data:

/

/

Semnătură:…..………….….......…

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii la adresa: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, camerele 22-23, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, sau scanate prin e-mail la office@msc-ro.com. Mulţumim!

Plata abonamentului se va efectua prin mandat poştal sau prin ordin de plată pe coordonatele: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, camerele 22-23, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, CUI RO31922876, J40/8111/2013.

Cont RON IBAN: RO05BACX0000000912742000, deschis la Unicredit Țiriac Bank, Sucursala Rahova.

Doresc să primesc o copie a facturii abonamentului: q Da, la adresa de e-mail: .....................................................................

SC MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION cu sediul în Bucureşti, Calea Rahovei nr. 266-268 corp 2 etaj 2, camerele 22-23, CUI RO31922876, J40/8111/2013 prelucrează datele cu caracter personal furnizate de dumneavoastră prin acest document în scopul actualizării bazei de date.

Pe viitor, datele menţionate ne permit să vă ţinem la curent cu activitatea noastră. În cazul în care nu doriţi această informare, bifaţi

NU

!

Conform Legii nr. 677/2001, beneficiaţi de dreptul de acces, de intervenţie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale.

Aveţi dreptul să vă opuneţi prelucrării datelor personale care vă privesc şi să solicitaţi ştergerea datelor. Pentru exercitarea acestor drepturi, vă puteţi adresa cu o cerere scrisă, datată şi semnată la sediul social din Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, camerele 22-23, Bucureşti.

De asemenea, vă este recunoscut dreptul de a vă adresa justiţiei. Media Systems Communication este înregistrată la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub numărul 29878/7.11.2013