Rxjournal 1 (1) 2013 by Innovation in Health Center

Revistă de actualitate și informare specializată dedicată tuturor medicilor, farmaciștilor, asistenților și rezidenților din România

Anul I - Nr. 1 (1) 2013 www.mediasyscom.ro

Bugetul CNAS 2014

Creşteri substanţiale la toate capitolele

Proiect Implicaţiile adoptării modificărilor legislaţiei privind malpraxisul

Special Farmacia comunitară, prima stație în îngrijirea sănătății

Proiectul legislativ va avea implicaţii importante în lumea medicală, influenţând raporturile dintre pacient, personalul medical, furnizorul de produse şi servicii şi asigurator.

În fapt, în acest moment, farmacia comunitară se află la o răscruce. Un drum (nedorit) ar fi spre farmacia din care dispare modelul etic. Celălalt însă înseamnă folosirea la maximum a potențialului farmacistului.

pagina 37

pagina 50

Anul 1 - Nr. 1 - 1/2013 Redactor-şef Maximilian CONSTANTINESCU Comitet editorial Prof. Dr. Evelina Moraru Prof. Dr. Cătălina Tudose Prof. Dr. Florin Mihălțan Prof. Dr. Mircea V. Nanulescu Prof. Dr. Mircea Ioan Popa Prof. Dr. Florin Tudose Prof. Dr. Radu Vlădăreanu Prof. Dr. Cătălina Poiană Conf. Dr. Gabriel Popescu Șef lucr. Dr. Mădălina Georgescu Asist. Univ. Dr. Trandafir Maria Silvia

Asist. Univ. Dr. Carsote Mara-Laura Asist. univ. Dr. Mihai Mitran Drd. Maria Besciu Dr. Loredana Mitran Dr. Bogdana Stana Dr. Irina Strâmbu Dr. Valentin Radoi

CEO Alina NICOLEANU Production Manager Bogdan LABER Financial Manager Andreea DINCĂ Marketing Manager Aurelian GHEBAUR Sales Manager Mihai MĂGEANU

Adresa: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Electromagnetica Business Park Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 2, Etaj 2, Sector 5, Bucureşti Tel./Fax: 031 - 432 82 30 E-mail: office@mediasyscom.ro www.mediasyscom.ro Copyright © 2013 MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Drepturile de autor pentru articolele şi fotografiile publicate aparţin exclusiv MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Reproducerea, totală sau parţială, şi sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face numai cu acordul scris al Editurii. ISSN 2344 – 6633 ISSN -L 2344 – 6633 Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar, de informaţiile incluse în machete.

Dr. Maximilian Constantinescu redactor-sef

Puterea echipei

nul ce stă să se încheie a adus, în opinia mea, o mare realizare: constituirea Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate. Sătui de starea în care au ajuns, profesioniştii din sistemul sanitar s-au unit şi şi-au cerut, într-un singur glas, drepturile. De această dată, nu numai pe cele financiare, ci, în primul rând, dreptul la demnitate profesională. “Ne-am săturat să fim batjocoriţi” şi “Ne-am săturat să ne purtăm singuri crucea”, au fost lozincile sub care s-au desfăşurat manifestările de protest, ce au culminat cu marele miting din Piaţa Victoriei. Personal, nu pot uita imaginea mulţimii tăcute şi a mareei de steaguri cu crucea roşie. Până la urmă, unirea tuturor forţelor din sistem a făcut ca lucrurile să se mişte. Se vor debloca posturi din sănătate, se va permite plata suplimentară a zilelor de sâmbătă și duminică și a sărbătorilor legale lucrate, iar salariile rezidenţilor vor creşte. Va creşte treptat şi procentul alocat sănătăţii în buget. Cred că lecţia a fost învăţată: “Unde-i unul nu-i putere. La nevoi și la durere. Unde-s doi pu terea crește!” Aceeaşi lecţie poate fi aplicată şi pe un alt plan. Îngrijirea bolnavului implică colaborare. Lupta cu boala, nu numai cu sistemul, înseamnă un efort al ECHIPEI de profesionişti. ECHIPEI ne adresăm şi noi, prin această nouă publicaţie. Am ales ca nume al acestei reviste simbolul ce îi reunește pe toți profesioniștii din sistemul sanitar: Rx, abreviere folosită în vechile rețete pentru latinescul “recipe”, care se traduce prin îndemnul “ia aceste medicamente!”. Este un cod pentru cei inițiați, adică medici, farmaciști și asistenți. Ei trebuie să se regăsească aici, în revistă, ca într-o societate selectă și de elită.

Vrem să găsim în interiorul acestui buget acele măsuri care să-i stimuleze pe managerii şi medicii de la spitale să reducă internările continue, de lungă durată, care le consumă resurse şi să se îndrepte către spitalizare de zi sau servicii în ambulator Dr. Cristian Bușoi, președinte CNAS

6 12 16

STIRI SPECIAL

Rx – între simbolistică și conținut

ACTUALITATE

Bugetul CNAS pentru 2014 Creșteri substanțiale la toate capitolele Piața farmaceutică, scădere trimestrială de 3,3%

HOT STORY

BREVIAR TERAPEUTIC

Farmacovigilența -o datorie de onoare a profesioniștilor din sănătate

Otita medie acută a copilului

Evaluarea și managementul sinuzitelor acute

Indiferent pe ce suport sunt scrise, carapace de broască ţestoasă, papirusuri, hârtie, indiferent de când datează, REŢETELE rămân inelele de legătură între participanţii profesionişti ai actului medical - medicul şi farmacistul - şi pacienţi.

SPECIAL

edlife Genetics: tehnologiile de ultimă M oră în sfera diagnosticului și tratamentului Foto Shutterstock

MEDIC

I mplicațiile adoptării modificărilor legislației privind malpraxisul

ASISTENT

FARMACIST

MEDIC

arm. pr. Ioan Antofie: F Farmacia nu este tratată ca o secție a spitalului, ci ca o anexă a spitalului armacia comunitară, prima stație F în îngrijirea sănătății

sistenții medicali, profesioniști ancorați A în realitățile profesiei și ale societății roiectul “O șansă pentru dezvoltarea P carierei pentru femeile din domeniul sanitar”, la final

SPECIAL Foto Shutterstock

Foto Shutterstock

SPECIAL

FARMACIST

hirurgia, zona ce atrage cele mai mari C recompense financiare din partea pacienților

ASISTENT

Știri

Medicii europeni susţin revendicările Coaliţiei Profesioniştilor din Sănătate

Reprezentanții Comitetului Permanent al Me dicilor Europeni, cea mai importantă organizație europeană a medicilor europeni, consideră că 6% din PIB este minimum cu care poate funcționa un sistem de sănătate. Comitetul Permanent al Medicilor Europeni a avut în zilele de 22 și 23 noiembrie la București Adunarea Generală bianuală. Reprezentanți ai medicilor din întreaga Europă au dezbătut problemele medicilor și ale sistemelor de sănătate din întreaga Europă. “CPME ne susține în acțiunile noastre. Toți reprezentanții medicilor consideră că un sistem de sănătate poate supraviețui cu greu și cu 6% din PIB. Le-am spus că am reușit să obținem burse pentru rezidenți în valoare de 150 de euro și au crezut că suma este o glumă”, a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România. Dr. Katrin Fjekdsted, președintele Comitetului Permanent al Medicilor Europeni, a declarat că statele trebuie să aibă în vedere situația medicilor pentru a avea un sistem de sănătate performant. “6% din PIB pentru Sănătate, cât solicită Colegiul Medicilor din România, este un procent mic. Sunt țări din Europa care acordă Sănătății 11-12% din PIB. Dacă nu se găsește o soluție, de comun acord, vor pleca atât medicii, asistentele, iar în final chiar și pacienții”, a precizat dr. Fjekdsted.

Dr. Konstanty Radziwill, fostul președinte al CPME, consideră că este imposibil să ai un sistem funcțional fără resurse. “6% din PIB este absolut minimum cu care poate funcționa un sistem. În vestul Europei, procentul sare de 10% din PIB şi vorbim de PIB-uri mai mari decât în estul Europei. Dacă faci un sondaj pe stradă, toată lumea spune că Sănătatea este prioritate. Ar trebui să devină prioritate și pentru politicieni. Nici Polonia, nici România nu pot atinge nivelul din vestul Europei, dar trebuie să asigurăm acest nivel minim. Atunci când medicii luptă pentru resurse, luptă și pentru siguranța pacienților. De aceea, consider că pacienții ar trebui să se alăture acestor demonstrații. În Polonia am avut o criză asemănătoare cu România. Mii de doctori emigrau, situația Sănătății era catastrofală. Nu suntem un ideal, avem încă probleme, însă am reușit să oprim migrația medicilor. Am reușit să stopăm migrația medicilor. Acest lucru a fost realizat într-un mod simplu: acordând condiții de lucru mai bune, salarii mai bune”, a precizat dr. Radziwill. Membrii CPME sunt organizațiile profesionale ale medicilor din Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elveția, Olanda, Marea Britanie. Membrii asociați ai CPME sunt Andorra și Croația, iar observatori, Albania, Israel și Serbia.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Neuropatia diabetică, o necunoscută? Potrivit unui studiu recent, 1 din 10 pacienți cu simptome de neuropatie diabetică a declarat că nimeni nu i-a spus că suferă de această afecțiune, primind acest diagnostic cu ocazia testului efectuat pentru studiu. Rezultatele preliminare ale acestui studiu, inițiat de Societatea de Neuropatie Diabetică, prima cercetare de acest gen privind calitatea vieții persoanelor cu neuropatie diabetică din România, au fost prezentate în cadrul primei Conferințe Naționale de Neuropatie Diabetică și Picior Diabetic cu participare internațională – NeuroDiab 2013. Studiul de analiză transversală privind calitatea vieții persoanelor cu neuropatie diabetică din România - NeuroDiab 2012 - a fost derulat în perioada 10.06.2012 – 30.10.2012, pe un eșantion de 21.348 de pacienți cu diabet zaharat, din 51 de centre de diabet din România. Metoda de evaluare folosită a fost chestionarul Norfolk QoL-DN, chestionar standardizat și validat de Eastern Virginia Medical School, USA, tradus şi validat în limba română. Conform rezultatelor preliminare, 67% dintre persoanele chestionate suferă de neuropatie diabetică. De asemenea, 15% au afirmat că s-au confruntat cu ulcerații ale piciorului, 5% au avut gangrenă, iar 4% au deja amputații de deget(e). Studiul arată că 49% dintre pacienții cu neuropatie diabetică admit că simptomele se înrăutățesc în cursul nopții. Întrebați dacă în ultimele patru

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

săptămâni durerea i-a trezit în timpul nopții sau nu au putut dormi de durere, 17% au spus că se confruntă cu probleme moderate în acest sens, iar mai mult de 7% au semnalat probleme grave. ”Îngrijorător este faptul că 6% dintre respondenți au recunoscut că a durat mai mult de doi ani din momentul în care au simțit primele simptome de neuropatie până când s-au adresat medicului referitor la aceste probleme, pe când 7% s-au adresat medicului după un an de la apariția simptomelor, acest lucru în contextul în care evoluția neuropatiei diabetice este progresivă”, a declarat conf. dr. Ioan Andrei Vereșiu, președintele Societății de Neuropatie Diabetică. Rugați să compare starea de sănătate prezentă cu cea din urmă cu trei luni, aproape 20% au evaluat starea lor de sănătate ca fiind mai rea, iar aproape 6% ca fiind mult mai rea. Pe termen lung, efectele neuropatiei diabetice afectează negativ calitatea vieții pacienților. Fiind vorba de afecțiuni cronice, pacienții tind să meargă la un consult medical doar în momentul de acutizare a bolii. În acest caz, se impun prevenția, diagnosticarea precoce și tratamentul acestei complicații a diabetului zaharat, iar acest lucru este posibil, pe de o parte, printr-o colaborare eficientă între medicul de familie, diabetolog și neurolog, iar pe de altă parte, prin informarea și educarea persoanelor cu diabet zaharat cu privire la o mai bună cunoaștere a afecțiunii lor.

Foto Shutterstock

“Arthritis Self-Management Programme” sau adaptarea pacientului la propria boală

Pentru trei zile, 19-21 noiembrie, 20 de medici reumatologi, psihologi şi asistente medicale au participat în premieră la trainingul “Arthritis Self-Management Programme”, elaborat de Stanford University School of Medicine. Evenimentul, organizat de Societatea Română de Reumatologie, Liga Română contra Reumatismului, în parteneriat cu Bristol-Myers Squibb, a avut scopul de a-i consilia pe medici, asistenţi, psihologi şi reprezentaţi ai asociaţiilor de pacienţi cum să-i educe pe pacienți, astfel încât aceştia să îşi gestio neze propria boală, să câştige încredere în sine, în capacitatea lor de a controla simptomele şi modul în care problemele de sănătate le afectează viaţa. Potrivit specialiştilor, aproape jumătate din adulţi prezintă antecedente de simptome osteoarticulare sau anomalii musculo-scheletice evidenţiabile prin examen clinic, iar 10% din populaţie prezintă din această cauză un grad de handicap motor. “Din cauza interesării unor grupe active de populaţie, bolile reumatismale prezintă un impact socio-economic major, cu costuri sociale semnificative”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ionescu, preşedintele Societăţii Române de Reumatologie, care consideră că pacientul este privit ca un partener în echipa medicasistent. Conf. dr. Cătălin Codreanu, preşedintele Ligii Române contra Reumatismului, a atras atenţia asupra faptului că, în România, aproximativ 200.000 de persoane sunt diagnosticate cu artrite. “Dincolo de cifre statistice sunt însă oameni, sunt dramele pacienţilor: vieţi distruse, cariere în-

trerupte, părinţi care nu se mai pot juca cu propriii copii sau care nu-i mai pot întreţine, ajungând să se considere o povară pentru familie şi societate. Aceste probleme ar putea fi evitate prin intervenţia sistemului sanitar, dar şi a societăţii, în ansamblul ei”, a menţionat conf. dr. Cătălin Codreanu. Cursurile au fost susţinute de Ian Darling şi Jean Thompson, renumiţi T-Traineri ai Stanford University School of Medicine. “Pentru pacienţii cu artrite, cel mai important mesaj este să fie activi, să nu rămână impasibili şi să ia atitudine în faţă propriei boli. Într-adevăr, pacienţii se confruntă cu o problemă medicală, dar este şi o problemă de familie, socială şi de adaptare la mediu. De aceea, acest curs contribuie foarte mult la adaptarea pacientului la propria boală astfel încât să ducă o viaţă cât mai normală”, a afirmat Jean Thompson MBE, T-Trainer Stanford University School of Medicine, Kent, Marea Britanie, Director Talking Health, Taking Action. Efectul acestor cursuri este pe termen lung. “În ţările în care au fost susţinute astfel de traininguri s-a observat faptul că acestea au determinat încetinirea evoluţiei bolii. Trainingul “Arthritis Self-Management Programme” este dedicat reumatologilor, care vor dezvolta abilităţi de comunicare cu pacienţii lor. După participarea la acest curs, medicii vor deveni ei înşişi formatori, urmând a fi organizate workshopuri cu grupurile de pacienţi”, a precizat Ian Darling, T-Trainer Stanford University School of Medicine, Edinburgh, Marea Britanie, preşedinte UK T-Trainer Group.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Știri

România are cei mai tineri bolnavi Pentru prima dată în România, specialiştii au eva luat tratamentul pacienţilor cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) în cadrul unui studiu complex ale cărui date au fost raportate la Auditul European realizat de Societatea Europeană Respiratorie şi de Forumul Societății Europene (FERS). În cadrul acestei cercetări, BPOC Audit, s-a analizat calitatea îngrijirii pacienților cu BPOC în 16 țări (Austria, Belgia, Croaţia, Grecia, Malta, Polonia, Irlanda, România, Slovacia, Spania, Elveţia, Turcia, Anglia, Irlanda de Nord, Scoţia, Ţara Galilor), respectiv 422 de centre, incluzând 19.000 de cazuri. „Este cea mai mare bază de exacerbări multinațională. Recomandarea inițiatorilor acestui audit este ca fiecare țară să facă o evaluare a rezultatelor și să identifice problemele pentru a le discuta la nivel internațional. Prima constatare la nivel global o constituie procentul mare de reinternări ale acestor exacerbări, de 35%, fapt care demonstrează dificultăți majore de management al bolii. La aceasta se adaugă un alt element îngrijorător: 40% din exacerbări sunt fără explorare funcțională și sunt judecate și tratate doar pe criterii clinice de către un medic senior cu experiență. Exacerbarea este definită ca o agravare a bolii de fond, caracterizată prin accentuarea simptomatologiei zilnice și este evenimentul care degradează marcat starea pacientului, având și prognosticul cel mai prost”, a declarat prof. dr. Florin Mihălţan. În România, au fost implicate în proiect 10 spitale din centre universitare (7 dintre ele au servicii de terapie intensivă şi doar 5 au posibilități de asistare şi internare de exacerbări de BPOC; toate au servicii ambulatorii).

BPOC Audit arată că suntem descoperiți la asistența în serviciile de terapie intensivă specializată (prin numărul mic de paturi existente) şi la personalul specializat (fizioterapeut, specialist în asistența la domiciliu). De asemenea, nu avem programe de asistare a pacientului externat. Pacienții noştri cu BPOC sunt mai tineri - în medie, 63 de ani, față de 72 – media europeană. Studiul mai arată că în ţara noastră, în secţiile de pneumologie, aproape 90% din pacienţi sunt internaţi (565 persoane din 629). În ceea ce priveşte tratamentele pe perioada spitalizării cu bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune, 63% din români primesc tratament pentru exacerbare. Aproape jumătate dintre pacienţii internaţi au fost trataţi prin oxigenoterapie şi doar 14% au mai putut beneficia de acest tratament după externare. Prima parte a auditului a cuprins o serie de întrebări legate de echipele de tratament, modalitățile de asistență şi echipamentele tehnice disponibile. România se poziţionează pe locuri codaşe. 2 din 10 spitale nu pot să trateze toate cazurile care au nevoie de ventilaţie non-invazivă. Faptul că România ocupă penultima poziție din punctul de vedere al ventilației mecanice invazive ne dovedește că nici acoperirea în terapiile intensive de specialitate nu este la nivelul dorit și cerut de standardele europene. La asistența la domiciliu a pacienţilor cu traheostomii ne situăm pe ultimul loc: două unități din 10 pot susține la domiciliu această categorie de pacienți. Şi la capitolul programe de reabilitare stăm extrem de prost. Posibilități de asistare în acest domeniu există doar în două spitale (penultimul loc din coada clasamentului).

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Sistemul sanitar românesc şi Casa de Asigurări aveau nevoie de acest semnal de alarmă pentru a putea aduce corecţii de strategie. Acest lucru va fi posibil dacă va fi demarată şi faza a doua a proiec tului – care ne poate furniza detalii suplimentare despre evoluţia exacerbărilor, în mai multe spitale, cu o mai mare uniformitate în selecţia acestor centre (au existat mari diferenţe între specialităţile existente în centrele incluse în acest prim studiu)

La întrebarea dacă au un program alcătuit dintr-o echipă multidisciplinară care să pregătească pacientul pentru o externare precoce, doar 1 spital din 10 a afirmat că face acest lucru. „Este o realitate că externarea pacientului cu BPOC se face haotic; medicul, rezidentul fiind cei responsabili de externare şi neexistând, la noi, asistente care să fie pregătite în domeniu pentru a prelucra pacientul la momentul deciziei externării, dar şi pe parcursul ei”, mai spune prof. dr. Florin Mihălţan. Pacienții români au reprezentat 3,98% din totalitatea celor monitorizați (în valoare absolută, 629). Dintre aceştia, proporția de bolnavi de sex masculin a fost printre cele mai mari din țările participante (81,2%), a doua ca frecvență, după Spania. În condițiile în care media de vârstă la nivel european a fost de 72 de ani, pacienții noştri, cu o medie de 63 de ani, erau cei mai tineri din țările participante. Acest lucru este reconfirmat de faptul că pacienții sub 65 de ani reprezentau 57% din lotul de bolnavi români cu BPOC.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

de BPOC din Europa

prof. dr. Florin Mihălţan

Românii fumează 35 pachete/an, faţă de media europeană de 50 pachete/an. La analiza comorbidităților am remarcat: un număr mic de infarcte miocardice în antecedente (5,2% versus media europeană de 13,2%), o medie de 29,4% de insuficiențe cardiace congestive (peste media europeană de 20,1%), un număr de afecțiuni pe riferice vasculare peste media europeană (13% versus 10,5%), de boli cerebrovasculare sub media europeană (4,5% versus 8,9%), de demențe sub media europeană (6% versus 33,3%). Suntem în pluton la mijloc, din punctul de vedere al afecțiunilor tisulare conjunctive (1,6% ), al altor tumori (6%), al leuce miilor (0,2%), metastazelor solide maligne (0,2%). Surprinzătoare rămân la capitolul comorbidități două locuri fruntașe pe care le ocupăm. Primul loc, cu 37% - alte afecțiuni respiratorii cronice, cifră care este, de departe, deasupra mediei europene de 20,8%. Al doilea loc - la capitolul ulcer gastroduodenal (12,4% versus 6,3% media europeană) şi boli hepatice uşoare (11% versus 2,7%) sau moderate şi severe (3,7% versus 1,3%).

special

Rx – între simbolistică şi conţinut

Maria Besciu

Jurist drd. în Istoria medicinei

Rx este abrevierea de la latinescul RECIPERE sau RECIPE = IA! şi nu reprezintă alăturarea literelor R şi X, ci un simbol format dintr-un R italic al cărui picioruş este tăiat de o linie. În lucrarea „Devils, Drugs and Doctors”, apărută în 1931, se emite ipoteza că Rx reprezintă o invocaţie a lui Jupiter, o rugăciune pentru a face tratamentul eficient. În vechile manuscrise medicale, toate picioruşele literelor R din text sunt tăiate. Reiese că semnul este o stilizare a vechiului simbol al zeului roman Jupiter.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Părţile prescripţiei medicale

Un simbol al vechii arte a vindecării De altfel, în Antichitate, simbolul farmaciei era reprezentat de un ochi cu un x sub el – ochiul lui Horus, acest zeu al vechilor egipteni fiind considerat „PĂRINTELE FARMACIEI”. Ochiul lui Horus sau „udjat” este redat de un ochi uman şi o sprânceană şi reprezentarea unor elemente de sub ochiul unui vultur (Horus avea cap de vultur, ochiul drept reprezenta Soarele, cel stâng Luna). Ochiul lui Horus apăra sănătatea şi era purtat ca amuletă în Egiptul antic. De aceea, unii consideră că ochiul stâng al lui Horus se află la originea simbolului farmaceutic Rx.

Prescripţiile respectă o anumită succesiune: medicamentul principal (substanţa de bază), ingrediente, forme galenice, moduri de preparare, tehnici farmaceutice, momentul administrării, aprecieri privind eficienţa medicamentelor, precizări privind efectul medicamentelor, indicarea dozei etc. Reţetele sunt redactate ca texte anonime şi impersonale, iar prepararea se făcea exclusiv de către medic, hieroglifa „sun” care se compune din trei elemente: un om şezând, o lanţetă şi un vas farmaceutic. Se cunosc şi reţete ermetice, secrete, cum ar fi ”lacrima lui Ibis”, „pana lui Thot” etc. Primele reţete scrise în Mesopotamia, cca. 2100 î.e.n., elaborau concepte de diagnostic, prognostic, terapeutică, conţineau informaţii despre medicament, cantitate, doze, instrucţiuni pentru medici şi pacienţi. În Evul Mediu se obişnuia transmiterea verbală, directă a reţetelor de către medic, ceea ce a dus la numeroase confuzii, iar mai târziu, când costul hârFoto Shutterstock

Foto Shutterstock

Superscriptio – antetul Inscriptio - datele pacientului Invocatio – recipe, ia Praescriptio – medicamentele prescrise nume, formă farmaceutică, cantitate etc. Instructio – instrucţiuni Signatura – calea de administrare şi posologia Subscriptio – semnătura şi parafa medicului Adnotatio – partea scrisă de farmacist, numărul din registrul de copiere al reţetelor magistrale, data, ştampila farmaciei etc.

Reţeta... de-a lungul vremurilor Multă vreme, medicul a fost şi farmacist, până la separarea celor două profesii, formulele medicamentelor erau scrise pe reţete după care se preparau medicamentele. Papirusurile medicale conţin texte farmaceutice şi sunt alcătuite după aceleaşi principii care se aplică şi astăzi. Se remarcă Papirusul Ebers, cca 1550 î.e.n., are 20 m lungime şi o lăţime de 30 cm, fiind apreciat de H. Grapow astfel: ”este principala şi fundamentala lucrare pentru cunoştinţele noastre despre medicina vechiului Egipt”.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

special tiei a devenit mai accesibil, se trece la scrierea prescripţiilor pe hârtie, semnate de medici şi trecute în registru de către farmacişti. (M. Cotrău). Prima farmacopee „Compendium aromatoriorum”, scrisă de Saladino D’Ascoli, apare în 1488, urmată în 1498 de prima farmacopee scrisă în limbă naţională „Nuovo Receptoria”, iar în 1512, prima farmacopee elaborată de un farmacist, Paulo Suardo, „Thesaurus aromatariorum”. O culegere impresionantă de 10.000 de reţete întâlnim şi în farmacologia lui LI-ŞÎ-CEN (15181593).

Primele reţete din ţara noastră Oftalmologii romani îşi semnau cu o ştampilă specială (signacula ocularionum) colirurile în stare de pastă moale, astfel se transmiteau bolnavilor de ochi compoziţia şi modul de întrebuinţare al colirurilor. În România, s-au găsit două signacule cu 7 reţete ale unor medicamente oftalmice. 1. La Gârbău (Cluj), ştampila lui PUBLIUS CORCOLONIUS, cu trei reţete, şi anume: colirul cu rostopască în extras balsamic împotriva întunecării ochilor, colirul din oţet împotriva conjunctivitei granuloase şi colirul din psoricon în extract balsamic pentru întărirea puterii vizuale. Psoricon era un leac împotriva pruritului, pregătit din o parte car-

bonat de zinc şi două părţi sulfat de cupru sau fier în oţet (Dioscoride). 2. A doua ştampilă aparţine lui TITUS ATTIUS DIVIXTUS şi conţine patru reţete de coliruri: colirul din valeriană împotriva atacului de inflamare a conjunctivelor, colirul din smirnă după atacul de inflamare a conjunctivelor, colirul din sulfat de cupru împotriva cicatricelor învechite şi colirul din tămâie dizolvată în ou împotriva inflamării ochiului. Rezultă că trahomul era frecvent în părţile noastre, această boală răspândită în Orient se pare că a fost importată de militari şi colonişti, care au adus şi cultul lui Serapis, Mithras şi Iupiter Dolichenus. (V. Bologa) Acestea reprezintă primele şi cele mai vechi reţete din ţara noastră, din care reies cunoştinţele farmaceutice romane.

BIBLIOGRAFIE 1. V. Bologa – „Interpretarea medicală a celor două ştampile de oculişti din Dacia Superioară” în Anuarul Institutului de studii clasice, vol II, 19331935, Cluj, 1936. 2. A. Boboia – Prescripţia medicală, definiţie, părţi categorii. 3. M. Cotrău - Medicamentul de-a lungul vremii, Apollonia, Iaşi, 1995. 4. S. Izsak - Farmacia de-a lungul secolelor, Ed. Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979. 5. J. Orient - Bulletin de la Societe d’histoire de la Pharmacie, 1929, v. 17 nr. 64, pp. 298-304. 6. http://straightdope.com/columns/read/1641/what-does-the-pharmacistssymbol-rx-mean.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Actualitate

Bugetul CNAS pentru 2014 Creşteri substanţiale la toate capitolele Dr. Max Constantinescu

Bugetul stabilit de Guvern pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în anul 2014 şi trimis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului României este 22,559 miliarde de lei, a anunţat preşedintele CNAS, dr. Cristian Buşoi. Deşi cifrele par să indice o scădere a sumelor alocate pentru 2014 faţă de 2013, în fapt, ele reprezintă o creştere, deoarece în bugetul anului curent fuseseră cuprinse şi datoriile vechi către furnizori.

atoriile din trecut către farmacii şi medicamente pe programe au fost în valoare de 3,5 miliarde de lei şi a trebuit să fie plătite din bugetul de cheltuieli al CNAS pe 2013, în valoare totală de 22,950 miliarde de lei. Aceste plăţi a trebuit să fie achitate în acest an pentru a ne conforma termenelor de plată impuse de Directiva pentru combaterea plăţilor întârziate, transpusă în Legea 72/2013, spun reprezentanţii CNAS. „Cred că închiderea datoriilor şi aducerea la zi a plăţilor la medicamentele din farmacii şi din programe reprezintă cel mai important obiectiv atins şi cea mai mare realizare din 2013”, susţine preşedintele CNAS. Prin urmare, fără cele 3,5 mili arde de lei, reprezentând datoriile restante, bugetul CNAS pe 2014 cunoaşte o creştere importantă faţă de 2013, de aproape 16%. „Vorbim de o creştere foarte consistentă, o creştere care, în opinia mea, ne va permite să închidem proiectul care înseamnă Cardul electronic de sănătate, să-l implementăm şi să îl finalizăm în 2014. Ne dă şi posibilitatea de a actua liza lista de medicamente compensate şi gratuite şi de a putea implementa pachetul minim de servicii medicale, în special în ceea ce priveşte spitalizarea. Toate aceste proiecte sunt compatibile cu bugetul trimis spre adoptare în Parlament”, a explicat dr. Buşoi. Pe capitole, bugetul propus arată astfel:

Medicamente, materiale sanitare şi dispozitive medicale Pentru plata medicamentelor, materialelor sanitare și dispozitivelor medicale: - în anul 2012 s-au cheltuit 7,674 miliarde de lei; - în anul 2013 se vor cheltui 10,701 miliarde de lei (suma include şi fondurile necesare aducerii la zi a plăţilor în sistemul impus de Directiva europeană pentru combaterea plăţilor întârziate, de aproximativ 3,2 miliarde de lei); - în anul 2014 sunt alocate 9,004 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere consistentă faţă de 2012 şi 2013.

Spitale, creştere de 7,8% Pentru spitale, bugetul creşte de la 7,693 miliarde de lei (2013) la 8,297 miliarde de lei (2014). Aceste fonduri stipulate în proiectul de buget pe 2014 vor fi alocate celor 461 de spitale aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate. „E adevărat că o mică componentă va însemna să plătim prin credite bugetare ceea ce nu putem acoperi anul acesta, diferenţa dintre salarii şi ceea ce realizează în mod normal şi contractual spitalele”, a precizat preşedintele CNAS, dar nu a putut estima suma respectivă. „Vreau ca anul viitor să evităm situaţia perpetuată de-a lungul anilor, ca la finalul anului bugetar să se

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

angajeze plăţi pentru anul următor, pentru servicii spitaliceşti”, a spus dr. Buşoi. Amintind că anul viitor se va introduce pachetul de servicii de bază, preşedintele CNAS a insistat asupra concentrării managementului pe internările de zi sau consultaţiile în ambulator, în defavoarea internărilor continue. „Vrem să găsim în interiorul acestui buget acele măsuri care să-i stimuleze pe managerii şi medicii de la spitale să reducă internările continue, de lungă durată, care le consumă resurse, şi să se îndrepte către spitalizare de zi sau servicii în ambulator”, a conchis dr. Buşoi. Totodată, se preconizează şi măsuri de control mai drastice. „Anul viitor vom fi mult mai stricţi în ceea ce priveşte medicamentele şi materialele sanitare achiziţionate de spitale. Vreau să găsim nişte sancţiuni în Contractul-cadru care să ne permită ca atunci când spitalele trimit bolnavii să îşi cumpere medicamente

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

sau materiale sanitare să îi sancţionăm sau să poată fi recuperată mai uşor această sumă. Prin restructurare şi orientarea către internările de zi vor fi mai mulţi bani şi pentru medicamente”, afirmă preşedintele CNAS. Aceste măsuri vor fi însă implementate după ce conducerea CNAS va avea consultări cu managerii de spitale pentru a identifica cauzele acestui fenomen. “Ştim că există cazuri accidentale, dar şi unele spitale unde acest fapt constituie regulă, pentru anumite secţii, pentru anumite servicii. Atenţionăm că, pentru 2014, unul din obiectivele majore este acela ca nici un asigurat, din contribuţia căruia funcţionăm şi noi, să nu fie pus să procure medicamente”, a adăugat dr. Buşoi. Prin urmare, președintele CNAS consideră că spitalele trebuie să se organizeze mai bine. Într-un spital unde bolnavii nu sunt trimişi să-şi cumpere medicamente, 70 la sută din cheltuieli sunt pentru plata personalului şi 10 la sută pentru medicamente.

Actualitate

Tabel 1. Pentru programele naţionale cu scop curativ, derulate de CNAS, cu finanţare din bugetul FNUASS şi transferuri de la Ministerul Sănătaţii către bugetul FNUASS (venituri proprii şi bugetul de stat). Au fost alocate fonduri în valoare de 3.367 milioane de lei. mii lei

Denumire programe naţionale curative

Credite de angajament an 2012

Credite de angajament an 2013

Credite bugetare an 2014

Nr. pacienţi trataţi în 2013

Programul naţional de oncologie

1.041.290

1.090.939

1.217.216

99.000

Programul naţional de diabet zaharat

692.146

768.477

836.576

860.637

Programul naţional de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană

67.000

62.292

71.858

2.760

Programul naţional de tratament pentru boli rare

191.830

70.610

78.795

1.518

Programul naţional de tratament al bolilor neurologice

*cuprins în PN boli rare

105.000

2.500

Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

*cuprins în PN boli rare

40.115

1.330

Programul de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)

6.900

6.349

6.384

Programul naţional de boli endocrine

3.951

4.500

5.026

16.050

Programul naţional de ortopedie

32.870

45.471

47.760

11.733

Programul naţional de terapie intensivă a insuficienței hepatice

1.348

900

Programul naţional de boli cardiovasculare

finanțat de MS

58.853

130.186

12.569

Programul de sănătate mintală

finanțat de MS

1.400

1.867

15.500

Program naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă

finanțat de MS

13.314

22.195

1.550

Servicii medicale de hemodializă și dializă peritoneală

685.032

691.882

803.110

10.761

Programul naţional de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV

235.080

60.000

preluat de MS

Programul naţional de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei

13.914

3.200

preluat de MS

Programul naţional de depistare precoce activă a afecţiunilor oncologice

50.295

18.179

preluat de MS

Subprogramul de monitorizare activă a terapiilor specifice oncologice

finanțat de MS

2.531

preluat de Ms

Total

3.021.656

3.044.012

3.366.987

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Managerii spitalelor trebuie să oprească angajările nejustificate, să renunţe la achiziţiile nepotrivite. Există spitale, în general în ţară, unde cheltuielile de personal sunt de 85-90, chiar 95 la sută din buget», a conchis preşedintele CNAS.

Servicii paraclinice: creştere spectaculoasă Bugetul va creşte de la 376,581 milioane de lei (2013) la 750 milioane de lei (2014). Aceste fonduri vor merge către cei 1.503 furnizori de investigaţii medicale paraclinice aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate. În acest fel, asiguraţii vor avea posibilitatea să îşi facă analizele gratuite pe tot parcursul unei luni, fără a mai exista riscul de a se epuiza plafonul în prima jumătate a lunii. Vor fi sancţionaţi furnizorii care cer şi plată de la pacient, şi decontarea aceloraşi analize de către CNAS, a atras atenția Bușoi.

Creşteri importante pentru asistenţa medicală primară (medici de familie) şi ambulator Pentru asistenţa primară sunt prevăzute creşteri de fonduri de la 1,326 miliarde de lei (2013) la 1,484 miliarde de lei (2014). Există, astfel, posibilitatea de a creşte veniturile celor 11.368 de medici de familie, odată cu noile responsabilităţi pe care aceştia le vor primi prin pachetul minim de servicii medicale. Potrivit preşedintelui CNAS, veniturile cabinetelor de medicină de familie ar putea creşte cu 10-15%. În ceea ce priveşte specialităţile clinice, bugetul va urca de la 585 milioane de lei (2013) la 647,768 milioane de lei (2014). Şi aici este posibilă creşterea valorii punctului.

Stomatologia revine la decontarea de către CNAS După ce în aprilie 2013 CNAS anunţa că nu va mai deconta serviciile de stomatologie, în bugetul din 2014 se revine şi la susţinerea acestora, dar la nivelul sumelor decontate în 2012. Astfel, pentru stomatologie este prevăzută o sumă de 60 milioane de lei (2014). Cum finanţarea pentru servicii stomatologice a fost oprită după primul trimestru al anului 2013, de referinţă fiind bugetele alocate anilor trecuţi: 2010 – 58,7 milioane de lei 2011 – 55,6 milioane de lei 2012 – 57,9 milioane de lei

Tratamentele în străinătate În 2014, pentru plata tratamentelor în străinătate au fost alocate 585 milioane de lei. Şi în acest domeniu sunt probleme. Astfel, suma totală a datoriilor pentru furnizorii externi de servicii medicale se ridică la 168 milioane de euro, din care 33 milioane de euro vor fi plătiţi până la finalul anului 2013.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Tratamente în străinătate Preşedintele CNAS, dr. Cristian Bușoi, a avut vineri, 15 noiembrie, o întâlnire la Ministerul Sănătății din Austria cu dr. Clemens Martin Auer, secretarul de stat responsabil cu asigurările de sănătate și relațiile internaționale. În cadrul discuțiilor, ambele părți și-au exprimat dorința de colaborare mai strânsă pe viitor. Președintele CNAS și-a luat angajamentul clar față de oficialul austriac că România va închide în anul 2014 toate datoriile existente pentru serviciile medicale de care au beneficiat pacienții români pe teritoriul acestei țări. În acest fel vom evita riscul de a plăti eventuale penalități, dar și posibilele situații în care spitale sau furnizori de servicii de sănătate din Austria își vor arăta rezerva în a trata pacienți români în baza Cardului european de sănătate și a formularului E112/S2. Dl Cristian Bușoi a prezentat bugetul alocat CNAS pentru anul următor și a menționat faptul că pentru plățile externe a fost alocată suma de 585 milioane de lei, care va acoperi toate datoriile pe care le avem către statele membre. Potrivit preşedintelui CNAS, vizitele vor continua în Germania şi Franţa. Bugetul alocat pe 2014 permite achitarea integrală a acestor datorii.

Îngrijirile la domiciliu, un domeniu ce se doreşte să se dezvolte Pentru îngrijiri la domiciliu: de la 46,263 milioane de lei (2013) la 62,126 milioane de lei ( 2014). În concluzie, bugetul pe anul 2014 va permite buna funcţionare a sistemului de asigurări de sănătate şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor către pacienţi. Astfel, anul viitor, se vor putea menţine plăţile la medicamente la termenul de 60+30 de zile, se vor susţine cel puţin 7.500 de pacienţi cu afecţiuni oncologice în tratament cu molecule scumpe (cu aprobarea CNAS) şi va fi posibilă tratarea pacienţilor cu hepatita B şi C, fără a mai fi nevoie de liste de aşteptare.

Actualitate

Piața farmaceutică, scădere trimestrială de 3,3% Cegedim România

Conform rezultatelor studiului Pharma & Hospital Report, Cegedim România estimează că valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a atins nivelul de 2,79 miliarde de lei la preţ de distribuţie în al treilea trimestru al anului 2013, în scădere cu 3,3% comparativ cu trimestrul III al anului 2012. Pharma & Hospital Report, studiu de referință în analiza pieței farmaceutice, este realizat în România începând din 1996. “Rezultatele recente confirmă dificultățile din piața farmaceutică, disponibilitatea multor produse fiind semnificativ afectată. Prognoza rămâne modestă, pentru anul 2013 menținem rata de creştere anuală de 0,7%, însă pentru anul 2014, în condițiile neconfirmării actualizării listei de medicamente compensate, creşterea prognozată anterior (+2,7% în lei) ar putea fi ajustată suplimentar la încheierea anului curent”, a declarat Petru Crăciun, director general Cegedim România.

Piaţa totală – trim. III, 2013 Valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi în trimestrul III/2013 s-a ridicat la 2,79 miliarde de lei, în scădere cu 3,3% faţă de trimestrul III/2012. Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins o valoare de 2,02 miliarde de lei, în scădere cu 3,6%. Medicamentele fără prescripţie (OTC) au atins o valoare de 0,40 miliarde de lei, în creştere cu 3,0%, iar segmentul de spital a atins 0,37 miliarde de lei, în scădere cu 8,2% faţă de trimestrul III/2012.

Comparativ cu ritmurile de creştere din ultimele 5 trimestre, în trimestrul III/2013 se remarcă o scădere atât în unităţi (-3,6%), cât şi în zile de tratament (-2,9%), respectiv în valoare (-3,3% în lei). Piaţa continuă să fie afectată, în condițiile susţinerii publice scăzute, numai o parte din pacienţi putându-se trata corespunzător.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Piaţa totală – YTD (2013-Q3)

La nivelul ultimelor 9 luni (ianuarie – septembrie 2013), valoarea totală a pieţei a fost de 8,69 miliarde de lei; datorită performanței mai bune din primele 6 luni, fiind în creştere cu 1,2% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (ianuarie – septembrie 2012). Pe segmente, ratele de creştere în RON au fost de 0,5% pentru Rx în farmacii, 7,2% pentru OTC în farmacii şi -0,8% pentru spitale.

Piaţa totală – MAT (2013 – Q3)

La nivelul ultimelor 12 luni (octombrie 2012 – septembrie 2013), valoarea totală a pieţei a fost de 11,82 miliarde de lei, în creştere cu 1,9% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (octombrie 2011 – septembrie 2012). Pe segmente, ratele de creştere în RON au fost de 1,5% pentru Rx în farmacii, 7,3% pentru OTC în farmacii şi -1,2% pentru spitale.

Grupe terapeutice mari - MAT (2013 – Q3) În privinţa evoluţiei principalelor grupe terapeutice, în ultimele 12 luni se evidenţiază creșteri în volum peste media pieţei în cazul medicamentelor pentru antineoplazice și imunomodulatoare (4,8%), cardiovascular (2,2%) și sistemul musculo-scheletic (1,3%), ca scăderi sub media pieţei în cazul anti-infecțioaselor sistemice (-3,0%), al medicamentelor pentru sistemul respirator (-1,2%) şi medicamentelor pentru sistemul nervos central (-1,1%).

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Actualitate În valoare, creșterea medicamentelor pentru sistemul digestiv și metabolism (6,7%), antineoplazice și imunomodulatoare (5,8%) este superioară celorlalte grupe, în timp ce medicamentele pentru sistemul respirator sunt în scădere (-4,0%), iar creșterile pentru anti-infecțioasele sistemice (0,6%) şi a medicamentelor pentru sistemul musculo-scheletic (0,5%) sunt modeste.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Top 20 Corporații - MAT (2013 – Q3)

Ierarhia principalelor 10 corporaţii pentru ultimele 12 luni se modifică în comparație cu trimestrul anterior datorită separării efectuate de grupul Abbott (rezultatul fiind apariția a două entități, Abbott şi Abbvie), pe podium fiind Sanofi (inclusiv Zentiva), cu vânzări de 873,2 mil. lei, urmată de Hoffmann La Roche, cu 862,6 mil. lei, şi Novartis, cu 718,4 mil. lei. Topul primilor 10 jucători este completat de Servier (677,0 mil. lei), Pfizer (617,9 mil. lei), GlaxoSmithKline (563,3 mil. lei), Merck & Co (486,3 mil. lei), AstraZeneca (460,5 mil. lei), Ranbaxy (445,7 mil. lei) şi Krka (308,2 mil. lei). NB: Aceste date estimează ieşirile de produse din farmacii; compararea ieşirilor produselor cu intrările acestora în farmacii, cu consumul de către pacienţi sau cu cele privind importul/producţia locală a acestora este parţial incorectă (calculul valorilor şi cotelor de piaţă de mai sus este efectuat în preţuri de achiziţie în farmacie, iar valorile de import sau producţie disponibile din alte surse sunt exprimate în general la preţuri de producător).

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

HOT story

Farmacovigilenţa o datorie de onoare a profesioniştilor din sănătate Dr. Maximilian Constantinescu

Un tratament, un medicament, o încercare de a vindeca suferinţa nu sunt, din păcate, infailibile. Uneori, nu reuşesc decât parţial, iar când putem spune că au reuşit, au avut efecte colaterale, ce au trebuit asumate. Prin urmare, e bine ca mereu decizia de tratament să fie evaluată din prisma raportului risc - beneficiu. Şi pentru a putea face acest lucru, e bine să fie cunoscute toate valenţele acelui medicament. Cunoaşterea implică şi efectele adverse, ceea ce vine într-un final tot în beneficiul pacientului, după cum a declarat într-un interviu pentru “Rx Journal” dna farmacist specialist Anca Crupariu, purtător de cuvant al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

farm. Anca Crupariu ANMDM

epistarea unor efecte adverse şi comunicarea lor nu reprezintă sarcina exclusivă a producătorului. Este o obligaţie morală a medicului, farmacistului, a asistentului medical sau de farmacie şi nu în ultimul rând, chiar a pacientului.

Medicii şi farmaciştii sunt obligaţi să facă farmacovigilenţă? Nu este o obligaţie impusă prin lege, dar este important ca reacţiile adverse să fie transmise de medici şi farmacisti deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă (APP) sau direct către ANMDM. Trebuie să precizez că orice comunicare făcută de autorităţile abilitate, de ex. de Agenţia Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency-EMA) în acord cu ANMDM, către profesioniştii din domeniul sănătăţii este făcută după un model bine-stabilit si că la sfârşitul

Nici un medicament nu este lipsit de reacţii adverse, esenţial este ca raportul beneficiu/risc să fie pozitiv.

fiecărei comunicări se lansează un apel la raportarea de reacţii adverse, indiferent de obiectul comunicării. Practic, se face apel la conştiinţa profesionistului de a raporta autorităţii naţionale sau deţinătorului de APP orice reacţie adversă care îi este semnalată de un pacient. Conform noii abordări a farmacovigilenţei la nivelul Uniunii Europene, care se regăseşte transpusă în legislaţia naţională prin OUG 35/2012, nu numai medicul poate transmite o reacţie adversă, ci şi farmacistul, asistentul medical sau asistentul de farmacie. Totodată, noua legislaţie europeană, transpusă, cum spuneam, în legislaţia românească, responsabilizează şi pacienţii în vederea raportării reacţiilor adverse la medicamente. S-a introdus prin lege chiar posibilitatea raportării de reacţii adverse de o categorie numită “consumer/consumator”, reprezentată,

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

pe lângă pacient, de jurişti, aparţinătorii pacientului, vecini. De menţionat este faptul că pentru confirmarea unui eveniment/reacție adversă raportată de cineva din categoria sus-menţionată, Serviciul de Farmacovigilenţă din cadrul ANMDM va solicita consimţământul raportorului de a contacta medicul prescriptor pentru confirmarea reacţiei adverse (conform recomandărilor Ghidului european de bună practică în farmacovigilenţă). Cu alte cuvinte, se apelează nu numai la toţi profesioniştii din Sănătate, ci chiar la pacientul însuşi.

Este şi o activitate creditată ca educaţie medicală continuă sau educaţie farmaceutică continuă... Este adevărat. Fiecare raportare este creditată cu 10 puncte EMC/EFC. În fiecare lună, Serviciul de farmacovigilenţă şi managementul riscului din cadrul Departamentului proceduri europene transmite Colegiului Medicilor din România şi Colegiului Farmaciştilor din România lista medicilor şi a farmaciştilor care au semnalat reacţii adverse validate de ANMDM.

Cum se raportează? Se completează un formular special care se găseşte pe site-ul ANMDM (www.anm.ro) la rubrica Medicamente de uz uman/Raportează o reacţie adversă: Fişa

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

pentru raportarea spontană a reacţiilor adverse la medicamente.

Se poate raporta un singur caz sau sunt necesare pentru fundamentarea comunicării mai multe cazuri cu aceeaşi reacţie adversă? Bineînţeles, se poate raporta şi un singur caz. Fiecare caz de apariţie de RA, transmis în baza de date europeană, EudraVigilance sau în baza de date a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii reprezinta un pas înainte în cunoaşterea mai aprofundată a medicamentelor.

Câte raportări privind efectele adverse ale medicamentelor s-au înregistrat anul trecut şi anul acesta prin sistemul naţional de farmacovigilenţă? Acreditarea raportării de reacţii adverse ca activitate de educaţie medicală continuă, coroborată cu creşterea gradului de conştientizare a medicilor cu privire la importanţa semnalării reacţiilor adverse pentru îmbunătăţirea informaţiilor despre medicamente, a dus la creşterea numărului de raportări în ultimii ani în România. Dacă, de exemplu, în anul 2004 s-au înregistrat 280 de raportări spontane, în anul 2009 au

HOT story

Credite EMC şi EFC pentru raportarea de reacţii adverse Un instrument pentru stimularea raportării RA creat de agenţie, în colaborare, inițial numai cu Colegiul Medicilor din România și din 2012 (odată cu noua abordare a farmacovigilenței) și cu Colegiul Farmaciștilor din România, a fost şi este acordarea de credite de educație medicală/farmaceutică continuă (EMC/EFC) pentru medicii/farmaciștii raportori (10 credite EMC/EFC pentru fiecare reacţie adversă raportată). fost raportate 525 de reacţii, iar în anul 2010, 939 de reacţii adverse (grave şi non-grave). În 2011 au fost raportate 1.015 reactii adverse grave (RAG) şi non-grave (NRAG), iar în 2012, 1.272 RA, din care 719 RAG şi 553 NRAG. În 2013, până în luna septembrie, s-au semnalat 1.342 RA (682 RAG și 660) NRAG. Sunt cifre îmbucurătoare, care denotă importanţa din ce în ce mai crescută pe care profesioniştii din domeniul Sănătăţii o acordă siguranţei pacientului.

Ce efecte adverse sunt raportate cel mai frecvent? Reacţii adverse mai frecvente, comune mai multor clase de medicamente specifice pentru diferite arii terapeutice, au fost reacţii alergice (în special erupţii cutanate), tulburări digestive, cefalee, ameţeli, febră, tulburări hepatice. Clasele de medicamente pentru care se semnalează frecvent reacţii adverse sunt în general cele intens utilizate în practica medicală, cum sunt analgezicele/antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), antibioticele, vaccinurile. Frecvenţa reacţiilor adverse depinde, desigur, şi de incidenţa bolii în rândul populaţiei, dar şi de factorii de risc individuali (vârstă, greutate, patologii asociate, fumatul, medicaţia concomitentă). Potrivit datelor ANMDM pentru anul 2013, cele mai frecvente reacţii adverse au fost semnalate la următoarele categorii de medicamente: Tuberculostatice: reacţii alergice, erupţie, febră, prurit, tulburări gastrointestinale, tulburări ale funcţiei hepatice. Analgezice/AINS: reacţii alergice, tulburări digestive (crampe abdominale, greaţă, vărsături), tulburări hepatice. Antibiotice şi chimioterapice antimicrobiene: reacţii alergice, tulburări gastrointestinale, dismicrobism intestinal.

Vaccinuri: reacţii alergice la locul de injectare, tulburări gastrointestinale (diaree, colici, constipaţie, vărsături), cazuri izolate de lipsă a eficacităţii. Statine: reacţii alergice, tulburări ale funcţiei hepatice, mialgii, astenie, tulburări gastrointestinale.

La nivelul autorităţilor de reglementare, pe lângă promovarea activităţii de farmacovigilenţă, se pune mult accent şi pe transparenţă, mai ales în ultimul timp. Cum se concretizează acest lucru? Această transparenţă se concretizează prin publi carea pe site-ul agenţiei nu numai a comunicatelor de presă privind recomandarileAgenţiei Europene a Medicamentului, ci şi a recomandărilor intermediare ale noului Comitet de farmacovigilenţă şi de evaluare a riscului (PRAC – Pharmacovigilance Risk Assesment Comitee). Aceste recomandări sunt transmise forurilor superioare, adică Comitetului pentru medicamentele de uz uman (CHMP), în cazul în care medicamentul a fost aprobat prin procedură centralizată, sau Grupului de Coordonare pentru procedura de recunoaştere mutuală şi procedura descentralizată – medicamente umane (CMDh), în cazul aprobării prin celelalte proceduri europene de autorizare. Recomandarea CHMP, exprimată printr-un comunicat de presă publicat pe site-ul EMA şi preluat de toate agenţiile naţionale, este trimiă Comisiei Europene spre adoptarea unei decizii finale. Dacă decizia CMDh este adoptată prin consens, se implementează imediat, întocmai ca o decizie a Comisiei Europene, opozabilă tuturor Statelor Membre. Dacă nu există consens global, fiind vorba de un vot majoritar, recomandarea CMDh este înaintată Comisiei Europene, care va emite în timp util decizia finală, care trebuie implementată pe întreg teritoriul UE.

Aş vrea să vă rog să explicaţi termenii folosiţi în comunicatele de presa ale EMA... Comitetul pentru Medicamentele de Uz Uman (CHMP) este un comitet de experţi ai Agenţiei Europene. Fiecare agenţie naţională are un reprezentant în acest CHMP. Acest comitet poate fi notificat de orice agenţie naţională din UE privind aspecte de siguranţă a medicamentului, solicitându-i-se declanşarea unei proceduri de arbitraj pe baza datelor disponibile în ţara sa, pe diferite articole din Directiva 2001/83/ CE, care se referă la sănătatea comunitară, la luarea unor măsuri urgente impuse de siguranţa în administrare a medicamentelor. Atunci, conform noii legislaţii în vigoare, CHMP se adresează Comitetului de farmacovigilenţă de evaluare a riscului (PRAC). După evaluarea datelor disponibile, specialiştii PRAC emit recomandări (care iau forma unui comunicat de presă EMA) care pot consta, uneori, în menţinerea

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

APP, dar cu modificarea informaţiilor despre medicament din prospect (destinat publicului larg) sau din rezumatul caracteristicilor produsului (destinat profesioniştilor), în sensul adăugării de noi atenţionări speciale, contraindicaţii, sau al renunţarii la una sau mai multe din indicaţiile terapeutice aprobate iniţial. De asemenea, pe baza datelor puse la dispoziţie de deţinătorul APP şi de Statele Membre, care sunt studiate timp de câteva luni, PRAC poate recomanda, alteori, suspendarea autorizaţiei de punere pe piaţă. Aceasta înseamnă, de regulă, că medicamentul se re-

trage din farmacii, de la comercializare, în urma deciziei finale, adoptate de Comisia Europeană, în deplin consens cu recomandarea specialiştilor PRAC. Sus pendarea nu trebuie însă confundată cu anularea unei autorizaţii de punere pe piaţă. O suspendare presupune că deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă poate, în câţiva ani, să iniţieze un nou studiu clinic, să îl supună aprobării şi să dovedească că pentru un anumit segment de populaţie, pentru acel medicament, beneficiile depăşesc riscurile. Cu alte cuvinte, se mai dă o şansă acelui medicament. O altă situaţie

Reacţii adverse raportate în 2013 faţă de 2012 Situaţia în funcție de raportorii RA este următoarea: 2012 2013 (ianuarie-septembrie) Consumatori 32 RA Consumatori 63 RA Medici 1003 RA Medici 964 RA Farmaciști 12 RA Farmaciști 20 RA Asistenți 60 RA Asistenți 50 RA O altă categorie de RA sunt cele prezentate în literatura de specialitate, raportate la ANMDM de deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă. Astfel, în 2012 s-au semnalat 165 RA din literatură, iar în 2013, 245 RA din articolele de specialitate.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

HOT story

a fost cea din ianuarie 2010, când Comisia Europeană ia decizia interdicţiei de comercializare a sibutraminei, iar în august 2010 revine cu o nouă decizie, de suspendare a autorizaţiei de punere pe piaţă pentru toate medicamentele care conţin sibutramina. Deci, s-a considerat că acea interdicţie de comercializare nu este suficientă, profilul de siguranţă al sibutraminei, in condiţiile unui raport beneficiu/risc nefavorabil, impunând practic suspendarea APP. Bineînţeles, ca în orice alt caz de suspendare a APP, s-a dat posibilitatea deţinătorului APP să revină la un anumit moment cu date noi care să ateste că beneficiile încă pot depăşi riscul, pentru o categorie de pacienţi.

Un medicament poate fi aprobat atât prin procedură centralizată, europeană, cât şi prin procedurile naţionale. În cazul unei decizii de retragere de pe piaţă, medicamentul este retras simultan de pe toate pieţele naţionale sau pot exista cazuri în care să continue să fie comercializat în unele state? Decizia Comisiei Europene trebuie implementată în toate statele UE. Trebuie menţionat însă că există unii deţinători de APP care au un comportament etic deosebit şi care nu aşteaptă întotdeauna decizia CE şi se conformează simplelor recomandări ale CHMP. Ca exemplu, cazul extrem de mediatizat al rosiglitazonei. În urma unei recomandări a CHMP, în 2011, deţinătorul a retras medicamentele care conţineau această substanţă de pe piaţa europeană chiar înaintea emiterii deciziei CE.

Care este atitudinea autorităţii de reglementare în momentul în care un producător, prin controale interne, decide să retragă un produs? Depinde. Recent, a fost cazul medicamentului Cilest. În cazul acestui contraceptiv, producătorul a observat, la o analiza de rutină, că unul dintre hormoni se eliberează mai lent decât celălalt la timpul 1 al verificării, iar la timpul 2, eliberarea lui fiind în limitele admise. Cu alte cuvinte, pentru un contraceptiv ce se administra o dată pe zi, efectul era îndeplinit, riscul de a rămâne gravidă fiind puţin probabil. Însă producătorul a preferat să decidă retragerea tuturor seriilor fabricate din ianuarie 2011 până în iunie 2013, dar, pentru că riscul pentru siguranţa pacientei era apreciat ca fiind extrem de mic, a propus autorităţilor de reglementare retragerea produsului numai la nivel de distribuitor, nu şi din farmacii. Această decizie a fost luată în considerare de marea majoritate a autorităţilor naţionale, dar cele din Marea Britanie şi Irlanda au considerat că riscul de a rămâne gravidă este practic inexistent şi că este mai bine ca femeia să continue tratamentul cu Cilest decât să o obligi practic să îşi schimbe contraceptivul, caz în care ar putea apărea

Definiţie Conform Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare (care transpune directiva europeană ce instituie codul comunitar în domeniul medicamentului de uz uman, Directiva 2001/83/CE), reacţia adversă este definită ca fiind un răspuns nociv şi neintenţionat determinat de un medicament. Sunt definite în continuare, la art. 695: 11. reacţie adversă gravă - o reacţie adversă care cauzează moartea, pune în pericol viaţa, necesită spitalizarea sau prelungirea spitalizării, provoacă un handicap ori o incapacitate durabilă sau importantă ori provoacă anomalii/ malformaţii congenitale; 12. reacţie adversă neaşteptată - o reacţie adversă a cărei natură, severitate sau evoluţie nu corespunde informaţiilor din rezumatul caracteristicilor produsului. mai multe reacţii adverse. În acest caz, se poate vorbi de o „reacţie adversă” a procesului de transparenţă? Sunt riscante comunicările despre reacții adverse, mai ales din perspectiva pacientului? Am explicat aceste aspecte oridecâteori am avut ocazia. Da, se pune acum un accent foarte mare pe transparenţă în activitatea de farmacovigilenţă, dar, din păcate, pacientul, beneficiarul final al informaţiei, nu înţelege întotdeauna mesajul transmis de autorităţile implicate şi ia o recomandare EMA (PRAC sau CHMP) intermediară dată publicităţii, ca pe o decizie finală a Comisiei Europene, care trebuie implementată în mod obligatoriu de toate Statele Membre ale UE. În plus, de cele mai multe ori se dă greşit nota 4 unui medicament, pentru care se ia decizia modificării informaţiilor sau introducerii de noi informaţii în prospect, neînţelegându-se faptul că orice medicament poate cauza apariţia de reacţii adverse şi că important este să se descopere cât mai multe RA posibile şi ca raportul beneficiu/risc să rămână favorabil. Cu cât se descoperă mai multe reacţii adverse, cu atât pacientul este mai apărat. Cu cât informaţiile despre un medicament sunt mai bogate, cu atât riscul fiecăruia dintre noi, ca pacient, este mai mic în raport cu beneficiile terapeutice ale acelui medicament.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

“Îndrumar pentru examenul practic în specialitatea ORL și chirurgie cervico-facială” Apariție: 2013 Autori: Prof. Dr. Romeo Călărașu, Dr. Tiberiu Dimitriu, Dr. Daniela Safta Coautori: Dr. Ileana Linaru și Dr. Loredana Mitran Adresare: medici primari și specialiști ORL, chirurgi, studenți, rezidenți “Numeroasele examene şi concursuri pe care trebuie să le susţină fiecare medic după terminarea facultăţii solicită din partea fiecărui cadru medical o susţinută şi continuă documentare. În sprijinul acestora, periodic s-au publicat diferite materiale, ce au folosit la buna desfăşurare a acestor examene.

În acest context, ne-am gândit să venim în ajutorul colegilor mai tineri, cu experienţa noastră, acumulată în decursul anilor, în activitatea clinică, dar şi în pregătirea pe care noi înşine a trebuit să o facem, când am fost nevoiţi să susţinem diferite examene şi concursuri. Tematica, stabilită de minister,

pe specialităţile cu profil chirurgical, implică, obligatoriu, o probă practică, cu diferite operaţii, ce trebuie susţinută şi practicată de către candidat.” Prof. Dr. Romeo Călăraşu, Dr. Daniela Safta, Dr. Tiberiu Dimitriu

Cartea are 320 de pagini și o grafică excepțională, desenele, figurile și imaginile vorbind de la sine. Pentru a comanda cartea, contactați-ne la tel. 031 - 432 82 30 sau la adresa de e-mail: office@mediasyscom.ro

MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION Electromagnetica Business Park, Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 2, Etaj 2, Cam. 14, 050912, Sector 5, Bucuresti, Romania Telefon/Fax: 031 - 432 82 30; E-mail: office@mediasyscom.ro; Website: www.mediasyscom.ro

breviar terapeutic

Otita medie acută a copilului Dr. Mihaela Gabriela Tăut Medic primar ORL, CMI dr. Mihaela Gabriela Tăut

Abstract:

Acute otitis media is a very common disease in children, due to nasal obstruction during respiratory virus diseases. Due to the high socio-economic implications this pathology should be considered by both the ENT specialist and the family doctor. Keywords: Acute otitis media, children, respiratory viruses

Rezumat:

Otitele medii acute sunt afecțiuni foarte des întâlnite la copii, din cauza obstrucției nazale în perioada virozelor respiratorii. Din cauza implicațiilor socioeconomice mari trebuie acordată o atenție deosebită, adresabilitatea fiind atât către medicul de specialitate ORL, cât și către medicul de familie. Cuvinte-cheie: otite medii acute, copii, viroze respiratorii

Introducere

Clasificare

Otitele medii sunt frecvente în perioada virozelor respiratorii. Cel mai des apar atunci când nasul nu este suflat cum trebuie, iar acest lucru se întâmplă mai des la cei mici, care nu știu cum să facă acest lucru. Părinții trebuie să fie atenți și să-și învețe copii să își sufle nasul corect atunci când sunt răciți. Deși este o afecțiune care sperie familia, majoritatea se vindecă spontan în câteva zile. Simptomul cel mai important al otitei medii la copil este durerea intensă la nivelul uneia dintre urechi, care poate afecta somnul și activitatea cotidiană a copilului. Semnele nespecifice ce însoțesc o otită medie la copil sunt reprezentate de cefalee, iritabilitate, rinită, apatie, anorexie, vărsături, diaree, disconfort otic - copiii își duc frecvent mânuța la ureche. Otita medie acută este o infecție de etiologie virală sau bacteriană, care cel mai adesea apare ca o complicație la infecția virală acută respiratorie la copil.

Otita medie acută (OMA) are trei forme principale: - OMA seromucoasă - OMA congestivă - OMA bacteriană (supurată) Otita medie acută seromucoasă se produce prin inflamarea și obstrucția trompei lui Eustachio (canalul care face legătura între urechea medie și faringe) din cauza obstrucției nazale, a secrețiilor nazale și faringiene. În contextul acestei boli, urechea medie este plină de mucozități, fără a fi o infecție bacteriană. Simptomele și semnele sunt reprezentate de durere ușoară și trecătoare în ureche, senzație de înfundare și plenitudine auriculară, zgomote auriculare, autofonie (copilul își aude propria voce), hipoacuzie moderată (copilul dă televizorul tare, solicită repetarea întrebărilor puse de ceilalți etc).

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Tratamentul acestei forme de otită cuprinde antiinflamatorii orale, dezobstruante nazale, mucolitice și nu necesită antibiotice.

Otita medie acută congestivă Etiologia este predominant virală, apărând în contextul rinofaringitelor acute. Simptomele și semnele sunt date de o durere moderată sau intensă la nivelul urechii, cu scăderea moderată a auzului, semnele unei răceli (dureri de gât, nas înfundat). Tratamentul constă în: - picături auriculare cu antiinflamatorii, dezinfectante și anestezice; - antiinflamatorii orale; - dezobstruante nazo+faringiene; - când evoluția este spre o otită supurată, se introduce în medicație antibioticul.

Otita medie bacteriană Este asemănătoare din punct de vedere clinic formei congestive, dar apare un sindrom infecțios solemn, intreaga simptomatologie ameliorându-se odată cu drenarea spontană sau paracenteza urechii medii. Simptomatologia este intens manifestă: hipoacuzie, autofomie, durere intensă și pulsatilă, febră, stare generală alterată, inapetență și agitație. Tratamentul unei otite medii acute bacteriene constă în tratament medicamentos (antibiotice pen-

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

tru cel puțin 10 zile, decongestionante nazale, antiinflamatorii, antialgice, antialergice), tratament local (care constă în toaleta auriculară zilnică – aspirarea secrețiilor și spălarea conductului auditiv extern de către medicul de specialitate ORL) și acolo unde este cazul, tratamentul chirurgical (timpanotomia drenatorie).

Concluzii OMA trebuie corelată întotdeauna cu existența unor infecții cronice adenoidiene. OMA se însoțește frecvent de un anumit grad de hipoacuzie, care va influența negativ procesul de învățământ al școlarului. Tratamentul OMA cere, după stingerea episoadelor acute, asanarea focarelor infecțioase adenoamigdaliene sau cel puțin adenoidiene. Este o afecțiune frecventă a copilului care are implicații socio-economice multiple, ceea ce necesită o atenție deosebită din partea medicului de specialitate ORL, dar, nu în ultimul rând, și din partea medicului de familie.

BIBLIOGRAFIE 1. Ataman T. – Otita medie seroasă, Otologie, Editura Tehnică București, 2002; pp. 395-397. 2. Mülfay V., Mühlfay Gh. – Otita medie seroasă, Otitele medii, Editura Medicală București, 1999; p 92. 3. Călărașu R., Ataman T., Zainea V. – Patologia urechii medii. Manual de patologie otorinolaringologică și chirurgie cervicofacială, Editura Universitară „Carol Davila” București, 2002; pp. 97-107.

breviar terapeutic

Evaluarea și managementul

sinuzitelor acute Dr. Magda Martin

Foto Shutterstock

Medic primar ORL Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” București

Abstract:

This paper addresses general practice and aims to be a small guide for the accurate assessment of the patient with inflammatory rhinosinusal pathology and its treatment. Keywords: Signs and symptoms of rhinosinusitis, classification of rhinosinusitis, therapeutic management

Rezumat:

Articolul se adresează medicilor de medicină generală și își propune a fi un mic ghid de evaluare corectă a pacientului cu patologie inflamatorie rinosinusală și de tratament al acesteia. Cuvinte-cheie: semne și simptome, rinosinuzită, clasificare rinosinuzite, management terapeutic

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Introducere Afecțiunile rinosinusale rămân un subiect deschis discuțiilor medicale din următoarele considerente: - Reprezintă o patologie frecventă în practica medicală cotidiană (aprox. 130 cazuri/1.000 loc/ an). - Reprezintă o patologie aparent banală, dar cu impact important asupra calității vieții pacientului. - Implică un consum mare de antibiotice (deoarece reprezintă unul din principalele motive pentru care se prescriu). Se pretează la confuzii diagnostice în cazul anamnezei, examenului clinic și paraclinic incomplete (frecvent sindromul cefalalgic este etichetat drept sinuzită).

În consecință, patologia sinusală implică o colaborare între medicul de medicină generală, medicul specialist ORL, medicul specialist alergolog și chiar medicul specialist NCH, în cazul complicațiilor endocraniene. Evaluarea și managementul afecțiunilor rinosinusale au cunoscut modificări importante odată cu introducerea metodelor endoscopice de explorare și tratament și a evoluției explorărilor imagistice (CT, RMN). Aceste tehnici au deschis o altă viziune asupra anatomiei și fiziopatologiei sferei rinosinusale, fapt ce a permis evoluția conduitei terapeutice (mai ales în plan chirurgical - FESS). Un prim pas în stabilirea diagnosticului corect îl reprezintă cunoașterea semnelor și simptomelor specifice și clasificarea acestora.

Tabelul 1. Clasificarea simptomelor în patologia rinosinusală MAJORE

MINORE

Durere, senzație de plenitudine sau presiune facială

Cefalee

Obstrucție nazală

Febră (în alte circumstanțe decât sinuzita acută)

Rinoree anterioară sau posterioară (anamnestic sau obiectivată)

Halitoză

Hiposmie sau anosmie

Oboseală

Febră (doar pentru sinuzitele acute)

Dureri dentare Tuse Otalgie/senzație de presiune auriculară

Tabelul 2. Clasificarea rinosinuzitelor (după J.D. Osguthorpe și Hedley) Clasificare

Durată

Istoric/ex. ORL

Aspecte specifice

Acute

Până la 4 săptămâni

Prezența a mai mult de 2 semne majore sau un semn major și 2 minore sau rinoree purulentă la rinoscopie

Febra sau durerea facială nu constituie un istoric sugestiv în lipsa altor semne. Suspicionăm RS acută bacteriană când simptomele se agravează după 5 zile, dacă simptomele persistă 10 zile sau sunt altele decât cele tipice unei infecții virale

Acute recidivante

4 sau mai multe episoade pe an , cu durata de minimum 7 zile; absența complicațiilor

idem

Subacute

Între 4 și 12 săptămâni

idem

Vindecare completă după tratament medical corect

Cronice

Peste 12 săptămâni

idem

Durerea facială sau presiunea nu sunt semne sugestive în absența semnelor nazale

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

breviar terapeutic

Tabelul 3. Strategii terapeutice în rinosinuzitele acute Medicamentos

Chirurgical

Decongestionante topice

Medializarea cornetului mijlociu

Antiinflamatoare

Lavaj sinusal

Antibioterapie

Meatotomie medie

Este necesară cunoașterea criteriilor clare de diagnostic al diferitelor subtipuri de sinuzite și o stadializare precisă. Coroborarea datelor anamnestice cu cele furnizate de examenul clinic ORL și investigațiile paraclinice (endoscopice, imagistice, bacteriologice) stabilesc diagnosticul exact. Managementul sinuzitei este diferit, în funcție de tipul acesteia (acută/cronică), vârsta pacientului (copil/adult), mecanismul etiopatogenic (rinogenă/ odontogenă), patologie asociată (traumatisme, tumori, imunosupresie). Vom prezenta tratamentul sinuzitei acute luând în considerație frecvența crescută a acestei patologii în cabinetul de medicină generală. Tratamentul acestor entități patologice este în primul rând medicamentos și își propune restabilirea drenajului sinusal și aerarea cavităților rinosinusale.

Tratament medicamentos Antibioterapia Prescripția ideală de antibiotice este conform antibiogramei. În practică însă, cel mai frecvent, instituirea antibioterapiei se face ținând cont de agenții infecțioși cel mai frecvent incriminați în patogenia sinuzitei acute (Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae,Moraxella catarrhalis, Stafilococus aureus)

Ghidurile terapeutice publicate situează încă Amoxicilina sau Amoxicilina+Ac.clavulanic pe primul loc. Alternative sunt cefalosporinele de generația a II-a/a III-a sau macrolidele de noua generație (Claritromicina, Azitromicina). Chinolonele sunt rezervate cazurilor de infecție cu pneumococi rezistenți. Durata tratamentului este de 10-14 zile, max. 21 zile. Decongestionantele nazale Decongestionantele locale se pot utiliza 7-10 zile asociate cu decongestionante orale. Antiinflamatoarele non-steroidiene Antiinflamatoarele non-steroidiene sau corticoterapia se folosesc pentru a reduce inflamația și edemul mucoasei nazo-sinusale în cure de 5-7 zile.

Tratament chirurgical Este rezervat cazurilor rezistente la tratamentul medicamentos corect efectuat, cazurilor grevate de complicații orbitare, endocraniene și cazurilor în imanență de complicații (puncția și drenajul sinusului maxilar, meatotomia medie, sfenoidotomia, etmoidectomia, drenajul recesului nazofrontal).

BIBLIOGRAFIE 1. Howard E. Levine, Mark May - Endoscopic Sinus Surgery - Theme Medical Publishers, INC-NY 1993. 2. R. Pasha - Otolaryngology, Head & Neck Surgery-Clinical Reference Guide – Singular Thomson Learning - San Diego, 2001. 3. Sarafoleanu C. - Rinologie – Ed. Medicală, 2003, București.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

SPECIAL

MEDIC

Farmacologie 36

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

special medic

Implicaţiile adoptării modificărilor legislaţiei privind MALPRAXISUL Av. Radu Ionescu Managing Partner Casa de Avocatură Ionescu și Sava

Proiectul legislativ de modificare a titlului XV din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul Sănătăţii cu privire la răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare şi farmaceutice va avea implicaţii importante în lumea medicală, influenţând raporturile dintre pacient, personalul medical, furnizorul de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice şi asigurator. Consimţământul informat Considerăm că proiectul legislativ cuprinde modificări benefice în ceea priveşte procedura de obţinere a consimţământului informat al pacientului. Astfel, propunerea legislativă urmează să reglementeze şi situaţia în care pacientul nu poate semna din pricina unei infirmităţi, nu poate citi sau semna acordul scris pentru a fi supus la metode de prevenţie, diagnostic şi tratament, cu potenţial de risc pentru pacient. În aceste situaţii, medicul curant va solicita asistenţă în vederea confirmării exprimării verbale a acordului informat din partea unui alt cadru medical, a cărui identitate va fi consemnată. Consimţământul scris va trebui să facă dovada existenţei discuţiei de informare medic-pacient şi a exprimării de către pacient a consimţământului pentru actul medical sau a refuzului pacientului cu privire la efectuarea actului medical. În cazurile în care pacientul nu este în măsură să îşi exprime consimţământul cu privire la efectuarea actului medical, fie din cauza stării fizice, fie din cauza neîndeplinirii condiţiilor de vârstă, consimţământul va fi acordat de ruda cea mai apropiată. Faţă de reglementarea anterioară, pro iectul legislativ defineşte noţiunea de rudă cea mai

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Av. Radu Ionescu

Foto Shutterstock

special medic apropiată, limitând astfel persoanele care îşi pot da acordul cu privire la intervenţiile medicale asupra pacientului la soţ, părinţi, descendenţi şi rudele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv. Se introduce obligativitatea întocmirii unui raport scris în situaţia în care nu se poate obţine nici consimţământul pacientului, nici al reprezentantului legal şi nici al rudei apropiate. Acest raport scris, care va fi păstrat la foaia de observaţie, va cuprinde descrierea împrejurării în care a fost acordată îngrijirea medicală, cu precizarea elementelor ce atestă situaţia de urgenţă, precum şi a datelor din care să rezulte lipsa de discernământ a pacientului. De asemenea, raportul va cuprinde numele şi semnătura tuturor persoanelor care au efectuat actul medical şi manevrele medicale efectuate, precum şi data şi ora la care a fost întocmit. Considerăm că prin detalierea acestei proceduri de obţinere a consimţământului pacientului şi de întocmire a unui raport în lipsa consimţământului, legiuitorul a intenţionat să preîntâmpine situaţia în care, din cauza lipsei probelor, nu se pot soluţiona în mod just litigiile ivite. Existenţa unei proceduri cât mai clare, susţinute de înscrisuri care să confirme îndeplinirea acesteia, îi va proteja atât pe pacienţi, care vor putea să solicite respectarea acestei proceduri, iar în cazul în care aceasta nu s-a respectat, sancţionarea persoanelor responsabile, cât şi personalul medical, care va putea să combată mult mai uşor eventuale acuzaţii în cazul în care şi-a îndeplinit în mod corect responsabilităţile legale. Legiuitorul a detaliat în proiectul legislativ şi paşii care trebuie urmaţi atunci când pacientul sau moştenitorii acestuia doresc să solicite o despăgubire ca urmare a producerii unui act

medical de malpraxis. Cererea de despăgubire va fi formulată pentru prima dată în scris împotriva personalului medical sau a furnizorului de servicii, aceasta urmând să fie notificată de către asigurat asiguratorului. Despăgubirea va fi acordată în limitele de răspundere stipulate în poliţa de asigurare de malpraxis, iar aceasta se vor acorda în baza unui acord amiabil sau în baza unei hotărâri a instanţelor judecătoreşti.

Procedura de soluţionare amiabilă devine obligatorie Un alt element de noutate adus de acest pro iect legislativ se referă la faptul că procedura de soluţionare amiabilă este obligatorie şi prealabilă acţiunii judiciare. Considerăm că intenţia legiuitorului a fost aceea de a diminua numărul litigiilor aduse în faţa instanţelor judecătoreşti, impunând o etapă prealabilă obligatorie care poate rezolva litigiul ivit într-o stare incipientă. Legiuitorul acordă o importanţă deosebită acestei proceduri de soluţionare amiabilă a incidentelor de malpraxis, motiv pentru care a detaliat fiecare etapă, impunând şi anumite termene care trebuie respectate. Persoana care a fost prejudiciată de un act de malpraxis va formula o cerere de despăgubire care trebuie să includă o serie de elemente prevăzute de legiuitor. Furnizorul de servicii medicale împotriva căruia s-a formulat cererea de despăgubire va răspunde petentului în termen de 5 zile de la primirea cererii, iar răspunsul va cuprinde câteva informaţii importante, respectiv: data primirii cererii şi numărul de înregistrare, necesitatea completării cererii, dacă este cazul, denumirea şi sediul societăţii

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

de asigurări cu care personalul medical implicat şi instituţia medicală au încheiat contractul pentru asigurarea de răspundere civilă, numărul şi data încheierii contractului de asigurare. Următorul pas pe care furnizorul de servicii medicale trebuie să îl facă este să strângă toate informaţiile şi toate înscrisurile cu privire la furnizarea serviciului medical şi la starea de sănătate a pacientului îngrijit în cauză şi să întocmească o declaraţie de integritate în raport cu datele deţinute. Ulterior, furnizorul de servicii medicale sesizat cu un act medical de malpraxis va transmite atât solicitantului, cât şi societăţii de asigurare cu care acesta şi personalul implicat au încheiat contractul de asigurare un set de documente relevante pentru caz. Furnizorul de servicii medicale va formula şi va transmite către societatea de asigurare şi un punct de vedere motivat despre posibila existenţă sau inexistenţă a actului de malpraxis, precum şi a întinderii prejudiciului, care va include şi poziţia medicului faţă de care există acuzaţiile. Următorul pas în procedură priveşte desemnarea experţilor care să constate existenţa sau inexistenţa cazului de malpraxis. Desemnarea experţilor medicali se face fie prin acordul unanim al părţilor implicate, fie prin tragerea la sorţi. În termen de 30 de zile, expertul trebuie să întocmească un raport care va cuprinde elementele prevăzute de lege, printre care existenţa şi conţinutul obligaţiei medicale, îndeplinirea obligaţiei privitoare la consimţământul pacientului, practica acceptată în exercitarea actului medical, vătămarea reclamată, timpul de recuperare, legătura de cauzalitate între incident şi prejudiciile suferite de persoana vătămată. Această procedură trebuie să respecte termenele prevăzute de legiuitor, respectiv în maximum 15 zile de la primirea raportului, societatea de asigurări va hotărî dacă acoperă prejudiciul solicitat, dacă face o contraofertă solicitantului sau dacă respinge motivat cererea de acoperire a prejudiciului. În cazul în care se transmite o contraofertă, părţile vor purta negocieri, dar care nu pot dura mai mult de 30 de zile. Legea prevede şi posibilitatea părţilor de a se adresa unui mediator autorizat. În cazul în care părţile ajung la o înţelegere, încheind o tranzacţie în acest sens, societatea de asigurări este obligată să achite suma stabilită în tranzacţie în termen de 30 de zile de la încheierea acesteia. Părţile au la dispoziţie 6 luni de la data înregistrării cererii pentru a finaliza procedura de soluţionare amiabilă. În ceea ce priveşte dreptul de regres al unităţii medicale sau al societăţii de asigurare împotriva medicului sau împotriva persoanei vinovate, se prevede că se poate realiza doar împotriva faptelor de malpraxis dovedite ca fiind săvârşite cu intenţie, în stare de ebrietate sau sub influenţa

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Aspecte negative Un aspect negativ pe care l-am observat în proiectul legislativ constă în faptul că legiuitorul nu a mai încadrat în categoria abaterilor disciplinare fapta de a încheia o asigurare sub limita legală. De asemenea, legiuitorul nu mai prevede în proiectul legislativ ca această abatere disciplinară cu privire la omisiunea încheierii asigurării de malpraxis medical se sancţionează cu suspendarea dreptului de practică sau, după caz, cu suspendarea autorizaţiei de funcţionare. Considerăm că această modificare este dăunătoare, deoarece nu cuprinde sancţiunea aplicabilă în acest caz de abatere disciplinară, lăsând loc de interpretare. produselor stupefiante. Prin menţionarea cazur ilor în care există un drept de regres se limitează situaţiile în care societăţile de asigurări sau unităţile medicale se pot îndrepta la rândul lor împotriva persoanelor vinovate de malpraxis doar la cazurile în care vinovaţia acestora este indubitabilă, respectiv actul medical de malpraxis a fost săvârşit cu intenţie, sub influenţa băuturilor alcoolice sau a stupefiantelor. Cel care a achitat despăgubirea nu se va putea îndrepta împotriva persoanei vinovate dacă aceasta a săvârşit actul medical de malpraxis din neglijenţă, din cauza unui nivel scăzut de pregătire sau a unui comportament inadecvat sau incompetent.

Concluzie În concluzie, opinăm că acest proiect legislativ va avea un impact pozitiv prin faptul că a clarificat anumite aspecte importante legate de obţinerea consimţământului pacientului, că a reglementat procedura de solicitare a despăgubirilor, precum şi prin faptul că a introdus o procedură prealabilă şi obligatorie de soluţionare pe cale amiabilă a litigiului ivit. Un impact negativ considerăm că îl pot avea lipsa sancţiunii aplicabile în caz de omisiune a încheierii asigurării de malpraxis medical, precum şi nesancţionarea încheierii unei asigurări sub limita legală.

special medic

Medlife Genetics:

tehnologiile de ultimă oră în sfera diagnosticului și tratamentului

Dr. Dumitru Jardan Coordonator Centrul de Genetică și de Biologie Moleculară Medlife Genetics

În ultimii 30 de ani, genetica a cunoscut o dezvoltare extraordinară datorită introdu cerii noilor metode de biologie moleculară. Această dezvoltare numită și “revoluția genetică” a permis conceperea și finalizarea proiectului genomului uman. Acest proiect este extrem de important pentru că a permis asamblarea unui genom uman de referință față de care se face comparația informațiilor gene tice individuale.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

roiectul genomului uman a fost posibil datorită dezvoltării tehnologiei de secvențiere (secvențiere Sanger) și a perfecționării acestei tehnologii pe parcursul proiectului. După finalizarea acestui proiect s-a produs o nouă revoluție datorită introducerii noilor metode secvențiere numite secvențiere de nouă generație. Aceste noi metode de secvențiere permit obținerea unor cantități masive de date și secvențierea unui genom uman în 2 săptămâni cu costuri net inferioare celor aferente tehnologiei Sanger. În așa fel a devenit fezabilă studierea diversității genomului uman prin secvențierea genoamelor indivizilor din diferite populații, studierea aberațiilor genetice responsabile de apariția și progresia cancerului, identificarea de mutații cauzatoare de boli genetice și multe altele. Pentru a îndeplini angajamentul Medlife de a aduce pacienților săi tehnologiile de ultimă oră în sfera diagnosticului și tratamentului, anul acesta a fost creat centrul Medlife Genetics. Acest centru are dotări unice în Romania si prin prisma aces-

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

tui fapt oferă servicii și avantaje unice pacienților săi. În laboratorul Medlife Genetics a fost instalat un secvențiator de nouă generație MiSeq de la Illumina. Acest secvențiator a făcut posibil să putem oferi o serie de servicii speciale cum ar fi teste de predispoziție la 42 de boli comune, testul de predispoziție la cancerul ereditar de sân și ovar sau testul de predispoziție la cancerul colorectal. Aceste teste toate beneficiază de avantajele unice oferite de secvențierea de nouă generație. Pe lângă aceste teste, Medlife Genetics oferă o gamă largă de teste: de la teste de oncogenetică și de farmacogenetică la teste pentru diagnosticul prenatal și de infertilitate. Centrul Medlife Genetics va continua introduce rea de teste și analize noi care să corespundă angajamentului său de a oferi posibilitățile și testele de ultima oră tuturor pacienților săi.

special medic

Chirurgia,

zona ce atrage cele mai mari recompense financiare din partea pacienţilor Exact Cercetare și Consultanță / Link Resource

Chirurgia generală se află pe prima poziție atunci când vine vorba de recompensele financiare acordate de pacienți, valoarea medie a acestora fiind de 608 lei. Locul al doilea este ocupat de tratamentul la medicul specialist, pentru care recompense medicale ating în medie valoarea de 204 lei, în timp ce pe cea de-a treia poziție se situează mica chirurgie, cu recompense medicale în valoare medie de 194 lei, arată cel de-al treilea val al studiului desfășurat de Exact Cercetare și Consultanță, în colaborare cu Link Resource, comandat de Institutul Aspen România și prezentat cu ocazia Bucharest Forum/ Healthcare. Studiul a fost realizat în luna octombrie, pe un eşantion de 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani, rezidente în mediul urban.

Potrivit datelor prezentate, asistentele sunt primele pe listele pacienților în ceea ce privește recompensarea, 40% dintre aceștia declarând că au oferit sume de bani sau cadouri asistentelor medicale. Acestea sunt urmate de infirmieri, cu 21 %, și de medicii obstetricieni și interniști, cu 20 %.

Percepţia pacienţilor asupra îngrijirilor de care au avut parte în spital În ultimele luni, 7% dintre pacienți au avut nevoie de internare, cei mai mulți alegând sistemul

public de sănătate (87% dintre cei internați cel puțin o zi). Cele mai multe internări au fost făcute pe următoarele specializări medicale: - chirurgie generală (13%), - medicină internă (9%), - obstetrică-ginecologie (8%), - cardiologie (7%), - ORL (6%). 19% dintre pacienții internați au fost dezamăgiți de experiența trăită în spitalul în care s-au internat. Rapiditatea acțiunilor personalului medical

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

din spital și curățenia din saloane i-au dezamăgit cel mai adesea pe pacienți (28% dintre pacienți în primul caz și 30% în al doilea), iar modul în care s-a comunicat cu asistentele a dezamăgit aproape un sfert dintre pacienții intervievați. Românii au foarte clar în minte beneficiile pe care le caută atunci când se gândesc la alegerea unei instituții medicale. Primele două beneficii pe care le consideră cele mai importante sunt legate de comportamentul personalului medical (amabilitate, solicitudine) și calitatea locației. Pe locul 3 ca importanță se află caracterul explicit și complet al recomandărilor medicale primite, iar pe locul 4 este poziționat timpul de așteptare total.

Medicul de familie – principala sursă de informare a românilor Studiile anterioare desfășurate de Exact Cercetare și Consultanță, în colaborare cu Link Resource și comandat de Institutul Aspen România, au arătat că medicul de familie reprezintă principala sursă de informare a românilor atunci când se confruntă cu o problemă medicală. Cer-

Studiu periodic Studiul a fost realizat pentru prima dată în luna februarie 2013, în timp ce cel de-al doilea val de informații a fost public în luna septembrie a acestui an. Cercetarea va fi realizată de acum înainte trimestrial, pentru a surprinde dinamica preferințelor populației cu privire la sistemul medical și farmaceutic din România.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Metodologie Universul cercetării a fost reprezentat de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani, rezidente în mediul urban. Volumul eșantionului a fost de 1.002 respondenți, care au răspuns la chestionarul Exact Cercetare și Consultanță, administrat pe internet. Respondenții au fost selectați aleatoriu din panelul Exact Cercetare și Consultanță, care conține 20.000 de respondenți. Culegerea datelor a fost realizată în intervalul 22-29 octombrie 2013. cetarea realizată în această perioadă reconfirmă medicul de familie pe primul loc (cu 48%), de data aceasta din punctul de vedere al elementelor de care pacienții țin cont atunci când trebuie să aleagă un cabinet medical. Cu un procent similar apare și experiența anterioară avută cu cabinetul (44%), în timp ce pe locul al doilea se află prețul serviciilor medicale (30%) și recomandările prietenilor apropiați (27%). Proximitatea pentru alegerea unei instituții medicale este importantă pentru 28% dintre pacienți. Internetul și recomandările din partea rudelor (copii, părinți, soț/soție) înregistrează procente asemănătoare (între 13% și 16%). Pe ultimele locuri se află medicii specialiști (indiferent dacă aceștia activează în sistemul public sau privat de sănătate) și mass-media (TV, presă scrisă), procentele fiind de maximum 5%. Evaluarea ultimei vizite la medicul specialist aduce însă diferențe între sistemul

public și cel privat. În sistemul public, procentul celor dezamăgiți este mai mare decât în sistemul privat, iar această dezamăgire este creată de: timpul de așteptare înainte de consultație și durata consultației – 28%, comportamentul personalului medical – 20%. În ceea ce privește încrederea în medicul specialist, 81% dintre pacienți au încredere în acesta, în timp ce 75% l-ar recomanda. Pentru sistemul privat, procentele dezamăgiților sunt mult mai mici: tot timpul de așteptare este pe primul loc, cu 14%, în timp ce pe locul 2 se află explicațiile medicului privind afecțiunile de care suferă: 11%. Din punctul de vedere al încrederii și recomandării medicului specialist întâlnit în sistemul privat, procentele sunt similare cu cele din sistemul public. Medicul specialist beneficiază de mai mare încredere în ceea ce privește validarea recomandărilor medicale. Deși medicul de familie este principala sursă de informare, atunci când vine vorba de validarea recomandărilor medicale, tot medicului specialist i se alocă mai multă încredere. Dacă medicul specialist câștigă încrederea de la 82% dintre pacienți, medicul de familie adună 72% în sistemul public. Principalii factori care au creat dezamăgire în relația cu medicul de familie în sistemul public sunt: timpul necesar pentru consult (timp de așteptare înainte de consult și durata consultului) – 22% și explicațiile medicului privind afecțiunile de care suferă – 15%. Spre deosebire de sistemul public, în cel privat, performanțele medicului de familie sunt mai slabe, procentele celor dezamăgiți fiind mai mari. Factorii insatisfacției sunt aceiași ca și în sistemul public: timpul de așteptare înainte de consult – 26% și explicațiile medicului privind afecțiunea de care suferă – 22%.

VIP Privind încrederea în personalitățile publice aparținând domeniului medical, românii o plasează pe dr. Oana Cuzino pe prima poziție a topului, cu 27%. Locurile 2 și 3 sunt ocupate de prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi și prof. dr. Constantin Ionescu Târgoviște, cu 16%, respectiv 3 %. O explicație a plasării Oanei Cuzino pe această poziție o reprezintă pe de-o parte expertiza sa – medic primar, doctor în medicină, iar pe de alta, oferirea constantă de sfaturi medicale: de 12 ani pe TV și de 8 ani în presa scrisă.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

SPECIAL

FARMACIST

Farmacologie 46

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Interviu

Farm. pr. Ioan Antofie: Farmacia nu este tratată ca o secţie a spitalului, ci ca o anexă a spitalului Dr. Maximilian Constantinescu

Un pilon important al îngrijirilor medicale a fost mult timp lăsat într-un con de umbră: farmacia de spital. Deşi funcţionarea sa în bune condiţii este esenţială pentru un act medical de bună calitate, farmacia de spital nu a fost până în prezent în atenţia proiectelor de modernizare a unităţilor sanitare. Din fericire, din 2007, a luat fiinţă Asociaţia Naţională a Farmaciştilor de Spital din România, organizaţie care îşi propune să reprezinte interesele farmaciştilor de spital faţă de autorităţile şi instituţiile din România, precum şi faţă de cele din Uniunea Europeană şi să contribuie la creşterea rolului şi importanţa farmacistului de spital.

cestea sunt principalele obiective ale organizaţiei, după cum a declarat într-un interviu pentru “Rx Journal” preşedintele ANFSR, dl farm. pr. Ioan Antofie.

Când şi unde a fost înfiinţată asociaţia? Asociaţia a luat fiinţă la data de 5 decembrie 2007 la Cluj-Napoca, din iniţiativa unui grup de 24 de farmacişti de spital din municipiul Cluj-Napoca, preşedintele fondator fiind dna farm. pr. Mariana Andrieş de la Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie “Prof. dr. Octavian Fodor“ din ClujNapoca.

Care au fost circumstanţele şi motivele care au determinat înfiinţarea organizaţiei? La al XIII-lea Congres Naţional de Farmacie, care s-a desfăşurat la Cluj-Napoca în 2006, a fost invitată şi dna farm. Jacqueline Surugue, la vremea aceea vicepreşedinte al Asociaţiei farmaciştilor de spi-

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

tal din Franţa. Dânsa a ridicat această problemă în cadrul congresului şi cu sprijinul dlui prof. dr. Dumitru Lupuleasa s-a demarat înfiinţarea acestei asociaţii. Adevăratele motive care au dus la înfiinţarea asociaţiei sunt: - dezvoltarea farmaciei de spital şi stabilirea unei doctrine farmaceutice comune cu cea a Uniunii Europene; - creşterea rolului şi importanţa farmacistului de spital; - reprezentarea intereselor farmaciştilor de spital faţă de autorităţile şi instituţiile din România, precum şi faţă de cele din Uniunea Europeană; - promovarea cu alte asociaţii profesionale; - informarea farmaciştilor de spital cu privire la ultimele noutăţi profesionale prin distribuirea de materiale informative în spital şi organizarea de conferinţe şi seminarii;

Foto Shutterstock

- alinierea la standardele europene a serviciilor de programe educative; - educarea profesională continuă; - integrarea asociaţiei în sistemele de sănătate naţionale şi ale Uniunii Europene; - implementarea specializării de farmacie de spital; - stabilirea clară a gradelor profesionale în farmacia de spital; - publicarea de articole specifice farmaciei de spital în publicaţiile farmaceutice existente şi pregătirea unei reviste adresate farmaciştilor de spital.

Care sunt obiectivele pe care vi le propuneţi? Ceea ce am menţionat la întrebarea anterioară sunt şi scopurile şi obiectivele noastre pe termen scurt, mediu şi lung. În acest moment dorim să ne facem cunoscuţi atât în cadrul farmaciştilor de spital, cât şi în mediul medical românesc. Un obiectiv important şi urgent este de a crea un site al asociaţiei pentru ca să putem fi vizibili în peisajul farmaceutic românesc şi internaţional.

Ce acţiuni aţi derulat până în prezent? La nivel naţional, în ultimul an am participat în calitate de co-organizatori la “Zilele medicale” ale Spitalului Municipal din Moineşti, jud. Bacău. Am participat în 20 septembrie a.c. la Oradea, la întâlnirea cu ministrul sănătăţii, dl Eugen Gheorghe Nicolăescu. Am discutat aici cu dl dr. Cristian Buşoi, preşedintele CNAS, pentru a fi primiţi la negocierile pentru contractul-cadru. Pe 25 septembrie a.c., cu ocazia Zilei Mondiale a Farmacistului, am transmis un mesaj comunităţii farmaciştilor români împreună cu preşedintele EAHP, dl farm. dr. Roberto Fratini. Am făcut demersuri spre Coaliţia Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate să aderăm la acest orga nism, pentru a ne putea apăra mai bine drepturile. De când am preluat conducerea asociaţiei, la alegerile din 15 decembrie 2012, am avut ca principal obiectiv aderarea la asociaţia europeană. Reprezentanţii noştri au participat la al 18-lea Con-

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Ce proiecte de viitor aveţi?

Care sunt problemele actuale pe care le întâmpină în exercitarea profesiei farmaciştii de spital? Ce soluţii vedeţi pentru acestea? Problemele diferă de la spital la spital. Cred că putem începe cu una care doare pe toată lumea, şi anume că farmacia nu este tratată ca o secţie a spitalului, ci ca o anexă a spitalului. Cu câteva excepţii, nu se investeşte în moder nizarea farmaciei, nu se încadrează personal de specialitate conform normativelor în vigoare. Pot să vă spun mai multe după ce voi primi răspunsurile la chestionarele despre care am discutat mai devreme.

Recent au demarat acţiunile de protest ale profesioniştilor din Sănătate. Cum vă raportaţi la acţiunile demarate? Noi ne considerăm ca făcând parte din cate goria profesioniştilor din Sănătate. Suntem de aceeaşi parte a baricadei. Am făcut demersuri să intrăm în Coaliţia Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate şi sper să fim primiţi în acest organism. Foto Shutterstock

Primul proiect este în colaborare cu Colegiul Farmaciştilor din România, prin care dorim să transmitem fiecărui spital din România un chestionar (care a fost dat şi celor din UE în 2010) pentru a evalua starea farmaciei de spital din România. Următorul proiect este acela de a participa la al 19-lea Congres EAHP, care se va desfăşura la Barcelona în perioada 26-28 martie 2014. Dorim să participăm şi cu lucrări la această manifestare. Vom participa împreună cu Asociaţia Europeană la Bruxelles în 14-15 mai 2014 la o importantă întâlnire cu toate asociaţiile afiliate (34). În 24-27 septembrie

2014 dorim să organizăm, în cadrul celui de al XV-lea Congres Naţional de Farmacie ce se va desfăşura la Iaşi, un simpozion-satelit al ANFSR, în fapt primul simpozion al farmaciei de spital din România.

Interviu

gres EAHP la Paris, desfăşurat în perioada13-15 martie a.c. La întâlnirea ce a avut loc la Atena (Grecia) din 13-14 iunie 2013, Adunarea Generală a Asociaţiei Europene a Farmaciştilor de Spital (EAHP) ne-a acceptat în rândurile ei cu 32 de voturi pentru, nici o abţinere şi nici un vot împotrivă. La această reuniune am fost reprezentaţi de dl farm. Dan Paul Andreianu. În perioada 12-15 septembrie a.c. la Lisabona am fost reprezentaţi de trei colegi - Dan Paul Andreianu, Amalia Alexe şi Marian Mitroiu - la întâlnirea anuală a Asociaţiei Europene (EAHP – Academy Seminar) cu tema “General, Public Health and Pharmacoeconomics”.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

special farmacist

Farmacia comunitară, prima stație în îngrijirea sănătății Dr. Max Constantinescu

La modul ideal, am putea spune că farmacia este un model de succes: românii au încredere în farmaciști, pot beneficia de o gamă largă de medicamente și se pot adresa oricând farmaciei de lângă casă. Legile dure ale comerțului, dar și incoerența legislativă fac însă ca nobila profesie a farmacistului și afacerea sa să fie în pericol. În fapt, în acest moment, farmacia comunitară se află la o răscruce, după cum spunea John Chave, reprezentantul farmaciștilor europeni. Un drum (nedorit) ar fi spre farmacia din care dispare modelul etic. Celălalt însă înseamnă folosirea la maximum a potențialului farmacistului.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Fapt de viață... “Of, ce durere!”, se văita el, masându-și tâmplele. “O fi de la curent? Sau am răcit?”. Însă astfel de întrebări nu aveau cum să îl ajute, chiar dacă ar fi avut un răspuns. “Nu contează. Trebuie să scap de durere!”, își zise hotărât, în timp ce își îmbrăca pardesiul. Coborând scările blocului, se întreba încotro să o ia. Se înserase bine. Medicul de familie nu mai era demult la cabinet și să meargă pentru o simplă durere la spital, la camera de gardă, nu voia. “La farmacie!” își spuse hotărât și se îndreptă cu pași repezi spre farmacia din colț, unde știa că o să găsească leac durerii sale. După ceva timp, se întorcea mai liniștit acasă, cu o cutie de medicamente, dar și cu... recomandarea insistentă a farmacistului de a apela la Salvare dacă nu îi va trece pe deplin durerea.

... singular? Nu! Așa procedează mulți. Nu am date exacte, dar sunt sigur că primul gând și prima oprire a celui ce se află în suferință sunt la farmacie, un loc fami liar, unde nu este apăsat de stresul pereților albi ai holului de spital. Te simți în largul tău și îți spui păsul cuiva care te ascultă și care te poate ajuta. Dacă nu poate și lucrurile sunt mai complicate, nu ai ce face și mergi la medic. Dar poate că totul se va rezolva la farmacie! Numeroase studii efectuate mai ales în ultimii ani arată fără echivoc că românii nu merg la medic decât în situații grave. În 2008, un studiu GfK România arăta că aproape un sfert dintre români nu au fost la medic. Cei mai mulți dintre cei care nu au călcat pragul unui cabi net medical au fost persoanele cu venituri mari. 20% dintre cei care au răspuns întrebărilor cuprinse în studiul GFK susțineau că merg o dată pe an la medic, 16% merg de două ori pe an, iar 14% intră într-un cabinet medical de cinci până la zece ori întrun an. Majoritatea celor ce mergeau la medic erau persoane mai în vârstă, iar medicii cei mai solicitați erau cei de familie. Dacă românul nu este dornic să meargă la me dic, el apelează cu siguranță la farmacist, pe care îl simte mai apropiat. Potrivit studiului “Trusted brands”, realizat de re vista Reader’s Digest în 2011, în topul încrederii românilor în profesii conduceau pompierii (92%), piloții (91%) și farmacistii (86%). Medicii apar abia pe poziția a cincea (71%), după profesori, iar asis tentele medicale, pe poziția a 9-a (52%). Nu e o situație particulară României, ci o situație generală. Oamenii au mai multă încredere în farmaciști. De exemplu, în SUA, încrederea cetățenilor în farmaciști este situată imediat după

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

cea în pompieri - și nu trebuie să uităm ce reprezintă pompierii pentru americani, mai ales după 11 sep tembrie. Și datele din Europa converg spre aceeași con cluzie. John Chave, secretarul general al Grupului Farmaceutic din Uniunea Europeană (PGEU), era de părere că există o probabilitate de 5 ori mai mare ca pacientul să se adreseze întâi farmacistului și apoi medicului. În afara motivelor emoționale, există și alte argu mente pentru care farmacia comunitară este primul loc spre care se îndreaptă cel în suferință.

Dezvoltarea recentă a farmaciei comunitare Farmacistul a fost prima profesie din Sănătate integral privatizată, iar farmacia a devenit astfel o organizație comercială ce funcționează sub legile comerțului (guvernate de menținerea solvabilității și obținerea de profit), dar cu o activitate etică, care trebuie să primeze. Dezvoltarea farmaciilor comunitare a fost influențată pozitiv în ultimii ani de creșterea accesibilității la medicamente a populației. Astfel, potrivit datelor Colegiului Farmaciștilor din România, numărul de farmacii a crescut de aproximativ 10 ori, ajungând ca o farmacie să deservească, în medie, 2.500 de locuitori. A cres cut și numărul de farmaciști, de aproximativ 3 ori, ajungând la 16.500 în prezent (1 farmacist la 1.800 de locuitori pentru asistența comunitară). Spre deosebire de instituțiile medicale, farmaciile, destul de numeroase, sunt situate în “apropiere” de casa pacientului și au un program destul de lung (unele funcționează și 24 de ore). Prin urmare, ser viciile farmaceutice sunt mult mai accesibile decât cele medicale. Astfel, la modul ideal, privind doar prin prisma cifrelor, a statisticii, am putea spune că stăm foarte bine: pacienții români au încredere în farmaciști, pot beneficia de o gamă largă de medicamente și se pot adresa oricând farmaciei de lângă casă. Legile dure ale comerțului, dar și incoerența legislativă fac însă ca nobila profesie a farmacistului și afacerea sa să fie în pericol.

Pericolele ce pândesc farmacia comunitară În ciuda a ce s-ar putea crede, în spatele lumini lor și a curățeniei de cristal din oficină, majoritatea farmaciilor comunitare se luptă să supraviețuiască. Este un fenomen ce cuprinde nu numai România, ci întreaga Europă. Legile dure ale comerțului, nerespectarea obligațiilor contractuale de către stat (prin întâr zierea plăților), concurența mai mult sau mai puțin corectă au dus la numeroase intrări în faliment, mai ales în rândul farmaciilor independente.

special farmacist

Sub o legislație de multe ori neinspirată și prea permisivă, lupta pentru profit prevalează asupra as pectelor etice. Scoaterea farmacistului din farmacie, prin acte normative ce permit ca proprietari să fie și nefarmaciști (ce duce la transformarea farmaciei întrun butic de medicamente) sau ca farmacistul ce trebuie să fie angajat pentru autorizarea farmaciei să poată lucra și jumătate de normă, pune în pericol însăși credibilitatea profesiei. În consecință, printr-o creștere explozivă a numărului de farmacii s-a ajuns ca media numărului de farmaciști/farmacie să scadă de la 5 la 1,5. Astfel a precumpănit rolul comercial celui etic. Farmaciile s-au aglomerat în centrele localităților, lăsând periferia și localitățile marginașe sau nu foarte dezvoltate fără asistență farmaceutică. Această creștere a numărului de farmacii a fost însă blocată până în 2014, dar, în lipsa criteriilor geografice, permițându-se relocarea celor exis tente, efectul nu a fost cel dorit. Potrivit datelor Cegedim (studiul OneKey 2012), dacă în orașele mari (> 250.000 loc) sunt 5,5 unități farmaceutice la 10.000 de locuitori, în orașele mici și sate (< 50.000 locuitori) sunt 2,8 unități la 10.000 de locuitori. Sunt cifre ce spun multe. “În tipul de localitate în care trăiesc mai mult de jumătate din concetăţenii noştri (i.e. mediul rural), disponibilitatea serviciilor medicale este foarte redusă. La 10.000 de locuitori avem practic două farmacii şi o drogherie, șapte cabinete medicale şi o secţie de spital”, a atras atenţia Petru Crăciun, di rectorul general al Cegedim România, la Şcoala de vară pentru jurnaliştii din domeniul medical a Cole giului Farmaciştilor din România. În aceste zone, punctul-cheie al dezvoltării asistenţei medicale îl reprezintă farmacia şi medicul de familie, este de părere directorul Cegedim. Predominând rolul co mercial, concurența dintre farmacii, mai ales cea

O profesie nobilă, în pericol Sub presiunea factorului comercial și fără o protecție reală a independenței farmacistului, aflat la dispoziția patronului ce urmărește profitul, profesia acestuia este pusă într-un real pericol. Astfel, insuficiența controlului de specialitate, nerespectarea standardelor, scăderea posibilității ca populația să se adreseze direct unui farmacist contribuie la scăderea calității profesionale.

dintre lanțuri și farmaciile independente, a început să îmbrace aspecte aberante, cum ar fi publicitatea făcută prețului cel mai mic, metodă aflată la limita legalității. Acestei situații, Colegiul Farmaciștilor, garant al nobilei profesii, i se opune hotărât. Într-un memoriu adresat Ministerului Sănătății și forurilor legiuitoare, reprezentanții CFR arată că: “Publicitatea farmaciei trebuie să fie centrată numai pe mesaje de informare a publicului, să fie restrictivă, din cauza riscurilor pentru sănătatea publică”, iar soluția este reglementarea publicității farmaciilor și a serviciilor farmaceutice prin lege. Totodată, CFR se opune oferirii unor avantaje materiale, discounturi la eliberarea produselor din farmacie, deoarece “acest fenomen are consecințe nefavorabile asupra sănătății populației – con sum excesiv de medicamente, asupra atragerii pacienților prin reducerile de preț în defavoarea calității serviciilor farmaceutice și, nu în ultimul rând, asupra încasărilor la bugetul de stat”. Este necesară și stabilirea prin ordin de ministru, cu precizie, a programului zilnic maxim al unui far macist. “Prin înființarea necontrolată a farmaciilor comu nitare în România, al căror număr a ajuns la aproxi mativ 7.500, numărul mediu al farmaciștilor care profesează într-o unitate a scăzut dramatic. Astfel,

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

media numărului de farmaciști care profesează într-o farmacie este de 1,5, cifră care nu acoperă programul extins al majorității farmaciilor. Există situații în care, din cauza posibilității exercitării pro fesiunii ca persoană liberă, numărul de ore de ac tivitate săptămânală ale unui farmacist să fie dublul numărului de ore permis sub contract de muncă”, se arată în argumentatea CFR. Un pericol real, atât pentru farmaciile comunitare, cât mai ales pentru pacient, sunt farmaciile on-line, a căror activitate trebuie reglementată strict, prin lege. “Din ce în ce mai multe farmacii on-line oferă medicamente populației fără ca să existe o regle mentare în acest sens. Această situație nu este în favoarea pacientului, așa cum susțin cei care practică acest sistem, ci dimpotrivă, sănătatea pacientului este pusă în pericol din cauza faptului că acesta nu beneficiază de sfaturile unui profe sionist pregătit în acest sens”, se arată în docu mentul CFR.

Perspective În prezent suntem la o răscruce, spunea John Chave, reprezentantul farmaciștilor europeni (PGEU), în intervenția sa din cadrul Conferinței Naționale a Colegiului Farmaciștilor din România.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Un drum (nedorit) ar fi spre farmacia din care dis pare modelul etic. Celălalt însă înseamnă folosirea la maximum a potențialului farmacistului. Deci, nu este totul pierdut! “Nu trebuie să fim pesimiști, pentru că, din anu mite motive, trăim vremuri bune, în care sistemul medical are nevoie de expertiza farmaciștilor mai mult ca niciodată”, spunea John Chave. Secretarul general al PGEU este de părere că, pe fondul îmbătrânirii populației, echipa ce oferă servicii de sănătate comunitare ar trebui să îndeplinească noi roluri. În opinia sa, este din ce în ce mai mare nevoie de servicii specializate de con siliere atât pentru creșterea aderenței la tratament, cât și pentru autoîngrijirea sănătății. Aceste servicii nu le poate oferi decât farmacistul. Modelul etic al profesiei de farmacist trebuie impus pe viitor, este de părere farm. primar Speranța Iacob, vicepreședinte al CFR, în prezentarea sa din cadrul conferinței. Pentru acest lucru sunt necesare garantarea independenței farmacistului, protejarea farmaciei independente, o educație farmaceutică continuă exigentă și care să fie centrată pe probleme practice și un control eficient al exercitării profesiei. Şi, nu în ultimul rând, trebuie crescut rolul Colegiului Farmaciștilor în reglementarea profesiei.

special farmacist

Memoriul CFR adresat factorilor de decizie din sectorul sanitar Publicitatea farmaciei și a serviciilor farmaceutice În prezent, publicitatea farmaciei nu este reglementată nici de lege și nici de ordin de ministru. Publicitatea farmaciei trebuie să fie centrată numai pe mesaje de informare a publicului, să fie restrictivă, din cauza riscurilor pentru sănătatea publică. În prezent, publicitatea farmaciilor este doar una comercială, axată pe oferirea de avantaje materiale, de orice natură, publicului care consumă în exces medicamente și suplimente nutritive și pe specularea ima ginii unor personalități care prin celebritatea lor pot orienta publicul spre un consum excesiv de medicamente, suplimente sau spre unele farmacii. Soluție: reglementarea publicității farmaciilor și a serviciilor farmaceutice.

Scăderea prețurilor la medicamente Farmaciștii sunt de acord, în principiu, cu creșterea accesibilității la medicamente a populației prin fixarea unui preț scăzut la medicamente și respectarea acestuia. Stocurile excesive din multe medicamente generice și din medicamentele OTC determină multe farmacii să procedeze la oferirea unor reduceri de preț, de multe ori sub prețul unitar prevăzut de CANAMED. Acest fenomen are consecințe nefavorabile asupra sănătății populației – consum excesiv de medicamente - a atragerii pacienților prin reducerile de preț în defavoarea calității serviciilor farmaceutice și, nu în ultimul rând, a încasărilor la bugetul de stat. Soluție: interzicerea oferirii de avantaje materiale, discounturi la eliberarea produselor din farmacie.

Lipsa de corelare a numărului de farmaciști disponibili/număr de farmacii Prin înființarea necontrolată a farmaciilor comunitare în România, al căror număr a ajuns la aproximatriv 7.500, numărul mediu al farmaciștilor care profesează într-o unitate a scăzut dramatic. Astfel, media numărului de farmaciști care profesează într-o farmacie este de 1,5, cifră care nu acoperă programul extins al majorității farmaciilor. Există situații în care din cauza posibilității exercitării profesiunii ca persoană liberă, numărul de ore de activitate săptămânală a unui farmacist să fie dublul numărului de ore permis sub contract de muncă. De asemenea, farmaciile de spital se confruntă cu lipsa cronică a personalului de specialitate, motiv pentru care Ministerul Sănătății permite, în mod discriminatoriu, exercitarea funcției de farmacist-șef cu normă parțială. Consecințele acestui fenomen sunt riscurile

de erori în activitatea profesională, lipsa farmacistului din farmacie cu permiterea exercitării ilegale a profesiei de terți etc. Soluție: prevederi la nivel de ordin de ministru în care să fie stabilit cu precizie programul zilnic maxim al unui farmacist.

Rupturile de stoc Rupturile de stoc, fenomen îngrijorător în România, determină, pe lângă exportul paralel, o repartiție arbitrară a medicamentelor deficitare în farmacii. Înțelegerile anticoncurențiale consecutive insuficienței stocurilor unor medicamente (inovative) determină o aprovizionare discreționară (fie în farmaciile unor societăți aparținând distribuitorilor de medicamente,

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Reacție

Prezent pe 23 septembrie la conferinţa ZF Pharma Summit, ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a recunoscut importanţa ce trebuie acordată eticii pe piaţa farma. Printre aspectele ce trebuie reglementate sunt publicitatea agresivă şi comerţul online cu medicamente.

materiale și umane, spre cel al departamentelor profesionale din cadrul CFR. Analiza practicii din farmacii și a încercării de aplicare a Ordinului nr. 75/2010 a arătat că textul ordinului trebuie îmbunătățit, în sensul creșterii clarității și al exigenței acestuia. Soluție: aprobarea unui nou ordin de ministru privind RBPF, cu menționarea precisă a atribuțiilor CFR în domeniul asigurării calității activității profesio nale și a Ministerului Sănătății în domeniul standardelor tehnice ale farmaciei.

Salarizarea farmaciștilor din farmaciile de spital

fie în farmacii independente, pe baza unor înțelegeri care distorsionează libera alegere de către pacient a furnizorului de servicii farmaceutice) sau condiționată de medicamente. Soluție: reglementarea rupturilor de stoc prin ordin de ministru și stabilirea unui protocol între factorii implicați în aprovizionarea farmaciilor – producători, distribuitori și farmacii.

Regulile de Bună Practică Farmaceutică Proiectul CFR de implementare în farmacii a RBPF, cu respectarea procedurilor de operare și programul amplu de vizite în farmacii, realizat de reprezentanții CFR în ultimii 3 ani, contrabalansează domeniul RBPF din atenția Inspecției de Farmacie, care nu are resurse

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Farmaciștii din farmaciile de spital, din punct de vedere numeric, sunt insuficienți pentru ca activitatea profesională să se desfășoare la standardele legale. Mai mult, salarizarea lor este mult mai mică decât a farmaciștilor din alte domenii de activitate, iar în domeniul bugetar, ei beneficiază de același nivel de salarizare cu personalul cu studii medii din domeniul medical. Acest fenomen nu este de natură să încurajeze farmaciștii să profeseze în continuare în farmaciile de spital, farmacii în care activitatea profesională se va desfășura și mai mult sub standardele legii. Soluție: modificarea grilei de salarizare a farmaciștilor de spital, pentru o salarizare în conformitate cu nivelul de pregătire.

Farmacii on-line Din ce în ce mai multe farmacii on-line oferă medicamente populației, fără ca să existe o reglementare în acest sens. Această situație nu este în favoarea pacientului, așa cum susțin cei care practică acest sistem, ci dimpotrivă, sănătatea pacientului este pusă în pericol din cauza faptului că acesta nu beneficiază de sfaturile unui profesionist pregătit în acest sens. Nu avem o legislație care să reglementeze vânzarea on-line a medicamentelor. Soluție: reglementarea acestei activități printr-o legislație specifică și interzicerea prin lege a acestei practici până la reglementare.

Foto Shutterstock

SPECIAL

ASISTENT

Foto Shutterstock

special asistent

Asistenţii medicali, profesioniști ancorați în realitățile profesiei și ale societății Dr. Max Constantinescu

Pilon important al îngrijirilor de sănătate, asistentul medical poate contribui din plin la dezvoltarea serviciilor medicale de cea mai bună calitate. Aceasta, pentru că profesia de asistent medical este una dinamică, ancorată atât în realitățile dezvoltării științifice, cât și manageriale.

rin urmare, dezvoltarea profesională trebuie să fie pe primul plan în activitatea de zi cu zi. Important este rolul activ al organizației profesionale în asigurarea unor îngrijiri de calitate, care se regăsește și în calitatea cursurilor de educație medicală continuă oferite colegilor, cursuri strict profesionale, dar și a unor cursuri legate de managementul serviciilor medicale, a declarat, într-un interviu pentru Rx Journal, dl Sîrbu Puiu, președinte OAMGMAMR Neamț, organizator al uneia dintre cele mai prestigioase manifestări dedicate acestei profesii.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

În perioada 7-10 noiembrie organizaţi Conferinţa Naţională cu o temă foarte interesantă: Managementul calităţii serviciilor medicale. Cum aţi ales această temă? Managementul calității serviciilor medicale reprezintă o preocupare intensă a organizației profesionale deoarece considerăm că profesia de asistent medical este una dinamică, ancorată atât în realitățile dezvoltării științifice, cât și manageriale. Noi suntem la cea de-a IV-a ediție a Conferinței Naționale, axată cu precădere pe calitatea serviciilor

Foto Shutterstock

special asistent

medicale, proceduri medicale, tot ce ar putea lămuri și completa cunoștințele atât ale asistenților medicali ce-și desfășoară activitatea la patul bolnavului, cât și ale celor ce dețin funcții de conducere și pot influența calitatea serviciilor medicale.

Cred că este una dintre puţinele conferinţe de management sanitar dedicate asistenţilor medicali şi moaşelor, deşi rolul lor este esenţial în asigurarea îngrijirilor de calitate. Cum vedeţi dvs. implicarea asistenţilor medicali în managementul serviciilor medicale într-un sistem de sănătate modern? Aveți dreptate, asistenții medicali care-și desfășoa ră activitatea de îngrijire la patul bolnavului sunt implicați în asigurarea calității serviciilor medicale. Privind acest subiect prin prisma fenomenului ISO, asistenții medicali sunt cei care trebuie să se implice activ în redactarea procedurilor medicale, înțelegerea fenomenului ISO în totalitatea lui, prin acceptarea și implementarea unor noi mentalități în privința calității. Privind prin prisma și a organizației profesionale pe care o reprezint la nivelul filialei Neamț, aici lucrurile capătă o altă dimensiune deoarece, prin implicarea organizației (aici mă refer și la organizația națională), putem obține pentru colegii noștri, în baza legislației în vigoare, prin negocieri directe cu Ministerul Sănătății, pachete de proceduri medicale specifice sau generale, desigur cu caracter de recomandare, dar care îi pot ajuta pe aceștia în desfășurarea activității. Rolul activ al organizației profesionale în asigurarea unor îngrijiri de calitate se regăsește desigur și în calitatea cursurilor de educație medicală continuă oferite colegilor, cursuri strict profesionale, dar și a unor cursuri legate de managementul serviciilor medicale.

Revenind la conferinţă, ne puteţi spune care sunt principalele subiecte dezbătute? Principalele teme pe care le vom dezbate la conferință sunt următoarele: Auditul clinic (abordare, obiective, criterii) și, desigur, vom exemplifica cu un atelier practic – Auditul clinic pe resuscitare cardiorespiratorie. De asemenea, înaintea atelierului practic, dr. Ion Horațiu Mîndăianu va prezenta un studiu realizat pe un eșantion de 100 de asistenți medicali care au participat la cursurile de resuscitare cardiorespiratorie, iar în urma acestui studiu vom ști cu cât s-a îmbunătățit calitatea resuscitării pacientului, rezultând clar o calitate a șansei la supraviețuire. Următoarea temă pe care eu o consider de mare interes și o provocare pentru România o reprezintă managementul riscului versus siguranța pacientului (managementul riscului, indicatori privind siguranța pacientului, factorii de risc în siguranța paicentului) și un atelier practic unde vor fi abordate punctele

critice în dezvoltarea programelor strategice axate pe siguranța pacientului. Nu în ultimul rând, vor fi discutate procedurile medicale în contextul standardului ISO 15224. În acest an, avem ca parteneri la manifestarea științifică Centrul de Resurse CREST, condus de doamna sociolog Andreea Kazamér. De asemenea, Serviciul de Ambulanță Județean Neamț va prezenta din experiența certificării ISO și modul în care asistenții medicali au fost implicați în derularea implementării certificării ISO. Dintre vorbitori, cu speranța că nu am omis pe nimeni, am să-i prezint pe cei mai importanți: doamna Andreea Kazamér, sociolog, doamna Sorina Petruț, manager al calității în domeniul sanitar, conform schemei internaționale European Organization of Quality, doamna dr. Letiția Damoc, manager Serviciul de Ambulanță Județean Neamț, doamna Gabriela Dediu, asistent medical licențiat, master în medicină comunitară și sănătatea familiei, domnul Catonai Zsolt, inginer specializat în domeniul calității, domnul Florin Suciu, avocat consultant în domeniul managementului calității, domnul dr. Ion Horațiu Mîndăianu, medic primar medicină de urgență, lector al Comisiei Europene de Resuscitare.

Ştiu că aţi mai organizat şi alte conferințe de succes. Ce ne puteţi spune despre acestea? Nu dorim să ne lăudăm, dar avem o bogată tradiție și colaborare cu Colegiul Medicilor Neamț,

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Asistenții medicali sunt cei care trebuie să se implice activ în redactarea procedurilor medicale, înțelegerea fenomenului ISO în totalitatea lui, prin acceptarea și implementarea unor noi mentalități în privința calității Sîrbu Puiu președinte OAMGMAMR Neamț

cu Colegiul Medicilor Dentiști Neamț și cu Colegiul Farmaciștilor Neamț, împreună dezvoltând programe, conferințe, numitorul lor comun fiind calitatea, dar și preocuparea pentru dezvoltarea profesiei de asistent medical. Suntem onorați să constatăm că, la Neamț, manifestările științifice sunt organizate bine, iar popularitatea lor, așa cum ne confirmați chiar dumneavoastră, este de talie națională.

Vă rog să ne prezentaţi pe scurt organizaţia pe care o conduceţi? De mai bine de 10 ani, cu acceptul colegilor mei, reprezint interesele asistenților medicali din județul Neamț. Organizația profesională este reglementată prin OUG nr. 144 / 22.10.2008. Aceasta (organizația) reprezintă interesele a 3.500 de asistenți medicali din județul Neamț, ce-și desfășoară activitatea în mediul de stat și

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

privat, în instituții mari și mici, peste tot unde asistența medicală este oferită pacienților, clienți lor noștri. Nu voi intra prea mult în detalii, acestea fiind prea tehnice, dar articolul 38, secțiunea I, capitolul 3 din OUG 144/2008 specifică foarte clar că organizația profesională este o instituție cu personalitate juridică, neguvernamentală, apolitică, având ca obiect de activitate controlul și supravegherea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical ca profesie liberală de practică publică autorizată.

Care au fost motivele ce au determinat înfiinţarea organizaţiei? Cred că cel mai important motiv ar fi reprezentat de ceea ce și-a dorit mereu acest corp medical format din profesioniști bine pregătiți, de a avea

special asistent

o organizație profesională care să le reprezinte interesele în relația cu terțe instituții și, bineînțeles, recunoașterea de către societatea civilă, a activității desfășurate cu dedicație profesiei, pacienților, suferinței. Desigur, motivația de natură legislativă, și aici mă refer la art. 63 din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului Europei și Consiliului din 7.09.2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, care a determinat apariția Legii exercitării profesiei de asistent medical în România.

din partea colegilor noștri implicare, calitate, devotament față de pacienți și, dacă se poate face totul cu salariul minim pe economie, am fi cu siguranță declarați angajații anului de către guverne. Asistenții medicali de farmacie, odată cu apariția crizei și a contractării economiei, în marea lor majoritate lucrând în mediul privat, nu mai reușesc să-și găsească un loc de muncă cu ușurință, iar salarizarea s-a diminuat.

Care sunt obiectivele pe care vi le propuneţi?

Răspunsul este simplu și clar: valorizarea cu adevărat a profesiei de asistent medical în raport cu importanța socială. Soluțiile? Aici cred că rolul cel mai mare îl au organizațiile sindicale, iar organizația profesională nu poate decât să susțină toate mișcările revendicative ridicate pe tapet, care trebuie rezolvate de către minister și guvernanți indiferent de coloratură, deoarece sistemul medical și sănătatea publică nu reprezintă și nu trebuie să reprezinte politica unui partid.

Clar, principalele obiective le regăsim în Legea exercitării profesiei și a legislației în general, dar ne dorim foarte mult consolidarea organizației în interiorul său, prin dezvoltarea de programe și proiecte științifice care să poată dezvolta profesia de asistent medical.

Ce acţiuni aţi derulat până în prezent? În privința consolidării organizației, pe care o considerăm o tribună vie a asistenților medicali, am organizat întruniri, discuții, manifestări științifice unde am dezbătut, analizat, principalele probleme organizatorice, direcții și strategii de la nivelul filialei. De asemenea, avem o colaborare bogată cu toți actorii principali din domeniul sănătății din județul Neamț.

Ce proiecte de viitor aveţi? Chiar dacă am discutat despre consolidarea organizației în interiorul ei și ar părea un subiect rezolvat, pentru noi rămâne o provocare continuă, deoarece ne dorim o implicare în viața organizației a tuturor membrilor săi. Ne dorim o bogată viață științifică, astfel încât colegii noștri să-și merite prestigiul câștigat de-a lungul carierei profesionale.

Care sunt problemele actuale pe care le întâmpină în exercitarea profesiei asistenţii medicali? Dar asistenţii farmacişti? La această întrebare am putea răspunde la unison: subfinanțarea cronică a sistemului medical. Nu cred că trebuie să exemplific în multe cuvinte ce generează aceasta: sărăcia lucie din spitale, lipsa materialelor și a medicamentelor pun zilnic asistenții medicali în incapacitatea de a oferi îngrijiri de calitate pacienților. Fiind, de cele mai multe ori, în prima linie, asistenții medicali sunt “beneficiarii” tuturor reproșurilor pe care le primesc de la pacienți, întemeiate sau mai puțin întemeiate. Presiunea exercitată de pauperizarea personală prin salariile mici, pauperizarea din sistem fac, de cele mai multe ori, ca presiunea din cadrul profesiei să fie greu de depășit. Uneori, poziția organizației profesionale este ingrată, dacă stăm să ne gândim. Noi solicităm

Ce soluţii vedeți pentru acestea?

Se vorbeşte în principal despre exodul medicilor, dar nu se prezintă un fapt mai dramatic, exodul asistenţilor cu experienţă în domenii-cheie, de vârf, ale medicinei. Ce soluţii vedeţi pentru încurajarea rămânerii acestora în ţară? Întrebați despre exodul asistenților medicali cu experiență în domenii-cheie ale medicinei. Stimate domnule redactor-șef, sincer vorbind, colegii s-au săturat să trăiască într-un „mâine” utopic, cu salarii mai bune și valorizați de minister. După cum clar se vede, preferă un drum al bejeniei pe meleaguri străine, dar cu siguranța zilei de mâine, chiar dacă, cu sufletul rupt de suferința pribegiei. Sună puțin melodramatic, dar astea sunt realitățile crude pe care societatea românească le oferă unui corp de elită, am să-mi permit să afirm. Dumneavoastră, dacă ați primi o ofertă de la un mare trust media, pot să-mi permit să vă întreb dacă ați fi tentat să plecați pentru un salariu mult mai consistent decât cel din țară? Ce soluții văd? Finanțarea sistemului medical și asumarea politică a responsabilității sănătății publice de către toate partidele politice. Așa cum am spus, nu pot crede decât într-o asumare a acestei responsabilități de către toate partidele politice, cu asumarea unor proiecte naționale de durată, și nu haosul legislativ și financiar în care trăim.

Recent au demarat actiunile de protest ale profesioniştilor din Sănătate. Cum vă raportaţi la acţiunile demarate? În privința acțiunilor de protest nu pot spune decât că sunt firești, le susținem în totalitate și considerăm absolut necesară satisfacerea tuturor revendicărilor.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

special asistent

Proiectul “O șansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar”, la final Dr. Max Constantinescu

Joi, 14 noiembrie 2013, a avut loc conferința de închidere a proiectului “O șansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar”, un proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 “Investește în oameni!”. Beneficiarul proiectului a fost Asociația ”Centrul Român de Inițiative”, iar parteneri, Federația Sindicală Sanitas, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și altor Asistenți Medicali din România și Societatea de Analize Feministe ANA.

roiectul “O șansă pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar” a avut drept obiectiv asigurarea accesului egal la ocupare şi îndeosebi la construirea unei cariere profesionale şi implicarea în funcţii de conducere, în vederea creării unei pieţe a muncii inclusiv pentru femeile din domeniul sanitar și a îndeplinit în proporție de peste 100% indicatorii propuși.

Cercetare privind segregarea de gen în sistemul sanitar Proiectul a pornit cu elaborarea, publicarea, diseminarea unei cercetări privind segregarea de gen în sistemul sanitar din România, pe baza datelor obținute din aplicarea a 1.002 chestio nare în toate regiunile țării și a datelor statistice deținute de Ministerul Sănătății și instituțiile din subordine privind nivelul de ocupare al femeilor în sectorul sanitar, în special în ceea ce privește implicarea acestora în nivelul de management corespunzător procesului de luare a deciziilor. În urma prelucrării şi analizei chestionarelor, precum şi a datelor statistice, s-au putut trage următoarele concluzii generale: 8 Segregarea ocupaţională de gen este un fenomen vizibil în sistemul de sănătate atât la nivel de percepţie, cât şi la nivel de date statistice.

8 Predomină în general o percepţie egalitaristă, angajaţii (majoritar femei) considerând că atât femeile, cât şi bărbaţii sunt potriviţi pentru a lucra în sectorul medical. Potrivit datelor culese, femeile sunt în mod natural considerate mai potrivite, datorită calităţilor lor înnăscute pentru anumite profesii. La fel şi bărbaţii. Conştientizarea problemei creşte proporţional cu gradul de educaţie şi invers proporţional cu vârsta. În continuare vom prezenta câteva dintre concluziile cercetării, aşa cum sunt enunţate în rezumatul Raportului de Cercetare privind “Segregarea de gen în sectorul medical românesc”. Printre concluziile cu caracter punctual se pot enumera: a) Factori favorizanţi ai segregării de gen Domeniul generic de „medic” este perceput ca fiind potrivit şi destinat ambelor sexe, spre deosebire de profesii specifice din sector (pediatrie, chi rurgie), care sunt percepute segregaţionist (unele potrivite femeilor, altele bărbaţilor). Stereotipurile favorizante feminizării sau masculinizării unor profesii se regăsesc mai degrabă în rândul persoanelor de peste 50 de ani, şi mai puţin în rândul celor tinere (sub 29 de ani). Persoanele fără studii superioare sunt în general mai conservatoare, considerând normală femini-

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

zarea/masculinizarea anumitor profesii din sistem, spre deosebire de cele cu studii superioare, cu ve deri mai liberale în această privinţă. Stereotipurile ce se constituie ca factor determinant al segregării de gen apar a fi orientate în favoarea persoanelor de acelaşi sex. În regiunea Bucureşti-Ilfov se regăseşte cea mai redusă frecvenţă a atitudinilor ce favorizează segregarea de gen. b) Percepţia segregării de gen 8 Jumătate dintre respondenţi consideră că nu există segregare de gen în sectorul medical. 8 Femeile, comparativ cu bărbaţii, percep un nivel mai ridicat al segregării de gen. 8 Respondenţii cu studii superioare, comparativ cu cei cu studii medii, percep un nivel mai ridicat al segregării de gen. 8 Segregarea de gen este resimţită mai degrabă de respondenţii care au peste 30 de ani. 8 Medicii manifestă o predispoziţie mai redusă spre segregarea sectorului medical în comparaţie cu asistenţii medicali, dar percep un nivel mai ridicat al segregării de gen în comparaţie cu asistenţii medicali.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

8 În zona sudică (reprezentată de regiunile SudVest, Bucureşti-Ilfov, Sud şi Sud-Est), percepţia existenţei segregării de gen este cea mai redusă. 8 Angajaţii din regiunea Centru, Nord-Vest, Vest, dar mai ales Nord-Est declară în proporţie mai mare faptul că în sistemul medical se poate vorbi despre segregare de gen. În regiunea Sud se constată cel mai mare nivel al discriminării observate pe criterii de gen. c) Cauze şi efecte ale segregării de gen Majoritatea respondenţilor consideră diferenţele de abilităţi dintre bărbaţi şi femei ca fiind principala sursă a segregării. Feminizarea posturilor de conducere are ca efect negativ asociat la nivel de percepţie crearea unor situaţii conflictuale sau amplificarea tensiunilor între colegii de muncă. Principalul efect asociat, la nivel de percepţie, masculinizării funcţiilor de conducere îl reprezintă dificultăţile în organizarea şi distribuirea sarcinilor în rândul personalului medical. Bărbaţii tind să atribuie într-o mai mare măsură efecte negative situaţiei de feminizare a funcţiilor de conducere, iar respondenţii de sex feminin tind

special asistent

să atribuie într-o mai mare măsură efecte negative masculinizării acestor posturi. d) Segregarea de gen în diferite contexte profesionale Competenţele atribuite mai degrabă femeilor sunt atenţie la detalii şi aspect fizic plăcut. Competenţele atribuite mai degrabă bărbaţilor sunt rezistenţă la stres, stăpânire de sine şi asumare a riscurilor. Activitatea bărbaţilor în vârstă este mai valorizată decât cea a femeilor în vârstă, iar activitatea femeilor tinere este mai valorizată decât cea a bărbaţilor tineri. Nu se constată existenţa segregării de gen în acordarea beneficiilor profesionale şi în stabilirea condiţiilor de lucru. Competenţele sociale se consideră a fi, în contextul promovării, mai importante pentru o femeie decât pentru un bărbat. Un procent considerabil dintre respondenţi consideră că atât bărbaţii, cât şi femeile avantajează persoanele de acelaşi sex, element ce amplifică segregarea de gen. Se consideră că femeile sunt puse mai des în situaţii de inferioritate (izolate, ironizate, hărţuite sexual) comparativ cu bărbaţii. Nu sunt percepute diferenţieri de gen în accesul la resurse (prin îngrădirea posibilităţii de exprimare, (ne)recunoaşterea meritelor profesionale) sau în practica medicală (condiţii de lucru, situaţii de malpraxis). Se consideră că femeile cu studii medii decid să lucreze în afara ţării într-o măsură mai mare decât bărbaţii cu acelaşi nivel de studii. Cauzele migraţiei în străinătate nu par a fi diferite între bărbaţi şi femei. În majoritatea zonelor ţării, practicile de corupţie sunt atribuite cadrelor medicale cu studii supe rioare bărbaţi. e) Discriminarea în contextul segregării de gen Un procent destul de ridicat dintre respondenţi s-au simţit discriminaţi la locul de muncă şi un sfert dintre aceştia declară că au fost discriminaţi pe criterii de gen. Un procent destul de ridicat dintre respondenţi au constatat o situaţie în care unul dintre angajaţi a fost discriminat la locul de muncă. Vârsta reprezintă principala cauză a discriminării enunţată de respondenţi, fiind urmată de sex şi situaţie materială. Bărbaţii declară într-o proporţie mai mare decât femeile că în sistemul medical au fost supuşi unei situaţii de discriminare bazate pe criterii de gen. 8 Persoanele de peste 50 de ani declară într-o proporţie mai mare faptul că sexul a reprezentat o cauză a discriminării bazate pe criterii de gen (pro-

centul acestora este de două ori mai mare decât al persoanelor de până în 30 de ani). 8 Discriminarea la acordarea beneficiilor salariale şi la promovare sunt principalele contexte în care a fost sesizat un comportament dicriminator. 8 O frecvenţă redusă a discriminării pe criterii de gen (trăite sau observate) apare prezentă în rândul personalului auxiliar. 8 În zona sudică a ţării se poate constata următoarea tendinţă: cu cât creşte numărul menţionărilor situaţiilor observate de discriminare, cu atât creşte şi nivelul perceput de segregare. 8 În partea central-vestică a ţării se poate constata ca tendinţă relaţia direct proporţională între creşterea nivelului segregării de gen şi scăderea frecvenţei situaţiilor de discriminare observate. 8 În regiunea Sud se constată ponderea cea mai ridicată a persoanelor care au declarat faptul că au observat situaţii de discriminare de gen la locul de muncă. 8 Discriminarea de gen nu apare a fi percepută ca un factor favorizant segregării. f) Măsuri de reducere a segregării/discriminării de gen Problema discriminării este percepută în mică măsură ca fiind una ce impune adoptarea de măsuri sau crearea de forme instituţionalizate specifice de tratare. Acolo unde există percepţia existenţei segregării şi discriminării de gen, aceasta este corelată cu perceperea necesităţii creării unor departamente dedicate problemelor legate de discriminare. 8 Existenţa unor forme instituţionalizate de tratare a problemelor legate de discriminare este corelată cu un nivel declarat mai redus al segregării de gen. 8 Legislaţia în vigoare este considerată adecvată de către un procent semnificativ de respondenţi. 8 Majoritatea respondenţilor nu cunosc instituţii care se ocupă cu problema discriminării de gen şi egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. 8 Femeile percep într-o proporţie mai mare decât bărbaţii necesitatea introducerii unor măsuri de reducere a discriminării la locul de muncă. 8 În regiunea Sud există procentul cel mai mare de respondenţi care sesizează necesitatea introdu cerii unor măsuri de reducere a discriminării de gen. g) Realitatea statistică Domeniul sanitar este din punct de vedere numeric hiperfeminizat, atât în rândul medicilor, cât şi în rândul personalului sanitar mediu şi al asistenţei medicale. Nu există preocupare instituţională (la nivel de Minister al Sănătăţii, de unităţi locale sau de orga nisme în subordonare) pentru colectarea de date şi informaţii sensibile la gen.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Foto Shutterstock

Datele statistice oficiale sunt extrem de limitate şi insensibile la gen, mai ales în privinţa nivelului de ocupare al funcţiilor de conducere de către femeile din sectorul sanitar. Concentrarea ocupaţională, atât a femeilor medici, cât şi a asistentelor medicale, este în proporţie de aproape 80% în dispensare

medicale, cabinete medicale de familie, cabinete de medicină generală.Cele mai multe femei medic sunt grupate în regiunile de dezvoltare BucureştiIlfov, Nord-Vest şi Nord-Est, în timp ce asistentele medicale se grupează cu predilecţie în zonele Nord-Est, Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest.

Platforma ww.promovareata.ro Resursele umane sunt elementul-cheie pentru buna funcţionare a sistemului de sănătate, în conformitate cu necesităţile populaţiei. Resursa umană este reprezentată de acel personal medical sau non-medical care face posibilă intervenţia individuală sau colectivă în domeniul sănătăţii publice şi reprezintă cea mai importantă resursă a sistemului de sănătate. În România se întâlnesc probleme majore legate de resursele umane ale sistemului de sănătate, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. În acest sens, platforma www.promovareata.ro are misiunea de a fi un instrument de comunicare pentru toate femeile angajate în sistemul sanitar, oferindu-le posibilitatea dezvoltării

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

carierei. Această rețea profesională și interprofesională are scopul de a ajuta toate femeile din domeniul sanitar să facă schimb de cunoștințe, de bune practici între ele, dar implicând și milioane de alți profesioniști din domeniu. Utilizatoarele acestei rețele au posibilitatea să-și completeze online profilul profesional, având astfel oportunitatea de a-și face publice experiența și bagajul de cunoștințe în vederea unui potențial progres profesional. Dezbaterile dintre profesioniști pe diferite teme vor avea rolul acumulării și sedimentării de noi cunoștințe pentru toate utilizatoarele site-ului. De asemenea, articolele de specialitate ce vor fi publicate vor ajuta la o îmbogățire teoretică profesională.

special asistent Foto Shutterstock

Se observă o segregare ocupaţională de gen orizontală, intraprofesională, datorită predominării femeilor în profesia de medic de familie, urmată ca opţiune profesională de alte specialităţi: medicina generală, obstetrica-ginecologia, pediatria, anestezia şi terapia intensivă. Segregarea verticală este prezentă. Analiza statistică, chiar cu puţinele date de care a dispus, confirmă ipoteza de lucru conform căreia, deşi feminizat, sectorul sanitar reproduce o structură piramidală cu multe femei la bază şi mult mai puţine la vârf, în poziții de leader, de putere şi „prestigiu” profesional (comparativ cu proporţia de bărbaţi). Prezenţa femeilor în structurile de conducere este mai accentuată în funcţiile de rang 2, tendinţă care se regăseşte şi în alte domenii. La acest moment (toamna anului 2011), Ministerul Sănătăţii, Federaţia SANITAS din România, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, CNAS sunt conduse de bărbaţi. Majoritare în zona asistenţei medicale, moaşelor şi în eşantionul 2 al structurilor ierarhice este de la sine înţeles că femeile din sectorul medical sunt, în medie, mai prost plătite decât bărbaţii, putându-se vorbi şi de o diferenţiere-segregare salarială.

Desfăşurarea proiectului 8 Alături de cercetarea prezentată mai sus, proiectul a cuprins şi:

8 Organizarea a 12 sesiuni de lucru pe tema egalității de șanse și de gen, la care au participat peste 360 de femei din toate regiunile țării. 8 Organizarea unor serii de cursuri de antreprenoriat și utilizarea calculatorului pentru peste 330 de femei din domeniul sanitar. 8 Elaborarea, publicarea, diseminarea unui Ghid pentru dezvoltarea carierei pentru femeile din domeniul sanitar. 8 Elaborarea, publicarea, diseminarea unui Ghid pentru construirea rețelei profesionale și interprofesionale pentru femeile angajate în sistemul de sănătate. 8 Crearea unei rețele pentru femeile din sistemul sanitar – portalul www.promovareata.ro – comunitate din care fac parte peste 2.500 de persoane. 8 Organizarea unei campanii de informare și creștere a conștientizării privind principiul egalității de șanse și de gen și promovarea carierei femeilor în sistemul de sănătate. Campania a avut componentă de spot tv, materiale promoționale, caravană în 12 județe din întreaga țară, advertoriale și bannere online.

Proiectul on-line Platforma www.promovareata.ro reprezintă un serviciu care facilitează crearea de legături și menținerea acestora între persoanele active din sistemul sanitar, dar și între acestea și alte persoane interesate. Platforma www.promovareata.ro permite: 8 participarea activă în discuțiile din grupurile din cadrul acestuia;

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Sănătatea gen feminin Laura Grunberg, președintele Societății de Analize Feministe ANA: „Femeile sunt majoritare în sistemul de sănătate din România, însă sunt conduse de bărbați. În perioada de derulare a proiectului am observat că există a masă critică de asistente medicale dedicate profesiei, dar și faptul că există un deficit de management al resurselor umane în sistem (femeile asistent medical nu sunt apreciate). Cum femeile au demonstrat deja că pot gestiona foarte bine lucrurile – atât financiar, cât și profesio nal, cred că trebuie și pot să facă un alt fel de viitor pentru acest sistem”.

8 vizualizarea materialelor publicate; 8 crearea unui cont în rețeaua profesională și interprofesională; 8 crearea unor grupuri profesionale în cadrul rețelei, precum și afilierea la grupuri profesionale create de alți membri ai rețelei profesionale și interprofesionale; 8 comunicarea cu ceilalți membri ai rețelei; Rețeaua profesională și interprofesională este construită, pentru început, din femeile angajate în sistemul sanitar, din regiunile unde se identifică un nivel accentuat de segregare bazată pe criterii de gen. Accesul în această rețea se va face pe baza unui nume de utilizator și a unei parole oferite prin intermediul înscrierii. Parola poate fi schimbată, ulterior, de către fiecare utilizator. Activitatea în cadrul rețelei începe cu crearea unui profil cu informații despre utilizator, vizibile membrilor rețelei. Este promovată comunicarea cu ceilalți membri ai rețelei prin mesaje private și prin discuții în cadrul grupurilor profesionale (discuții online în timp real). De asemenea, se poate participa la sondajele lansate în cadrul acestei platforme prin exprimarea opiniei în privința unui anumit subiect.

Segregarea orizontală şi verticală (pe criterii de gen) Pediatria şi Ginecologia/ Obstetrica sunt considerate de respondenţi ca a fi domenii mai potrivite pentru femei, iar Chirurgia este considerată a fi un tip de activitate destinat bărbaţilor.

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Mai multe domenii de specializare sunt conside rate specific feminine (17 domenii de specializare cu tendinţă de feminizare şi doar 6 cu tendinţă de masculinizare). 8 Bărbaţii sunt consideraţi în mai mare măsură ca ocupând posturi cu caracter aplicativ (brancardier, dentist etc.) sau de conducere (şef secţie/laborator, director general). 8 Femeile sunt considerate în mai mare măsură ca ocupând posturi de asistenţă medicală (moaşă, asistent medical, psiholog) şi auxiliare (statistician, telefonist). 8 Un nivel redus al segregării de gen se observă în cazul posturilor cu caracter ştiinţific (medic, cercetător, biolog, profesor CFM, bioinginer, chimist, fizician). 8 Lipsa femeilor în funcţii de conducere este atribuită în proporţie mare constrângerilor instituţionale. 8 Intervenţiile medicale complexe sunt percepute şi considerate ca fiind în mod natural apanajul bărbaţilor. 8 Bărbaţii se consideră că îndeplinesc mai mult sarcini ce presupun muncă fizică, iar femeile mai degrabă sarcini ce presupun efort intelectual. 8 Cel mai ridicat nivel perceput al segregării de gen verticale se regăseşte în zona central-vestică (regiunea Centru, Vest şi Nord-Vest), iar cel mai redus nivel apare prezent în zona sud-estică, unde ponderea femeilor în funcţii de conducere apare ca fiind cea mai mare.

TALON DE ABONAMENT

Revistă de actualitate și informare specializată dedicată tuturor medicilor, farmaciștilor, asistenților și rezidenților din România

Anul I - Nr. 1 (1) 2013 www.mediasyscom.ro

Buget CNAS 2014

Creşteri substanţiale pentru medicina primară şi ambulator

Doresc să mă abonez la revista

qA bonament pentru 1 an 6 numere ale revistei qA bonament pentru 2 ani 12 de numere ale revistei

100 RON 190 RON

Proiect Implicaţiile adoptării modificărilor legislaţiei privind malpraxisul

Special Farmacia comunitară, prima stație în îngrijirea sănătății

Proiectul legislativ va avea implicaţii importante în lumea medicală, influenţând raporturile dintre pacient, personalul medical, furnizorul de produse şi servicii şi asigurator. pagina 28

Nume:................................................................................... Prenume: ............................................................................... Dna Dl Dra Adresă domiciliu: ..................................................................................................................................................................... Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................ Oraş:................................................................. Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ............................................... Telefon: ............................................................................................................... Specialitate ................................................................................................................................................................................ student rezident medic specialist medic primar Competenţă ............................................................................... Denumire instituţie: ....................................................... Domeniu de activitate: Privat Public Secţie: ................................................................................................. Funcţie: ...................................................................... Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ............................................................................ .................................................... Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:................................. Oraş:................................................................. Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ............................................... Telefon: .......................................... Mobil: ...................................................... E-mail: ........................................................................ Web: ................................................................................................... CUI instituţie: Plătitor de TVA: da nu Factură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii: Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: .................................................................. Adresa pentru primirea revistelor MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION: Domiciliu Instituţie Data:

Semnătură:…..………….….......…

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii la adresa: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, camera 14, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, prin fax (031) 432.82.30 sau scanate prin e-mail la office@mediasyscom.ro. Mulţumim!

Adeverinţa pentru abonarea la revistă se eliberează în maximum 5 zile lucrătoare de la exprimarea solicitării dvs.

Plata abonamentului se va efectua prin mandat poştal sau prin ordin de plată pe coordonatele: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, camera 14, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, CUI RO31922876, J40/8111/2013. Cont RON IBAN: RO05BACX0000000912742000, deschis la Unicredit Țiriac Bank, Sucursala Rahova.

Doresc să primesc o copie a facturii abonamentului: q Da, la adresa de e-mail: ..................................................................... q Da, la fax: .....................................................................

SC MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION cu sediul in Bucuresti, Calea Rahovei nr. 266-268 corp 2 etaj 2, camera 14, CUI RO31922876, J40/8111/2013 prelucrează datele cu caracter personal furnizate de dumneavoastră prin acest document în scopul actualizării bazei de date. Pe viitor, datele mentionate ne permit să vă ţinem la curent cu activitatea noastră. În cazul în care nu doriţi această informare, bifaţi

Conform Legii nr. 677/2001, beneficiaţi de dreptul de acces, de intervenţie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale. Aveţi dreptul să vă opuneţi prelucrării datelor personale care vă privesc şi să solicitaţi ştergerea datelor. Pentru exercitarea acestor drepturi, vă puteţi adresa cu o cerere scrisă, datată şi semnată la sediul social din Calea Rahovei nr. 266-268 corp 2 etaj 2 camera 14 Bucuresti. De asemenea, vă este recunoscut dreptul de a vă adresa justiţiei. Media Systems Communication este înregistrată la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub numărul 29878/7.11.2013

Anul 1 / Nr. 1 / 2013

Farmacologie

MALPRAXIS AUTO BUNURI CĂLĂTORIE

SĂNĂTATE ACCIDENTE

ARO ASIGURĂRI ROMÂNIA BROKER DE ASIGURARE SRL Adresă: Str. Viitorului nr. 122, Sector 2, București Tel.: 0721654588; 0765488377 Web: www.asigurariromania.ro E-mail: ionut@asigurariromania.ro Servicii complete. Oferim clienților noștri servicii complete de consultanță și management al riscului și informarea permanentă asupra evoluției pieței de asigurări. Vă oferim consultanță, instrumentarea și lichidarea dosarelor de daună prin personal specializat. Parteneriate solide. Colaborăm strâns cu cele mai importante societăți de asigurare de pe piață pentru a va oferi întotdeauna soluția optimă și a vă apăra cel mai bine interesele. Relații de durată. Construim relații solide, de durată și de încredere cu toți clienții noștri pentru care asigurăm intermedierea polițelor și reprezentarea în caz de daună. Obiectivul nostru primordial este identificarea soluțiilor care răspund cel mai bine necesităților clienților noștri și apărarea interesului acestora. Optimizarea costurilor. Economii pentru dumneavoastră. Optimizăm costurile asigurărilor dumneavoastră prin identificarea celui mai bun raport calitate/preț. Prin parteneriate solide cu cele mai importante societăți de asigurare de pe piață avem capacitatea de a obține cele mai avantajoase prețuri pentru acoperirea inteligentă a riscurilor specific domeniului dumneavoastră. Asistență la daune. Recuperarea rapidă a despăgubirilor. Facilităm recuperarea sumelor asigurate prin asistență completă în caz de daună. Vă asigurăm asistență la daună prin personal specializat și în exclusivitate, vă oferim consultanță, instrumentarea și lichidarea dosarelor de daună. Protecție complexă. Acoperire totală. Oferim consultanță strategică gratuită pentru identificarea riscurilor specifice activității dumneavoastră. Dezvoltăm soluții personalizate, adaptate riscurilor identificate. Analizăm riguros riscurile specifice activității dumneavoastră și propunem soluții personalizate Anul 1 / Nr. 1 / 2013 care îmbunătățesc gradul de protecție a asigurărilor.