Romjoh 8 (1) 2016 by Innovation in Health Center

j o u r n a l

o f

T H I S J O U R N A L I S I N T E R D I S C I P L I N A R Y A N D I S D E D I C A T E D T O A L L S P E C I A L I S T S I N T H E M E D I C A L F I E L D R E L A T E D T O O N C O LO GY A N D H E M A T O LO GY

O n c o l o g y & H e m at o l o g y

R o m a n i a n

PUBLISHED UNDER THE AUSPICES OF

www.romjoh.innovationinhealth.ro Volume IV I Issue 1 I 2016

BDI Indexed:

IBI Factor: 2,66

GIF Factor 2013 - 0,452 GIF Factor 2014 - 0,595

R o m a n i a n

J o u r n a l

o f

O n c o l o g y & H e m at o l o g y Issue 1 I Volume 4 I 2016 PUBLISHED UNDER THE AUSPICES OF

BDI INDEXED:

IBI Factor: 2,66

GIF Factor 2013 - 0,452 GIF Factor 2014 - 0,595

Senior Editors Medical Oncology Prof. Dr. Rodica Anghel (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Prof. Dr. Florin Bădulescu (Universitatea de Medicină şi Farmacie Craiova, Craiova, România) Şef Lucrări Dr. Simona Mihuţiu (Universitatea de Medicină şi Farmacie Oradea, Oradea, România) Şef Lucrări Dr. Lucia Stănculeanu (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Oncological Surgery Prof. Dr. Eugen Brătucu (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Conf. Dr. Nicolae Dan Straja (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Hematology Prof. Dr. Anca Roxana Lupu (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Paediatric & Oncology Conf. Dr. Monica Dragomir (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Radiology & Oncology Prof. Dr. Rodica Anghel (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Şef Lucr. Dr. Xenia Bacinschi (Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Dr. Ciprian Enachescu (Centre Hospitalier Lyon Sud, Lyon, France) Gynecology & Oncology Prof. Dr. Alexandru Blidaru (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Conf. Dr. Alexandru Filipescu (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Dermatology & Oncology Asist. Univ. Dr. Victor Gabriel Clătici (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) ENT & Oncology Prof. Dr. Romeo Călăraşu (Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională ORL “Prof. Dr. D. Hociotă”, Bucureşti, România) Șef Lucr. Dr. Vlad Budu (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Stomatology & Oncology Prof. Dr. Marian Vladimir Constantinescu (Universitatea Titu Maiorescu, Bucureşti, România) Prevention & Screening Asist. Univ. Mircea O. D. Lupusoru (University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”; Director Medical - Spitalul de Psihiatrie Titan “Dr. C-tin Gorgos”)

Romanian Editorial Board

International Editorial Board

Prof. Dr. Oltean Galafteon (Universitatea of Medicină şi Farmacie Târgu Mureș, Târgu Mureș, România) Prof. Dr. Tudor-Eliade Ciuleanu (UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca) Prof. Dr. Lucian Miron (UMF „Gr. T. Popa” Iaşi) Prof. Dr. Ljubomir Petrov (Universitatea of Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, România) Prof. Dr. Ioniță Hortensia (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Victor Babeș” , Timișoara, România) Prof. Dr. Cătălina Poiană (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Conf. Dr. Coriu Daniel (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Conf. Dr. Adriana Coliță (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Conf. Dr. Anca Coliţă (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Conf. Dr. Horia Bumbea (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, București, România) Conf. Dr. Elena Copaciu (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, București, România) Conf. Dr. Gabriel Kacso, (Universitatea of Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, România) Șef Lucrări Dr. Laura Mazilu (Facultatea de Medicină, Universitatea Ovidius, Constanţa, România) Șef Lucrări Dr. Andrei Coliță (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Şef Lucr. Dr. Laurenţia-Nicoleta Galeş (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Şef Lucrări Dr. Cristian Silviu Voinea (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Şef Lucrări Dr. Diana Paun (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Asist. Univ. Gabriela Elena Lupusoru (University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”) Asist. Univ. Dr. Nicolae Bacalbaşa (University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila”) Asist. Univ. Dr. Carsote Mara (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Asist. univ. dr. Adina Alexandru (Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti, România) Asist. Univ. Dr. Trandafir Maria Silvia (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Asist. Univ. Dr. Ioana Soare (Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicină, București, România) Dr. Adrian Udrea (Medisprof, Cluj-Napoca, România) Dr. Eugenia Carmen Lisencu – Institutul Oncologic “Prof.dr. Ion Chiricuţă”, Cluj-Napoca, România Dr. Radu Niculescu (Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti, România) Dr. Ana Maria Boeru (Asociaţia Free of Pain, Bucureşti, România) Dr. Virgil Dincă (Asociația Română pentru Studiul Durerii, Bucureşti, România) Asist. Univ. Dr. Mihail Tușaliu (Universitatea of Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti, România) Dr. Raluca Bunghez, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Al. Trestioreanu”, Bucureşti Dr. Bogdan Georgescu, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Al. Trestioreanu”, Bucureşti

Prof. Dr. med. Anca-L. Grosu (Klinik für Strahlenheilkunde, Universität Freiburg, Freiburg, Germany) Prof. Dr. Shibo Li (University of Oklahoma Health Sciences Center, Oklahoma City, USA) Prof. Dr. Mariusz Z. Ratajczak (University of Louisville, Louisville, USA) Prof. Dr. Arnold Ganser (Hannover Medical School, Hanover, Germany) Prof. Dr. Saverio Bettuzzi (University of Parma Via Volturno, Parma, Italy) Prof. Dr. Lodovico Balducci (Moffitt Cancer Center, Tampa, USA) Prof. Dr. Leonard Wartofsky (Georgetown University School of Medicine, Washington, USA) Prof. Dr. Robert Amato (Memorial Hermann Cancer Center, Texas, USA) Prof Dr. Kevin R. Loughlin (Harvard University, Cambridge, USA) Prof. Dr. Maureen Markman (Drexel University College of Medicine, Philadelphia, USA) Prof. Dr. Stephen P. Hunger (University of Colorado School of Medicine, Colorado, USA) Prof. Dr. M.W.M. van den Brekel (Academic Medical Center Amsterdam, Amsterdam, Netherlands) Prof. Dr. M Sitki Copur (University of Nebraska Medical Center, Nebraska, USA) Prof. Dr. Derek Raghavan (UNC School of Medicine, Levine Cancer Institute, Charlotte, NC, USA) Prof. Dr. Richard J. Ablin (University of Arizona, Arizona, USA) Prof. Dr. Florian Strasser (Cantonal Hospital St. Gallen, Switzerland) Prof. Dr. Michel Rigaud (Scientific advisor - IRST, Meldola, Italy) Associate Prof. Dr. Mishu Popa McKiver (Massachusetts General Hospital, Massachusetts, USA) Assistant Prof. Dr. Alina Mihai (Univ Pittsburgh School Medicine, Pittsburgh, USA) Assistant Prof. Dr. Doru Paul (Hofstra North Shore-LIJ School of Medicine, New York, USA) Assistant Prof. Dr. Bruno Vincenzi (University Campus Bio-Medico, Rome, Italy Assistant Prof. Dr. Elizabeta C. Popa (Weill Cornell Medical College, NY, USA) Assistant Prof. Dr. Gabriela Oprea (Emory University, Atlanta, USA) Dr. Wainer Zoli (Director of the Bioscience Laboratory, IRST, Meldola, Italy) Dr. Javier Martín Broto (Son Espases Hospital, Palma de Mallorca Spain) Dr. David Gómez Almaguer (Universidad Autónoma de Nuevo León, Monterrey, México) Dr. Sankalp Yadav (General Duty Medical Officer-II, Chest Clinic Moti Nagar, North Delhi Municipal Corporation, New Delhi, India)

SUMAR

ORIGINAL ARTICLE

Research results regarding proper organization of ambulatory and clinical activity in a center of excellence in the treatment of cervical cancer Identifying the needs in population (education, early detection, treatment) related to cervical cancer pathology in a private treatment center

VOl. 4 - Nr. 8 ISSUE 1 2016

ISSN 2344 – 6641 ISSN-L 2344 – 6641 EDITORIAL & EVENTS COORDINATOR Dragoș Marus Chiriac SALES MANAGER Andreea Măgeanu Copyright © 2017 MULTIMEDIA BUSINESS CORPORATION Drepturile de autor pentru articolele şi fotografiile publicate aparţin exclusiv MBC. Reproducerea, totală sau parţială, şi sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face numai cu acordul scris al Publisherului

Therpeutic methods in the head and neck malignant lymphomas

CAIET DE ABSTRACTE

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS 2016

Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar, de informaţiile incluse în machete.

REVISTĂ EDITATĂ ÎN PARTENERIAT CU EDITURA

Editura Etna este înscrisă în Societatea Editorilor Români. Acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) la poziția 241 şi de Colegiul Medicilor din România (CMR)

PORTOFOLIU n R eviste știinţifice și de informare in domeniul sanitar și veterinar, ce oferă un conţinut editorial de actualitate la cel mai înalt nivel, realizate în parteneriat cu profesori doctori renumiţi în domeniu, KOL, având girul societăţilor, asociaţiilor și instituţiilor importante din România Reviste științifice dedicate profesioniștilor din domeniul veterinar

Reviste științifice dedicate profesioniștilor din domeniul sanitar

n Organizare de evenimente științifice și de premiere dedicate profesioniștilor din sistemul sanitar și veterinar

n Realizare ghiduri medicale, proiecte speciale, cărți, broșuri, materiale și produse dedicate targetului dvs. n E-mailing - creare și trimitere de newslettere personalizate n Creaţie & DTP - servicii complete de grafică computerizată pentru realizarea de publicaţii, cărți, ghiduri, vizualuri, materiale promoționale, invitații, bannere, roll-up-uri, pliante, flyere etc. (project management, concept, layout, realizare grafică) n Realizare website-uri. n Realizare cursuri online dedicate specialistilor din domeniul sanitar și veterinar

www.innovationinhealth.ro

Original article

Research results regarding proper organization of ambulatory and clinical activity in a center of excellence in the treatment of cervical cancer

RESEARCH RESULTS REGARDING PROPER ORGANIZATION OF AMBULATORY AND CLINICAL ACTIVITY IN A CENTER OF EXCELLENCE IN THE TREATMENT OF CERVICAL CANCER George Alexandru Filipescu1,2, Cristian Andrei1, Nicoleta Clim1, Andreea Grațiana Boiangiu1 1 Obstetrics and Gynecology Department, “Elias” Emergency University Hospital Bucharest, Romania 2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest, Romania Corresponding author: Dr. Nicoleta Clim Email: nicoleta_clim@yahoo.com

Open Access Article

Abstract Keywords: cervical cancer, ambulatory and clinical activity organization

Received: 2016 Reviewed: 2016 Accepted: 2016 Cite this article: Filipescu A., Andrei C., Clim N., Boiangiu A. Research results regarding proper organization of ambulatory and clinical activity in a center of excellence in the treatment of cervical cancer. Rom J Oncol Hematol. 2016; 8(1):6-7

For the proper functioning of the outpatient service and clinical department of gynecology- oncology in a center of excellence in the treatment of cervical cancer according to current regulations there are specific facilities and personnel required. The present research aims to identify necessary resources and create a organizational structure for the outpatient service and clinical department of gynecology oncology. In the outpatient service, all offices and consultation rooms should offer an integrated type activities. Facilities should be organized so the patients circuit can be fluid starting with prevention activities, continuing with specific activities for early diagnosis and treatment ( when needed, for precursor lesions). Clinical department of gynecology- oncology must have appropriate operating rooms for complex surgeries, specialized personnel and adequate hospitalization facilities.

Many cancer patients require a comprehensive treatment plan coordinated across multiple specialties.1 For the proper functioning of the outpatient service and clinical department of gynecology- oncology in a center of excellence in the treatment of cervical cancer according to current regulations there are specific facilities and personnel required.2 Minimum necessary for an outpatient service are the following: 1. Medical office for cervical cytololy ( PAP smear)- 1(gynecologic table/ chair, medical devices table, desk, chair, PC) 2. Medical offices for gynecology consultation- 3 (gynecologic table/ chair, ultrasound unit, medical devices table, instrument kit, desk, chair, PC)

3. Medical offices for oncology consultation2 (consultation sofa, desk, chair, PC) 4. Medical office for radiotherapy consultation- 1 (consultation sofa, desk, chair, PC) 5. Medical office for urology consultation- 1 (consultation sofa, ultrasound unit, desk, chair, PC) 6. Treatment office for vaccination-1 (sofa advice, medical devices table, desk, chair, PC) 7. Colposcopy office- 1 (gynecologic table/ chair, colposcope, medical devices table, instrumentation kit, desk, chair, PC) 8. Small surgical interventions offices (cervical biopsy, uterine curettage , etc.) -2 (gynecologic table/ chair, medical devices

Filipescu A., Andrei C., Clim N., Boiangiu A.

table, instrument kit, desk, chair, PC) Organization of clinical department of gynecology oncology: 1. Wards for continuous hospitalization- 5 (2-4 x bed, table, 2 chairs, TV) 2. Operating rooms- 2 (operating table, anesthesia unit, 3 x medical devices table, laparoscopy unit, 6 x kits instruments) 3. Preanesthetic room- 1 (3x bed / consultation sofa, medical devices table, desk, chair) 4. Postoperative room (within the anesthesiology intensive care unit) -1 (3 x bed, 3 x vital signs monitoring devices, 3 x medical devices table) 5. Treatment offices- 2 (bed / consultation sofa, medical devices table, instrument kit, desk, chair) 6. Small surgical interventions offices- 2 (gynecologic table, mass medical table, instrument kit, desk, chair) Related departments and specialities which are connected and work together for a better outcome: 1. Medical Oncology 2. Radiotherapy 3. Anatomic Pathology 4. Medical Imaging 5. Urology 6. Gastroenterology 7. Cardiology 8. General Surgery 9. Intensive Care 10. Medical Laboratory 11. Medical Statistics Health care organization: 1. Obstetrics&Gynecology specialist – competence in gynecology oncology - 5

2. Obstetrics&Gynecology specialist competence in colposcopy- 1 3. Medical Oncology specialist - 2 4. Radiotherapy specialist - 2 5. Urology specialist - 2 6. Surgery Specialist Selection chart no. 1 7. Gastroenterology specialist- competence in endoscopy - 1 8. Cardiology specialist – competence in cardiac ultrasound- 1 9. Anaesthesiology specialist - 2 10. Medical Imaging specialist - 2 11. Anatomic Pathology specialist - 2 12. Medical Laboratory specialist - 1 13. Medical Statistics specialist- 1 14. Nurses – 10 A cervical cancer center must be a formal organization of diverse and complementary specialists who work on the cancer problem together and simultaneously rather than serially. The center should focus efforts and organize resources for the efficient and synergistic accomplishment of its goals in patient care and/ or research. The center enables and catalyzes a high level of cancer-focused achievement that would not happen without such a formal organization of staff and programs.3

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4 .0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0/

References 1. Spahlinger DA1, Pai CW, Waldinger MB, Billi JE, Wicha MS: New organizational and funds flow models for an academic cancer center. Acad Med. 2004 ;79(7):623-627 2. Ministerul Sanatatii Publice: Ordin nr. 914 din 26 iulie 2006 pentru aprobarea normelor privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca

un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare de functionare. Monitorul Oficial nr. 695/15 august 2006 ; 3. Simone JV: Understanding Cancer Centers, J Clin Oncol 20, 2002: 45034507

2016

Original article

Identifying the needs in population (education, early detection, treatment) related to cervical cancer pathology in a private treatment center

IDENTIFYING THE NEEDS IN POPULATION (EDUCATION, EARLY DETECTION, TREATMENT) RELATED TO CERVICAL CANCER PATHOLOGY IN A PRIVATE TREATMENT CENTER George Alexandru Filipescu1,2, Cristian Andrei1, Nicoleta Clim1, Andreea Grațiana Boiangiu1 1 Obstetrics and Gynecology Department, “Elias” Emergency University Hospital Bucharest, Romania 2 University of Medicine and Pharmacy “Carol Davila” Bucharest, Romania Corresponding author: Dr. Nicoleta Clim Email: nicoleta_clim@yahoo.com

Open Access Article

Abstract Keywords: cervical cancer, vaccination

Received: 2016 Reviewed: 2016 Accepted: 2016

Cite this article: Filipescu A., Andrei C., Clim N., Boiangiu A. Identifying the needs in population (education, early detection, treatment) related to cervical cancer pathology in a private treatment center. Rom J Oncol Hematol. 2016; 8(1):8-10

In Romania, in 2012, cervical cancer was the second cancer in female (rate of 39.4 per 100 000), with 4343 new cases. It was the third leading cause of cancer death in women in Romania after breast and colorectal cancer, with 1909 deaths (rate of 17.3 per 100 000) in 2012. These figures place Romania the first in Europe as incidence and mortality in cervical cancer and put it among developing countries. The conduct of the national screening program for cervical cancer in Romania makes it an opportunistic screening and is far from achieving optimal coverage of the target population. Prevention of cervical cancer through Human Papilloma Virus (HPV) vaccination is not subject of national vaccination campaigns and is not included in the national vaccination schedule. In these circumstances, the incidence and mortality from cervical cancer in Romania can stay for decades at the actual alarming rates. The involvement of the private partners in this program is needed. Accessibility and addressability population towards private health system are growing. In private medical centers for the treatment of cervical cancer, educational program for female population must disseminate adequate information regarding: cancer screening, cervical cytology, HPV testing , risk factors, primary prevention through HPV vaccination, diagnosis, staging and treatment options (surgery, radiotherapy, chemotherapy). The means of disseminating information can be: internet site of the center, printed information materials, media campaigns and social networks.

Globally in 2012 , cervical cancer has registered 528 000 new cases and 266 000 deaths.1 In developing countries, cervical cancer was the second most common malignancy ( 15.7 per 100 000 women) and the third leading cause of cancer mortality ( 8.3 per 100 000 ) in women.2 In developed countries in 2012 , cervical cancer was ranked

no. 11 in frequency of malignancy in women ( 9.9 per 100 000 women) and no. 9 as cancer mortality ( 3.3 per 100 000 ).3 In Romania, in 2012, cervical cancer was the second cancer in female (rate of 39.4 per 100 000), with 4343 new cases. It was the third leading cause of cancer death in women in Romania after breast and colorectal cancer, with 1909 deaths

Filipescu A., Andrei C., Clim N., Boiangiu A.

(rate of 17.3 per 100 000) in 2012.4 These figures place Romania the first in Europe as incidence and mortality in cervical cancer and put it among developing countries. The main risk factor of this disease is considered to be the Human Papilloma Virus infection (HPV) , found in 99.7 % of cervical cancer patients.5 Types 6 , 11, 42, 43 , 44 have low oncogenic risk; types 16, 18, 31, 45, 56 have an increased oncogenic risk and are commonly detected in high grade squamous intraepithelial lesions ( HGSIL) and invasive cancer. Types 33, 35 , 39, 51, 52 have intermediate risk and are associated with HGSIL but unusually with invasive cancer. About 80% of women will have an HPV infection without developing transient dysplasia and will eliminate the virus . Approximately 20% of infected women will have dysplastic lesions . Most of these women will clear the virus and dysplastic lesions will regress . In order to progress to a neoplastic lesion HPV infection you must have a persistent character . Natural evolution is long , 10- 15 years, from mild dysplasia to carcinoma in situ and then to invasive carcinoma. Generally, cervical cancer has a good prognosis , survival rates at 5 years was 100 % in stage 0 , 91 % in stage I, 83 % in stage IIA , 66 % in stage IIB , 45 % in IIIA , 36 % in IIIB and 10-14% in stage IV.6 Because cervical cancer has a long evolution through precursor lesions , detection and treatment is a highly effective measure for the prevention of invasive cervical cancer. In developed countries, screening programs and HPV vaccination resulted in a 75% decrease in the incidence and mortality of cervical cancer in the past 50 years.

Risk factors In terms of pathogenity, cervical cancer occurs due to interactions between HPV and epithelial cells covering the cervix. This virus has oncoproteins able to determine alteration of normal mechanisms of apoptosis and trigger proliferation of malignant cells . Although the main trigger of cervical cancer is HPV infection and the triggering cascade dysplasia and neoplasia later, there are other factors which contribute to both the viral involution and the early appearance of cancer cells:7-19 Early onset of sexual activity - sexual debut before age 18 is considered an important risk factor, risk decreases significantly after the age of 21 years Multiple sexual partners - comparing with one partner, the presence of two partners increases the relative risk by 20%, while the presence of six or more increases this risk by 30% Sexually transmitted diseases (chlamydia, genital herpes, etc.) diseases caused by HPV or immunosuppression (ex .: HIV).

Birth control pills- long-term use increase the risk (ie.> 5 years) and decreases after stopping ( similar to general population 10 years after stopping this medication and cervical histology neoplasms adenocarcinoma Multiple births- age <20 years at first birth, and multiparity (3 or more births) are associated with increased risk of developing cervical cancer through increased exposure to HPV during sexual intercourse.

Cervical cancer screening In Romania, the national screening program for cervical cancer is addressed to eligible population consisting of women aged 25-64 years who don’t have a confirmed diagnosis of cervical cancer, asymptomatic or without a history of cervical cancer, untested in the last 3 years. Screening stops in women who reached the age of 64 and have normal last three Pap smear exams. Are not eligible women who have congenital absence of the cervix or hysterectomy for benign pathology and women diagnosed with cervical cancer. The screening program was implemented in 2012, it is free for the target population regardless of the status insured / uninsured and it is performed by the family doctor and obstetrics and gynecology specialist; the screening method is conventional cervical cytology.20 HPV testing is not included in the screening program for any age group . Participation in the screening is optional for all parties involved: patients , family physicians, obstetrics and gynecology specialists; data from the first years of implementation of the screening shows that we need new methods and means for the involvement of family doctors and specialists, and a better media campaign to inform the target population .

HPV vaccination HPV vaccination is done for prevention of cervical cancer, and other cancers that can result from infection with the virus (ex .: oropharyngeal cancer, anal, vulvar, etc.) There are three types of vaccines available: • Gardasil ®, 4-valent- against 6, 11, 16 and 18 types • Gardasil 9 ®, 9-valent- in addition to the above,aims types 31, 33, 45, 52 and 58 • Cervarix ®, 2-valent- aims types 16 and 18 Immunogenicity and safety of these vaccines have been demonstrated in numerous studies. In Romania HPV vaccination was introduced in October 2008 in girls 10-11 years through schools, but also by family doctors. Vaccination was done with bivalent vaccine (Cervarix) and 4-valent vaccine (Gardasil) without selection criteria, it was and is optional and free for the 2016

Original article

Identifying the needs in population (education, early detection, treatment) related to cervical cancer pathology in a private treatment center

target population. The vaccination campaign failed, mainly due to lack of information for both parents and the medical staff, and because of the numerous attacks against vaccination appeared in the media. Only 2615 girls of the total of 110 000 girls between 10 and 11 years were vaccinated, representing 2.57% of the target population. National information campaign, started in 2009 and coordinated by the Ministry of Health and the National Institute of Public Health has increased the number of girls vaccinated, but only 8,700 girls have been vaccinated by the end of that year. The coverage of the target population through HPV vaccination was only 5%. In March 2013, Romania re-launches the national program of vaccination against HPV with quadrivalent vaccine (Gardasil) for the female population aged between 10 and 14 years through school offices; the results were at least disappointing. So, currently, HPV vaccination is optional (by submitting requests to the family doctor) and free (Public Health Organisation has to provide the number of vaccine doses required) for the age group mentioned, but the school program no longer runs and is not included in the national vaccination schedule.21,22 The conduct of the screening program for cervical cancer in Romania makes it an opportunistic screening and is far from achieving optimal

coverage of the target population. Prevention of cervical cancer HPV vaccine is not subject to national vaccination campaigns and is not included in the national vaccination schedule. In these circumstances, the incidence and mortality from cervical cancer in Romania can stay for decades at the actual alarming rates. Given the current ongoing health programs in the public system, with direct reference to cervical cancer screening, the involvement of the private partners in this program is needed. Accessibility and addressability population towards private health system are growing. In private medical centers for the treatment of cervical cancer, educational program for female population must disseminate adequate information regarding: cancer screening, cervical cytology, HPV testing , risk factors, primary prevention through HPV vaccination, diagnosis, staging and treatment options (surgery, radiotherapy, chemotherapy). The means of disseminating information can be: internet site of the center, printed information materials, media campaigns and social networks. This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4 .0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0/

References 1. Cervical cancer. Estimated incidence, mortality and prevalence worldwide in 2012. http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_cancer.aspx (Accessed on March 18, 2015). 2. WHO/ICO Information Center of HPV and Cervical Cancer (HPV Information Center). Human Papillomavirus and Related Cancers in the World. Summary Report 2010. http://www.who.int/hpvcentre/en/ (Accessed on September 19, 2011). 3. Torre LA, Bray F, Siegel RL, et al. Global cancer statistics, 2012. CA Cancer J Clin 2015; 65:87. 4. http://globocan.iarc.fr/Pages/fact_sheets_population.aspx 5. Walboomers JM, Jacobs MV, Manos MM, et al. Human papillomavirus is a necessary cause of invasive cervical cancer worldwide. J Pathol 1999; 189:12. 6. Quinn MA, Benedet JL, Odicino F, et al. Carcinoma of the cervix uteri. Int J Gynaecol Obstet 2006; 95:S43 7. Brotherton JM, Fridman M, May CL, et al. Early effect of the HPV vaccination programme on cervical abnormalities in Victoria, Australia: an ecological study. Lancet 2011; 377:2085. 8. Niccolai LM, Julian PJ, Meek JI, et al. Declining rates of high-grade cervical lesions in young women in Connecticut, 2008-2011. Cancer Epidemiol Biomarkers Prev 2013; 22:1446. 9. International Collaboration of Epidemiological Studies of Cervical Cancer. Comparison of risk factors for invasive squamous cell carcinoma and adenocarcinoma of the cervix: collaborative reanalysis of individual data on 8,097 women with squamous cell carcinoma and 1,374 women with adenocarcinoma from 12 epidemiological studies. Int J Cancer 2007; 120:885. 10. Castellsagué X, Bosch FX, Muñoz N, et al. Male circumcision, penile human papillomavirus infection, and cervical cancer in female partners. N Engl J Med 2002; 346:1105. 11. Anttila T, Saikku P, Koskela P, et al. Serotypes of Chlamydia trachomatis and risk for development of cervical squamous cell carcinoma. JAMA 2001; 285:47. 12. Wallin KL, Wiklund F, Luostarinen T, et al. A population-based prospective study of Chlamydia trachomatis infection and cervical carcinoma. Int J

Cancer 2002; 101:371. 13. Hawes SE, Kiviat NB. Are genital infections and inflammation cofactors in the pathogenesis of invasive cervical cancer? J Natl Cancer Inst 2002; 94:1592. 14. Castle PE, Wacholder S, Lorincz AT, et al. A prospective study of highgrade cervical neoplasia risk among human papillomavirus-infected women. J Natl Cancer Inst 2002; 94:1406. 15. International Collaboration of Epidemiological Studies of Cervical Cancer, Appleby P, Beral V, et al. Carcinoma of the cervix and tobacco smoking: collaborative reanalysis of individual data on 13,541 women with carcinoma of the cervix and 23,017 women without carcinoma of the cervix from 23 epidemiological studies. Int J Cancer 2006; 118:1481. 16. Muñoz N, Franceschi S, Bosetti C, et al. Role of parity and human papillomavirus in cervical cancer: the IARC multicentric case-control study. Lancet 2002; 359:1093. 17. International Collaboration of Epidemiological Studies of Cervical Cancer. Cervical carcinoma and reproductive factors: collaborative reanalysis of individual data on 16,563 women with cervical carcinoma and 33,542 women without cervical carcinoma from 25 epidemiological studies. Int J Cancer 2006; 119:1108. 18. International Collaboration of Epidemiological Studies of Cervical Cancer, Appleby P, Beral V, et al. Cervical cancer and hormonal contraceptives: collaborative reanalysis of individual data for 16,573 women with cervical cancer and 35,509 women without cervical cancer from 24 epidemiological studies. Lancet 2007; 370:1609. 19. Waggoner SE, Darcy KM, Tian C, Lanciano R. Smoking behavior in women with locally advanced cervical carcinoma: a Gynecologic Oncology Group study. Am J Obstet Gynecol 2010; 202:283.e1. 20. http://www.ms.ro/documente/238_538_ORDIN SCREENING CANCER DE COL UTERIN.doc 21. Ministry of Health http://www.informarehpv.ro/articole/52/Comunicatde-presa–Ministerul-Sanatatii-demareaza-campania-de-informare-pentruprevenirea-prin-vac.html.[accessed1.05.12]. Sau/si 22. Monitorul Oficial, Partea I nr. 712 din 20/10/2008, Ordin nr. 1612/2008

2016

Original articles

Therpeutic methods in the head and neck malignant lymphomas

THERPEUTIC METHODS IN THE HEAD AND NECK MALIGNANT LYMPHOMAS M Tuşaliu1,2, Mariana Vasilică3, Tatiana Decuseară1, A Panfiloiu1, Cristina-Maria Goanţă2,4, B Mocanu5, I Bulescu2, V Budu1,2 1 Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. “Prof. Dr. D. Hociotă”, Bucureşti 2 Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, Bucureşti 3 Institutul Clinic Fundeni, Bucureşti 4 Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Pantelimon”, Bucureşti 5 Spitalul Monza, Bucureşti Corresponding author: Mihail Tuşaliu Email: mtusaliu@yahoo.com Phone no: +40729828480

Open Access Article

Abstract Keywords: malignant lymphoma, conventional chemotherapy, therapy

Received: 2016 Reviewed: 2016 Accepted: 2016 Cite this article: Tuşaliu M., Vasilică M., Decuseară T., Panfiloiu A., Goanţă C. M., Mocanu B., Bulescu I., Budu V. Therpeutic methods in the head and neck malignant lymphomas. Rom J Oncol Hematol. 2016; 8(1):12-16

Malignant lymphoma is one of the topical problems of modern medicine. Among head and neck malignancies, lymphoma is the second most common cause. Most of the extranodal lymphomas are represented by non-Hodgkin lymphomas. Non-Hodgkin aero-digestive upper tract lymphomas are classified into three categories, depending on the frequency of these types, as follows: oral cavity pharynx and Waldeyer ring lymphoma, nasal sinusesand cavity lymphomas and pharynx and trachea lymphomas. The main therapeutic approaches used in the therapy of malignant lymphoma are: conventional chemotherapy, radiotherapy, surgery, salvage therapy, interferon therapy, monoclonal antibody therapy, bone marrow transplant and peptides treatment. Cytotoxic chemotherapy is the main treatment for medium and high grade malignant lymphomas. However, studies have shown increased toxicity while they do not prove a significant benefit compared to the use of CHOP cure (cyclophosphamide, doxorubicin, vincristine and prednisone), both in terms of survival after 3 years or the duration until therapeutic success.Using third generation therapeutic protocols leads to complete remission in approximately 50% of non-Hodgkin’s lymphoma cases. Considering the effort to correctly diagnose and apply the adequate treatment to malignant lymphoma present in head and neck area, a complex and complete approach that includes integration of clinical, morphological, and cytogenetic elements as well as interdisciplinary collaboration between the ENT doctors and pathologists, hematologists, oncologists, radiotherapists, nutritionists, psychologistsshould offer the best treatment method for a patient.

Tuşaliu M., Vasilică M., Decuseară T., Panfiloiu A., Goanţă C. M., Mocanu B., Bulescu I., Budu V.

Introduction Cancer is the second most important cause of mortality after cardiac disease while leukemia and lymphomas are top causes of mortality amongst the younger generation (ages between 20-39 years). Perhaps more than in any other oncohematologic deasese, major improvements of the diagnosis and treatment process have been achieved during the recent years.Hard to imagine only a few years ago, advances in biological techniques, molecular genetics and genetic sequencing have allowed to better understand this disease.1 Amongst neoplasias of the head and neck area, the lymphomas rank the second most frequent cause. They can develop on head or neck local lymph nodes or as extranodal diseases, being again the second most frequent after primary gastrointestinal lymphomas. They include abnormal proliferation of lymphatic tissue of the Waldayer ring, nose and paranasal sinuses, larynx, pharynx, thyroid or salivary glands. In these areas the mucosa associated lymphoid tissue (MALT) is well developed and can represent a starting point for malignant proliferation especially in cases with chronic inflamation at this level.2-4 Cases of extranodal malignant lymphomas are increasing, currently representing over 30% of all malignant lymphomas at the time of the diagnosis.

They present certain specific pathogenical, clinical and therapeutical aspects which lead to this group of lymphoproliferations being given special attention in the recent years.5 A key role in the evaluation of these patients is the clinical exam performed by the ENT specialist, with carreful inspection and palpation of the laterocervical tumors together, the whole cervical region as well as the endoscopic assessment of the mucosal layer of the nasal cavity, rhinopharynx, oropharynx and larynx. Often these findings must be corelated with other paraclinical examinations and ultimately the final diagnosis is given by the histopathological examination. This allows the clinician to ascertain a series of immunohistochimical and cytogenetic aspects of the malignant cell involved which can determine the evolution and prognosis of the patients. The best course of treatment can only be decided after a positive diagnosis is made by the pathologist.6,7 The vast majority of extranodal lymphomas are non-Hodkin lymphomas. Frequently, head and neck literature includes otolaryngological lymphomas. Non-Hodkin lymphomas of the superior respiratorydigestive tract are categorized according to their occurence frequency into three classes: Tabel nr. 1 There have been reported cases of lymphomas arising from the salivary glands or from elements

Limfoame ale cavității bucale, inelului Waldeyer și faringe

Limfoame ale sinusurilor și cavității nazale

Limfoame în faringe și trahee

Limfom cu celulă mică B

Limfom de zonă marginală B, MALT

Limfom de manta

Limfom folicular

- Plasmocitom extramedular Limfom difuz cu celulă mare B Limfom periferic NK / de tip nazal ( extensie secundară )

Limfom limfocitic

Limfom folicular

Limfom de manta

Limfom de zonă marginală B, MALT

Plasmocitom extramedular

Limfom de zonă marginală B, MALT

- Plasmocitom extramedular Limfom difuz cu celulă mare B

Limfom difuz cu celulă mare B Limfom Burkitt Limfom periferic NK / de tip nazal

Tabel 1.

of the inner ear. These lymphomas can metastasize in the latero-cervical nodes making the differential diagnosis between a carcinoma which has metastasized or an extranodal malignant lymphoma a challenging endevour.8,9

Results and discussion Histological, clinical and evolutionary heterogenity of malignant lymphomas raise special problems from a therapeutic standpoint.Treatment of these malignancies went throughsignificant changes over time; the 2016

Original articles recent progress recorded in the science of cellular biology permited the employment of modern means of treatment aimed to stop the process of neoplastic development, in the hope of a possible healing. The main therapeutic methods applied in the course of therapy of malignant lymphomas areconventional chemotherapy, radiotherapy, surgery, rescue treatment - salvage therapy, interferon therapy, monoclonal antibody therapy, bone marrow transplant, peptides treatment.

Conventional treatment in malignant lymphomas The primary method of treatment of malignant lymphomas is represented by cytostatic chemotherapy. Its use is supported by the fact that two thirds of nonHodgkin lymphomas are disseminated diseases, being in III-IV stage right from the diagnosis. Chemotherapy is used in most of the cases as polychemotherapy and only in selected cases as monotherapy (especially in elderly patients whopresent reduced malignancy lymphomas).10 Radiation therapy is used in well determined circumstances and with very precise techniques, in correlation with the locationof the affected lymph nodes. For a long period of time it represented the main therapeutic resource in localized forms of disease (stage I) which presented reduced malignancy histological aspect. In most of the cases it serves as an auxiliary therapyassociated to the leadingpolychemotherapy. Recourse to radiotherapy (cobalt) as primary treatment has its justification in the particular forms envolving bulky tumor masses. In the case of non-Hodgkin’s low malignancylymphomas with advanced forms of disease there are severaltherapeutic approaches: - Careful „watch and wait” supervision without any treatmentfor asymptomatic patients; it is the preferable attitude until advanced stages of the disease,apparition ofmassive lymphadenopathy or systemic manifestations. - Moderate treatment; it is indicated for first-line treatment and palliative treatment. It includes the following: a. alkylating agents monotherapy: response in 5080% of cases. They are especially represented byCyclophosphamide and Chlorambucil. Complete remission is obtained in about 6 to 12 months of treatment, with a mean duration of 24-36 months and anaverage survivalof 8 years.11 It constitutes the method of choice in older than 65 yearspatients. b. p olychemotherapy: the standard cure is represented by CVP plan (Cyclophosphamide, Vincristine, Prednisone) with 80-90% positive response (complete or partial remissions). Using more aggressive cures has no positive impact on survival. c. chemotherapy and radiotherapy association; radiotherapy is useful to patients who develop localized forms of disease (compressive painful lymph nodes, spinal cord compression).

Therpeutic methods in the head and neck malignant lymphomas

- Aggressive chemotherapy; although there is a high remissions percentage this israrely used. Most studies show a constant tendency to relapse without major improvement on overall survival.12 Main treatmentsemployed are: COPP (Cyclophosphamide, Oncovin, Procarbazine, Prednisone), CHOP - Bleo + IF (Cyclophosphamide, Adriablastin, Oncovin, Prednisone, Bleomycin, Interferon). - Aggressive radiotherapy. It consists of total body and lymphoid irradiation. In this casea complete remissionis obtained in100% of cases with the duration of relapse-free survival rate at 5 years of 60%. - Other non-conventional therapeutic methods: interferon alpha, bone marrow transplant, treatment with monoclonal antibodies with purine analogues; - Unresposivetype B lymphomas benefit from these types of treatment: „watch and wait strategy”, Fludarabine, anti-CD20 monoclonal antibodies (Rituximab, Gazivaro), CHOP, CHOP + Rituximab or Rituximab (R-CHOP). The chemotherapy session is the most important therapeutic tool in the malignant non-Hodgkin lymphomas with intermediate grade of malignancy. Radiotherapy is an adjuvant type of therapy. It is applied in localized forms with no unfavorable prognosis factors,formsstarting withinitial bulky tumor masses or continuing forms after applying the chemotherapy session.The therapeutic optionsfo the localized forms are: - 3-4 chemotherapy cycles (CHOP) plus targeted radiotherapy;unsuccessful survival is recorded in 80% of cases; - targeted radiotherapy without any other treatment is indicated in the IA stages of disease or in IE nonbulky and in II and IIEstages with twoimmediately adjacent damagenon-bulky sites and without systemic symptoms. Extranodal determinations require special attention because of the immediate hidden associations (Waldeyer ring, the digestive tube) and the risk of relapse of the sinuses lymphomain the central nervous system. In the primary extranodal lymphomas foundin the Waldeyer ring, in addition to tissue sampling for hystological analysis,a surgical approach intented toremove as much of the lymphomatous tissue (tonsillectomy or the removal of tissue from other areas, the full removal of the lymph nodes)is preferable.13-15 In the disseminated forms, the treatment of choice is the polichemotherapy session, which must lead to a complete remission. Maximum doses are administered and after achieving full remissiononly a few more chemotherapy cycles arerequired, while prolonged therapy increasestoxicity without giving superior results. The standard cure is CHOP. Introducing the II and III generation curessuch as m-BACOD (Methotrexat Leucovorin, Bleomycin, Cyclophosphamide, Oncovin, Adriablastin, Dexamethasone), MACE/MOPP (Pro-Prednisone, Methotrexat, Adriablastine, Cyclophosphamide,

Tuşaliu M., Vasilică M., Decuseară T., Panfiloiu A., Goanţă C. M., Mocanu B., Bulescu I., Budu V.

2016

Etoposide), MACOP-B (Leucovirin, Adriablastin, Methotrexat Cyclophosphamide, Oncovin, Prednisone, Bleomycin), COPBLAM III (Cyclophosphamide, Oncovin, Prednisone, Bleomycin, Adriablastin, Metulan) attempted to achieveimproved therapeutic outcome. Studies have shown increased toxicity and no significantbenefit of using incisive cures compared to CHOP, both in terms of survival at 3 years and duration till success.16-18 Higher malignancylymphomas remain a difficult challenge in terms of first-line treatment,with no consensus so far. In lymphoblastic lymphomas, the conventional chemotherapeutic schemes for aggressive lymphomas lead to excellent initial response rate but most of the patients relapse and eventually die with a progressive disease that does not respond to salvage chemotherapy. There is a protocol for combined systemic chemotherapy associated with CNS prophylaxy consisting of: - induction with Cyclophosphamide, Doxorubicin, Prednisone, Vincristine, Methotrexat; - CNS prophylaxy with Methotrexate; - consolidation with 4 cycles of the order of induction; - oral maintenance therapy with Methotrexate and 6-Mercaptopurine for 12 months. At 3 years the percentage of patients without succes is 58%.19 The following therapeutic scheme can be used: RCHOP, R-ICE (Rituximab, Ifosfamid, Carboplatin, Etoposid) ESHAP (Etoposide, Methylprednisolone, Citarabin, Cisplatin), EPOCH (Etoposid, Prednisolone, Cyclophosphamide, Oncovin, Hidroxidaunorubicin). Different therapeutic schemes modelled on the treatment of acute lymphoblastic leukemiashave also been employed. The bone marrow transplant, asubject still under study, when conducted after the first complete remission can favorably influence the patient’s prognosis.

For small non-cleaved-cell lymphoma and Burkitt’s lymphoma in children, modern protocols include only multiagent chemotherapy and contain Cyclophosphamide in combination with Doxorubicin, Methotrexate, Cytarabineand/or Vincristine. For adult pacients thetherapy begins with aggressive chemotherapy (BACT-Carmustine, Cytarabine, Cyclophosphamide, 6-Thioguanina or BEAMCarmustine, Cytarabine, Etoposide, Melphalane) followed by autologous or allogenic bone marrow transplant.10 The use of the 3rd generation therapeutic protocols allows achieving complete remissions in approximately 50% of cases implicating aggressive non-Hodgkin’s lymphomas. 10-15% of cases experience treatment resistance while 20-30% of cases relapse relatively early after obtaining full remission.

Conclusions: Considering the effort to correctly diagnose and apply the adequate treatment to malignant lymphoma present in head and neck area, a complex and complete approach that includes integration of clinical, morphological, and cytogenetic elements as well as interdisciplinary collaboration between the ENT doctors and pathologists, hematologists, oncologists, radiotherapists, nutritionists, psychologistsshould offer the best treatment method for a patient.

References 1. Vlădăreanu Ana-Maria: Actualități în limfoamele maligne nonhodgkiniene, București, Ed. Amaltea, 13-16, 2002 2. Greer P, John P: Wintrobe’s Clinical Hematology, 12th ed., Lippincott Williams and Wilkins, 2071-2130, 2009 3. Essadi I, Ismaili N, Tazi E, Elmajjaoui S, Saidi A, Ichou M, Errihani H, Primary lymphoma of the head and neck: two case reports and review of the literature, Cases J, 1(1): 426, 2008 4. Vlădăreanu AM: Limfoamele în corelație cu virusurile limfotrope, București, Ed. Amaltea, 159-205, 2007 5. Oltean G: Limfoamele maligne cu debut extraganglionar, Targu-Mures, Ed. Veritas, 112-133, 2001 6. Vlădăreanu Ana-Maria: Limfoamele în corelaţie cu virusurile limfotrope, Bucureşti, Ed. Amaltea, 17-61, 2007 7. Tuşaliu M, Zainea V: Malignant Lymphoma with tonsillar onset-comments on a clinical case, Arch.Balkan.Med.Union, 48(4): 435-439; 2013 8. Jaffe ES, Harris NL, Stein H, Vardiman JW - World Health Organization Classification of Tumors: Pathology and Genetics of Tumours of Haematopoietic and Lymphoid Tissues, Lyon, IARC, Press, 162-167, 2001 9. Feller AC, Diebold J: Histopathology of Nodal and Extranodal Non-Hodgkin’s lymphomas, Springer, 6.3: 213-227, 410, 2004 10. Salles G, Shipp M A, Coiffier B: Chemotherapy of Non-Hodgkin’s Aggressive Lymphomas, Semin.Hematol., 31, 1: 46-49, 1994 11. Case D C: Clinical experience with oral idarubicin in low-grade non-Hodgkin’s Lymphomas, Res.Clin.Forums., 18,3: 35-41, 1996

12. Parker S L, Tong T, Bolden S, et al: Cancer statistics,1996, CA Cancer J.Clin., 65: 5-27, 1996 13. Tuşaliu M, Zainea V: Indications and surgical techniques in malignant sinonasal lymphomas, Arch.Balkan.Med.Union, 49(1): 87-93, 2014 14. Robbins KT, Kong JS, Fuller LM, Goepfert H: A comparative analysis of lymphomas involving Waldeyer’s ring and the nasal cavity and paranasal sinuses, J.Otolaryncol., 14:7-13, 1985 15. Tuşaliu M, Mogoanta CA, Dobrea CM, Zainea V: Clinical and histological aspects with therapeutic implications in head and neck lymphomas, Rom J Morphol Embryol, 56(2): 499-504, 2015 16. Clavio M, Rossi E, Truini M,et al: Anaplastic Large Cell Lymphoma: A Clinicopathologic Study of 53 Patients, Leukemia and Lymphoma, 22: 319-327, 1996 17. Schmitz N, Linch D C, Dreger P, et al: Randomised trial of filgrastim-mobilized peripheral blood progenitor cell transplantation versus autologous bone-marrow transplantation in lymphoma patients, Lancet, 347: 353-357, 1996 18. Gaynor E R, Dahlbarg S, Fisher R I: Factor affecting reduced survival of the elderly with intermediate and high grade lymphoma: An analysis of SWOG-516 (INT 0067) – The National High Priority Lymphoma Study – a randomised comparison of CHOP vs mBACOD vs ProMACE-CytaBOM vs MACOP (abstract 1250), Proc.Am.Soc.Clin. Oncol., 13: 370, 1994 19. Fisher R I, Gaynor E R, Dahlberg S, et al: Comparison at a standard regimen (CHOP) with three intensive chemotherapy regimens for advanced non-Hodgkin’s lymphoma, N.Engl.J.Med., 328-1002, 1993

Nume autori

CAIET DE ABSTRACTE 2016

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

ABORDAREA MULTIDISCIPLINARĂ A NEOPLASMULUI DE COL UTERIN – EXPERIENȚA CLINICII DE OBSTETRICĂ GINECOLOGIE A SUU ELIAS Alexandru Filipescu1,2, Nicoleta Clim1, Andreea Boiangiu1, Amelia Milulescu1,2, Oana Solomon1, Mihaela Ichim1 1 Clinica de Obstetrică Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgență ELIAS, București 2 UMF “Carol Davila”, București

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: cancer de col uterin, sperantă de viață, tratament

În România cancerul de col uterin reprezintă 15% din totalul tumorilor maligne, fiind pe primul loc în cadrul cancerelor genitale feminine (aproximativ 67% din cancerele sferei genitale) şi a două cauza de deces prin cancer la femei. Întrucât cancerul cervical are o lungă perioadă de evoluţie sub forma unor leziuni precursoare, depistarea şi tratarea acestora reprezintă o măsură extrem de eficientă de prevenire a cancerului de col invaziv. Aplicarea standardelor, principiilor şi aspectelor fundamentale ale conduitei terapeutice va conduce la creşterea calităţii actului medical şi reducerea variaţiilor în practica medicală. Rezultatele privind speranţa de viaţă şi rata de success a terapiei aplicate vor putea fi atent monitorizate prin crearea unei baze de date atingânduse astfel dezideratul medicinei bazate pe dovezi cu diseminarea unor posibile noutăţi ştiinţifice. Factorii prognostici cei mai importanţi pentru cancerul de col sunt: stadiul bolii cu rol determinant, volumul şi gradul de diferenţiere tumoral, forma histologică, diseminarea limfatică şi invazia vasculară. Tratamentul cancerului de col este diferit în funcţie de stadializarea bolii. Propunem prezentarea terapiilor chirurgicale aplicate în tratamentul cancerului de col, împreună cu abordarea din punct de vedere al oncologiei medicale şi radioterapiei medicale şi a rezultatelor statistice ale ratelor de supravieţuire şi recidivă.

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

NEOPLAZIA VULVARĂ INTRAEPITELIALĂ PERSPECTIVE ACTUALE Șef Lucrări Dr. Ana-Maria Forsea1, Prof.Dr. Mariana Costache2, Prof. Dr.Dan Forsea3, Prof. Dr. Călin Giurcăneanu1 1 Clinica de Dermatologie Oncologică și Alergologie, Spitalul Clinic Universitar Elias, UMF Carol Davila București 2 Spitalul Universitar București, UMF “Carol Davila” București, Institutul Național de Patologie “Victor Babeș” 3 Departamentul de Dermatologie, UMF Carol Davila București Corresponding author: Ana-Maria Forsea, Ștefan cel Mare 44, bl.33A, Ap.52 sector 2 București e-mail: aforsea@yahoo.com, tel: +40722 765 884

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: hemopatii maligne, sarcină, terapie optimă

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Neoplazia vulvară intraepitelială (VIN) reprezintă un spectru de afecțiuni ale vulvei, de natură premalignă, cu incidentă în creștere la femeile sub vârsta de 50 de ani. VIN se caracterizează prin proliferare celulară intraepitelială, cu atipii histologice si citologice ce nu depășește membrana bazală a epidermului. Această patologie complexă a făcut obiectul a numeroase descrieri, definiții și clasificări, terminologia sa fiind adesea sursă de confuzii. Cercetările recente au pus în evidență creșterea importantă a incidenței acestor afecțiuni și au adus o gamă amplă de informații noi privind cauzele, mecanismele de dezvoltare, evoluția și prognosticul neoplaziilor intraepiteliale vulvare. În prezent sunt recunoascute doua tipuri principale de VIN- cele induse de infecția cu HPV și respectiv cele asociate unor boli inflamatorii cronice. Această prezentare își propune să treacă în revistă aspectele cele mai noi legate de clasificarea și terminologia VIN, de epidemiologia, etiopatogenia și particularitățile patologice și clinico-evolutive ale acestei categorii de afecțiuni, cu implicații asupra abordării diagnostice și terapeutice a acestei patologii în practica medicală.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

COLPOSCOPIC ASSESSMENT OF THE TRANSFORMATION ZONE BY THE INFLUENCE OF HPV INFECTION AND ONCOGENIC COFACTORS EVALUAREA COLPOSCOPICĂ A ZONEI DE TRANSFORMARE PRIN INFLUENȚA INFECȚIEI HPV ȘI A COFACTORILOR ONCOGENICI Costin Berceanu1, Elvira Brătilă2, Simona Vlădăreanu3, Monica M. Cîrstoiu2, Claudia Mehedințu2, Diana Comandașu2, Irina Horhoianu2, Sabina Berceanu1 1 Departamentul Obstetrică-Ginecologie, UMF Craiova 2 Departamentul Obstetrică-Ginecologie, UMF “Carol Davila” București 3 Departamentul Neonatologie, UMF “Carol Davila” București

Open Access Article

Abstract Cuvinte-cheie: infecție HPV, cancer, citomegalovirus

Sub influența HPV și a cofactorilor oncogenici, celulele epiteliale metaplazice normale sunt transformate în celule metaplazice atipice, iar procesul inițiat determină conversia zonei normale de transformare într-o zonă de transformare anormală. Marca celulară a zonei de transformare anormale este reprezentată de tranziția spre celulele bazaloide, caracterizate de atipii nucleare sau extinderea/reducerea citoplasmei. Evaluarea zonei de transformare anormale în contextul infecției HPV, include un spectru amplu de anomalii epiteliale și vasculare: leucoplazia, epiteliul aceto-alb, zonele iod-negative, mozaicul, punctația, vasele atipice, ulcerațiile sau eroziunile. Cofactorii suplimentari nonvirali care predispun anumite femei la apariția displaziilor cervicale legate de HPV sunt reprezentați de fumat, contraceptive orale, paritate, structura sau predispoziția genetică, statusul imun anterior sau concomitent infecției cu HPV sau coinfecția cu alți agenți patogeni din sfera genitală. Implicarea cofactorilor virali în oncogeneza HPV este recunoscută pentru HSV2 sau HIV, dar sunt studiate și virusuri precum Epstein-Barr sau citomegalovirusul privind progresia neoplaziei, sau dimpotrivă, rolul protector al virusului adeno-asociat (AAV), care pare să acționeze protector, printr-un mecanism complex, mediat bidirecțional între AAV și HPV. Responsabilitatea principală a examinării colposcopice este aceea de a exclude prezența cancerului invaziv în fiecare zonă de transformare anormală. Deoarece cancerul invaziv este rar în comparație cu neoplazia cervicală intraepitelială, colposcopia trebuie să caute semnele bolii invazive de fiecare dată când este examinată zona de transformare.

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

COLPOSCOPIC ASSESSMENT AND MANAGEMENT OF THE HPV INFECTION IN PREGNANCY EVALUAREA COLPOSCOPICĂ ȘI MANAGEMENTUL INFECȚIEI HPV ÎN SARCINĂ Sabina Berceanu1, Monica M. Cîrstoiu2, Elvira Brătilă2, Simona Vlădăreanu3, Claudia Mehedințu2, Roxana Bohîlțea2, Costin Berceanu1 1 Departamentul Obstetrică-Ginecologie, UMF Craiova 2 Departamentul Obstetrică-Ginecologie, UMF “Carol Davila” București 3 Departamentul Neonatologie, UMF “Carol Davila” București

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: evaluare colposcopică, sarcină, gravide

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Obiectivul examinării colposcopice în timpul sarcinii este pe de o parte de a exclude prezența cancerului invaziv, iar pe de altă parte de a oferi suportul suplimentar pentru managementul conservator al leziunilor intraepiteliale. Zona de transformare este de obicei examinată integral în această situație, deoarece epiteliul columnar endocervical devine exteriorizat după cea de-a 20-a săptămână gestațională. Colposcopia este recomandată pentru toate gravidele, incluzând adolescentele cu HSIL. Biopsierea leziunilor suspecte CIN 2,3 sau neoplazice este de preferat. Colposcopia este de asemenea recomandată gravidelor HPV-pozitive, cu ASC-US sau LSIL. Diagnosticul cancerului cervical pe durata sarcinii reprezintă nu doar o amenințare pentru pacientă, ci în anumite situații o constatare clinică. Prin prisma faptului că majoritatea femeilor având factori de risc pentru apariția CIN sau a cancerului cervical sunt de vârstă fertilă, instalarea stării de gestație reprezintă o oprtunitate pentru realizarea screening-ului cervical. Din cauza modificărilor fiziologice ale colului uterin în timpul sarcinii, colposcopia poate reprezenta o provocare pentru practicieni și ar trebui să fie efectuată de către examinatori cu experiență. Managementul pentru gravidă a diagnosticului histologic CIN 1 este reprezentat de reevaluare fără instituirea tratamentului. Managementul CIN 2,3 în cazul sarcinii presupune evaluare colposcopică, și biopsie. Chiuretajul endocervical este exclus. Excizia diagnostică nu este indicată în absența cancerului invaziv. Reevaluarea citologică și colposcopică postpartum la minim 6 săptămâni.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

IMUNOMARCAJUL P16/KI67- UTILITATEA ÎN EVALUAREA INFECȚIEI HPV Maria Comănescu1,2,3, Virginia Târlea1, Anca Gabriela Potecă2,3 1 Spitalul Sanador 2 UMF Carol Davila, București 3 Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie ”Prof. Dr.Panait Sîrbu” București

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: HPV, imunomarcaj, p16, ki67

Mecanismele moleculare ce contribuie la dezvoltarea leziunilor maligne ale colului uterin au dus la implementarea unor noi metode de diagnostic precoce cu sensibilitate crescută. Dintre acestea, testarea imunohistochimică atât a frotiurilor citologice, cât și a secțiunilor histologice cu anticorpi anti – p16 și anti- ki 67 reprezintă metoda cea mai frecvent utilizată. Supraexpresia p16 poate fi folosită ca biomarker surogat pentru identificarea infecției HPV, evidențiind inactivarea proteinei supresoare tumorale pRB E7, iar ki 67 este un marker util în aprecierea indicelui de proliferare celulară. Indicele ki 67 este crescut în epiteliul scuamos cu infecție HPV. În celulele normale expresia p16 şi Ki-67 ar trebui să se excludă reciproc. Această combinație de markeri are un rol important în evaluarea leziunilor cervicale scuamoase, atât în stabilirea unui diagnostic de certitudine, cât în selecționarea unei metode adecvate de follow-up și terapie.

RELEVANȚA CELULELOR GLANDULARE ÎN EXAMENUL BABEȘ-PAPANICOLAU Anca Gabriela Potecă1,2, Maria Comănescu1,2, Sorin Puia2, Mihai Mitran1,2 1 UMF Carol Davila, București 2 Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie ”Prof. Dr.Panait Sîrbu” București

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: AGC, BabeșPapanicolau, frotiu

Examenul Babeș-Papanicolau reprezintă unul dintre cele mai utilizate și eficiente teste de screening pe plan mondial. Scopul sau este detectarea leziunilor scuamoase premaligne de la nivelul colului uterin. Deși această testare este foarte eficientă în depistarea carcinomnului scuamos cervical, ea nu a fost destinată screeningului leziunilor glandulare cervicale. Aceste leziuni sunt mai dificil de prelevat și interpretat. AGC ( atipiile glandulare cervicale) au fost asociate cu polipii, inflamația și metaplazia, dar și cu leziuni neoplazice precum adenocarcinomul de endometru, cervical, ovarian sau de trompa uterină. Incidența leziunilor glandulare a prezentat o creștere exponențială, de aceea identificarea acestor leziuni reprezintă o provocare atât pentru medicul anatomopatolog cât și pentru clinician. Relevanța depistării celulelor glandulare la nivelul frotiurilor cervico-vaginale în contextul diagnostic și terapeutic al leziunilor glandulare neoplazice și nonneoplazice necesită corelarea datelor clinice, a istoricului precum și a altor rezultate histologice. 2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

PATOLOGIA INFECȚIEI HPV DIN PUNCT DE VEDERE CITOLOGIC ȘI HISTOLOGIC Maria Comănescu1,2, Anca Gabriela Potecă1,2, Mihai Mitran1,2, Alexandru Comănescu3, Sorin Puia2 1 UMF Carol Davila, București 2 Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie ”Prof. Dr.Panait Sîrbu” București 3 UMF Craiova

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: HPV, koilocit, neoplazie intraepitelială cervicală, leziune intraepitelială scuamoasă

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Cancerul de col uterin este una dintre cele mai frecvente forme de cancer întâlnite la femei. Termenul de leziune scuamoasă preneoplazică include toate modificările prezente la nivel tisular, a căror evoluţie, în absenţa exciziei, poate conduce la carcinom invaziv. Identificarea leziunilor detectabile citologic şi confirmarea histologică a leziunilor scuamoase preneoplazice determină o modificare a stadiului clinic la prezentare. O abordare corectă clinico-terapeutică a femeilor cu leziuni scuamoase preneoplazice de col uterin reprezintă o etapă critică a programelor de prevenţie (screening). Leziunile preneoplazice sunt induse în principal de infecţia HPV, frecvent întâlnită la pacientele tinere pe plan mondial şi influenţată de factori endogeni şi de mediu. Clasificarea citologică și histologică a leziunilor scuamoase cervicale trebuie să reprezinte un ghid eficient pentru stabilirea conduitei terapeutice, dar în același timp, reprezintă o oglindire a patogenezei tumorale a leziunilor HPV-induse. Modificările recente aduse sistemelor de clasificare pot reprezenta uneori un impediment în abordarea multidisciplinară a proliferărilor neoplazice cervicale. Studiul de față își propune identificarea evoluției terminologiei utilizate în leziunile intraepiteliale scuamoase cervicale HPV-asociate și corelarea lor cu aspectul morfologic și clinic pentru o mai bună înțelegere a mecanismului de progresie ce stă la baza leziunilor citologice și histologice ale colului uterin.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

HPV INFECTION WOMEN VS MEN INFECȚIA HPV FEMEI VS BĂRBAȚI Corneliu Petru Popescu1,2, Simona Daniela Popescu1,3 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București 2 Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale “Dr V Babeș” București 3 Spitalul Universitar de Urgentă Elias 1

Open Access Article

Abstract Keywords: HPV infection, men, women

The involvement of HPV in cervical cancer in women is well known, but there is growing evidence supporting the importance of HPV in the etiology of neoplasms in males. HPV associated cancer is now almost the same in women and men. Unlike women, older men are equally at risk of HPV infection as the younger because males do not produce antibodies in protective titers. Heterosexual men can be protected from HPV infection by vaccinating women, but vaccination rates need to be high and is not cost effective. HPV vaccines protect against HPV infection and associated diseases in men. The new guidelines from USA, Australia and Canada recommend 4vHPV and 9vHPV vaccination to males aged 11-12 years and young through 21 years or even 26 years if they are immunocompromised (eg HIV infected).

Rezumat Cuvinte-cheie: infecție HPV, bărbați, femei

Implicarea HPV în apariția cancerului de col uterin la femeie este bine cunoscută, există însă tot mai multe dovezi care susțin importanța HPV în etiologia neoplasmelor la bărbați. Neoplasmele cu implicare HPV sunt astăzi reprezentate aproape la fel la femei și bărbați. Spre deosebire de femei, bărbații în vârstă sunt la fel de expuși riscului de infecție cu HPV ca și cei mai tineri din cauză că persoanele de sex masculin nu produc anticorpi în titru protector. Bărbații heterosexuali pot fi protejați de infecția HPV prin vaccinarea femeilor doar dacă avem o rată mare de vaccinare, neexistând însă un beneficiu cost-eficiență. Vaccinarea HPV la bărbați protejează împotriva infecției HPV și a afecțiunilor asociate infecției HPV. Noile ghiduri din SUA, Australia, Canada recomandă administrarea vaccinurilor cu 4 sau 9 tulpini HPV la copiii de sex masculin cu vârste de 11-12 ani, precum și tinerilor cu vârsta de până în 21 ani sau chiar 26 ani dacă sunt imunodeprimați (ex infectați HIV).

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

TOLERANȚA IMUNĂ ÎN AVORTUL SPONTAN: ROLUL ANTICORPILOR IgG-ANTI-F(ab)2 (STUDIU PRELIMINAR) Dan Navolan1, Simona Vlădăreanu2, Mihai Mitran2, Diana Badiu3, Ioana Ciohat1, Nicoleta Andreescu1, Peter Terness4, Simona Farcaș1, Christian Kleist4, Radu Vlădăreanu2 1 Universitatea „Victor Babeș” din Timișoara – Departamentul de Obstetrică Ginecologie (DN, IC) și Departamentul de Genetică Medicală (NA, SM) 2 Universitatea „Carol Davila”București – Departamentul de Obstetrică-Ginecologie și Neonatologie 3 Universitatea „Ovidius” din Constanța 4 Universitatea „Ruperto Carola” Heidelberg, Institutul de Imunologie

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: avort spontan, anticorpi IgG-anti-F(ab)2, patologie

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Studii anterioare au aratat că anticorpii IgG-anti-F(ab)2 exercită efecte imunosupresoare în vitro și în vivo. De asemenea se suspicionează faptul că anumite forme de avort spontan au la bază mecanisme imune. Dacă anticorpii IgG-anti-F(ab)2 ar avea un rol în patogenia avortului spontan atunci un titru crescut de anticorpi ar avea un rol protector în sarcină iar gravidele cu un titru scăzut de aticorpi ar avea un risc crescut de avort spontan. Am măsurat titrul anticorpilor IgG-anti-F(ab)2 la femei non-gravide, gravide cu naștere la termen și gravide cu avort spontan. Gravidele cu naștere la termen prezintă un titru de anticorpi IgG-anti-F(ab2 mai mare comparativ gravidelor cu avort spontan (p<0.001) însa similar femeilor negravide (p =0.11). În modelul de regresie dezvoltat riscul relativ de avort spontan scade cu creșterea titrului IgG-antiF(ab)2 (p<0.001). Aceste rezultate permit prezicerea riscului de avort spontan de natură imunologică și argumentează pentru rolul anticorpilor IgG-anti-F(ab)2 în patogenia acestei patologii.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

ACCURATE HPV TESTING, CASE PRESENTATION Irina Horhoianu, Vasile Valerică Horhoianu, Corina Grigoriu, Costin Berceanu, Monica Cîrstoiu

Open Access Article

Abstract Keywords: HPV DNA testing, diffuse uterine fibromatosis, colposcopy

Introduction: Displastic cervical lesions represent a cornerstone for correct diagnosys and treatment. Thus it is imperative to adequately assess the real severity by detecting HPV presence and persistency. There are many tests that can evaluate HPV presence such as : HPV DNA testing, HPV E6/E7 mRNA detection and p16 – p17 immunocytology . Herein we present the case in which HPV detection was mandatory and also a compariosn of literature results. Case presentation: A 34 year old patient after 4 anual normal general checkups following birth recieved the following diagonsys: diffuse uterine fibromatosis and low-grade squamous intraepithelial lesion on pap smear. HPV ADN was positive for the 16 high risk strain and the colposcopy aspect showed the corresponding lesion on the anterior cervical margin. The patient underwent electroresection with the diathermy loop with associated fractioned endocervical and endometrial churettage revealing an endometrial polyp with high-grade squamous intraepithelial lesion (CIN2) with parcelar low-grade squamous intraepithelial lesion (CIN1) with a condiloma area at the cervical scuamous metaplasia level without any lesions on operatory margins. The patient escaped evaluation and came after 1.5 years for a checkup revealing an unsatisfactory smear with numerous erythrocites. The following month a High-grade squamous intraepithelial lesion with invasion suspicion was issued, the colposcopy being also relevant. The patient underwent conisation with the following results: multifocal highgrade squamous intraepithelia lesion (CIN3) on the anterior and posterior cervical lip with associated low grade squamous intraeithelial lesions (CIN1), chronic cervical ulcerative cervicitis wiht proximal, distal and deep intact resection margins. The patient recieved periodic follow ups consisting of pap smear and colposcopy at first negtive for malignant intraepithelial lesions at the 3 and 6 months postoperative consult. At the 9 months posoperative evaluation the diagnosys of atypical squamous cells of undetermined significance was established leading to a normal colposcopy wiht only partial visualisation of the transformation zone. The patient was now directed for cintec 2 testing with a negative aspect for p16-p17 immunocitology, case in which hysterectomy was deffered continuing with a thorugh evaluation of the remaining ascus causes. Conclusions: Accurate detection of HPV existence and persistency is an important step in the evaluation of patient treatment in order to correctly cuantify and to decide accurate intervention time and ways with minimal morbidity involvement.

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

NEW TECHNOLOGIES FOR HPV TESTING- POTENTIAL USE IN TRIAGE OF HPV POSITIVE WOMEN ROLUL NOILOR TEHNOLOGII DE TESTARE A INFECȚIEI HPV ÎN TRIAJUL PACIENTELOR HPV POZITIVE Elvira Brătilă1, Diana Comandasu1, Claudia Mehedințu2, Monica Cîrstoiu3, Roxana Bohâlțea3, Costin Berceanu4, Petre Brătilă5 1 UMF “ Carol Davila” București, Departamentul Obstetrică–Ginecologie, Spitalul Clinic de Urgentă “Sf. Pantelimon” București 2 UMF “ Carol Davila” București, Departamentul Obstetrică–Ginecologie, Spitalul Clinic “ Nicolae Malaxa” București 3 UMF “ Carol Davila” București, Departamentul Obstetrică-Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgența București 4 UMF Craiova, Departamentul Obstetrică-Ginecologie, Spitalul Judetean de Urgența Craiova 5 UMF “ Carol Davila” București, Spitalul Euroclinic

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: tulpini HPV, factor patogenic, neoplazii cervicale

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Tulpinile de HPV cu risc înalt sunt principalul factor patogenic incriminate în apariția cancerului cervical, tulpinile 16 și 18 fiind identificate în 73% din neoplaziile cervicale. Scopul lucrării este de a evalua noile tehnologii de identificare a infecției HPV transformante, infecție cu cel mai mare risc de apariție a cancerului cervical. Prevalența infecției cu HPV în rândul populației feminine cu vârsta cuprinsă între 25-35 ani și citologie normal este de 30%. La aceeași grupă de vârstă în Europa se înregistrează o prevalență a tulpinilor cu risc înalt 16 și 31de 50%, semnificativ mai mare decât în restul continentelor. În practica clinică este important să facem deosebirea între infecția HPV tranzitorie și cea transformantă. Pacientele infectate cu tulpini HPV-HR și infecție transformantă dovedită prin teste specific de laborator au cel mai mare risc de a dezvolta cancer cervical și reprezintă de fapt targhetul ce trebuie evaluat și urmărit de ginecologul specialist în patologia cervicală.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

MOMENTUL ACTUAL AL SCREENINGULUI ÎN CANCERUL CERVICAL – CERTITUDINI, DILEME, PERSPECTIVE Corina Grigoriu UMF Carol Davila Departamentul Obstetrică-Ginecologie, SUUB

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: screening, cancer cervical, probe citologice

Certitudini: Screeningul pentru cancer cervical a reprezentat pentru ultimele decenii un succes remarcabil, în special în țările cu programe naționale de screening coerente. Rafinarea tehnicilor de prelucrare a probelor citologice și continua perfecționare a citologilor a pemis ca screeningul citologic să fie un element valoros de sănătate publică. La acesta s-au adăugat testarea HPV în scopul trierii pacientelor cu citologie echivocă (studiul ALTS 2001), ceea ce a condus la co-testare (citotest și testare HPV) în screeningul primar. În 2014 s-a propus (FDA) testarea HPV ca metodă de sine –stătătoare de screening primar. Testarea HPV permite detectarea unui număr mai mare de leziuni de grad înalt, comparativ cu citologia sau cotestarea. Un test HPV negativ reasigură în cel mai înalt grad absența unei leziuni severe, comparativ cu un citotest negativ (valoare predictiv negativă superioară). Dileme: Sintetic, dilemele momentului actual sunt dacă testarea HPV singură poate fi folosită pe scară largă pentru sceeningul cervical sau dacă este de preferat menținerea co-testării, existând argumente în ceea ce privește diagnosticul mai corect al leziunilor de tip CIN3 și al adenocarcinoamelor prin asocierea citologiei. Un rol important revine examenelor de mai mare precizie (imunocitologia). Perspective: Comisia Europeană a publicat în 2015 ghidul pentru screeningul cervical. Aceste ghid recomandă utilizarea unui singur test (HPV sau citotest); se propune evitarea co-testării la oricare dintre grupele de vârstă; testarea HPV să înceapă la peste 35 ani și nu sub 30 ani; testarea primară HPV să se oprească la 60 sau 65 ani; intervalul de retestare HPV după un rezultat negativ - cel puțin 5 ani, dar poate fi extins la 10 ani, în funcție de de vârstă și antecedente. O altă perspectivă ne este oferită de proiectul național australian (2014): în condițiile unei rate crescute de vaccinare (fetițe70%, femei adulte 50%), este recomandat screeningul primar prin HPV și reasigurare citologică: testare HPV de la 25 ani, cu intervale de screening la 5 ani, continuând până la 74 ani. Pacientele HPV pozitive beneficiază de triaj citologic, iar cele cu HPV 16 sau 18 de citologie și colposcopie (cu rezultatul citologic ca element de ”sensibilizare”a colposcopistului).

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

HIGH RISK HPV INFECTION, VAGINAL MICROBIOME AND BACTERIAL VAGINOSIS Liliana Novac, Lorena Dijmărescu, Violeta Novac, Magda Manolea University of Medicine and Pharmacy, Craiova, Romania

Open Access Article

Abstract Keywords: ocnogenic HPV, bacetrial vaginosis, vaginal microbiome

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Introduction: Persistent infection with oncogenic HPV is necessary for cervical carcinogenesis. Although evidence suggests that vaginal microbiome plays a functional role in the persistence or regression of HPV infections, this has not yet been described in women with cervical intra-epithelial neoplasia (CIN). Bacterial vaginosis is considered as the most common vaginal imbalance that affects women of reproductive age. But the relationship between HPV and bacterial vaginosis is still unclear. Material and method: This review was conducted by accessing online libraries for demographic, epidemiological, clinical and biological studies, using relevant hierarchical keywords and MeSH terms. It has identified and focused on key topics considered that there were clinically relevant in understanding issues involving vaginal microbiome and bacterial vaginosis in high-risk HPV infection. Results: Bacterial vaginosis tends to occur in HPV positive women and HPV infection also tends to occur in women with bacterial vaginosis. Vaginal dysbiosis, may lead to an increased sensitivity to high-risk HPV infections and also can reduce the capacity of the immune system to clean up the infection. Conclusions: HPV infection associated with bacterial vaginosis or a vaginal microbiome dysbiosis may increase the incidence of CIN and cervical cancer.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

COLPOSCOPY INDICATIONS DURING TRANSITION TO MOLECULAR SCREENING Mihaela Badea Clinica MICOMI, Bucureşti

Open Access Article

Abstract Keywords: colposcopy, precancerous lesions, HPV testing

Colposcopy has near-universal acceptance as the most effective follow-up tool to assess women suspected of having precancerous lesions, mostly at cervical level. It allows lesion severity and topography evaluation and the development of an appropriate individual treatment or surveillance plan. The most common reasons to perform a colposcopy are the abnormal cytological results, for which we have international consensus guidelines, as well as the classical clinical indications. The implementation of HPV testing in cytology-based screening programs and the switch to HPV-based screening programs, including new biomarkers as secondary triage tests, bring into practice new indications for colposcopic assessment. As the risk is determined much earlier by viral or immunocytochemical tests, colposcopy is more often negative or with minor squamous abnormalities, while glandular lesions are likely to increase. The presentation will demonstrate and illustrate the new indications, the new described colposcopic objectifying signs for detection of high grade lesions (inner border, ridge sign, rag sign, cuffed glands) and discuss current concepts and ways to increase the diagnostic performance of colposcopy.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

2016

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

THE IMPACT OF HPV INFECTION IN CERVICAL PATHOLOGY – FROM ADOLESCENCE TO MENOPAUSE Monica Cirstoiu1, Octavian Munteanu1,2, Costin Berceanu3, Elvira Bratila4 Department of Obstetrics and Gynecology, “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, University Emergency Hospital of Bucharest 2 Department of Anatomy, “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy 3 Department of Obstetrics and Gynecology, Craiova University of Medicine and Pharmacy 4 Department of Obstetrics and Gynecology, “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, “Sfantul Pantelimon” Emergency Hospital

Note: All authors contributed equally in elaborating this paper

Open Access Article

Abstract Keywords: HPV infection, cervical pathology, management

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

HPV infection is the most common sexually transmitted disease. The relation between HPV infection and pre-invasive cervical lesions has been demonstrated in cohort studies. However, cervical cancer remains the third most frequent type of cancer in female population on a global level. In Romania, cervical cancer occupies the first place among female genital cancers aand it is the second cause of death due to cancer in women. The incidence of HPV infection is 8 times higher in the group of adolescents compared to adult women, mainly due to specific behavior in this age and because of the immaturity of the genital tract. However, in teenage girls most HPV infections are transient due to a clearance rate of approximately 90%. In adolescents HPV infection is incidental, while in adults is a persistent infection. In this context prevention methods play an essential role in controlling HPV infection, the first stage of cervical cancer prevention.The ideal method in primary screening for precancerous cervical lesions is co-testing both liquid based Pap smear and detecting the high risk types of HPV. An adequate specific management is required in each patient according to the type of HPV infection, the age of the patient, the extension of the lesion and co-morbidities. Correct and rapid treatment may be curable in early stages.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

SEXUALLY TRANSMITTED DISEASES AND INFERTILITY. URETHRITIS IN MEN (CHLAMYDIA, MYCOPLASMA, UREAPLASMA) INVOLVED IN THE COUPLE’S INFERTILITY INFECȚIILE CU TRANSMITERE SEXUALĂ ȘI INFERTILITATEA. IMPLICAREA URETRITELOR LA BĂRBAȚI (CHLAMYDIA, MYCOPLASMA, UREAPLASMA) ÎN INFERTILITATEA DE CUPLU Oana Mihalcea, Victor Gabriel Clătici Clinica de Dermatologie – Spitalul Universitar de Urgență Elias București

Abstract Keywords: infertility, urethritis, couples

Open Access Article

Infertility is a common problem with significant psychological, economic and last but not least demographic repercussions. Feminine causes are considered the most frequent, but also male’s causes have a higher incidence and prevalence. According to data from the World Health Organization, in developed countries, female factor in an infertile couple was involved in 37% of cases, male factor in 8%, and 35% had a common cause of infertility. Sexually transmitted infections (STIs) are considered some of the most frequent undiagnosed causes of infertility. In order to highlight the implications of male STIs on general infertility we did a review from the literature. Male STis with an increased prevalence are determined by Chlamydia trachomatis, Mycoplasma genitalium and Ureaplasma urealyticum. Male STIs affect the process of spermatogenesis by reducing the quality and quantity of sperm production, due to a chronic inflammatory process (urethritis, prostatitis, epididymitis). The most frequent incriminated is Chlamydia trachomatis, mycoplasma infections – Mycoplasma genitalium and Ureaplasma urealyticum, having a controversial role in male infertility. Also, male asymptomatic STIs are associated with an increased risk of not being diagnosed, consecutive development of chronicity and subsequent horizontal transmission to their partners; thus increases the risk of both male and female sterility. In conclusion, infertility caused by STIs can have masculine or feminine nature and frequently occurs in asymptomatic subjects. We consider appropriate to do a routine testing of couples in order to detect the STIs incriminated in the pathogenesis of infertility.

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

Rezumat Cuvinte-cheie: infertilitate, uretrite, cuplu

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Infertilitatea este o problem comună cu repercursiuni importante psihologice, economice şi nu în ultimul rând demografice. Cauzele cele mai frecvente sunt considerate cele feminine, dar şi cele masculine au o prevalenţă şi incidenţăcrescută. Conform datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ţările dezvoltate,factorul feminin în cadrul unui cuplu infertil a fost implicat in 37% din cazuri, factorul masculin în 8%, iar 35% au prezentat o cauză comună de infertilitate. Infecţiile cu transmitere sexuală (ITS)sunt considerate unele dintre cele mai frecvente cauze de infertilitate NON diagnosticate. Pentru evidenţierea implicaţiilor ITS masculine asupra infertilităţii generale am făcut un review al literaturii de specialitate. ITS-urile masculine cu o prevalenţă crescută sunt determinate de Chlamydia trachomatis, Mycoplasma genitalium şi Ureaplasma urealyticum. ITS la bărbaţi afectează procesul de spermatogeneză, prin diminuarea calitativă şi cantitativă a producţiei de spermă, datorită unui proces inflamator cronic (uretrită, prostatită, epididimită).Cel mai frecvent incriminată este Chlamydia trachomatis, infecţiile cu Micoplasme – Mycoplasma genitalium şi Ureaplasma urealyticum având un rol controversat în infertilitatea masculină. De asemenea, ITS masculine asimptomatice se asociază cuun risc crescut de subdiagnosticare cu cronicizare consecutivă şi transmitere orizontală către partenere; astfel cresc riscul de sterilitate atât masculină cât şi feminină. În concluzie, infertilitatea provocată de ITS poate fi de tip masculin sau feminin şi apare frecvent la subiecţii asimptomatici. Considerăm utilă testarea de rutină a cuplurilor pentru detectarea ITS incriminate în patogenia infertilităţii.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

VACCINAREA ANTI-HPV, PRIORITATE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ LA NIVEL INTERNAȚIONAL Prof. dr. Alexandru Rafila1, Conf. Dr. Daniela Pițigoi1 1 UMF ”Carol Davila”, INBI ”Prof. dr. Matei Balș”

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: vaccinare anti-HPV, OMS, programe naționale de vaccinare

În anul 2009 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat introducerea vaccinului HPV în programele naționale de vaccinare având în vedere că : –p revenirea cancerului de col uterin (CCU) și/ sau a altor boli asociate cu infecția cu HPV constituie o prioritate pentru sănătatea publică; – poate fi asigurată o finanțare sustenabilă – r aportul cost - eficiență al strategiilor de vaccinare la nivel național sau regional este favorabil Nu au fost identificate probleme de siguranță a vaccinurilor HPV care să impună modificarea acestor recomandari. În 2014 OMS recomandă ca populație țintă fetele în vârstă de 9-13 ani. Fiecare țară trebuie să-și elaboreze strategia de vaccinare / prevenire a cancerului de col uterin (CCU) având în vedere: –d atele naționale (situația epidemiologică, prevalența specifică pe vârste a infecțiilor cu HPV , program de screening pentru CCU, caracteristici culturale, vârsta medie de debut a vieții sexuale – r ezultatele studiilor de cost – eficiență naționale sau regionale Introducerea pe scară largă a vaccinului HPV se așteaptă să ducă la o scădere importantă a incidenței cancerului de col uterin și a mortalității asociate. Beneficiile vaccinării se vor observa după o perioadă lungă de la vaccinare datorită perioadei mari scurse între infecția cu HPV inițială și vârful incidenței cancerului de col uterin. Asocierea vaccinarii anti-HPV cu metode de screening non-citologice simple, poate accelera reducerea incidenței cancerului de col uterin la nivelul populației nevaccinate, dar și vaccinate. Succese notabile ale programelor de vaccinare anti- HPV s-au înregistrat în numeroase țări, cele mai importante în Marea Britanie (introdus în 2008, fete 12 ani) cu 89% D1 și 84% D3 (2011) Introducerea unui vaccin nou (inclusiv a vaccinului HPV) într-un program de vaccinare este un proces complex care necesită timp, o bună informare a personalului medical și a populației și un parteneriat solid între autoritățile de sănătate publică, profesioniști, mass media și societatea civilă.

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

TRANSMITEREA MATERNO-FETALĂ A INFECȚIEI CU HPV ACTUALITĂȚI ȘI ATITUDINE S.L. Dr. Simona Vlădăreanu1,2, Asist. Univ. Dr. Anca Burnei-Rusu1,2, Prof. Dr. Radu Vlădăreanu1,2 1 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București 2 Spitalul Universitar de Urgentă Elias București

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: infecție HPV, transmitere maternofetală, preeclampsie

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Infecția cu HPV este cea mai comună infecție transmisă sexual la specia umană și constituie o cauză dovedită în dezvoltarea cancerului de col dar și laringian și anal. Rata infecției cu HPV în rândul gravidelor se ridică în medie la peste 25 %, iar un număr mare de studii susțin transmiterea verticală a infecției cu HPV, fapt dovedit de identificarea DNA viral la nivelul placentei, în secrețiile genitale, în fluxul sanguin sau în celulele reproductive, dar și la nounăscut. Factorii de risc împlicați în transmiterea verticală a infecției cu HPV sunt femeile HPV positive, cu istoric de condilomatoză genitală, cu test Pap modificat. Infecția HPV poate afecta funcțiile placentare și poate fi o cauză de prematuritate/ preeclampsie. Modul de naștere pare să nu influențeze rata transmisiei perinatale a infecției cu HPV. Impactul transmiterii HPV asupra evoluției fătului pare dependent de momentul infectării. Afecțiunile determinate de HPV la copii includ condiloame cutanate, papiloame în zona bucală, papiloame conjunctivale, papilomatoză respiratorie recurentă și condiloame anogenitale.

HPV PERSISTENT ÎN SARCINĂ ȘI ÎN AFARA SARCINII Sorin Puia Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie ”Prof. Dr.Panait Sîrbu” București

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: HPV, sarcină, colposcopie

Studiul efectuat la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie ”Prof. Dr. Panait Sîrbu” București își propune monitorizarea și managementul infecției HPV persisitente în sarcină și în afara sarcinii, la pacientele care au fost supuse anterior unei intervenții de tip electrorezecție cu ansa diatermică (ERAD). Recurența infecției HPV în literatură este între 5-21%. Se insistă pe marginile de rezecție, după interpretarea examenului HP și confirmarea CIN, prin colposcopie la 6 săptămâni și retestarea HPV la 4-6 luni. Se încearcă evaluarea unei sarcini în perspectivă, cu aprecierea riscului unei nașteri premature, prin examinarea sistematică ultrasonografică a colului uterin, antegestațional. În managementul sarcinii la pacientele care au suferit în antecedente o intervenție de tip ERAD, pentru patologie de col indusă de HPV, se are în vedere calitatea orificiului uterin (afectat sau nu de intervenția anterioară), prin monitorizare ecografică, în dinamică, cu aprecierea lungimii, volumului, formei și continenței orificiului uterin. Considerăm oportună efectuarea precoce a cerclajului colului, în cazul unor date ecografice sugestive.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

VACCINE ADVOCACY - THE BRIDGE BETWEEN DISEASE AND HEALTH Valeria Herdea, Ileana Brînză, Claudia Pop, Emiliana Costiug, Raluca Ghionaru, Simona Rus, Liliana Barbacariu, Laura Comnea, Carmen Mirăuța, Ioan Mureșan Romanian Association for Pediatric Education in Family Medicine (AREPMF)

Abstract Keywords: HPV, vaccination, prevention, life, education, social norms

Open Access Article

Justification: Among the great threats for mankind in the last decades we find antibiotic resistance, low vaccination coverage and public mistrust in health care provider’s decisions. All three are strongly interconnected. If vaccination coverage against HPV (human papilloma virus) will be low, women will be not vaccinated; we will register a high rate of cervical cancer, widespread forms of condyloma acuminata, HPV infected new born babies. Non-protected women will be at risk of high mortality. The poverty gives rise to diseases, suffering, deaths. Purpose: sharing vaccine advocacy’s experience with GP’s team from other countries in finding optimal solutions for raising rate of HPV vaccination coverage. Vaccination remains indisputably the most cost-effective measure that we can preserve the life and health of dearests. Evidence based medicine and continuing education of population, remains the best lawyer for this purpose. Life and science has demonstrated the superiority of prevention versus treatment. Conclusions: 1. Immunization prevents and protects your child. 2. Immunisation protect your family and then the community where you live. The concept of freedom must be well understood. The aspect means taking the whole responsibility and accepting social norms, in order to see life as an evolving process and not as an involute one. 3. An applicable National Immunization Program (NIP), having permanent vaccines supplies for complete schedule, compliance with this program to the feminine population, an optimal vaccine coverage, remain some major targets for Romania , targets that can contribute for maintaining the longterm health of our children. Vaccination remains indisputably the most costeffective measure that we can preserve the life and health of dearests. Evidence based medicine and continuing education of population, remains the best lawyer for this purpose. Life and science has demonstrated the superiority of prevention versus treatment. This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

2016

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

CIDOFOVIR THERAPY FOR LARYNGEAL PAPILOMATOSIS IN CHILDREN DESPRE TERAPIA CU CIDOFOVIR ÎN PAPILOMATOZA LARINGIANĂ A COPILULUI Gheorghe Dan Cristian Clinica ORL a Spitalului “M.S.Curie” Bucureşti

Open Access Article

Abstract Keywords: laryngeal papilloma, cidofovir, children This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Rezumat Cuvinte-cheie: papilomatoza laringiană, cidofovir, copil

The authors report their experience with cidofovir therapy of laryngeal papillomatosis cases. Material, method: prospective study, using the data of all laryngeal papillomatosis patients admitted into the Ent department between 2005-2015. Cidofovir was used in laryngeal infiltrations, after tumor surgical removal (debulking). Results: 31 patients were submitted to the management protocol. 2 patients (6,45%) obtained long lasting anatomical healing (free of disease 5 years after beginning of the study). 74,4% obtained partial response, measured by Derkay score grading of their disease. 16,1% did not obtain any change of the course of their disease. After Cidofovir removal from management, 30,76% of patients experienced recurrence of tumor growth rate, at 6-9 months. Conclusions: our study noticed a significant lowering of the growth rate of laryngeal papillomas after cidofovir infiltrations. We could not ascertain the role of surgical debulking since there was no control group without it. Surgical procedures number can be reduced in patients whose management plan includes Cidofovir. That could be useful for severe, invalidating disease.

Autorul raportează experienţa dobândită prin terapia papilomatozei laringiene a copilului cu cidofovir. Material, metodă: studiu prospectiv, cu implicarea tuturor pacienţilor de papilomatoză laringiană internați în clinica orl în perioada 2005-2015. Cidofovirul a fost aplicat prin infiltrații laringiene, după extirparea chirurgicală a papiloamelor. Rezultate: Au fost supuși procedurii un număr de 31 pacienți. Dintre aceștia, 2 (6,45%) au obținut o vindecare anatomică de durată (minim 5 ani), la finele studiului, 74,4% au fost amelioraţi. 16,1% nu au prezentat nici o diminuare a ritmului de dezvoltare tumoral. La oprirea folosirii Cidofovirului s-au înregistrat creșterea ritmului de dezvoltare a papiloamelor la 30,76% dintre pacienți de papiloame la nivelul laringelui. Concluzii: studiul de față constată o diminuare semnificativă a ratei de creştere a papiloamelor laringiene, după administrarea de Cidofovir intralezional. Nu putem face aprecieri asupra folosirii infiltrației izolat, fără excizie chirurgicală. Numărul de intervenții chirurgicale necesare pacienților cu papilomatoză poate fi astfel diminuat, fapt foarte util pentru cazuri severe, invalidante.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

IMPACT OF HPV INFECTION IN TONSILLAR SQUAMOUS CELL CARCINOMA (SCC) IMPLICAŢIA INFECŢIEI HPV ÎN CARCINOMUL CU CELULE SCUAMOASE DE AMIGDALĂ PALATINĂ Medic Primar ORL Daniela Vrînceanu Medic Coordonator al Compartimentului ORL, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

Open Access Article

Abstract Keywords: carcinoma, tonsil, HPV

Introduction: In addition to tobacco and alcohol abuse, certain viruses have been associated with squamous cell carcinoma of the head and neck, causing alterations in DNA. It has been demonstrated that the HPV type 16, a subtype of the human papillomavirus, is present in the oropharyngeal carcinomas nonsmokers inclusive. HPV-infected cells express some viral proteins encoded by genes called E6 and E7 and can inactivate p53 protein and that the retinoblastoma-type protein (RBP) involved in the regulation of proliferation and cell death. In all studies the association was very close in tonsillar SCC where DNA positivity of HPV type frequently exceeded 50%. Materials and Methods: We present an immunohistochemical study conducted to identify significant tumor markers in tonsillar SCC. The immunohistochemical study was carried out on 52 cases and we studied markers as p53, RBP, HPV, TGFα and EGFR. Results: We present the statistically significant correlations between the presence of immunohistochemical markers and studied local recurrence, lymph node recurrence and risk of a second cancer in the aero-digestive upper tract. Discussion: Demonstration of HPV in tonsillar tumor tissue requires in situ hybridization or polymerase chain reaction (PCR) for evidence of viral genome included into the host cell. Conclusions: The practical implications of an etiologic role of HPV in head and neck cancer generally and in tonsillar CCS in particular, remain in question and is in relate with prognosis, treatment and prevention.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

2016

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

Rezumat Cuvinte-cheie: carcinom, amigdală, HPV

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Introducere: Pe lângă abuzul de tutun şi alcool, anumite virusuri au fost asociate cu carcinomul cu celule scuoamoase al capului şi gâtului, ele provocând alterări ale AND-ului. S-a demonstrat că HPV de tip 16, un subtip al papilomavirusurilor umane este prezent în carcinoamele oro-faringiene, inculsiv la nefumători. Celulele infectate cu HPV exprimă proteine codate de gene virale numite E6 şi E7 care pot inactiva proteinele p53 şi proteina de tip retinoblastom (RBP) care intervin în reglarea proliferării şi morţii celulare. În toate studiile asocierea a fost foarte strânsă în cancerul de amigdală palatină, unde pozitivitatea ADN-ului de tip HPV a depăşit frecvent 50%. Materiale şi metodă: Vom prezenta un studiu imunohistochimic efectuat cu scopul identificării unor markeri tumorali semnificativi în carcinomul cu celule scuamoase de amigdală palatină. Examenul histochimic s-a efectuat pe 52 de cazuri. Pentru testarea imunohistochimică s-au studiat markerii: p53, RBP, HPV, TGFα, EGFR. Rezultate: Vom prezenta corelaţiile semnificativ statistice între prezenţa markerilor imunohistochimici studiaţi şi recidiva locală, recidiva ganglionară şi riscul de apariţia unui al doilea cancer în sfera căilor aero-digestive superioare. Discuţii: Demonstrarea prezenţei HPV în ţesutul tumoral amigdalian necesită hibridizare in situ sau reacţie de polimerizare în lanţ pentru evidenţierea genomului viral inclus în celula gazdă. Concluzii: Implicaţiile practice ale unui rol etiologic al HPV în cancerul de cap şi gât în general şi în CCS de amigdală palatină, în particular, rămân încă în discuţie şi se referă la prognostic, tratament şi prevenţie.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

HPV18 ASSOCIATED WITH E-CADHERIN EXPRESSION IN HEAD AND NECK SQUAMOUS CELL CARCINOMA SUB-SITES EXPRESIA HPV18 ASOCIATĂ CU E-CADHERINĂ ÎN SUBSITURILE DE CARCINOAME SCUAMOCELULARE ALE CAPULUI ȘI GÂTULUI Nicolae Constantin Balica, Marioara Poenaru, Caius Doros, Horațiu Ștefănescu

Open Access Article

Abstract Keywords: HPV18, oropharyngeal cancer, squamous cell

HPV is an important oropharyngeal cancer cause, but it may have a role in other head and neck cancers sub-sites? HPVpositive head and neck squamous cell carcinoma (HNSCC) epithelial-mesenchymal transition role is unclear. We assess different sub-sites HPV18/E-cadherin expression correlations. We included 38 cases: 20 laryngeal, 3 corresponding lymph nodes; 5 oropharyngeal, 5 hypopharyngeal, 2 rhynopahryngeal, 2 pharyngolaryngeal and 1 naso-sinusal case. Immunoreactivity was positive in nuclear expression cells, accordingly: score 1 (10-30%), 2 (30-50%) and 3 (>50%). HPV18 immunoexpression appeared in 18 cases (47.36%), (11 laryngeal, 4 oropharyngeal, 1 hypopharyngeal, 1 pharyngolaryngeal and 1 naso-sinusal). The score was 1 in larynx well differentiated type. The score was between 1 and 3 in larynx moderately differentiated types, and a significant correlation HPV18/E-cadherin was found (p=0.031). HPV18+/E-cadherin low values were noticed in larynx, oropharynx, pharyngo-larynx and nasosinusal well and moderately differentiated types. HPV18–/E-cadherin low values were present in larynx, hypo and rhyno-pharynx moderately and poorly differentiated and larynx well differentiated types. Larynx presented HPV18/E-cadherin and moderately differentiated type significant correlation. Rhyno, hypo-pharyngeal and laryngeal presented HPV18–/E-cadherin low values association for moderately, poorly and undifferentiated types. The oropharyngeal sub-sites were associated with E-cadherin maximum values, independently of HPV18 status.

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

Rezumat Cuvinte-cheie: carcinom, amigdală, HPV

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

HPV reprezintă o cauză importantă de apariție a cancerelor orofaringiene, dar poate juca un rol în apariția și altor subsituri de carcinoame scuamocelulare ale capului și gâtului? Rolul tranziției epitelial-mezechimale în carcinoamele scuamocelulare ale capului si gâtului (HNSCC) HPV pozitive este neclar. Am evaluat corelația expresiei diferitelor subtipuri HPV18/E-cadherin. Au fost incluși 38 de pacienți: 20 de neoplasme laringiene, 3 metastaze limfonodale corespunzătoare, 5 neoplasme orofaringiene, 5 neoplasme hipofaringiene, 2 neoplasme rinofaringiene, 2 neoplasme faringolaringiene și 1 caz de neoplasm nazosinusal. Scorul pozitivității imunoreacției expresiei nucleare celulare a fost: 1 (10-30%), 2 (30-50%) și 3 (>50%). Imunoexpresia HPV18 s-a exprimat în 18 cazuri de neoplasme (11 laringiene, 4 orofaringiene, 1 hipofaringian, 1 faringolaringian și 1 caz nazosinusal). În cancerele laringiene bine diferențiate scorul a fost 1. Scorul a fost între 1 și 3 în cancerele laringiene moderat diferențiate, identificânduse o corelație semnificativă HPV18/E-cadherin (p=0.031). Valori scăzute HPV18+/E-cadherin s-au identificat în cancerele de laringe, faringolaringiene și nazosinusale bine și moderat diferențiate. Valori scăzute HPV18–/E-cadherin s-au identificat în cancerele de laringe, hipo și rinofaringe moderat și slab diferențiate și în cancerele de laringe bine diferențiate. O corelație semnificativă s-a identificat în cancerele de laringe moderat diferențiate și HPV18/Ecadherin. Formele moderat, slab și nediferențiate de cancere de rino, hipofaringe și laringe au prezentat valori scăzute ale HPV18– /E-cadherin. Cancerele orofaringiene au fost associate cu valori maxime ale E-cadherinei, independent de statusul HPV18.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

HPV IMPLICATION IN ENT FIELD - NEW APPROCHES AND PERSPECTIVES IMPLICAREA HPV ÎN SFERA ORL - NOI ABORDĂRI ȘI PERSPECTIVE Loredana Mitran Spitalul Universitar de Urgentă “Elias” București

Open Access Article

Abstract Keywords: HPV, sexual education, vaccination

The HPV infection is considered to be the most frequently met disease transmitted by sexual intercourse. The clinical manifestation of the infection are diverse and variable, leading to the appearance of cervical and anal cancer, genitoanal warts, recurent respiratory papilomatosis, head and neck cancer. The sexual education and HPV vaccines represent the most important tools against HPV infection.

Rezumat Cuvinte-cheie: HPV, educație sexuală, vaccinare

Infectia HPV este considerata cea mai frecventa infectie cu transmitere sexuala raportata in SUA. Manifestarile clinice ale infectiei sunt variate si variabile, ducind la aparitia de cancere ano-genitale, condiloame genitale, papilomatoza respiratorie recurenta, cancerul in sfera cap si gat. Educatia sexuala si vaccinarea reprezinta cele mai frecvente modalitati de lupta impotriva infectiei cu HPV.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

2016

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

RECURRENT RESPIRATORY PAPILLOMATOSIS (RRP) AND QUADRIVALENT HPV (TYPES 6/11/16/18) VACCINE Magdalena Chirilă1,2, Vera Dinescu1, Rodica Mureşan2, Sorana D Bolboacă3, Cristina Ţiple1 1 ENT Department, Iuliu Hatieganu University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca 2 ENT Clinic, Emergency County Hospital, Cluj-Napoca 3 Medical Informatics and Biostatistic Department, Iuliu Hatieganu University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca

Open Access Article

Abstract Keywords: recurrent respiratory papillomatosis, quadrivalent HPV, study

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Objectives: The aim of the study was to assess the effects of quadrivalent HPV (types 6/11/16/18) vaccine in patients with recurrent respiratory papillomatosis (RRP). Methods: This was a prospective study of patients with RRP treated from January 2009 to January 2014 at the Ear, Nose and Throat Department of the Emergency County Hospital of Cluj- Napoca, Romania. Demographic characteristics, onset of RRP, HPV typing, use and number of cidofovir injections, number of surgeries for RRP per year, and use of human papillomavirus vaccine (types 6, 11, 16, 18) (recombinant, adsorbed)/Silgard® were considered from all the patients included in the study. Charts were reviewed for follow-up after diagnosis, after cidofovir, and after Silgard; all the statistical tests were applied at a significance level of 5 %. Results: The recurrences were observed within 27.53 ± 11.24 days after intralesional cidofovir injection. Thirteen patients with recurrence after cidofovir agreed and received Silgard® vaccine. 85 % [54.44–99.41] of patients had no recurrences during 1-year follow-up. The recurrence of papillomas was observed in two patients (15 %, 95 % CI [0.59–45.56]), one with adult-onset RRP and one with juvenile-onset RRP. Both recurrences appeared after the first Silgard dose; one month after the third vaccine dose each patient underwent a new surgery for remaining papillomas with no recurrences at 1-year follow-up visit. Conclusion: Silgard®vaccination had a good effect and proved to be efficient in the treatment of our patients with RRR without appearance of recurrence in 85 % of the patients during 2-year follow-up.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

JUVENILE LARYNGEAL PAPILLOMATOSIS MANAGEMENT MANAGEMENTUL PAPILOMATOZEI LARINGIENE JUVENILE Marioara Poenaru, Delia Horhat, Caius Doros, Nicolae Balica, C. Sarau Clinica ORL, Timișoara, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara

Open Access Article

Abstract Keywords: juvenile laryngeal papillomatosis, viral disease, clinical examination

Introduction: Juvenile recurrent laryngeal papillomatosis (RLP) is a viral disease caused by human papillomavirus type 6 and 11, with an incidence of 4-7 cases/ 1 million people, characterised by multiple recurrences of benign tumors of the larynx mucosa and significant morbidity on paediatric patient and strain on their famillies. It represents the most frequent benign tumor of the larynx with a high morbidity, difficult to treat due to its recurrences and respiratory tract dissemination. Material and method: The aim of this study was to evaluate the results of combined treatment with CO2 laser microsurgery and interferon (IFN α2b) in children suffering from the laryngeal papillomatosis. In the study were included during a 5 years period (2011-2015) 8 patients aged from 2.9 to 22 years, diagnosed with laryngeal papilomatosis. When establishing treatments and the evolution of the patients, studiing the biomarkers expression and the changes they are responsible for had an important role. CO2 laser microsurgery (microsurgical excision and progressive vaporisation of papillomas) followed by IFN α2b adjuvant therapy was the management applied. Tracheotomy was not necessary in any of the cases. Results: Clinical examination revealed regression of papillomas in all patients. 6 patients had complete regression after primary CO2 laser microsurgery and additional IFN α2b treatment, and 2 had partial response to the combined treatment. In these cases second intervention was needed. In these patients we observed the presence of HPV type6 and 11; they needed more CO2 laser interventions and more IFN α2b cures.We encountered no preoperative or postoperative copmlications or severe side effects. Conclusions: The method of choice in laryngeal papillomatosis in children is a combination of CO2 laser microsurgery and additional IFN treatment, improving the prognosis of this recurrent viral disease. Reachable functional results, good tumor control, short hospitalisation makes it the favourable treatment in paediatric patients. Studiing the expression of the viral markers and the changes they induce has a very important role in apreciating the evolution of the patients treated with CO2 laser microsurgery and IFN α2b.

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

Rezumat Cuvinte-cheie: papilomatoza laringiană juvenilă, afecțiune virală, examinare clinică

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Introducere: Papilomatoza laringiană juvenilă (PLJ) este o afecțiune virală cauzată de tipurile 6 și 11 ale papilomavirusului uman, având o incidență de 4-7 cazuri/un milion de persoane, fiind caracterizată de multiple recurențe a unor tumori benigne ale mucoasei laringien, de o morbiditate semnificativă la pacientul pediatric și o povară pentru familiile acestora. Reprezintă cea mai frecventă tunoră benignă a laringelui, cu o morbiditate importantă și dificil de tratat prin recurentele sale și diseminarea la nivelul tractului respirator. Material și metodă: Scopul studiului a fost de a evalua rezultatele tratamentului combinat, microchirurgie cu laser CO2 și interferon α2b (IFN α2b) la copii cu papilomatoză laringiană juvenilă. Studiul s-a efectuat pe o perioadă de 5 ani (2011-2015), cuprinzând un lot de 8 de pacienți, cu vârsta între 2.9- 22 ani, diagnosticati cu PLJ. În stabilirea tratamentului și aprecierea evoluției bolii a fost studiată expresia biomarkerilor și modificările induse de aceștia. Microchirurgia laser CO2 (excizie microchirurgicală și vaporizare progresivă a papiloamelor) a fost urmată de terapie adjuvantă cu IFN α2b. Traheotomia nu a fost necesară la nici unul dintre cazuri. Rezultate: Examinarea clinică a evidențiat regresia papioamelor la toți pacienții. La 6 dintre pacienți s-a obținut regresia completă după microchirurgia primară cu laser CO2 și terapia adjuvantă cu IFNα2b, 2 pacienți prezentând răspuns parțial. La aceste cazuri a fost necesară o a doua intervenție. La acești pacienți s-a observat implicarea HPV 6 și 11 fiind necesare mai multe intervenții cu laser CO2 și mai multe cure cu IFN α2b. Nu s-au observat complicații presau postoperatorii sau efecte secundare severe. Concluzii: Metoda de elecție în PLJ este combinarea microchirurgiei laser CO2 cu tratamentul adjuvant cu IFN α2b, cu imbunătațirea prognosticului acestei afecțiuni virale recurente. Acest tratament se impune prin bunele rezultate funcționale, controlul tumoral și spitalizarea de scurtă durată. Studierea markerilor virali și modificărilor induse de aceștia are un rol important în aprecierea evoluției pacienților tratați prin microchirurgie laser CO2 și IFN α2b.

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

THE PLACE OF VOICE THERAPY IN THE TREATMENT OF PATIENTS WITH LARYNGEAL PAPILLOMATOSIS ROLUL TERAPIEI VOCALE ÎN REABILITAREA PACIENȚILOR CU PAPILOMATOZĂ LARINGIANĂ Rodica Elena Mureşan Clinica ORL Cluj-Napoca

Open Access Article

Abstract Keywords: laryngeal papillomatosis, voice therapy, HPV

Recurrent respiratory papillomatosis or recurrent laryngeal papillomatosis is a condition caused by the human papilloma virus and is manifested by the presence of epithelial lesions of the larynx warty lesions with high potential for relapse. Surgical treatment, regardless of the method used, presents an increased risk of sequelae, manifested by scarring in the vocal folds, anterior commissure synechiae and laryngeal stenosis, with repercussions on patients voice. Scar treatment is extremely complex and disappointing at the same time. Voice therapy is a method of choice in voice rehabilitation after surgery for laryngeal papillomatosis, alone or in combination with voice restoration interventions or with other therapeutic modalities.

Rezumat Cuvinte-cheie: papilomatoza laringiană, terapia vocală, HPV

Papilomatoza respiratorie recurentă sau papilomatoza laringiană recurentă este o afecțiune a laringelui cauzată de virusul papiloma uman şi se manifestă prin prezența de leziuni epiteliale verucoase la nivelul laringelui, leziuni cu potențial mare de recidivă. Tratamentul chirurgical, indiferent de metoda folosită, prezintă un risc crescut de sechele, care se manifestă prin cicatrici la nivelul corzilor vocale, sinechii în comisura anterioară şi stenoze laringiene, cu repercusiuni asupra vocii pacienților. Tratamentul cicatricilor este extrem de complex şi totodată descurajant. Terapia vocală reprezintă o metodă de elecție în reabilitarea vocii după intervențiile chirurgicale pentru papilomatoză laringiană, singură sau asociată cu intervenții de restabilire a vocii sau cu alte modalități terapeutice.

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

HPV INFECTION’S ROLE IN RHINOSINUSAL TUMORS ROLUL INFECȚIEI HPV ÎN TUMORILE RINOSINUSALE Vlad Budu, Ionuț Bulescu, Mihail Tușaliu, Bogdan Mocanu

Abstract Keywords: inverted papilloma, FESS, HPV

Open Access Article

The HPV infection in the rhinosinusal area usually develops the appearance of a benign tumor known as inverted papilloma. It consists of an epithelial slow-growing tumor with invasion of the surrounding areas. Genotyping tests revealed almost 70% HPV in tumors. Dealing with this important tumor we were faced with tumoral reccurence and malignant transformation. The authors propose un up-to-date of the multimodal treatment for inverted papilloma.

Rezumat Cuvinte-cheie:

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

papilom inversat, chirurgie endoscopică rinosinusală, HPV

NON-INVASIVE PRENATAL DIAGNOSIS USING FETAL CELLS AND CELL FREE FETAL DNA IN MATERNAL Ariadni Mavrou Professor of Genetics

Open Access Article

Abstract Keywords: non-invasive prenatal diagnosis, fetal cells, trisomy 21

La nivel rinosinusal infecția HPV se manifestă prin apariția unei tumori benigne specifice zonei cunoscută sub denumirea de papilom inversat. Este o tumoră epitelială rinosinusală cu creștere lentă și tendință de invazie a țesuturilor învecinate. Testele de genotipare au determinat într-un procent de până la 70% prezența HPV la nivel tumoral. Caracteristicile acestei tumori redutabile sunt recidiva și malignizarea. Autorii își propun o actualizare a tratamentului multimodal al papilomului inversat.

The identification of fetal cells and cell free fetal DNA (cffDNA) in maternal circulation during pregnancy has considerably changed the field of prenatal diagnosis, opening the way for non invasive prenatal testing. Although use of fetal cells is not as yet successful, cffDNA is routinely used in clinical practice for the non invasive determination of the sex and RhD of the fetus, as well as for the diagnosis of dominantly inherited monogenic disorders caused by paternal or de novo mutations. Non invasive prenatal testing of fetal aneuploidy can be successfully achieved by next generation sequencing and is widely used by commercial companies for the detection of common numerical chromosome abnormalities ( trisomies 21, 18, 13, X, Y) with a high degree of sensitivity and specificity. For trisomy 21 in particular detection rate of abnormal fetuses is reported to be exceed 99%. Although non invasive prenatal testing of chromosome aneuploidies is widely accepted by women and the medical profession, it should be emphasized that for the time being it is considered as a screening method and any positive results should be confirmed by invasive testing through amniocentesis or CVS sampling.

A II-A CONFERINȚĂ A ASOCIAȚIEI DE REPRODUCERE UMANĂ

NEONATAL AND CHILDREN OUTCOME AFTER ASSISTED REPRODUCTIVE TECHNOLOGY S.L. Dr. Simona Vladareanu1,2, Asist. Univ. Dr. Anca Burnei-Rusu1,2, Prof. Dr. Radu Vlădăreanu1,2 1 Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București 2 Spitalul Universitar de Urgență Elias București

Open Access Article

Abstract Keywords: neonatal, assisted reproductive technology, congenital anomalies

The single most important determinant of pregnancy and long-term outcome after in vitro fertilization (IVF) is whether the pregnancy is a singleton or multiple gestation. Furthermore, the risks increase disproportionately in relation to the number of fetuses, with monozygosity also being associated with higher rates of adverse outcomes. Singleton IVF pregnancies, with or without intracytoplasmic sperm injection (ICSI), are at higher risk, up to two-fold, of preterm birth and low birth weight compared to spontaneously conceived pregnancies. IVF is associated with a 30–40% increased risk of major congenital anomalies compared with natural conceptions, although the increased risk is partly attributable to the underlying infertility or its determinants. Studies have not shown a higher prevalence of karyotype abnormalities (including mosaicism) in offspring of IVF pregnancies than in naturally conceived pregnancies. Concerns have been raised that assisted reproductive technology (ART) may affect imprinted genes. The basis for this concern is that imprints are established during meiosis, typically with alterations of methylation at the specific allele that render it silent. In the female, meiosis I occurs at ovulation and meiosis II is completed at fertilization, thus, both meiosis I and II occur during events that may be vulnerable to processes and manipulations related to ART. The absolute increase in risk for obstetrical complications such as placenta previa, gestational diabetes or preeclampsia has generally been small and most ART pregnancies have normal outcomes. The physical, neurological and developmental health of children born after IVF is certainly one of the most important aspects when discussing the potential adverse effects of IVF. Overall, the neuromotor, cognitive, language and behavioural outcomes in children born following IVF or ICSI appears to be similar to children conceived naturally. Preimplantation genetic diagnosis, blastocyst culture and in vitro maturation have also been associated with potential risks for pregnancy outcome.

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

A II-A CONFERINȚĂ A ASOCIAȚIEI DE REPRODUCERE UMANĂ

NEWS OF ULTRASOUND USE IN INFERTILITY CASES ACTUALITĂȚI ÎN UTILIZAREA ULTRASONOGRAFIEI ÎN INFERTILITATE

Roxana Bohiltea1,2, Monica Cîrstoiu1,2, Elvira Bratila1,3, Natalia Turcan2, Simona Vlădăreanu1,4 1 Universitatea de Medicină și Farmacie ˝Carol Davila˝ București 2 Spitalul Universitar de Urgență București 3 Spitalul Clinic de Urgență “Sf Pantelimon” 4 Spitalul Universitar de Urgență Elias

Open Access Article

Abstract Keywords: ultrasound, infertility, 3D sonohysterography This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Rezumat Cuvinte-cheie: ultrasonografie, infertilitate, sonohisterosalpingografie, 3D

Infertility benefits broadly of the fast technical progress registered constantly by ultrasonography. The specific diagnosis of uterine abnormalities and the possibility of exploring tubal permeability by sonohysterography, justify the use of this method widely in infertility cases. The diagnostic accuracy of intracavitary polyps, submucosal fibroids, uterine malformation and synechia, s well as highlighting the precise anatomy and tubal obstruction unilateral or bilateral, recommends sonohysterography with saline infusion or gel instillation as a first line exploration in infertility cases, this technique being safe, well tolerated and feasible. The 3D uterine volume acquisition enables a detailed study of uterine endometrium and of endomyometrial junctional zone. By using SonoAVCfollicle the follicular reserve can be automatically calculated and intra/ interobserver variability is reduced, improving the quality of examination and communication with the patient. By using a variety of software, studying by Doppler method remains defining for differentiating various uterine pathologies and analyzing the ovulatory potential. This paper aims to implement a review of current exploration by ultrasound techniques used in infertility cases, described worldwide and successfully applied in Romania.

Infertilitatea beneficiază în cea mai largă măsură de progresele tehnice rapide pe care le înregistrează permanent ultrasonografia. Diagnosticul specific al anomaliilor uterine și posibilitatea explorării permeabilității tubare fac din sonohisterosalpingografie (SHSG) o metodă cu largă aplicativitate în infertilitate. Acuratețea diagnostică a polipilor intracavitari, fibroamelor submucoase, malfomațiilor și sinechiilor uterine precum și evidențierea precisă a anatomiei și obstrucției tubare uni/bilaterale recomandă sonohisterosalpingografia cu instilație de soluție salină sau gel ca explorare de primă linie în infertilitate, tehnica fiind sigură, bine tolerată și fezabilă. Achiziționarea 3D a volumelor uterine face posibil studiul detaliat al endometrului și joncțiunii endomiometriale. Utilizarea SonoAVCfollicle facilitează prin calculul automat aprecierea rezervei foliculare, scăzând variabilitatea intra/ interobservator și înbunătățind calitatea examinării și a comunicării cu pacienta. Utilizând o multitudine de softuri, studiul Doppler ramâne definitoriu în diferențierea diverselor patologii uterine și în analiza potențialului ovulator. Lucrarea își propune realizarea unui review al tenicilor actuale de explorare ultrasonografică a infertilității descrise pe plan mondial și aplicate cu succes în Romania.

A II-A CONFERINȚĂ A ASOCIAȚIEI DE REPRODUCERE UMANĂ

DISRUPTIVE EFFECTS OF OVARIAN STIMULATION EFECTELE DISRUPTIVE ALE STIMULĂRII OVARIENE Roxana Bohiltea1,2, Monica Cîrstoiu1,2, Elvira Bratila1,3, Natalia Turcan2, Laurențiu Bohiltea1,Simona Vlădăreanu1,4 1 Universitatea de Medicină și Farmacie ˝Carol Davila˝ București 2 Spitalul Universitar de Urgență București 3 Spitalul Clinic de Urgență “Sf Pantelimon” 4 Spitalul Universitar de Urgență Elias

Open Access Article

Abstract Keywords: disruptive effects, ovulatory disorders, retrospective study

Ovulatory disorders are identified in 18-25% of couples presenting with infertility. The occurrence of spontaneous pregnancy is unlikely as long as ovulation occurs occasionally. The birth of a healthy fetus is the major objective of assisted reproductive technologies. The link between assisted reproduction and the risk of developing structural congenital malformations remains controversial existing multiple discrepancies between various studies. The retrospective study presents the analysis of 560 cases of ovarian stimulation in order to undergo intrauterine insemination or in vitro fertilization and the incidence of major congenital malformations in this group compared with the incidence rate of major congenital malformations among pregnancies spontaneously obtained. The rate of aneuploidies and structural malformations at birth was analyzed. One of latest reviews reports an OR of 1.29 for fetuses born after IVF compared to fetuses conceived naturally. Compared with naturally obtained pregnancies, pregnancies obtained after ovarian stimulation show a RR = 1.88 for major congenital malformation of the central nervous system and RR = 1.38 for musculoskeletal malformations. Intrauterine insemination technique is associated with an increased risk (RR = 1.66) of developing musculoskeletal malformations. There are insufficient data to describe the differences in risk between ovarian stimulation, intrauterine insemination and the achievement of pregnancy through in vitro fertilization.

Rezumat Cuvinte-cheie: efecte disruptive, tulburări ovulatorii studiu retrospectiv

Tulburările ovulatorii sunt indentificate la 18-25% dintre cuplurile care se prezintă cu infertilitate. Survenirea spontană a unei sarcini este puțin probabilă atât timp cât ovulația survine ocazional. Nașterea unui făt sănătos este obiectivul major al tehnologiilor de reproducere asistată. Legatura dintre reproducerea asistată și riscul dezvoltării malformațiilor structurale la naștere rămâne controversat, existând multiple discrepanțe între studii. Studiul retrospectiv prezintă analiza a 560 de cazuri de stimulare ovariană în scopul ferilizării în vitro și înseminării intrauterine și incidența malformațiilor majore congenitale în acest lot comparativ cu rata incidenței malformațiilor majore congenitale în rândul sarcinilor obținute spontan. A fost analizată rata aneuploidiilor și a malformațiilor structurale la naștere. Unul dintre review-urile recente raportează o valoare a OR de 1,29 pentru feții născuți după fertilizare în vitro comparativ cu feții concepuți în mod natural. În comparație cu sarcinile obținute natural, sarcinile obținute după stimulare ovariană prezintă o valoare a RR=1,88 pentru anomaliile congenitale majore ale sistemului nervos central și RR=1,38 pentru malformațiile musculo-scheletale. Tehnica înseminarii intrauterine este asociată cu un risc crescut (RR=1.66) de dezvoltare a malformațiilor musculo-scheletale. Nu există date suficiente care să descrie diferențe de risc între stimulare ovariană înseminare intrauterină sau obținerea sarcinii prin fertilizare în vitro. 2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

A II-A CONFERINȚĂ A ASOCIAȚIEI DE REPRODUCERE UMANĂ

REZULTATELE URMĂRIRII PARAMETRILOR CLINICO-BIOLOGICI PENTRU UN LOT DE COPII NĂSCUŢI PRIN FERTILIZARE IN VITRO VERSUS LOT MARTOR. STUDIU CLINIC 2001-2015 Dr. Herdea Valeria1, Dr. Herdea Laura2, Dr. Herdea Lidia3, Herdea Alexandru Dan4, Herdea Teodor5 1 Medic Primar medicină de familie, CMI Dr. Herdea Valeria 2 Medic Specialist medicină de familie, CMI Dr. Herdea Valeria 3 Medic Rezident anul V boli de nutriţie, diabet zaharat şi metabolism - Instit .Paulescu 4 Medic Rezident, Sp Cl Grigore Alexandrescu 5 Terapeut terapii alternative

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: fertilizare în vitro, reproducere umană asistată, legislaţie, sistem sanitar românesc, prematuritate, suferinţă fetală, patologie secundară, medic de familie - echipe interdisciplinare, cod de etică medicală

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Scopul studiului: Urmărirea dezvoltării parametrilor clinico-biologici ai unui lot de copii, proveniţi din sarcini rezultate prin FIV, începând cu anul 2001, primul an în care oficial s-a aplicat tehnica de FIV în clinicile din România. Obiectivele studiului: Prezentarea activităţilor de urmărire, creștere și îngrijire medicală a copiilor rezultaţi din sarcini cu FIV, de provocările pe care le întâmpină medicul de familie, echipele interdisciplinare care sunt implicate, comparativ cu cele care se adresează unui lot martor, de copii născuţi în aceeași perioadă, proveniţi din sarcini normale. Proiectare și metode: În perioada 2001-2015, au fost urmăriţi un număr de 20 copii, proveniţi din sarcini rezultate în urma FIV, comparativ cu un lot martor de copii, născuţi în perioade similare. Copii născuţi din sarcini cu FIV reprezintă un procent de 1,9% din totalul nou-născuţilor înregistraţi la CMI în această perioadă. Condiţiile de admitere în studiu pentru ambele loturi de copii au luat în considerare: 1. Date familiale - istoric medical (patologie asociată, alte tehnici de RUAM, etc), status educaţional, 25% din familiile luate în studiu au fost pacienţi ai cabinetului, înainte de a fi demarat studiul, asfel încât acest fapt a facilitat urmărirea și în perioada preconcepţională a familiei. 2. Copiii - toţi copiii luaţi în studiu sunt pacienţi ai cabinetului, selecția lor s-a efectuat pe criterii prestabilite. Au fost urmărite perioadele neo-natală, peri-neonatală, 0-1lună, 1l-1an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-10 ani, 10-14 ani. Rezultate: Lotul de copii urmăriți - 26,6% fetițe și 76,6% băieţi, au fost comparați cu un lot martor, obţinându-se date referitoare la evoluţia parametrilor biologici și clinici, în diferite perioade de viaţă și stare de sănătate a copiilor. S-a luat în discuţie tipul nașterii (cezariană 100% pt FIV sau spontană 85% la lot martor), greutate (au fost variaţii între 640g-4000g), lungime scor Apgar (între1-10), patologie neonatala și peri-neo-natala (prezența sdr de detresă respiratorie, hemoragie cerebrală, pneumotorax, piopneumotorax), evoluţia sdr de adaptare dificilă la viaţa extrauterină a nou-nascuţilor rezultaţi prin FIV-aprox 50% dintre copii, probleme legate de alimentaţie – exp - alimentarea,foștilor prematuri mari (sub 1000gr) - cu provocările legate de îngrijire în practica medicului de familie, după preluarea acestor copii, urmările infecțiilor prin care au trecut acești pacienți în primele luni de viață.

A II-A CONFERINȚĂ A ASOCIAȚIEI DE REPRODUCERE UMANĂ

Rezumat - Continuare Cuvinte-cheie: fertilizare în vitro, reproducere umană asistată, legislaţie, sistem sanitar românesc, prematuritate, suferinţă fetală, patologie secundară, medic de familie - echipe interdisciplinare, cod de etică medicală

S-a urmărit evoluţia comparativă în primul an de viaţă, în perioada 1-3 ani - patologia asociată vârstei mici, achiziţia limbajului articulat, încadrarea în colectivitate, inserția socială a copiilor în grupuri de vârstă similare, însușirea normelor comportamental - educaţionale, afectivitatea, inteligenţa emoţională (QE) și coeficientul de inteligenţă (IQ) la 7 ani. Au fost înregistrate date legate de monitorizarea evoluției clinice a copiilor, evaluări psihologice, integrare și socializare la vârsta de pre-adolescență. S-a efectuat o analiză a necesarului de servicii medicale, necesitatea prezenţei echipelor interdisciplinare în evoluţia copiilor (exp. intervenţii în sfera cardiologică, intervenţii în sfera ORL, pneumologie, etc.) pentru îngrijirea copiilor proveniţi din FIV, versus lot martor. Discuții asupra rezultatelor: 1. Privind retroactiv din 2001 și până în prezent s-au obţinut progrese remarcabile în domeniul FIV - evoluţia tehnicii, perfecţionarea metodelor, creșterea experienţei echipelor medicale, responsabilizarea în contextul apariţiei unui cadru legal care statutează principiile de aplicare a oricărei tehnici de RUAM și evitarea abuzurilor de orice tip în domeniu, respectarea drepturilor la viaţă și mai presus de toate dreptul de a fi un copil sănătos, educația corectă a familiei și înţelegerea și asumarea responsabilităţii și însemnătăţii liberului arbitru și al consimţământului informat, va aduce, sperăm, rezultate mai bune în procesul de rezolvare a problemei infertilității. 2. Infertilitatea și partenerii ei “de dialog” : Cu ce se confruntă combatanții: • Familia/Viitorii părinţi - managementul stress-ului, anxietăţii, de a nu avea un copil pe cale naturală, temerile legate de sarcină, naștere, creșterea și educarea unui copil născut prin alte metode decât cele naturale, lipsa unor surse de informare corecte și complete. • Copiii - problemele puse de patologia infertilităţii, - de adaptarea dificilă la viaţa extrauterină , - patologia neo-natală, peri-neonatală, - patologie cronică asociată - probleme de identitate, de filiație • Medicul de familie: • educaţie medicală încă deficitară, vis-à-vis de tehnici de RUAM • timpul suplimentar alocat îngrijirii, urmăririi copiilor și familiilor cu probleme de infertilitate • necesitatea însușirii de tehnici de comunicare și consiliere a cuplurilor hipofertile • patologia cuplului • urmărirea evoluţiei, adaptării și integrării copilului, în colectivitate și mediu • urmarirea viitorului adult și a familiei sale - înseamnă automat studii pe mai multe generații • Societatea - costurile mari, echipele interdisciplinare necesare recuperării copiilor cu patologie complexă, necesitatea înființării Centrelor de Consiliere Parentală, legislație fermă și clară, necesitatea apariției Comisiilor de etică în domeniu, pentru evitarea abuzurilor. Concluzie finală: Rolul medicului de familie, este unul complex, provocator și extrem de responsabilizant, mult peste ceea ce suntem pregătiți biosic pentru moment. Studiul de faţă reprezintă un cumul de date preliminare, reamintim pentru primii 14 ani din viaţa pacienţilor urmariţi. Studiul este în derulare, datele urmând a fi înregistrate, stocate și prezentate la intervale de timp stabilite ca fiind relevante de către autorii studiului.

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

A II-A CONFERINȚĂ A ASOCIAȚIEI DE REPRODUCERE UMANĂ

Q.M. ISSUES IN ASSISTED REPRODUCTION LABORATORY Abstract

Ioana Rugescu MSc. Biol., AER

Open Access Article

Assisted reproductive technology (ART) programs are complex organizations requiring the integration of multiple disciplines. ISO 9001:2008 is a quality management system that is readily adaptable to an ART program and laboratories should be reporting their results according to internationally accepted accreditation standards (International Standards Organization – ISO 15189). In March 2004, the European Parliament issued the Directive 2004/23/ EC ‘On setting standards of quality and safety for the donation, procurement, testing, processing, preservation, storage and distribution of human tissues and cells’. The Directive applies to human tissues and cells, including fresh or frozen reproductive cells for application to the human body, and is mainly concerned with increasing quality and safety through the implementation of a quality management system. A quality ART program sets quality objectives and monitors their progress. ISO provides a sense of transparency within the organization and clearer understanding of how service is provided to patients. Most importantly, ISO provides the framework to allow for continual improvement. Several EU countries have introduced requirements for treatment and monitoring of outcomes, as well as a licensing or accreditation requirement for in vitro fertilization (IVF) clinics and their laboratories. It is a regular thing for Assisted Reproductive Technology (ART) laboratories to have a quality management system and more than that it is now a requirement in order to be accredited.

Keywords: assisted reproductive technology, human tissues, quality management system This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

TIME-LAPSE A NON-INVASIVE TECHNIQUE, USEFUL TOOL FOR BETTER EMBRYO SELECTION Melihan Bechir M.D. Embriol. Senior, Vice President AER

Open Access Article

Abstract Keywords: embryo selection, morphologic changes, pregnancy

Time-lapse imaging of embryos has been introduced to embryology laboratories in the last five years with the aim of identifying the better quality embryos to transfer that will ultimately improve IVF success rates. In this presentation, we explore the benefits of this new available technology based on current studies. Time-lapse embryo monitoring allows continuous, non-invasive embryo observation without the need to remove the embryo from optimal culturing conditions. The extra information on the cleavage pattern, morphologic changes and embryo development dynamics could help us identify embryos with a higher implantation potential. With this knowledge about embryo development in the near future we will be able to standardize the embryo assessment and increase the pregnancy rate even more.

A II-A CONFERINȚĂ A ASOCIAȚIEI DE REPRODUCERE UMANĂ

TESTAREA GENETICĂ PRENATALĂ ÎN ERA MEDICINEI GENOMICE Roxana Nicoleta Andreescu, Simona Farcaș, Maria Puiu Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș, Timișoara, Centrul de Medicină Genomică

Open Access Article

Rezumat Cuvinte-cheie: medicină genomică, anomalii cromozomiale, diagnostic prenatal

Incertitudinea genetică este rezultatul cunoașterii incomplete și a proceselor aleatoare care funcționează la toate nivelurile de organizare biologică, calea de la genotip la fenotip fiind uneori imprevizibilă. Ritmul rapid al progreselor în înțelegerea genomului uman, mai ales în ultimul deceniu, a influențat managementul sarcinii și a schimbat abordarea testării genetice pentru identificarea anomaliilor produșilor de concepție. Diagnosticul prenatal al anomaliilor cromozomiale a fost introdus în anii 1970 și de atunci a fost în permanență îmbunătățit și reevaluat pentru a permite un diagnostic rapid și cât mai puțin invaziv pentru gravidă. Protocoalele actuale de management al gravidei recomandă folosirea testelor de screening serologic și ultrasonografic pentru a determina sarcinile cu risc ridicat pentru boli genetice. Părinții pot selecta diverse metode pentru a confirma sănătatea fătului. Cu toate acestea, metodele de diagnostic pot fi asociate cu diferite niveluri de risc, procedurile de diagnostic prenatal invaziv pot induce avort spontan. Metodele tradiționale de diagnostic genetic includ cariotiparea și analiza FISH, ce se efectuează pentru a determina prezența de anomalii cromozomiale la făt. Aceste metode de diagnostic tradițional sunt metode invazive, ce implică recoltarea de vilozități coriale, colectarea de sânge din cordonul ombilical sau puncția de lichid amniotic. Noile tehnologii de testare genetică sunt utilizate din ce în ce mai mult în practica clinică și permit atât diagnosticul prenatal cât și testarea preimplantare. În prezent există alternative non invazive de diagnostic prenatal ce utilizează ADN-ul fetal liber circulant în plasma maternă ce permite diagnosticul cromozomopatiior fetale încă de la vârste gestaționale mici. Cu toate că testarea ADN-ul liber circulant din sângele matern a fost folosită și acceptată în examene clinice pe scară largă, acest tip de analiză se bazează foarte mult pe noile tehnologii de secvențiere care sunt relativ scumpe. Pe lângă capacitatea de a detecta aberațiile cromozomiale, tehnicile moderne de diagnostic permit și identificarea altor anomalii genetice/genomice care ar fi dificil de identificat în absența unui istoric familial informativ. Utilizarea tehnologiilor moderne de diagnostic genetic prenatal este inevitabilă, dar provocarea va fi de a le incorpora în diagnosticul prenatal într-un mod responsabil, astfel încât să sprijine pacienții într-un moment în care aceștia se confruntă cu luarea unor decizii complexe și dificile.

2016

This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Caiet de abstracte

A II-A CONFERINȚĂ A ASOCIAȚIEI DE REPRODUCERE UMANĂ

PREVENTION OF INFERTILITY. THE MALE FACTOR PREVENȚIA ÎN INFERTILITATE. FACTORUL MASCULIN Radu Mihalcă1, Ruxandra Albu2 Centrul de Medicina Materno-Fetala si Reproductiva Medlife & Spitalul de Diabet Sanamed, Bucuresti Romania 2 Sectia Obstetrica-Ginecologie Spitalul Universitar de Urgenta & Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”, Bucuresti Romania 1

Open Access Article

Abstract Keywords: infertility, in-vitro fertilization, prevention This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Unported License. The images or other third party material in this article are included in the article’s Creative Commons license, unless indicated otherwise in the credit line; if the material is not included under the Creative Commons license, users will need to obtain permission from the license holder to reproduce the material. To view a copy of this license, visit http:// creativecommons.org/ licenses/by-nc/4.0/

Rezumat Cuvinte-cheie: infertilitate, fertilizare in vitro, prevenție

After the appearance in of In-vitro Fertilization with IntraCytoplasmatic Sperm Injection (IVF-ICSI) the last decade of the past century, allowing to achieve pregnancies in cases with very few spermatozoa, the evaluation of the male factor has been often neglected. Nowadays, with the economic difficulties faced by many countries that point to a higher control of costs, the evaluation of the male factor has regained its role in reproductive medicine. Semen analysis is the initial investigation of the male partner and provides information about the functional status of the seminiferous tubules, epididymis and genital accessory glands. In 2010 the World Health Organization (WHO) published the updated 5th edition laboratory manual and, for the first time, multi-country semen analysis results from recent fathers with a known time-to-pregnancy were incorporated. Furthermore, the WHO manual describes the high variability of human semen quality in the same individual, underlining the importance of the long term control of the risk factors for the male fertility potential and of the prevention in male infertility.

Aparitia Fertilizarii In-Vitro cu Injectie Intracitoplasmatica a Spermatozoizilor (FIV-ICSI) in ultima decada a secolului trecut a permis obtinerea sarcinilor in cazuri cu un numar extrem de scazut de spermatozoizi iar evaluarea masculina a trecut intr-un plan secundar, fiind adesea neglijata. In prezent, dificultatile economice cu care multe tari se confrunta au dus la controlul mai drastic al costurilor iar evaluarea factorilor masculini si-a redobandit locul in medicina reproductiva. Analiza spermei reprezinta investigatia de baza a partenerului masculin, aducand informatii despre statusul functional al tubilor seminiferi, epididimului si glandelor accesorii. In 2010 Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a publicat a V-a editie a manualului de laborator si, pentru prima data, a incorporat spermograme provenite de la tati din zone geografice diferite al caror timp de obtinere a sarcinii a fost cunoscut. Mai departe, manualul OMS descrie o mare variabilitate a calitatii spermei umane la acelasi individ, subliniind importanta controlului pe termen lung a factorilor de risc ce actioneaza asupra potentialului fertil cat si a preventiei in infertilitatea masculina.

ORGANIZEAZĂ

SUMMIT-UL “INOVAȚII ȘI PERSPECTIVE ÎN SĂNĂTATEA FEMEII 2016”

9-11 IUNIE 2016 CASINO SINAIA, SINAIA

AL III-LEA CONGRES NAȚIONAL INTERDISCIPLINAR DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS

A II-A CONFERINȚĂ ASOCIAȚIEI DE REPRODUCERE UMANĂ

CURS AVANSAT DE ULTRASONOGRAFIE CU SCANĂRI LIVE

EXPOZIȚIA “INOVAȚII ÎN SĂNĂTATEA FEMEII” 2016 PARTENERI ȘTIINȚIFICI

2016

TALON DE ABONAMENT R o m a n i a n

j o u r n a l

o f

Doresc să mă abonez la O n c o l o g y & H e m at o l o g y 90 RON 160 RON

q Abonament pentru 1 an 4 numere ale revistei q Abonament pentru 2 ani 8 numere ale revistei

Nume:................................................................................... Prenume: ................................................................................................... Dna

Dra

Adresă domiciliu: ..................................................................................................................................................

Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................ Oraş:............ ..................................................... Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ................... Telefon:............................................................................. Specialitate ........................................................................................

student

rezident

medic specialist

medic primar

Competenţă ............................................................................... Denumire instituţie: ....................................................... Domeniu de activitate:

Privat

Public

Secţie: ................................................................................................. Funcţie: ...................................................................... Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ............................................................................ .................................................... Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:................................. Oraş:............ ..................................................... Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ................... ............................ Telefon: .......................................... Mobil: ...................................................... E-mail: ........................................................................ CUI instituţie: Plătitor de TVA:

Factură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii: Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: .................................................................. Adresa pentru primirea revistelor:

Domiciliu

Instituţie Data:

Semnătură:…..………….….......…

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii scanate la adresa de email redactia@innovationinhealth.ro Mulţumim!

Plata abonamentului se va efectua prin mandat poştal sau prin ordin de plată ori transfer bancar pe coordonatele: SC MULTIMEDIA BUSINESS CORPORATION SRL SEDIUL SOCIAL: SPLAIUL INDEPENDENTEI NR. 273, SECTOR 6, BUCUREȘTI CUI: 36470399, J40/11437/2016 CONT IBAN RON: RO34BACX0000001342496001 BANCA: UNICREDIT BANK, SUCURSALA RAHOVA

CONTACT EDITURA ETNA Str. Anton Pann nr 18A, ap 1, Sector 3, Cod 030796, București Tel: +40727317800

www.etna.ro

PARTENERUL DUMNEAVOASTRĂ DE ÎNCREDERE

CORPURI DE ILUMINAT CU LED PENTRU CASNIC LEC Cu o carcasa din policarbonat, rezistenta mecanic si cu o durata de functionare mai mare decât cea a becurilor traditionale, gama Lec se remarca printr-o fiabilitate crescuta. Acest tip de lampa electrica de iluminare este un înlocuitor direct al becurilor cu filament si al celor fluorescente compacte

IGREGO

Originalitatea si inovatia, eleganta si simplitatea formei sunt caracteristicile care au stat la baza dezvoltarii Igrego. De la interioare cu influente minimaliste, la interioare cu influente industriale, Igrego se va încadra perfect în orice spatiu, fiind montat atât individual, cât si mai multe corpuri interconectate.

DOMINO Domino este un corp de iluminat care se integreaza perfect în at mosfera unui birou sau a unui centru comercial. Are un design simplu si elegant si asigura iluminatul într-un mod eficient si de durata.