Rjvmf nr 1 (1) 2016 by Innovation in Health Center

Anul I / Vol. I/ Nr. 1 (1) 2016

TEMA EDIČ&#x161;IEI

ONCOLOGIE Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology www.rjvmf.innovationinhealth.ro

B.A. Vițălaru, D. Crînganu, Raluca Crînganu

3rd Vineri, 12 mai 2017, ora 19.00, București

CATEGORII DE PREMIERE l INNOVATION IN HEALTH & VETERINARY

Subcategories: n INNOVATION IN VET HEALTH & PUBLIC MANAGEMENT n INNOVATION IN VET HEALTH & PRIVATE MANAGEMENT n INNOVATION IN VET HEALTH & COMPANIES n INNOVATION IN VET HEALTH & MEDICAL THERAPIES

l I NNOVATION IN HEALTH & PUBLIC MANAGEMENT l I NNOVATION IN HEALTH & PRIVATE MANAGEMENT

l I NNOVATION IN HEALTH & PHARMA MARKET l I NNOVATION IN HEALTH & MEDICAL THERAPIES l I NNOVATION IN HEALTH & IT & SOFTWARE l I NNOVATION IN HEALTH & TECHNOLOGY l I NNOVATION IN HEALTH & TOURISM l I NNOVATION IN HEALTH & FINANCE 7

www.innovationinhealth.ro. Înscrierea proiectelor se face până la data de 30 aprilie 2017.

ÎNCEPUT DE DRUM...

vista „Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology” se adresează în primul rând medicilor veterinari clinicieni, oferind subiecte de actualitate celor preocupați de dezvoltarea lor profesională. Venim pe piața aproape virgină a revistelor științifice veterinare românești cu un nou concept, cu ediții bilunare, fiecare dedicată unei alte teme ca: Toxicologie, Parazitologie clinică, Endocrinologie etc. Revista conține informație de valoare ridicată dată de articole originale și de noutăți medicale prezentate în capitolul “Articole Review”, unde se găsesc articole și rezumate din literatura publicată recent, comentarii și rapoarte despre noi tehnologii medicale, selectate cu atenție de comitetul editorial. „Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology” se dorește a fi un forum de comunicări și discuții pe tema ultimelor descoperiri în medicina veterinară clinică pentru animale de companie și de fermă. Revista este disponibilă si în format online, fiind accesibilă pe orice dispozitiv electronic, oriunde vă doriți și oricând aveți nevoie. De asemenea, cei care doresc pot solicita un exemplar printat al revistei. În primul număr al revistei, dedicat Oncologiei, am încercat să integrăm date clinice și informație științifică de la o varietate de discipline conexe și din surse foarte variate pentru a oferi medicilor veterinari interesați de domeniul oncologiei noutăți privind etiologia, diagnosticul, evoluția clinică și prevenirea cancerului la animalele domestice. Astfel, acest număr a urmărit să acopere cât mai multe aspecte ale oncologiei veterinare, de la aplicarea noilor metode de laborator în detectarea precoce și tratamentul cancerului, prevenirea bolilor neoplazice și, nu în cele din urmă, diminuarea suferinței în cazul pacienților oncologici. Fiecare articol reprezintă opinia autorilor și este în întreaga lor responsabilitate din punct de vedere științific și etic și nu a comitetului de redacție sau a editurii care îl publică. În final, aș dori să mulțumesc persoanelor care au fost de acord să contribuie la realizarea acestei reviste, întrerupându-și îndeletniciri mult mai profitabile și care nu au considerat că și-au pierdut vremea, autorilor articolelor publicate, care ne-au oferit cu amabilitate roadele muncii lor, membrilor comitetului redacțional care a revizuit articolele și întregii echipe redacționale, care ne-a acordat sprijin necondiționat.

E D I T O R I A L

Dr. Gabriela GEORGESCU, Coordonator

E D I T O R I A L

Dragoș Marius CHIRIAC, Redactor-șef

RJVMF, O PUBLICAȚIE DEDICATĂ ELITELOR

drele didactice univeristare, medicii veterinari, farmaciștii veterinari (și nu numai aceștia) au la dispoziție, începând din această lună, o nouă revistă științifică veterinară – „Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology”. Mai pe scurt – RJVMF. Ne propunem să realizăm o publicație cu articole științifice care să vină în sprijinul tuturor actorilor din zona de acțiune veterinară. Cei care scriu deja în revistă, precum și cei care vor scrie sunt persoane care posedă cunoștințe temeinice și o experiență vastă în domeniul veterinar. Sunt cadre didactice universitare, medici veterinari cu experiență și nu numai. Toți aceștia își vor uni eforturile pentru a vă transmite cunoștințele lor, acumulate într-un timp îndelungat, sau noutățile din acest sector de activitate ce pare simplu la prima vedere, dar atât de vast și complex. Să fii „doctor de animale” înseamnă să ai o mare responsabilitate. Spre exemplu, toate animalele de companie au nevoie de o grijă specială. Proprietarii lor au grijă de acestea pentru că își doresc să aibă un suflețel lângă ei cu care „să mai schimbe o vorbă” în orele lungi de singurătate. Când aceste făpturi - care percep atât de bine oamenii și dorințele lor - au o durere fizică, posesorii acestora dau fuga cu ei la medicul veterinar. Și – până când acea vietate simplă nu este vindecată complet - suferă și ei alături de prietenul/prietena necuvântător/necuvântătoare. Pe de altă parte, de medicii veterinari care îngrijesc animalele de rentă depinde sănătatea fiecărui consumator în parte, fie că vorbim despre carne, lapte și produse lactate ori ouă ș.a.m.d. De cele mai multe ori, acești medici – fiind departe de sursele de informare – sunt văduviți de comunicările privind noile boli apărute, inovațiile aduse de produsele farmacologice veterinare, recentele tehnologii, de noutățile privind instrumentarul, aparatele ori tehnicile pe care le pot folosi în tratarea afecțiunilor animalelor pe care le au în grijă. Despre toate acestea, vom încerca, cu ajutorul autorilor, să scriem cât mai des. Specialitățile medicale veterinare despre care veți citi în această revistă științifică sunt diverse. Pentru numărul 1 ne-am propus să aducem în atenția dumneavoastră, ca subiect principal, „ONCOLOGIA”. De ce? Simplu: una dintre cele mai importante cauze ale deceselor multor animale este cancerul. Protocoalele medicale și tratamentele cu produse farmacologice nu sunt neapărat fixe. În fiecare zi apar inovații în acest domeniu, iar medicii veterinari își doresc să fie la curent cu acestea și să urmeze metodele de îngrijire în funcție de evoluția bolii. Un diagnostic pus la timp și corect - realizat pe baza unor investigații complexe (puncții, analize de sânge ori urină, examinare citologică ș.a.) - poate fi punctul forte al salvării unei vietăți. Tratamentul medicamentos și, acolo unde este cazul, cel chirurgical se aplică cu o maximă atenție. Până la urmă, „animăluțul acela este și el un suflet”. Să ne auzim și să ne vedem sănătoși la 100 de numere și, apoi, la numărul aniversar 1.000! Drum bun, RJVMF!

Hepatic function evaluation for feline proliferating processes type mamary carcinoma

ÎNCEPUT DE DRUM... Gabriela GEORGESCU, Coordonator

Preda Cristina Angela

RJVMF, O PUBLICAȚIE DEDICATĂ ELITELOR

Dragoș Marius Chiriac, Redactor-șef

ORIGINAL ARTICLE

CANCERIGENI ÎN ALIMENTAŢIE – AFLATOXINELE Carcinogens in food - aflatoxins

Gabriela Georgescu, T. Soare, A. Diaconescu

Simion Violeta-Elena

MANAGEMENTUL TUMORILOR MANDIBULARE EXTINSE LA TREI CÂINI DE TALIE MARE Management of extensive mandibular tumors in three large breed dogs C. Ober, Madalina Dragomir, Liviu Oana, C. Pestean, Orsolya Sarpataki, M. Taulescu

DIAGNOSTICAREA ECOGRAFICĂ A CELOR MAI FRECVENTE TUMORI CARDIACE LA CÂINE Ultrasound diagnosis of the most common cardiac tumors in dogs F. Leca

CLINICAL CASES

UN CAZ DE ADENOCARCINOM OVARIAN LA CĂȚEA Ovarian adenocarcinoma in a female dog (case report)

S U M A R

3 4

EDITORIAL

EVALUAREA FUNCȚIONALĂ A FICATULUI LA FELINE CU PROCESE PROLIFERATIVE DE TIP CARCINOMATOS LA NIVEL MAMAR

BUKSHI – LIMFOM LIMFOBLASTIC (PREZENTARE CAZ) Bukshi - lymphoblastic lymphoma (Case report) Ruxandra Otilia Cristea, Preda Cristina Angela, Soare T., Constantinescu R., Leca F.

REVIEW

TUMORILE GLANDEI MAMARE LA CĂȚEA – IMPLICAȚIILE TERAPIEI CU CELULE STEM Mamary gland tumors in a female dog - the implications of stem cell therapy E.V. Sindilar, Diana Busuioc

TUMORA VENERIANĂ, TRANSMISIBILĂ LA CANIDE? Venerian tumor - is it transmissible in canine? B.A. Vițălaru, D. Crînganu, Raluca Crînganu

Anul I / Vol. I / Nr. 1 (1/2016)

ABONAMENTE ȘI PUBLICITATE MULTIMEDIA BUSINESS CORPORATION E-mail: redactia@innovationinhealth.ro Web: www.innovationinhealth.ro

COORDONATOR REVISTĂ Dr. Gabriela GEORGESCU Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

REDACTOR-ȘEF Dragoș Marius CHIRIAC COMITET EDITORIAL Conf. Dr. Aurelian PAȘCA Șef lucr. Dr. Eusebiu Viorel ȘINDILAR Șef lucr. Dr. Alexandru VIȚĂLARU Dr. Ruxandra Otilia CRISTEA Dr. Florin LECA Dr. Cristina PREDA

SENIOR EDITORI Prof. Univ. Dr. Viorel ANDRONIE Prof. Univ. Dr. Gheorghe SOLCAN Prof. Univ. Dr. Alexandru ȘONEA Conf. Univ. Dr. Alexandru DIACONESCU Conf. Univ. Dr. Violeta-Elena SIMION Șef lucr. Dr. Ciprian OBER

ISSN: 2537 – 4095 ISSN-L: 2537 – 4095 www.rjvmf.innovationinhealth.ro

Copyright © 2016 Multimedia Business Corporation Drepturile de autor pentru articolele și fotografiile publicate aparţin exclusiv Multimedia Business Corporation. Reproducerea, totală sau parţială, și sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face numai cu acordul scris al MBC. Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar, de informaţiile incluse în machete.

ORIGINAL ARTICLE

Carcinogens in food - aflatoxins

CANCERIGENI ÎN ALIMENTAŢIE – AFLATOXINELE CARCINOGENS IN FOOD - AFLATOXINS Conf.univ.dr. SIMION Violeta-Elena Facultatea de Medicină Veterinară, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, România

Recieved: 22 November 2016 Accepted: 26 November 2016

OPEN ACCES JOURNAL

Corresponding author: Conf.univ.dr. SIMION Violeta-Elena, Facultatea de Medicină Veterinară, Universitatea Spiru Haret, Bucureşti, Bdul Basarabia nr.256, E-mail: simion.violeta.elena@gmail.com; Tel.: +040744656239

REZUMAT În acest studiu, un total de 41 de probe de alimente consumate frecvent de populaţie – mălai, făină, cereale procesate şi fulgi de porumb, pufuleţi, condimente, arahide, seminţe de floarea-soarelui, cafea şi ceai prelevate randomizat din supermarket, magazine de proximitate, şi gospodării din Bucureşti, au fost analizate privind contaminarea cu AF totale prin metoda imunoenzimatică ELISA. AF totale au fost determinate în proporţie de 56.09% din probele analizate, cu valori cuprinse între 0.001 – 7.14 μg/kg. Prezenţa larg răspândită a AF în alimente poate fi considerată a fi un potenţial pericol pentru sănătatea umană.

CUVINTE-CHEIE:

alimente, aflatoxina totală, metoda ELISA

ABSTRACT In this study, a total of 41 food samples commonly consumed by the population – milled corn, flour, cereals and cornflakes, corn snacks, spices, peanuts, sunflower seeds, coffee and tea taken randomly from supermarkets, neighborhood stores and households from Bucharest, were analyzed for AF total by using linked immunosorbent assay (ELISA) technique. AF total was detected in 56.09% samples with a levels ranged from 0.001 to 7.14 μg/kg. The widespread presences of AF in food may be considered to be a potential hazards for human health

Cite this article: Simion Violeta-Elena. Carcinogens in food - aflatoxins. Rom J Vet Med Pharm. 2016; 1(1):6-10.

KEYWORDS:

food, AF total, ELISA technique

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Simion Violeta-Elena Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

INTRODUCERE

Cu puţin peste 50 de ani în urmă au fost descoperite aflatoxinele şi începeau să fie făcute primele observaţii privind implicarea acestor metaboliţi secundari ai fungilor filamentoşi în sănătatea omului şi a animalelor (1). Într-un interval extrem de scurt de timp, dezvoltarea în domeniul ştiinţelor analitice şi îmbunătăţirea metodelor de analiză concomitent cu reglementările în siguranţa alimentară au condus către constituirea unei baze de date în creştere cu privire la riscurile expunerii la o contaminare multiplă cu aceste toxine (2). Aflatoxinele (AF) sunt micotoxine produse în natură de specii de fungi din genurile Aspergillus (A. flavus, A. parasiticus) şi mai rar de unele specii din genul Penicillium (P. Puberulum, P. Citrinum, P. Variable) şi Rhizopus. Din punct de vedere chimic sunt substanţe solide, cristaline, solubile în solvenţi organici însă slab solubile în apă (10-20 mg AF/ litru) şi insolubile în substanţele uleioase. În stare uscată, AF sunt foarte rezistente la temperaturi ridicate ceea ce le conferă o mare stabilitate în substraturile alimentare. Totodată, aceste micotoxine sunt instabile când sunt expuse la lumină, în special la lumina UV. In contrast cu micozele, micotoxicozele pot fi încadrate mai degrabă în categoria toxicozelor. Condiţii climatice – temperatură, umiditate, precipitaţii sau de microclimat, acţiuni de mecanizare, fertilizare, chimizare a culturilor sunt tot atâţia factori de stres pentru plante şi favorizanţi pentru producerea fungilor şi elaborarea micotoxinelor de către aceştia. In general, micotoxinele nu se acumulează în muşchi însă produşii de metabolism ai acestora se regăsesc în organe-ţintă (ficat, rinichi), în lichide biologice (sânge, urină) şi sunt eliminate la exterior (fecale, urină şi lapte). AFB1 este cea mai carcinogenă substanţă naturală şi este recunoscut faptul că AFB1 este cea mai agresivă micotoxină, pentru toate speciile de animale, inclusiv pentru om. Micotoxicozele se produc în urma ingestiei de hrană contaminată; contactul dermic cu un substrat infestat cu fungi micotoxigeni şi inhalarea sporilor sunt de asemenea surse importante de contaminare. Copii şi tinerii sunt categoriile cele mai vulnerabile la consumul alimentelor contaminate cu micotoxine (3,4). Deşi incidenţa AF în alimente este frecvent întâlnită în ţări precum Iran, Pakistan, Turcia, Nigeria, Africa de Sud, Brazilia unde condiţiile climatice favorizează creşterea fungilor Aspergillus spp şi producerea de aflatoxine (5,6,7), studiul BIOMIN efectuat pentru anul 2015 a raportat incidenţa AF în 18 % din probele de furaje destinate animalelor, în întreaga lume (8721 de probe din 75 de ţări). În Asia de Sud şi

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Asia de Sud-Est AF au fost determinate în 97% şi respectiv 47% din probe, multe dintre valori fiind peste pragul de 20 ppb ceea ce constituie un risc pentru sănătatea animalelor, implicit a omului. Aflatoxinele sunt, de asemenea determinate în mod frecvent în probele de furaje analizate în ţări din Africa, America de Sud, Europa de Sud, Orientul Mijlociu si Oceania (8). Trebuie remarcat că se pot întâlni situaţii în care în furajele sau alimentele analizate se găsesc fie doar fungii, fungii şi micotoxina sau micotoxinele produse de către aceştia, sau adesea se găsesc doar micotoxinele. Simptomele şi gravitatea unei astfel de patologii depind de tipul de micotoxină ingerată, durata expunerii la toxicul respectiv precum şi o serie de factori care ţin de individ – vârstă, sex, starea de sănătate. Nu în ultimul rând, este extrem de important în cazul acestor toxice dacă au fost asociate sau nu cu alte micotoxine la momentul ingerării, acţiunea sinergică a acestora fiind binecunoscută. Caracteristic pentru aflatoxine este incidenţa crescută a acestora în alimente precum: alune, nuci, seminţe, fructe uscate, condimente, cereale, alimente consumate frecvent de populaţie. Ficatul este considerat organul ţintă pentru aflatoxine. La acest nivel, metabolizarea micotoxinelor are loc sub acţiunea enzimelor microzomale. AF sunt oxidate în ficat cu formare de molecule foarte reactive, capabile să lege acizii nucleici sau proteinele funcţionale. Această bioactivare hepatică are o importanţă considerabilă pentru sănătate din cauza metaboliţilor activi care se formează in situ, la nivelul ţesuturilor. Produşii de reacţie sunt eliminaţi din organism prin produşii de excreţie (fecale şi urină) şi prin lapte, sub formă nemodificată şi ca metaboliţi (9).

MATERIALE ŞI METODE

Au fost prelevate în aceeaşi zi, 41 de probe de alimente provenite din magazine, supermarket-uri şi gospodării: 4 probe de făină, 4 probe de mălai, 4 probe de pufuleţi, 8 probe de cereale, 8 probe de condimente, 6 probe de arahide şi seminţe de floarea-soarelui, 5 probe de cafea măcinată şi cafea boabe şi 2 probe de ceai. Prelevarea probelor s-a făcut în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 401/2006 de stabilire a metodelor de prelevare de probe şi a metodelor de analiză pentru controlul oficial al conţinutului de micotoxine din produsele alimentare şi Regulamentul (UE) nr. 178/2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 401/2006 în ceea ce privește arahidele, alte semințe și fructe oleaginoase, fructele cu coajă tare, sâmburii de caise, lemnul dulce și uleiul vegetal.

ORIGINAL ARTICLE

Carcinogens in food - aflatoxins

Tabelul 1. Incidenţa AF în probele de alimente analizate

Analiza micotoxinelor AF din alimente s-a efectuat folosind Kit ELISA pentru determinarea aflatoxinei, RIDASCREEN AFLATOXIN TOTAL şi soft prelucrare date RIDAWIN/ FOOD/211010.MET furnizate de DIAMEDIX SA România. Limitele privind contaminarea alimentelor au fost stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare şi Regulamentul (UE) nr. 165/2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 de stabilire a

nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare în ceea ce privește aflatoxinele. Astfel, pentru arahide şi seminţe de oleaginoase cât şi pentru toate cerealele şi produsele derivate din cereale, incluzând produsele din cereale prelucrate, nivelul maxim admis este de 4.0 μg/kg; pentru mirodenii, nivelul maxim admis este de 10.0 μg/kg.

REZULTATE

Analiza micotoxicologică a celor 41 de probe analizate a relevat prezenţa micotoxinei AF

Figura 1. AF totale (µg/kg) în probele de alimente analizate

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Simion Violeta-Elena Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

totale în cantităţi care au variat între 0.001 – 7.14 µg/kg (Tabelul 1; Figura 1). Din analiza datelor obţinute rezultă pentru: - Subproduse din grâu (făină): AF totale au fost determinate în proporţie de 25% din cazuri (2 probe) şi nedeterminate în 75% din cazuri (6 probe), cu limite de variaţie între 0.016 – 0.124 µg/kg; - Fulgi de porumb şi cereale: AF totale au fost determinate în proporţie de 29% (2 probe) şi nedeterminate în 71% (5 probe), având valoarea de 0.001 µg/kg; - Condimente: AF totale au fost determinate în proporţie de 87.5% (7 probe) şi nedeterminate în 12.5% (1 probă), cu limite de variaţie între 0.015 – 7.14 µg/kg; - Arahide şi seminţe de floarea-soarelui: AF totale au fost determinate în proporţie de 83.33% (5 probe) şi nedeterminate în 16.66% (1 probă), cu limite de variaţie între 0.010 – 2.42 µg/kg; - Cafea şi ceai la plic: AF totale au fost determinate în proporţie de 100% (7 probe), cu limite de variaţie între 0.015 – 4.87 µg/kg; - AF totală nu a fost determinată la nici una din cele 4 probe de pufuleţi şi în cele 4 probe de mălai analizate.

DISCUŢIE

Cercetarea a urmărit efectuarea unui screening privind conţinutul în AF, în 41 de probe de alimente consumate frecvent de populaţie. Din analiza datelor prezentate în Tabelul 1 şi Graficul 1 privind incidenţa micotoxinelor în probele de alimente, rezultă că în probele de cafea şi ceai la plic, AF totale au fost determinate în proporţie de 100%. Trebuie precizat însă că nu există o legislaţie UE, privind limitele maxime admise pentru AF totale, în cafea şi ceai. O serie de studii încadrează aceste două produse în categoria celor cu risc potenţial de contaminare cu AF. Garcia şi col. (2015) au arătat într-un studiu recent posibilitatea contaminării în mod natural a cafelei cu AF, valoarea acesteia în probele analizate fiind între 0.25 până 13.12 μg/kg (10). De asemenea, într-un alt studiu, aceeaşi autori au prezentat rezultate privind incidenţa unor micotoxine, inclusiv a AF în pobele de cafea (tip măcinată, solubilă şi turcească) cu valori cuprinse între 0.69 µg/ kg şi 282.89 µg/kg (11). Sunt de asemnenea numeroase cercetări privind incidenţa AF în probele de ceai analizate. Astfel, Viswanath şi col. (2012) prin analiza unor probe de ceai negru prelevate din supermarket arată prezenţa fungilor aflatoxigeni în proporţie de 25.9% şi o valoare de 19.2 µg/kg AFB1 într-o singură probă (13).

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Condimentele şi seminţele de oleaginoase sunt o categorie recunoscută de alimente cu risc potenţial de contaminare cu aflatoxine. Rezultatele obţinute au relevant prezenţa AF totale în proporţie de 83-88% în cele 14 probe analizate. Fazekas şi col. (2005) atrag atenţia în urma analizei a 70 de probe de boia de ardei şi piper, asupra contaminării acestora cu AF şi ochratoxină (OTA); astfel, în 18 probe de piper roşu a fost determinată AFB1, la 7 dintre acestea fiind depăşit nivelul maxim admis. Totodată, studiul atrage atenţia asupra importanţei screening-ului efectuat în mod constant şi a calităţii produselor importate care sunt ulterior folosite la prepararea altor amestecuri de condimente (10). Din analiza datelor prezentate, rezultă că în probele de mălai şi făină analizate, incidenţa AF totale a fost de 50 %, cu valori mult sub limita maximă admisă. Pentru fulgii de porumb şi cerealele procesate, incidenţa AF totale a fost şi mai redusă, de 29% iar valoarea AF totale determinate a fost la limita de detecţie a metodei folosite. Aceste rezultate sugerează atât absenţa fungilor micotoxigeni şi a AF în materia primă (cereale) cât şi pe parcursul prelucrării, transportului şi a depozitării produselor obţinute din acestea. În probele de mălai şi pufuleţi analizate nu au fost determinate AF totale. În general, aceste produse pot fi susceptibile de contaminarea cu alte micotoxine cum sunt de exemplu fumonizina şi zearalenona, în comparaţie cu aflatoxinele însă aceste determinări nu au făcut obiectul acestui studiu.

CONCLUZII

Screening-ul efectuat privind contaminarea cu AF totale a alimentelor consumate frecvent de populaţie a arătat un procent de 100% contaminare pentru probele de cafea şi ceai la plic, urmat de 88% pentru condimente, 83% pentru arahide şi seminţe de floarea-soarelui, 50% pentru probele de făină analizate şi 29% pentru probele de fulgi de porumb şi cereale. În privinţa cantităţii de AF totale determinate, 12.19% (5 probe) au avut valori peste limita admisă, cuprinse între 4.71 – 7.14 µg/ kg AF totale. Fiind cunoscute incidenţa crescută a AF în alimente consumate frecvent de populaţie precum şi efectele hepatotoxice, genotoxice, oncogenice şi imunomodulatoare ale acestor micotoxine, se impune o abordare din diferite perspective, începând cu conştietizarea populaţiei cu privire la aceste toxine şi efectele lor, metodele de determinare până la modalităţile de prevenire şi combatere.

ORIGINAL ARTICLE

Carcinogens in food - aflatoxins

Bibliografie 1.Shephard, G.S. Impact of micotoxins on human health in developing countries. Food Addit. Contam. 2008. 25, 146–151. 2. Shephard, G.S. Current Status of Mycotoxin Analysis: A Critical Review Journal of AOAC International 2016.Vol. 99, no. 4, p.842-848. 3. Bennett, J.W., & Klich, M. Mycotoxins. Clin. Microbiol. Rev. 2003, 16, 497–516. doi:10.1128/CMR.16.3.497-516.2003 4. Khlangwiset, P., Shephard, G.S., & Wu, F. Aflatoxins and growth impairment: a review. Crit. Rev. Toxicol. 2011, 41, 740–755. doi:10.3109/10408444.2011.575766 5. Asghar, M.A., Ahmed, A., Iqbal, J., Zahir, E., Nauman, H. Fungal flora and aflatoxin contamination in Pakistani wheat kernels (Triticum aestivum L.) and their attribution in seed germination, Journal of Food& Drug Analysis, 2016, Vol.24, Issue 3, p.635-643. 6. Hedayati, M.T., Omran, S.M., Soleymani, A., Armaki, M.T. Aflatoxins in food products in Iran: a review of the literature, Jundishapur Journal of Microbiology, 2016, Vol.9, Issue 7, p.1-8. 7. Hacibekiroglu, I., Kolak, U. Aflatoxins in various food from Istanbul, Turkey, Food Additives&Contaminats: Part B:

Conf. dr. SIMION Violeta-Elena FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA, UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI 1998 - prezent - Conferentiar, Sef lucrari, Asistent universitar, Preparator universitar Facultatea de Medicina Veterinara, Universitatea Spiru Haret Bucuresti, http://mvet.spiruharet.ro/ - Sustinerea lucrarilor practice si a cursului la disciplinele: Nutriţie animală şi agronomie; Micotoxicologie; Biologia plantelor 1996 - 2003 Director adjunct, Medic veterinar Bonsai Impex SRL, Innovet Impex SRL, Rosim’s Impex SRL - Deschiderea, conducerea si organizarea unor firme cu profil veterinar, firma proprie EDUCAŢIE ŞI FORMARE 2010 - 2011 Cercetator postdoctoral Academia Romana, INCE Costin Kiritescu, Bucuresti - Scoala postdoctorala pentru biodiversitate zootehnica si biotehnologii alimentare pe baza economiei si bioeconomiei necesare ecosanogenezei (Atestat Seria A Nr. 030 /27.02.2013) 2000 - 2008 Cercetator doctoral Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti - Doctorat, Ordin MECT Nr.4887/25.07.2008, Domeniul fundamental Stiinte medicale, domeniul Medicina Veterinara

Surveillance Communications, 2013, Vol.6, Issue 4, p.260264. 2016. Available from: https://www.biomin.net/de-an/blogposts/2015-biomin-mycotoxin-survey-out-now/ 8. Diaz, D.E. The mycotoxin blue book. Nottingham University Press, 2005, p.280. 9. Garcia-Moraleja, A., Font, G., Manes, J. Analysis of mycotoxins in coffee and risk assessment in Spanish adolescents and adults, Food&Chemical Toxicology, 2015, Vol.86, p.225-233. 10. Garcia-Moraleja, A., Font, G., Manes, J., Ferrer, E. Simultaneous determination of mycotoxin in commercial coffee, Food Control, 2015, Vol.57, p.282-292. 11. Viswanath, P., Nanjegowda, D.K., Govindegowda, H., dattatreya, A.M., Siddappa, V. Aflatoxin determination in bleach tea (Camellia sinensis) – status and development of a protocol, Journal of Food Safety, 2012, Vol. 32, Issue 1, p.13-21. 12. Fazekas, B., Tar, A., Kovacs, M. Aflatoxin and ochratoxin A content in Hungary, Food Additives&Contaminants, 2005, Vol.22, Issuse 9, p.856-863.

1990 - 1996 DVM (doctor medic veterinar) Facultatea de Medicina Veterinara, Universitatea Spiru Haret Bucuresti - Diploma de licenta Nr. 12/04.04.1997 Ministerul Educatiei, Seria P, Nr. 0009912, USAMV Bucuresti Brevete Nr. 2 - Brevet de invenţie Nr. 122174 din 27.02.2009: Compoziţie de hrană pentru urolitiaza cu struviţi la pisică, unic autor, publicat în Buletin Oficial de Proprietate Industrială, Secţiunea Invenţii, Nr. 2/2009, pg.99. Brevet de inventie Nr. 128592 /2014: Procedeu de preparare a unui supliment bioactiv de hrană pentru animale, autor unic : Simion VioletaElena, publicat in Buletin Oficial de Proprietate Industriala, Sectiunea Inventii, Nr. 7/2013, pg.14 Carti Nr. 6 - Biodiversity of the farm animals and eco-bioeconomics significances in the food security context, - Coordinator Alexandru T. Bogdan-Second edition, Editura Academiei Române, 2012, Vol.2, ISBN 978-973-27-2261-9 (autor); Nutriţia şi alimentaţia animalelor de companie, Violeta-Elena Simion, unic autor, Editura ELISAVAROS (Cod CNCSIS 242), Bucureşti, 2009, 344 p, ISBN 978-973-8400-84-9; Nutriţia şi alimentaţia animalelor de fermă, Simion Violeta-Elena, unic autor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti (Cod CNCSIS 171), 2009, 216 p., ISBN 978-973-163-461-6. Cercetări privind contaminarea cu fungi a furajelor şi efectele acesteia asupra producţiei şi stării de sănătate a vacilor de lapte din exploataţiile familiale (Teză de doctorat), Editura ELISAVAROS (Cod CNCSIS 242), Bucureşti, 2008, 194 p., ISBN 978973-8400-81-8. Nutriţia şi alimentaţia animalelor de fermă – lucrări aplicative, (Violeta-Elena Simion, Veronica Tănăsescu, Tănăsescu B.), prim-autor, Editura Fundaţiei România de Mâine (Cod CNCSIS 171), Bucureşti, 2004, 220 p, ISBN 973582-876-6. Nutriţia şi controlul sanitar-veterinar al furajelor, (Vişan I., Violeta-Elena Simion, Liliana Stoica), coautor, Editura Fundaţiei România de Mâine (Cod CNCSIS 171), Bucureşti, 2002, 224 p, ISBN 973-582-587-2. Broşură ,,Mâncând sănătos, trăim frumos. Biostrategii pentru ecosanogeneză’’, 2011.

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

NEXT ISSUE: TOXICOLOGY NUMĂRUL URMĂTOR: TOXICOLOGIE SUBMITTING ARTICLES!

For submitting scientific articles, please read & respect the instructions for authors. The instructions for authors can be found at http://www.rjvmf.innovationinhealth.ro/instructions-for-authors/

THE DEADLINE FOR SUBMITTING THE ARTICLES FOR TOXICOLOGY ISSUE IS 15 JANUARY 2017. You can submit articles at http://www.rjvmf.innovationinhealth.ro/submmit-article/ or you can send your articles together with pictures, tables or graphics at redactia@innovationinhealth.ro.

ORIGINAL ARTICLE

Management of extensive mandibular tumors in three large breed dogs

MANAGEMENTUL TUMORILOR MANDIBULARE EXTINSE LA TREI CÂINI DE TALIE MARE MANAGEMENT OF EXTENSIVE MANDIBULAR TUMORS IN THREE LARGE BREED DOGS Ciprian Ober1, Mădălina Dragomir2, Liviu Oana1, Cosmin Peștean3, Orsolya Sàrpataki4, Marian Taulescu5 1. Departamentul de Tehnici Operatorii, Facultatea de Medicină Veterinară, Calea Mănăștur 3-5, Cluj-Napoca, România; 2. Studentă anul 5, Facultatea de Medicină Veterinară, Calea Mănăștur 3-5, Cluj-Napoca, România; 3. Departamentul de Anesteziologie și Terapie Intensivă, Facultatea de Medicină Veterinară, Calea Mănăștur 3-5, Cluj-Napoca, România; 4. Departamentul de Fiziopatologie, Facultatea de Medicină Veterinară, Calea Mănăștur 3-5, Cluj-Napoca, România; 5. Departamentul de Anatomie Patologică și Diagnostic Necropsic, Facultatea de Medicină Veterinară, Calea Mănăștur 3-5, Cluj-Napoca, România.

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Ciprian OBER, Departamentul de Tehnici Operatorii, Facultatea de Medicină Veterinară, Calea Mănăștur 3-5, Cluj-Napoca, România; ciprian.ober@usamvcluj.ro; tel: +40749262180; fax: +40-264-593.792

Recieved: 27 November 2016 Accepted: 30 November 2016

REZUMAT Trei câini de talie mare din rase, vârste și sexe diferite au fost prezentați la consultație deoarece prezentau salivație excesivă, respirație ihoroasă, sângerări bucale, inapetență și/sau disfagie. La examenul clinic au fost puse în evidență diferite formațiuni extinse la nivelul mandibulei. Examenele hematologice și biochimice preoperatorii nu au evidențiat modificări relevante. Examenele radiologice au evidențiat creștere și invazivitate de diferite grade la nivelul mandibulei și gingiei. După discuția cu deținătorii, cărora li s-a explicat inclusiv efectul intervențiilor asupra cosmeticii și prognosticul, s-au efectuat hemandibulectomii rostrală bilaterală, totală, respectiv centrală. cei trei pacienți s-au adaptat foarte ușor noii condiții, iar impactul asupra esteticii orale a fost minim. Examenul histopatologic a evidențiat un osteosarcom, un melanom și un epulis fibromatos. La cei trei pacienți, hemimandibulectomiile au dus la o recuperare cosmetică și funcțională bune, cu ameliorarea semnelor clinice și a calității vieții, fără recidive locale la 4 luni postoperator.

Cite this article: C. Ober, Madalina Dragomir, Liviu Oana, C. Pestean, Orsolya Sarpataki, M. Taulescu. Management of extensive mandibular tumors in three large breed dogs. Rom J Vet Med Pharm. 2016; 1(1):12-19.

CUVINTE-CHEIE:

câine, epulis fibromatos, hemimandibulectomie, osteosarcom, melanom

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Ciprian Ober, Madalina Dragomir, Liviu Oana, Cosmin Pestean, Orsolya Sarpataki, Marian Taulescu Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

ABSTRACT Three dogs of different large breeds, age and gender were presented with the history of excessive salivation, bad breath growth, oral bleeding, inappetance and/or dysphagia. Physical examination revealed different extensive masses at the level of mandibular ramus. Haematology and serum biochemical profiles were within the normal range. Plain radiography revealed extensive growth involving the lower mandible and gingiva. After discussions with the owners regarding cosmetic changes and prognosis, bilateral rostral hemimandibulectomy, total hemimandibulectomy and central hemimandibulectomy were performed. The dogs recovered uneventfully after surgery with no major cosmetic change on oral cavity. Histopatologic examination revealed an osteosarcoma, a melanoma and a fibromatous epulis. The hemandibulectomies provided good cosmetic and function, improved clinical signs and quality of life, with no local recurrence of tumor at 4 months postoperatively in the three patients from the study.

KEYWORDS:

dog, fibromatous epulis, hemimandibulectomy, osteosarcoma, melanoma

Cele mai comune tumori non-odontogene ale cavității orale, de natură malignă, sunt melanomul, fibrosarcomul și carcinomul scuamos celular, iar cele de natură benignă sunt papilomul, fibromul și condromul (Baker și colab., 1993; Gardner și Baker, 1993). Cele mai comune tumori odontogene ale cavității orale canine sunt epulidele, odontoamele și ameloblastomul (Dorn și Priester, 1976). Tumorile localizate în partea rostrală au un prognostic mai favorabil în comparație cu cele localizate în partea caudală a maxilei sau mandibulei. Mandibulectomia rostrală se efectuează pentru tumorile situate cel mai oral (Penwick și Nunamaker, 1987). Cu cât localizarea este mai aborală, până să fie observată, tumora tinde să devină mai mare și mai invazivă, iar excizia chirurgicală împreună cu marginile de siguranță devin mai dificile (Heidi, 2003). Tumorile orale debutează de la nivelul gingiei, mucoasei bucale sau labiale, a limbii, tonsilelor și dinților (Stephen, 2000). Cavitatea orală se situează pe locul patru din punct de vedere al localizărilor neoplazice și reprezintă 5% (câini), respectiv 7% (pisici) dintre toate tumorile maligne descrise la aceste specii. Tumorile orale apar de 2,6 ori mai des la câini decât la pisici (Fossum et al., 2002). Cockerul spaniel, Poddle-ul, Ciobanescul german, Bracul german, Prepericarul de Weimar, Golden Retrieverul și Boxerul sunt rase cu riscul cel mai ridicat de apariție a acestor tumori (Todoroff and Brodey, 1979). Mandibulectomiile și maxilectomiile au fost folosite cu succes în neoplazii orale de către White (1991) și Verstraete (2005), ultimul raportând supraviețuire pe termen lung în 100 de cazuri. În ordine descrescătoare a frecvenței, cele mai comune tumori orale ale câinelui sunt melanomul malign, carcinomul scuamos celular, fibrosarcomul, osteosarcomul și ameloblastomul

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

acantomatos. Fiecare din aceste neoplazii au un potențial semnificativ de invadare a țesuturilor înconjurătoare, inclusiv osul. În ciuda acestui fapt, ele diferă mult în ceea ce priveste metastazarea. Scopul acestui studiu a fost de a exciza și identifica tumorile mandibulare, precum și de a observa recidiva locală postoperatorie a acestora la trei câini de talie mare.

MATERIALE ȘI METODE

La Clinica de Tehnici Operatorii a facultății de Medicină Veterinară din Cluj Napoca s-au prezentat trei câini din rase, sexe și vârste diferite (Tabelul 1), cu formațiuni orale de diferite dimensiuni, cu creștere rapidă. Examenul fizic a reliefat prezența unor formațiuni ferme, neregulate, de dimensiuni diferite la nivelul mandibulei (Fig 1). radiografiile au evidențiat creștere și infiltrare agresivă a tumorilor la nivelul gingiei mandibulare. radiografiile toracice nu au evidențiat metastaze pulmonare. După discuțiile cu proprietarii, cărora li s-au prezentat inclusiv elementele de estetică a cavității orale după îndepărtarea tumorilor, aceștia au fost de acord cu efectuarea intervențiilor chirurgicale. Preoperator pacienții au primit antibiotice i.v. Premedicația s-a realizat cu Diazepam și Butorfanol, inducția cu Propofol, iar menținerea anesteziei s-a realizat cu Isofluran în oxigen. S-a aplicat de asemenea blocaje regionale la nivelul nervilor mandibulari cu bupivacaină 0.5%. Pacienții au fost poziționați în decubit sterno-abdominal, cu cavitatea orală deschisă (Fig. 2A). la nivelul orofaringelui s-au aplicat tampoane chirurgicale sterile pentru prevenirea aspirării sângelui și salivei. La primul pacient s-a realizat o hemimandibulectomie bilaterală rostrală, la cel de-al doilea hemimandibulectomie totală, iar la

ORIGINAL ARTICLE

Management of extensive mandibular tumors in three large breed dogs

A Figura 1. Aspecte preoperatorii ale tumorilor mandibulare. (A) Cazul 1: osteosarcom. (B) Cazul 2 melanom (C) Cazul 3 epulis fibromatos

C al treilea o hemimandibulectomie centrală (Fig. 2 B, C, D). Radiografiile și aprecierea invazivității locale au determinat cantitatea de țesut pentru rezecție. S-a încercat excizarea cu margini de siguranță de 2 cm, în toate planurile. S-a început cu incizia și decolarea mucoasei gingivale, pentru a se expune aspectele laterale și ventrale ale ramurii mandibulare. În funcție de caz, s-a trecut la secționarea sau decolarea și retragerea mușchilor mentonier, orbicularul buzelor, buccinator, milohioidian, geniohioidian, genioglos, maseter, digastric, temporal și pterigoidian, atașați segmentelor mandibulare de rezecat (Fig. 2 C). Pentru secționarea ramurii mandibulare și separarea simfizei s-au utilizat un fierăstrău cu lamă oscilantă, respectiv un ciocan și daltă ortopedice. În cazul hemimandibulectomiei totale s-a incizat capsula și s-a dezarticulat articulația temporo-mandibulară (Fig. 2C). Artera mandibulară s-a ligaturat cu fir resorbabil

3-0 din polidioxanonă. Închiderea defectelor s-a efectuat în dublu strat, prin detașarea și mobilizarea fără tensiune a unui lambou al mucoasei dentare sau labiale (Fig. 2 E, F, G). Primul strat a constat în suturi ale submucoasei cu fir ascuns în puncte separate, stratul doi în suturi în puncte separate a mucoaselor labială, sublinguală și gingivală. S-a folosit fir resorbabil din polidioxanonă 3-0. În cazul mandibulectomiei rostrale, pielea în exces și mucoasa au fost eliminate prin incizie în V (Fig. 2 H, I), pentru ca buza inferioară să fie ulterior reconstruită adecvat (Fig. 2E). Formațiunile excizate au fost colectate în formalină și trimise pentru examenele histopatologice. Postoperator s-a continuat cu administrarea antibioticelor și analgezicelor timp de 5-7 zile. S-a recomandat de asemenea administrarea unei hrane lichide 3 zile postoperator, respectiv semisolide ulterior, pe tot parcursul vieții.

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Ciprian Ober, Madalina Dragomir, Liviu Oana, Cosmin Pestean, Orsolya Sarpataki, Marian Taulescu Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Tabelul 1. Cazuistica luată în studiu Pacient

Vârsta

Sex

Tipul tumorii

Chirugie

Rata de recidivă locală (%) la 4 luni postoperator

Doberman

9 ani

Osteosarcom

Hemimandibulectomie bilaterală rostrală

Rasă comună

12 ani

Melanom

Hemimandibulectomie totală

Rottweiler

11 ani

Epulis fibromatos recidivat

Hemimandibulectomie centrală

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Cei trei pacienți s-au recuperat foarte bine, neavând dificultăți în prehensiunea hranei. Din punct de vedere cosmetic și funcțional, proprietarii au fost foarte mulțumiți cu aspectul postoperator. Limba poate rămâne uneori protruzată în cazul câinilor cu hemimandibulectomii extinse, ceea ce poate duce la hipersalivație. Am întâlnit această situație la pacientul cu hemimandibulectomia totală, care, conform relatărilor deținătorului, își ține inconstant limba protruzionată, dar fără salivație consecutivă (Fig. 3). Mulți deținători de câini au aversiune față de aceste tipuri de intervenții chirurgicale. În acest sens, noi preferăm să le explicăm în detaliu consecințele cosmetice și funcționale postoperatorii, oferindu-le de asemenea imagini de la alte cazuri sau din literatură cu aspectele postoperatorii după mandibulectomii extinse. Într-un studiu, din 27 de proprietari de câini care au suferit mandibulectomii sau maxilectomii, 85%

s-au declarat foarte mulțumiți de alegerea intervenției chirurgicale (Fox și colab., 1997). Hemimandibulectomia poate duce la o deplasare subtilă a mandibulei înspre regiunea extrasă, însă rar se produce o problemă funcțională. Uneori, în urma hemimandibulectomiei apare malocluzia caninului inferior, ceea ce poate fi cauza apariției unui ulcer de contact al palatului dur. Dacă este necesar, se poate recurge fie la scurtarea, fie la extracția caninului. Nu am întâlnit această situație la pacienții luați în observație. Toți cei trei deținători au dorit hemimandibulectomii, fără biopsii în prealabil, care ar oferi practic de la început un protocol de mare acuratețe în astfel de neoplazii. Mărimea ganglionilor mandibulari nu reprezintă un indicator realist al metastazelor. Într-un studiu efectuat pe 100 de câini cu melanoame orale, sensibilitatea și specificitatea mărimii ganglionilor mandibulari în prezicerea citologică și histologică a metastazelor

Tabelul 2. Supraviețuirea pe termen lung a câinilor cu neoplazii mandibulare (studii retrospective) Referință

Anul

Tipul tumorii

Număr de cazuri

Rata de recidivă locală (%)

Withrow și colab.

1983

Variat

Salisbury și colab.

1988

Variat

Schwarz și colab.

1991

Variat

Kosovsky și colab.

1991

Fibrosarcom

10.6

Kosovsky și colab.

1991

Melanom

9.9

Kosovsky și colab.

1991

Osteosarcom

13.6

Kosovsky și colab.

1991

Carcinom squamos

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Timp mediu de supraviețuire (luni)

Rata de Rata de supraviețuire supraviețuire de 1 an (%) de 2 ani (%)

ORIGINAL ARTICLE

Management of extensive mandibular tumors in three large breed dogs

H Figura 2. Terapia chirurgicală. (A). Poziționarea pacientului (B). Hemimandibulectomie bilaterală rostrală; (C). Hemimandibulectomie totală. (D). Hemimandibulectomie centrală. (E), (F), (G) Închiderea defectelor sprin detașarea și mobilizarea lambourilor mucoasei dentare sau labiale (cazul 1, cazul 2, cazul 3). (H). Pielea și mucoasa în exces. (I) Excizie pentru reconstrucția adecvată a buzei inferioare

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Ciprian Ober, Madalina Dragomir, Liviu Oana, Cosmin Pestean, Orsolya Sarpataki, Marian Taulescu Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 3. Protruzia laterală a limbii consecutivă hemimandibulectomiei totale la cazul 2 au fost de 70 și 50% (Williams și Packer, 2003). Se pare că o simplă abordare incizională oferă posibilitatea exciziei tuturor celor trei ganglioni (mandibular, parotidian și retrofaringian medial) în care se drenează cavitatea orală, reprezentând o strategie optimă pentru stadializarea metastazărilor ganglionare la câini suspectați de neoplazii orale (Smith, 1995). Într-un studiu efectuat pe 28 de câini și 3 pisici, la care s-au excizat ganglionii de drenaj, 35.5% au prezentat evidențe histologice de metastaze în cel puțin unul dintre ganglioni, dar doar 54.5% din metastaze au fost evidențiate în ganglionii mandibulari, demonstrând faptul că doar stadializarea pe baza evidențelor metastatice în ganglionii mandibulari este inadecvată (Smith, 1995). Nu am efectuat o astfel de stadializare la pacienții luați în studiu, deținătorii nefiind de acord cu două sesiuni chirurgicale. Mandibulectomiile rostrale bilaterale cu îndepărtarea în totalitate a simfizei mandibulare, par a fi cele mai dureroase postoperator (Berg, 2012), posibil deoarece ramurile mandibulare rămase se pot mișca independent și să creeze tensiune la nivelul suturilor. În acest sens, am preferat administrarea unei combinații de opioide și antiinflamatoare nesteroidiene pe o perioadă un pic mai lungă la pacientul 1. Examenul local al regiunilor operate nu a evidențiat semne de recidivă la 4

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

luni postoperator, la cei trei pacienți. Oricum, în primii doi ani postoperator, e recomandat ca tot la 3-4 luni regiunea să fie analizată, împreună cu un set de radiografii toracice. În tabelul 2 se pot observa câteva date din studii retrospective privind supraviețuirea pe termen lung a câinilor cu neoplazii mandibulare tratați doar prin intervenții chirurgicale. Din punct de vedere histopatologic, cele trei formațiuni excizate la pacienții luați în studiu au reprezentat: osteosarcom (cazul 1), melanom (cazul 2), respectiv epulis fibromatos recidivat (cazul 3). Există câteva confuzii referitoare la nomenclatura tumorilor orale la câine, cu proveniență ligamentul periodontal sau epiteliul odontogenic. În literatura clinică veterinară se folosește în mod tradițional termenul de epulid, clasificându-le pe baza elementelor histopatologice în trei tipuri: fibromatos, osifiant și acantomatos. În medicina omului, termenul de epulis se referă la o tumoră sau o formațiune cu aspect tumoral la nivel gingival, nefăcându-se referire la tipul de celule de proveniență. Patologii veterinari au stabilit că epulisul acantomatos ia naștere din epiteliul odontogenic și nu din ligamentul periodontal, preferând termenul de ameloblastom acantomatos. O singură leziune, epulisul fibromatos este acceptat ca având proveniență în ligamentul periodontal. Epulidele fibromatoase lae ligamentului periodontal și cele osifiante cresc lent, sunt leziuni ferme și pedunculate sau au bază mare de prindere. Deși excizia locală fără îndepărtarea osului mandibular oferă control pe termen lucru, la pacientul nostru acest lucru a fost efectuat cu doi ani în urmă, recidiva obligându-ne să recurgem la hemimandibulectomie centrală (Fig. 2D). Ameloblastomul acantomatos este non-metastatic dar invaziv local inclusiv la nivel osos, terapia adecvată fiind mandibulectomia sau maxilectomia (Bjorling și colab.,1987; White și Gorman, 1989). Această tumoră apare mai frecvent în porțiunea rostrală a cavității orale. Deși diagnosticul definitiv al tumorilor orale necesită examen histopatologic, tipul de tumoră se poate aprecia destul de bine prin semnalmentele pacientului, localizarea și aspectul macroscopic al formațiunii. Melanomul malign, carcinomul scuamos celular și fibrosarcomul au la origine de obicei gingia. Melanomul malign tinde să apară mai frecvent la rasle mici vârstnice, incluzând Cockerul Spaniel și pudelii, dar poate apare și la rasele mai mari, de exemplu Chow-Chow sau Golden Retriever (Todoroff și Brodey, 1979). Tumora este pigmentată închis și poate fi amelanotică (Fig. 1B). Carcinomul scuamos celular tinde să afecteze rasele mai mari, vârstnice, având adesea un aspect plat, ulcerativ, cu producere minimă de țesut exteriorizat (Todoroff și Brodey, 1979). Fibro-

ORIGINAL ARTICLE

sarcomul afectează de obicei câinii de talie mare de vârste medii, în special goldenii și labradorii retrieveri (Todoroff și Brodey, 1979). Tumora este de obicei proliferativă, debutând de obicei de la nivel gingival lângă canini, invadând palatul dur. Osteosarcomul apare mai frecvent la rasele medii sau mari, atât la nivel mandibular cât și maxilar. Ameloblastomul acantomatos afectează de obicei rasele medii sau mari, având aspect asemănător carcinomului scuamos, invadând adesea dinții adiacenți (Fig. 1C). În unele studii, 81% din melanoamele maligne, 82% din carcinoamele scuamoase celulare și 35% din fibrosarcoame au metastazat în limfonodulii regionali sau combinat cu alte viscere (Todoroff și Brodey, 1979). Carcinomul scuamos ar avea o rată de metastazare de aproximativ 20% (Theon și colab., 1997). Asemănător osteosarcomului apendicular, cel oral metastazează frecvent la nivelul pulmonilor, cu toate că rata de supraviețuire după excizia chirurgicală pare a fi superioară celei după rezecția osteosarcomului

Management of extensive mandibular tumors in three large breed dogs

apendicular (Kosovsky și colab., 1991; Straw și colab., 1996). Hemimandibulectomiile efectuate la cei trei pacienți au ameliorat semnificativ semnele clinice și calitatea vieții, fără a avea efecte cosmetice vizibile. Marginile de siguranță respectate și lipsa metastazelor ganglionare și/sau viscerale la patru luni postoperator, ne determină să oferim un prognostic excelent pentru supraviețuire pe termen mediu și lung.

CONTRIBUȚII

Ciprian Ober a efectuat intervențiile chirurgicale și a conceput articolul; Mădălina Dragomir a participat la intervențiile chirurgicale și la scrierea articolului; Oana Liviu a participat la intervențiile chirurgicale și la scrierea articolului; Cosmin Peștean a efectuat anestezia și monitorizarea perioperatorie a pacienților; Orsolya Sàrpataki și Marian Taulescu au procesat probele histopatologice.

Bibliografie 1. Baker, IK; Van Dreumel, AA and Palmer, N (1993). The alimentary system. In: Jubb, KVF; Kennedy, PC and Palmer, N (Eds.), Pathology of domestic animals. (4th Edn.), San Diego, USA, Academy Press. PP: 22-25. 2. Gardner, DG and Baker, DC (1993). The relationship of the canine acanthomatous epulis to ameloblastoma. J. Comp. Pathol., 108: 47-55. 3. Dorn, CR and Priester, WA (1976). Epidemiologic analysis of oral and pharyngeal cancer in dogs, cats, horses, and cattle. J. Am. Vet. Med. Assoc., 169: 12021206. 4. Penwick, RC and Nunamaker, DM (1987). Rostral mandibulectomy: a treatment for oralneoplasia in the dog and cat. J. Am. Anim. Hosp. Assoc., 23: 19-25. 5. Heidi, HA (2003). Surgical management of tumors of the oral cavity. The North American Veterinary Conference, 2003 Proceedings. PP: 1056-1058. 6. Stephen, B (2000). Surgical management of neoplasms of the oral cavity in dogs and cats. Proceedings of the 20th Waltham/OSU symposium. PP: 51-58. 7. Fossum, TW; Hedlund, CS and Hulse, DA (2002). Surgery of the oral cavity and oropharynx. In: Shelly, S (Ed.), Small animal surgery. (2nd Edn.), St. Louis, Mosby, Elsevier. PP: 162, 166. 8. Todoroff, RJ and Brodey, RS (1979). Oral and pharyngeal neoplasia in the dog: retrospective survey of 361 cases. J. Am. Vet. Med. Assoc., 175: 567-571. 9. White, RAS (1991). Mandibulectomy and maxillectomy in the dog: long term survival in 100 cases. J. Small Anim. Pract., 32: 69-74. 10. Verstraete, FJM (2005). Mandibulectomy and maxillectomy. Vet. Clin. North Am. Small Anim. Pract., 35: 1009-1039. 11. Fox LE, Geoghegan SL, Davis LH, et al: Owner satisfaction with partial mandibulectomy or maxillectomy for treatment of oral tumors in 27 dogs. J Am Anim Hosp

Assoc 33:25, 1997. 12. Williams LE, Packer RA: Association between lymph  node size and metastasis in dogs with oral malignant  melanoma: 100 cases (1987–2001). J Am Vet Med Assoc 222:1234, 2003.  13. Smith MM: Surgical approach for lymph node staging of oral and maxillofacial neoplasms in dogs. J Am Anim Hosp 31:514, 1995. 14. Berg J. Mandibulectomy and maxillectomy. In: Tobias KM, Johnston SA, editors. Veterinary surgery: small animal. St. Louis: Saunders; 2011. p. 1455. 15. Withrow SJ, Holmberg DL: Mandibulectomy in the treatment of oral cancer. J Am Anim Hosp Assoc 19:273, 1983.  16. Salisbury SK, Lantz GC: Long-term results of partial mandibulectomy for treatment of oral tumors in 30 dogs. J Am Anim Hosp Assoc 24:285, 1988. 17. Schwarz PD, Withrow SJ, Curtis CR, et al: Mandibular resection as a treatment for oral cancer in 81 dogs. J Am Anim Hosp Assoc 27:601, 1991. 18. Kosovsky JK, Matthiesen DT, Manfra Marretta S, et al: Results of partial mandibulectomy for the treatment of oral tumors in 142 dogs. J Vet Surg 20:397, 1991. 19. Theon AP, Rodriguez C, Madewell BR: Analysis of prognostic factors and patterns of failure in dogs with malignant oral tumors treated with megavoltage irradiation. J Am Vet Med Assoc 210:778, 1997. 20. Bjorling DE, Chambers JN, Mahaffey EA: Surgical treatment of epulides in dogs: 25 cases (1974–1984). J Am Vet Med Assoc 190:1315, 1987.   21. White RAS, Gorman NT: Wide local excision of acanthomatous epulides in the dog. J Vet Surg 18:12, 1989. 22. Straw RC, Powers BE, Klausner J, et al: Canine mandibular osteosarcoma: 51 cases (1980–1992). J Am Anim Hosp Assoc 32:257, 1996.

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Ciprian Ober, Madalina Dragomir, Liviu Oana, Cosmin Pestean, Orsolya Sarpataki, Marian Taulescu Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Ober Ciprian-Andrei DEPARTMENT OF SURGERY, FACULTY OF VETERINARY MEDICINE, CLUJ NAPOCA, ROMANIA AREA OF INTEREST Orthopaedics, neurosurgery, abdominal wall defects reconstruction Main research: prosthetic materials in abdominal wall defects *30 September -31 December 2004 Erasmus-Socratesâ&#x20AC;? scholarship in University of Hohenheim, Stuttgart, Germany **1 - 20 February 2011 Trainee at the Equine Veterinary Hospital DeMorette, Brussels, Belgium. EDUCATION AND TRAINING 1 October 2002 - 1 July 2005 - Pedagogy graduate education Levels 1 and 2 , USAMV Cluj Napoca, Faculty of Veterinary Medicine, 3-5 Calea Manastur Street, 400372, Romania 01 October 2005 - 31 January 2007 - MSci (Master), Veterinary Medicine, Specialisation: Small animal stomatology, USAMV Cluj Napoca, Faculty of Veterinary Medicine WORK EXPERIENCE 01 October 2007 - at present time - Lecturer, Department of General Surgery, Faculty of Veterinary Medicine

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Main activities and responsibilities- Providing clinical instruction to undergraduates (semester 5, 6, 7, 11 and 12) of the Faculty of Veterinary Medicine. Coordination of students in the final year for their dissertation thesis in receiving the veterinary degree of DVM. Anesthesiology and surgical techniques: initiate the students in anesthesiology, intensive care and general propedeutics, surgical anamnesis and diagnosis, aetiology, pathogenesis, evolution and consequences of surgical acts. Surgical techniques: supply information regarding surgical techniques of the body regions, collecting the biopsies for laboratory exams in case of oncologic surgeries, elements of plastic and reconstructive surgery. Daily surgical activities in clinic for the the animals arriving at the General Surgery Department Coordinator of the Surgery Clubs of veterinary students. UASMV Cluj Napoca, Faculty of Veterinary Medicine, Calea Manastur, 400372, Nr. 3-5, Romania 01 October 2007 - present time- Member in the Emergency Unit of the Veterinary Hospital inside the Faculty of Veterinary Medicine. Emergency care organised in 24 hour shifts. Coordination of students activities inside the Hospital; permanent communication with the departments of pathology, internal medicine, radiology, dermatology, reproduction and infectious disease. UASMV Cluj Napoca, Faculty of Veterinary Medicine, 3-5 Calea Manastur Street, 400372, Romania BOOKS 1.Liviu Ioan Oana, Cosmin Petru Pestean, Ciprian Andrei Ober, Ghid de anestezie si analgezie veterinara (Veterinary Anesthesia and Analgesia Guide), 2011, Ed. Risoprint, Cluj- Napoca. 2. Liviu Ioan Oana, Ciprian Andrei Ober, Cosmin Petru Pestean, Tehnici Chirurgicale la animale (Surgical Techniques in Animals), 2012, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. 3. Liviu Ioan Oana, Cosmin Petru Pestean, Florin Beteg, Ciprian Andrei Ober, Propedeutica Chirurgicala Veterinara (Veterinary Surgical Propedeutics), 2013, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

ORIGINAL ARTICLE

Ultrasound diagnosis of the most common cardiac tumors in dogs

DIAGNOSTICAREA ECOGRAFICĂ A CELOR MAI FRECVENTE TUMORI CARDIACE LA CÂINE ULTRASOUND DIAGNOSIS OF THE MOST COMMON CARDIAC TUMORS IN DOGS Medic veterinar Florin Leca Clinica Veterinara “Doctor’s Vet Univers” București Drd. Facultatea de Medicină Veterinară București Redactor “Revista Română de Cardiologie Veterinară” Recieved: 15 December 2016 Accepted: 15 December 2016

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Medic veterinar Florin Leca Clinica Veterinara “Doctor’s Vet Univers” București Drd. Facultatea de Medicină Veterinară București E-mail: leca_florin2000@yahoo.com

REZUMAT Investigațiile paraclinice avansate, alături de o mai bună conștientizare a patologiei cardiace, a dus în ultimii 10 ani la creșterea reală sau artificială a numărului de cazuri de boli neoplazice diagnosticate la animalele de companie din România. Patologia neoplazică, foarte frecvent întâlnită la câine și pisică, necesită o abordare multidisciplinară atunci când afectează aparatul cardio-vascular. Astfel colaborarea clinicianului cu medicul cu competente în cardiologie, oncologie, chirurgie sau anatomo-patologie devine piatra de temelie a unei abordări corecte a cazurilor de tumori cardiace la animalele de companie. Din categoria metodelor paraclinice, ecocardiografia transtoracică reprezintă o metodă neinvazivă accesibilă, cu o relevanță superioară radiografiei și inferioară computer tomografului. Costul redus al ecocardiografiei comparativ cu C.T.-ul, dar și lipsa complicațiilor date de anestezia pacientului din timpul examinării computerizate transformă examenul ecografic în prima metodă de diagnostic paraclinic a neoplaziei cardiace.

CUVINTE-CHEIE:

boli neoplazice, tumori cardiace, examen ecografic

ABSTRACT In the last 10 years, advanced laboratory investigations, along with a good awareness of cardiac pathology, led to a real or artificial growth of cases with neoplastic disease in pets in Romania. Neoplastic pathologies, frequently encountered in dogs and cats, requires a multidisciplinary approach when it affects the cardio-vascular system. The cooperation of clinician with the doctor specialised in cardiology, oncology, surgery or anatomical pathology becomes the base of a correct approach for cases with cardiac tumors. The transthoracic echocardiography is an available non-invasive method, with a high relevance compare to X-Ray and inferior to computer tomography. The low cost of echocardiography compared to C. T., and lack of patient’ complications in anesthesia during computerized examination turns ultrasound exam in the first paraclinically diagnostic method of cardiac neoplasia.

Cite this article: F. Leca. Ultrasound diagnosis of the most common cardiac tumors in dogs. Rom J Vet Med Pharm. 2016; 1(1):20-29.

KEYWORDS:

neoplastic disease, cardiac tumors, ultrasound exam

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

F. Leca Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Patologia neoplazică îmbracă un aspect complex și uneori asimptomatic atunci când afectează aparatul cardio-vascular, ceea ce duce la o diagnosticare tardivă a acestor afecțiuni, lucru care se răsfrânge direct asupra opțiunilor terapeutice de care dispune clinicianul, reducând enorm posibilitățile de abordare dar și prognosticul pe termen lung al pacientului. Comparativ cu incidența afecțiunilor tumorale ce afectează celelalte organe, incidența tumorilor cardiace la câine este redusă, 0,12-0,19% ( 5), dar în multe cazuri nu gradul de malignitate sau invazivitate reprezintă principalul factor de prognoză, ci mai degrabă localizarea acestor tumori. Proximitatea formațiunilor neoplazice cu structuri vasculare importante, corelata sau nu cu dimensiunea tumorilor, ridică problema unui sindrom paraneoplazic compresiv, direct sau indirect. Clasificarea tipurilor de tumori cardiace la câine se poate face histologic (Tabel 1) sau în funcție de localizare (Tabel 2), cu o corelație relevantă în ceea ce privește diagnosticul ante mortem (paraclinic radiologic sau ecocardiografic) vs post mortem (anatomo-patologic necroptic). Tabelul 1. Clasificarea histologică a tipurilor de tumori cardiace la câine, adaptat după C. Bussadori CLASIFICARE ISTOLOGICĂ

INCIDENȚĂ

Chemodectom

44%

Hemangiosarcom

35%

Rhabdomiom/Rhabdomiosarcom

Mesoteliom

Limfom

Carcinoame tiroidiene ectopice

Alte tipuri de tumori

11%

Tabelul 2. Localizarea frecventă a celor mai întălnite tipuri de tumori cardiace la câine dupa V. Chetboul TIPUL HISTOLOGIC

LOCALIZARE

Chemodectom

Baza cordului, între rădăcina aortei și artera pulmonară

Hemangiosarcom

Atriul drept și auricul drept (tumoră primară) Infiltrat miocardic multifocal (metastaza)

Limfom

Hil pulmonar

Carcinom tiroidian ectopic

Baza cordului, mediastinul cranial

PREVALENȚA

Cele mai afectate rase sunt reprezentate de rasa Boxer, Ciobănesc German, Labrador Retriever, Bulldog Englez, Yorckshire Terrier, dar și exem-

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

plarele mixt-breed. Rasele afectate frecvent de chemodectom sunt Boxer, Boston Terrier, Bulldog Englez, în timp ce hemangiosarcomul este des regăsit la Ciobănesc German, Cocker, Setter, Golden și Labrador Retriever sau Poodle (6,7). Din experiența practică proprie, se observă și o predilecție în a dezvolta boala mai frecvent de către masculi.

SIMPTOMATOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL CLINIC

Hemangiosarcomul- dependent de dimensiunea tumorii și implicit a vaselor de neoformație, semnele clinice sunt corelate cu tamponada cardiacă secundară hemoragiei intrapericardice în cazul hemangiosarcoamelor cu localizare la nivelul Atriului drept sau Auriculului Drept. Este practic imposibil în a suspiciona un hemangiosarcom de dimensiune medie prin examinarea semiologică, până în momentul instalării tamponadei cardiace, care se v-a manifesta prin crize sincopale, imobilitate generalizată, puls paradoxal și reducerea în intensitate a zgomotelor cardiace. Chemodectomul (tumoră de baza cordului)dacă dimensiunea este de 1-3 cm, cu localizare între aortă și trunchiul pulmonar, fiind asimptomatic, nu se poate diagnostica clinic. În situația în care chemodectomul atinge dimensiunea de 5-7 cm, se poate manifesta prin tulburări de ordin respirator, datorită compresiunii pe care o exercită asupra traheei sau bronhiilor, dar nici în această situație nu se poate efectua un diagnostic de certitudine prin metode clinice. În situația în care compresiunea este exercitată și pe arterele pulmonare, se poate manifesta prin semne de insuficiență de cord drept, cu ascită, hepatomegalie, pleurezie etc. Mezoteliomul- dependent de stadiul în care se găsește, dacă se instalează pleurezia sau efuzia pericardică (cu sau fără tamponadă), semnele clinice sunt date de importanța și cantitatea revărsatelor. Alte tipuri de tumori- simptomatologia diferă și este direct proporțională cu localizarea și dimensiunea acestora. Rabdomiomul localizat in peretele ventricular poate fi asimptomatic, dar dacă afectează țesutul excito-conducător poate produce aritmii cardiace iritative. Carcinomul tiroidian ectopic sau limfomul pot prezenta semne de insuficiență de cord drept dacă afectează atriul drept sau vena cavă superioară, sau manifestări respiratorii dacă vor comprima structuri bronhice sau traheea.

DIAGNOSTICUL PARACLINIC

Diagnosticul paraclinic deține cel mai important rol în depistarea tumorilor cardiace. Metodele de diagnostic cele mai uzitate sunt ecocardiografia și radiografia toracică, completate de examenul

ORIGINAL ARTICLE

Ultrasound diagnosis of the most common cardiac tumors in dogs

Figura 1. Axul longitudinal cranial stânga are avantajul depistării hemangiosarcoamelor de dimensiune mică, ce nu prezintă invazivitate mare la nivelul atriului drept sau la nivelul cavităților cardiace, poate fi descoperit incidental, fără a se exprima prin tamponadă cardiacă. VS-ventricul stâng, VDventricul drept, AD-atriul drept, AuD-auricul drept

computer tomograf pentru stabilirea exactă a localizării. Electrocardiografia este utilă pentru diagnosticarea fenomenelor electrice sau morfologice induse în cadrul sindromului paraneoplazic. Ecocardiografia are o importanță deosebită în depistarea formațiunilor tumorale cardiace, având avantajul repetabilității, a costului relativ redus, și a faptului că este o metodă neinvazivă (nu necesită decât în cazuri reduse contenția chimică).

DIAGNOSTICUL ECOGRAFIC ÎN HEMANGIOSARCOMUL CARDIAC

Se diferențiază câteva situații în care, dependent de localizare, dimensiune, afectarea structurilor cardiace și vasculare, ne putem confrunta cu: tamponadă cardiacă secundar hemoragiei, hemangiosarcom asimptomatic descoperit incidental, hemangiosarcom invaziv primar ce afectează structurile valvulare sau cavitățile ventriculare/atriale dreapta, hemangiosarcomul metastazat difuz.

DIAGNOSTICUL ECOGRAFIC ÎN CHEMODECTOM

Chemodectomul, atunci când este în faza de debut (dimensiuni 1-2cm), se observă ideal în incidența ecografică ce interoghează joncțiunea

dintre aortă și trunchiul pulmonar. Dacă dimensiunile acestuia depășesc 4-5cm, poate fi vizualizat și în alte incidențe ecografice. În situația în care chemodectomul comprimă trunchiul pulmonar sau arterele pulmonare, se instalează hipertensiunea arterială pulmonară obstructivă, cu manifestările obișnuite de insuficiență de cord drept secundară. (Fig.8)

DIAGNOSTICUL ECOGRAFIC ÎN MEZOTELIOM

Mezoteliomul, fiind un neoplasm al pericardului, se suspicionează ecografic prin prezența revărsatului hemoragic pericardic (1), necesitând confirmare cito-morfologică a efuziei pericardice. Efuzia pericardică poate fi asociată cu prezența trombilor intrapericardici, dacă se depășește faza acută a tamponadei.

PRINCIPALELE INCIDENȚE ECOGRAFICE UTILE ÎN VIZUALIZAREA ECOGRAFICĂ A MEZOTELIOMULUI

Incidențele cele mai uzitate în suspicionarea mezoteliomului sunt cele folosite în diagnosticarea rapidă a efuziei pericardice, și anume axul transversal transpapilar dreapta și axul longitudinal 4

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

F. Leca Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

PRINCIPALELE INCIDENȚE ECOGRAFICE UTILE ÎN VIZUALIZAREA ECOGRAFICĂ A HEMANGIOSARCOMULUI

Figura 2. Axul longitudinal parasternal dreapta 4 camere are dezavantajul în situația în care hemangiosarcomul are o dimensiune mică, imaginea ecografică obținută nefiind optimizată pentru Atriul și Auriculul Drept. În situația în care formațiunea tumorală este de dimensiuni mari și acompaniată de hemoragie (cu tamponadă cardiacă secundară), axul longitudinal 4 camere poate fi suficient în depistarea neoplaziei.VD-ventricul drept, AD-atriul drept, VS-ventricul stâng, AS-atriul stâng,SIV-septum interventricular, PLVD-perete liber ventricul drept, SIA-septum interatrial, VTr-valvă tricuspidă, VM-valvă mitrală, MP-mușchi papilar, HE.S.-hemangiosarcom

Figura 3. Ax longitudinal parasternal stânga 5 camere cu evidențierea hemangiosarcomului invaziv și de dimensiuni mari, acompaniat de pleurezie și efuzie pericardică, cu exprimare deficitară a tractului de ejecție ventricul stâng. VD-ventricul drept, AD-atriul drept, VS-ventricul stâng, AS-atriul stâng,SIV-septum interventricular, PLVD-perete liber ventricul drept, SIA-septum interatrial, VTr-valvă tricuspidă, VM-valvă mitrală, MP-mușchi papilar, Ao-aorta, AuS-auricul stâng, CT-cordaje tendinoase, AP-artera pulmonară dreapta

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

ORIGINAL ARTICLE

Ultrasound diagnosis of the most common cardiac tumors in dogs

Figura 4. Ax apical 4 camere, optimizat pentru VD/ AD, cu evidențierea formațiunii tumorale în ventricul drept, cu afectarea valvei tricuspide. VD-ventricul drept, AD-atriul drept, VS-ventricul stâng, AS-atriul stâng,SIV-septum interventricular, PLVD-perete liber ventricul drept, SIA-septum interatrial, VTr-valvă tricuspidă, VM-valvă mitrală, MP-mușchi papilar, HE.S.-hemangiosarcom

Figura 5. Ax parasternal dreapta transpapilar cu evidențierea formațiunilor tumorale multiple la nivelul ventriculului drept

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

F. Leca Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

PRINCIPALELE INCIDENȚE ECOGRAFICE UTILE ÎN VIZUALIZAREA ECOGRAFICĂ A CHEMODECTOMULUI

Figura 6. Ax parasternal scurt, incidență dreapta, transaortic modificat, cu evidențierea chemodectomului posterior de aortă și lateral stânga de trunchiul pulmonar

Figura 7. Ax longitudinal 4,5 camere, cu evidențierea chemodectomului între atriul stâng și artera pulmonară dreapta

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

ORIGINAL ARTICLE

Ultrasound diagnosis of the most common cardiac tumors in dogs

Figura 8. Compresiune mecanică exercitată la nivelul arterei pulmonare dreapta, cu dilatatie severa de atriu și ventricul drept

Figura 9. Ax parasternal transversal transpapilar dreapta și ax longitudinal parasternal 4 camere cu evidențierea lichidului pericardic și a unui tromb liber în cavitatea pericardică

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

F. Leca Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

camere dreapta. Aceste incidențe se optimizează în funcție de cantitatea revărsatului. (Fig.9).

SITUAȚII PARTICULARE CE RIDICĂ SUSPICIUNEA DE ALTE TIPURI DE FORMAȚIUNI TUMORALE CARDIACE

Evidențierea unor alte formațiuni cu aspect tumoral la nivel cardiac cu localizări diferite de cele amintite mai sus necesită obligatoriu confirmare anatomo-patologică, iar în această categorie putem întâlni rabdomiomul sau rabdomiosarcomul, carcinoame tiroidiene ectopice e.t.c. Examenul ecografic în aceste situații nu este relevant în ceea ce privește diagnosticul de certitudine, dar utilitatea acestuia se regăsește în condițiile în care se efectuează puncția biopsică ecoghidată. Examenul ecografic ghidează examenul anatomo-patologic și indirect, eliminând chemodectomul sau hemangiosarcomul primar, atunci când localizarea acestora nu este conformă cu statistica. Acest lucru nu se poate obține însă în situațiile tumorilor difuze sau cu morfologie ecografică ce nu corespunde cu aspectul ecografic tumoral cunoscut (Fig.10). O altă situație particulară în diagnosticarea ecografică a formațiunilor tumorale cardiace este aceea în care o tumoră extracardiacă se găsește în proximitatea structurilor cardiace. Tehnica ecografică, aparatura performantă și experiența ecografistului ajută la diferențierea de tumorile cardiace (Fig. 11)

CONCLUZII

Examenul ecografic reprezintă o unealtă indispensabilă în practica medicală curentă, având un rol esențial în recunoașterea patologiei neoplazice cardiace. Specificitatea ecografică este dată de localizarea formațiunilor tumorale, dar confirmarea și diagnosticul definitiv rămâne apanajul anatomo-patologiei, fie ante-mortem prin tehnici de biopsie, fie post mortem prin tehnici de necropsie. Datorită lipsei de invazivitate a ultrasonografiei, a îmbunătățirii tehnicii ecografice și a experienței operatorilor, această metodă completează și uneori înlocuiește examenul radiologic. Repetabilitatea examenului ecografic permite o bună monitorizare a evoluției formațiunilor tumorale de interes în patologia cardiacă, având un rol esențial în stabilirea abordării terapeutice sau chirurgicale. Variabilitatea intraoperatorie redusă asigură o bună modulare a terapiei și o monitorizare performantă a evoluției pacientului. Completarea examenului ecografic cu imagine C.T., chiar dacă este costisitoare, duce la o îmțelegere mai bună a dezvoltării proceselor tumorale, eliminând lacunele ultrasonografiei date de artefacte, pacient, tehnică deficitară etc. Atunci când există, markerii tumorali completează ecocardiografia, stabilind tipul de tumoră sau agresivitatea acesteia cum este cazul Chromograninei A în chemodectom (2).

Figura 10. Formațiune cu aspect tumoral intramural, bine definit și delimitat ce poate fi hemangiom, hemangiosarcom, rabdomiom sau rabdomiosarcom etc. Diferențierea se face prin puncție ecoghidată și examen anatomo-patologic.

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

ORIGINAL ARTICLE

Ultrasound diagnosis of the most common cardiac tumors in dogs

Figura 11. Limfom mediastinal situat în contact cu suprafața pericardică. Examenul ecografic atent relevă spațiul dintre cele două structuri, delimitarea externă evidentă, și lipsa deplasării formațiunii sincron cu ciclul cardiac

Figura 12. LExamen C.T.Scan în chemodectom la câine, chromogranina A pozitiv (imagine C.T. Clinica 4vet, dozarea Chromograninei Laborator Romgervet, cu mulțumiri din partea autorului)

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

F. Leca Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Bibliografie 1. Manual of canine and feline cardiology, fourth edition, 2008 2. Use of S-100 and Chromogranin A Antibodies as Immunohistochemical Markers on Detection of Malignancy in Aortic Body Tumors in Dog, L. Aresu et alt.,2006 3. Clinical echocardiography of the dog and cat, V. Chetboul, Claudio Bussadori.,2012

D.M.V. Florin Leca DRD. F.M.V. BUCUREȘTI Redactor “Revista Română de Cardiologie Veterinară Lector “Cardio Academy Ceva”

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

4. Atlas of small animal ultrasonography, second edition, D. Brown et alt, 2015 5. Kirk’s current veterinary therapy XII:Small animal practice, 1995 6. Primary cardiac hemangiosarcomas in dogs, Kleine LJ et alt, 1970 7. Cardiac tumors in dogs, Ware W.A. et alt, 1999

Fondatorul primului cabinet dedicat exclusiv cardiologiei vet erinare din România “Doctor’s Vet Univers” Cu peste 10.000. de pacienți evaluați, a efectuat sau a participat în echipe medicale la numeroase premiere medicale din chirurgia cardio-vasculară la animalele de companie (Chirurgia Sindromului Caval din Dirofilaria Immitis, Persistența Ductului Aortic, Patologie Tumorală Cardiacă, Stimulare Cardiacă Puncție Endomiocardică, Puncție Epicardiacă etc.) Autor sau coautor a numeroase lucrări științifice în domeniul cardiologiei veterinare, continuă cercetarea din cadrul F.M.V. București și a Clinicii “Doctor’s Vet Univers” prin efectuarea testelor de efort la câine (teste de efort submaximal și maximal) și prin efectuarea testelor farmacodinamice (betablocada autonomă, ecocardiografia de stres cu dobutamina, EKG Holter)

CLINICAL CASES

Hepatic function evaluation for feline proliferating processes type mamary carcinoma

EVALUAREA FUNCȚIONALĂ A FICATULUI LA FELINE CU PROCESE PROLIFERATIVE DE TIP CARCINOMATOS LA NIVEL MAMAR HEPATIC FUNCTION EVALUATION FOR FELINE PROLIFERATING PROCESSES TYPE MAMARY CARCINOMA Preda Cristina Angela Șef de lucrări, Doctor în Științe Medical Veterinare Facultatea de Medicină Veterinară București, România

Recieved: 12 December 2016 Accepted: 13 December 2016

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Preda Crisina Angela, Șef de lucrăriDoctor în Științe Medical Veterinare Facultatea de Medicină Veterinară București, România preda_tina@yahoo.co.uk, 0724226421

REZUMAT Din totalitatea cazurilor s-a ales un număr de 29 de feline considerate reprezentative, care au prezentat modificări de tip proliferativ – carcinomatos la nivel mamar, cele mai frecvente forme întâlnite în activitatea clinică. S-a realizat evaluarea activității hepatice prin determinarea markerilor hepatici enzimatici și metabolici, profilul hematologic, alături de evaluarea ultrasonografică, imaginile cele mai sugestive fiind prezentate în partea de rezultate. Evaluările au fost făcute cu analizatorul biochimic Mindray BA 88-A, analizatorul biochimic IDEXX VetTest, analizatorul hematologic IDEXX VetAutoread și Mindray CA 2800 Vet, Ecograful AQVILA ESAOTE VET PRO și MYLABTM 30VET GOLD.

CUVINTE-CHEIE:

tumori mamare, markeri hepatici biochimici enzimatici și metabolici

ABSTRACT

Cite this article: Preda Crisina Angela. Hepatic function evaluation for feline proliferating processes type mamary carcinoma. Rom J Vet Med Pharm. 2016; 1(1):30-38.

29 representative feline were chosen from all cases who presented proliferative changes - breast carcinoma, the most common form encountered in clinical practice. The evaluation of hepatic activity was done by determinating the enzymatic and metabolic hepatic markers, hematological profile, together with the ultrasound evaluation, the most suggestive ultrasound images being presented at the results part. The evaluations were made with biochemical analyzer Mindray BA 88-A, IDEXX VetTest biochemical analyzer, IDEXX VetAutoread hematological analyzer and Mindray CA 2800 Vet, Aqvila ESAOTE VET ultrasound computer and MYLABTM 30VET PRO GOLD.

KEYWORDS:

mamary tumors, hepatic, biochemical, enzymatic and metabolic markers

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Preda Cristina Angela Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

MATERIALE ȘI METODE:

I. Lotul I pacienții evaluați cu analizatorul biochimic mindray BA 88-A și analizatorul hematologic Mindray CA 2800 Vet: (11 feline) • Europeană, femelă, 11 ani. Clinic: formațiune M3 lanț stâng. A suferit o mastectomie parțială, urmată de recidivă M1 lanț stâng, cu prinderea limfocentrului axilar; radiologic: infiltrare, posibil tumorală, în lobul apical pulmonar; ecografic fara modificări tumorale. • Europeană, femelă, necastrată, 8 ani. Clinic: formațiune tumorală M4 lanț drept (adenocarcinom). Examenul radiologic și ecografic: fără modificări proliferative decelabile. • Europeană, femelă, 14 ani. Clinic: formațiune tumorală M2, lanț drept; la palpare s-a sesizat reacție pe limfocentrul axilar regional. Examenul radiologic toracic: infiltrare lob diafragmatic. Examenul ecografic: fără modificări proliferative decelabile la nivel de viscere abdominale. • Europeană, femelă, 11 ani, sterilizată. Clinic: formațiune tumorală la nivel de M4 lanț drept ulcerată (adenocarcinom). Examenul radiologic și ecografic nu a evidențiat alte modificări. • Europeană, femelă, 13 ani, sterlizată. Clinic: formațiune tumorală M4, laț stâng, ulcerată, modificare sesizată de aproximativ două luni. Examenul ecografic: fără modificări proliferative la nivel de viscere abdominale. • Birmaneză, femelă, 11 ani, nesterilizată. Clinic: formațiune nodulară la nivel de M2 lanț drept (adenocarcinom mamar). Examenul radiologic a evidențiat metastaze pulmonare. Examenul ecografic fără modificări proliferative la nivel de viscere abdominale. • Birmaneză, femelă, 6.7 ani. Antecedente medicale: formațiune nodulară M2-M3 lanț stâng, mastectomie. Clinic: formațiune la nivelul M4 lanț drept, recidivă. Animalul prezintă o stare generală bună. La palpare formațiunea este aderentă, relativ netedă; limfocentrul inghinal reacționat. Examenul ecografic fără modificări proliferative abdominale. • Birmaneză, femelă, 9 ani, sterilată. Antecedente medicale: a primit produse hormonale. Clinic: formațiune tumorală la nivelul M2 lanț drept, bine delimitată, apărută în urmă cu 1.6 ani; stare de generală bună. Examenul radiologic și ecografic nu au evidențiat alte modificări proliferative. Citologic: adenocarcinom papilifer. • Europeană, femelă, 15 ani. Antecedente medicale: la 10 ani mamectomie M4 lanț stâng. Clinic: formațiune la nivelul de M1 lanț drept apărută de aproximativ cinci luni aderentă la planul muscular, la palpare dură, mobilă, cu suprafața neregulată; reacție limfocentru axilar. Examenul radiologic și ecografic nu au evidențiat modificări tumorale, doar aria hepatică mărită (discretă hepatomegalie); ficat cu contur regulat.

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

• Europeană, femelă, 16 ani, sterlizată. Clinic s-au decelat formațiuni tumorale multiple pe lanțul stâng și drept, recidive la 1 an post mastectomie lanț stâng, când s-a realizat și OHT. Examenul radiologic și ecografic nu au evidențiat modificări proliferative. • Europeană, femelă, 15 ani. Clinic: formațiune tumorală mamară M4, lanț drept, relativ aderentă muscular; cu reacție pe limfocentrul inghinal. Examenul radiologic decelează fibrozare pulmonară. Examenul ecografic fără modificări proliferative la nivel de viscere. II. Lotul II pacienții evaluați cu analizatorul biochimic IDEXX VetTest și analizatorul hematologic IDEXX AutoRead: (18 feline) • Norvegiană de pădure, femelă, 9 ani, nesterilizată. Clinic: formațiuni nodulare mici, diseminate lanț drept; după mastectomie totală lanț drept, recidivă cu prindere limfocentru axilar partea dreaptă. Examenul radiologic: micrometastaze pulmonare, densificări de-a lungul ramificărilor bronhice, aspect încărcat. Examenul ecografic: fără modificări proliferative. • Angora turcească, mascul, 8 ani, necastrat, a luat produse hormonale. Clinic s-au decelat formațiuni tumorale la nivel de M2-M3 lanț stâng (sesizate de aproximativ două luni) la palpare dure, cu suprafața neregulată, mobile, reacție pe limfocentrul regional. Examenul radiologic și ecografic nu au evidențiat modificări proliferative. • Birmaneză, femelă, 14 ani, sterilizată. Antecedente medicale: la 10 ani mastectomie lanț mamar stâng. Clinic: formațiune tumorală la nivel de M1 lanț drept; la palpare cu suprafața boselată, mobil, prinderea limfocentrului axilar. Examenul radiologic și ecografic nu au evidențiat modificări proliferative • Persană, femelă, 10 ani. Clinic: formațiuni tumorale miliare diseminate lanț stâng, recidivă la 3 luni după mastectomie lanț drept. Examenul radiologic și ecografic nu au evidențiat alte modificări proliferative. • Europeană, femelă, 12 ani. Clinic: nodul tumoral M4 lanț drept, sesizat de aproximativ două luni; formațiune mobilă, suprafața relativ netedă; fără reactie pe limfocentru regional; stare generală bună. Examenul radiologic și ecografic nu au evidențiat alte modificări proliferative. • Europeană, femelă, 12 ani, sterilizată. Clinic: formațiune tumorală M2 lanț drept sub 1 cm diametru, mobilă, cu reacție pe limfocentrul axilar regional. Examenul radiologic a evidențiat infiltrare la nivelul lobului diafragmatic. Examenul ecografic nu a evidențiat alte modificări. • Europeană, femelă, 13 ani, sterilizată, fără antecedente medicale. Clinic: formațiune tumorală la nivel de M2 de circa 1.5 cm diametru, mobilă, fără reacție pe limfocentrul regional. Examenul radiologic și ecografic nu au evidențiat alte modificări proliferative.

CLINICAL CASES

Hepatic function evaluation for feline proliferating processes type mamary carcinoma

• Metis persan, femelă, 10 ani, sterilizată. Clinic s-au decelat formațiuni tumorale miliare la nivel de M1-M2 lanț drept și M4 lanț stâng, reacție miliară bilaterală limfocentrii axilari. Examenul radiologic și ecografic nu a evidențiat alte modificări proliferative. • Birmaneză, femelă, 11 ani. Clinic: formațiune nodulară la nivel M2 lanț drept, fără reacție la nivel de limfocentru regional; stare generală bună, animal activ. Examenul radiologic și ecografic nu a evidențiat alte modificări proliferative, dar aria hepatică prezintă numeroase incluzii conjunctive, colecist cu diametrul de 1.12 cm, reacție parietală, cu conținut. • Birmaneză, femelă, 13 ani, sterilizată. Clinic: formațiune tumorală mamară M3 lanț stâng cu diametrul de aproximativ 4cm și noduli miliari la nivel de M1 lanț stâng, cu reacție pe limfocentru axilar regional. La examenul radiologic, ecografic fără alte modificări proliferative • Birmaneză, femelă, 11 ani. Clinic: formațiuni tumorale mamare M3-M4 lanț stâng și M2-M3-M4 lanț drept (mastită carcinomatoasă), apărute de circa o lună, evoluând rapid; stare generală alterată, slăbire. Examenul radiologic și ecografic nu au evidențiat modificări proliferative, dar s-a observat o ușoară infiltrare la nivel toracic. • Norvegiană de pădure, femelă, 8 ani. Clinic: formațiuni nodulare mici diseminate pe lanțul drept, fără reacție pe limfocentrii regionali, recidivă la patru luni postmamectomie. Examenul radiologic și ecografic nu a decelat modificări proliferative. • Europeană, femelă, 6 ani; nesterilizată; nu a fătat, a avut multiple lactații nervoase, a primit

suplimente hormonale. Clinic: mastită carcinomatoasă - noduli diseminați lanț stâng și drept; reacție pe limfocentrii regionali. Examenul radiologic: aspect infiltrativ la nivel de torace. Examenul ecografic nu a evidențiat modificări proliferative la nivel de viscere abdominale. • Europeană, mascul, 13 ani, castrat. Clinic: formațiune tumorală la nivel de M4 lanț drept, modificare sesizată cu cinci luni în urmă; la palpare mobilă, bine delimitată, fără reacție pe limfocentrul regional. Examenul radiologic și ecografic: fără alte modificări proliferative. • Europeană, femelă, 10 ani, sterilizată. Clinic: formațiuni tumorale mamare diseminate lanț stâng; recidivă la două luni de la mastectomie lanț drept, evolând de circa șase luni; animal slăbit. Examenul radiologic, ecografic nu au decelat alte modificări proliferative. • Birmaneză, femelă, 8 ani, nesterilizată. Clinic: formațiune tumorală M3 lanț stâng cu diametrul de circa 1cm. și doi noduli miliari M3 lanț drept. Examenul radiologic: aspect infiltrativ la nivel toracic. Examenul ecografic nu a decelat alte modificări proliferative. • Europeană, femelă, 12 ani. Clinic: formațiune tumorală la nivel de M2, lanț stâng cu reacție miliară pe limfocentrul axilar reagional. Examenul radiologic și ecografic nu au evidențiat alte modificări proliferative. • Europeană, femelă, 6 ani, sterilizată. Clinic: formațiune tumorală M4 lanț stâng, bine delimitată, fără reacție pe limfocentrul regional. Examenul radiologic și ecografic nu au evidențiat alte modificări proliferative.

Tabelul 1. Media markerilor biochimici ale felinelor cu proliferări carcinomatoase lotul I Nr. crt.

GPT U/l 5-60

GOT U/l 5-35

GGT U/l <9

FA U/l <200

GLI mg/ dl 70130

BIL mg/ dl <0.90

PT g/dl 5.5-8.5

ALB g/dl 2.0-3.5

UREE mg/dl 10-80

CREA mg/ dl 0.5-1.8

24.5

8.5

2.0

29.0

101.0

0.1

6.7

3.0

44.0

1.15

61.0

20.5

5.0

63.0

98.0

0.3

6.2

2.6

48.5

1.15

39.5

11.0

2.4

67.5

130.0

0.1

6.5

2.8

34.0

1.15

45.0

15.0

3.0

54.5

105.2

0.2

6.0

2.7

52.0

1.2

8.0

14.0

0.0

210.0

135.0

0.45

6.1

2.5

49.5

1.1

17.5

33.0

3.0

50.05

89.0

0.1

6.15

2.6

38.5

1.8

62.5

21.0

6.3

172.0

101.0

0.1

6.9

2.9

54.5

0.7

59.0

23.0

6.1

161.0

94.0

0.2

6.4

2.7

54.0

1.2

88.0

31.0

5.1

118.0

107.0

0.2

6.2

2.8

85.0

1.2

61.15

45.5

7.5

30.5

85,75

0.4

5.8

2.5

42.15

0.9

11.

54.0

32.6

10.1

229.0

71.7

0.87

6.4

2.6

56.0

1.0

Media

47.29 ±18.5

23.19 ±8.97

4.59 ±2.28

107.7 ±63.9

101.6 ±12.86

0.27 ±0.16

6.30 ±0.25

2.70 ±0.12

50.74 ±8.69

1.14 ±0.15

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Preda Cristina Angela Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Grafic 1. Valorile medii ale markerilor enzimatici (GPT, GOT, GGT, FA) feline, lotul

Sângele a fost recoltat cu ac steril de unică folosință în recipiente, cu și fără anticoagulant, corespunzătoare determinării (biochimic / hematologic). Prelucrarea probelor s-a realizat la scurt timp după recoltare, pentru a se evita alterarea probelor, care astfel ar vicia rezultatele. În acest context, în continuare sunt prezentate rezultatele biochimice și hematologice pentru felinele luate în studiu. Datele sunt prezentate cu ajutorul tabelelor și graficelor. În

tabele se regăsesc valorile fiecărui animal, valorile medii ale markerilor și valoarea deviației medii. S-a ales prezentarea celor mai sugestive imagini ecografice ale felinelor luate în studiu.

REZULTATE OBȚINUTE:

Astfel, în tabelul 1-2 sunt prezentate, pentru fiecare animal din lotul I, valorile medii și ale deviației medii pentru markerii biochimici (enzimatici și

Tabelul 2. Media markerilor biochimici la felinele cu proliferări carcinomatoase, lotul II Nr. crt.

GPT U/l 12-130

GOT U/l 0-48

GGT U/l 0-1

FA U/l 14-111

GLI mg/dl 71-159

BIL mg/ dl 0.00.9

PT g/dl 5.7-8.9

ALB g/dl 2.3-3.9

UREE mg/dl 16-36

CREA mg/ dl 0.8-2.4

61.0

32.5

0.0

52.0

137.0

0.2

7.05

3.3

20.5

1.8

37.0

29.0

0.0

44.0

98.0

0.4

6.4

2.7

31.0

1.4

14.5

13.5

0.0

36.5

124.5

0.2

7.8

2.5

27.5

1.65

58.0

35.0

0.0

41.0

107.5

0.15

6.75

2.6

23.5

1.45

55.0

25.0

0.0

28.0

106.0

0.1

7.6

2.9

15.0

1.0

19.5

17.0

0.0

66.0

117.5

0.25

6.7

2.85

31.0

2.15

39.5

25.0

0.0

48.0

116.0

0.1

7.4

3.3

33.0

1.95

34.5

28.0

0.0

43.0

101.5

0.35

6.9

3.1

23.5

1.35

59.0

29.5

0.0

64.5

104.0

0.3

7.2

3.15

23.5

1.25

<10.0

19.0

0.0

33.0

110.0

0.4

7.4

2.9

23.0

0.9

11.

37.0

26.0

0.0

38.0

145.0

0.2

6.4

2.6

27.0

2.0

12.

55.0

32.0

0.0

51.0

124.0

0.3

6.9

3.1

22.0

1.7

13.

30.0

24.0

0.0

26.0

111.0

0.2

7.1

3.0

35.0

2.4

14.

35.0

25.0

0.0

42.0

110.0

0.1

7.3

3.1

24.0

1.5

15.

30.5

28.0

0.0

39.5

150.5

0.2

8.1

3.5

19.5

1.45

16.

48.0

29.0

0.0

59.0

98.0

0.1

7.4

2.8

29.0

1.6

17.

33.0

20.5

0.0

44.0

102.0

0.1

7.35

3.0

21.5

1.55

18.

32.0

26.0

0.0

23.0

163.0

0.1

6.7

3.0

14.0

0.9

Media

38.25 ±11.97

25.78 ±4.14

0 ±0.0

43.42 ±9.01

118.1 ±15.10

0.21 ±0.08

7.14 ±0.37

2.97 ±0.21

24.64 ±4.56

1.56 ±0.31

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

CLINICAL CASES

Hepatic function evaluation for feline proliferating processes type mamary carcinoma

Grafic 2. Valorile medii ale markerilor metabolici (GLI, BIL, PT, ALB, UREE) feline, lotul I

Grafic 3. Valorile medii ale markerilor enzimatici (GPT, GOT, FA) feline, lotul II

Grafic 4. Valorile medii ale markerilor metabolici (BIL, PT, ALB, UREE) feline, lotul II

metabolici). Valorile obținute în cazul markerilor hematologici, valorile medii și ale deviației medii se regăsesc în tabelul 3 pentru lotul I și tabelul 4 pentru lotul II. Valorile medii ale markerilor biochimici atât enzimatici, cât și metabolici, obținute la felinele cu procese proliferative de tip carcino-

matos, sunt prezentate comparativ în graficele nr. 1-4, iar valorile medii ale markerilor hematologici – linie albă și linie roșie, sunt evidențiate comparativ cu ajutorul graficelor nr.5-8. Imagini ecografice ale ariei hepatice la felinele cu procese de tip carcinomatos, fără proliferări hepatice:

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Preda Cristina Angela Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Tabelul 3. Valorile medii ale markerilor hematologici la felinele cu procese carcinomatoase, lotul I Nr. Crt

WBC mii/

LYMF %

MON %

GRANS %

RBC mil/ µL

Hb g/dl

Hct %

PLT mii/

EOS %

µL 5.5-

12-45

2-9

35-85

4.6-10

9.3-15.3

28-49

µL 100-

1-5

19.5

514

18.7

5.9

59.1

6.32

12.7

38.6

365.0

3.0

19.1

12.8

3.0

84.2

5.9

12.5

36.2

397.0

5.0

16.3

21.5

7.2

71.2

9.96

14.8

42.5

455.0

4.0

41.6

59.0

14.7

26.3

6.96

11.2

38.7

389.0

1.0

18.3

34.0

6.4

59.6

6.24

12.1

36.3

301.0

2.0

19.9

17.6

5.2

77.2

14.5

17.9

45.0

297.0

4.0

11.8

42.5

37.5

5.45

11.4

31.0

284.0

3.0

21.6

16.2

8.8

75.0

11.9

14.2

50.7

273.0

4.0

18.5

16.7

4.9

78.4

15.2

21.0

62.0

230.0

1.0

10.

32.8

41.3

9.5

49.2

6.3

15.1

44.0

372.0

3.0

11.

17.6

25.7

5.8

68.5

8.9

13.7

47.1

411.0

2.0

Media

21.47

29.30

8.31 ±3.59

62.38

8.88 ±2.92

14.24

42.92

343.09

2.91

±5.74

11.87

±2.16

±6.22

±60.08

±1.02

±14.58

Tabelul 4. Valorile medii ale markerilor hematologici la felinele cu procese carcinomatoase, lotul II Nr.crt

Hct %

Hb g/dl

24-45

8 -15

MCHC g/

39.1

12.7

32.5

0.6

9.5

7.0

73.7

2.5

26.0

>410.0

37.8

11.8

31.2

2.9

8.20

6.10

74.4

2.1

26.0

321.0

39.0

12.8

32.8

0.4

8.90

5.50

61.8

3.4

38.0

329.0

Ret %

30-

WBC K/µl

Gran K/

5.0-18.9

µl 2.5-

36.9

Gran %

L/M

L/M %

x109/l

PLT K/µl 175500

1.5-7.8

12.5

34.4

10.9

31.7

2.9

6.90

4.60

66.7

2.3

33.0

374.0

38.6

11.09

30.8

1.1

6.70

3.70

55.2

3.0

45.0

288.0

41.0

13.2

32.2

0.6

14.20

9.70

68.3

4.5

32.0

414.0

38.3

12.5

32.6

0.6

8.50

7.30

85.9

1.2

14.0

396.0

35.1

10.2

29.1

2.5

9.70

6.40

66.0

3.3

34.0

2.0

37.5

12.2

32.5

9.70

5.50

56.7

4.2

43.0

432.0

10.

35.1

11.2

31.9

0.7

13.29

10.70

81,1

2.5

19.0

352.0

11.

33.5

10.8

31.7

0.3

16.20

13.20

81.5

3.0

19.0

355.0

12.

43.0

13.5

32.4

1.0

9.5

6.3

66.3

3.2

34.0

>314.0

13.

37.2

11.8

31.7

0.3

6.30

4.0

63.5

2.3

37.0

223.0

14.

40.8

13.4

32.8

2.6

6.80

4.10

60.3

2.7

40.0

>712.0

15.

36.8

11.5

31.3

2.5

5.80

2.20

37.9

3.6

62.0

>356.0

16.

43.2

14.2

32.9

1.5

6.0

4.70

78.3

1.3

22.0

740.0

17.

42.8

14.9

34.8

0.8

8.90

7.50

84.3

1.4

16.0

307.0

18.

30.6

10.7

35.1

0.2

15.39

12.61

82.0

1.3

14.2

193.0

Medie

38.42±

12.27

32.22 ±

1.25

8.74 ±

6.73 ±

69.1±

2.65

30.8±

362 ±104.8

2.36

±1.06

0.93

±0.87

2.48

2.32

9.8

±0.78

DISCUȚII

La felinele luate în studiu au fost determinate valorile parametrilor biochimici (enzimatici și metabolici) și hematologici, în raport cu procese proliferative de tip carcinomatos la nivel mamar, fără evidențierea clinică a modificărilor proliferatice hepatice. Evaluările

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

s-au realizat atât prin metode de biochimie umedă (Mindray BA 88-A), cât și prin metode de biochimie uscată (IDEXX VetTest). Deoarece acestea au limite de interval diferite, s-a decis pentru o interpretare corectă realizarea a două loturi. Pentru hematologie s-a folosit Mindray BC 2800-Vet, respectiv IDEXX VetAutoread.

CLINICAL CASES

Hepatic function evaluation for feline proliferating processes type mamary carcinoma

Grafic 5. Valorile medii ale markerilor hematologici, linia albă, feline cu carcinoame, lotul I

Grafic 6 Valorile medii ale markerilor hematologici, linia roșie, la felinele cu carcinoame, lotul I

Grafic 7. Valorile medii ale markerilor hematologici, linia albă, la felinele cu carcinoame, lotul II

Grafic 8. Valorile medii ale markerilor hematologici, linia roșie. la felinele cu carcinoame, lotul II

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Preda Cristina Angela Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 1. Parenchim hepatic omogen, ușor hiperecogen; evidentă reacție parietală gastrică – felină 11 ani (original, clinica FMVB)

Figura 3. Ușoară hepatomegalie, parenchim omogen cu evidențierea vascularizației intrahepatice – felină 10 ani (original, clinica FMVB)

Figura 2. Contur hepatic regulat, parenchim omogen cu evidențierea căilor biliare intrahepatice – felină 9 ani (original, clinica FMVB)

Figura 4. Ectazie vasculară evidentă, parenchim hipoecogen, colecist 0.87 cm., fără sludge, cu îngroșare parietală evidentă – felină 13 ani (original, clinica FMVB)

Figurile 5 și 6. Parenchim hepatic hiperecogen, cu densificări neuniforme și evidențierea vascularizației intrahepatice – felină 10 ani (original, clinica FMVB)

Figura 7. Arie hepatică cu numeroase incluzii, colecist cu diametrul de 1.12cm., reacție parietală – felină 11 ani (original, clinica FMVB)

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

CLINICAL CASES

Hepatic function evaluation for feline proliferating processes type mamary carcinoma

Figurile 8 și 9. Hepatomegalie; vascularizație intrahepatică evidentă – felină 15 ani (original, clinica FMVB) În urma evaluărilor realizate, s-a constatat: • Valorile markerilor enzimatici se păstrează în general în limitele fiziologice ale speciei, remarcându-se totuși că activitatea GPT tinde, în multe situții, spre limita inferioară, ceea care corespunde etapei de decompensare hepatică, iar FA înregistrează valori medii situate la limita superioară. În general, însă, nivelele GPT și FA înregistrează variații ușoare spre mediu la felinele cu proliferări carcinomatoase, ceea ce denotă că activitatea hepatică este compensată. Acest aspect corespunde constatărilor clinice; sistemul limfatic al felinelor fiind mai slab dezvoltat, face ca modificările metastatice hepatice să fie devansate de cele pulmonare, grăbind moartea animalului. Astfel, rareori, modificările hepatice la felinele cu proliferări carcinomatoase evidențiează clinic prezența proliferărilor metastatice hepatice, care nu au timp să se dezvolte. • Valorile markerilor hematologici s-au menținut în limitele fiziologice ale speciei, proliferările carcinomatoase dând metastazări, în principal, pe cale limfogenă. Într-un singur caz nivelul limfo-monocitelor a înregistrat o depășire a limitei, neavând însă valoare din punct de vedere statistic. În schimb eosinofilele înregistrează valori mari, constituindu-se ca markeri pentru activitatea proliferativă. • Din punct de vedere ultrasonografic, ficatul se menține, în general, din punct de vedere al dimensi-

unilor în limite normale, cu parenchim omogen, dar cu vascularizație intrahepatică și căi biliare intrahepatice evidente, însoțite de o discretă reacție a colecistului, ceea ce face ca în aceste situații ecografia să nu aibă mare valoare de diagnostic. Chiar dacă ecografic imaginea nu evidențiează o proliferare metastatică neoplazică hepatică, prin conectarea vaselor de neoformație ale tumorii primare la circulația organismului, se inițiază modificări metabolice la distanță, în special în teritoriile cu origine comună, respectiv în: pulmon, rinichi, sistem nervos central, modificări încadrabile în sindroamele paraneoplazice. • Valorile parametrilor determinați la felinele grupului evaluat au fost ulterior folosite în celelalte studii pentru pentru interpretarea comparativă a activității hepatice, respectiv față de felinele cu alte tipuri proliferative (sarcomatoase și limfoproliferative) și față de canidele cu proliferări de tip carcinomatos, fără evidențierea clinică a modificărilor proliferative hepatice. • Aceleasi studiu realizat la canide a arătat faptul că activitatea funcțională hepatică este intens afectată în cazul proceselor proliferative carcinomatoase, ceea ce confirmă faptul că la această specie metastazarea este mai precoce la nivel de viscere abdominale, în special la nivel hepatic, comparativ cu felinele, la care metastazarea se realizează mai degrabă la nivel toracic (pulmonar).

LECTOR UNIVERSITAR, SPECIALITATEA ONCOLOGIE CLINICĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI Medic Veterinar, Doctor în Științe Medicale, Lector universitar Doctor în Științe medicale veterinare - specialitatea Oncologie Medic specialist în Oncologie clinică/Terapie oncologică

Cristina Angela Preda

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Ovarian adenocarcinoma in a female dog (case report) Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

UN CAZ DE ADENOCARCINOM OVARIAN LA CĂȚEA OVARIAN ADENOCARCINOMA IN A FEMALE DOG (CASE REPORT) Dr. Gabriela Georgescu1, Dr. Teodoru Soare2, Conf. Dr. Alexandru Diaconescu3 1. Centrul Veterinar Vetservice, 2. Facultatea de Medicină Veterinară București

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Gabriela Georgescu Doctor în Științe Medicale Veterinare office@vetservice.ro

Recieved: 18 December 2016 Accepted: 19 December 2016

REZUMAT O femelă de 10 ani a fost adusă la clinică, fiind apatică și inapetentă. Examenul clinic a relevat faptul că animalul era hipotermic, având mucoase palide, hematurie și melenă. Din rezultatele de laborator s-a observat o anemie moderată. Examenul ecografic abdominal a evidențiat prezența unor mase solide bilaterale. Pacienta a fost restabilită hemodinamic, iar apoi s-a intervenit chirurgical. Pe baza laparatomiei și a ovariohisterectomiei, cu recoltarea probelor pentru examenul histopatologic, diagnosticul a fost: adenocarcinom ovarian și hiperplazie miometrială.

CUVINTE-CHEIE:

examen clinic, adenocarcinom ovarian, hiperplazie uterină

ABSTRACT A 10 years old female was brought to the clinic, being lethargic and inapetent The clinical examination revealed hypothermia, pale mucous membranes, hematuria and melena. The laboratory results showed a moderate anemia. The abdominal ultrasound exam revealed the presence of a bilateral solid masses. The heamodynamic parameters were stabilized and after this, the patient went into surgery. Based on the laparotomy, ovariohysterectomy and samples taken for histopathological examination, the diagnostic was: ovarian adenocarcinoma and myometrial hyperplasia.

KEYWORDS:

INTRODUCERE

clinical examination, ovarian adenocarcinoma, uterine hyperplasia

Se cunoaște că formațiunile tumorale ovariene secretă hormoni ce produc efecte toxice asupra organismului canin, de exemplu tumorile secretoare de estrogeni, similar cu neoplasmele testiculare cu celule Sertoly sau cu administrarea de estrogeni în doze prea mari sau repetate, pot produce atrofie

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

medulară și supresie medulară. Cercetări anterioare au demonstrat că răspunsul medular la aceleași doze sau durate ale expunerii la estrogeni în exces variază de la un animal la altul, în funcție de sensibilitatea individuală. Astfel, unii câini suferă o atrofie a țesutului hematopoietic ce duce la imunosupresie severă, în cele din urmă fatală. Iar la alții, atrofia măduvei

Cite this article: Gabriela Georgescu, T. Soare, A. Diaconescu Ovarian adenocarcinoma in a female dog (case report). Rom J Vet Med Pharm. 2016; 1(1):39-43

CLINICAL CASES

Ovarian adenocarcinoma in a female dog (case report)

osoase este moderată sau marcantă, dar reversibilă (8). Sensibilitatea individuală nu este influențată de rasă, tipul de hrană, cale de administrare, dar poate fi favorizată de vârstă, tipul de estrogen la care este expus și de starea generală a sănătății animalului (8).

MATERIALE ȘI METODE

O femelă de Chow-Chow, în vârstă de 10 ani, a fost adusă la clinică, proprietarul relatând că este apatică, a vomat repetat și este inapetentă în ultimele trei zile. Examenul clinic a relevat faptul că animalul era moderat deshidratat și prezenta secreții oculare muco-purulente, hematurie și melenă, avea mucoase palide și hipotermie moderată (37.5C). Abdomenul era suplu și nedureros la palpare. Examenul biochimic nu a adus date importante, valorile fiind în limite fiziologice. Examenul morfologic sangvin nu a pus în evidență modificări semnificative și nici nu au fost observate celule neoplazice, elemente parazitare sau aspecte microscopice care să sugereze anemie autoimună, însă examenul hematologic a relevat o anemie moderată normocitară, discret hipocromă, eozinofilie și ușoară neutrofilie (Tabelul 1). Examenul ecografic al zonei caudale retro-renale a evidențiat prezența unor mase solide bilaterale, cu contur neregulat nodular și de ecogenitate variabilă, conținând multiple zone chistice de aproximativ 2 cm în diametru. Dimensiunile celor două formațiuni erau de aproximativ 10 cm (dreapta) și, respectiv, 8.5 cm (stânga). Uterul nu prezenta conținut lichid vizibil ecografic, iar peretele era ușor îngroșat. Nu s-a observat lichid liber retro-renal sau alte modificări abdominale datorate invaziei metastatice. Pacienta a fost stabilizată din punct de vedere hemodinamic, iar apoi s-a intervenit chirurgical, realizându-se ovariohisterectomia.

Figura 1. Imagine post-operatorie ovar drept, cu aspect conopidiform macropolichistic

Figura 2. Imagine post-operatorie ovar stâng cu aspect conopidiform macropolichistic

Tabelul 1. Valorile parametrilor hematologici obținuți Parametri hematologici WBC Limf Gran Limf % Mon % Gran % RBC HGB HCT MCV MCH MCHC RDW PLT Eos

Valori obținute

Interpretare

52.6 x1009/L 5.0 x 1009/L 46.5 x 1009/L 9.5 % 2.1% 88.4% 4.84x1012 90 g/L 31.9 % 66.1 fL 18.5 pg 282 g/L 15.6 % 494 x 109/L 3.6 %

H H

H H L L L L H H

Figura 3. Imagine post-operatorie ovare și uter cu hipeplazie miometrială

REZULTATE

Laparatomia a confirmat suspiciunea de formațiuni ovariene bilaterale. La deschiderea uterului s-a observat peretele neregulat, indurat și fără colecții lichide intrauterine. La examenul histopatologic s-au observat următoarele aspecte: arhitectura ovariană sever modificată, prezentând în cortex - cu tendință de extindere în medulară - structuri tubulare cu creș-

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Gabriela Georgescu, T. Soare, A. Diaconescu Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 6. Obiectiv 20x, Hematoxilină-Eozină: Structură neoplazică cu pattern tubular

Figura 4. Obiectiv 2x: Hematoxilină-eozină. Arhitectură ovariană distorsionată de creșterea neoplazică

Figura 7. Obiectiv 10x, Hematoxilină-Eozină: Structură neoplazică cu creștere papiliferă (adenocarcinom ovarian papilifer) Figura 5. Obiectiv 4x, Hematoxilină-Eozină: Arhitectură ovariană, detaliu - folicul ovarian la nivelul cortexului tere papiliferă, infiltrativă, ocazional sugerând compactizare acinară. Celulele epiteliale au caracteristici morfologice maligne: anizocitoza, anizocarioza, nuclei eucromatici, mitoze atipice 3-4 la obiectiv x 40 (HPF), aspectul histopatologic fiind caracteristic pentru adenocarcinom ovarian. Uterul prezenta o hiperplazie a miometrului, fără modificări endometriale. În concluzie, în baza investigațiilor anterioare, diagnosticul a fost de adenocarcinom ovarian și hiperplazie miometrială. Evoluția post-operatorie a fost deosebit de bună, hematuria și melena amendându-se treptat, valorile parametrilor hematologici apropiindu-se de cele normale, animalul fiind din ce în ce mai prezent, iar după șapte zile a fost externat,

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Figura 8. OObiectiv 40x, Hematoxilină-Eozină: Adenocarcinom - atipii celulare (anizocarioză, mitoze atipice - săgeată)

CLINICAL CASES

fiind considerat ameliorat, cu apetit prezent și comportament activ.

DISCUȚII

Sunt publicații care susțin că incidența tumorilor ovariene este deosebit de redusă în cadrul populației canine datorită sterilizării femelelor de la vârste timpurii, iar în populația de femele intacte incidența este de 2% - 6% (11). Tipurile de tumori ovariene cel mai frecvent diagnosticate la cățea sunt carcinoamele ovariene, teratoamele și disgerminomele. Carcinoamele ovariene debutează la cățele cu vârsta minimă de 8 ani, având o incidență medie la vârsta de 9,5 ani și maximă la 13 ani, iar teratoamele în jurul vârstei de 8,8 ani. Literatura științifică nu citează o predispoziție de rasă pentru aceste boli oncologice. Nu există studii suficiente pentru determinarea cauzelor acestor tipuri de cancer la cățea, însă în oncologia umană se menționează implicarea genelor BRCA1 și BRCA2 ca factor determinant în apariția cancerului ovarian. Aceste gene mutante au fost identificate la 5 – 15 % dintre pacientele suferind de cancer ovarian (Lakhani et al., 2004). La cățea, adenocarcinoamele sunt, de obicei, bilaterale. Iar dintre acestea, cele papilare, ca cel din studiul nostru, sunt cele mai frecvent întâlnite. În unele cazuri, dezvoltarea carcinoamelor ovariene poate produce fenomene de tip ascitic, prezența lichidului intra-abdominal contribuind la agravarea prognosticului. Și aceasta, deoarece se asociază cu metastazarea carcinomatoasă peritoneală. Ascita este pusă pe seama iritației mecanice a formațiunilor neolpazice asupra celuleor mezoteliale sau din cauza compresiunilor asupra vaselor adiacente. În alte cazuri, dereglările hormonale secundare pot determina hiperplazie endometrială glandulo-chistică, hidrometru mucometru și piometru. Comportamentul biologic al acestor neoplasme ovariene implică invazivitatea locoregională, afectând în special rinichiul, în acest caz prognosticul fiind foarte grav, mai ales dacă vorbim despre carcinoamele bilaterale. Atunci când se suspicionează un adenocarcinom ovarian, diagnosticul se pune în urma examinării fizice și a examenelor complementare. De regulă, semnele clinice sunt nespecifice (inapetența, hemoragii externe, parametrii biochimici nemodificați) și diagnosticul se pune tardiv. Astfel că pacientul nu mai poate benficia de tratament curativ. Dar, în cazul prezentat, în urma diagnosticului și tratamentului, s-au putut remite semnele clinice. În alte cazuri, literatura de specialitate citează modificări semnificative ale tabloului

Ovarian adenocarcinoma in a female dog (case report)

hematologic (anemie neregerativă, trombocitopenie și leucocitoză) care sunt sugestive în orientarea investigațiilor, suspicionându-se un sindrom paraneoplazic cu inhibiție medulară pe fondul hipersecreției de estrogeni. Diagnosticul diferențial se realizează față de anemia hemolitică autoimună, în care anemia este regenerativă, iar la examenul morfologic sangvin apar numeroase sferocite. Și aceasta, spre deosebire de sindromul hiperestrogenic, în care anemia este neregenerativă, sugerând atrofie sau chiar aplazie medulară. Alte anemii neregenerative - care sunt, în principal, determinate de cauze primare intramedulare sau de boli sistemice, afectând astfel funcția hematopoietică - pot fi infecțiile virale (maladia Carre, Parvoviroza), infecțiile bacteriene, intoxicațiile cu metale grele, medicamente. În situația suspicionării unui adenocarcinom ovarian, examenul ecografic este deosebit de util. Și aceasta, pentru a studia modificările aparatului genital și pentru stadializarea bolii neoplazice, alături de investigațiile radiologice pentru torace și țesuturile osoase. Deși, de obicei, nu rămâne țesut ovarian intact pentru a identifica organul, diagnosticul ecografic al tumorilor ovariene este destul de facil datorită poziției specifice a ovarului în aria caudală retro-renală, ceea ce face ușor de suspicionat originea unei mase tumorale în acea zonă, mai ales în cazul tumorilor bilaterale. În cazul tumorilor chistice cu diametrul mai mic sau egal cu 2.5 cm (dimensiunile unui ovar normal de cățea în faza reproductivă), trebuie făcută distincția între un ovar polichistic și o tumoră ovariană, ceea ce - uneori - poate fi deosebit de dificil. Conturul regulat și prezența chisturilor multiple sunt considerate - în principiu - benigne, cu prognostic mai bun decât aspectul conopidiform și structura predominant solidă, asociată mai des cu malignitatea. Proporția de conținut solid al tumorilor maligne, comparativ cu structurile chistice sau lacunare din ea, este un factor indicativ al agresivității procesului neoplazic (11). Ținând cont de faptul că există neșansa ca modificările medulare să fie avansate (mielofibroza), un factor de prognostic este dat de medulogramă. Puncția aspirativă din măduva osoasă poate veni în ajutorul stadializării afectării medulare, în stadiul final de aplazie medulară observându-se hipocelularitate cu depleția tuturor liniilor celulare. Mecanismul prin care se produce atrofie medulară sub efectul estrogenilor nu este pe deplin cunoscut, dar studiile anterioare confirmă implicarea unui factor inhibitor al mielopoiezei de origine timică, stimulat de hiperproducția

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Gabriela Georgescu, T. Soare, A. Diaconescu Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

hormonilor estrogeni, având ca efect mielofibroza, secundar imunosupresie, neutrofilie și pancitopenie (9). Efectele estrogenilor asupra măduvei hematopoietice au fost descrise de Chiu (7) în trei stadii: I) ziua 0 – ziua 13: o scurtă fază de trombocitoză, urmată de trombocitopenie severă; II) ziua 13 – ziua 20: granulocitoză și neutrofilie; III) ziua 21 –ziua 45: reversie a efectelor medulare sau aplazie ireversibilă. În concluzie, cazurile de intoxicație indusă de estrogeni au un prognostic grav, termi-

nându-se frecvent cu moartea pacientului. Iar cele cu final favorabil necesită o perioadă de recuperare îndelungată. În cazul adenocarcinoameleor cu secreție estrogenică, rezecția chirurgicală poate fi curativă, dar este nevoie de tratament intensiv suplimentar, care include: transfuzii (una sau mai multe, cu sânge integral sau cu concentrat plachetar), terapie cu hormoni androgeni și, nu în ultimul rând, antibiotice cu spectru larg (pentru prevenirea infecțiilor).

Bibliografie 1. Acke E., Money C.T., Jones B.R. “Estrogen toxicity in a dog”. Ir Vet J. 2003; 56:465–468. 2. Castrodale D., Bierbaum O., Halwig E.B., MacBryde C.M. “Comparative studies of the effects of estradiol and stilbestrol upon the blood, liver and bone marrow”. Endocrinology. 1941; 29:363–372. 3. Crafts R.C. “The effects of estrogens on the bone marrow of adult female dogs”. Blood. 1948; 3:276–285. [PubMed] 4. DeVita J. “Hyperestrogenism”. In: Catcott E.J., Smithcors J.F., editors. “Progress in Canine Practice”. California: American Veterinary Publications; 1967. pp. 419–420. 5. Bowen R.A., Olson P.N., Behrendt M.D., Wheeler S.L., Husted P.W., Nett T.M. “Efficacy and toxicity of estrogens commonly used to terminate canine pregnancy”. J Am Vet Med Assoc. 1985; 186:783–788. [PubMed] 6. Suess R.P., Barr S.C., Sacre B.J., French T.W. “Bone marrow hypoplasia in a feminized dog with interstitial cell tumor”. J

Dr. Gabriela Georgescu STUDII UNIVERSITARE ȘI POST-UNIVERSITARE Absolvent al Facultății de Biologie, Universitatea București Absolvent al Studiilor post-universitare de Master în Biologie, Facultatea de Biologie, Universitatea București Absolvent al Facultății de Medicină Veterinară București, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Am Vet Med Assoc. 1992; 200:1346–1348. [PubMed] 7. Chiu T. “Studies on estrogen-induced proliferative disorders of hemopoietic tissue in dogs”, [Thesis] St Paul: University of Minnesota USA; 1974. pp. 1–270. 8. Sontas H.B., Dokuzeylu B., Turna O. Ekici H. “Estrogeninduced myelotoxicity in dogs: A review”,. Can Vet J. 2009 Oct; 50(10): 1054–1058 9. McCandlish I.A., Munro C.D., Breeze R.G., Nash A.S. “Hormone producing ovarian tumours in the dog”. Vet Rec. 1979; 105:9–11. [PubMed] 10. Maddux J.M., Shaw S.E. “Possible beneficial effect of lithium therapy in a case of estrogen-induced bone marrow hypoplasia in a dog: A case report”. J Am Anim Hosp Assoc. 1983; 19:242–245. 11. Rollan E., Mayenco A. “Ultrasonographic appearence of ovarian tumors in 10 dogs”. Veterinary Radiology&Ultrasound, 1998 [PubMed]

Doctor în Științe Medicale Veterinare la Facultatea de Medicină Veterinară București, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, cu lucrarea “Metode de diagnostic al afecțiunilor tiroidiene la câine” ACTIVITATE PROFESIONALĂ Internship la Facultatea de Medicină Veterinară a Universității din Bologna, Italia – oct. 2007 – apr. 2008 Participant ca cercetător la etapa a III-a de omologare a medicamentului Masivet Doctorand și medic veterinar clinician în Clinica Facultății de Medicină Veterinară București, Catedra Boli Interne, 20042012 Fondator al Centrului Veterinar Non-Stop Vetservice Membru fondator al Asociației Române de Endocrinologie Veterinară - AREV Membru al European Society of Veterinary Endocrinology - ESVE Organizator al Primului Congres de Endocrinologie Veterinară din România și a altor simpozioane și conferințe din domeniul endocrinologiei veterinare

CLINICAL CASES

Bukshi - lymphoblastic lymphoma (Case report)

BUKSHI – LIMFOM LIMFOBLASTIC (PREZENTARE CAZ) BUKSHI - LYMPHOBLASTIC LYMPHOMA (CASE REPORT) Ruxandra Otilia Cristea¹, Preda Cristina Angela², Soare Teodoru3, Constantinescu Radu4, Leca Florin5 1. Clinica Standardvet, 2,3,4. Facultatea de Medicină Veterinară București, 5. Cabinet Veterinar individual Doctor’s Vet Univers

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Ruxandra Otilia Cristea Clinica Standardvet otilia.cristea@standardvet.ro

Recieved: 19 December 2016 Accepted: 19 December 2016

REZUMAT Limfomul malign reprezintă proliferarea malignă a ţesutului limfoid solid. Acesta încadrează două mari grupe: limfoamele maligne non-Hodgkiniene și limfoamele Hodkin (proliferari maligne monoclonale ale celulelor care formează ţesutul limfoid; multiplicări anormale ale limfocitelor T şi B în diferite stadii de diferenţiere și maturare). Cel mai frecvent, câinii sunt diagnosticați cu limfoame originare în celulele B. Câinele metis de 16 ani, Bukshi, s-a prezentat cu poliadenopatie (submandibulari, prescapulari, inghinali, poplitei), mucoase anemice. Examenul citologic a confirmat diagnosticul de limfom malign B celular. Cu toate complicațiile specifice bolii și vârstei, în urma chimioterapiei și intervenției chirurgicale evoluția pacientului a fost bună.

CUVINTE-CHEIE:

câine, limfom, chimioterapie, splenectomie

ABSTRACT

Cite this article: Ruxandra Otilia Cristea, Preda Cristina Angela, Soare T., Cons tantinescu R., Leca F. Bukshi - lymphoblastic lymphoma (Case report). Rom J Vet Med Pharm. 2016; 1(1):44-51.

Malignant lymphoma is a malignant proliferation of lymphoid solid tissue. It falls two major groups: non-Hodgkin’s malignant lymphomas and Hodgkin’s lymphoma (malignant monoclonal proliferation of lymphoid cells that form the tissue, chaotic copies of T and B lymphocytes at various stages of differentiation and maturation). Dogs are most commonly diagnosed with lymphoma B cells. Metis dog of 16 years, Bukshi, was shown in clinical poliadenopatie, mucous anemic. Cytological examination confirmed the diagnosis of malignant B cell lymphoma. In spite of the complications and old age, after chemotherapy and surgical procedure the clinical evolution of the patient was good.

KEYWORDS:

dog, lymphoma, chemotherapy, splenectomy

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Ruxandra Otilia Cristea, Preda Cristina Angela, Soare T., Constantinescu R., Leca F. Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

MATERIALE ȘI METODE - CAZ CLINIC

Câinele metis ciobanesc, Bukshi, în vârstă de 16 ani, sterilizat, cu o greutate de 21.6 kg, s-a prezentat în clinica Standardvet în luna octombrie 2016. Proprietarul a relatat faptul că pacientul a slăbit progresiv, are un apetit selectiv, tușește (tuse cronică, uscată, mai deasă nocturn sau la efort), prezintă oboseală la efort moderat (oboseală care a debutat cu aproximativ 1,6 ani în urmă), modificări gastrointestinale cu borborisme și fecale moi-păstoase fără a fi corelate cu un regim alimentar neconform speciei sau vârstei (debut cu aproximativ 12 luni în urmă), dificultăți în deplasare, dezorientare. Câinele era pe tratament pentru hipotiroidism, din aprilie 2016, cu Euthyrox 400 mg/zi în două prize, fără ameliorare evidentă. Evaluarea pacientului a parcurs toate etapele examenului clinic, completate cu investigațiile paraclinice, care au urmărit stabilirea unui diagnostic de certitudine, în vederea instituirii unei conduite terapeutice care să asigure șanse maxime de supraviețuire în condiții de viață cât mai apropiate de normal. Investigațiile paraclinice s-au realizat etapizat, ele cuprinzând: evaluarea markerilor biochimici sanguini și a celor hematologici, evaluare ultrasonografică la nivel abdominal, evaluare

radiologică la nivel toracic, evaluare cardiologică, examen citologic – puncție aspirativă cu ac fin de la nivelul limfocentrilor reactivi, examen histopatologic din splină. Determinările biochimice au fost realizate pe Rayto RT-1904C, iar cele hematologice pe Mindray BC-2800Vet. Conduita terapeutică a fost realizată etapizat și a urmărit: stabilizarea pacientului și îmbunătățirea marilor funcții; terapie medicamentoasă specifică de citoreducție, de inducere a remisiei; extirparea chirugicală a splinei (sursa principală de distrucție a elementelor figurate sanguine); terapie specifică de menținere a remisiei, asociată cu terapie nespecifică de detoxifiere a organismului și susținere a marilor funcții.

REZULTATE

Examenul clinic: 19.oct. 2016 - La inspecție – slăbire evidentă, cu reducerea masei musculare; păr mat; limfocentrii submandibulari, prescapulari, poplitei măriți; mucoase anemice. La palpare – limfocentrii submandibulari, prescapulari, axilari, inghinali superficiali și profunzi, poplitei măriți, neregulați, mobili, reci, fără sensibilitate dureroasă; la nivel abdominal se sesizează splina mărită. La ascultație nu se decelează zgomote anormale. Temperatura corporală: 38.1°C

Tabelul 1. Evoluția markerilor biochimici înainte și după splenectomie Parametrii biochimici

Valori de referință

20.10

03.11

9.11

07.12

Glicemie

61.9-108.3 mg/dl

106.67

107.08

71.2

Creatinină

0.5-1.6 mg/dl

1.43

1.39

1.24

1.09

Uree

8.8-25.9 mg/dl

15.53

50.77

40.37

48.13

Acid uric

0-6 mg/dl

7.8

8.65

1.30

Proteine totale

5.5-7.5 g/dl

6.62

7.62

6.44

Albumine

2.6-4.9 g/dl

2.28

3.02

2.04

Globuline

2.1-3.7 g/dl

4.34

4.60

4.4

GPT

8.2-57.3 U/l

26.93

63.42

59.15

54.43

GOT

8.9-48.5 U/l

101.6

14.47

24.96

32.03

GGT

1.0-9.7 U/l

2.7

6.4

5.4

>6.5 U/l

10.2

1.5

3.2

Bilirubină

0.1-0.6 mg/dl

0.1

2973.36

Amilază

269.5-1462.4 U/l

2854.54

2455.47

Fosfatază alcalină

10.6-100.7 U/l

276.44

507.39

Calciu

8.7-11.8 mg/dl

9.81

11.76

8.62

Magneziu

1.7-2.7 mg/dl

3.83

2.09

1.49

244.03

Fosfor

2.9-6.2 mg/dl

5.51

4.41

3.69

Trigliceride

10.0-151.3 mg/dl

99.08

119.82

35.48

Colesterol total

125.0-299.8 mg/dl

223.88

247.60

225

Lipide totale

135.0-451.1 mg/dl

322.96

367.42

260.48

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

CLINICAL CASES

Bukshi - lymphoblastic lymphoma (Case report)

Grafic 1. Evoluția markerilor biochimici enzimatici și metabolici înainte și după splenectomie

Grafic 2. Evoluția markerilor hematologici înainte și după splenectomie

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Ruxandra Otilia Cristea, Preda Cristina Angela, Soare T., Constantinescu R., Leca F. Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Tabelul 2. Evoluția markerilor hematologici înainte și după splenectomie Parametri

Valori de referință

20.10

03.11

16.11

24.11

07.12

WBC

6.0-17.0 x 103/L

13.5

7.5

6.6

19.1

12.3

Lymph

0.8-5.1 x 103/L

0.7

1.0

0.4

1.5

1.4

Mon

0.0-1.8 x103/L

0.3

0.2

0.5

0.4

Gran

4.0-12.6 x10 /L

12.5

6.3

6.0

17.1

10.5

Lymph

12.0-30.0 %

5.4

13.3

6.7

7.9

11.7

Mon

2.0-9.0 %

2.1

3.3

2.9

2.8

3.3

Gran

60.0-83.00 %

92.5

83.4

90.4

89.3

85.0

RBC

5.50-8.50 x10 /L

4.14

4.16

4.20

4.02

4.46

HGB

110-190 g/L

101

102

105

117

HCT

39.0-56.0 %

30.5

29.7

30.2

28.9

32.9

MVC

62.0-72.0 fL

73.7

71.6

72.1

73.8

MCH

20.0-25.0 pg

24.3

24.2

26.1

26.2

MCHC

300.0-380.0 g/L

331

323

337

363

355

RDW

11.0-15.5 %

11.6

13.4

12.6

13.6

13.9

PLT

117-460 x10 /L

145

323

188

607

485

MPV

7.0-12.0 fL

7.8

7.4

7.3

7.1

7.3

16.6

16.7

16.2

16.1

PDW PCT

0.113

0.239

0.137

0.430

0.354

Eos

4.7

2.3

3.4

1.9

1.5

INVESTIGAȚII PARACLINICE:

1. Markeri biochimici sanguini (Tabelul 1, Graficul 1) 2. Markeri hematologici (Tabelul 2, Graficul 2) 3. Evaluarea ultrasonografică a cavității abdominale (Figurile 1, 2 și 3)

Diagnostic diferențial ecografic: congestie splenică, hematom; față de modificările parenchimatoase difuze s-a realizat prin evidențierea vascularizației atât intraparenchimatos, cât și prin calularea indicelui de congestie (0.2) la nivelul venei splenice și prin lipsa tensiunii portale (17 m/s).

Figura 1. Limfocentrul medial iliac reacționat, crescut în dimensiune (diametrul transversal 0.98 cm / diametrul longitudinal 3.81 cm, raport 0.25), aspect omogen

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

CLINICAL CASES

Bukshi - lymphoblastic lymphoma (Case report)

Figurile 2-3. Splina – splenomegalie, modificare difuză a parenchimului splenic (ecostructură neomogenă cu modificări focale hipoecogene) și leziune focală (polul caudal) cu aspect heterogen (dimensiune 4.12 / 4.18) intraparenchimatos

Figurile 4-5. Imagine torace incidență latero-laterală și dorso-ventrală

Figurile 6-7. Examen ecocardiologic în ax logitudinal 4. Evaluarea radiologică a cavității toracice: radioopacitate ușor crescută în toracele caudo-dorsal, nu foarte bine individualizată și care se observă numai în expunerea latero-laterală-dreapta. În contextul clinic nu se exclud în totalitate metastazele (Figurile 4 și 5). 5. Evaluarea cardiologică: examenul cardiologic realizat preoperator a relevat modificări caracteristice îmbătrânirii fiziologice traduse prin:

- hipertrofie moderată de vetricul stâng cu tipar moderat restrictiv; - dilatație de inel aortic secundară HTA cronic; - ritm cardiac sinusal cu modificări nespecifice de ischemie (ischemia nu s-a confirmat prin dozarea troponinei -0.1); - tensiunea arterială - 140/80 (Figurile 6-7). 6. Examenul citopatologic: puncție cu ac fin de la nivelul limfocentrului submandibular stâng.

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Ruxandra Otilia Cristea, Preda Cristina Angela, Soare T., Constantinescu R., Leca F. Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 10. Cu cele două-trei aglomerări de celule este făcută la obiectiv de 5x: aspect limfonodular, centri germinativi cu tendință de confluar Figura 8. Cu cele două-trei aglomerări de celule este făcută la obiectiv de 5x: aspect limfonodular, centri germinativi cu tendință de confluar

Figura 9. Detaliu făcută cu obiectiv 40x: celule în apoptoză, mitoze, populație omogenă, dând aspectul caracteristic pentru limfom - Starry sky. Ocazional, se observă macrofage vacuolizate cu resturi de cromatină sau alte celule fagocitate Descriere - frotiu bogat celular cu populație omogenă de tip limfoid, alcătuită din celule rotunde de dimensiuni moderate spre mari, blastice, ocazional cu nucleu indentat, eucromatic, citoplasmă puțină și rare mitoze atipice. Interpretare: limfom limfoblastic. Comentariu: după criteriul citologic de clasificare conform WHO, procesul neoplazic prezintă grad intermediar de malignitate (Figurile 8-9). 7. Examenul histopatologic: splină. Descriere: secțiuni seriate prin fragmente de țesut splenic, având zone în care arhitectura histologică este păstrată, cu raport pulpa albă / pulpa roșie de 3:1, având macrofage rezidente ocazional cu hemosiderină intracitoplasmatic. Ariile B dependente au tendință de fuziune, formând noduli de dimensiuni mari, alcătuiți din foliculi limfoizi cu tendință de confluare, limfocitele având aspect blastic (dimensiuni mari și nuclei eucromatici). Suplimentar, se

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Figura 11. Mai multe aglomerări de celule facută la obiectiv de 2x: aspect limfonodular, centri germinativi cu tendință de confluare și celule sanguine care reprezintă pulpa roșie observă mitoze atipice (4-5 / HPF). Interpretare: limfom splenic cu origine în zona B dependentă. (Figurile 10-11). Diagnostic de certitudine: Limfom malign B celular Diagnostic citologic: Limfom limfoblastic; Diagnostic histopatologic: Limfom splenic cu origine în zona B dependentă. Conduită terapeutică și evoluția cazului: Aceasta a fost realizată etapizat și a urmărit: - stabilizarea pacientului și îmbunătățirea marilor funcții; - terapie medicamentoasă specifică de citoreducție, de inducere a remisiei; - extirparea chirugicală a splinei (sursa principală de distrucție a elementelor figurate sanguine); terapie specifică de menținere a remisiei asociată cu terapie nespecifică de detoxifiere a organismului și susținere a marilor funcții. În urma diagnosticului citologic, s-a inițiat terapia multimodală. Ținând cont de starea clinică a pacientului, schema terapeutică specifică a inclus

CLINICAL CASES

Bukshi - lymphoblastic lymphoma (Case report)

IMAGINI SPLINĂ: IMAGINE MACROSCOPICĂ SPLINĂ:

Figura 12. Splina întreagă - aspect nodular

Figura 13. Splina pe secțiune: aspect mozaicat; zonele albe reprezintă hiperplazia de pulpă albă, în cazul de față - limfom

Figurile 14-15-16. Splina imagine macroscopică utilizarea chimioterapicelor din grupa agenților alkilanți – Holoxan și Leukeran; medicație cortizonică; antioxidanți; suport hepatic, renal, cardiac. În data de 20.10.2016 tratamentul a fost inițiat cu Holoxan, alături manitol, vitamina C i.v.; arnetin și No-spa s.c., schema repetându-se în data de 21.10.2016. La reevaluarea făcută la distanță de o săptămână starea generală a fost ameliorată (limfocentrii retrași circa 50%). S-a continuat cu administrarea cu administrarea de medrol, în doze descrescânde plecând de la 1mg/kg greutate vie, de pe 28 octombrie până pe 31 octombrie inclusiv. Pe 01.11.2016, la o nouă reevaluare (starea generală fiind semnificativ ameliorată – limfocentrii reduși în dimensiune 60%, elastici, mobili), s-a instituit etapa a doua de chimioterapie cu Leukeran două zile consecutiv. Pe toată perioada a beneficiat de suport hepatic (Hepatiale, Ornitil), suport cardiac (Cardiostreght), Oncovet. In data de de 16.11.2016 (când pacientul a fost stabilizat, s-a realizat inducerea remisiei – limfocentrii abdominali s-au retras, splina s-a redus în dimensiuni), s-a decis realizarea intervenției chirurgicale de splenectomie și a limfonodurilor

adiacente splenice. S-au respectat criteriile chirurgicale oncologice, care prevăd minim de hemoragie, cu ligaturarea tuturor vaselor, începând cu marginile splenice (inserția mezolului), lăsând la final o unică ligatură pe artera și vena splenică. Terapia de susținere a fost aplicată atât pe parcursul tratamentului cu chimioterapice, cât și pre- și post-operator. La 30 de zile după intervenția chirurgicală s-a continuat terapia citostatică, pentru menținerea remisiunii, schema stabilită urmând asocierea agenților alkilanți (Leukeran) cu derivații de platină (Carboplatin) alături de un citostatic natural – Vidatox. Chimioterapia urmează schema de 3 săptămâni terapie cu pauză de 30 zile, reevaluare și ajustare a medicației. Pacientul va beneficia și pe perioada liberă de chimioterapie de suport al marilor funcții. Evolutia clinică a pacientului a fost favorabilă, după prima cură chimioterapică limfocentrii palpabili reducându-se cu peste 50%, iar post-splenectomie și administrarea ulterioară de Leukeran toți limfocentrii explorabili ajungând la dimensiuni fiziologice. Din punct de vedere clinic, pacientul

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Ruxandra Otilia Cristea, Preda Cristina Angela, Soare T., Constantinescu R., Leca F. Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

este recuperat aproape în totalitate, câștigând în greutate, cu apetit normal și stare generală foarte bună.

DISCUȚII

În cazul pacientilor geriatrici, boala oncologică evoluează mai lent și, în general, mai puțin agresiv decât în cazul pacienților tineri. De aceea, o conduită terapeutică complexă - care să țină cont de afecțiunile preexistente (doze moderate de chimioterapic, mărirea intervalelor de administrare, terapia de susținere a marilor funcții) - le dă o șansă reală de evoluție favorabilă. Terapia citostatică nu trebuie inițiată înainte de a face un profic metabolic și funcțional complet, de a prioritiza tratamentul afecțiunilor cronice preexistente și de a stabiliza pacientul. În funcție de gravitatea afecțiunilor cronice ale pacientului, se va alege schema terapeutică, precum și dozele și frecvența administrărilor în așa fel încât să fie suportate de către pacient, fără ca să îi fie agravate modificările organice datorate vârstei. Controalele periodice sunt indispensabile, relatările proprietarului la recontrol, rezultatele analizelor funcționale și constatările medicului în ceeea ce privește starea clinică a pacientului

Figura 17. Bukshi în prezent fiind criteriile în funcție de care se modulează conduita terapeutică, precum și de evaluare pe tot parcursul vieții pacientului.

Otilia Ruxandra Cristea MEDIC VETERINAR, AUTOR SI COAUTOR A PESTE 45 DE LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE, 12 PUBLICATE CA STUDENT EXPERIENŢA PROFESIONALĂ 03/01/2012 – Prezent - Medic veterinar titular de cabinet, manager și administrator firmă SC Standardvet SRL, București (România) Conducerea activității cabinetului și a personalului angajat Legătura cu furnizorii, negocierea și semnarea contractelor Menținerea legăturii cu medicii veterinari colaboratori ai cabinetului Administrarea bunurilor cabinetului, achiziționarea de noi echipamente Supravegherea întocmirii corecte a registrelor veterinare și contabile Pregătirea continuă a personalului și studenților aflați în practică Efectuarea de tratamente, intervenții chirurgicale, analize de laborator și diagnostic de laborator

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Menținerea relațiilor cu clienți cabinetului și aducerea de nouă clientelă 01/07/2005–24/10/2011- medic veterinar și manager SC Trivetorex IMPEX SRL, București (România) Efectuarea tratamentelor și a intervențiilor chirurgicale Efectuarea analizelor de laborator Întreținerea relațiilor cu furnizorii de produse și servicii, negocierea și semnarea contractelor Conducerea echipei de medici și asistenți ai cabinetului Contabilitate primară Pregătirea studenților veniți în practică 18/08/1999–01/06/2005 - Asistent veterinar, coordonator logistică și contabilitate primară SC Trivetorex IMPEX SRL, București (România) Asistent veterinar - conducerea tratamentelor sub îndrumarea medicului veterinar titular; efectuarea analizelor de laborator, înregistrarea, procesarea și eliberarea rezultatelor; asistent în intervențiile chirurgicale; întocmirea fișelor de client, completarea la zi, îndosarierea lor; efectuarea comenzilor de medicamente și paraclinice, preluarea acestora, desfacerea, etichetarea produselor; vânzarea cu amănuntul a medicamentelor în farmacie; contabilitate primară: efectuarea NIRurilor, registrelor de stocuri, raport gestiune, registru de casă; completarea registrului de plăți și încasări; programarea și efectuarea plăților către furnizori. EDUCAŢIE ŞI FORMARE 01/10/1999–01/07/2005 - Diplomă de Licență Facultatea de Medicină Veterinară București (România) - Media 9,70, locul 5 01/10/2005–01/07/2007- Master of science clinică și farmacie Facultatea de Medicină Veterinară București (România) - Media 10, locul 1

REVIEW

Mamary gland tumors in a female dog - the implications of stem cell therapy

TUMORILE GLANDEI MAMARE LA CĂȚEA – IMPLICAȚIILE TERAPIEI CU CELULE STEM MAMARY GLAND TUMORS IN A FEMALE DOG - THE IMPLICATIONS OF STEM CELL THERAPY OPEN ACCES JOURNAL

E.V. Șindilar, Diana Busuioc Facultatea de Medicină Veterinară Iași

Corresponding author: Dr. Eusebiu Viorel Șindilar Facultatea de Medicină Veterinară - USAMV Iași Aleea Mihail Sadoveanu nr. 8, Iaşi, 700489, România telefon: 0040 232 407310, fax: 0040 232 219113. E-mail: esindilar@yahoo.com

Recieved: 7 December 2016 Accepted: 9 December 2016

REZUMAT Prezentul articol înglobează o serie de informații referitoare la tumorile glandei mamare la cățea, pornind de la anatomia glandei mamare a acestei specii și continuând cu factorii ce predispun la declanșarea procesului tumoral, sintetizând părerea diverșilor autori din literatura de specialitate asupra clasificării tumorilor și a metodelor de terapie folosite până în prezent de către aceștia.

CUVINTE-CHEIE:

tumori mamare, glanda mamară, proces tumoral

ABSTRACT Cite this article: E.V. Sindilar, Diana Busuioc. Mamary gland tumors in a female dog the implications of stem cell therapy. Rom J Vet Med Pharm. 2016; 1(1): 52-56.

This article includes some information on mamary gland tumors in female dog, from the anatomy of mammary gland of female dog and continuing with the factors that predispose to the tumoral process onset, summarizing the opinion of different authors in the literature on the classification of tumors and methods therapy used.

KEYWORDS:

INTRODUCERE

mamary tumors, mamary gland, tumoral process

Tumorile glandei mamare la carnivore au incidența cea mai ridicată în rândul femelelor nesterilizate. Deși prevalența este în scădere în zonele în care se practică ovariohisterectomia femelelor, rămâne una din patologiile frecvent întâlnite în medicina veterinară. Metodele de tratament sunt limitate în comparație cu cele aplicate în cancerul de sân la femeie, însă în ultimul timp

multe din protocoalele din medicina umană au început să fie aplicate și în medicina veterinară.

ANATOMIA GLANDEI MAMARE

Prezența glandei mamare și a fenomenului de lactație este unică la mamifere. Fiecare mamelă este formată dintr-un complex glandular asociat unei papile acoperite cu piele. Glandele mamare sunt glande accesorii ale pielii și ca

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

E.V. Sindilar, Diana Busuioc Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 1. Topografie glandelor mamare (după Miller’s Anatomy of the Dog, Fourth Edition) mod de evoluție sunt asemănătoare unor glande sudoripare. La mascul, acestea rămân rudimentare de-a lungul vieții. Glandele mamare sunt poziționate pe două lanțuri simetrice din porțiunea ventrală a toracelui până în zona inghinală. Numărul lor este variabil 8-12, însă cel mai frecvent sunt întâlnite în număr de 10.

FACTORII DE RISC ÎN APARIȚIA TUMORILOR DE GLANDĂ MAMARĂ

Procentul de tumori mamare din totalul de tumori care apar la câine este apreciat diferit în funcție de fiecare autor, astfel: Cotchin afirmă că tumorile mamare reprezintă 18% din totalul tumorilor mamare la câine, Da Silva susține că sunt 28%, Dietzmann 41%, iar Sticker 44%. Incidența este mult mai crescută la femele, la masculi fiind de 1%. Dintre cei mai frecvenți factori de risc implicați în apariția procesului neoplazic al glandei mamare și citați în literatura de specialitate enumerăm: vârsta animalelor, rasa, predispoziția genetică, hormonii și factorii de creștere, alimentația și expresia ciclooxigenazei-2. Cel mai frecvent tumorile mamare apar la cățelele trecute de jumătatea vieții. Vârsta medie de apariție a tumorilor mamare variază între 8 și 10 ani. (Schneider 1970) Diferite studii demonstrează predispoziția de rasă, în special la rasele pure, astfel: pudelii, ciobăneștii germani, cockerii spanioli (Dorn și Schneider 1976), boxerii și chiuaua (MacEwen și Withrow 1996) sau ciobăneștii de Berna. Una din asemănările dintre tumorile mamare la câine și om sunt influențele datorate statusului hormonal. La femeie, ca și la cățea, hormonii steroizi ovarieni stimulează creșterea normală a țesutului mamar în condiții fiziologice. Efectul

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

proliferativ asupra epitelului poate crea condiții unei proliferări neoplazice. Activitatea hormonilor steroizi este mediată de prezența receptorilor pentru estrogen și progesteron, prezenți atât în tesutul mamar sănătos cât și în cel neoplazic. Numeroase studii indică existența receptorilor pentru estrogen într-un număr mai ridicat în tumorile benigne comparativ cu cele maligne (MacEwen și col. 1982). Sterilizarea preventivă a cățelelor duce la o scădere semnificativă a incidenței tumorilor glandei mamaere, însă momentul sterilizării este foarte important. Astfel, pentru cățelele sterilizate înainte de primul estru, riscul apariției de tumori mamare scade la 0,5%, pe când cele sterilizate între primul și al doilea estru prezintă un risc de 8%, iar pentru cele sterilizate înainte de vârsta de doi ani și jumătate riscul apariției de tumori mamare se ridică la 26%. (Schneider și col. 1969) Administrarea produselor pe bază de hormoni crește riscul apriției neoplasmelor mamare, în special a celor benigne.

CLASIFICAREA TUMORILOR GLANDEI MAMARE

Literatura de specialitate oferă mai multe variante de clasificare a tumorilor mamare, cele mai multe fiind prelucrate după modelul medicinei umane, însă una dintre acestea, general acceptată, este clasificarea publicată de World Health Organization (WHO) din 1999. Această clasificare combină criteriile histogenetice cu morfologia descriptivă și elementele de prognostic. Cele mai multe tumori mamare au o origine epitelială (carcinoame/ adenoame), unele sunt formate atât din țesut epitelial cât și mioepitelial (adenoame sau carcinoame complexe), alte tumori au origine mezenchimală (fibroadenoame/ fibrosarcoame/ osteosarcoame/ alte tipuri de

REVIEW

Mamary gland tumors in a female dog - the implications of stem cell therapy

sarcoame) și frecvent sunt întâlnite combinații între țesuturile epitelial și mezenchimal (tumori benigne mixte/ carcinosarcoame). Diferențierea dintre tipul benign și tipul malign are o valoare mare în instituirea tratamentului. În general, tumorile benigne sunt bine delimitate, nu au o creștere invazivă și distructivă și de multe ori sunt încapsulate. Tumorile maligne se caracterizează printr-o slabă diferențiere, polimorfism celular și nuclear, un indice mitotic înalt, densitate vasculară mărită și fenomene de necroză. (Misdorp, 1973)

SEMNELE CLINICE ȘI DIAGNOSTICUL DE CERTITUDINE

În cele mai multe cazuri, proprietarii sesizează apariția unor noduli ai glandei mamare, acesta fiind motivul prezentării la veterinar. Dacă pe lângă acești noduli, câinele prezintă și anumite semne clinice precum tendința de a obosi ușor, letargie, scădere în greutate, stări dispneice, tuse sau șchiopătură, atunci se suspicionează prezența metastazelor la nivelul altor organe. Gradul de extindere și localizarea metastezelor determină severitatea semnelor clinice. Metastazarea se poate produce pe cale limfatică sau hematogenă, organele în care se întâlnesc metastaze fiind: pulmonii (cel mai frecvent), ficatul, oasele, creierul, splina, rinichii, pielea, uterul, pancreasul, ochii și cordul. În aceste cazuri, anamneza trebuie să cuprindă date ce se referă la vârsta animalelor, dacă sunt sau nu sterilizate, dacă au avut sau nu pui (și care a fost numărul fătărilor), dacă pe parcursul vieții au manifestat semne de lactație falsă sau dacă au fost supuse tratamentelor hormonale.

Inspecția trebuie să se realizeze cu animalul așezat în decubit dorsal pe masa de consultație și fiecare mamelă în parte trebuie examinată cu atenție și palpată. Tumorile mamare la câine se prezintă de obicei sub forma unor noduli cu o consistență fermă a căror dimensiuni variază de la câțiva mm la 10-20 cm și a căror suprafață poate fi de multe ori ulcerată. În aceste situații este importantă și examinarea limfonodurilor care deservesc glanda mamară. Efectuarea unei puncții și examinarea citologică poate fi utilă pentru a diferenția un proces neoplazic de alte cauze care ar putea provoca inflamația și tumefacția glandei mamare, sau pentru a-l diferenția de un mastocitom, însă prezintă și unele neajunsuri, precum: prezența unui număr ridicat de celule care nu sunt reprezentative pentru evaluarea malignității, tumorile pot fi înconjurate de reacție stromală sau de o suprafață întinsă de țesut normal, ori de un țesut inflamator, iar la același animal pot fi prezente mai multe tipuri de tumori. De aceea, dacă se suspectează o tumoră, este indicată rezecția acesteia și efectuarea examenului histopatologic. Efectuarea analizelor hematologice și biochimice nu oferă informații specifice pentru neoplazia mamară, însă sunt utile chirurgului în cazul unui pacient geriatric. Anormalități de coagulare sunt întâlnite în cazul câinilor cu metastaze, necroze tumorale întinse, carcinoame inflamatorii. Efectuarea examenului radiologic al toracelui și examinarea cu ultrasunete a abdomenului sunt recomandate pentru a exclude posibilitatea existenței metastazelor la nivelul altor organe. Metastazele pulmonare trebuie sa aibă cel puțin 5-7 mm pentru a putea fi depistate radiologic, iar leziunile mai mari de 1 mm pot fi observate doar cu ajutorul computer tomografului.

TRATAMENT

Figura 2. Tumoră mamară inghinală dreaptă

Extirparea chirurgicală reprezintă tratamentul de elecție în cazul tumorilor mamare, excepție făcând cele cu metastaze inoperabile. Excizia tumorii (sau a tumorilor) poate duce la vindecare dacă nu rămân celule canceroase cantonate la nivelul locului de unde s-a efectuat extirparea sau dacă procesul tumoral nu este deja răspândit în organism. Prin extirparea chirurgicală se poate efectua și examenul histopatologic care duce la un diagnostic de certitudine și poate avea o influență asupra direcției de tratament medicamentos. Dintre câinii diagnosticați cu tumori mamare, aproximativ 50% sunt benigne, iar jumătate dintre cele maligne au deja metastaze în momentul prezentării la veterinar. Tipul de intervenție chirurgicală este ales în funcție de dimensiunea tumorii, localizare și starea pacientului. Dacă tumorile sunt întinse și nu se pot rezeca total printr-o singură

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

E.V. Sindilar, Diana Busuioc Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

operație se programează o a doua intervenție la un interval de trei-patru săptămâni, Practicarea ovariohisterectomiei este benefică pentru a preveni apariția unor patologii ale uterului precum piometrul și metritele, dar si pentru a reduce influentele hormonale asupra tumorilor existente. Efectuarea ovariohisterectomiei se recomandă înainte de rezecția tumorală, pentru a nu însămânța cavitatea peritoneală cu celule canceroase. Diferitele tehnici chirurgicale includ: lumpectomia sau mestectomia parțială (excizarea unor noduli de dimensiuni foarte mici din masa glandei), mastectomia simplă (îndepărtarea chirurgicală a unei glandei mamare), mastectomia regională (îndepărtarea unei glande tumorizate și a glandelor adiacente), mastectomia unilaterală (excizia unui întreg lanț mamar) sau mastectomia bilaterală (nu este recomandată datorită tensiunii mari asupra pielii; se recomandă efectuarea mastectomiilor unilaterale la un anumit interval de timp).

NOI DIRECȚII ÎN MEDICINA VETERINARĂ - TERAPIA CU CELULE STEM

În prezent există câteva patologii din medicina veterinară care pot fi tratate prin terapia cu celule stem. Acest lucru este posibil deoarece aceste celule prezintă un potențial terapeutic extrem de ridicat și pot fi folosite atât autolog, cât și alogenic, în formă recent izolată sau printr-o cultivare ulterioară. Acest tip de terapie aduce mari beneficii sănătății animalelor, prezentând riscuri extrem

de scăzute. Atenția sporită care a fost acordată în ultimii ani celulor stem a dus la o cunoaștere mai aprofundată a caracteristicilor acestora și a potențialului lor terapeutic. Utilizarea celulelor stem în regenerarea diferitelor tipuri de țesuturi este unanim acceptată, însă nu este cunoscută pe deplin, reprezentând o continuă provocare pentru medicina modernă. Exista a numeroase studii, pe diverse țesuturi, de la animale diferite, cu protocoale variate face dificilă standardizarea unui singur protocol unanim acceptat. Aproape orice tip de țesut animal poate fi reparat sau regenerat prin intemediul celulor stem, care prezintă un potențial uriaș de multiplicare și diferențiere. Celule stem recoltate din diferite surse, în principal din măduvă osoasă sau țesut adipos au fost folosite în tratamentul bolilor la animale în multe țări din lume. În acest context, s-a evidențiat potențialul uriaș de regenerare al celulelor mezenchimale, derivate din mezoderm și neuroectoderm, care se găsesc în toate țesuturile adulte vascularizate (țesutul adipos, piele, cord, cartilaj, oase, vase de sânge, creier, etc.) Datorită multipotenței acestora, au fost folosite în numeroase studii din diferite domenii ale medicinei veterinare, de la afecțiuni ce vizează tendoanele și ligamentele, bolile articulare dar și diverse patologii ale țesuturilor moi. Descoperirea unor noi direcții ale folosirii acestora în terapia cancerului țesutului mamar de la carnivore ar avea un impact important și în medicina umană, datorită numeroaselor similitudini dintre cele două procese neoplazice.

Bibliografie 1. Chang SC, Chang CC, Chang TJ, Wong ML. Prognostic factors associated with survival two years after surgery in dogs with malignant mammary tumors: 79 cases (1998– 2002) J Am Vet Med Assoc.2005;227:1625–1629. 2. Cotchin, E. : Neoplasia in the dog. Vet. Rec. 66: 879-885 (1954). 3. Cotchin, E. : Neoplasms of the Domesticated Mammals. Commonwealth Agriculture Bureaux, Review Series No. 4. Farnham Royal, pp. 97 (1956) 4. Cotchin, E. : Mammary neoplasms of the bitch. J. comp. Path. 68: 1-22 (1958) 5. Da Silva, R. A.; Amorim, L. de M. and Cardoso, S.B. : Estudos sobre a occorencia de tumoures mammaruios na cadela. Veterinaria (S. Paulo) 1: 49-54 (1947) 6. Dietzmann, U.: Beitrag über das Vorkmmen von Geschwülsten beim Hund. Mb. Vet. Med. 17: 8-12 (1962) 7. Fossum T.W.: Small animals surgery, Fourth Edition, Elsevier Mosby (2013) 8. Kudnig S.T., Seguin B. : Veterinary Surgical Oncology, Wiley-Blackwell (2012)

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

9. Melissa Madeiros Markoski: Advances in the use of stem cells in Veterinary Medicine: from basic research to clinical practice. Scientifica, 2016. 10. Misdorp W.: Malignant mammary tumours in the dog and the cat compared with the same in woman. Diss. Utrecht, p. 184 (1964) 11. W. Misdorp, E. Cotchinj, F. Hampea, N. Jabara and J. Von Sandersleben: Canine Malignant Mammary Tumours, Vet. Path. 10: 241-256 (1973) 12. Moulton J.E. : Histological classification of canine mammary tumours: Study of 107 cases. Cornell Vet. 44: 168-180 (1954) 13. Moulton J.E., Taylor D.O.N, Dorn C.R., Andersen A.C.Canine mammary tumours, Path.vet. 7: 289-320 (1970) 14. Schneider R., Dorn C.R., Taylor D.O.N.: Factors influencing canine mammary cancer development and postsurgical survival. J. nat. Cancer Inst. 43: 1249-1261 (1969) 15. Withrow&MacEwen- Small animal clinical oncology, Fith Edition, Elsevier Saunders (1996)

REVIEW

Dr. Eusebiu Viorel Șindilar TITULAR AL DISCIPLINELOR: “ORTOPEDIE VETERINARĂ” ȘI „MEDICINĂ DENTARĂ” - FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ - USAMV IAȘI COMPETENȚE - Chirurgia abdomenului și a țesuturilor moi la animalele de companie; Chirurgie oncologică; Chirurgie toracică; - Ortopedie și Chirurgie ortopedică: Osteosinteze, MIPO, Displazia de șold și a cotului, Osteotomii corective, Reconstrucție ligamentară – ligamente încrucișate; - Traumatologie și chirurgie reconstructivă; - Neurochirurgie: Laminectomie, Hemilaminectomie; - Endoscopie digestivă; - Imagistică ortopedică; Examen ecografic; - Oftalmologie; Chirurgia globului ocular și anexelor; - Medicină experimentală; DOMENII DE CERCETARE - Materiale ortopedice și biointegrarea acestora; - Chirurgie laparoscopică veterinară; - Chirurgia protezelor ortopedice; - Osteointegrarea materialelor de substituție osoasă; - Biomateriale compozite; - Medicina experimentală a biomaterialelor; - Terapia cu factori plasmatici; - Medicină regenerative.

Mamary gland tumors in a female dog - the implications of stem cell therapy

FORMARE PROFESIONALĂ - Doctor în Științe Medicale, (2005); studii doctorale la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” Iași, Facultatea de Medicină Veterinară; - Diplomă de studii aprofundate, (1998-1990) – Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” Iași, Facultatea de Medicină Veterinară; - Doctor medic veterinar (1992-1998) – Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară “Ion Ionescu de la Brad” Iași, Facultatea de Medicină Veterinară; - Diploma de Bacalaureat (1990) – Liceul “M. Eminescu” Iași, secția matematică-fizică; PUBLICAȚII Lucrări științifice comunicate și publicate în țară și străinătate: 74 Monografii/tratate/manual : 1. I. Bondoc, E.V. Şindilar, Controlul sanitar veterinar al calităţii şi salubrităţii alimentelor. Ed. „I. Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2002, 409 pag, ISBN: 973-8014-64-6; 2. E.V. Șindilar, Anatomia animalelor. Ed. Alfa, Iași, 2009; 257 pag, ISBN 978-606-540- 000-9. DISTINCȚII/PREMII 1. Premiu CNCSIS pentru lucrarea Osteogenic biphasic calcium sulphate dihydrate/iron-modified α-tricalcium phosphate bone cement for spinal applications: In vivo study, Acta Biomaterialia, Volume 6, Issue 2, February 2010, Pages 607-616, Acta Materialia Inc. Published by Elsevier Ltd 2. ECNP Travel Award 2010, pentru lucrarea: The effects of variation in magnesium soft matter vesicles dosage on behavioral manifestation in rats, Tarţău L., Şindilar V., Melnig V., 23-rd ECNP Congress, 28.08-1.09. 2010, Cod - P.1.c.029; Amsterdam, Holland, 3. ECNP CDE Grant 2015, Experimental investigation on the effects of some antidepressants on spatial memory performance of old rats, Popa E.G., Cristofor A.C., Lupusoru C.E., Neculai Valeanu A.S., Sindilar E.V., Mititelu Tartau L., Experimental investigation on the effects of some antidepressants on spatial memory performance of old rats, 28-rd ECNP Congress, 29.08-1.09. 2015, Amsterdam, Holland.

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

PORTOFOLIU n Reviste știinţifice și de informare in domeniul sanitar și veterinar, ce oferă un conţinut editorial de actualitate la cel mai înalt nivel, realizate în parteneriat cu profesori doctori renumiţi în domeniu, KOL, având girul societăţilor, asociaţiilor și instituţiilor importante din România Reviste științifice dedicate profesioniștilor din domeniul veterinar

Reviste științifice dedicate profesioniștilor din domeniul sanitar

n Organizare de evenimente științifice și de premiere dedicate profesioniștilor din sistemul sanitar și veterinar

n Realizare ghiduri medicale, proiecte speciale, cărți, broșuri, materiale și produse dedicate targetului dvs. n E-mailing - creare și trimitere de newslettere personalizate n Creaţie & DTP - servicii complete de grafică computerizată pentru realizarea de publicaţii, cărți, ghiduri, vizualuri, materiale promoționale, invitații, bannere, roll-up-uri, pliante, flyere etc. (project management, concept, layout, realizare grafică) n Realizare website-uri. n Realizare cursuri online dedicate specialistilor din domeniul sanitar și veterinar

www.healthbusinesscorporation.com

REVIEW

Venerian tumor - is it transmissible in canine?

TUMORA VENERIANĂ, TRANSMISIBILĂ LA CANIDE? VENERIAN TUMOR - IS IT TRANSMISSIBLE IN CANINE? Bogdan Alexandru Vițălaru, Dan Crînganu, Raluca Crînganu Facultatea de Medicină Veterinară București

Recieved: 11 December 2016 Accepted: 12 December 2016

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Bogdan Alexandru Vițălaru Facultatea de Medicină Veterinară - USAMV București E-mail: alexandrumv@yahoo.com

REZUMAT Tumora veneriană transmisibilă (TVT) se mai numește și sarcom infecţios, granulom venerian, limfosarcom transmisibil sau tumora Sticker. TVT este o tumora reticulo-endotelială neobişnuită a câinelui, care apare, de obicei, la nivelul organelor genitale externe, ocazional la nivelul celor interne. Se transmite prin contact direct, cel mai adesea prin copulaţie. Este o tumoră contagioasă care se transmite împreună cu celulele viabile şi reuşeşte să traverseze barierele complexului major de histocompatibilitate dintre câini, dar şi dintre membri familiei Canidelor, cum ar fi vulpile, coioţii şi şacalii.

CUVINTE-CHEIE:

tumoră veneriană transmisibilă, câine, organ genital

ABSTRACT Venerian transmissible tumor (VTT) is known also as infectious sarcoma , venerian granuloma, transmissible lymphosarcoma or Sticker tumor. VTT is a tumor unusual at dog, that typically occurs in the external genital organs, and occasionally in the internal genital organs. It is transmitted by direct contact, most often through copulation. It is a contagious tumor transmitted with viable cells that cross the barriers of major histocompatibility complex between dogs, but also between Canids family members such as foxes, coyotes and jackals.

Cite this article: B.A. Vițălaru, D. Crînganu, Raluca Crînganu. Venerian tumor - is it transmissible in canine?. Rom J Vet Med Pharm. 2016; 1(1):58-62.

KEYWORDS:

venerian transmissible tumor, dog, genital organ

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

B.A. Vițălaru, D. Crînganu, Raluca Crînganu Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

INTRODUCERE

TVT a fost descrisă pentru prima dată de Novinsky, în 1876, care a demonstrat că tumora a putut fi transplantată de la o gazdă susceptibilă la alta, prin inocularea de celule tumorale.

EPIDEMIOLOGIE

Boala are o distribuţie cosmopolită, dar este cel mai des întâlnită în zonele urbane, tropicale şi sub-tropicale, acolo unde există populaţii numeroase de câini fără stăpân. Din caza modului de transmitere (copulaţie) TVT se întâlneşte cel mai adesea la câinii tineri, dar maturi sexual. Deşi este gravă TVT nu produce decât rareori moartea. Atunci când câinele este sănătos, iar sistemul imunitar funcţionează, tumora intră în faza de regresie în 3-9 luni de la contaminare, iar animalul dobândeşte o imunitate definitivă faţă de contaminarea ulterioară. Totuşi, în toată această perioadă, animalul are timp suficient să se împerecheze şi deci, să transmită mai departe celulele tumorale. De aceea TVT se întâlneşte cel mai adesea în zonele urbane, cu populaţii numeroase de câini fără stăpân. Dinamica evolutiei clinice este sporadico-enzootică, fiind condiţionată de actul coital. Caracterul enzootic este dat de posibilitatea transmiterii rapide în cazul împerecherilor nesupravegheate şi nedirijate ale câinilor. Etiopatogeneza: incluziile citoplasmatice identificate în celulele tumorale au dus la atribuirea acestei neoplazii unui agent viral, deşi tumora nu a putut fi transmisă şi prin extracte lipsite de celule. Transmiterea se face prin contact direct (copulaţie), când are loc un transplant al celulelor tumorale la individul sănătos. Însămânțarea este favorizată de orice leziune existentă la nivelul mucoasei genitale, de linsul şi muşcăturile din zona respectivă. Celulele TVT au mai puţini cromozomi decât celulele normale. În mod normal, celulele câinilor au 78 cromozomi. Celulele TVT au 57-64 cromozomi, care diferă considerabil faţă de cromozomii normali. Toţi cromozomii câinilor, cu excepţia X şi Y, sunt acrocentrici, având centromerul foarte aproape de margine cromozomului, în timp ce cromozomii TVT sunt metacentrici sau sub-metacentrici, cu centromerul în mijloc. Nu există dovezi în sprijinul ideii că tumoarea este produsă de un virus. Agentul cauzal este chiar celula canceroasă. În cazul acestui tip de cancer, celulele tumorale au un cod genetic foarte asemănător, care adesea, dacă nu întotdeauna, nu are legătură cu ADN-ul gazdei. Transmiterea TVT se face cu ajutorul grefelor celulare alogene şi celulele modificate neoplazic reprezintă vectorii acestor transplante. Exfolierea şi transplantarea celulelor neoplazice în timpul contactului fizic reprezintă principala cale de transmitere la mucoasa genitală, dar şi la cea nazală sau bucală, în timpul împerecherii sau a linsului organelor genitale. Implantarea tumorii este favorizată de orice leziune existentă la nivelul mucoaseI. Evoluţia clinica TVT poate fi lentă, invizibilă cu regresie după 3-6 luni

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

sau rapidă, invazivă, cu malignizare şi metastazare. Evoluţia tumorii prezinta: etapa de promoţie, etapa de stare şi cea de regresie, care este urmată de apariţia imunităţii de transplantare la adulţii imuno-competenţi, în timp ce la pui sau la câinii adulţi imunosupresaţi apare metastazarea. TVT sunt tumori imunogene şi s-a demonstrat că sistemul imunitar al gazdei deţine cel mai important rol în inhibarea proliferării şi metastazării tumorale. De obicei, animalele sănătoase sunt capabile să lupte cu tumoarea, care ajunge în faza de regresie. Studiile imunologice au arătat că, pentru transplantare, celulele tumorale traversează barierele complexelor majore de histocompatibilitate. Complexele imune au fost evidenţiate în probele serologice ale câinilor cu TVT. Celulele tumorale aflate în de promoţie, nu exprimă antigene pentru CMH I sau II, în timp ce 30% până la 40% dintre celulele aflate în faza de regresie iniţială exprimă ambele antigene. Această diferenţă este rezultatul răspunsului imun suplimentar al gazdei, care accelerează regresia tumorii.

TABLOU CLINIC ŞI DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

În condiţii normale, perioada de incubaţie este de până la 60 zile de la montă. În condiţii experimentale, formaţiunea tumorală devine vizibilă după aproximativ 15 zile. Într-o primă fază, se observă noduli mici, pediculaţi, cu diametrul de 1-3 mm, de culoare roz spre roşietică. Nodulii iniţiali sunt superficiali, afectează derma şi epiderma. În timp, aceştia confluează observându-se o formaţiune de dimensiuni mai mari (diametru de 5-7 cm), roşie, hemoragică, conopidiformă, friabilă. Odată cu expansiunea la suprafaţă, formaţiunea pătrunde şi în mucoasă, ducând la apariţia de leziuni subcutanate multilobulare, care pot ajunge, ca diametru, până la 10-15 cm. Tumorile sângerează cu uşurinţă şi, pe măsură ce se măresc, ulcerează şi se supra-infectează. Au fost identificate diferenţieri celulare şi în funcţie de

REVIEW

etapele evoluţiei tumorale. Tumorile aflate în etapa de progresie celulară prezintă celule rotunde, cu microvili, în timp ce tumorile aflate în etapa de regresie au celule tranziţionale, aproape fusiforme. Mai mult, tumorile în etapa de regresie antrenează de obicei un număr mare de limfocite T. Infiltratul limfocitar al acestora este responsabil de regresia tumorală şi inducerea diferenţierii celulare. Din punct de vedre clinic, TVT se manifestă sub trei forme: genitală, extra-genitală, generalizată. Localizarea genitală - în cazul femelelor, TVT se localizează frecvent (95,6%) la nivel vestibular şi mai puţin la nivel vaginal sau labial. Leziunile principale se întâlnesc aproape întotdeauna la joncţiunea vestibulo-vaginală, probabil din cauza presiunii crescute exercitate în timpul copulaţiei. Adesea, formaţiunea tumorală proemină la nivel vulvar, ducând la deformarea zonei perineale, fără a influenţa, totuşi, micţiunea. La masculi, TVT se localizează frecvent la nivelul baza penisului, cu balanopostită catarală şi lins insistent, mai rar la nivelul porţiunii libere a penisului, gland. Frecvent, formaţiunea tumorală prolabează prin orificiul prepuţial, cu deformarea furoului. În cazul formaţiunilor tumorale de dimensiuni mari, sunt implicaţi şi limfocentri regionali. La ambele sexe, se evidenţiază

Venerian tumor - is it transmissible in canine?

o scurgere necaracteristică, motiv pentru care trebuie făcut diagnosticul diferenţial faţă de uretrită, cistită sau prostatită. De asemenea, la femele, din cauza scurgerii sangvinolente şi a faptului că masculii se apropie şi încearcă să lingă secreţia respectivă, stăpânii consideră că este vorba de estru, nu de o problemă gravă, de natură neoplazică. Dacă secreţia sangvinolentă se prelungeşte, se poate produce chiar anemie. Localizarile extragenitale - există două situaţii în care TVT poate avea localizare extragenitală: în urma metastazării tumorii primare cu localizare genitală sau în cazul lipsei formei genitale, când formaţiunea cutanată este considerată tumoare primară şi denumită PEGTVT. La examenul citologic, formaţiunea are aceleaşi caracteristici ca şi TVT genitală. Macroscopic, se constată prezenţa unor noduli mici, cu suprafaţa ulcerată şi aspect conopidiform. Cele mai multe cazuri se întâlnesc la masculi, evoluţia fiind de 15-60 zile. Clinic, se pot întâlni următoarele situaţii: localizare nazală: strănut, epistaxis, respiraţie bucală, zgomotoasă, membre anterioare murdărite de sânge. De obicei, în acest caz este vorba despre un carcinom nazal, care se complică în timp cu osteoliză, modificarea cornetului nazal afectat, secreţii oculare etc. Localizare bucală: scurgeri bucale muco-sangvinolente, inapetenţă din cauza îngreunării masticaţiei şi deglutiţiei, pierderea dinţilor, deformare facială. Localizare subcutanată: apare în special în zona toracală, formaţiunea are consistenţă slabă, culoare alb-roz, poate fi unică sau multiplă. Starea generală a animalului este afectată. Localizarea cutanată: s-a emis ipoteza conform căreia TVT se poate transmite de la mamă la pui, posibil prin intermediul leziunilor cutanate ale acestuia din urmă, în urma interacţiunilor dintre cei doi în interiorul cuibului (toaletă etc). Localizare oculară: uveită, creşterea presiunii intra-oculare, de obicei evoluează împreună cu metastaze la nivelul creierului. Localizarea intramusculară, sarcomatoasă - caz din FMV București, caine Husky mascul, 7 ani, tumora primară Sticker dezvoltată în musculatura dorso-lombară. Forma generalizată - în general, la animalele sănătoase, tumora evoluează spre regresie, în 3-6 luni de la contaminare. În cazul indivizilor tineri sau imunosupresaţi, tumora evoluează spre metastazare. Examenul citologic relevă prezenţa unor celule tipice, rotunde sau uşor poliedrice, cu citoplasmă subţire în care apar vacuole şi un nucleu rotund, hipercromatic, cu un singur nucleol şi un număr redus de elemente mitotice. Raportul nucleu/citoplasmă este mare. Celule TVT prezintă pleomorfism al nucleului, condensarea cromatinei, vacuole citoplasmatice. Histologic, TVT este formată din ţesut omogen, cu celule dispuse compact, de origine mezenchimală, ale căror margini nu pot fi diferenţiate cu uşurinţă. Frecvent, apare un infiltrat format din limfocite, plasmocite şi macrofage.

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

B.A. Vițălaru, D. Crînganu, Raluca Crînganu Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Diagnosticul histopatologic diferential al TVT trebuie făcut faţă de mastocitoame (conţin granule de melanină), histiocitoame (celule tumorale gigante, multinucleate) sau limfoame maligne (cromatina nucleară este omogenă sau orientată marginal, către membrana nucleară, cu nucleoli proeminenţi). Metastazarea TVT se produce destul de rar, mai ales în cazul animalelor tinere sau imunosupresate. Există studii care indică o frecvenţă mai mare a metastazelor la masculi (16%) decât la femele (2%). Totuşi, per total, metastazele apar destul de rar, în 5-10% din cazuri. Au fost semnalate metastaze în ţesutul subcutanat, piele, limfocentri, ochi, tonsile, ficat, splină, mucoasa bucală, hipofiză, peritoneu, creier şi măduva osoasă. Există studii care confirmă o incidenţă mai mare a metastazării la masculi, în comparaţie cu femelele, fapt important din punct de vedere al diagnosticului diferenţial. În cazul metastazării pe cale limfatică se produce o limfadenopatie care porneşte de la limfocentri inghinali superficiali, continuă cu cei ileo-pelvini, scrotali superficiali, lombo-aortici şi mezenterici. Metastaza la distanţă cuprinde viscerele, pielea şi sistemul nervos central. S-au semnalat metastaze la nivelul uterului, oviductelor sau ovarelor, rinichilor, ficatului, splinei, plămânilor, creierului. O situaţie particulară a metastazării constă în eşecul tratamentului iniţial al tumorii primare. Există cazuri în care, din diferite motive, tratamentul medicamentos iniţial (cel mai adesea cu Vincristină) este întrerupt. În aceste situaţii, deşi într-o primă fază se va înregistra o ameliorare a simptomelor şi o micşorare a formaţiunii tumorale, dacă tratamentul nu este finalizat, există toate şansele ca tumoarea iniţială sa revină şi, mai mult, să metastazeze. Aspectul important şi nefericit, în acelaşi timp, este că, de obicei, celulele tumorale dobândesc rezistenţă la chimioterapice (genele MDR1 şi MDR2), evoluţia tumorală ulterioară este mai rapidă şi mai marcantă şi orice tratament se dovedeşte inutil. Forma generalizată este letală, cu tot bagajul de simptome caracteristice fenomenului canceros extrem: spolierea organismului, supra-infectarea eventualelor leziuni cutanate sau de la nivelul mucoaselor, insuficienţă respiratorie, cardiacă etc.

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

TRATAMENTUL TVT

În funcție de stadiul clinic, de localizare și de analizele biochimice și hematologice se efectuează: Protocolul I - localizare genitală, forma expansivă, proliferativă spre exterior, nemetastazată. Se efectuează polichimioterapia citostatică neoadjuvantă preoperatorie, pentru citoreducție, bazată pe ciclofosfamidă 50 mg/m2 sau ifosfamidă 200 mg/m2, citostatice ciclodependente si antimetabolit 5-fluorouracil, 50 mg/m2 sau vincristină 0,7 mg/m2 în săptămânș 1 cu repetare la 14 zile sau post operator pentru evitarea recidivei. Protocolul II - localizarea extragenitală sau genitală infiltrativă, utilizează pivot antraciclinic doxorubicina 20-30 mg/m2 la 21 de zile, ciclo sau ifosfamida la 14 zile și vinblastină 0,5 mg/ m2 la 7 zile. Trebuie subliniat faptul că monochimioterapia bazată exclusiv pe alcaloizii de Vinca Rosea, cel mai utilizati fiind vincristina și vinblastina au creat forme mutante ale clonelor celulare de sarcom Sticker, cu activarea genelor MDR (multidrog rezistance) și efecte secundare grave asupra organismului tratat. Alcaloizii de Vinca, produc în faza S a ciclului celular blocarea sintezei fusului de diviziune mitotică specific celulelor eucariote normale. Celulele canceroase nu beneficiază de fus de diviziune, multiplicarea lor realizându-se exclusiv prin diviziune directă, amitotică, ca la bacterii, neavând astfel sensibilitate la Vincristină sau Vinblastină. Pe de altă parte, activarea genelor MDR la nivelul celulelor sarcomului Sticker se soldează cu fenomenul efluxului din citoplasma neoplazică a citostaticului în spațiul extracelular și intravascular, crescând concentrația lui în celulele normale care îl încorporează în exces. Monochimioterapia este nerecomandată iar terapia bazată exclusiv pe Vincristină, cu atât mai puțin, indiferent de tipul de neoplazie.

REVIEW

Venerian tumor - is it transmissible in canine?

Bibliografie 1. Bridgett M. vonHoldt and Elaine A. Ostrander. The Singular History of a Canine Transmissible Tumor. Cell. 126. 2006. 2. Choi, Charles Q. (2006-08-10). „Contagious Canine Cancer Spread by Parasites”. LiveScience. http://www.livescience.com/ animalworld/060810_dog_cancer.html. Retrieved 2006-08-11. 3. Dingli D, Nowak MA. Cancer biology: infectious tumour cells. Nature. 2006 Sep 7;443(7107):35-6. B). 4. Ettinger, Stephen J.;Feldman, Edward C. (1995). Textbook of Veterinary Internal Medicine (4th ed.). W.B. Saunders Company. ISBN 0-7216-6795-3. 5. Hasler A, Weber W (2000). „Theriogenology question of the month. Transmissible venereal tumor (TVT)”. J. Am. Vet. Med. Assoc. 216 (10): 1557–9. PMID 10825939. 6. http://www.ivis.org/advances/Concannon/gobello2/chapter. asp?LA=1. Retrieved 2006-05-25. 7. Liao K, Hung S, Hsiao Y, Bennett M, Chu R (2003). „Canine transmissible venereal tumor cell depletion of B lymphocytes: molecule(s) specifically toxic for B cells”. Vet. Immunol. Immunopathol. 92 (3–4): 149–62. doi:10.1016/S0165-2427(03)00032-1. PMID 12730015. 8. Mello Martins, M.I.; de Souza, F. Ferreira; Gobello, C. (2005). „Canine transmissible venereal tumor: Etiology, pathology, diagnosis and treatment”. Recent Advances in Small Animal Reproduction. 9. Morrison, Wallace B. (1998). Cancer in Dogs and Cats (1st ed.). Williams and Wilkins. ISBN 0-683-06105-4. 10. Mukaratirwa S, Gruys E (2003). „Canine transmissible venereal

Șef Lucr. Dr. Viţălaru Bogdan Alexandru FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ - USAMV BUCUREȘTI Din ianuarie 2008 este Asistent universitar la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, la Disciplina de ObstetricăGinecologie. Din ianuarie 2016 este Șef Lucrări Dr. la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, la Disciplina de Urgențe ale animalelor de companie. În decursul anilor a participat la numeroase seminarii ştiinţifice şi congrese ale profesiei, unde a susţinut peste 100 de lucrări ştiinţifice, în ultimii doi ani atenția sa fiind îndreptată spre nefropatii și, în special în direcția terapiei acestora prin dializă peritoneală și hemodializă. De asemenea, din 2005, face parte din colectivele de cercetare ale mai multor contracte şi granturi de cercetare, atât în medicină veterinară, cât și în medicină comparată. Din anul 2006, este invitat la numeroase emisiuni de televiziune ca referent de specialitate, emisiuni cu teme medicale, dar şi de divertisment. A început să își cultive pasiunea sa, chirurgia oncologică, în anul 2009 şi a participat la numeroase Congrese şi Simpozioane medicale, atât umane, cât şi veterinare. Din 2010, prezintă la o serie de Congrese şi Simpozioane, lucrări ample de chirurgie generală şi chirurgie oncologică, neflorlogie,

tumour: cytogenetic origin, immunophenotype, and immunobiology. A review”. The Veterinary quarterly 25 (3): 101–11. doi:10.1080/0165217 6.2003.9695151. PMID 14535580. 11. Murgia, C; Pritchard JK, Kim SY, Fassati A, Weiss RA (2006-08-11). „Clonal Origin and Evolution of a Transmissible Cancer”. Cell 126 (3): 477–87. doi:10.1016/j.cell.2006.05.051. PMC 2593932. PMID 16901782. //www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2593932/. 12. Papazoglou L, Koutinas A, Plevraki A, Tontis D (2001). „Primary intranasal transmissible venereal tumour in the dog: a retrospective study of six spontaneous cases”. Journal of veterinary medicine. A, Physiology, pathology, clinical medicine 48 (7): 391–400. doi:10.1046/ j.1439-0442.2001.00361.x. PMID 11599677. 13. Rebbeck CA, Thomas R, Breen M, Leroi AM, Burt A (2009). „Origins and Evolution of a Transmissible Cancer”. Evolution 63 (9): 2340–2349. doi:10.1111/j.1558-5646.2009.00724.x. PMID 19453727. 14. Rogers K, Walker M, Dillon H (1998). „Transmissible venereal tumor: a retrospective study of 29 cases”. Journal of the American Animal Hospital Association 34 (6): 463–70. PMID 9826280. 15. Stettner N, Brenner O, Eilam R, Harmelin A (2005). „Pegylated liposomal doxorubicin as a chemotherapeutic agent for treatment of canine transmissible venereal tumor in murine models”. J. Vet. Med. Sci. 67 (11): 1133–9. doi:10.1292/jvms.67.1133. PMID 16327225. 16. *** The Merck Veterinary Manual, 2006. „Canine Transmissible Venereal Tumor: Introduction”. www.merckvetmanual.com/mvm/index. jsp?cfile=htm/bc/112500.htm. Retrieved 2007-04-24.

dializă, hemodializă și urgențe. În august 2012, începe colaborarea cu Gerry Polton MA VetMB MSc (Clin Onc) DipECVIM-CA (Onc) MRCVS de la North Downs Specialist Referrals, pe tema oncologiei clinice şi aplicate la carnivorele domestice. Tot în aceeaşi perioadă debutează şi colaborarea la un amplu studiu global al TVT, în colaborare cu geneticianul Elizabeth Murchison de la The Sanger Institute, UK. În anul 2012 fondează Societatea Română de Chirurgie Minim Invazivă Veterinară, al cărui Președinte este, participând la numeroase cursuri de chirurgie laparoscopică. În 2013 organizează primul curs de chirurgie laparoscopică veterinară. Din 2016, fondează Societatea Română de Nefrologie Veterinară Hemodialivet. Numărul crescut de cazuri de insuficienţă renală la câine şi pisică, dar şi afecţiunile care generează această patologie ca determinare secundară (leptospiroza, babesioza, intoxicaţii diverse) au constituit fundamentul ideii de a crea un centru integrat de dializă veterinară, cu posibilitatea realizării unui diagnostic multidisciplinar. În ianuarie 2014, după o muncă susținută de aproape 3 ani de zile, inaugurează împreună cu BBraun România, în cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară Bucureşti, prima clinică de Hemodializă veterinară din România şi una din puţinele din Europa de Est, Hemodialivet. Aceasta nu este numai o clinică, ci un concept integrat de terapie renală prin dializă peritoneală, hemodializă și protocoale de nutriție enterală și parenterală a pacienților cu nefropatii diverse. Sef lucr. Dr. Viţălaru Bogdan Alexandru a creat primul centru de hemodializă veterinară din România în Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, reuşind să aducă cea mai modernă aparatură de dializă a momentului, iar terapia se face în strânsă legătură şi cu suportul continuu al liderilor de opinie din domeniul medical uman din marile centre de hemodializă din România. În 2015 și 2016 a susținut workshopuri de dializă peritoneală și pacient critic renal în peste 15 orașe din România. În anul 2016 a scris două Ghiduri de urgențe pentru studenți și o carte - tratat de urgențe la animalele de companie, pentru medicii veterinari.

Vol I - Nr. 1 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Sărbători fericite, pline de căldură si bucurii vă dorim!

La multi ani! Vol I - Nr. 1 (1/2016)

TALON DE ABONAMENT Doresc să mă abonez Varianta electronică:

q Abonament pentru 1 an (6 numere) - 165 RON (cu toate taxele incluse) q Abonament pentru 2 ani (12 numere) - 285 RON (cu toate taxele incluse)

Varianta print:

q Abonament pentru 1 an (6 numere) - 250 RON (cu toate taxele incluse) q Abonament pentru 2 ani (12 numere) - 500 RON (cu toate taxele incluse) * Studenții și pensionarii beneficiază de 50% reducere

Nume:................................................................................... Prenume: ................................................................................................... Dna

Dra

Adresă domiciliu: ..................................................................................................................................................

Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................ Oraş:............ ..................................................... Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ................... Telefon:............................................................................. Număr atestat de liberă practică................................................................. Specialitate ........................................................................................

student

rezident

medic specialist

medic primar

Competenţă ............................................................................... Denumire instituţie: ....................................................... Domeniu de activitate:

Privat

Public

Secţie: ................................................................................................. Funcţie: ...................................................................... Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ............................................................................ .................................................... Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:................................. Oraş:............ ..................................................... Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ................... ............................ Telefon: .......................................... Mobil: ...................................................... E-mail: ........................................................................ Web: ................................................................................................... CUI instituţie: Plătitor de TVA:

Factură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii: Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: .................................................................. Adresa pentru primirea revistelor:

Domiciliu

Instituţie Data:

Semnătură:…..………….….......…

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii scanate la adresa de email redactia@innovationinhealth.ro Mulţumim!

Plata abonamentului se va efectua prin mandat poştal sau prin ordin de plată ori transfer bancar pe coordonatele: SC MULTIMEDIA BUSINESS CORPORATION SRL* SEDIUL SOCIAL: SPLAIUL INDEPENDENTEI NR. 273, SECTOR 6, BUCUREȘTI CUI: 36470399, J40/11437/2016 CONT IBAN RON: RO34BACX0000001342496001 BANCA: UNICREDIT BANK, SUCURSALA RAHOVA * SC Multimedia Business Corporation SRL are calitatea de Business Partner al MSCo. și poate încheia concte, poate vinde și distribui produsele MSCo. în nume și pentru MSCo. SC MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION SRL cu sediul social în Bucureşti, Calea Rahovei nr. 266-268, CUI RO31922876, J40/8111/2013 prelucrează datele cu caracter personal furnizate de dumneavoastră prin acest document în scopul actualizării bazei de date. Pe viitor, datele mentionate ne permit să vă ţinem la curent cu activitatea noastră. În cazul în care nu doriţi aceasta informare, bifaţi

Conform Legii nr. 677/2001, beneficiaţi de dreptul de acces, de intervenţie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale. Aveţi dreptul să vă opuneţi prelucrării datelor personale care vă privesc şi să solicitaţi ştergerea datelor. Pentru exercitarea acestor drepturi, vă puteţi adresa trimițând o cerere scrisă, datată şi semnată la sediul social din Calea Rahovei nr. 266-268, Sector 5, București. De asemenea, vă este recunoscut dreptul de a vă adresa justiţiei. Media Systems Communication este înregistrată la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub numărul 29878/7.11.2013.

NU TOATE ANTIPARAZITARELE SUNT CREATE EGAL. N U T O AT E A N T I PA R A Z I TA R E L E S U N T C R E AT E E G A L .

SIMPARICA : COMPRIMATE MASTICABILE, CĂPUȘELOR, ® CU ACȚIUNE PERSISTENTĂ

U NO

LUNARE, ÎMPOTRIVA PURICILOR ȘI

U O N

SIMPARICA®: COMPRIMATE MASTICABILE,

PÂNĂ LA 5 SĂPTĂMÂNI!

ĂMÂNA LUNARE,SĂPTĂMÂNA ÎMPOTRIVA PURICILOR 5 ȘI 3

;

Praguri de eficacitate EMA PURICI (95%)

CĂPUȘELOR, CU ACȚIUNE PERSISTENTĂ

CĂPUȘE (90%)

PÂNĂ LA 5 SĂPTĂMÂNI! Praguri de eficacitate EMA CĂPUȘE PURICI

SĂPTĂMÂNA SĂPTĂMÂNA SĂPTĂMÂNA SĂPTĂMÂNA 1 2 3 3

SĂPTĂMÂNA 5

• Putere imediată și persistentă în eliminarea puricilor și căpușelor*, pentru cel puțin 5 săptămâni. • Acțiunea antiparazitară rămâne consistentă și susținută pe întreaga perioadă de tratament *, fără să lase goluri în asigurarea protecției înainte de următoarea doză. • Indicat și pentru tratamentul râiei**.

PURICI (95%)

Let Enduring their personality shine for a fullprotection. month. persistency. Consistent * În studiile de laborator, până în ziua 35, acţiunea paraziticidă a produsului Simparica a depășit în mare măsură pragul de eficacitate. Timp de cel puţin 5 săptămâni, eficacitatea Simparica în eliminarea puricilor s-a dovedit a fi ≥ 99.8% atât asupra C. felis cât și C. canis, eficacitatea în eliminarea căpușelor ≥ 98.2% pentru D. reticulatus , ≥ 95.4% pentru I. ricinus , ≥ 96.8% pentru R. sanguineus D. , ≥ 99.1% pentru I. hexagonus (Studii Zoetis A6201 ; A6371 ; A6196 ; A6154 ; A6135 ; A6280 și A6527).

CĂPUȘE (90%)

** Sarcoptes scabiei.

Let Enduring their personality shine for a fullprotection. month. persistency. Consistent