Rxjournal 5 (2) 2015

Revistă de informare specializată dedicată tuturor medicilor specialişti, medicilor de familie, farmaciștilor, asistenților și moașelor din România

www.rxjournal.msc-ro.com

Anul 3 - Nr. 5 (2) 2015

www.msc-ro.com

Special Asistență Medicală și Farmaceutică OAMGMAMR și-a premiat asistenții medicali

Special Farmaceutic Codul ARPIM de transparență în interacțiunea cu HCP/HCO (II)

Special Medical

Prof. Dr. Radu Vlădăreanu:

“În România nu se constată o scădere a incidenței cancerului de col!”

Transmiterea neonatală a Human Papillomavirus

În urmă cu 20 de ani, în 1995, OMS-ul a recunoscut pentru prima dată că tulpina HPV 16 este cauza cancerului cervical. În 2005, 10 ani mai târziu, s-au acumulat suficiente dovezi care au arătat implicarea acestei tulpini de HPV în determinarea și a altor tipuri de cancer atât la femei, dar și la bărbați și copii, și faptul că HPV 16 este doar una din cele 13-15 tulpini HPV de tipul “high risk” care produce cancerul cervical.

Studiile în continuă creștere, care evidențiază că această familie de Human Papillomavirusuri reprezintă cauza mai multor cancere, combinate cu tehnologiile avansate au dus la producerea unor vaccinuri eficiente împotriva acestora. Simultan, s-au desfășurat studii de evaluare și demonstrare a eficacității vaccinurilor la femei și bărbați și, în final, au fost licențiate vaccinuri multivalente care asigură protecția împotriva infectării cu HPV și prevenirea leziunilor produse de către aceste virusuri. Recent, în SUA, vaccinul nona-valent Gardasil 9 ar putea fi o oportunitate în a extinde protecția anti-HPV la a preveni peste 90% din cancerele cervicale din lumea întreagă. În timp ce s-a înregistrat un progres uriaș în prevenirea cancerului cervical prin screening-ul populației feminine adulte și prin introducerea unor programe de vaccinare în masa a tinerelor cu vârsta între 11 și 13 ani, mai puține realizări sunt în prevenirea cancerului secundar HPV-ului la bărbați (cancerul orofaringian – care în 60-70% din cazuri are etiologie HPV-ul), din cauza absenței unui program de screening disponibil, de rutină.

Proporția de cancere induse de HPV, care pot să fie prevenite prin vaccinare, diferă în întreaga lume, în Statele Unite și în țările cu un înalt grad de dezvoltare economică fiind organizate programe de screening al cancerului și de vaccinare. De aceea există o rată redusă de cancere invazive și pe de altă parte o rată mai crescută de cancer neinvaziv, în particular cancerul orofaringian la bărbați. În schimb, în țările mai puțin consolidate financiar, se înregistrează o incidență crescută a cancerului de col, precum și a celorlalte tipuri de leziuni precanceroase induse de HPV. Indiferent cât de precis putem defini numărul total de cazuri de cancer induse de HPV, vaccinarea antiHPV este singura modalitate potențială actuală de a preveni cancerul indus de HPV, la ambele sexe. Totuși, până la a atinge o proporție de peste 80% din populație care să fie vaccinată anti-HPV mai este mult, iar prevenirea cancerelor multiple rămâne un vis. Pe lângă medicii specialiști, medicii de familie, medicii de laborator, microbiologii, la nivel național toate organismele abilitate să asigure sănătatea populației sunt cheia implementării recomandărilor de vaccinare, făcând ca acest vis să devină o realitate.

Editorial

Şef Lucr. Dr. Simona Vlădăreanu Editor-in-Chief & Managing Editor

Editorial

Vaccinarea HPV - o șansă pentru un nou început

S

U

M

A

R

Indiferent pe ce suport sunt scrise, carapace de broască ţestoasă, papirusuri, hârtie, indiferent de când datează, REŢETELE rămân inelele de legătură între participanţii profesionişti ai actului medical medicul şi farmacistul - şi pacienţi.

6 NOUTĂȚI EDITORIALE 8 NEWS 11 EVENIMENT 24 MS 27 PIAȚA FARMA 28 INTERVIU 33

SPECIAL MEDICAL Transmiterea neonatală a HPV Infecția cu HPV - o problemă actuală și la bărbați

43 49

PECIAL FARMACEUTIC S Codul ARPIM de transparență în interacțiunea cu HCP/HCO (II) PECIAL ASISTENȚĂ S MEDICALĂ & FARMACEUTICĂ “Asistentul medical reprezintă cartea de vizită a spitalului!”

Cea mai mare filială OAMGMAMR din țară și-a premiat asistenții medicali S-a înființat Asociația Națională a Infirmierelor

Anul 3 - Nr. 5 (2) 2015 Editor-in-Chief & Managing Editor Şef. lucr. dr. Simona VLĂDĂREANU Editorial Board Prof. Dr. Marian Vladimir Constantinescu Prof. Dr. Radu Vlădăreanu Prof. Dr. Romeo Călărașu Prof. Dr. Florin Mihălțan Prof. Dr. Evelina Moraru Prof. Dr. Mircea V. Nanulescu Prof. Dr. Cătălina Tudose Prof. Dr. Mircea Ioan Popa Prof. Dr. Cătălina Poiană Conf. Dr. Gabriel Popescu Șef lucr. Dr. Mădălina Georgescu Șef lucr. Dr. Ioana Soare

Asist. Univ. Dr. Mara-Laura Carsote Asist. univ. Dr. Mihai Mitran Asist. Univ. Dr. Maria Silvia Trandafir Drd. Maria Besciu Dr. Loredana Mitran Dr. Bogdana Stana Dr. Irina Strâmbu Moașă Melania Tudose Editor Alexandra Mănăilă Foto Shutterstock Foto Fotolia

CEO Alina NICOLEANU Sales Manager Ionuţ NICOLEANU Communication Manager Alexandra MĂNĂILĂ Administrative Manager Andreea BANEA

Editorial & Events Assistant

Valentin MIROIU

Subscriptions Tel.: 031.100.01.88 E-mail: office@msc-ro.com Adresa: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Electromagnetica Business Park Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 2, Etaj 2, Sector 5, Bucureşti Tel.: 031. 100.01.88 E-mail: office@msc-ro.com www.msc-ro.com Copyright © 2015 MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Drepturile de autor pentru articolele şi fotografiile publicate aparţin exclusiv MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Reproducerea, totală sau parţială, şi sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face numai cu acordul scris al Editurii.

ISSN 2344 – 6633 ISSN -L 2344 – 6633 Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar, de informaţiile incluse în machete.

Noutăți Editoriale

Tratat de ginecologie pediatrică Pornind de la ipoteza că patologia adultului are ca punct de plecare evenimentele petrecute încă din viața intrauterină, în copilărie, pubertate şi adolescenţă şi pornind de la conceptul interdisciplinarităţii în abordarea oricărei patologii, doamna Conferenţiar Doctor Monica Mihaela Cîrstoiu, Departamentul de Obstetrică–Ginecologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti, Şef Secţie Obstetrică-Ginecologie III a Spitalului Universitar Bucureşti, a reușit să reunească medici ginecologi, geneticieni, neonatologi, pediatri, chirurgi de chirurgie generală, plastică şi pediatrică, endocrinologi şi imagişti în vederea elaborării unui „Tratat de patologie ginecologică pediatrică”, bazat pe experienţa personală, în care prezintă abordarea problemelor cu care ne confruntăm în practica zilnică atunci când ni se adresează fetiţe sau adolescente.

Tratat de patologie mamară în copilărie şi adolescenţă Din punct de vedere psihologic şi fizic, modificările asociate pubertăţii reprezintă un prag important în devenirea oricărei femei. De aceea, cunoaşterea particularităţilor patologiei specifice acestei vârste este esenţială în a lua deciziile cele mai importante în tratamentul fiecărei paciente.

Din aceleaşi motive a venit firesc cel de-al doilea volum - „Tratat de patologie mamară în copilărie şi adolescenţă” - lansat în cadrul celui de-al III-lea Congres al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti 2015 - centrat pe prezentarea dezvoltării glandei mamare încă din perioada embrionară, în copilărie şi până în sarcină şi lactaţie, când aceasta se definitivează, aducând în prim plan patologia specifică şi posibilităţile de diagnostic şi tratament. Volumul a beneficiat de coordonarea paginilor de neonatologie de către dna Dr. Simona Vlădăreanu, Șef de lucrări UMF “Carol Davila”, şefa Secţiei de neonatologie la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias.

Considerăm utilă preocuparea pentru acest domeniu care a căpătat recunoaştere în ultimii ani - aflat la intersecţia aspectelor legate de dezvoltare şi reproducere şi apreciem acest tratat ca fiind indispensabil pentru cei care se confruntă cu patologia ginecologică pediatrică şi a adolescenţei.

6

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

ANUNȚ privind începerea proiectului: „Centrul de Medicină Genomică v2” - Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara, cod SMIS – CSNR 48749, proiect nr. 677/09.04.2015, ID 1854 Proiect co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara cu sediul în Timișoara, P-ța Eftimie Murgu nr. 2A, 300041, derulează începând cu data de 09.04.2015 proiectul cu titlul: „Centrul de Medicină Genomică v2” – acronim GENOMICA, proiect co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanțare nr. 677 din 09.04.2015, încheiat cu Autoritatea Națională de Cercetare Științifică, pentru Programul Operațional Sectorial „Creșterea Competitivității Economice” (POS CCE), Axa Prioritară 2 – Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare – O.2.2.1. „Dezvoltarea infrastructurii CD existente şi crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de cercetare)”.

Valoarea totală a proiectului este de 24.033.320 lei, din care asistența financiară nerambursabilă este de 23.860.700 lei (din care valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR este de 20.343.632,82 lei și valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național 3.517.067,18 lei) și valoare ne-eligibilă 172.620 lei.

Proiectul se implementează în localitatea Timișoara, P-ța Eftimie Murgu nr. 2A, 300041 jud. Timiș, pe o durată de 8 luni.

Obiectivul general al proiectului Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii existente și crearea de noi laboratoare destinate activităților de cercetare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” Timișoara (denumită în continuare UMFVBT), universitate recunoscută atât pe plan național, cât și internațional pentru studiile multidisciplinare în domeniul cercetării fundamentale și aplicate.

Obiectivele strategice ale proiectului O1. Creșterea capacității de cercetare O2. Creșterea calității și eficienței activității de cercetare O3. Dezvoltarea cunoștințelor fundamentale O4. Dezvoltarea cercetărilor experimentale și obținerea de noi terapii inovative O5. Dezvoltarea resursei umane O6. Stimularea cercetării în parteneriat și a transferului de tehnologie către întreprinderi O7. Creșterea vizibilității internaționale și colaborarea cu alte grupuri din UE O8. Continuarea actualelor parteneriate și dezvoltarea de noi colaborări

Detalii suplimentare se pot obține de la: Universitatea de Medicină și Farmacie “Victor Babeș” din Timișoara Persoană de contact: Prof. Univ. Dr. Puiu Maria Funcție: Director de proiect Tel.: 0745.138.917; Fax: 0256.295157, E-mail: maria_puiu@umft.ro

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

7

News

Un sfert de milion de femei, diagnosticate anual în lume cu cancer ovarian

Doar 45% dintre pacientele cu cancer ovarian înving boala în următorii 5 ani, potrivit site-ului ovariancancerday.org. Depistat în stadiul incipient, localizat, acest tip de cancer are o rată de supraviețuire la 5 ani de 93%, dar numai aproximativ 15% din cazuri sunt depistate devreme.

Unul dintre motivele diagnosticării târzii îl reprezintă simptomele înșelătoare. Cu ocazia Zilei Internaționale De Luptă Împotriva Cancerului Ovarian care a fost celebrată pe 8 mai, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) a creat pe www.invingemcancerul.ro, un chestionar pentru toate femeile care vor să afle care sunt

factorii de risc pentru a face cancer ovarian. Cancerul ovarian în cifre este destul de sumbru: 238.719 femei sunt diagnosticate anual în lume (globocan.iarc.fr) și 151.917 femei mor în lume în fiecare an din cauza cancerului ovarian. În România, sunt diagnosticate 1.850 de cazuri noi anual și 1.020 de femei mor în fiecare an din cauza cancerului ovarian (globocan.iarc.fr). Rata de supraviețuire la 5 ani este de 45%; foarte mică, dacă o comparăm, de pildă, cu rata de supraviețuire la cancerul de sân, care este de 89%.

Dacă este localizat, în stadii incipiente, rata de supraviețuire la 5 ani e de 93%. (A.M.)

Ministerul Sănătății lucrează la proiectul de Lege a vaccinării

În prezent, Ministerul Sănătăţii lucrează la un proiect de act normativ care va reglementa situația imunizărilor în România, având în vedere numeroasele sesizări venite din partea specialiștilor cu privire la scăderea numărului de vaccinări, în urma campaniilor susținute împotriva imunizării.

8

Proiectul Ministerului Sănătății va fi elaborat împreună cu specialiștii în domeniu și va fi implementat numai după ce va fi supus dezbaterii publice. În elaborarea proiectului, Ministerul Sănătății va beneficia de expertiza în acest domeniu al reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul va fi conceput pentru informarea părinților și conștientizarea necesității vaccinării. “Precizăm că în proiectul MS nu se vor impune sancțiuni cu închisoarea pentru părinții care refuză vaccinarea copiilor”, a ținut să sublinieze dr. Nicolae Băniciou, ministrul Sănătății, atenționând totodată asupra riscului reapariţiei unor boli foarte grave, mortale chiar, după cum a sesizat şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Un exemplu este poliomielita, o boală eradicată prin vaccinare, care reapare prin refuzul vaccinării.

Acoperirea vaccinală în România se păstrează sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de 95 la sută, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării. (A.M.)

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

România, codașa Europei privind condițiile oferite mamelor

Un nou Raport Anual al Organizației Salvați Copiii relevă situația mamelor la nivel mondial, arătând că România ocupă locul 66 în clasamentul mondial al țărilor cu cele mai bune condiții oferite mamelor, așa cum reiese din cel de-al 16-lea Raport Anual al Organizaţiei Salvați Copiii – „Situația mamelor la nivel mondial”. Această poziţionare plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, la distanță considerabilă față de Ungaria (locul 51) sau Bulgaria (locul 44). Mai mult, România este depășită în topul global de state cu posibilități relativ mai mici, precum Belarus (locul 25), Serbia (locul 35) sau Muntenegru (locul 42).

Dintre cele 179 de state incluse în raport, Norvegia ocupă prima poziție în clasament, urmată îndeaproape de alte țări nordice, în timp ce Somalia se află pe ultimul loc pentru al doilea an

consecutiv. Cel mai bine clasate capitale din acest top sunt Praga (Cehia), Stockholm (Suedia), Oslo (Norvegia), Tokyo (Japonia) şi Lisabona (Portugalia).

“Supravieţuirea la naştere este un drept fundamental al oricărui copil şi nu ar trebui să fie condiţionată de țara de origine. Din păcate, România este în continuare codaşa Europei la acest capitol, motiv pentru care, de 5 ani, Salvaţi Copiii depune eforturi constante - prin programul de reducere a mortalității infantile - pentru a diminua riscurile la naştere, atât pentru bebeluşi, cât şi pentru mămici”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedintele Executiv Salvaţi Copiii. În România se constată un decalaj clar al performanțelor, în funcție de mediul de rezidență. Astfel, rata mortalităţii infantile este constant mai ridicată în mediul rural – 10,4‰, în 2013 – în comparație cu cea din mediul urban – 6,8‰ (INS 2013). Rata mortalităţii infantile se păstrează peste media naţională în anumite regiuni ale României, precum cea de nord-est 20,1‰, cea de sud și Muntenia – 19,3‰, sau cea de sud-vest – 18,2‰. Cu o mortalitate maternă de avort și risc obstetrical direct de 6,96 și o mortalitate maternă de avort și risc obstetrical indirect de 11,44 (conform INS 2012), precum și cu o poziție de mijloc în clasamentul mondial 2015 al condițiilor oferite mamelor, este evident că și la acest capitol vital, România are nevoie de mai multă coordonare, de măsuri imediate pe toate planurile, de la cel medical până la educație, precum și de implicarea activă a tuturor actorilor interesați.

(A.M)

Femibion, în portofoliul Dr. Reddy’s Laboratories România Începând din acest an, Dr. Reddy’s Laboratories România și-a extins portofoliul de produse prin preluarea brandului Femibion, în urma încheierii unui parteneriat strategic cu Merck Consumer Health Care, Germania. În urma parteneriatului, compania Dr. Reddy’s Laboratories România devine responsabilă de promovarea brandului Femibion în România. La nivel european, dar și în România, Femibion reprezintă unul dintre brandurile de top din segmentul de piață reprezentat de complexele vitaminice prenatale. În România, valoarea vânzarilor acestui produs se ridică la aproximativ 630.000 euro anual. Lansat în 2011, brandul Femibion, cu cele două forme de prezentare Femibion Sarcină Sănătoasă 1 și Femibion Sarcină Sănătoasă 2, a reușit să atingă rapid locul 2 în cota de piață datorită beneficiilor semnificative, demonstrate, de care s-au bucurat miile de mămici care au parcurs sarcina împreună cu Femibion. Femibion este special conceput să acopere necesarul optim de micronutrienți esențiali pentru femeile care își planifică o sarcină, sunt gravide sau

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

alăptează. “Prin preluarea produsului Femibion și, în timp, a altor produse de înaltă calitate din portofoliul Merck Consumer Health, compania noastră își diversifică propria ofertă pentru pacienții din România, abordând arii terapeutice noi, completându-le pe cele în care avem deja un nume recunoscut. Sperăm că împreună cu partenerii noștri și valorizând experiența acumulată pe parcursul acestor 20 de ani de existență pe piața din România să dăm un suflu nou acestui produs, ale cărui beneficii sunt demonstrate și pe care sperăm să le descopere cât mai multe viitoare mame”, a declarat Cristina Gârlașu, Director General Dr. Reddy’s Laboratories România SRL. Compania Dr. Reddy’s Laboratories România SRL, prezentă pe piața farmaceutică de aproape 20 de ani, este una dintre subsidiarele Dr. Reddy’s Laboratories LTD, companie farmaceutică globală înființată în 1984 în Hyderabad India, care operează astăzi la standarde internaționale în mai multe centre de producție și cercetare din India, Statele Unite, Mexic, Germania și Marea Britanie. (A.M.)

9

News

Mamografia digitală cu tomosinteză - cea mai modernă tehnologie de examinare a sânului

Sanador, primul spital privat cu servicii medicale complete, a adus în România unul dintre cele mai performante sisteme de diagnosticare a cancerului la sân, mamografia digitală cu tomosinteză: Selenia DIMENSION 3D HOLOGIC. Utilizat în 50 de țări, SELENIA DIMENSION 3D HOLOGIC deține o tehnologie direct digitală, permițând vizualizarea imediată, atât a proiecțiilor, cât și a imaginii 2D și a imaginii recompuse 3D a sânului.

Inovaţia este reprezentată de Softul C-view, prin intermediul căruia se realizează imagini 2D în timpul vizualizării imaginilor de tomosinteză, eliminând expunerea ulterioară la radiaţiile X şi reducând gradul de iradiere a sânului. Tomosinteza sau mamografia tridimensională (3D) a sânului reduce interferența și suprapunerile de țesut prin captarea de imagini tridimesionale ale sânului și evidențiază mult mai ușor leziunile canceroase, mai ales la femeile cu sânul dens, care prezintă un risc crescut. Procedura este mai puțin dureroasă, sânul fiind așezat între un compresor și o placă detector.

Beneficiile mamografiei digitale cu tomosinteză sunt considerabile: detectarea cu acurateţe a cancerului, reducerea numărului de reexaminari și, implicit, a

10

costurilor aferente. Mai mult, procedura înregistrează performanțe crescute în examinarea țesutului mamar cu densitate mare, imaginile rezultate fiind disponibile pentru citire imediată și stocare într-un istoric personal al pacientului. “Mamografia digitală cu tomosinteză este un instrument deosebit de valoros deopotrivă pentru medici şi pacienţi, prezent acum în Clinica SANADOR Victoriei. Acesta permite o mai bună vizualizare a lezunilor şi o scurtare a duratei procedurii; reduce iradierea şi expunerile suplimentare şi imbunătăţeşte diagnosticul mamografic la persoanele cu sân dens” a declarat dr. Mihaela Sebeni, medic primar radiologie imagistică medicală cu competențe în tomografie computerizată, senologie imagistică, ultrasonografie generală. Mamografia digitală cu tomosinteză se recomandă, cu precădere, în cazul predispoziției pacientului la cancerul mamar (existența în familie a unor factori de risc de cancer mamar și a unui istoric personal care favorizează apariția bolii), pentru a descoperi leziuni noi sau pentru o a doua opinie. (A.M.)

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

11

Eveniment

Al II-lea Congres Național de Human Papillomavirus Cu tema: HPV, de la biologie moleculară la clinică - abordare interdisciplinară Societatea Română de Human Papillomavirus (SRHPV), împreună cu Media Systems Communication (MSC), au organizat în perioada 18-20 iunie 2015 Cel de-al II-lea Congres Naţional Interdisciplinar de Human Papillomavirus (HPV). Congresul a fost găzduit de Alexander Hotel – Centrul de evenimente Events Hall, din Bucureşti (www.alexanderhotel.ro).

Care sunt provocările cadrelor medicale în vederea depistării la timp, a diagnosticării corecte şi a aplicării tratamentelor personalizate? Care sunt necesităţile la nivel naţional în comunicarea cu instituţiile statului pentru o informare corectă a populaţiei cu privire la prevenţie şi accesul rapid la serviciile medicale din România? Care sunt necesităţile specialiştilor în abordarea interdisciplinară a pacientului suspect de HPV? Este necesar un cadru legislativ la nivel de Minister pentru dezvoltarea de programe naţionale care să susţină prevenţia şi depistarea precoce a HPV? La toate aceste întrebări au încercat să răspundă și să găsească soluţii personalităţi marcante, cadre medicale specializate atât din România, cât şi din străinătate, reprezentanţi ai instituţiilor care activează în domeniul sănătăţii în cadrul Celui de-al II-lea Congres Naţional de Human Papillomavirus.

Au participat peste 390 de specialişti ginecologi, ORL-işti, neonatologi, dermatologi, infecţionişti, virusologi şi oncologi.

Președintele Congresului a fost domnul profesor doctor Radu Vlădăreanu, iar Congresul s-a bucurat de participarea a peste 40 de speakeri de renume din România și din străinătate precum: Prof. Dr. Sorin

12

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Aramă (Fiziopatologie), Prof. Dr. Victoria Aramă (Boli infecțioase), Dr. Mihaela Badea (Ginecologie), Șef lucr. Dr. Elvira Brătilă (Ginecologie), Prof. Dr. Sabina Berceanu (Ginecologie), Dr. Cezara Bucur (Infertilitate), Șef. Lucr. Dr. Vlad Budu (ORL), Prof. Dr. Romeo Călărașu (ORL), Conf. Dr. Monica Cîrstoiu (Ginecologie), Prof. Dr. Nicolae Cernea (Ginecologie), Asist. Univ. Dr. Victor Clătici (Dermatologie), Conf. Dr. Alexandru Filipescu (Ginecologie), Dr. Mirona Furtună (Ginecologie), Șef lucr. Dr. Corina Grigoriu (Ginecologie), Prof.

Dr. Luminiţa Smaranda Iancu (Microbiologie), Dr. Irina Julea (Ginecologie), Dr. Isabela Lupu (ORL), Conf. Dr. Cristina Neagu (Ginecologie), Dr. Liliana Neștianu (Ginecologie), Prof. Dr. Liliana Novac (Ginecologie), Prof. Dr. Giovanni Miniello – Italia (Ginecologie) Dr. Loredana Mitran (ORL), Dr. Rodica Mureșan (ORL), Prof. Dr. Gheorghe Peltecu (Ginecologie), Prof. Dr. Marioara Poenaru (ORL), Dr. Elena Popa (Ginecologie), Asist. Univ. Dr. Corneliu Popescu (Boli infecțioase), Asist. Univ. Dr. Mihaela Prodea (ORL), Dr. Sorin Puia (Ginecologie), Prof. Dr. Lucian Pușcașiu (Ginecologie), Prof. Dr. Alexandru Rafila (Microbiologie) Dr. Daniela Safta (ORL), Conf.

Dr. Demetra Socolov (Ginecologie), Șef lucr. Dr. Dana Stănculeanu (Oncologie medicală), Conf.

Dr. Ruxandra Stănculescu (Ginecologie), Prof. Dr. Vlad Tica (Ginecologie), Biolog Marian Tinischi, Șef lucr. Dr. Simona Vlădăreanu (Neonatologie), Prof. Dr. Radu Vlădăreanu (Ginecologie), Dr. Anca Zgură (Ginecologie), Dr. Daniela Zob (Oncologie medicală).

Printre temele abordate pe parcursul celor 3 zile au fost: Când, de ce și cum testăm HPV?, Noul concept anatomo-cito-biologic de leziune epitelială cervicală. Clasificarea histopatologică OMS şi Sistemul citologic Bethesda 2014, Experiența Clinicii Micomi în utilizarea testului CINTec Plus, CAZURI CLINICE de patologie cervicală HPV indusă, Cervical cancer screening in HIV positive patients. A new face for an old tragedy?, Managementul ASCUS în depistarea precoce a cancerului de col uterin, HPV vaccination - a Public Health Priority? - updates in 2015, Infecția cu HPV în contextul sexualității actuale la adolescente, Eficacitatea și efectul protector încrucișat al vaccinului Hpv 16/18 în prevenția infecției și a leziunilor precanceroase cauzate de tulpinile HPV non-vaccinale, Controverse în diagnosticul și tratamentul patologiei tumorale ORL în

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

13

Eveniment

asociație cu HPV, Influența genotipării virale HPV asupra rezultatului tratamentului antiviral în papilomatoza respiratorie recidivantă, Vaccinarea HPV – Unde, când și cum?, Complicatii obstetricale la pacientele tratate pentru leziuni neoplazice intraepiteliale cervicale, Reabilitarea vocii după intervenţii chirurgicale pentru papilomatoza laringiană, Programul Național pentru depistarea activă precoce a cancerului de col uterin: doi ani de la declanșare, HPV infection: colposcopic findings, HPV: Dușmanul tăcut și redutabil din oncogeneza cancerului de col uterin, Recomandările OMS asupra vaccinării anti-HPV în 2015, Human papillomavirus la nou-născut - concepte curente ale transmiterii verticale de la mamă la făt, Rolul biomarkerilor celulari și moleculari în evaluarea prognosticului leziunilor precanceroase ale colului uterin, Vaccinul HPV – punctul de vedere al dermatologului, Studii privind infecţiile determinate de HPV în regiunea de NE a României, ENT Clinic Timisoara diagnosis and treatment options in juvenile laryngeal Papillomatosis, Posibilități moderne de diagnostic precoce și tratament al leziunilor cervicale precanceroase; experiența Clinicii de Obstetrică Patologică din Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Pantelimon”, urmărirea pacientelor după tratament conservator pentru carcinomul cervical cu invazie superficială, Conduita pentru pacientele tinere cu frotiu ASC-US / LG-SIL și infecție HPV, Patologia HPV indusă în sarcină și post-partum, Predictibilitatea pe termen lung a citologiei cervicale și a testării HPV în screening-ul cancerului de col uterin, Managementul infecției genitale cu HPV la adolescente, Papilomul inversat rino-sinusal - o continuă provocare virusologică și chirurgicală, Infecția cu HPV o problemă actuală și la bărbați, HPV16 vs. other types: natural history of cervical carcinogenesis, Cancerul de col uterin – de la etiologie la diagnostic și tratament.

Tot în cadrul Congresului s-a lansat oficial și Societatea Română de Human Papillomavirus.

14

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

BOARD-UL SOCIETĂȚII ROMÂNE DE HPV ESTE FORMAT DIN: PREȘEDINTE: PROF. DR. RADU VLĂDĂREANU VICEPREȘEDINTE: ȘEF LUCR. DR. SIMONA VLĂDĂREANU SECRETAR GENERAL: ASIST. UNIV. DR. CORNELIU POPESCU SECRETAR ȘTIINȚIFIC: ASIST. UNIV. DR. MIHAI MITRAN CONSILIUL ȘTIINȚIFIC AL SOCIETĂȚII ROMÂNE DE HUMAN PAPILLOMAVIRUS: PROF. DR. SORIN ARAMĂ (FIZIOPATOLOGIE) PROF. DR. VICTORIA ARAMĂ (BOLI INFECȚIOASE) DR MIHAELA BADEA (GINECOLOGIE) PROF. DR. MIRCEA BEURAN (CHIRURGIE GENERALĂ) PROF. DR. ROMEO CĂLĂRAȘU (ORL) CONF. DR. MONICA CÎRSTOIU (GINECOLOGIE) ASIST. UNIV. DR. VICTOR CLĂTICI (DERMATOLOGIE) CONF. DR. ALEXANDRU FILIPESCU (GINECOLOGIE) CONF. DR. DAN GHEORGHE (ORL) PROF. DR. VIOREL JINGA (UROLOGIE) LOREDANA MITRAN (ORL) PROF. DR. MIRCEA NANULESCU (PEDIATRIE) ALIN NICOLESCU (DERMATOLOGIE) SORIN PUIA (GINECOLOGIE) PROF. DR. ALEXANDRU RAFILA (MICROBIOLOGIE) DANIELA SAFTA (ORL) ASIST. UNIV. DR. DANA STĂNCULEANU (ONCOLOGIE MEDICALĂ) PROF. DR. NICOLAE SUCIU (GINECOLOGIE) ȘEF LUCR. DR. SILVIU VOINEA (CHIRURGIE ONCOLOGICĂ)

www.srhpv.com

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

15

Eveniment

Le mulțumim tuturor celor care au contribuit la realizarea Congresului, speakerilor pentru lucrările științifice de actualitate, participanților și partenerilor noștri:

Societatea Română de Human Papillomavirus va organiza în perioada 9-11 iunie 2016, Cel de-al III-lea Congres de Human Papillomavirus, la Casino Sinaia, Centrul Internațional de Conferințe, din Sinaia.

Pentru înscrieri și detalii, vizitați www.hpvcongress.com

16

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

OFERTĂ SP ECIALĂ PEN TRU MEMBRII S R-HPV

0.99% TA X MANAGE A DE MENT 5.9% DO BÂNDĂ 0.05% CO M ADMIN ISTRAREISION LUNAR * Ofe rtă în EUR O valabil ă doar pentru m embrii SR -HPV

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

17

Eveniment

INNOVATION IN MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION (MSC) a organizat vineri, 3 aprilie 2015, prima ediție a Galei Innovation Awards in Health 2015, care a avut loc la Hotelul Howard Johnson din Capitală.

Organizatorul și-a propus să-i premieze pe actorii din Sănătate: manageri, medici, companii, profesioniști care pun pasiune, ambiţie, timp și dedicare proiectelor inovatoare în sistemul sanitar românesc.

La gală au participat peste 250 de invitați, reprezentați ai autorităților sanitare, manageri ai spitalelor de stat, spitalelor și clinicilor private. Au fost și câțiva invitaţi speciali din țară și din străinătate: Dr. Nicolae Bănicioiu Ministrul Sănătăţii, Dr. Ioan Opriș - de la Universitatea de Medicină Wake Forest, care a făcut un drum special pentru acest eveniment la solicitarea organizatorilor chiar din SUA și Prof dr. Konstantinos Pantos din Atena, care, de asemenea, a venit special din Grecia pentru a fi prezent la acest eveniment. În total au fost acordate 30 de premii: unele au mers către nominalizații de la cele 11 categorii existente la prima ediție a galei, altele le-au fost oferite unor personalități ale lumii medicale, unor oameni care au susținut inovația întregului sistem sanitar acestea fiind Premii Speciale, și Premii de Excelență au fost înmânate membrilor juriului.

Iată câștigătorii la fiecare categorie, după cum urmează:

INNOVATION IN HEALTH & PHARMA MARKET: Compania AbbVie pentru noul tratament fără interferon pentru Hepatita C. De la tratament la vindecare, reprezentată de Mihai Diamandopol, CEO companiei AbbVie

INNOVATION IN HEALTH & IT & SOFTWARE: La această categorie au fost desemnați 2 câștigători: Spitalul Grigore Alexandrescu pentru “ARMONIA PORTAL - Primul portal complet pentru pacienţi într-un spital public din România”, reprezentat de Prof. Dr. Dan Mircea Enescu, Manager al Spitalului Grigore Alexandrescu și compania Medicover pentru Dosarul Medical Electronic (EMR), reprezentată de Dr. Laurențiu Dașcă, Chief Corporate Medical Adviser Medicover.

INNOVATION IN HEALTH & TECHNOLOGY: Compania ROMVAC pentru Procedeul de obținere și utilizare a imunoglobulinelor de găină - procedeu certificat cu brevet de invenție, reprezentată de Inginer Constantin Chiurciu, Director General al Romvac Company.

18

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

HEALTH AWARDS INNOVATION IN HEALTH & MEDICAL THERAPIES:

2015

Clinica Genesis, reprezentată în România prin dr. Andreas Vythoulkas, pentru dezvoltarea și implementarea fertilizării in vitro în România, oferind astfel cuplurilor cu probleme de infertilitate șansa de-a avea copii.

INNOVATION IN HEALTH & PRIVATE MANAGEMENT: La această categorie au existat 2 subcategorii: spitale private și clinici private. La subcategoria Spitale private premiul a revenit Spitalului Ponderas, singurul Centru de Excelenţă în Chirurgia Metabolică și Bariatrică din Estul Europei cu dublă acreditare – europeană și americană, reprezentat de prof. dr. Cătălin Copăescu, director general. La subcategoria Clinici private: Centrul Medical Academica a fost premiat pentru implementarea conceptului de MULTIDISCIPLINARITATE, pe care îl dezvoltă permanent în cele 3 sedii ale Centrului Medical Academica, acoperind astfel toate nevoile de diagnostic și îngrijiri medicale ale pacienților în sistem ambulator, reprezentat de dna Oana Penciulescu, director comercial Centrul Medical Academica.

INNOVATION IN HEALTH & FINANCE: La această categorie au existat 2 subcategorii.

La Subcategoria Soluții de leasing dedicate profesioniștilor din domeniul medical: UniCredit Leasing Corporation IFN S.A a fost premiată pentru soluții de leasing dedicate profesioniștilor din domeniul medical, reprezentată de dna Marinela Mihalcea, Head of Retail UniCredit Leasing Corporation IFN.La Subcategoria Soluții de finanțare dedicate profesioniștilor din domeniul medical, Banca Transilvania a primit premiul pentru soluții de finanțare dedicate profesioniștilor din domeniul medical, reprezentată de dna Ionela Mişculescu – Director Regional Divizia pentru Medici Banca Transilvania.

INNOVATION IN HEALTH & PUBLIC MANAGEMENT: La această categorie au fost desemnați 2 câștigători: Conf. Dr. Monica Desiree Dragomir, Sefa secției de Oncologie Pediatrică de la Institutul Oncologic “Prof. Dr. Al. Trestioreanu”, București pentru susținerea și implementarea conceptului de management multidisciplinar al copilului cu afecțiune malignă: asistență medicală de orice fel - inclusiv paliație, asistență psihologică, socială, de re-

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

19

Eveniment

cuperare, școală în spital s.a.) și Conf. Dr. Carmen Orban, Manager general la Institutul Clinic Fundeni, pentru implementarea unui management pragmatic, cu impact imediat și direct asupra aspectelor gestionate; s-a urmărit informatizarea activității administrative asociate actului medical, fiind implementate programe informatice utile asigurării unei gestiuni eficiente a tuturor consumurilor pe fiecare pacient.

INNOVATION IN VETERINARY HEALTHCARE: La această categorie au fost desemnați4 câștigători: • Premiu pentru inovație în Cercetare și Educație medicală: Prof. Gabriel Predoiu, Decan al Facultăţii de Medicină Veterinară din București, pentru contribuţii aduse în cercetarea stiinţifică din domeniul medical veterinar • Premiu pentru inițierea și dezvoltarea curentului de Medicină Felină în România: Dr. Tache Epure, Președintele Societății Române de Medicină Felină • Premiu pentru activitatea de arbitru internațional de renume în cadru concursurilor de pisici de rasă: Beverly Elian, membru fondator al Clubului felin Magnificats și Arbitru Internațional World Cat Federation • Premiu pentru dezvoltarea de produse şi soluţii inovatoare adaptate nevoilor individuale ale animalelor de companie: NESTLE PURINA, reprezentată de Dr. Anca Tomșa, Brand Manager NPP Nestle Purina România.

INNOVATION IN HEALTH & HUMAN RESOURCES: Premiantul la această categorie a fost compania MedLife – premiul pentru cel mai mare angajator din sistemul sanitar din România - care își desfăşoară activitatea în 13 hyperclinici din București, Timisoara, Brașov, Arad, Galaţi, Iași și Constanţa, 18 laboratoare proprii de analize, 7 unităţi spitalicești în București, Brașov, Craiova și Arad, reprezentată de Dr. Ovidiu Vasile, director Medical Medlife.

INNOVATION IN HEALTH & INTERNATIONAL MANAGEMENT: Clinica Genesis Atena, faimoasă în întreaga lume datorită ginecologului grec Konstantinos (Kostas) Pantos, a primit Premiul pentru tratamentul fertilităţii în Europa, cu peste 7000 cicluri

20 Anul 3 / Nr. 5 (2 / 2015

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

de fertilizare in vitro anual. Prof. Pantos va deschide în prima jumătate a anului 2015, o reprezentanţă în România, oferind astfel servicii medicale nu doar cuplurilor din România, ci și din ţările vecine: Bulgaria, Moldova, Serbia, Muntenegru.

INNOVATION IN HEALTH & TOURISM: Centrele de Excelență în Cardiologie și Radiologie Intervențională ARES, reprezentată de Drd. Iulian Pleșcan, COO - Premiul pentru Primul Centru European de Excelență în Terapia Fibroamelor Uterine din Europa de Est, primul centru privat din România care tratează hipertensiunea arterială printr-o procedură revoluționară, Denervarea Arterelor Renale (RDN) și prima secție privată în terapia minim invazivă a malformațiilor cardiace congenitale din România.

Premii speciale au primit: • Dr. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii, pentru că a reușit în primul an de mandat să introducă în lista de medicamente compensate și gratuite 40 de molecule noi, după mai bine de 7 ani de blocaj, a redeschis 26 de spitale din cele 69 închise de Guvernul Boc și a deblocat până acum 3.500 de posturi din sistemul sanitar de stat.

• Prof. univ. dr. Iosif Urs, Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Universității Titu Maiorescu acreditată cu grad de încredere ridicat pentru organizarea învăţământului medical privat la standarde europene.

• Dr. Ioan Opriș, Senior Research Scientist La Wake Forest University School of Medicine, Winston Salem, NC, USA, Membru în Academia Americano-Română de Arte și Științe, pentru Cercetări de excelenţă în neuroştiinţe şi implant cerebral.

• Dr. Ing. Chim. Stefan Manea, Președintele Companiei Hofigal, și Anca Daniela Raiciu - doctor în științe farmaceutice -Director Marketing în cadrul Hofigal companiei HOFIGAL, pentru cele mai înaintate și moderne concepte legate de fabricația nepoluantă.

• Profesor dr. Alexandru Şonea, Președinte al Senatului Universităţii de Ştiinţe Agronomice și de Medicină Veterinară din București pentru organizarea învățământului medical uman și veterinar privind transpunerea legislației europene în legislația națională.

• Prof. Dr. Ioanel Sinescu, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” București, pentru Centrul de Uronefrologie și Transplant Renal de la

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

21

Eveniment

Institutul Clinic Fundeni, singura unitate din Europa unde pot fi tratate toate bolile renale, “de la A la Z” și unde sunt realizate și operaţiile de transplant.

• Dr. Alexandru Brezoescu, Președintele Colegiului Medicilor Dentiști din București, pentru implicarea în educația medicală continuă a medicilor stomatologi.

Detaliile și documentațiile pentru nomi­ nalizați, descrierile categoriilor și poze din timpul evenimentului le puteți găsi pe site-ul evenimentului: www.innovationinhealth.ro

Premii de Excelență Innovation in Health S-au acordat membrilor juriului:

n Dr. Vasile Ciurchea – Președinte CNAS, n Prof. Dr. Radu Vlădăreanu – UMF Carol Davila București,

n Prof. Dr. Marian Vladimir Constantinescu– Seful Departamentului de Reabilitare

Orală din Universitatea „Titu Maiorescu” București, n Petru Crăciun, Director General CEGEDIM și n Laurenţiu Mihai, Director Executiv APMGR. În cadrul Galei Innovation Awards in Health 2015 a fost lansată oficial revista Romanian Journal of Health Manager, editată de MSC. Este o publicație de informare și management dedicată tuturor managerilor din sistemul sanitar din România.

Partenerii evenimentului care au MSC susţinut în această acţiune de recunoaștere și premiere a elitelor din sistemul sanitar au fost:

PARTENER PLATINUM: Abbvie, ROMVAC, PARTENER GOLD: Unicredit Leasing, PARTENERI: Roche, Danson, Teamnet Dedalus, Flori de Lux, Banca Transilvania, Leonidas, Cannon, Beautyferia, Murad,Domeniile Sâmbureşti, Aqua Carpatica, City Nights, Stalinkskaya, Perform Studio, Youth Media Projects, Top Line, Lena Criveanu, Doncafe Brasserie.

22

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Finanțare prin Banca Transilvania, Divizia pentru Medici – studiu de caz În 2014, doamna doctor Carmen Badiu, specialist în obstetrică ginecologie, a luat o decizie importantă: a înființat un Cabinet Medical Individual, asemenea multor alți colegi, hotărâţi să înceapă o nouă viaţă profesională în mediul privat.

După o carieră îndelungată într-un spital public, decizia nu a fost probabil ușoară. Dr. Carmen Badiu a lucrat până în 2014 în cadrul Spitalului orăşenesc “Dr. Căiuş Tiberiu Sparchez-Zărneşti”, jud. Braşov, având o vechime de cinci ani în specialitate și competențe în colposcopie şi ultrasonografie obstetricală şi ginecologică. Înfiinţarea unui CMI este însă un prim pas, necesar, dar nu suficient. În etapa imediat următoare, pentru începerea efectivă a activității este nevoie de un sediu şi de o serie de dotări. Dacă sediul poate fi închiriat, dotările cu echipamente necesită o investiție considerabilă, greu de susţinut din surse proprii. În această etapă, dr. Carmen Badiu a apelat la Banca Transilvania, Divizia pentru Medici, pentru obținerea unei finanţări în vederea dotării cu aparatură a propriului cabinet: ecograf Doppler color, masă de examinare ginecologică, aparat de sigilat pungi, aspirator medical, video-colposcop, lampă examinare, cardiotocograf, electrocauter, autoclav.

După analizarea dosarului, proiectul a fost evaluat la 100.250 lei, iar structura de finanţare a fost

următoarea: 20% aport propriu, 80% (80.200 lei) credit.

Proiectul a acoperit lista de bază a echipamentelor/ aparaturii necesare pentru deschiderea unui cabinet de Obstetrică-Ginecologie. Astfel, cu ajutorul Băncii Transilvania, un medic ambiţios îşi poate îndeplini planurile antreprenoriale, iar locuitorii oraşului Săcele au acces la servicii medicale de calitate.

MS

Ministerul Sănătății: Retrospectivă

În cele ce urmează vă prezentăm o retrospectivă a principalelor activități care s-au derulat cu sprijinul Ministerul Sănătății și a acțiunilor la care a luat parte ministrul Sănătății, Dr. Nicolae Bănicioiu, în prima jumătate a anului 2015.

Direcţia de Presă, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale a MS

Sistemul de Brahiterapie HD din cadrul Institutul Regional de Oncologie Iași, funcțional Începând cu luna iunie pacienții cu afecțiuni oncologice și indicație de radioterapie internă beneficiază de tratament în Institutul Regional de Oncologie Iași.

Unitatea sanitară a anunțat Ministerul Sănătății că, începând cu 2 iunie 2015 Sistemul de Brahiterapie HD din cadrul Laboratorului de Radioterapie cu Energii Înalte şi Brahiterapie devine complet funcțional.

“S-au efectuat primele simulări care au demonstrat fezabilitatea deschiderii programului de brahiterapie, iar echipa medicală formată din medici, fizicieni și tehnicieni medicali este pregătită pentru a prelua primii pacienți”, a declarat ministrul Sănătății, Nicolae BĂNICIOIU. Laboratorul de Radioterapie cu Energii Înalte şi Brahiterapie din cadrul I.R.O. oferă servicii de radioterapie curativă și paliativă în regim ambulator şi de spitalizare continuă (60 de paturi). Platforma tehnică include trei acceleratoare de particule cu energie de 6 MeV, 10 MeV, respectiv 15 MeV, 3 simulatoare CT, sistem modern de plan tratament, care oferă posibilitatea de a efectua radioterapie externă conformaţională

24

3D, IMRT, RapidArc, stereotaxie. Activarea Sistemului de Brahiterapie HD în valoare de 610 000 euro definitivează serviciile oferite în cadrul laboratorului.

Echipa de radioterapie este formată din 4 medici primari și 2 medici specialiști radioterapie, 3 medici rezidenți pe post, 10 fizicieni, 1 inginer și 23 tehnicieni și asistenți medicali.

Reamintim că, Institutul Regional de Oncologie Iași, înființat prin H.G. nr. 583/13.03.2009, cu o structură de 300 de paturi funcționează începând cu data de 1 februarie 2012. IRO este o investiție a Ministerului Sănătății în valoare totală de 75.361.280 euro. Spaţiile acestei unităţi se înscriu în necesarul funcţional al unei unităţi sanitare cu profil oncologic conform reglementărilor legale în vigoare astfel încât să ofere populaţiei din toate judeţele Moldovei ceea ce este necesar pentru un tratament corect și în timp optim.

Având în vedere dimensiunea, complexitatea şi urgenţa pe care o reprezintă cancerul ca problemă prioritară de sănătate publică, înfiinţarea Institutului Regional de Oncologie a început deja să corecteze dezechilibrul existent între Moldova (cu o suprafaţă

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

de cupluri vor putea beneficia în 2015 de program. În funcție de adresabilitatea din program, dar și de fondurile alocate Sănătății, suma poate fi majorată în urma rectificărilor bugetare. Se va deconta o singură procedură FIV, în sumă de aproximativ 6 188 lei.

Lista unităților selectate în program: 1. Clinica Promed System SRL (Spitalul Wellborn) Târgoviște 2. SC Life Line - Medical Center SRL București 3. SC MEDLIFE SA București 4. Clinica Medicală Gynera SRL București 5. SC BIOGENESIS IVF SRL București 6. SC Clinica Polisano SRL Sibiu 7. Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie “Prof.

Dr. Panait Sârbu” București 8. SC BABE SRL Sângeorgiu de Mureș 9. SC Gynatal SRL Timișoara 10. SC LID MEDICAL CENTER SRL București

Programul pilot “Sunt primul ajutor!”

de 44.000 km² și aproximativ 4 milioane locuitori) şi celelalte provincii istorice ale ţării.

Programul gratuit de fertilizare in vitro și embriotransfer, în 10 clinici din România Un număr de 10 clinici vor derula în acest an Programul gratuit de fertilizare in vitro și embriotransfer al Ministerului Sănătății.

Comisia de specialiști desemnată prin Ordin de ministru a încheiat procesul de selecție al unităților sanitare care au îndeplinit criteriile de eligibilitate stabilite prin Ordinul 386/2015 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2015 și 2016.

Reamintim că, în acest an, ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu a aprobat reluarea Programului de fertilizare in vitro și embriotransfer, după ce în anul 2013 conducerea de la acea dată a decis sistarea acestuia. “În următoarele săptămâni direcțiile de sănătate publică vor încheia contractele cu unitățile sanitare selectate pentru demararea procedurilor de fertilizare. Estimăm că în partea a doua a lunii iunie cuplurile infertile care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru includerea în program vor putea depune dosarele de includere în program”, a declarat Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății.

Anul acesta programul va beneficia de un buget în sumă de 1.857.000 lei. Estimăm că un număr de 300

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății s-a aflat la data de 25 mai la Serviciul de Ambulanță București Ilfov, acolo unde a participat la reluarea programului pilot “Sunt primul ajutor!”, precum și la lansarea site-ului de educație medicală și prim ajutor pentru copii -“suntprimulajutorjunior.ro”.

“Mă bucur că acest proiect început acum 2 ani merge înainte și că a fost creat și un site special cu informații utile. Societatea românească va fi mult mai pregătită pentru a aborda o situație de urgență și a acorda primul ajutor dacă învățăm, din timp, copiii și tinerii noțiunile de bază”, a declarat astăzi ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu.

Ministrul Bănicioiu a anunțat că Ministerul Sănătății propune ca în școli să fie introduse ore de educație sanitară.

“Am găsit multă deschidere și dorință de colaborare la colegii de la Educație și sperăm ca propunerea noastră să se poată concretiza chiar din următorul an școlar. Astfel, elevii și tinerii vor putea învăța noțiuni despre modul de organizare, funcţionare şi utilizare a sistemului sanitar, dar și a Sistemului Naţional Unic pentru Apel de Urgenţă 112, cum să aplice şi să execute corect manevre de salvare a vieții, noţiuni de igienă şi de prevenire a afecţiunilor”, a declarat ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu.

Ministrul Sănătății susține că însuşirea noţiunilor de prevenire a accidentelor casnice, şcolare, rutiere, conştientizarea obiceiurilor cu mare risc (droguri, alcool, tutun), rolul alimentației sănătoase, conştientizarea importanţei donării voluntare de sânge, prevenirea riscurilor situaţiilor de urgenţă în şcoli şi în afara lor sunt informații de care are nevoie un adolescent în formare.

“Mai mult, tinerii cu noțiuni corecte de educație sanitară pot învăța, la rândul lor, alte persoane, astfel încât să poată fi schimbate obiceiurile prezente”, a mai spus Bănicioiu.

25

MS

Distribuirea celei de a doua tranșe de vaccin hexavalent, încheiată Ministerul Sănătăţii informează că s-a încheiat distribuirea celei de a doua tranșe de vaccin hexavalent.

Distribuitorul autorizat a furnizat aproximativ 140.000 de doze de vaccin hexavalent către toate direcțiile de sănătate publică de la nivel național.

Acestea vor fi utilizate pentru imunizarea copiilor de 2, 4 și 11 luni, conform noului Calendar obligatoriu de vaccinare valabil de la data de 1 aprilie 2015.

Ministerul Sănătăţii a transmis în teritoriu toate măsurile care trebuie luate în această perioadă pentru derularea în bune condiţii a campaniei de vaccinare. Astfel, s-a solicitat direcțiilor de sănătate publică să anunțe medicii de familie că pot ridica vaccinul pentru derularea programului de imunizare în condiții optime.

Până în prezent au fost distribuite la nivel național peste 190.000 de doze de vaccin din cele 571.500 achiziționate de către Ministerul Sănătății pentru acest an.

Inaugurare Laborator de Electrofiziologie Clinică și Pacing din cadrul secției de Cardiologie a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca Începând cu luna mai, pacienții români vor fi diagnosticați și tratați în cel mai modern laborator pentru depistarea și tratarea aritmiilor complexe.

Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății, a participat la inaugurarea Laboratorului de Electrofiziologie Clinică și Pacing din cadrul secției de Cardiologie a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca.

Laboratorul, unic în România, în care se realizează diagnosticul și tratamentul ablativ al aritmiilor cardiace complexe, a fost dotat cu echipamente performante în cadrul unui program de cercetare cu finanțare nerambursabilă în valoare de peste 36 milioane de lei pe care unitatea sanitară l-a accesat și care va avea ca rezultat direct în următorii 5 ani crearea Centrului de Excelență pentru cercetare CREDO în secția de Cardiologie.

“Era timpul ca cel mai mare spital de urgență din țară să beneficieze de echipamente performante de diagnostic și tratament al aritmiilor complexe care sunt cele mai frecvente urgențe cardiovasculare. De acum încolo se va asigura tratamentul personalizat al urgențelor cardiovasculare. Primul pacient va fi investigat chiar astăzi cu ajutorul noilor echipamente”, a declarat ministrul Bănicioiu în cadrul ceremoniei de inaugurare.

Centrul de excelență va cuprinde 8 laboratoare de cercetare dintre care: - 3 laboratoare nou înființate (Laboratorul de cardiologie moleculară, Laboratorul de ecografie vasculară și Laboratorul de ecocardiografie de stres);

26

- 5 laboratoare care vor fi modernizate cu echipamente ultraperformante și moderne printre care și Laboratorul de Electrofiziologie Clinică și Pacing.

După implementarea proiectului, secția de cardiologie a spitalului va avea în dotare 126 de echipamente noi, 11 dintre acestea cu o valoare peste 100.000 de euro.

De asemenea, 11 specialiști în cardiologie vor fi angajați pentru a lucra în cercetare-dezvoltare.

Ministrul Sănătății a felicitat echipa de specialiști a secției de de cardiologie și conducerea unității sanitare pentru activitate și profesionalism.

Programul de cooperare între Ministerul Sănătăţii şi Clinica San Donato continuă Medicii italieni şi români care colaborează în domeniul chirurgiei cardiovasculare pediatrice au ajuns la un bilanț de 100 intervenții chirurgicale pe cord.

“Am reușit ceea ce ne-am propus, adică să salvăm aici, acasă, copiii noștri care se nasc cu malformaţii cardiace fără a mai fi necesar transferul lor în unităţi sanitare din alte ţări.

Anul trecut am stabilit cu reprezentanţii clinicii italiene că vom continua acest program şi că îl vom dezvolta la nivel național. În prezent, se realizează intervenții la București la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “M. S. Curie” și în alte 4 centre din Iași, Tg. Mureș, Cluj-Napoca și Timișoara”, a declarat Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii. În luna iulie 2014, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu a semnat extinderea Programului de cooperare între Ministerul Sănătăţii şi Clinica San Donato, program în cadrul căruia echipe de medici italieni şi români operează copii cu malformaţii congenitale cardiace în cadrul spitalelor din România.

“Cea de-a doua componentă a programului o reprezintă cea de instruire a personalului medical în domeniul chirurgiei cardiace. Ținta noastră este ca în anul 2016, după 2 ani de la înființarea programului, echipa de medici români să poată efectua în integralitate intervențiile, fără coordonarea medicilor din Italia”, a mai spus ministrul Sănătății.

Ministrul Sănătăţii a felicitat echipele de profesioniști români și italieni pentru că toate cele 100 de intervenții realizate au avut o rată de succes de 100%.

La rândul lor, medicii italieni au subliniat importanța acordului încheiat cu Ministerul Sănătății și a suportului acestei instituții.

Mortalitatea infantilă datorată malformaţiilor congenitale ale sistemului circulator reprezintă peste 11% din totalul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an. Numărul anual de copii cu probleme cardiace, printre nou-născuți, este de aproximativ 2.5003.000 de cazuri noi pe an.

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Piața Farma

Cegedim a încheiat tranzacția cu IMS Grupul Cegedim a anunțat încheierea tranzacției la data de 1 aprilie 2015 dintre grupurile Cegedim și IMS, tranzacție internațională agreată în octombrie 2014. În România, executarea acestei tranzacții s-a efectuat în modul următor: - Diviziile CRM și CSD – cele care au făcut obiectul tranzacției – au rămas în cadrul companiei Cegedim România, care și-a schimbat acționariatul începând cu data de 1 aprilie 2015 și își va schimba denumirea conform termenelor și procedurilor legale în vigoare; - Divizia CCI, cea care procesează datele de vânzări de medicamente pe piața românească de 20 de ani, care nu a făcut obiectul tranzacției, a fost mutată în cadrul companiei Cegedim Customer Information, nou-înființată la sfârșitul anului 2014; - Compania Pharmec Healthcare Software nu a fost vizată direct de tranzacția internațională,

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

dar și-a schimbat acționariatul ca urmare a acestei tranzacții (acțiunile companiei au trecut din proprietatea 100% Cegedim România în proprietatea 99,95% Cegedim Healthcare Software și 0,05% Cegedim Logiciels Medicaux); - Ambele companii rămase în grupul Cegedim, Cegedim Customer Information și Pharmec Healthcare Software, sunt conduse în continuare de dl Petru Crăciun.

Vom continua activitățile dedicate companiilor farmaceutice, atât cele consacrate deja, cât și câteva proiecte noi, ca și activitățile care privesc profesioniștii din îngrijirea sănătății, medici și farmaciști, pe care dorim să le dezvoltăm semnificativ în următorii ani.

27

Interviu

Prof. Dr. Radu Vlădăreanu: “Nu se constată o scădere a incidenței cancerului de col în România!”

Interviu și foto: Alexandra Mănăilă

28

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

În fiecare an se estimează că 4.343 de românce sunt diagnosticate cu cancer cervical și 1.909 mor din cauza acestei boli. Potrivit ICO Information Centre on HPV and Cancer (HPV Information Centre), acest tip de cancer ocupă locul 3 în rândul celor mai frecvente cancere la femeie.

Prin urmare, specialiștii români au toate motivele să fie preocupați de HPV, să încerce să fie la curent cu noutățile de pe mapamond și să creeze conexiuni cu colegii din străinătate. Despre felul în care se pot reforma politicile mondiale pentru a crește acoperirea vaccinală, despre ce se poate face în România în condițiile în care se merge încă pe screening oportunist ne vorbește Prof. Dr. Radu Vlădăreanu, președintele unei noi societăți medicale, Societatea Română de Human Papillomavirus (SR-HPV), care a organizat în perioada 18-20 iunie 2015 Al II-lea Congres Național Interdisciplinar de Human Papillomavirus, în București.

Există o dispută la nivelul ginecologilor între a face sau nu conizație la pacientele cu HPV. Care sunt limitele, când e indicată conizația și când nu?

Nu contează foarte mult că pacienta are HPV sau nu, criteriile de rezecție sau de abordare chirurgicală a acestei situații sunt destul de bine codificate și respectă niște protocoale. Pe noi ne interesează atunci când HPV-ul a produs deja sau reușește să producă modificări în structura celulelor colului uterin. Acele modificări sunt precursoare cancerului de col și acele situații ar trebui să beneficieze de rezecția chirurgicală anterioară dezvoltării unui cancer in situ și apoi extins.

Nu ne interesează foarte mult o infecție pasageră a femeii cu HPV, mai ales la femeia tânără, pentru că știm că majoritatea fetelor tinere se infectează în primii ani de viață sexuală, dar sunt infecții pasagere.

O parte mică din ele rămân persistente și o parte din acestea determină modificări ale celularității cervixului uterin. Conizația nu o facem uzual, presupune totuși extragerea unui întreg con din colul cervical, nu e chiar o operație minimă. Lucrăm de obicei cu ERAD (electrorezecția cu ansa diatermică), o electroexcizie electrică a zonei afectate, care ne permite și realizarea unei biopsii și a curei displaziei de col. Nu este prima opțiune în aceste abordări. Probabil că dacă populația va fi vaccinată anti-HPV, în viitor va fi nevoie de mai puține conizații sau ERAD-uri.

Testul Babeș Papanicolau are limitele sale, iar tipajul HPV nu e uzual în România. În ce situații se recomandă ambele?

Ghidurile americane recente merg ca recomandare principală pe tipaj, nu mai merg pe testul Babeș Papanicolau. În România, de abia s-a reușit să se implementeze un screening de cancer de col prin Papanicolau. Deci ne luptăm în continuare cu el, nu putem

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

să implementăm un screening pe tipaj, pentru că implică resurse pe care statul român nu și le permite. Sigur, gândirea noastră medicală trebuie să fie în concordanță cu utimele recomandări, dar trebuie să ne adaptăm și la situația din țara în care practicăm medicina.

Ghidul european cu siguranță recomandă tipajul HPV, dar nu știu dacă de primă intenție, dar cu siguranță tipajul este esențial în managementul modern al infecțiilor cu HPV. Lucrurile se schimbă și se trece de la epoca Papanicolau fără a se închide complet epoca tipajului HPV. În cât timp credeți că se va vedea o tendință de reducere a cancerului de col prin programul de screening?

Ar trebui ca un screening eficient făcut la nivel național să-și vadă beneficiile în 4-5 ani, este evident că după 2-3 ani nu poți să vezi beneficii. Din păcate, nu cred că se constată o scădere a incidenței cancerului de col ca boală francă depistată în populație și nici o scădere a mortalității prin cancer de col în România. În cadrul celui de-al II-lea Congres Național de Human Papillomavirus (HPV), ce a avut loc in perioada 18-19 iunie 2015 au fost comunicate și rezultatele screening-ului de cancer de col în România. Prof. Dr. Nicolae Cernea a prezentat în cadrul Congresului o lucrare pe aceasta temă: “Programul Național pentru depistarea activă precoce a cancerului de col uterin: doi ani de la declanșare”.

“

Totuși, australienii au observat în urma vaccinării anti-HPV că au mai puține veruci...

Da, având un program național foarte bine ținut în mână, australienii sunt printre puținii care nu au venit numai cu scăderea verucilor, ci și cu scăderea incidențelor neoplaziilor de col, fiind primii care au

29

Interviu anunțat asta. De altfel, sunt primii care recunosc la nivel național beneficiile vaccinării HPV și confirmă acest lucru. Australia are cea mai ridicată rată de acoperire vaccinală, de 71,2%, fiind prima țară care a inițiat un program de vaccinare pentru băieți finanțat de guvern în februarie 2013. În ceea ce privește incidența verucilor genitale, aceasta a scăzut de la 18,6% la 1,9% la fetele sub 21 de ani și de la 22,9% la 2,9% la bărbații heterosexuali sub 21 de ani. În România nu a prins acest tip de vaccinare.

Care credeți că este principalul motiv?

Lumea nu se înghesuie în general la nici o vaccinare care e lăsată la latitudinea liberului arbitru, din păcate. Știm că acoperirea vaccinală HPV este în continuare insuficientă, dacă ne gândim că la 8 ani de la recomandările CDC de vaccinare HPV de rutină a fetelor 11-12 ani, acoperirea vaccinală cu 3 doze în 2014 a fost de doar 38 %, vaccinarea cu 3 doze în populația masculină recomandată din 2011 a atins doar 14%. Niciun stat nu se apropie

în prezent de obiectivul Healthy People 2020 de acoperire vaccinală de 80%, ratele variază între 20,5% la 56%. Dar cred că în România a prins mai mult decât în alte țări apropiate nouă cum e Austria, de exemplu, unde nu a prins deloc. Acolo sunt doar câteva persoane vaccinate, pentru că doctorii nu promovează și nu cred în ea în acea zonă. Dar sunt multe alte țări care au înțeles necesitatea ei, sunt programe naționale care oferă gratuit sau cu compensare mare vaccinul. Stăm mai bine decât unele state, mai dezvoltate ca noi și stăm mai prost decât alte state care au implementat deja aceste programe. În România s-au făcut sute de mii de vaccinări, am în continuare paciente care vin cu copiii la vaccinare, dar noi ca ginecologi nu avem controlul acestor vaccinări. Vaccinul se poate cumpăra din farmacie și poate fi făcut la medicul de familie sau la asistentul medical. Au fost acele campanii de presă în 2007 de inițiere foarte prost organizate. Nu a fost pregătită nici populația, nici foarte multă lume medicală, eram doar câțiva care știam de acest lucru, iar mass-media a fost împotriva noastră. Culmea, acum aceeași mass-

Genotipurile oncogene16 și 18 sunt cele mai virulente și se leagă cu siguranță de peste 70% din cancerele de col!

30

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

media regretă abordările din acele vremuri și înțelege că nici ea nu era pregătită. Dar regretele sunt tardive pentru că ar fi fost o treabă bună să ne fi numărat printre puținele țări care veneam cu vaccinare obligatorie HPV la nivelul lui 2007. Ar fi fost remarcabil, în condițiile în care aveam mortalitatea cea mai ridicată.

dar nu cu asemenea frecvență cum o face 16. Chiar dacă pacienta e infectată cu un subtip al cărui risc de a face cancer de col e mai mic decât dacă ar fi avut 16, noi medicii trebuie să respectăm protocolul și s-o urmărim des pentru a depista din timp eventualele modificări ale celularității colului.

În ce măsură personalul medical influențează atitudinea provaccinare în România?

Nu pot să-mi dau seama, ar trebui făcute studii sociologice în privința asta. Se știe că recomandarea medicului a influențat semnificativ rata de vaccinare și sunt convins că majoritatea personalului medical de la noi are o atitudine provaccinare, fiindcă a văzut ce înseamnă.

În 2020 se estimează că vor fi mai multe cancere orofaringiene HPV decât cazuri de cancer de col.

E posibil acest scenariu?

Este posibil deoarece cancerele orofaringiene se referă și la bărbați, și la femei, spre deosebire de cancerele de col doar la femei. Să nu uităm că HPV are target de localizare inclusiv în zona orofaringiană, fiind a doua localizare ca frecvență a neoplaziilor legate de HPV. De altfel, cancerul orofaringian este cel de-al 6-lea ca prevalență la nivel mondial.

Genotipurile oncogene 16, 18 sunt cele mai frecvente la noi, iar 33, 58, 59 în America Latină.

Sunt necesare abordări diferite pentru subtipuri diferite?

E clar că 16 și 18 sunt cele mai virulente și se leagă cu siguranță de peste 70% din cancerele de col.

Existența unui virus 16 trebuie să aprindă un mare beculeț roșu în capul unui doctor și acesta trebuie să-i acorde o atenție mult mai mare decât altor subtipuri. Pot să facă și celelalte subtipuri cancer de col,

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Infecția cu HPV în România este subdiagnosticată?

Pentru a o diagnostica trebuie să faci tipajul și acest lucru nu este uzual. Infecția Cu HPV este subdiagnosticată, dar având doar screening oportunist, e greu. E dificil și să faci o hartă a infecției cu HPV, pentru că vine și pleacă, nu rămâne. Poți să ai astăzi o persoană infectată cu HPV și să te trezești că peste 8 luni nu îl mai are. După un an-doi poate dispărea și netratată. Încercăm prin

31

Interviu

Să nu uităm că HPV are target de localizare inclusiv în zona orofaringiană, fiind a doua localizare ca frecvență a neoplaziilor legate de HPV! screening-ul prin Papanicolau să ameliorăm lucrurile, dar din păcate datele recente ne arată că screeningul cu Papanicolau nu reușește să depisteze decât jumătate din cazuri. Pare îngrozitor, dar nu este decât un screening. Să ne amintim că au fost foarte mulți ani fără screening, iar pacientele nu merg la controlul periodic.

Ați fost implicat în organizarea unei manifestări interdisciplinare naționale dedicate specialiștilor din România interesați de tema HPV. Ce a adus nou acest al II-lea Congres față de cel de anul trecut?

Amploarea manifestării a fost mai mare decât la prima ediție, fiindcă s-a desfășurat pe parcursul a 3 zile, nu o zi, iar programul științific a fost foarte încărcat, cu peste 37 de lucrări științifice pe tema HPV din domeniile ginecologie, neonatologie, ORL, dermatologie, boli infecțioase, virusologie, oncologie. Am avut și un invitat din străinătate, domnul Profesor Giovanni Miniello de la Universitatea din Bari, Departamentul de Obstetrică și Ginecologie, Italia, fiind și consultant internațional în domeniul colposcopiei pentru Națiunile Unite. Acest lucru a adăugat o valoare specială Celui de-al II-lea Congres HPV. Și bineînțeles succesul manifestării a fost certificat de faptul că am reușit să reunim specialiști și cadre universitare de renume din România într-

32

un număr atât de mare, din diferite specialități, atât în ceea ce privește lucrările știintifice, cât și audiența pe parcursul celor 3 zile.

Un alt aspect important pentru cei care au participat la Cel de-al II-lea Congres a fost anunțarea și lansarea oficială a Societății Române de HPV (SR-HPV). Ce-și propune această nouă societate?

Societatea Română de HPV s-a înființat din nevoia de a fi aliniată la ceea ce se întâmplă în lume și anume faptul că HPV este implicat în foarte multe patologii, unele reprezentând serioase probleme de sănătate publică sau patologii cu mortalitate importantă. Astfel, era necesară unirea specialiștilor care au preocupări în studierea și tratarea afecțiunilor dependente de HPV în cadrul unei Societăți, prin intermediul căreia să putem promova cercetarea românească și terapiile practicate în România și pe plan internațional.

Ne dorim ca specialiștii care vor face parte din SR-HPV să creeze punți de legătură între ei în ceea ce privește cercetarea, dar și comunicarea rezultatelor și interacțiunea între domeniile respective și împreună să ajutăm la realizarea unor registre naționale pe acest domeniu, evident cu implicarea Ministerului Sănătății. De asemenea, avem în plan să colaborăm și cu Societățile similare din străinătate.

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

SPECIAL

Foto Shutterstock

HPV

MEDICAL

34

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

special medical

TRANSMITEREA NEONATALĂ A HPV Ana Maria Măreşescu*, Maria Cristina Nica *, Simona Vlădăreanu ** * medic specialist neonatolog, Metropolitan Hospital, Bucureşti ** medic primar neonatolog, Şef Secţie Neonatologie SUU “Elias”, Şef Lucrări UMF “Carol Davila”, Bucureşti

Abstract Keywords: HPV, newborn, transmission, vaccination

Human papillomavirus (HPV) is the most common sexually transmitted infection and the main cause of cervical cancer.

HPV transmission to the newborn from infected mother may occur during vaginal delivery, following the premature rupture of membranes by spreading marrow or from infected blood father by sperm during fertilization. Infection with HPV is not transmitted vertically through breastfeeding, although it has been identified in the breast milk. HPV vaccination protects against infection with HPV.

Rezumat Cuvinte-cheie: HPV, nou-născut, transmitere, vaccinare

HPV determină cea mai frecventă infecţie care se transmite pe cale sexuală şi este principala cauză a cancerului cervical.

Transmiterea la nou-născut de la mama infectată se poate produce în timpul naşterii vaginale, pe cale ascendentă după ruptura prematură a membranelor, prin răspândire hematogenă sau de la tatăl infectat prin spermă în timpul fertilizării. Infecţia cu HPV nu se transmite vertical prin alăptare, dar HPV a fost identificat și în laptele matern.

Vaccinarea HPV oferă protecţie împotriva infecţiei cu HPV.

Ce este HPV?

Papilomavirus uman (HPV) determină cea mai frecventă infecţie care se transmite prin contact sexual. HPV nu este un singur virus. Există peste 200 de tipuri diferite de HPV. Unele tulpini de HPV pot cauza cancere cervicale la femei sau alte tipuri de cancere atât la femei, cât şi la bărbaţi.

HPV poate trece la nou-născut în timpul sarcinii sau în timpul naşterii prin canalul pelvigenital.

Transmitere

Transmiterea maternă de HPV a fost descrisă mai ales în timpul naşterii vaginale la femeile cu condy-

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

loma acuminata, fiind principalul factor de risc asociat, dezvoltând papilomatoză respiratorie cu debut juvenil la copil(1).

Factorii de risc asociaţi transmiterii verticale sunt: - mama adolescentă, - ruptura prematură a membranelor, - prezentaţia cefalică a nou-născutului, - travaliul prelungit.

Transmiterea HPV la nou-născutul prin cezariană a fost descrisă și unele dovezi au sugerat existenţa altor căi de transmitere, cum ar fi transplacentar sau infecție ascendentă(2, 3).

35

special medical Figura 1.

Modelul tri-dimensional al Human papillomavirus

Aproximativ 200 de genotipuri diferite de HPV au fost identificate și >40 tipuri sunt asociate cu boli anogenitale(4). Deși aceste tipuri sunt suspectate a afecta predominant adulții, asocieri ale HPV cu boli conexe la nivelul orofaringelui și mucoasei ano-genitale a sugarilor și a copiilor născuți din mame infectate cu HPV sunt în creștere(5).

Modalităţile de transmitere ale infecţiei cu HPV de la mamele infectate la nou-născuţi sunt următoarele: 1) în timpul trecerii fătului prin canalul de naştere infectat, 2) infecție ascendentă după ruptura prematură a membranelor, 3) sperma infectată la fertilizare și 4) răspândirea hematogenă(6).

Măsurile și factorii de risc ai infecţiilor cu HPV la sugari au fost controversate. Pentru femeile gravide și copiii lor, doar metaanaliza la zi arată că transmiterea verticală implică o treime din nou-născuţii din mame infectate în principal prin naşteri vaginale(7). Cu toate acestea, a existat o mare varietate a ratei transmiterii verticale variind între 0 şi 80%(6, 8-11).

Mama cu HPV persistent este un factor de risc pentru HPV oral la copil(12).

Mai multe studii au confirmat detectarea HPV la

36

copii, dar modurile de transmitere sunt încă parțial necunoscute. Abuzul sexual a fost pretins a fi sursa de infecții genitale în unele cazuri(13), dar moduri nonsexuale de transmitere HPV trebuie de asemenea să fie luate în considerare.

Acestea includ: - transmiterea verticală, de la părinţi la copii, - transmiterea orizontală de la alți membri ai familiei care intră în contact cu copilul, - autoinocularea, - transmiterea eventual indirect prin vehicule(14).

In utero, transmiterea poate fi cauzată fie de infecţia ascendentă de la canalul de naştere infectat sau hematogen, prin placentă. Mai multe studii au demonstrat prezenţa ADN HPV, incluzând şi HPV 16, 6, 83 și 39 în țesutul placentar la femeile însărcinate(15-20). Întrun studiu finlandez ADN HPV a fost detectat în 4,2% din cazuri la nivelul placentei şi în 3,5% din cazuri la nivelul cordonului ombilical(19).

ADN HPV a fost detectat în lichidul amniotic(21, 22), membranele fetale(23), celule trofoblastice placentare(24), precum și copiii născuți prin cezariană(6, 22, 23, 24, 25) , și din material spontan avortat(26).

Transmiterea verticală de la mamă la copil este bine documentată(6, 10, 23-25, 27-28).

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Un posibil vehicul de transmitere HPV de la tată la copil este sperma, în timpul fertilizării. Până în prezent, mai multe studii au dwate penetra şi infecta ovocitele necesită a fi investigată în continuare, înainte de a fii confirmată sau infirmată.

HPV şi alăptarea

Într-un studiu al lui Yoshida şi colaboratorii în care s-au analizat 80 de probe de lapte matern, HPV 16 a fost identificat la 2,5% dintre probe, iar prezenţa HPV în laptele matern nu a fost asociată cu HPV la nivelul cavităţii bucale a copiilor alăptaţi(34). Această observaţie majoră indică faptul că HPV nu se transmite vertical prin alăptare.

Vaccinarea HPV

Vaccinul HPV oferă protecție împotriva anumitor tipuri de HPV. În present, există două branduri disponibile de vaccin HPV: Gardasil și Cervarix.

Gardasil oferă protecţie împotriva HPV - tipurile 6, 11, 16, și 18 şi este recomandat la băieţi şi fete cu vârste cuprinse între 9 şi 26 de ani. Cervarix oferă protecție împotriva HPV - tipurile 16 și 18 şi este autorizat pentru fete cu vârste cuprinse între 10 și 25 ani. Nici unul dintre aceste vaccinuri nu conține un virus viu . Se recomandă administrarea a 3 doze între vârstele de 11 şi 12 ani, înainte de expunerea

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

la HPV(35).

Studiile clinice(36-38) au arătat că imunoprofilaxia HPV este foarte eficientă în prevenirea: - infecţiei HPV; - neoplaziei cervicale intraepiteliale moderate sau severe, precursor al cancerului invaziv cervical; - cancerelor vulvare, vaginale şi anale.

Concluzii

Infecţia cu HPV este principala cauză a cance­ rului cervical în întreaga lume.

Transmiterea verticală a ADN HPV de la mama infectată cu HPV la nou-născut creşte atunci când copilul este născut vaginal prin cervixul infectat, putându-se asocia cu boli conexe la nivelul orofaringelui și mucoasei ano-genitale a sugarilor și a copiilor născuți din mame infectate cu HPV. Alte modalităţi de transmitere ale infecţiei HPV la nou-născut sunt: pe cale ascendentă după ruptura prematură a membranelor, sperma infectată, la fertilizare și răspândirea hematogenă.

Infecţia cu HPV nu se transmite vertical prin alăptare, dar HPV a fost identificat şi în laptele matern. Vaccinarea HPV oferă protecţie împotriva infecţiei cu HPV, cancerului invaziv cervical şi împotriva cancerelor vulvare, vaginale şi anale.

37

special medical

Bibliografie: 1) Silverberg, M.J., Thorsen, P., Lindeberg, H., Grant, L.A., Shah, K.V. 2003.

Condyloma in pregnancy is strongly predictive of juvenile-onset recurrent respiratorypapillomatosis. Obstetrics & Gynecology, 101(4):645-652.

2) Rombaldi, R.L., Serafini, E.P., Mandelli, J., Zimmermann, E., Losquiavo, K.P. 2008.

Trasnplacental transmission of Human Papillomavirus Virology Journal, 5:106 3) Rintala, M.A.M., Grénman, S.E., Puranen, M.H., Isolauri, E., Ekblad, U., Kero, P.O., Syrjanen, S. 2005. Transmission of High risk human papillomavirus between parents and infant: a prospective study of HPVB in families in Finland. Clin Microbiol 43(1): 376–381 4. Garland SM: Human papillomavirus update with a particular focus on cervical disease. Pathology 2002, 34:213–224.

5. Syrjanen S, Puranen M: Human papillomavirus infections in children: the potential role of maternal transmission. Crit Rev Oral Biol Med 2000, 11:259–274.

6. Tseng CJ, Liang CC, Soong YK, Pao CC: Perinatal transmission of human papillomavirus in infants: relationship between infection rate and mode of delivery.

Obstet Gynecol 1998, 91:92–96.

7. Medeiros LR, Ethur AB, Hilgert JB, Zanini RR, Berwanger O, Bozzetti MC, Mylius LC: Vertical transmission of the human papillomavirus: a systematic quantitative review.

Cad Saude Publica 2005, 21:1006–1015.

8. Smith EM, Ritchie JM, Yankowitz J, Swarnavel S, Wang D, Haugen TH, Turek LP: Human papillomavirus prevalence and types in newborns and parents: concordance and modes of transmission. Sex Transm Dis 2004, 31:57–62 9. Watts DH, Koutsky LA, Holmes KK, Goldman D, Kuypers J, Kiviat NB, Galloway DA: Low risk of perinatal transmission of human papillomavirus: results from a prospective cohort study. Am J Obstet Gynecol 1998, 178:365–373.

10. Tenti P, Zappatore R, Migliora P, Spinillo A, Belloni C, Carnevali L: Perinatal transmission of human papillomavirus from gravidas with latent infections. Obstet Gynecol 1999, 93:475–479.

11. Cason J, Kaye JN, Jewers RJ, Kambo PK, Bible JM, Kell B, Shergill B, Pakarian F, Raju KS, Best JM: Perinatal infection and persistence of human papillomavirus types 16 and 18 in infants. J Med Virol 1995, 47:209–218.

12. Marjut A. M. Rintala, Seija E Gre´nman, Mirja H. Puranen, Erika Isolauri, Ulla Ekblad, Pentti O. Kero, Stina M. Syrja¨nen, 2005, Transmission of High-Risk Human Papillomavirus (HPV) between Parents and Infant: a Prospective Study of HPV in Families in Finland. JOURNAL OF CLINICAL MICROBIOLOGY, Jan. 2005, p. 376–381 13. Stevens-Simmon, C., D. Nelligan, P. Breese, C. Jenny, and J. Douglas. 2000. The prevalence of genital human papillomavirus infections in abused and nonabused preadolescent girls. Pediatrics 106:645–649.

14. Syrja¨nen, S., and M. Puranen. 2000. Human papillomavirus infections in children: the potential role of maternal transmission. Crit. Rev. Oral Biol. Med. 11:259–274.

15. Rombaldi RL, Serafini EP, Mandelli J, Zimmermann E, Losquiavo KP. Perinatal transmission of human papilomavirus DNA. Virol. J. 6, 83 (2009).

16. Koskimaa HM, Waterboer T, Pawlita M, Grénman S, Syrjänen K, Syrjänen S. Human papillomavirus genotypes present in the oral mucosa of newborns and their concordance with maternal cervical human papillomavirus genotypes. J. Pediatr.

160(5), 837–843 (2012).

17. Uribarren-Berrueta O, Sánchez-Corona J, Montoya-Fuentes H, Trujillo-Hernández B, Vásquez C. Presence of HPV DNA in placenta and cervix of pregnant Mexican women. Arch. Gynecol. Obstet. 285(1), 55–60 (2012).

18. Weyn C, Thomas D, Jani J et al. Evidence of human papillomavirus in the placenta. J. Infect. Dis. 203(3), 341–343 (2011).

19. Sarkola ME, Grénman SE, Rintala MA, Syrjänen KJ, Syrjänen SM. Human papillomavirus in the placenta and umbilical cord blood. Acta Obstet. Gynecol. Scand. 87(11), 1181–1188 (2008).

38

20. Gomez LM, Ma Y, Ho C, McGrath CM, Nelson DB, Parry S. Placental infection with human papillomavirus is associated with spontaneous preterm delivery. Hum. Reprod. 23(3), 709–715 (2008) 21. Rogo, K. O., and P. N. Nyansera. 1989. Congenital condylomata acuminate with meconium staining of amniotic fluid and fetal hydrocephalus. East Afr. Med. J. 66:411–413.

22. Xu, S., L. Liu, S. Lu, and S. Ren. 1998. Clinical observation on vertical transmission of human papillomavirus. Chin. Med. Sci. J. 13:29–31.

23. Wang, X., Q. Zhu, and H. Rao. 1998. Maternal-fetal transmission of human papillomavirus. Chin. Med. J. 111:726–727.

24. Favre, M., S. Majewski, N. De Jesus, M. Malejczyk, G. Orth, and S. Jablonska.

1998. A possible vertical transmission of human papillomavirus genotypes associated with epidermodysplasia verruciformis. J. Investig. Dermatol.

111:333–336.

25. Puranen, M. H., M. H. Yliskoski, S. V. Saarikoski, K. J. Syrja¨nen, and S. M. Syrja¨nen. 1997. Exposure of an infant to cervical human papillomavirus infection of the mother is common. Am. J. Obstet. Gynecol. 176:1039–1045.

26. Hermonat, P.L., L. Han, P. J. Wendel, J. G. Quirk, S. Stern, C. L. Lowery, and T. M. Rechtin. 1997. Human papillomavirus is more prevalent in first trimester spontaneously aborted products of conception compared to elective specimens. Virus Genes 14:13–17.

27. Pakarian, F., J. Kaye, J. Cason, B. Kell, R. Jewers, N. Derias, K. S. Raju, and J. M. Best. 1994. Cancer associated human papillomaviruses: perinatal transmission and persistence. Br. J. Obstet. Gynecol. 101:514–517.

28. Tseng, C.-J., C.-Y. Lin, R.-L. Wang, L.-J. Chen, Y.-J. Chan, T.-T. Hsien, and C. C. Pao. 1992. Possible transplacental transmission of human papillomaviruses. Am. J. Obstet. Gynecol. 166:35–40.

29. Rintala MA, Grénman SE, Pöllänen PP, Suominen JJ, Syrjänen SM. Detection of high-risk HPV DNA in semen and its association with the quality of semen. Int. J. STD AIDS 15, 740–743 (2004).

30. Lai YM, Lee JF, Huang HY, Soong YK, Yang FP, Pao CC. The effect of human papillomavirus infection on sperm cell motility. Fertil. Steril. 67, 1152–1155 (1997).

31. Foresta C, Pizzol D, Moretti A, Barzon L, Palù G, Garolla A. Clinical and prognostic significance of human papillomavirus DNA in the sperm or exfoliated cells of infertile patients and subjects with risk factors. Fertil. Steril. 94, 1723–1177 (2010).

32. Perino A, Giovannelli L, Schillaci R et al. Human papillomavirus infection in couples undergoing in vitro fertilization procedures: impact on reproductive outcomes. Fertil.

Steril. 95, 1845–1848 (2011).

33. Lai YM, Yang FP, Pao CC. Human papillomavirus deoxyribonucleic acid and ribonucleic acid in seminal plasma and sperm cells. Fertil. Steril. 65, 1026–1030 (1996).

34. Yoshida K, Furumoto H, Abe A et al. The possibility of vertical transmission of human papillomavirus through maternal milk. J. Obstet. Gynaecol. 31(6), 503–506 (2011).

35. www.OTISpregnancy.org HPV Vaccine and Pregnancy.

36. Harper DM, Franco EL, Wheeler CM, et al; HPV Vaccine Study group.

Sustained efficacy up to 4.5 years of a bivalent L1 virus-like particle vaccine against human papillomavirus types 16 and 18: follow-up froma randomised control trial. Lancet. 2006; 367(9518):1247–1255.

37. Koutsky LA; FUTURE II Study Group. Quadrivalent vaccine against human papillomavirus to prevent high-grade cervical lesions. N Engl J Med. 2007;356(19):1915– 1927.

38. Garland SM, Hernandez-Avila M, Wheeler CM, et al; Females United to Unilaterally Reduce Endo/Ectocervical Disease (FUTURE) I Investigators.

Quadrivalent vaccine against human papillomavirus to prevent anogenital diseases. N Engl J Med. 2007;356(19):1928–1943.

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

39

special medical

INFECȚIA CU HPV - O PROBLEMĂ ACTUALĂ ȘI LA BĂRBAȚI Corneliu Petru Popescu1,2, Diana Ciortea2, Simona Daniela Popescu1,3 1 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București; 2 Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale “Dr. V. Babeș” București; 3 Spitalul Universitar de Urgență Elias

Abstract Keywords: HPV infection, neoplasm, cancerous lesions

HPV infection causes a variety of diseases in both women and men. The involvement of HPV in cervical cancer in women is well known, but there is growing evidence supporting the importance of HPV in the etiology of neoplasms in males.

While infection with certain HPV types (low risk) evolves with spontaneous healing, other (high risk) are associated with the development of pre-neoplastic or neoplastic lesions in anogenital and oropharyngeal areas. Unlike women, older men are equally at risk of HPV infection as the younger because males do not produce antibodies in protective titres. HPV 16 is the most common type of virus involved in the pathology of cancer in men. HIV infection and men who have sex with men are risk factors for cancerous lesions associated with HPV. The new CDC guidelines recommend 4vHPV and 9vHPV vaccination to males aged 11-12 years and young through 21 years or even 26 years if they are immunocompromised (eg HIV infected).

Rezumat Cuvinte-cheie: infecție HPV, neoplasm, leziuni canceroase

40

Infecția cu HPV provoacă o multitudine de afecțiuni atât la femei, cât și la bărbați. Implicarea HPV în apariția cancerului de col uterin la femeie este bine cunoscută, există însă tot mai multe dovezi care susțin importanța HPV în etiologia neoplasmelor la bărbați. În timp ce infecția cu anumite tipuri de HPV (cu risc scăzut) evoluează cu vindecare spontană, alte tipuri (cu risc crescut) sunt asociate cu dezvoltarea de leziuni pre-canceroase sau canceroase anogenitale sau orofaringiene. Spre deosebire de femei, bărbații în vârstă sunt la fel de expuși riscului de infecție cu HPV ca și cei mai tineri din cauză că persoanele de sex masculin nu produc anticorpi în titru protector. HPV 16 este tipul de virus cel mai frecvent implicat în patologia cancerului la bărbați. Infecția HIV și bărbații care au relații sexuale cu alți bărbați sunt factori de risc pentru leziunile canceroase asociate HPV. Noile ghiduri ale CDC recomandă administrarea vaccinurilor cu 4 sau 9 tulpini HPV la copiii de sex masculin cu vârste de 11-12 ani, precum și tinerilor cu vârsta de până în 21 ani sau chiar 26 de ani dacă sunt imunodeprimați (ex. infectați HIV).

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Virusurile papilloma umane (HPV) sunt virusuri ADN, neanvelopate, cu diametrul de 52-55 nm, genomul conținând cca 8000 pb împărțite în 3 regiuni Early region (conține proteinele E6 și E7 implicate în oncogeneză), Late region (codifică 2 proteine capsidare) și Long control region (LCR - implicată în controlul transcrierii genomului viral).

Acestea sunt răspândite global, prevalența lor fiind destul de dificil de apreciat din cauza lipsei de teste standard pentru diagnostic, mai simple și cu preț de cost scăzut. În 2008 Harald zur Hausen (German Cancer Reaserch Centre, Heidelberg, Germania) a primit Premiul Nobel „pentru descoperirea implicării HPV în cancerul de col uterin”.

Cea mai frecventă cauză a mortalităţii asociate cu HPV este cancerul de col uterin. Studiile recente subliniază creșterea explozivă a acestor infecții, HPV fiind unele dintre cele mai frecvente virusuri cu transmitere sexuală - aproximativ 650 milioane de cazuri în întreaga lume după statisticile WHO, 2010. În prezent, se apreciază că peste 50 de tulpini HPV sunt implicate în infecții genitale, riscul contaminării cu HPV fiind maximum în primii 10-20 ani de la primul contact sexual(1,2).

Nu toate infecțiile cu HPV conduc la cancer.

Majoritatea au clearence spontan sau după tratament. Pentru apariția cancerului este nevoie de

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

persistența infecției HPV. În timp ce infecția cu anumite tipuri de HPV (cu risc scăzut “low risk”) evoluează cu vindecare spontană, alte tipuri (cu risc crescut “high risk”) sunt asociate cu dezvoltarea de leziuni pre-canceroase sau canceroase anogenitale sau orofaringiene. Cele mai frecvente tipuri de HPV cu risc crescut sunt 16 și 18, iar pentru cele cu risc scăzut cele mai frecvent întâlnite sunt 6 și 11. Tipurile 6 și 11 de HPV sunt detectate în 70-95% din condiloamele acuminate, independent de locație, importanța și durata leziunii. HPV oncogene nu sunt de obicei detectate în verucile tipice la persoane imunocompetente(3).

Implicarea HPV în apariția cancerului de col uterin la femeie este bine cunoscută, există însă tot mai multe dovezi care susțin importanța HPV în etiologia neoplasmelor la bărbați. Prezența HPV la bărbați este importantă având în vedere că transmiterea sexuală este modul principal de dobândire a infecției la femei. Diagnosticarea leziunilor HPV anogenitale apărute în cadrul infecției la bărbați este, prin urmare, esențială pentru reducerea riscului transmiterii HPV la femei(3).

Prezența HPV în neoplasmele de la bărbați este întâlnită în cancerul anal (84,3%), penian (47%), orofaringian (35,6%) și de cavitate bucală (23,5%) (4) . Factorii de risc pentru infecția cu HPV la bărbați

41

special medical

sunt infecția HIV, obiceiurile sexuale (din trecut, precum și cele din prezent), numărul de parteneri sexuali, neutilizarea prezervativului, boli cu transmitere sexuală în antecedente, rasă (cei din rasa neagră au risc crescut) și lipsa circumciziei.

Riscul cel mai crescut pentru cancerul anal îl au bărbații infectați HIV care fac sex cu alți bărbați.

90% din tulpinile de HPV implicate sunt 16 și 18, procent mai mare față de implicarea acestor tulpini în cancerul de col uterin unde prezența este de doar 70%. Rata cancerului anal este în creștere în ultimii ani la bărbați, dar și la femei(5).

Infecțiile cu HPV și HIV au o relație bidirecțională.

Astfel pacienții infectați HIV au un clearence mai scăzut al infecției HPV față de cei neinfectați. 72% detecție HPV la pacienți HIV față de 43% la cei nonHIV. În același timp rata de infecție HIV este mai crescută la cei cu infecție HPV(6). La bărbații care fac sex cu alți bărbați, prevalența HPV este de 90% dacă sunt infectați HIV față de cei non-HIV unde prevalența este 64%(7).

Spre deosebire de femei, bărbații tineri au risc asemănător de infecție cu cei mai în vârstă indiferent că sunt heterosexuali sau homosexuali.

Seroprevalența HPV este mai scăzută la bărbați printr-o durată mai scăzută a infecției și datorită faptului că leziunile cutanate, mai frecvente la bărbat, produc un răspuns imun mai scăzut comparativ cu leziunile mucoase. Clearence-ul HPV la bărbați după un an de zile de la infecție este de 94%(8).

S-a observat o relație bidirecțională între cancerul anal și cel orofaringian la bărbați. Astfel, după un cancer anal, crește semnificativ riscul de apariție a unei forme de cancer orofaringian și invers(9).

Procentul cazurilor de cancer orofaringian HPV pozitiv a crescut cu 50% în 2004 față de 1989. S-a observant o creștere anuală cu 5% în SUA și cu 6% în Finlanda. Se estimează ca până în 2020 incidența cancerului orofaringian HPV pozitiv va fi mai mare decat incidența cancerului de col uterin(10).

Pentru cancerul penian, factorii de risc sunt lipsa circumciziei (în special cea la nou-născut), fimoza, verucile anogenitale și infecția HPV. Circumcizia la nounăscut scade semnificativ riscul de cancer penian, la bărbații necircumcisi clearance-ul HPV are o rată mai lentă față de cei circumciși(12). HPV16 este cel mai comun tip de HPV detectat în cancerul penian. HPV 31 sau 33 au fost descrise doar rareori(3,13).

Pe de altă parte, pacienții care au avut tumori pozitive HPV au o speranță de viață semnificativ mai mare decat cei cu tumori negative HPV. Kian Ang et al descrie o rată de supraviețuire la 3 ani de 82,4% în grupul HPV pozitiv față de 57,1% în grupul HPV negativ(11).

Noile ghiduri ale CDC recomandă administrarea vaccinurilor cu 4 sau 9 tulpini HPV la copiii de sex masculin cu vârste de 11-12 ani, precum și tinerilor cu vârsta de până în 21 de ani sau chiar 26 de ani daca sunt imunodeprimați (ex. infectați HIV). În concluzie, putem spune că importanța infecției cu HPV la bărbați trebuie măsurată atât în ceea ce privește capacitatea de a răspândi infecția la partenerii lor sexuali, precum și referitor la leziunile pe care le dobândesc, inclusiv neoplazice, care îi afectează în mod direct. Deși infecția cu HPV la bărbat are multe în comun cu infecția cu HPV din cancerul de col uterin, aceasta necesită studii ulterioare și o abordare particulară.

Bibliografie:

1.Michelle Forcier, Najah Musacchio. An overview of human papillomavirus infection for the dermatologist: disease, diagnosis, management, and prevention.

Dermatologic Therapy, Vol. 23, 2010, 458 - 476.

2. Dunne EF, Markowitz LE. Genital human papillomavirus infection. Clin Infect Dis., 2006; 43(5): 624-9.

3. Joel M. Palefsky, “HPV Infection in Men,” Disease Markers, vol. 23, no. 4, pp. 261272, 2007.

HPV Today, slide No20, february 2010.

4. Anna-Barbara Moscicki and Joel M. Palefsky. HPV in men: an update; J Low Genit Tract Dis. 2011 Jul; 15(3): 231–234.

5. Mbulawa ZZ, Marais DJ, Johnson LF, et al. Impact of human immunodeficiency virus on the natural history of human papillomavirus genital infection in South African men and women. J Infect Dis 2012; 206:15.

6. Machalek DA, Poynten M, Jin F, et al. Anal human papillomavirus infection and associated neoplastic lesions in men who have sex with men: a systematic review and metaanalysis. Lancet Oncol 2012; 13:487.

7. Lauri E. Markowitz et al. The National Health and Nutrition Examination Survey

42

2003–2004; J Infect Dis. 2009; 200:1059-1067 8. Sikora AG1, Morris LG, Sturgis EM .Bidirectional association of anogenital and oral cavity/pharyngeal carcinomas in men; Arch Otolaryngol Head Neck Surg. 2009; 135(4):402-405.

9. Chaturvedi AK, Engels EA, Pfeiffer RM, Hernandez BY, Xiao W, Kim E, Jiang B, Goodman MT, Sibug-Saber M, Cozen W, Liu L, Lynch CF, Wentzensen N, Jordan RC, Altekruse S, Anderson WF, Rosenberg PS, Gillison ML. Human papillomavirus and rising oropharyngeal cancer incidence in the United States. J Clin Oncol. 2011 Nov 10; 29(32):4294-301.

10. Human Papillomavirus and Survival of Patients with Oropharyngeal Cancer K. Kian Ang et al, N Engl J Med 2010 Jul 1; 363(1):24-35 11. Hernandez BY, Shvetsov YB, Goodman MT, et al. Reduced clearance of penile human papillomavirus infection in uncircumcised men. J Infect Dis 2010; 201:1340.

12. A.B. Jaeger, A. Gramkow, H. Hjalgrim, M. Melbye and M. Frisch, Bowen disease and risk of subsequent malignant neoplasms: a population-based cohort study of 1147 patients, Arch Dermatol 135 (1999), 790–793.

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

SPECIAL Foto Shutterstock

CODUL ARPIM

DE TRANSPARENȚĂ ÎN INTERACȚIUNEA CU HCP/HCO (II)

FARMACEUTIC

special farmaceutic

Codul ARPIM de transparență în interacțiunea cu HCP/HCO (II) Sursa: ARPIM

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost înființată în anul 1996 pentru a facilita accesul pacienților din România la progresele industriei farmaceutice în materie de cercetare și dezvoltare de noi tratamente. Astăzi sunt organizația care susține obiectivele comune ale celor mai importante 28 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovative, prezente în România. Acestea realizează împreună 70% din cifra de afaceri a industriei farmaceutice din România.

Continuăm în acest număr al revistei “Rx Journal” prezentarea Codului ARPIM de transparență în interacțiunea cu HCP/HCO. Anexa 1 Definirea termenilor utilizaţi Transparență HCP/HCO al ARPIM

în

Codul

de

Sponsorizări/donaţii

HCO

Sponsorizări/Donaţii, în mod colectiv, înseamnă sponsorizările/donaţiile (în numerar sau beneficii în natură) în sensul Articolului 11 din Codul ARPIM privind HCP.

Orice persoană juridică care: (i) este o asociaţie sau organizaţie din domeniul medical sau ştiinţific (indiferent de forma legală sau organizaţională), cum ar fi un spital, o clinică, o fundaţie, universitate sau altă instituţie de învăţământ sau societate profesională din domeniul medical (cu excepţia organizaţiilor pacienţilor din sfera de aplicare a Codului PO ARPIM) al căror sediu social, loc de înregistrare sau loc primar de funcţionare este în România sau (ii) prin care unul sau mai mulţi HCP prestează servicii.

Contracte de sponsorizare Acorduri materializate în contracte care descriu scopul și valoarea sponsorizării. În cazul în care contractul conține “taxe de înscriere” și “Cazare”, aceste valori ar trebui de principiu să fie raportate separat pe fiecare categorie.

Exemple de activități care ar trebui să fie minim acoperite prin contracte de sponsorizare: - Închirirea de standuri în cadrul “Evenimentului”; - Spațiu publicitar (în presa scrisă, online sau alte formate); - Simpozioane satelit și congrese; - Sponsorizarea vorbitorilor în cadrul “Evenimentului”; - În cazul în care fac parte dintr-un pachet, mesele și băutura asigurate de organizatori “Contractul de Sponsorizare”) etc.

Evenimente Toate şedinţele, congresele, conferinţele, simpozioanele promoţionale, ştiinţifice sau profesionale şi alte evenimente similare (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, şedinţe consultative, vizite la facilităţile de cercetare sau producţie şi şedinţe de planificare, instruire sau ședințe ale investigatorilor în studii clin-

44

ice şi studii neintervenţionale) (fiecare fiind un “Eveniment”) organizate sau sponsorizate de o companie sau în numele acesteia, aşa cum se descrie în Articolul 10 din Codul ARPIM privind HCP.

HCP Orice persoană fizică care este membru al unei profesii medicale, stomatologice, farmaceutice sau de îngrijire medicală sau orice altă persoană care, în cursul activităţilor sale profesionale, poate prescrie, achiziţiona, furniza, recomanda sau administra un produs medicamentos şi a cărei activitate primară, adresă profesională principală sau loc de înregistrare este în România. Pentru evitarea oricărui dubiu, definiţia HCP include: (i) orice reprezentant sau angajat al unei agenţii guvernamentale sau alte organizaţie (indiferent dacă este în sectorul public sau privat) care poate prescrie, achiziţiona, furniza sau administra produse medicamentoase şi (ii) orice angajat al unei companii membre a cărui ocupaţie primară intră în categoria de profesionist din domeniul medical, dar exclude:

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

(x) pe toţi ceilalţi angajaţi ai unei companii membre şi (y) un distribuitor angro sau cu amănuntul de produse medicamentoase.

Onorarii pentru prestări de servicii şi consultanţă Exemple de elemente care ar putea fi acoperite de onorariile pentru servicii şi consultanţă: - Onorarii vorbitori; - Redactare articole medicale; - Analiza de date; - Dezvoltarea materialelor educaţionale; - Consultanţă/Consiliere generală.

Codul HCP Codul de Etică al ARPIM pentru Promovarea Medicamentelor Eliberate pe bază de Prescripție Medicală şi referitor la interacţiunile profesioniștii din domeniul medical, aşa cum a fost adoptat de către Consiliul de Administraţie şi Adunarea Generală a ARPIM – 12 Decembrie 2013.

Produse Medicamentoase Pro d u s e l e M e d i c a m e n t o a s e , a ş a c u m s u n t u t i l i z a t e î n C o d u l d e Pu b l i c a r e H C P / H C O E F P I A , a u s e mni fi caţi a prev ăzu t ă la A rtic o lu l 1 d in Di recti v a 2 0 0 1 / 8 3 / C E , incl u s iv: p ro d u s e medi camen toas e, produse m e d ic a m e n to as e i mu n ol ogi ce, produ s e radi o f ar m ac e u tic e, produ s e medi camen to a se de r iv ate d in s ânge u man s au pl as mă um a nă pe n tr u c a re a f os t el i berată o autori zaţi e de pu n e re p e p iaţă, î n conformi tate cu D ire c t i v a 20 01 / 83 / CE .

Codul PO Codul ARPIM de Interacţiune cu Asociaţiile Pacienţilor.

Beneficiar Orice HCP sau HCO, după cum este cazul, a căror activitate primară, adresă profesională principală sau loc de înregistrare este în România.

Transferuri de valoare pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare Transferurile de valoare către HCP sau HCO legate de planificarea sau realizarea: (i) studiilor non-clinice (aşa cum sunt definite în Principiile OECD legate de Buna Practică de Laborator*); (ii) studiilor clinice (aşa cum sunt definite în Directiva 2001/20/CE**); sau (iii) studiilor non-intervenţionale care sunt posibile în natură şi care implică colectarea datelor

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

despre pacienţi de la sau în numele unui individ sau grupuri de indivizi, în special HCP pentru studiu. *Principiile OECD legate de Buna Practică de Laborator (conform ultimei revizuiri din 1997) definesc studiile neclinice după cum urmează (Secţiunea I – 2. Definiţiile Termenelor; Secţiunea 2.3.1): Studiul neclinic de sănătate şi siguranţă a mediului, denumit în cele ce urmează pur şi simplu “studiul”, înseamnă un experiment sau un set de experimente în care un element de testare este examinat în condiţii de laborator sau în mediu pentru a obţine date asupra proprietăţilor şi/ sau siguranţei, destinate a fi transmise autorităţilor corespunzătoare de reglementare. Pentru referinţă completă, a se vedea: www.oecd.org **Directiva UE 2001/20/CE (Articol 2(a)) defineşte studiile clinice ca: Orice investigaţie pe subiecţi umani destinate să descopere sau să verifice efectele clinice, farmacologie şi/ sau alte efecte farmacodinamice ale unuia sau mai multor produse medicamentoase de investigaţie şi/sau să identifice reacţiile adverse ale unuia sau mai multor produse medicinale de investigaţie şi/sau să studieze absorbţia, distribuţia, metabolismul şi excreţia unuia sau mai multor produse medicamentoase de investigaţie cu scopul de a confirma siguranţa şi/sau eficacitatea acestuia/acestora. Pentru referinţă completă, a se vedea: EUR-lex.europa.eu. ***Directiva UE 2001/20/CE (Articol 2(c)) defineşte studiile non-intervenţionale după cum urmează: Studiul (studiile) în care produsul (produsele) medicamentos este (sunt) prescris (e) în mod uzual conform termenilor de autorizare de punere pe piaţă. Atribuirea unui pacient unei strategii terapeutice particulare nu este decisă în avans printr-un protocol de studiu, ci cade sub incidenţa practicii curente şi prescrierea medicamentului este în mod clar separată de decizia de a include pacientul în studiu. Nici o procedură suplimentară de diagnosticare sau monitorizare nu se va aplica pacienţilor, iar metodele epidemiologice vor fi utilizate pentru analiza datelor colectate.

Transferuri de valoare Transferurile directe sau indirecte de valoare, în numerar, în natură sau în orice alt mod, făcute, indiferent dacă în scopuri promoţionale sau de altă natură, în legătură cu dezvoltarea şi vânzarea produselor medicamentoase de uz uman eliberate doar pe bază de prescripţie medicală. Transferurile directe de valoare sunt cele făcute direct de o companie membră în beneficiul unui Beneficiar. Transferurile indirecte de valoare sunt cele efectuate în numele unei companii membre în favoarea unui Beneficiar sau transferurile

45

special farmaceutic de valoare făcute printr-un intermediar şi atunci când compania membră ştie sau poate identifica HCP/ HCO care va beneficia de transferul de valoare.

Anexa 2 - Formular standardizat de raportare se găseşte pe site-ul: http://arpim.ro/cod-de-transparenta/ Anexa 3 Reguli de implementare şi procedură Secţiunea 1. Obligațiile ARPIM ARPIM se va asigura că: Codul de Transparență ARPIM împreună cu procedurile sale administrative și alte informații relevante sunt accesibile cu ușurință cel puțin prin, publicarea codului aplicabil la nivel național pe pagina sa de web; și Grupul de Lucru pentru Mediul Etic al ARPIM va pregăti și furniza Comitetului de Lucru EFPIA un raport anual care să sumarizeze pașii întreprinși pentru implementarea, dezvoltarea și impunerea codului național în perioada de un an pentru implementare.

Pentru Secțiunea 3.01 - Publicarea Individuală a. Contribuția la cost legată de evenimente, precum: Transport și cazare (așa cum este prevăzut la Articolul 10 al Codului ARPIM) Limitele maxime pentru cheltuielile de ospitalitate sunt: Cheltuieli cu linii aeriene (atât interne, cât şi externe): clasă economie (coach). Clasa de afaceri sau superioară nu este permisă.

Cazarea la hotel (pe teritoriul naţional) buget maxim (TVA inclus): - în Bucureşti - 675 RON pe noapte, inclusiv micul dejun, respectiv - în afara Bucureştiului - 520 RON pe noapte, inclusiv micul dejun.

Nu este permis să se organizeze şi/sau sponsorizeze evenimente şi/sau să se sponsorizeze partici-

46

parea profesioniştilor din domeniul medical la evenimente organizate la hoteluri de cinci stele pentru ambele evenimente organizate în România şi/sau în străinătate de către membrii ARPIM. b. Onorarii pentru servicii și consultanță Pornind de la informaţiile publice referitoare la activităţile îndeplinite de profesioniştii din domeniul medical din clinici private sau farmacii, membrii ARPIM recomandă ca valoarea corectă de piaţă următoarele tarife orare nete: i.

80 € net/oră pentru profesioniştii din domeniul medical, care se regăsesc în următoarele situaţii: lectori sau moderatori la manifestări din domeniul medical; preşedinţi ai unor societăţi medicale sau asociaţii profesionale la nivel naţional; profesori sau conferenţiari universitari, medici primari. ii.

65 € net/oră pentru profesioniştii din domeniul medical, care se regăsesc în următoarele situaţii: lectori la evenimente din domeniul medical, preşedinţi de societăţi medicale sau asociaţii profesionale la nivel local; şefi de lucrări (lectori universitari); medici specialişti; farmacişti principali. iii.

50 € net/oră pentru profesioniştii din domeniul medical, care se regăsesc în următoarele situaţii: lectori la evenimente din domeniul medical, medici de familie; asistenţi universitari; farmacişti iv.

12 € net/oră pentru profesioniştii din domeniul medical care se regăsesc în următoarele situaţii: lectori la evenimente din domeniul medical: alte categorii de profesionişti care nu se regăsesc întruna din categoriile de mai sus.

Notă: dacă un vorbitor deţine atât grad profesional, cât şi grad universitar, se ia în considerare gradul mai mare.

Pentru alţi specialişti asociaţi domeniului medical, fără a se limita la aceştia – psiholog; economist medical; specialist aparate medicale – tarifele orare de mai sus se pot aplica în baza experienţei lor şi gradului educaţional, fără a se depăşi suma maximă pe activităţi şi pe zi de eveniment.

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Valoarea totală a onorariilor pentru servicii de conferenţiere nu trebuie să depăşească suma netă maximă de 500 € pe activităţi şi pe zi de eveniment.

Onorarii pentru toate celelalte activităţi (de natură consultativă şi/sau educaţională) – conform enumerării de la secţiunea 14.01 trebuie să se calculeze utilizând onorariile orare rezonabile, conform celor prezentate mai sus. Valoarea totală pentru onorarii de consultanţă şi servicii de educaţie nu trebuie să depăşească o sumă netă maximă de 1000 € pe activitate şi zi de evenimente (atât pentru pregătire, cât şi pentru livrare).

Secțiunea 2. Reclamaţii şi sancţiuni Recepţia plângerilor Reclamaţiile pot fi depuse la ARPIM sau la EFPIA. Reclamaţiile primite de EFPIA vor fi procesate după cum urmează: a) EFPIA va înainta orice reclamaţii primite (fără a lua în considerare admisibilitatea acestora sau fără a le comenta) către Asociaţia Membră relevantă. b) EFPIA va transmite o confirmare de primire către reclamant, indicând Asociaţia Membră relevantă la care a fost transmisă reclamaţia pentru procesare şi soluţionare. c) În plus, la primirea de către EFPIA a unor reclamaţii externe multiple (adică mai multe reclamaţii asupra aceleiaşi probleme sau unei probleme similare depuse din afara industriei împotriva mai multor sucursale ale unei companii), EFPIA va comunica aceste reclamaţii Asociaţiei Membre a companiei mamă sau a sucursalei europene desemnate de către compania mamă.

Adjudecarea plângerilor va fi o problemă doar pentru ARPIM. ARPIM se va asigura, în măsura în care acest lucru este permis, că orice decizie finală luată într-un caz individual va fi publicată în întregime sau, atunci când sunt publicate doar detalii selectate, inclusiv un nivel al detaliului care să ţină cont de gravitatea şi/sau persistenţa încălcării, după cum urmează: i. În cazuri de încălcare gravă/repetată, numele societăţii trebuie publicat împreună cu detaliile cazului; ii. În cazurile unei încălcări minore sau atunci când nu există nici o încălcare, publicarea detaliilor cazului poate exclude numele companiei (companiilor).

Procesarea Reclamaţiilor şi Sancţiunilor Reclamaţii industrie şi/sau non-industrie – trebuie transmise în atenţia Şefului Comitetului de Arbitraj.

Plângerile primite de orice alt angajat membru al ARPIM trebuie direcţionate către şeful Comitetului de Arbitraj.

O reclamaţie valabilă trebuie adresată în scris şi trebuie să conţină: a) Identificarea companiei reclamante;

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

b) Identificarea persoanei care depune reclamaţia; c) Detalii relevante privitoare la aspectele pe care se bazează reclamaţia; d) Acţiuni corective propuse/solicitate. Şeful Comitetului de Arbitraj trebuie să-i informeze pe toţi membrii comitetului în privinţa reclamaţiei primite – în termen maximum 24 de ore de la primirea reclamaţiei.

Ulterior – în maximum 24 de ore de la primirea reclamaţiei – şeful Comitetului de Arbitraj trebuie să-l contacteze – prin e-mail – pe Directorul General (sau şeful echivalent al membrului ARPIM, denumit în continuare “Directorul General”) al companiei care ar putea fi în situaţia de încălcare şi să solicite o notă scrisă de poziţie care să conţină: clarificări, detalii şi argumentare, în atenţia şefului Comitetului de Arbitraj, Directorul General al companiei reclamante şi cc către membrii Comisiei. În cazul în care se stabileşte o încălcare a prezentului Cod şi compania reclamată recunoaşte, Directorul General al companiei reclamate trebuie să transmită, în termen de 3 (trei) zile lucrătoare de la primirea informaţiilor privitoare la reclamaţie, planul corector şi programul, în atenţia Directorului companiei reclamante, şefului Comitetului de Arbitraj şi cc membrilor comisiei.

Pe baza detaliilor primite, Directorul General al companiei reclamante poate: - Să considere reclamaţia soluţionată în cazul în care încălcarea nu s-a produs sau - Să solicite măsuri suplimentare care să fie luate de către compania reclamată şi/sau - Să solicite sancţiuni .

Comitetul de Arbitraj va realiza o evaluare a cazului şi, în maximum 2 (două) zile lucrătoare de la primirea confirmării de la compania reclamată şi poate solicita acţiuni corective suplimentare de la compania reclamată. În cazul în care: - Încălcarea prezentului Cod este stabilită, dar nu recunoscută – total sau parţial – de către compania reclamată, sau - Remediile solicitate nu sunt considerate acceptabile de către compania reclamată, sau - Nu a fost transmis nici un plan de acţiuni corective, sau - Planul de acţiuni corective transmis nu a fost considerat acceptabil de către compania reclamantă, Directorul General al companiei reclamate trebuie să comunice dezacordul cu elementele reclamaţiei în cadrul unei declaraţii detaliate de poziţie – în termen de 3 (trei) zile lucrătoare de la primirea informaţiilor asupra reclamaţiei – şefului Comitetului de Arbitraj, Directorului General sau companiei reclamante şi cc membrilor Comisiei sau Directorul General al companiei reclamante trebuie să comunice dezacordul faţă de acţiunile corective propuse – în termen de 3 (trei) zile lucrătoare de la primire, şefului Comitetului de Arbitraj, Directorului General al companiei reclamate şi cc membrilor

47

special farmaceutic

Comitetului. În aceste cazuri, Şeful Comitetului de Arbitraj va convoca o şedinţă de arbitraj în termen de 5 (cinci) zile lucrătoare de la primirea declaraţiei de poziţie de la compania reclamată. În orice moment înainte de şedinţa de arbitraj, Comitetul de Arbitraj va analiza toate detaliile primite asupra “cazului” şi îşi va consolida poziţia.

Participanţii obligatorii la şedinţa de arbitraj sunt: - Directorul General al companiei reclamante/sau delegat; - Directorul General al companiei reclamate/sau delegat; - Şeful Comitetului de Arbitraj – membrii Comitetului trebuie să facă toate eforturile rezonabile pentru a participa; - Secretatul General al ARPIM. Fiecare companie implicată poate participa cu doi delegaţi suplimentari.

Poziţia ambelor companii va fi ascultată, ca şi poziţia Comitetului de Arbitraj.

Arbitrajul va fi moderat de către Secretarul General al ARPIM şi se va încheia prin convenirea unui plan de acţiuni corective şi decizia asupra sancţiunilor.

Decizia Comitetului de Arbitraj trebuie pronunţată în maximum 24 de ore de la încheierea şedinţei.

Toate reclamaţiile vor fi transmise şi postate pe intranetul ARPIM. Actualizarea bazei de date este obligaţia şefului Comitetului de Arbitraj.

Toate Şedinţele de Arbitraj vor fi documentate prin procese-verbale. În plus, Şeful Comitetului de Arbitraj va păstra o evidenţă a activităţilor pentru remediere şi finalizarea acestora. Directorul General al companiei reclamate trebuie să raporteze completarea tuturor acţiunilor corective conform planului corectiv convenit, în termenele stabilite în planul transmis Şefului Comitetului de Arbitraj.

Companiilor care nu respectă planul de acţiuni corective aşa cum a fost acceptat li se pot aplica sancţiuni.

Comitetul de Arbitraj este organismul desemnat al ARPIM pentru a media reclamaţiile.

Comitetul de Arbitraj al ARPIM pregăteşte un raport anual care rezumă lucrările întreprinse de acesta în legătură cu implementarea Codului ARPIM şi cu reclamaţiile tratate şi deciziile pronunţate.

Comitetul de Arbitraj este constituit din 5 (cinci) membrii aleşi ai Grupului de lucru pentru mediu etic al ARPIM inclusiv şeful grupului de lucru care este şi coordonator al Comitetului de Arbitraj. Orice decizie a Comitetului de Arbitraj se adoptă dacă participă majoritatea (simplă) a acestui grup de lucru şi se va lua pe baza majorităţii simple a voturilor celor prezenţi.

Conflict de interese În cazul unui conflict de interese – de exemplu, şeful sau alt membru al Comitetului de Arbitraj este reprezentantul companiei reclamate sau al companiei reclamate – această persoană nu va participa la evaluarea cazului respectiv. În astfel de situaţie, vor participa membrii de rezervă aleşi.

48

Alte prevederi a) Dacă pe parcursul investigaţiei apar fapte noi care ar putea să constituie o încălcare a prezentului Cod, Comitetul de Arbitraj va recunoaşte, notifica şi judeca aceste fapte fără a fi necesară o reclamaţie separată. b) Părţile interesate pot fi asistate sau reprezentate de consultanţii lor în faţa Comitetului de Arbitraj. c) Decizia va fi comunicată în scris Directorului General al Membrilor ARPIM implicaţi. d) Decizia Comitetului de Arbitraj nu poate fi anulată de Board-ul ARPIM. e) Decizia Comitetului de Arbitraj poate să includă: i. Sancţiuni financiare - în cursul oricărei perioade de 12 luni - pentru prima încălcare: 5.000 (cinci mii) EUR; - pentru a doua încălcare: până la 10.000 (zece mii) EUR; - pentru a treia încălcare şi pentru fiecare încălcare de după cea de-a treia: până la 15.000 (cincisprezece mii) EUR; ii. Obligaţii administrative ca de exemplu – dar fără a se limita la acestea – reinstruirea angajaţilor companiei în culpă cu prezentarea documentaţiei aferente către Comitetul de Arbitraj, actualizarea procedurilor interne ale companiei în culpă, adresarea unei scrisori de scuze către compania reclamantă, sau a unei scrisori de tip „Dear doctor letter”. iii. Informarea promptă cu privire la litigiu a sediului central internaţional al companiei găsite în culpă în legătură cu litigiul; iv. Informarea promptă a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale despre culpa de acest fel din partea unui membru ARPIM; v. Informarea promptă a tuturor celorlalţi membri ARPIM despre culpa de acest fel a unui membru ARPIM; vi. Propunerea către adunarea generală a ARPIM de a suspenda / înceta calitatea de membru a membrului ARPIM în culpă. f) Dacă hotărârea Comitetului de Arbitraj nu este acceptabilă pentru una dintre părţi, această parte poate să solicite o nouă evaluare, doar dacă există elemente adiţionale faţă de cele prezentate anterior. În această situaţie, procesul se va desfăşura conform procedurii de mai sus. În cazul în care hotărârea Comitetului de Arbitraj nu este acceptabilă pentru una dintre părţi şi nu sunt elemente adiţionale care să justifice o reevaluare prin Comitetul de Arbitraj, această parte se poate adresa Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale sau, în continuare, unei instanţe civile. g) Comitetul de Arbitraj va avea un registru al tuturor cazurilor şi al întregii corespondenţe. Acest registru se va păstra timp de 5 (cinci) ani de la data ultimei decizii a Comitetului de Arbitraj pe care o conţine.

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

SPECIAL ASISTENTUL MEDICAL cartea de vizită a spitalului

ASISTENŢĂ

MEDICALĂ & FARMACEUTICĂ

50

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

special asistenţă medicală & farmaceutică

“Asistentul medical reprezintă cartea de vizită a spitalului!”

Interviu și foto: Alexandra Mănăilă

Olimpia Ștefan este asistentă medicală la Spitalul Clinic de Urologie “Prof. Dr. Th. Burghele”, București de mai bine de 11 ani. A lucrat multă vreme pe anestezie, apoi a trecut pe una din secțiile de chirurgie, unde a lucrat alți câțiva ani, iar de anul trecut se află la camera de gardă a Spitalului de urologie. Experiența sa profesională nu se rezumă doar la spital, înainte a lucrat și în cabinetul unui medic de familie, deci are o imagine de ansamblu a ceea ce se întâmplă în sistemul medical românesc. Prin mâinile ei au trecut atât perfuzabilele care intră în anestezie, anestezicele, gazul, cât și o gamă largă de medicamente despre care trebuie să știe cât mai multe, să fie la zi cu informația.

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

51

special asistenţă medicală & farmaceutică

Ce trebuie să știe asistentul medical despre un pacient și medicamentele pe care le ia, în momentul în care ajunge pe secția spitalului?

Din foaia de observație cu care vine pacientul pe secție trebuie să reiasă clar dacă este alergic, dacă are intoleranță la ceva. Chiar dacă el spune că a mai făcut algocalmin, ketonal etc., eu în calitate de asistent medical am obligația să-i fac testare, pentru că s-a întâmplat de nenumărate ori să apară un șoc anafilactic doar de la algocalmin. Sunt pacienți care, de obicei, vin de la alergolog cu lista prescrisă la ce sunt alergici și ce medicament tolerează, iar noi putem vedea dacă antibiograma de la analiza respectivă include și acea substanță.

Cum procedează asistentul medical în situația în care pacienții cer calmante post-operator? În prima fază, medicul anestezist este cel care indică ceea ce avem de făcut, niciodată nu luăm decizii singure.

Cum ajung la asistenții medicali informațiile despre medicamentele noi care apar pe piață?

Sunt reprezentanți medicali care vin pe secție, discută cu medicii, nu cu noi asistentele. Iar noi aflăm din broșurile lăsate de medici, citim și astfel ne informăm. Ar fi indicat ca reprezentanții medicali să se îndrepte și către asistenții medicali, să ne implice și pe noi în aceste demersuri. Am fi mai bine informați și am avea răspunsuri fără să mai intrăm pe internet să vedem indicațiile, contraindicațiile la acel medicament. Există situații în care asistentul medical poate fi luat prin surprindere de către pacient. Mie mi s-a întâmplat cu Uralid, în cazul căruia există niște testere, pacientul trebuie să urineze dimineața, să-și facă pHul, iar eu nu nu am știut de ele. Știam ce indicații terapeutice are, dar nu știam cum se utilizează și când un pacient m-a întrebat, a trebuit să mă informez rapid.

Am intrat pe internet, am citit și apoi m-am dus și i-am spus pacientului ce are de făcut. Ar fi mult mai util dacă, de exemplu, în momentul în care se introduce un medicament nou în secție să vină cineva să ne instruiască. Ar fi necesare niște cursuri de farmacologie, chiar dacă noi suntem asistenți generaliști și ne axăm doar pe o o specialitate (urologia în cazul meu). În spital vin și pacienți care au și alte afecțiuni cardiologice, diabet etc., care au medicație prescrisă de la psihiatru, sunt multe medicamente care combinate dau alergii, dau tot felul de simptomatologii și trebuie să fim pregătiți. În privința întrebărilor care vin de la pacienți, primii vizați sunt asistenții medicali. De ce?

Pacienții se feresc să pună întrebări medicilor, de teamă să nu-i deranjeze fiindcă nu au timp, așa că primul lor impact este cu noi. Fiind un spital de urologie unde se fac și multe intervenții chirurgicale, manevre și investigații, pacienții vor să stea de vorbă cu specialiștii. Dar le este teamă să întrebe medicul.

52

Acesta vine și le comunică: “Mâine vă operăm sau mâine facem nefrectomie”, dar nu are timp să le explice pe înțelesul lor. Prin urmare, noi, chiar dacă suntem foarte puține asistente și avem atâtea sarcini de făcut de la scriptologie, până la medicație, termometrizare, măsurarea tensiunii arteriale etc. trebuie să ne facem timp să le explicăm pe înțelesul lor. Pacientul nu știe ce înseamnă nefrectomie, trebuie lămurit și mai ales liniștit.

Ce presupune, de fapt, pregătirea medicației pe secție?

Avem anumite ore la care trebuie să facem tratamentul, adică să administrăm tabletele, injectabilele, perfuzabilele. Avem și tratament cu antibiotic pus pe un injectomat, la anumite ore anumite doze pentru pacienții cu infecții urinare cronice, tumori renale. Asta presupune o atenție sporită, pentru că trebuie să te duci tot timpul să controlezi aparatul. Acesta este de o finețe extraordinară și la cea mai mică mișcare a brațului, a liniei perfuzabile începe să piuie. Îl dozăm la început, asistenta setează aparatul în funcție de ce prescrie medicul. De obicei, un flacon ține o oră sau două ore. În momentul în care s-a introdus această metodă pe secție, întâmplător am fost de față și mi s-a făcut instructajul pe acel aparat; apoi am transmis mai departe și colegelor mele, pentru că avem tratament și la 12 noaptea, și la 6 dimineața și trebuie să știe să umble cu injectomatul.

Cu medicația celorlalți pacienți cum rămâne?

Tura de noapte este cea mai dureroasă pentru toată lumea. De la 22.00 și până la 01.00 noaptea tot alergi pe secție, cu medicație, cu tensiuni, cu ce se mai întâmplă și credeți-mă apar diverse probleme.

De obicei, pe turele de noapte rămân perfuziile de peste zi, pacientele care vin de la sală operate mai târziu și rămân până spre dimineață, cu perfuzii. Se folosesc foarte multe produse, de la antibiotice, calmante, dezinfectante, pansamente, schimbat de sondă. Uneori ne vin pacienți care au și colostomii și avem obligativitatea să îngrijim și acele plăgi. Din când în când avem de administrat câte un anticoagulant și, că veni vorba, știu că aici sunt foarte multe restricții.

Unii medici sunt foarte precauți cu anticoagulantele, pentru că sunt totuși niște medicamente dificile și ar fi chiar fi bine venit din când în când un training. Și să nu uit de calmante, pentru că vin mulți pacienți cu colică renală, în general, și trebuie să le faci o injecție litică sau o perfuzie litică, depinde cu ce indicații vin de la camera de gardă, de la medic.

Ce trebuie să știe o asistentă nouă care vine pe urologie?

Urologia nu este o ramură atât de ușoară cum se vede din exterior. Este foarte greu; eu când am început să lucrez ca asistentă am lucrat la anestezie, în același spital. Trecând de la anestezie pe secție mi s-a părut extrem de greu pentru că eu eram obișnuită și

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Olimpia Ștefan

,,Eu consider că asistentul medical din camera de gardă trebuie să îndeplinească un întreg complex de cunoștințe, și să fie o persoană echilibrată. ”

Asistent medical Spitalul Clinic de Urologie “Prof. Dr. Th. Burghele”

aveam manualitatea altor medicamente și altor tehnici. Am constatat că asistenta de pe secție muncește mult mai mult decât asistenta de la ATI, de la anestezie (se cuvine să fac și o diferențiere între asistentele de la ATI care sunt de la reanimare și asistentele de la blocul operator). Deci, pe secție este un volum de muncă mult mai mare. Pentru o asistentă nou angajată este foarte greu… Medicația pe care o mai învață din mers, manevrele: un pansat, o sondă, pe care nu are nimeni timp să i le explice și trebuie să le prindă din zbor, nu mai spun de eventrații, fistule, unde chiar e necesară experiența.

Mai există tendința ca oamenii să vină cu medicamente de acasă?

Pacienții trebuie să le declare. La internare li se face anamneza. Medicul care internează pacientul are obligația șă-l întrebe dacă ia medicamente, dacă e diabetic, dacă are hepatită sau a mai suferit de alte boli și atunci scrie în foaie. Da, mai vin cu medicamentele la ei. Avem pacienți care vin cu insulină și cărora trebuie să li se facă la o anumită oră o anumită doză. Le luăm glicemia și în funcție de valoarea glicemiei le administrăm și insulina. Este adevărat că noi suntem specializați în urologie, dar dacă se întâmplă ceva, de câțiva ani avem în spital secția de cardiologie și de medicală și putem să-i transferăm pe pacienți acolo, în funcție de afecțiunea fiecăruia. În ceea ce privește medicația specifică urologiei, nu s-a întâmplat să lipsească din spital, iar pacienții să fie nevoiți să și le cumpere.

Sunt de temut urografiile cu substanță de contrast?

Pacientului de obicei i se fac urografii, fiind informat de către asistentă în preziua investigației.

Substanța de contrast i se administrează intravenos, nu se folosește pe cale orală cum se utilizează pentru alte investigații. Într-adevăr, sunt paciente care au făcut șoc anafilactic după substanța de contrast. Dar asistentele de la radiologie sunt dotate cu hemisuccinat și laringoscop și au la îndemână trusa de prim ajutor. Există pacienți care nu știu că sunt alergici la substanța respectivă de contrast. Dar sunt pacienți care în momentul în care li se introduce substanța de contrast pe venă deja încep să aibă furnicături în palme, în tălpi, li se usucă gura, au transpirații, palpitații și nu spun, iar în momentul în care asistenta

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

vede poate să fie prea târziu, să-i fi introdus deja toată substanța. Deci, practic asistenta medicală trebuie să știe foarte bine substanța de contrast și reacțiile care ar putea să apară, să monitorizeze. Dacă întâlnim o reacție adversă la un pacient, noi asistentele trebuie să spunem imediat medicilor. În momentul în care se întâmplă astfel de cazuri, e de datoria noastră să înștiințăm medicul, iar el la rândul lui ia decizia dacă întrerupe, dacă schimbă, ce va face în continuare. Sunt și cazuri în care nu mai ai timp să anunți medicul. Atunci ești pregătit, ai în buzunar hemisuccinatul și trebuie să te clonezi, ca să suni medicul, să poți să și acorzi primul ajutor, să faci tot. Mi s-a întâmplat și mie recent: unei paciente căreia i-am făcut o cefalosporină, deși mai făcuse și mi-a spus că nu are nici o problemă cu antibioticul acesta, îi injectam lent pe venă, când dintr-o dată am văzut că se schimbă la față. M-a privit fix, am oprit injectarea, am vorbit cu ea… timp în care i-am dizolvat lent hemisuccinat, și m-am mișcat fără s-o panichez, iar ea și-a revenit. Nu plec niciodată să fac tratamentul fără să am cel puțin 300 de hemisuccinat la mine. Sunt situații limită în care trebuie să iei inițiativa.

Ce trebuie să știe în plus asistentul care lucrează la camera de gardă față de cel de pe secție? În opinia mea, asistentul medical reprezintă cartea de vizită a spitalului. Ce trebuie să știe în plus? Bună întrebare la care nu pot răspunde decât că mereu avem câte ceva de învățat. Eu consider că asistentul medical din camera de gardă trebuie să îndeplinească un întreg complex de cunoștințe, să fie o persoană echilibrată. În gardă, activitatea este mult mai ritmată, aici trebuie să fii la curent cu tot ce se petrece în spital, de exemplu dacă doctorul este în sala de operație , cât durează intervenția, cum trebuie să recolteze urocultura etc.

Volumul de muncă de la camera de gardă este mai mare decât cel de pe secție sau din anestezie?

Evident, dar trebuie să spun că fiecare departament al acestui spital are gradul lui de stres. Nu simți că e așa de greu atunci când faci cu plăcere munca, iar mie îmi place tot ce fac. Îmi place munca mea și dacă ar fi să mă mai nasc încă o dată, cu siguranță aș alege aceeași meserie.

53

special asistenţă medicală & farmaceutică

CEA MAI MARE FILIALĂ OAMGMAMR DIN ȚARĂ ȘI-A PREMIAT ASISTENȚII MEDICALI Alexandra MĂNĂILĂ

Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR) filiala București a premiat 14 asistenți medicali și 4 echipe de îngrijiri multidisciplinare, în cadrul Galei Premiilor de Excelență în Asistența Medicală 2015. Evenimentul a avut loc la Muzeul Național de Artă al României, pe 3 iulie 2015, în prezența a 400 de asistenți medicali și moașe.

OAMGMAMR București este la ora actuală cea mai mare filială din țară, având peste 23.000 de asistenți, prin urmare cea de-a treia ediție a premiilor de excelență trebuia să se ridice la nivelul așteptărilor tuturor membrilor ei.

“Ne dorim să nu fim copleșiți de rutină și deznădejdea zilei de mâine, vrem să creăm o tradiție în celebrarea excelenței, fiindcă avem foarte multe de spus în sistemul sanitar românesc”, a declarat asis. med. gen. lic. Doina Carmen Mazilu, președintele OAMGMAMR – Filiala București, la deschiderea Galei.

Ministrul Sănătății și-a făcut prezența la acest eveniment, neratând ocazia să le mulțumească asistenților pentru munca de zi cu zi și grija oferită pacienților. “Știu că mediul și condițiile de muncă nu sunt întotdeauna cele mai bune, dar știu că depuneți toate eforturile pentru a face tot ce este mai bun pentru pacient, și anume a-i oferi cele mai bune îngrijiri.

Cred că este o idee extraordinară să-i premiem pe cei mai buni dintre colegii noștri și v-aș propune ca pentru anul viitor să organizăm o Gală împreună cu Ministerul Sănătății, pentru a le mulțumi tuturor

Nicolae Bănicioiu

colegilor din țară”, a precizat dr. Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății.

La această ediție au fost 5 categorii de premii de excelență și 18 premianți: 14 asistenți medicali și 4 echipe de îngrijiri multidisciplinare.

• I. Premiul pentru Îngrijiri acordate de către asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali în unitățile sanitare: Popovici Steluța, asistent medical generalist licențiat, director de îngrijiri la INBI “Matei Balș”; Schnaider Virginia, asistent medical pediatrie CMDTAMPB; Diaconu Ioan Anton, asistent medical generalist, Fundația Hospice Casa Speranței.

Prima asistentă premiantă care a urcat pe scenă, Steluța Popovici, a mărturisit că nu se aștepta să fie premiată. “A fost o surpriză pentru mine. Mă simt extrem de onorată și mulțumesc tuturor celor care m-au adus în această poziție”.

• II. Premiul pentru Asistentul medical generalist, moașă și asistentul medical în educație și cercetare: Sultana Georgeta, asistent medical pediatrie, Micii Campioni.

• III. Premiul pentru Echipe de îngrijire: Echipa de îngrijiri multidisciplinară a Spitalului Clinic de Urgență Bagdasar Arseni; Echipa de asistenți medicali din Centrul de Donare al Spitalului Universitar de Urgență București; Echipa de îngrijiri a Secției Boli Infecțioase HIV/SIDA copii din cadrul INBI “Prof Dr. Matei Balș”.

• IV. Premiul special al juriului: Echipa de îngrijiri multidisciplinară a Secției Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă şi a Unității de Arși Grav, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Grigore Alexandrescu”.

• V. Premiul pentru întreaga activitate: Achim Mariana Veronica, asistent medical generalist, Spitalul Clinic de Psihiatrie “Dr. Alexandru Obregia”; Avram Marcel, asistent medical generalist, Spitalul “Sf. Luca”, Bălășoiu Carmen, asistent medical pediatrie, Spitalul Universitar de Urgență București; Constantinescu Viorica, asistent medical obstetricăginecologie, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Panait Sârbu”; Dorobanțu Valerica, asistent medical generalist, Spitalul CF Witting; Hăbuc Laurențiu,

“Vă mulțumesc pentru grija pe care o aveți în fiecare zi și nu uitați să aveți la fel de mare grijă de pacienți și de acum înainte!”

Ministrul Sănătății

54

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Doina Carmen Mazilu

,,Compasiunea stă la baza procesului de vindecare. Se știe că, indiferent de specialitate, asistenții medicali sunt cei care petrec cel mai mult timp cu pacientul. Iată de ce este extrem de important, ca alături de cele mai bune îngrijri, să știm să oferim o vorbă bună, să arătăm înțelegere față de problemele și suferințele pacienților noștri, pentru a-i ajuta să depășească diferitele obstacole apărute în procesul de vindecare”

Asis. med. gen. lic.

Președinte OAMGMAMR - Filiala București

asistent medical generalist, Spitalul “Bagdasar Arseni”; Iane Georgeta, asistent medical generalist, Spitalul Clinic “Dr. I Cantacuzino”; Moise Georgeta, asistent medical generalist, Spitalul Clinic Colțea; Olinescu Marilena, asistent medical generalist, Spitalul Clinic Colțea; Stoica Constanța, asistent medical generalist, Spitalul Clinic de Urgență București. În sală și pe scenă au fost și câțiva medici care au ținut să-i felicite pe asistenții medicali cu care lucrează de ani buni și pe care îi apreciază. Printre ei și prof. dr.

Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului “Matei Balș” din Capitală.

“Noi stăm de vorbă cu bolnavul 15 minute, restul de activitate îl faceți dvs. Este o muncă fantastică, sunteți o elită, vă felicit”, a spus prof. dr. Cercel.

Marius Sepi, prim-vicepreședintele sindicatului Sanitas, prezent la eveniment, a mărturisit că i-ar plăcea să vadă aceeași echipă din Capitală și în celelalte 40 de județe ale țării. “Sunt foarte mândru că sunt asistent medical. Nu suntem apreciați la adevărata valoare, dar sunt sigur că va veni și vremea noastră”, a afirmat as. Sepi.

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

“Asistenții medicali sunt lideri și parteneri ai sistemului de sănătate, reprezentând o resursă umană vitală pentru asigurarea calității îngrijirilor de sănătate.

Acesta este și mesajul strategiei globale de resurse umane pentru sănătate a Organizației Mondiale a Sănătății, și anume: nu putem vorbi de sănătate fără personal medical și nu putem vorbi de personal medical fără asistenți medicali și moașe. Trebuie să acționăm și să ne intensificăm eforturile pentru ca profesia noastră să fie recunoscută și în România ca fiind esențială pentru optimizarea îngrijirilor medicale și pentru transformarea sistemului sanitar românesc într-unul performant și costeficient”, a spus președinta OAMGMAMR – Filiala București.

Ceremonia de decernare a premiilor a fost completată cu trei momente artistice de excepție: recital de pian și violoncel, susținut de Monica Florescu (pian) & Makcim Fernandez Samodaiev (violoncel), o selecție de dansuri de societate, precum și un recital special susținut de renumitul bariton Iordache Basalic.

55

special asistenţă medicală & farmaceutică

S-a înființat Asociația Națională a Infirmierelor Sursa: AGERPRES

Asociația Națională a Infirmierelor a fost înființată în cadrul proiectului’ Calificarea femeilor în meseria de infirmier o șansă pentru servicii medicale și sociale de calitate’, implementat de Asociația Caritas Alba Iulia în parteneriat cu Centrul Diecezan Caritas Iași și Asociația Four Change. Proiectul este cofinanțat prin Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 — Investește în oameni!

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, membrii fondatori ai Asociației Naționale a Infirmierelor și-au propus ca infirmierele din România să aibă siguranța locului de muncă, să fie apreciate, să le fie apărate drepturile și totodată să respecte nevoile pacienților.

56

De aceea, misiunea asociației este să reprezinte interesele infirmierelor din România pentru ca acestea să își exercite profesia la cel mai înalt standard de calitate și profesionalism.

‘Pentru realizarea misiunii sale, Asociația Națională a Infirmierelor își propune să promoveze drepturile și interesele femeilor calificate sau în curs de calificare ca infirmiere, să organizeze programe de pregătire profesională, să asigure schimbul de informații cu Ministerul Sănătății în vederea exercitării profesiei de către infirmieri, să elaboreze criterii și standarde privind asigurarea calității serviciilor de îngrijiri de sănătate, proiecte de metodologii, de ghiduri și de protocoale de practică, pe care le va propune spre aprobare Ministerului’, se menționează în comunicatul de presă.

Potrivit documentului citat, membrii Asociației Naționale a Infirmierelor vor beneficia de sprijin pentru rezolvarea problemelor de natură juridică, informare periodică despre legislația în domeniu și informații utile din domeniul social și medical, oportunități de formare profesională și schimburi de experiență, participare la întâlniri cu factori de decizie din domeniul social și medical, participare directă la luarea deciziilor privind activitatea Asociația Națională a Infirmierelor.

Conform reprezentanților Asociației Naționale a Infirmierelor, înscrierea în asociației este gratuită și nu presupune cotizație anuală.

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

57

TALON DE ABONAMENT

Anul I - Nr. 1 (1) 2013 www.mediasyscom.ro

Revista creditată de CMR cu 5 credite EMC pentru abonamentele plătite

Doresc să mă abonez la revista qA bonament pentru 1 an qA bonament pentru 2 ani

4 numere ale revistei 8 numere ale revistei

100 RON 190 RON

Special Farmacia comunitară, prima stație în îngrijirea sănătății În fapt, în acest moment, farmacia comunitară se află la o răscruce. Un drum (nedorit) ar fi spre farmacia din care dispare modelul etic. Celălalt însă înseamnă folosirea la maximum a potențialului farmacistului. pagina 28

Nume:................................................................................... Prenume: ...............................................................................

Dna Dl Dra Adresă domiciliu: .....................................................................................................................................................................

Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................

Oraş:................................................................. Comună: ......................................................................................................

Cod poştal: ............................................... Telefon: ...............................................................................................................

Specialitate ................................................................................................................................................................................ student rezident medic specialist medic primar Competenţă ............................................................................... Denumire instituţie: .......................................................

Domeniu de activitate: Privat Public Secţie: ................................................................................................. Funcţie: ......................................................................

Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ............................................................................ .................................................... Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:.................................

Oraş:................................................................. Comună: ......................................................................................................

Cod poştal: ............................................... Telefon: .......................................... Mobil: ......................................................

E-mail: ........................................................................ Web: ...................................................................................................

CUI instituţie: Plătitor de TVA: da nu Factură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii: Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: ..................................................................

Adresa pentru primirea revistelor MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION: Domiciliu Instituţie Data:

/

/

Semnătură:…..………….….......…

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii la adresa: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, prin fax (031) 100.01.88 sau scanate prin e-mail la office@msc-ro.com. Mulţumim!

Plata abonamentului se va efectua prin mandat poştal sau prin ordin de plată pe coordonatele: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, CUI RO31922876, J40/8111/2013.

Cont RON IBAN: RO05BACX0000000912742000, deschis la Unicredit Țiriac Bank, Sucursala Rahova.

Doresc să primesc o copie a facturii abonamentului: q Da, la adresa de e-mail: .....................................................................

SC MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION cu sediul în Bucureşti, Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, CUI RO31922876, J40/8111/2013 prelucrează datele cu caracter personal furnizate de dumneavoastră prin acest document în scopul actualizării bazei de date.

Pe viitor, datele menţionate ne permit să vă ţinem la curent cu activitatea noastră. În cazul în care nu doriţi această informare, bifaţi

NU

!

Conform Legii nr. 677/2001, beneficiaţi de dreptul de acces, de intervenţie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale.

Aveţi dreptul să vă opuneţi prelucrării datelor personale care vă privesc şi să solicitaţi ştergerea datelor. Pentru exercitarea acestor drepturi, vă puteţi adresa cu o cerere scrisă, datată şi semnată la sediul social din Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, Bucureşti.

De asemenea, vă este recunoscut dreptul de a vă adresa justiţiei. Media Systems Communication este înregistrată la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub numărul 29878/7.11.2013

Anul 3 / Nr. 5 (2) / 2015

59