Rjvoi 4 (1) 2016 by Innovation in Health Center

ANUL III / Nr. 4 (1/2016)

www.rjvoi.innovationinhealth.ro

REVISTA SOCIETĂŢII ROMÂNE VETERINARE DE ORTOPEDIE

REVISTA ESTE INDEXATĂ BDI: Global Impact & Quality Factor 2014 - 0.454 2015 - 0.565

PUBLICAŢIE EDITATĂ DE

REVISTĂ EDITATĂ ÎN PARTENERIAT CU EDITURA

Editura Etna este înscrisă în Societatea Editorilor Români. Acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS ) la poziția 241 şi de Colegiul Medicilor din România (CMR)

PUBLICAŢIE ACREDITATĂ DE COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

SUB EGIDA

www.srvo.ro

“DOCENDO DISCIMUS” (Învățându-i pe alții, învățăm și noi)

Mă

bucură faptul că, începând cu acest număr, sunt alături de noi și alte nume importante din universitățile (facultățile) de profil din țară. Aș vrea să le mulțumesc pe această cale tuturor celor care au răspuns pozitiv la această provocare: prof. univ. dr. Vasile VULPE, prof. univ. dr. Gheorghe SOLCAN, prof. univ. dr. Cornel IGNA, prof. univ. dr. Liviu Ioan OANA, prof. univ. dr. Marius Cristian PENTEA, conf. univ. dr. Florin Ioan Beteg, șef lucrări dr. Cosmin Petru PEȘTEAN, șef lucrări dr. Larisa SCHUSZLER, șef lucrări dr. Eusebiu Viorel ȘINDILAR, asist. univ. dr. Ruxandra COSTEA… De asemenea, aș dori să le mulțumesc foarte mult și celorlalți medici veterinari care și-au adus aportul la realizarea unor articole științifice pentru RJVOI. Astfel, împreună continuăm să construim o revistă științifică dedicată ortopediei veterinare pe fundația fixată de manifestările precedente și, totodată, sperăm să dezvoltăm o strategie de educație continuă care să ne asigure că noutățile/inovațiile în domeniu (și aici mă refer la evoluția firească a metodelor de diagnostic, terapie etc) ne oferă oportunități maxime de dezvoltare profesională. Vă invit să fiți mai activi în planificarea și dezvoltarea învățării continue. Și aceasta, deoarece succesul stă în colaborare, în a învăța de la cei mai buni și, totodată, din propriile noastre greșeli. Din acest număr vom avea articole legate de imagistica veterinară “diagnosis with the aid of images representing anatomy, physiology and pathology of the body” - un domeniu foarte complex și plin de provocări: “Un caz de meningioma spinal felin” și “Abordarea chirurgicală a fracturilor de antebraț la carnivorele de companie”. Evident, în numerele viitoare vom reveni cu noi articole științifice interesante și oportune, care ne vor ajuta în meseria grea (dar și frumoasă) pe care ne-am ales-o.

E D I T O R I A L

Dr. Ioana MANEA

Anul III / Nr. 4 (1/2016) REDACTOR-ȘEF Dr. Ioana MANEA dr.ioanamanea@gmail.com COMITET EDITORIAL Prof. Dr. Dan CRÂNGANU Prof. Dr. Cornel IGNA Prof. Dr. Bruno PEIRONE Prof.Dr. Marius PENTEA Prof.Dr. Vasile VULPE Conf. Dr. Florin Ioan BETEG Șef Lucr. Dr. Ciprian OBER Șef Lucr. Dr. Cosmin PEȘTEAN Șef Lucr. Dr. Eusebiu Viorel ȘINDILAR Asist. univ. Dr. Ruxandra COSTEA Asist. univ. Dr. Cristian Constantin DEZROBITU Asist. univ. Dr. Ionut Cristian GÂRJOABĂ Asist. univ. Dr. Nicolae Răzvan MĂLĂNCUȘ Dr. Dragoş BOGHEAN Dr. Victor BUCUR Dr. Cristian DRAGOMIR Dr. Wili GLASER Dr. Florin GROSU Dr. Dinu MĂHĂLEAN Dr. Oana RADU Dr. Edmond STECYK Dr. Hristov SVETOSLAV Dr. Andrei TIMEN Dr. Nicolae VALENTIN

ISSN 2392 – 8700 ISSN-L 2392 – 8700

EDITORIAL

“DOCENDO DISCIMUS” (Învățându-i pe alții, învățăm și noi) Ioana Manea

NEUROCHIRURGIE

Un caz de meningiom spinal felin Andrei Timen, Florin Grosu

CHIRURGIE ORTOPEDICĂ Abordarea chirurgicală a fracturilor de antebraț la carnivorele de companie Eusebiu Viorel Șindilar, Diana-Alexandra Busuioc

FIZIOTERAPIE

Eficacitatea și importanța fizioterapiei privind recuperarea post-operatorie a luxației de patelă - prezentare de caz Mădălina-Elena Henea, Ionela Bejan, Gheorghe Solcan, Vasile Vulpe

www.srvo.ro Copyright © 2016 Multimedia Business Corporation Drepturile de autor pentru articolele și fotografiile publicate aparţin exclusiv Multimedia Business Corporation Reproducerea, totală sau parţială, și sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face numai cu acordul scris al MBC. Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar, de informaţiile incluse în machete.

ABONAMENTE ȘI PUBLICITATE MULTIMEDIA BUSINESS CORPORATION

E-mail: redactia@innovationinhealth.ro Web: www.innovationinhealth.ro

IMAGISTICĂ

Pododermatita aseptică difuză Cristian Zaha, Cornel Igna

NEUROCHIRURGIE

UN CAZ DE MENINGIOM SPINAL FELIN Andrei Timen, DVM, PHD Clinica “Trivet” Cluj-Napoca Florin Grosu DVM, PHD “Radiologie 4vet” București

Rezumat: Cuvinte-cheie: meningiom, pisică, rezecție chirurgicală

Meningiomul este tumora intracraniană primară cel mai des întâlnită la câine și pisică. Frecvența meningioamelor spinale este mult mai redusă atât la câine, cât și la pisică. În general, meningioamele sunt benigne. La pisică, în majoritatea cazurilor, acest tip de tumoră are structură fibrotică și nu infiltrează țesutul cerebral. Astfel, rezecția chirurgicală se poate face complet, nefiind necesară radioterapia.

Abstract: Keywords: meningioma, cat, surgical resection

Meningioma represents a primary intracranial tumor and is common in dogs and cats. Spinal meningiomas frequency is very rare both in dogs and cats. Generally, meningiomas are benigns. In cats, in most cases, this type of tumor has fibrotic structure and it never infiltrate the brain tissue. For this reason, surgical resection can be done completely without any radiotherapy.

La fel în cazul meningioamelor spinale, în general tumora este perfect delimitată de cordonul medular, facilitand astfel actul chirurgical. (1-4) Meningioamele feline reprezintă aproximativ 56% din tumorile cerebrale. ( 6 ) Vârsta pacienților la care incidența este cea mai ridicată este de 9 ani. Nu există o predispoziție de rasă pentru apariția acestei tumori, însă este mai frecvent diagnosticată la masculi în comparație cu femelele. În 17% din cazuri , tumora nu este unică, existând mai multe formațiuni patologice la același individ.

Dacă la câine, din totalul meningioamelor, 14% au localizare medulară, la pisică procentul este mult mai mic , localizarea principală fiind cerebrală. Studiile din domeniu relevă aproximativ 4% localizare spinală a meningioamelor feline. (5) Cazul de față prezintă o pisică rasa Europeană, femelă în vârstă de 8 ani. Anamneza relatează diminuarea progresivă a sensibilității la nivelul membrelor posterioare, instalată în aproximativ 60 de zile, dificultăți în deplasare urmate de ataxie, urinare involun-

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

tară și atrofie progresivă a maselor musculare la nivelul trenului posterior. Consultul neurologic a sugerat necesitatea unor investigații mai complexe, pacienta fiind tri-

misă la un examen RMN la “Radiologie4 Vet” București. În urma examenului RMN s-a constatat prezența unei mase cu aspect tumoral în canalul medular (Figura 1 a-d):

Figura 1. a) sagital

Figura 1. Fără modificări. Prin amabilitatea Dr. Florin Grosu - Radiologie 4Vet

Figura 1. b) transversal – reconstrucție RM

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

NEUROCHIRURGIE

Figura 1. c) sagital

Figura 1. d) dorsal reconstrucČ&#x203A;ie RM

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Masa relativ ovală este localizată dorsal la nivelul canalului vertebral T10/11. Formațiunea este hiperintensă T1 si T2 și se încarcă cu contrast uniform și puternic. Are domensiunile aproximative de: 15 mm lungime, 6 mm înălțime și 12 mm lățime. (Figura 1 a, b) Se observă un diametru mai mare pe înălțime decât canalul vertebral care are doar 5 mm înălțime. Aceasta denotă clar o atrofie de compresiune a arcului vertebral, secundară unei evoluții

cronice (c). Compresia medulară este forte mare – aproximativ 90%. Măduva se mai observă doar puțin în toate cele trei planuri de secțiune după reconstrucție. (Figura 1 a,b,c,d) Aspectul RM este caracteristic pentru o formațiune tumorală intradurală-extramedulară cu caracter benign - meningiom. Intervenția chirurgicală a constat în laminectomie în zona T10-T11, cu evidențierea formațiunii tumorale și excizia completă a acesteia.

Figura 1. e) decolarea musculaturii paravertebrale T10-T11

Figura 1. f) laminectomie T10-T11, cu evidențierea porțiunii posterioare a tumorii

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

NEUROCHIRURGIE

Figura 1. g) evidențierea completă a masei tumorale

Laminectomia T10-T11 s-a efectuat cu ajutorul unui ciupitor de os. Lama osoasă s-a excizat foarte ușor, textura nefiind foarte dură datorită atrofiei prin compresia creată de masa tumorală.

Extirparea tumorii s-a realizat prin dilacerare fină, între aceasta și cordonul medular existând o limită de demarcație evidentă. Sângerarea în cantitate foarte redusă s-a oprit prin aplicarea locală a unor comprese timp de 5-6 minute.

Figura 1. h) aspectul cordonului medular după excizia formațiunii patologice h) aspectul cordonului medular după excizia formațiunii patologice

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Figura 1. i) masa tumorală excizată

Figura 1. j) pacienta la finalul intervenției chirurgicale

Refacerea planurilor anatomice s-a realizat în tehnica clasică consecutivă unei laminectomii. Postoperator, în primele 5 zile s-au administrat antibiotice și AINS. Recuperarea funcțională s-a produs foarte rapid. Astfel, la 4 zile postoperator pacienta s-a ri-

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

dicat prima dată. În primele 5 zile postoperator, a fost restricționată mișcarea, pisica fiind ținută în cușcă. La 7 zile postoperator, pisica a început să se deplaseze, iar la 10 zile postoperator recuperarea funcțională era de aproximativ 90%.

NEUROCHIRURGIE

Figura 1. k) pacienta la 10 zile postoperator

Concluzii

Meningiomul este o tumoră întâlnită relativ frecvent la pisică. Localizarea cerebrala este diagnosticată în majoritatea cazurilor, dar nu trebuie exclusă localizarea spinală. Pentru un diagnostic corect, este obligatoriu examenul RMN.

Excizia tumorii cu localizare spinală nu pune probleme deosebite. Cu cât diagnosticul de certitudine și actul chirurgical sunt efectuate mai precoce , cu atât cresc șansele de recuperare. În general, meningiomul la pisică fiind o tumoră cu caracter benign, șansele de supraviețuire pe termen lung sunt mari.

Bibliografie 1. Summers B, Cummings J, deLahunta A: Tumors of the central nervous system, in Summers BA,Cummings JF, de Lahunta A (eds): Veterinary Neuropathology. St Louis, Mosby, 1995 2. Morrison W: Cancer in Dogs and Cats: Medical and Surgical Management. Philadelphia, Lippincott Williams & Wilkins, 1998. 3. LeCouteur RA: Tumors of the nervous system, in MacEwan G (ed): Small Animal Clinical Oncology, ed 3. Philadelphia, WB Saunders, 1996, 4. Foster E, Carrillo J, Patnaik A: Clinical signs of tumors affecting the rostral cerebrum in 43 dogs.J Vet Intern Med 71–74, 1988.

5 . H e i d n e r G, Ko r n e g a y JN , Pa g e R , e t a l : A n a l y si s o f su r v i v a l i n a re tro sp e c ti v e stu d y o f 8 6 d o g s w i th b ra i n tu m o r s. J Ve t In te r n M e d 2 1 9 – 2 2 6 , 1 9 9 1 . 6 . P. Fi l i p p o A d a m o, D V M , D EC V N , L i sa Fo r re st, V M D, DAC V R ( Ra d i o l o g y , Ra d i ati o n O n c o l o g y ) 7 . R i c h a rd D u b i e l z i g , D V M , DAC V P, U n i v e r si ty o f Wi sc o n si n – M a d i so n , Ca n i n e a n d Fe l i n e M e n i n g i o m a s: 8 . D i a g n o si s, Treatm e n t, a n d Pro g n o si s, Co m p e n d i u m , D e c . 2004

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

organizează

Al IV-lea Congres SRVO & AMVDIR & SRVNNMC 2017 30 martie -1 aprilie 2017 Hotel New Montana, Sinaia

Speakeri invitați:

Dr. Joshua Milgram –lector ortopedie Dr. Orit Chai - lector neurologie Dr Ionuț Ciupercă - DVM CCRP CVA Dr. Florin Grosu - lector imagistică Dr. Daniel Ivan (DVM, Resident ECVDI, UZH Vetsuisse-Fakultät, Zürich) – lector imagistică Dr. Ruxandra Costea

Sub egida

2 Workshop-uri Pre-Congres 30 martie 2017 Hotel New Montana, Sinaia

Lectori invitați:

Dr. Joshua Milgram –lector Workshop ortopedie Dr. Florin Grosu - lector Workshop imagistică Dr. Daniel Ivan - lector Workshop imagistică Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Pentru detalii și înscrieri: www.srvo.ro

RUBRICA

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

RUBRICA

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

RUBRICA

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

RUBRICA

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

CHIRURGIE ORTOPEDICĂ

ABORDAREA CHIRURGICALĂ A FRACTURILOR DE ANTEBRAȚ LA CARNIVORELE DE COMPANIE Eusebiu Viorel Șindilar, Diana-Alexandra Busuioc Facultatea de Medicină Veterinară Iași

Rezumat: Cuvinte-cheie: fractură, tratament, țesuturi moi

Fracturile diafizei radiusului și ulnei reprezintă cea mai frecventă formă de fractură a antebrațului la animalele de companie. Localizarea cel mai întâlnită a acestui tip de fractură este reprezentată de treimea mijlocie și cea distală a celor două oase. Sunt întâlnite mai rar fracturile unilaterale. Selectarea metodei de tratament a fracturilor diafizelor radiusului și ulnei este în strânsă legătură cu vârsta și talia animalului, tipul de fractură, stabilitatea axială a focarului de fractură și prezența leziunilor țesuturilor moi.

Abstract: Keywords: fracture, treatment, soft tissues

Radius and ulna diaphysis fractures are very common in pets’ forearms. Most of the fractures are located in the middle and distal third part of the two bones. The unilateral fractures are very rare. The treatment method of radius and ulna diaphysis fractures is related to pet’ age and size, with the fracture type and axial stability and with soft tissues’ lesions.

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Tratamentul conservator se pretează fracturilor simple, închise (transversale sau oblice scurte), în special la animalele tinere cu fracturi în lemn verde. Reducerea închisă a focarului de fractură este posibilă în maximum 48 de ore de la producere. Se recomandă ca animalul să fie sub anestezie. Și aceasta, pentru o relaxare musculară eficientă. Este recomandabilă imobilizarea membrului afectat în flexie și într-un ușor varus (rotit spre înăuntru), pentru a preveni eventualele complicații precum hiperextensia oaselor carpiene și rotarea spre înafară a membrului. (după Igna C., 2005) Imobilizarea poate fi realizată atât cu bandaje inamovibile (recomandate în cazul fracturilor închise), cât și amovibile (în fracturile deschise). (Moroșanu N., 1994) Tratamentul operator, cu variante de la fixatori externi la mijloace interne de fixare, reprezintă soluția optimă pentru majoritatea formelor de fracturi ale radiusului și ulnei. (Igna C., 2005) Imobilizarea cu fixatori externi poate fi utilizată pentru toate fracturile antebrațului. Este indicată mai ales în cazul fracturilor deschise, în întârzierea vindecării focarelor de fractură, nonuniunea oasoasă postfractuală și în cazul imobilizării după osteotomia corectivă a deformărilor radiusului și ulnei. Pentru imobilizarea fracturilor antebrațului, sunt descriși în literatura de specialitate două tipuri de fixatori externi: fixatori externi liniari și circulari. (Denny H.B., 2000)

Figura 1. Fixator extern liniar

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Abordarea operatorie poate fi realizată prin mai multe variante de acces operator, în funcție de localizarea focarului de fractură, de tipul fracturii și de mijlocul de fixare folosit. Pentru regiunea antebrațului, abordarea operatorie poate fi prin: - acces medial la diafiza radiusului; - acces cranial la extremitatea distală a radiusului; - acces cranio-lateral la diafizele radiusului și ulnei; - acces caudal la porțiunea proximală a diafizei ulnei; - acces lateral la porțiunea mijlocie și distală a ulnei; Mijloacele interne de fixare a focarelor de fractură diafizare radio-ulnare sunt: tijele intramedulare, șuruburile și plăcile fixate cu șuruburi. (după Igna C., 2005) Complementar, este utilă și folosirea cerclajelor. (Slatter D., 2005) Diagnosticul de fractură de antebraț se pune pe baza examinării clinice și a examenului radiologic. Pentru o evaluare corectă a radiusului și a ulnei, examenul radiografic trebuie efectuat în două incidențe: - incidența medio-laterală (ML) cu animalul poziționat în decubit lateral; (Fig. 2) - incidența cranio-caudală (Cr-Cd) cu animalul poziționat în decubit sterno-abdominal; (Fig. 3) Fracturile diafizare implică de obicei diafiza mijlocie sau distală atât a radiusului, cât și a ulnei. Deoarece fracturile apar în mod obișnuit secundar traumatismelor, animalele trebuie evaluate pentru a stabili dacă există și alte leziuni (contuzii pulmonare, pneumotorax, fracturi ale coastelor, miocardită traumatică). Deoarece țesuturile moi nu sunt bine reprezentate în această regiune, crește posibilitatea apariției unei fracturi deschise. Însă această caracteristică este favorabilă aplicării de fixatori externi. La rasele de câini toy se întâlnesc fracturi în această regiune, în urma unor traumatisme minore apărute din cauza căderii sau săriturilor. Fracturile din acestă regiune sunt asociate cu un risc crescut de complicații. Instabilitatea mecanică datorată naturii oblice ale acestor fracturi, țesuturile moi care asigură vascularizația extraosoasă reduse și vascularizația distală slab reprezentată contribuie la frecvența ridicată a nonuniunilor sau maluniunilor. Câinii și pisicile de orice rasă, vârstă și sex pot fi afectate. Animalele tinere și adulte sunt mai frecvent victime ale traumatismelor rutiere. Profilul hematologic și biochimic al animalului ar trebui realizat pentru a evalua statusul animalului în privința anesteziei și dacă mai există și alte afecțuni renale sau hepatice. Animalele cu fracturi de radius și ulnă ar trebui evaluate pentru a se stabili dacă fractura se datorează traumatismelor sau este rezultatul altor patologii (de exemplu, neoplazii). AB

CHIRURGIE ORTOPEDICĂ

Figura 2. Poziționarea corectă a animalului pentru realizarea incidenței medio laterale (Coulson Arlene, Lewis N., 2002)

Figura 3. Poziționarea corectă a animalului pentru realizarea incidenței cranio-caudale (Coulson Arlene, Lewis N., 2002)

A B Figura 4. A) Incidență medio-laterală; B) Incidență cranio-caudală.

Figura 5. A) Fractură diafizară oblică de radius și ulnă la pisică (incidență latero-medială); B) Radiografie efectuată posteoperator, după osteosinteza radiusului cu broșă centromedulară. Se remarcă alinierea osoasă și coaptarea capetelor de fractură

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Figura 6 Fractură de antebraț transversală, în lemn verde la câine: A) Incidență latero-medială; B) Incidență cranio-caudală

Figura 7. Fractură de antebraț la câine (din Fig. 6): A) După osteosinteza cu plăci și șuruburi (incidență cranio-caudală); B) După extracția plăcilor și ale șuruburilor, la o lună de la intervenția chirurgicală (incidență latero-medială).

Figura 7. A) Radiografie a regiunii antebrațului la câine, în incidență cranio-caudală pentru confirmarea diagnosticului de fractură de radius și ulnă; B) Radiografie de control efectuată postoperator, după osteosinteza cu broșă centromedulară

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

CHIRURGIE ORTOPEDICĂ

Figura 8. A) Aplicarea unui fixator extern liniar la câine în urma unei fracturi iterative de radius și ulnă; B) Radiografie executată după extragerea fixatorului extern (incidență medio-laterală). Se remarcă formarea calusului între fragmentele osoase fracturate

Figura 9. A) Radiografie latero-medială a regiunii antebrațului la câine ce confirmă diagnosticul clinic de fractură diafizară de radius și ulnă; B) Radiografie de control după aplicarea unui fixator extern liniar; se observă alinierea osoasă și coaptarea capetelor de fractură, cu păstrarea axului normal al membrului

Discuții

Tehnicile de fixare internă pot fi folosite în remedierea fracturilor de antebraț singure sau în combinație cu cerclajele; Metodele de reducere internă pot predispune la infecții locale. De aceea, se recomandă cu strictețe respectarea regulilor de asepsie și antisepsie, dar și a antibioterapiei post-operatorii;

Metodele de fixare osoasă internă permit inspectarea focarului de fractură, îndepărtarea eventualelor fragmente deperiostate ce provoacă supurație, restabilirea axului normal al membrului și o fixare fermă; Perioada de recuperare post-operatorie diferă în funcție de o varietate de factori precum: vârsta și talia animalului, gradul de distrucție al țesuturilor moi, gravitatea fracturii;

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Broșele centromedulare și plăcile sunt extrase după o perioadă variabilă de timp (minim o lună), în urma unui control radiologic care trebuie să ofere informații asupra remodelării osoase și regenerării periostale;

Post-operator, fiecare caz a primit recomandarea de a evita efortul exagerat, de a menține igiena locală, de a reveni la medical veterinar pentru efectuarea antibioterapiei timp de 3-5 zile și la 10-14 zile pentru scoaterea firelor;

Bibliografie 1. Brinker, Piermattei et Flo, 2009 – Manuel d´ortopédie et traitement des fractures des animaux de compagnie, Quatriéme édition, Editions MED´COM, Paris. 2. Brinker O.W., Piermattei L.D., Flo L.G., 1990, Small animal orthopedics & Fractures treatment. Fractures of radius and ulna. Ed, W.B. Saunders, Philadelphia, 195-209. 3. Burtan I., 2004 – Patologie chirurgicală generală veterinară, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași. 4. Constantin N.-coordonator, 2009 – Tratat de medicină veterinară, Vol V, Editura Tehnică, București. 5. Coțofan V., Palica R., Hrițcu Valentina, Enciu V., 2000 – Anatomia animalelor domestice, Vol. II, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara. 6. Coțofan V., Palica R., Hrițcu Valentina, Enciu V., 2001 – Anatomia animalelor domestice, Vol. III, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara. 7. Cotea C., 2003- Histologie specială, Editura Tehnopress, Iași 8. Coulson Arlene, Lewis N., 2002- An atlas of Interpretative Radiograhic Anatomy of the Dog & Cat, Editura Blackwell Science; 9. Denny H.B., Buternoh S.J., 2000 – Fracture healing. A guide to canine and feline orthopedic surgery, 4eme editon, Oxford Blackwell. 10. Egger L.E., 1993, Fractures of the radius and ulna. In: Texbook of small animal surgery (ed. Slatter D.H.). Ed. W.B. Saunders Comp., Philadelphia, 1736-1757. 11. Evans H., 2013, Miller’s Anatomy of the Dog, Ed. Saunders. 12. Fossum Theresa Welch, 2007 – Small animal surgery, a 3-a ediție, Editura Mosy Elsever, pp 967-777.

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

13. Fossum Theresa Welch, Hedlund S. Cheryl, Hulse A.D., Johnson L. Ann, Howard B.S., Willard D.M., Gwendolyn L. Caroll – 1999 – Manual of Small Animal Surgery – Radial and ulnar fractures. Ed. Mosby, St. Louis, 657-667. 14. Gheție V., 1963, Anatomia animalelor domestice, Editura Academiei Socialiste România. 15. Igna C., 2011 – Chirurgia ortopedică a animalelor de companie, Vol 2, Editura Brumar, Timișoara. 16. Moroșanu N., Burtan I., 1994 – Patologia și clinică chirurgicală, C.M, Universitatea Agronomică ,,Ion Ionescu de la Brad”, Iași. 17. Paștea E., Coțofan V., Chițescu Șt., Miclea M., și col., 1985- Anatomia comparată a animalelor domestice, Editura Didactică și Pedagogică, București; 18. Piermattei D.L., Greeley R.G., 1979, An atlas of surgical approaches to the bones of the dog and cat. 2rd. Ed. WB. Saunders Co., Philadelphia, 96-99, 106-116. 19. Probst W.C., 1990, Stabilization of fractures of the radius and ulna. In: Current techniques in small animal surgery, 3rd ed. (ed. Bojrab M.J.), Ed. Lea & Febiger, Philadelphia, 783-793. 20. Slatter D., 2005 – Textbook of small animal surgery, Volume 2, 3e édition, Editura belliser, London. 21. Spătaru Mihaela-Claudia, 2009 – Anatomia comparată a animalelor, Editura Alfa, Iași. 22. Sindilar E.V., 2009 – Anatomia animalelor, Editura Alfa, Iași 23. Summer-Smith G., 1988, Antebrachial fractures. In: Decision making in small animall orthopaedic surgery (ed Summer-Smith G.). Ed.B.C.Decker Inc., Toronto, 28-29.

FIZIOTERAPIE

EFICACITATEA ȘI IMPORTANȚA FIZIOTERAPIEI PRIVIND RECUPERAREA POST-OPERATORIE A LUXAȚIEI DE PATELĂ PREZENTARE DE CAZ PhD Mădălina-Elena Henea, PhD Ionela Bejan, Prof. univ. Gheorghe Solcan, Prof. Univ. Dr. Vasile Vulpe USAMV-FMV Iași madalina.henea@yahoo.com ionelabejan@gmail.com gsolcan@yahoo.com vasile_vulpe@yahoo.com

Rezumat: Cuvinte-cheie: patelă, câine, fizioterapie, diagnostic

Luxația de patelă este o afecţiune ortopedică ce apare mai frecvent la câini şi mai rar la pisici. Această patologie este des întâlnită la rasele de talie mică precum Yorkshire Terrier, Bichon Maltese, Bichon Havanese, Peckinez, Shi-Tzu, Caniche-Toy. Luxaţia de rotulă are determinism genetic, la care concură şi factori favorizanţi precum traumatisme, afecţiunea ligamentelor încrucişate, fracturi calusate necorespunzător, rahitismul sau alte dismineraloze, condropatii; afecțiunea se caracterizează prin dislocarea patelei din șanțul trochlear.

Abstract: Keywords: patella, dog, physiotherapy, diagnostic

The patellar dislocation is an orthopedic condition that occurs more frequently in dogs and rarely in cats, characterized by its dislocation from the trochlear groove. This pathology is common in small breeds such as Yorkshire Terrier, Bichon Maltese, Bichon Havanese, Peckingese, Shi-Tzu, Toy Poodle. The dislocation is genetically determined, but also the contribution of predisposing factors is incriminated, such as trauma, disorders of the cruciate ligaments, fractures with an improper formation of the callus, rickets, chondropathy.

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Prezentarea generală a cazului

Cazul studiului nostru l-a constituit un câine, rasa metis de talie mare, femelă, cu vârsta de 2 ani. Aceasta prezenta clinic la nivelul membrelor anterioare îngroșarea articulațiilor antebrahiometacarpiene (Fig. 6), călcătură pe articulațiile carpo-metacarpiene (Fig. 6), iar la nivelul membrelor posterioare șchiopătură intermitentă și defect de aplomb cu membrele în ”X” (Fig. 7). Examenul clinic a fost urmat de examen radiologic al membrelor anterioare și al membrelor posterioare. Pentru membrele anterioare s-a poziționat pacientul în decubit lateral, cu membrul în flexie de 90°, incidență medio-laterală, apoi cu membrul în extensie și incidență cranio-caudală. Prin intermediul examenului radiologic s-au identificat următoarele modificări: Diferență evidentă de radioopacitate între corticală și medulară (radiotransparență crescută pe medulară) (Fig. 1);

Figura 2. Creșterea asincronă a radiusului și ulnei, incongruență articulară humero-radio-ulnară, radioopacitate crescută la nivelul ariculațiilor carpo-metacarpiene cauzată de micșorarea spațiilor interarticulare, prezența cartilajelor de creștere și radiotransparența adiacentă acestora

Figura 1. Articulația cotului stâng, incidență medio-laterală: diferență evidentă de radioopacitate între corticală și medulară (radiotransparență crescută pe medulară), absența procesului coronoid și radiotransparență la locul de articulare a epifizelor proximale radio-ulnare, radiotransparență la nivelul olecraniului

Radioopacitate crescută la nivelul articulațiilor carpo-metacarpiene cauzată de micșorarea spațiilor interarticulare (Fig. 2); Creșterea asincronă a radiusului și ulnei (Fig. 2); Absența procesului coronoid și radiotransparență la locul de articulare a epifizelor proximale radio-ulnare (Fig. 1);

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Figura 3. Genunchi drept, incidență medio-laterală: radioopacitate crescută intraarticulară, radiotransparență prezentă la nivelul cartilajului de creștere și articulare adiacent crestei tibiale, dar și intercondilienă la nivel femural, linii de tensiune transverse (rarefiere osoasă), radiotransparență la nivelul epifizei distale femurale

FIZIOTERAPIE

Figura 4. Test de displazie, incidență ventro-dorsală: displazie coxo-femurală bilaterală cu valorile unghiurilor Norberg de 98° la nivelul articulației drepte și de 106° la cea stângă

Incongruență articulară humero-radio-ulnară (Fig. 2); Linii de tensiune transverse (suspiciune dismineraloză) (Fig. 1). Pentru membrele posterioare, s-a realizat examenul radiologic astfel: pentru regiunea articulațiilor coxofemurale și genunchi pacientul a fost poziționat în decubit dorsal, cu membrele în extensie și incidență ventro-dorsală; pentru regiunea articulației genunchiului pacientul a fost poziționat lateral cu genunchiul în flexie de 45° și incidență medio-laterală. Astfel, s-au evidențiat modificări precum: Displazie coxo-femurală bilaterală cu valorile unghiului Norberg de 98° la nivelul articulației drepte și de 106° la cea stângă (Fig. 4); Modificarea arhitecturii articulației femuro-tibio-fibulo-patelare cu devierea patelelor în lateral, incongruență articulară bilaterală , tasarea condililor femurali (Fig. 5); Radioopacitate crescută intraarticulară genunchi (Fig. 3); Radiotransparență prezentă la nivelul cartilajului de creștere și articulare adiacent crestei tibiale, dar și intercondilienă la nivel femural (patolo-

Figura 5.Bazin și genunchi, incidență ventro-dorsală (bazin), cranio-caudală (genunchi): modificare arhitectură bilaterală articulații femuro-tibio-fibulo-patelare, cu devierea patelelor în lateral, incongruență articulară bilaterală, tasare suprafețe articulare (în special a condililor femurali), diferență majoră de radioopacitate între medulară și corticală

gic la vârsta de 2 ani), linii de tensiune transverse (rarefiere osoasă), radiotransparență la nivelul epifizei distale femurale (Fig. 3). În urma diagnosticului radiologic, s-a intervenit chirurgical pentru remedierea luxației bilaterale de patelă. Post-chirurgical, câinele a fost supus evaluării în vederea stabilirii prognosticului și a protocolului de recuperare. Gradul de flexie si extensie a fost apreciat cu ajutorul goniometrului, iar gradul atrofiei s-a stabilit prin măsurarea circumferinței masei musculare.

Protocolul de recuperare medicală

Pentru reabilitarea pacientului, în cadrul fizioterapiei s-au efectuat 30 de ședinte, utilizând tehnicile de electrostimulare, ultrasunete, masaj terapeutic, gama de mișcări pasive și gama de mișcări active (exerciții fizice). În ceea ce privește electrostimularea (Fig. 8), în primele 10 ședințe s-a folosit un program pentru reducerea spasmelor musculare și ameliorarea durerii, apoi au urmat 20 de ședinte de stretching pentru tonifierea musculaturii. Stret-

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Figura 6. Îngroșarea articulațiilor antebrahiometacarpiene și „călcătură de urs”– aspect clinic

Figura 10. Aplicarea ultrasunetelor cu sonda de 1 MHz

Figura 7. Defect de aplomb cu membrele posterioare în „X” – aspect clinic

Figura 11. Mișcări active realizate pe minge

Figura 8. Electrostimularea neuro-musculară Figura 12. Mișcări active realizate pe minge

Figura 9. Aplicarea de ultrasunete cu sonda de 3 MHz

chingul sau întinderea controlată a musculaturii şi a articulaţiilor aduce beneficii clare oricărui organism, precum reducerea tensiunilor musculare, îmbunătăţirea circulaţiei sangvine şi limfatice, dar şi a mobilității articulare. Se mai observă evoluția pacientului spre un grad pozitiv de refacere datorită relaxării și timpului de odihnă.

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Terapia cu ultrasunete, datorită efectelor sale complexe, este considerată o terapie mecano-termică. Utrasunetele s-au aplicat în funcție de obiectivul terapeutic urmărit și profunzimea țesutului țintă la frecvenţa de 1 MHz (fig. 10) sau 3 MHz (fig. 9), sub formă de emisie continuă. Frecvența de 1 MHz are o profunzime de penetrare de 2-5 cm și se folosește în tratarea țesuturilor profunde. Frecvența de 3 MHz penetrează până la 0,5-2 cm adâncime și se folosește pentru tratarea țesuturilor superficiale. Masajul este tehnica prin care se exercită o presiune asupra țesutulul cutanat, subcutanat și muscular. Presiunea exercitată pe țesuturi are multiple efecte asupra mișcării tisulare și circulației sangvine și limfatice. Astfel, rezultă numeroase efecte terapeutice față de țesutul muscular, țesutul conjunctiv și față de sensibilitatea dureroasă.

FIZIOTERAPIE Gama de mișcări pasive (GMP) a fost realizată prin flexia și extensia articulației, ceea ce a dus la creșterea semnificativă a mișcării articulare a pacientului din studiul nostru. Mișcarea pasivă reprezintă gradul de mobilitate al unei articulatii, fiind produsă fără contracția musculaturii, ci prin intermediul unei forțe externe ce concură la mobilizarea acesteia. Prin GMP nu se previne atrofia musculară, nu se produce creșterea rezistenței musculare sau îmbunătățirea circulației, dar se poate contribui la îmbunătățirea producției de lichid sinovial. Gama de mișcări active (Fig. 11 și Fig. 12) a fost realizată cu ajutorul mingiilor și al platformelor de echilibru. Se începe cu mișcări mici și - apoi progresiv - se ajunge la mișcări ample. În cazul studiului nostru, pacientul a fost plasat pe mingi de exercițiu pentru consolidarea propriocepți-

ei și stabilitatea articulației, imprimând mișcări mingii pentru a crea o suprafață instabilă.

Concluzii

Protocolul fizioterapeutic trebuie însoțit în mod obligatoriu de examen radiologic. În cazul studiului nostru s-a observat, secvențial, cu fiecare ședință de fizioterapie combinată cu antiinflamatorii nesteroidiene și Cosequine îmbunătăţirea stării generale şi implicit a mobilităţii articulare a pacientului. Perioada de recuperare a fost de aproximativ 30 de ședințe, cu rezultate vizibile. Tehnicile de fizioterapie, împreună cu tratamentul medicamentos specific îmbunătațesc considerabil calitatea vieții pacienților cu afecțiuni inflamatorii de natură musculo-osteo-articulară, fiind recomandate ca primă alegere la animalele cu astfel de probleme.

Bibliografie 1. Olsson S.E. – Morphology and physiology of the growth cartilage undernormal and pathologic conditions în Bone in clinical orthopedics, Ed. Saunders 1982; 2. Clark G.N. – Rehabilitation of competitive and working dogs, 18th Annual International Canine Sports Medicine Symposium, Orlando, 2002; 3. Johnson AL, Hulse DA - Fundamentals of orthopedic surgery and fracture management: decision making in fracture management în Fossum TW (ed)

– Small animal surgery, 2nd ed., 2002; 4. Piermattei D., Gretchen Flo, Charles de Camp – Handbook of small animal, Orthopedics and fracture repair, 4th ed., 2006; 5. Thrall D. E. – Textbook of Veterinary Diagnostic Radiology, Saunders Elsevier, 2013 6. V. Vulpe, L. Meomartino – Radiologie veterinară – ghid practic, Performantica, 2014

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

PROGRAM ȘTIINȚIFIC Al IV-lea Congres SRVO & AMVDIR & SRVNNMC 2017 30 martie -1 aprilie 2017 Hotel New Montana, Sinaia

Ora

Lector

8.30-9.00

31.03.2017

Lector

01.04.2017

DESCHIDERE

09.00-09.50

Daniel Ivan

09.50- 10.40

Joshua Milgram

10.40-11.30

Leziuni osoase: agresiv vs. non-agresiv

Ionut Ciupercă

Spinal walking

Pinning of the humerus

Ionut Ciupercă

Managementul multimodal al osteoartritei

PAUZA DE CAFEA/ COFFEE BREAK

11.30-12.20

Daniel Ivan

12.20-13.10

Joshua Milgram

Patologia cotului vazuta radiologic Challenging cases and complications in Orthopedic surgery

13.10-14.30

Ruxandra Costea

Prezentare Royal Canin

Orit Chai

Central nervous system Vs. neuromuscular disorders. How can we tell?

PRANZ/ LUNCH

14.30-15.20

Orit Chai

How to make the correct localization in the nervous system? Video cases. Part 1

Daniel Ivan

15.20-16.10

Florin Grosu

Diagnosticul radiologic in patologia coloanei vertebrale

Joshua Milgram

16.10-16.30

Diagnosticul radiologic in patologia genunchiului Femural fractures

PAUZA DE CAFEA/ COFFEE BREAK

16.30-17.20

Orit Chai

17.20-18.10

Joshua Milgram

How to make the correct localization in the nervous system? Video cases. Part 2

Florin Grosu

Radiologia Veterinara in Romania: alegerea tehnicii, autorizare etc discutie libera

Tips and tricks for working with locking plates

PARTNERS A.R. 2003

SOCIETATEA ROMANA VETERINARĂ DE ORTOPEDIE Vol III - Nr. 4 (1/2016)

www.srvo.ro

IMAGISTICĂ

PODODERMATITA ASEPTICĂ DIFUZĂ

Cristian Zaha, Cornel Igna Banat’s University of Agricultural Science and Veterinary Medicine, “King Mihai I of Romania” from Timișoara, Faculty of Veterinary Medicine, 300645, Calea Aradului, no 119, Timișoara, România – corneligna@usab-tm.ro

Rezumat: Pododermatita aseptică difuză reprezintă inflamaţia pododermului – ţesut viu, care asigură conectarea cutiei de corn a copitei cu falanga a III-a şi cu celelalte structuri ale extremităţii distale a membrelor la cabaline. Caii afectaţi fac sprijinul pe călcâie, au pulsul crescut pe arterele digitale, se deplasează cu dificultate și, la examenul radiografic, se observă rotația falangei a III-a în interiorul cutiei de corn. Tratamentul este complex și include administrarea de medicamente precum: antiinflamatoare, anticoagulante, vasodilatatoare şi antiinfecțioase, completat cu potcovit ortopedic și intervenție chirurgicală. Rezultatul tratamentului depinde de suprafața desprinsă și gradul de rotație a falangei a III-a şi este corelat cu momentul instituirii lui.

Cuvinte-cheie: pododermatita aseptic difuză, rotația falangei a III-a, simptome, tratament, prognostic

Abstract: Keywords: diffuse aseptic laminitis, rotation of the third phalanx, symptoms, treatment, prognosis

Diffuse aseptic laminitis or laminitis refers to the inflammation of the laminae - living tissue, which connects the hoof horn to the third phalanx and to the other structures of the equine distal limb. The affected horses did the support on their heel, have an increased pulse on the digital arteries, it’s difficult for them to move and at the radiographic exam a rotation of the third phalanx into the hoof horn can be noticed. The complex treatment includes administration of drugs like: antiinflammatory, anticoagulant, vasodilatory and antibiotics, completed with orthopedic shoeing and surgery. The outcome of the treatment depends on the detached surface and on third phalanx rotation degree, and is correlated with the moment of its realization.

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Introducere

La caii sănătoşi, membrana bazală împreună cu lamele și lamelele dermale de pe suprafaţa falangei a III-a sunt conectate cu lamele și lamelele epidermale care căptușesc interiorul cutiei de corn ceea ce duce la susţinerea cutiei de corn de falanga a III-a. Pe lângă aceste structure, în interiorul cutiei de corn se mai găsesc osul navicular și structurile asociate lui (bursă și ligamente), partea terminală a tendonului flexor digital profund care se inseră pe falanga a III-a, cartilajele complementare și anastomozele arterio-venoase care acţionează ca o pompă aspiro-respingătoare, iar la exterior - în contact cu solul - se află sola, barele, furcuța și caudal calcâiele (1). În timpul pasului, greutatea pe care o preia membrul este transmisă de peretele copitei, de lame și lamele la falanga a III-a și, în final, la structura osoasă a membrului. În plus, în timpul galopului contactul solului cu copita crește, iar furcuța preia o parte din greutate, pe care o va transmite caudal la bare și călcâi, fiind pe urmă direcționată în interiorul cutiei de corn la ligamentele complementare. De asemenea, tendonul flexorului digital profund exercită presiune pe falanga a III-a, determinând rotația acesteia (2). Astfel, falanga a III-a împreună cu lamele și lamelele care o susțin sunt supuse permanent acțiunii mecanice care, în prezența unor factori favorizanți, poate conduce la desprinderea și rotația falangei în interiorul cutiei de corn.

Factori favorizanți

Pododermatita aseptică difuză (PAD) se poate întâlni în următoarele situații:

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

- schimbări bruște de temperatură, alimentație; - consumul excesiv de carbohidrați, masă verde crudă, lipsa de maturare a cerealelor; - tulburări metabolice: hipotiroidism, iatropatii (administrare de corticosteroizi); - infecții sistemice: metrite, pleuropneumonii, gastroenterite; - vârsta (frecvent între 4 și 10 ani), sexul ( mai frecvent la femele); - potcovit necorespunzător (călcâie mult ridicate), anomalii de aplomb. Un risc crescut de apariție a pododermatitei aseptice difuze este întâlnit mai frecvent la caii obezi care au dezvoltat în trecut rezistență la insulină, încadrându-se astfel în sindromul metabolic ecvin (EMS) (3).

Patogeneză

Consumul crescut de carbohidrați va conduce la fermentarea acestora de către microorganismele ce se află în cecum și modificarea populației bacteriene, crescând numărul de streptococi. De asemenea, fermentarea carbohidraților conduce la modificarea pHului la nivelul tubului digestiv de la 6.8-7.5 la 4 (1). În mai puțin de 24 de ore de la consumul carbohidraților, celulele epiteliale care căptușesc intestinul suferă procese degenerative. Iar după 48-72 de ore, acidul lactic și toxinele bacterine ajung în sânge și duc la apariția acidemiei, tahicardiei, diareei și a febrei, simptome întâlnite în PAD (1). La nivelul vaselor de sânge din interiorul cutiei de corn inițial se produce vasodilatație, iar

IMAGISTICĂ pe urmă se produce vasoconstricție, urmată de necroze și desprinderi ale lamelor și lamelelor dermale de membrana bazală. Lamelele membranei bazale sunt atașate de baza celulelor dermale în locuri speciale prin hemidesmozomi. În momentul în care are loc desfacerea legăturilor dintre filamentele de hemidesmozomi ca urmare a distrugerii glicoproteinei laminin-5 de către endotoxine, membrana bazală se va separa de lamelele dermale (3). Sindromul metabolic ecvin apare la caii care au dezvoltat rezistență la insulină și la care s-au constat concentrații crescute de insulină în ser. În mod diferit de oameni, caii care au rezistență la insulină dezvoltă foarte rar insuficiență pancreatică și sunt capabili să producă concentrații ridicate de insulină. Astfel că toxicitatea insulinei este un factor în apariția pododermatitei aseptice difuze (4, 5). Pododermatita aseptică difuză apare și în sindromul Cushing, ca urmare a producerii în exces de ACTH de către glanda pituitară, hormon ce va controla producția de cortizon la nivelul glandelor suprarenale. Caii afectați prezintă hirsutism, hiperglicemie, poliurie, polidipsie. În acest caz, PAD este refractară la tratamentul normal (1).

Simptomatologie

Pododermatita aseptică difuză poate evolua în formă acută și cronică. În forma acută, simptomele apar brusc și sunt severe. Animalul prezintă incapacitate de a se mișca, ia o poziție caracteristică „campat dinainte și sub el dinapoi” deoarece evită să facă sprijin pe fruntea copitei și se

constată creșterea pulsului la nivelul arterelor digitale (6). În forma cronică, la nivelul cutiei de corn se observă o modificare a inelelor de creștere, acestea fiind dispuse transversal pe direcția de creștere a copitei. De asemenea, viteza de creștere între călcâiele și peretele copitei este modificată, copita luând forma unor “papuci de chinez” (1). La nivelul solei se poate observa prezența unei denivelări în fața furcuței reprezentând rotația falangei a III-a în interiorul cutiei de corn, iar la nivelul zonei coronare se observă edem și scurgerea unui lichid seros. În cazuri grave poate avea loc desprinderea cutiei de corn de la nivelul zonei coronare (1).

Diagnostic

Diagnosticul în pododermatita aseptică difuză se pune pe baza semnelor clinice și în urma examenului radiografic. Modificările radiografice sunt variate, pornind de la creșterea densității, rotația, iar în cazurile cronice osteoliza falangei a III-a (7). În cazul sindromului metabolic ecvin, determinarea sangvină relevă hiperinsulinemie ca urmare a dezvoltării rezistenței la insulină (5).

Tratament Tratamentul în cazul pododermatitei aseptice difuze trebuie administrat cât mai rapid și în funcție de cauza care a determinat apariția bolii. Foarte important este prevenirea rotației falangei a III-a în interiorul cutiei de corn. În cazul în care animalul a consumat furaje cu un conținut bogat în carbohidrați și nu au trecut mai mult de 2 ore de la consum, va avea loc golirea conținutului stomacal prin sondaj

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

nazoesofagian. În cazul în care se depășește această perioadă, se va administra o cantitate de 1-3 l de ulei de parafină cu efect purgativ (1). Se va urmări stoparea modificărilor din interiorul cutiei de corn, astfel că animalul va fi ținut cu membrele într-un bazin cu apă rece (0-10°C) timp de 2 sau 3 zile. Concomitent cu hidroterapia, se vor administra antiinflamatorii nesteroidiene precum Flunixin meglumine (1.1 mg/kg de 2 ori/zi, iv) sau Fenilbutazonă (4.4 mg/kg de 2 ori/zi, iv) timp de cel puțin 2 săptămâni. Cele două antiinflamatorii se pot administra simultan, scăzându-se doza. Se vor folosi anticoagulante precum heparina (50-100 UI/kg) sau aspirina (20 mg/ kg), o dată/zi pentru a preveni formarea de coaguli intravasculari și pentru a fluidiza sângele (8). Pentru a stimula vindecarea, se vor administra medicamente cu efect vasodilatator asupra venelor și arterelor din interiorul cutiei de corn, doar după ce distrugerea lamelară s-a încheiat (12-24 ore zile de la debut). Se va administra Isoxsuprine hydrochloride (0.6-1 mg/kg, de 2 ori/zi, timp de 2 săptămâni, oral) sau Acepromazină (0.02 mg/kg, de 3 ori/zi) (9). În cazul infecțiilor sistemice, se va recolta sânge pentru efectuarea antibiogramei. Până la primirea rezultatelor este recomandată administrarea unui antibiotic cu spectru larg pe cale generală, de exemplu Depomycin 20% (penicilină și streptomicină, 1 ml/20 kg) sau Borgal 24% (sulfadoxina și trimetoprim, 3 ml/50 kg), iar pe urmă se va avea în vedere rezultatul antibiogramei. Pe lângă tratamentul medicamentos, se va avea în vedere potcovitul ortopedic. Inițial, pentru a reduce durerea, se reco-

mandă aplicarea la nivelul copitei de suporturi soleare din spumă. Acest suport din spumă le permite cailor să evite spijinul pe treimea cranială a copitei, mai precis în zona în care falanga distală exercită presiune pe coriumul solei. Această tehnică ușoară și economică este probabil cel mai bun primă măsură pentru a restabili locomoţia normală a unui cal care prezintă șchiopătură. După câteva zile de folosire, această spumă va lua forma solei, modelându-se în funcție de presiunea exercitată de membru. Ulterior, această matrice se va îmbina cu o altă placă de spumă, fixându-le din nou la copită. Pentru a evita fixarea plăcilor într-o zonă dureroasă, se va folosi cleștele de încercat copita (1,10). În ultima etapă se vor atașa potcoave pentru a stabiliza falanga distală și pentru a proteja sola de contactul cu solul. Este recomandată potcoava în formă de inimă care face ca furcuța să preia o mare parte din greutatea membrului. Porțiunea din potcoavă care vine în contact cu furcuța trebuie să fie mai înaltă decât brațele potcoavei. Aplicarea potcoavei va fi urmată de rezecția unei porțiuni din peretele dorsal pentru a elibera presiunea din interiorul cutiei de corn și să asigure drenajul lamelelor necrozate (1). Ridicarea călcâielor are ca scop reducerea tensiunii asupra tendonului flexorului digital profund, fiind indicată a se face în cazul unei rotații minime a falangei la caii care fac inițial sprijinul pe fruntea copitei. Ridicarea călcâielor se poate face cu ajutorul potcoavelor cu șurub, cu pene de plastic dispuse între potcoavă și perete și prin trimaj ortopedic (11). În cazul în care răspunsul la terapiile anterioare nu este cel așteptat, se va lua în considerare tenotomia flexorului digital profund. Această procedură va reduce presiunea

Tabelul 1. Sistemul Redden de catalogare a pododermatitelor difuze (12) Semne clinice

Apreciere radiografică

Scara Redden

Tratament

Şchiopătură grad I - IV

Fără rotaţia falangei a III-a

1-250

Antiinflamatorii (fenibutazonă, Foarte bun, cu vindecare în flunixin meglumine). minim 4-6 săptămâni şi maxim Trimaj, potcoavă cu punct de 1 an desprindere digital ajustat, înălţarea călcâielor, suport pentru furcuţă.

Şchiopătură grad I - IV

până la 5º de rotaţie a falangei a III-a

250-500

+ derotare prin modificarea punctului de desprindere capsular, potcoava prinsă în 8 caiele (4+4) cu călcâie înalte, protejarea tălpii

Bun, cu vindecare în minim 6-8 luni şi maxim peste 1 an

Şchiopătură grad I – IV, desprindere peretelui frontal în coroană, începe pene-trarea tălpii

5-10º de ro-taţie a falangei a III-a, distanţarea ei de peretele dorsal al copitei

500-750

+ drenaj la joncţiunea solă perete dorsal al copitei, eventual tenotomia flexorului digital profund

Bun pentru supravieţuire/ rezervat pentru activităţi fizice; vindecare peste 1,5 ani

Şchiopătură grad III – IV, talpă penetrată, peretele frontal al copitei deformat, desprins, distrus

peste 10º de rotaţie a falan-gei a III-a, distanţarea ei cu peste 10 mm de la peretele dorsal

750-1000

+ obligatoriu tenotomie, drenajul abceselor, îndepărtarea masivă a cornului copitei

Rezervat pentru supravieţuire/ defavo-rabil pentru activităţi fizice; reabilitare în decurs de mai mulţi ani

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Prognostic

IMAGISTICĂ exercitată de tendon asupra falangei distale. Locul de elecție pentru tenotomie este jumătatea metacarpului, realizată pe animal în picioare, sub sedare și anestezie locală. În ciuda acestei intervenţii chirurgicale, starea animalului se îmbunătățește doar pentru o scurtă perioadă de timp, deoarece vor apărea osteoliză și abcese ale falangei distale. Aceste modificări determină un prognostic grav, recomandându-se în majoritatea cazurilor abatorizare (eutanasia) într-un interval de maxim un an de la intervenția chirurgicală (1). Redden - 2001 (12) - pe baza semnelor clinice și a modificărilot radiografice surprinse - a alcătuit un sistem care încadrează animalele într-o scară de la 1 la 1000 cu patru trepte principale, în funcţie de care se alege tratamentul şi se stabileşte prognosticul – tabelul 1.

Profilaxie

În marea majoritate a cazurilor, PAD apare consecutiv alimentației. Astfel, se recomandă următoarele măsuri:

- hrana animalelor să fie bogată în fibre (fân de lucernă); - se va evita schimbarea bruscă a hranei; - nu se vor folosi cereale nematurate în hrană; - se va evita administrarea unei cantități mari de cereale; - se va evita administrarea de hrană de pe terenuri tratate cu ierbicide și insecticide (1, 4). Se va evita munca și antrenamentul animalelor pe teren dur, neregulat. În timpul potcovitului nu se va trima excesiv din peretele copitei. Zilnic se va urmări pulsul la arterele digitale, iar în situația în care pulsul este accelerat mai mult de 48 de ore se va chema medicul veterinar (4).

Acknowledgements

This research work was carried out with the support of the project Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, educaţie şi servicii în domeniile medicinei veterinare şi tehnologiilor inovative pentru RO 05, cod SMIS-CSNR 2669.

Bibliografie 1. Pollitt CC. Equine Laminitis - Current Concepts. Canberra: Union Offset, 2008. 2. Cerfogli Jennifer Anne. Biomechanical considerations in equine laminitis, Digital Repository, Iowa State University Veterinarian, 2009, 3. 3. French KR., Pollitt CC. Equine laminitis: loss of hemidesmosomes in hoof secondary epidermal lamellae correlates to dose in an oligofructose induction model. Equine vet. J., 2004, 36:230-235. 4. Larson Erica. Minimizing Laminitis Risk in EMS Horses, [internet] [updated October 24, 2016; cited 2017 Ian 10]. Available from: http:// www.thehorse.com/articles/29133/minimizing-laminitis-risk-in-emshorses?utm_source=Newsletter&utm_medium=nutrition&utm_ campaign=10-24-2016 5. *** Laminitis-The condition, symptoms and treatment [internet] [updated 2009; cited 2017 Ian 10]. Available from: http://www.topspec. com/laminitis-in-horses/ 6. Ladd Maggie, Reinertson E. Medical Management and Hoof Care of

Acute Laminitis in the Horse, Iowa State University Veterinarian, 1997, 59, 2:17. 7. *** Laminitis in Horses [internet] [updated 2014 Feb 10; cited 2017 Ian 9]. Available from: https://www.acvs.org/large-animal/laminitis-horses 8. Reed MS, Bayly WM., Sellon Debra C. - Equine Internal Medicine. Saunders Elsevier, 2010, 765. 9. Erkert RS, Macallister CG. Isoxsuprine hydrochloride in the horse. J Vet Pharmacol Ther. 2002, 25(2):81-87. 10. O’Grady ES. The practical application of bar shoes [internet] [updated 2015 jul 10; cited 2017 Ian 9]. Available from: http://www.equipodiatry. com/article_practical_application_bar_shoes.htm 11. O’Grady ES., Parks HA. Farriery options for acute and chronic laminitis. [internet] [updated 2008; cited 2017 Ian 9]. Available from: http://www. equipodiatry.com/article_options_acute-chronic_laminitis.htm 12. Redden R. Understanding Laminitis. Ed. Blood-Horse Inc., Lexington, 2001.

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

Romanian Journal of Veterinary B.A. Vițălaru, Orthopedics D. Crînganu, and Raluca Imagistic Crînganu

3rd Vineri, 12 mai 2017, ora 19.00, București

CATEGORII DE PREMIERE l INNOVATION IN HEALTH & VETERINARY Subcategories: n INNOVATION IN VET HEALTH & PUBLIC MANAGEMENT n INNOVATION IN VET HEALTH & PRIVATE MANAGEMENT n INNOVATION IN VET HEALTH & COMPANIES n INNOVATION IN VET HEALTH & MEDICAL THERAPIES

l INNOVATION IN HEALTH & PUBLIC MANAGEMENT l INNOVATION IN HEALTH & PRIVATE MANAGEMENT

l INNOVATION IN HEALTH & PHARMA MARKET l INNOVATION IN HEALTH & MEDICAL THERAPIES l INNOVATION IN HEALTH & IT & SOFTWARE l INNOVATION IN HEALTH & TECHNOLOGY l INNOVATION IN HEALTH & TOURISM l INNOVATION IN HEALTH & FINANCE 7

www.innovationinhealth.ro. Înscrierea proiectelor se face până la data de 15 aprilie 2017.

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

TALON DE ABONAMENT Doresc să mă abonez Varianta electronică:

q Abonament pentru 1 an (2 numere) - 55 RON (cu toate taxele incluse) q Abonament pentru 2 ani (4 numere) - 95 RON (cu toate taxele incluse)

Varianta print:

q Abonament pentru 1 an (2 numere) - 150 RON (cu toate taxele incluse) q Abonament pentru 2 ani (4 numere) - 280 RON (cu toate taxele incluse) * Studenții și pensionarii beneficiază de 50% reducere

REVISTĂ CREDITATĂ CU 15 PUNCTE ANUAL PENTRU ABONAMENTELE PLĂTITE Nume:................................................................................... Prenume: ................................................................................................... Dna

Dra

Adresă domiciliu: ..................................................................................................................................................

Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................ Oraş:............ ..................................................... Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ................... Telefon:............................................................................. Număr atestat de liberă practică................................................................. Specialitate ........................................................................................

student

rezident

medic specialist

medic primar

Competenţă ............................................................................... Denumire instituţie: ....................................................... Domeniu de activitate:

Privat

Public

Secţie: ................................................................................................. Funcţie: ...................................................................... Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ............................................................................ .................................................... Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:................................. Oraş:............ ..................................................... Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ................... ............................ Telefon: .......................................... Mobil: ...................................................... E-mail: ........................................................................ Web: ................................................................................................... CUI instituţie: Plătitor de TVA:

Factură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii: Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: .................................................................. Adresa pentru primirea revistelor:

Domiciliu

Instituţie Data:

Adeverinţa pentru abonarea la revistă se eliberează în maximum 5 zile lucrătoare de la exprimarea solicitării dvs., după efectuarea plății

Semnătură:…..………….….......…

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii scanate la adresa de email redactia@innovationinhealth.ro Mulţumim!

Plata abonamentului se va efectua prin mandat poştal sau prin ordin de plată ori transfer bancar pe coordonatele: SC MULTIMEDIA BUSINESS CORPORATION SRL SEDIUL SOCIAL: SPLAIUL INDEPENDENTEI NR. 273, SECTOR 6, BUCUREȘTI CUI: 36470399, J40/11437/2016 CONT IBAN RON: RO34BACX0000001342496001 BANCA: UNICREDIT BANK, SUCURSALA RAHOVA

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

Vol III - Nr. 4 (1/2016)

RUBRICA