Evaluare adecvată sc raindor srl by Munţii Ţarcu

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

EVALUARE ADECVATĂ “

Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”,

extravilan com. Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin

BENEFICIAR: S.C. RAINDOR S.R.L, str. Rozelor, nr. 5A, camera 2, județul Timiș

ELABORATOR: S.C. IT & MEDIU S.R.L.

Str. Liege nr. 5/10, 300639, Timişoara Tel/Fax: 0256/426617, mobil: 0722877728 e-mail: office@electro-mediu.ro

Colectiv de elaborare: Dr.chim-fiz. PÎRLEA HARIETA HERMINA biolog STĂNICĂ ADELINA

OCTOMBRIE 2013

Acest material nu poate fi reprodus fără acordul scris al autorului Page 1 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

1. INTRODUCERE Titlul lucrării: Evaluare adecvată pentru “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com. Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin Titularul / beneficiarul lucrării : S.C. RAINDOR S.R.L., str. Rozelor, nr. 5A, camera 2, județul Timiș Telefon: 0729169271, 0766617182 Fax: +40 (0) ............................... e-mail: ........................................ Reprezentanti legali/imputerniciti, cu date de identificare: RĂILEANU DAMIAN – administrator - cetățean român, născut la data de 10.05.1961 în Republica Moldova, localitatea Redi - Ceresnovat, posesor a CI seria TM nr. 741920, CNP 1610510354781 PAICI DAN – manager de proiect, - cetățean român, născut la data de 19.09.1955 în România, localitatea Râmnic, jud. Constanța, posesor a CI seria KS nr. 306533, CNP 1550919110659.

Autorul studiului de evaluare adecvată: S.C. IT & MEDIU S.R.L. – înregistrată în REGISTRUL NAȚIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI – poziția 360 (certificat de înregistrare valabil 5 ani) Str. Liege nr. 5/10, 300639, Timişoara Tel/Fax: 0256/426617, mobil: 0722877728 e-mail: pirleah@yahoo.com office@electro-mediu.ro

Page 2 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

2. Descrierea proiectului 2.1. Informaţii privind proiectul Proiectul de faţă urmăreşte realizarea unor unităţi de infrastructură, în vederea unei bune desfăşurări a sporturilor de iarnă în staţiunea Muntele Mic, judeţul Caransebeş. Unitatea geografică a Munţilor Ţarcu, din care face parte şi Masivul Muntele Mic, ocupă regiunea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali. Înălţimea maximă a Masivului Muntele Mic este de 1802 m. Staţiunea Muntele Mic se află la altitudinea de 1525 m şi o importanţă turistică deosebită deoarece este propice practicării sporturilor de iarnă. Staţiunea este una din puţinele zone montane din ţară unde stratul de zăpadă persistă aproximativ 6 luni pe an. Precipitaţiile venite din nord-vest şi temperaturile scăzute, īnregistrate pe timp de iarnă, fac posibilă practicarea sporturilor de iarnă, din luna noiembrie, pānă īn luna mai. Grosimea medie a stratului de zăpadă este de 1 metru. Pârtiile de schi sunt variate putând fi practicate atât de schiori īncepători, cāt şi de cei cu experienţă. Proiectul se numește Lucrări de construire: TELESCAUN 1400 M LUNGIME – MUNTELE MIC. Proiectul prevede construirea unei linii de telescaun, cu ocapacitate de transport de 800 persoane / oră. Pentru acest proiect s-a eliberat Certificatul de Urbanism nr. 40 din 11.03.2013, în scopul: realizării lucrărilor de construire a unui telescaun cu lungime de 1400 m, în stațiunea Muntele Mic. Conform acestui CU suprafețele de teren ce vor fi afectate de obiectivele de investiții din cadrul proiectului se află pe teritoriul administrativ al comunei Turnu Ruieni, în extravilan, proprietatea comunei, domeniu public de interes local, atribuit pentru desfășurarea sporturilor de iarn, respectiv de transport pe cablu, prin contract de asociere în participațiune conform HCL nr. 101/09.12.2008. Suprafața terenurilor ce vor fi afectate de obiectivele de investiții aferente prezentului proiect este de 10380 m 2. Lucrările ce se execută vor fi: stație de bază – pornire, stația de vârf – sosire, linie telescaun cu o lungime de 1400 m agățată de 15 stâlpi.

Page 3 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Folosința actuală a terenului este pășune alpină situată în zona turistică de interes local Muntele Mic (pe versantul vestic al muntelui), propuneri de stațiuni turistice conform PATJ, areal cu potențial și resurse turistice, agroturistice și naturale complexe, domenii schiabile, conform Legii 526/2003 zonă pentru dezvoltarea domeniului schiului și practicarea altor sporturi de iarnă, cuprinse în programul național de dezvoltare a turismului Schi în România. Proiectul se încadrează în anexa 2, pct. 12 a) din HG 445/2009 cu modificările și completările ulterioare. Obiectivul se află în arie naturală protejată sit natura 2000 RO SCI0126 – Munţii Ţarcu, pe platoul aplin al Muntelui Mic. Proiectul se încadrează în anexa 2, pct. 12 a) din HG 445/2009 cu modificările și completările ulterioare. Proiectul se încadrează de asemenea în art. 28 al OUG 57/2007 – privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul propus este amplasat pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0126 Munții Țarcu. Stațiunea Muntele mic este o zona de interes local, areal cu potenţial şi resurse turistice, agroturistice şi natural complexe, domenii schiabile, conform Legii 526/2003, zonă pentru dezvoltarea domeniului schiului şi practicarea altor sporturi de iarnă, cuprinse în cadrul programului naţional de dezvoltare a turismului Schi în România. Proiectul este oportun atât pentru beneficiar cât și pentru lucuitorii din zonă deoarece prin dezvoltarea turismului crește nivelul de trai. De asemenea investiția este oportună și pentru turiști care ar avea posibilitatea practicării unor sporturi de iarnă în această zonă. Prin Legea 526/2003 – pentru aprobarea programului național de dezvoltare a turismului “Schi în România” zona Muntele Mic a fost inclusă între zonele în care se vor crea noi infrastructure pentru practicarea sporturilor de iarnă. Ținând cont de cele prezentate mai sus proietul este unul de interes, chiar necesar pentru dezvoltarea zonei și pentru modernizarea ei. Page 4 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Fig. 1. Amplasarea în zonă

Situația existentă: Terenul pe care va fi amplasată construcția se găsește în jud. Caraș Severin, comuna Turnu Ruieni, stațiunea Muntele Mic și se învecinează pe patru laturi cu terenuri proprietate a comunei. În prezent pe terenul aferent proiectului nu există construcții. Terenul are suprafata de 10380 mp. Situație propusă Pentru amenajarea parcelei mai sus menționate se vor realiza următoarele construcții:  Stație de bază – pornire. Aceasta va fi situată la coordonatele : Punct 1 : X = 9984,441, Y = 20028,783 Punct 2 : X = 9867,722, Y = 18869,730  Linie telescaun, cu olungime de 1400 m, agățată pe 15 stâlpi  15 stâlpi Page 5 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

 Stație vârf – superioară. Aceasta va fi situată la coordonatele : Punct 1 : X = 9870,227, Y = 18894,604 Instalaţie transport pe cablu, telescaun 2 locuri - Este situat pe versantul vestic al masivului Muntele Mic. Obiectivul este situat pe teritoriul administrative al comunei Turnu Ruieni. Instalaţia de transport pe cablu are staţia de bază (plecare) la cota de 1512,53 m şi respectiv staţia se vârf (sosire), la o altitudine de 1794,07 m. Diferenţa de nivel dintre cele două staţii este de 281,54 m. Lungimea totală a telescaunului este de 1400 m şi ocupă o suprafaţă de 1,038 ha. Instalaţia de transport pe cablu – telescaun 2 locuri este o instalaţie cu mers unidirecţional la care vehiculele sunt scaune cu 2 locuri. Aceste sacune sunt transportate de-a lungul liniei cu o viteză maximă de 1,8 m/s. Antrenarea şi întinderea cablului purtător – tractor se realizează cu ajutorul unui motor electric şi a unui sistem hidraulic amplasate în staţia de bază. Staţia de vârf are doar rol de întoarcere a cablului. Pupitrul de comandă a telescaunului şi sistemul de antrenare se găsesc în staţia de bază. Sistemul de antrenare se compune din: motor electric, cuplaj, frână, redactor, frâna se siguranţă, motor de rezervă, roată de antrenare. Instalația este dotată cu motor de rezervă 112 VM 116 DAN. Instalația se realizează în scopul practicării sporturilor de iarnă. Se vor utiliza pentru acestea pârtiile naturale, nu se amenajează pârtii. Pe perioada de construcție se vor realiza lucrările necesare pentru fiecare parte componentă a instalației de trasport pe cablu. În perioada de funcționare a investiției aceasta va avea rolul de a transporta turiștii până la stația de vărf a acestuia în vederea practicării sporturilor de iarnă. La stația de bază turiștii sunt îmbarcați și transportați până la stația de vârf. Aceștia vor schia pe pârtiile din zonă. În fig. 2 este prezentată locaţia acestei instalaţii de transport pe cablu.

Page 6 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Fig. 2 Locaţie telescaun

Page 7 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Caracteristicile tehnice ale acestui tip de instalaţie de transport pe cablu sunt prezentate în tabelul nr. 1. Tabel nr. 1: Caracteristici tehnice telescaun Caracteristica

Unitate de măsură

Valoare

Capacitate de transport

Persoane/oră

800

Viteza de transport

m/s

1,8

Contragreutatea

14000

Număr de scaune a câte 2 locuri

Puterea motorului electric

100

Tensiune de alimentare

380

Viteza cu motorul de rezervă

m/s

1,7

Lungime totală

1800

Nr. Crt.

Materiile prime, energia și combustibilii utilizați Principalele materii prime utilizate și cantitățile necesare sunt prezentate în tabelul 2.

Tabel 2. Materii prime Nr.

Tip materie primă

Observații

Cantitate

crt 1

Beton

300 m3

Fundații stații și stâlpi, stația de bază și cea de vârf Stâlpii de susținere

Stâlpi metalici

15 buc

Cablu de tractare

3000 m

Vopsea albă

Pentru finisajele staților

Vopsea maro

Pentru finisajele stâlpilor

Utilități 1. Alimentarea cu apa Alimentarea cu apă se realizează după cum urmează

Page 8 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================



pe perioada construcției apa este necesară pentru personalul care realizează investiție și se va aigura din sticle îmbuteliate.



Pe perioada de funcționare apa este necesară pentru personalul care deservește telescaunul și se va aigura din sticle îmbuteliate.

2. Evacuarea apelor uzate Apele uzate menajere vor fi evacuate într-un bazin etanș vidanjabil. Bazinul se va vidanja periodic de către firme specializate și autorizate în acest sens.

3. Asigurarea apei tehnologice, daca este cazul Nu este cazul. Betonul necesar construcțiilor se va realiza în afara ariei protejate, acesta va fi doar transportat până la locul de construcție.

4. Asigurarea agentului termic Nu este cazul.

5. Alimentarea cu energie Pentru asigurarea necesarului de energie electrică pentru funcționarea liniei de telescaun se va monta un generator propriu de curent cu puterea de 125 kW. Instalația va fi dotată și cu un motor termic de rezervă, tip MAN cu o putere de 115 Cai, ce funcționează cu combustibil motorină. Descrierea organizării de șantier: Materialele necesare realizării liniei de telescaun vor fi depozitate după cum urmează: 

În moara și pe platformele betonate (prezentate în plansa anexă): cabluri, role, stâlpi, motor de acționare, tablouri electrice. Moara are o suprafașă de 97,5 m2. Fundațiile de beton provin de la construcții existente care au ars. Suprafața unei funsații este de 49 m 2. Până la aceste obiective există drum de acces.

Page 9 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================



Betonul se asigură de către SC HIDROCONSTRUCȚIA S.A. BUCUREȘTI, SUCURSALA BISTRA, în baza contractului nr. ES 1236/10.07.2013. În baza acestui contract vânzătorul de beton este obligat să livreze betonul la locul specificat de cumpărător. Deci betonul va fi adus gata preparat de către vânzător până pe Muntele Mic, locația de realizare a fundațiilor. Turnarea efectivă a fundațiilor se realizează direct din autobetonieră printr-un sistem de jgheaburi. Drumurile de acces sunt prezentate în planșa anexă. Pentru stâlpii 1,2 se va folosi drumul de acces până în dreptul stâlpului 1, iar pentru ceilalți stâlpi drumul până la cruce. Utilajele necesare pentru realizarea liniei de telescaun vor fi depozitate după cum urmează:



Excavator – lângă platformele betonate (planșa anexă).

Pentru montarea stâlpilor excavatorul va circula pe lungimea telescaunului, de la un stâlp la altul. Nu există impact asupra mediului datorat organizării de șantier. Poate exista un impact asupra florei și habitatelor din zonă, datorat circulației excavatorului. Pe suprafața de implementare a proiectului nu există habitate prioritare și nu există nici una din speciile de plante identificate în fișa sitului. Deci impactul va fi minim.

2.3. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 Proiectul propus este amplasat pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0126 Munții Țarcu. Proiectul se doreşte a fi realizat pe platoul alpin al Muntelui Mic – fig. 1, ca dezvoltare a infrastructurii existente deja în staţiune. Staţiunea Muntele Mic este atestată din anul 1936 în manuscrisul editat de Asociaţia Funcţionarilor Municipiului Timişoara „Muntele Mic”(AMIC), unde deviza staţiunii Muntele Mic era „cea mai īnaltă staţiune bănăţeană de recreaţie şi sporturi de iarnă”. Stațiunea Muntele mic este o zona de interes local, areal cu potenţial şi resurse turistice, agroturistice şi natural complexe, domenii schiabile, conform Legii 526/2003, zonă pentru Page 10 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

dezvoltarea domeniului schiului şi practicarea altor sporturi de iarnă, cuprinse în cadrul programului naţional de dezvoltare a turismului Schi în România.

În tabelul 3 sunt prezentate coordonatele geografice ale amplasamentului

Tabel 3: Coordonate STEREO 70 amplasare linie telescaun Nr.

Denumire parte componentă

E(m)

N(m)

crt. 1

Stație plecare

301532.87

432368.77

Stâlp 1

301550

432400

Stâlp 2

301572.47

432416.10

Stâlp 3

301635.8

432491.79

Stâlp 4

301689.96

432556.52

Stâlp 5

301762.45

432643.15

Stâlp 6

301844.14

432740.79

Stâlp 7

301908.31

432817.48

Stâlp 8

301926.49

432839.2

Stâlp 9

301947.05

432863.78

Stâlp 10

302016.3

432946.55

Stâlp 11

302081.33

433024.25

Stâlp 12

302139.46

433093.73

Stâlp 13

302179.82

433141.98

Stâlp 14

302210.59

433178.74

Stâlp 15

302245.41

433220.36

Stație întoarcere

302278.85

433260.33

2.4. Modificările fizice ce decurg din plan Proiectul propus, prin specificul său şi prin tehnologia adoptată, determină modificări fizice minime ale mediului natural prin săpăturile realizate pentru amplasarea celor 17 stâlpi și respectiv a cablurilor pentru alimentarea cu energie electrică. Page 11 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

2.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului Împlementarea proiectului propus nu necesită exploatarea unor resurse naturale.

2.5. Emisii şi deşeuri generate Emisiile generate în etapa de construcţie sunt cele provenite de la surse mobile (utilaje) necesare realizării proiectului. Tot de la utileje pot fi noxe d.p.d.v. al zgomotului. Cu o organizare corectă deșantier în care se vor folosi cât mai puține utilaje (minim necesar) aceste noxe pot fi minime. Tot în perioada de construcție se pot genera noxe de praf datorită pământului excavat pentru realizarea fundațiilor. Se recomandă acoperirea acestuia pe perioada cât se realizează fundațiile și respectiv udarea lui. Când fundațiile au fost executate surplusul de pământ (ce nu este necesar pentru finalizarea fundațiilor ) se va transporta în afara situșui Natura 2000. În perioada de funcţionare nu se generează emisii. Deşeurile rezultate în urma implementării planului sunt împărţite după cum urmează: 

deşeuri rezultate în etapa de construcţie: pământ din escavări, deşeuri de construcţie, deşeuri menajere.



Deşeuri rezultate în etapa de funcţionare: menajere

Principalele tipuri de deșeuri generate în perioada de construcție și modul lor de gestionare se regăsesc în tabelul nr. 4: Tabel 4 . Deșeuri Denumire deşeu

Deşeuri menajere

Cantitate

Stare

Cod

Cod privind Cod

Managementul

estimată

fizică

deşeu

principala

clasifica

deşeurilor

proprietate

periculoasă

statistică

10 m3

10- m3 Page 12 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

beton

ţigle şi materiale 0,2 t

17 01 01

2 t-

17 01 03

0,2- t

ceramice lemn

0,05 t

17 02 01

0,05 - t

fier şi oţel

0,05 t

17 04 05

0,05 - t

altele 0,05 t

17 04 11

0,05 - t

17 05 04

293 -

cabluri, decât

cele

specificate la 17 04 10 pământ şi pietre, 293 m3

altele decât cele specificate la 17 05 03 materiale izolante, 0,05 t

17 06 04

0,05 - t

17 08 02

0,05 - t

altele decât cele specificate la 17 06 01 şi 17 06 03 materiale

de 0,05 t

construcţie pe bază de decât

gips,

altele cele

specificate la 17 08 01 Pe perioada de funcționare deșeurile sunt doar menajere și cele provenite de la bazinele etanș vidanjabile. Cantitatea acestora va depinde de numărul persoanelor angajate. Se vor gestiona cu firme specializate. Modalitatea de eliminare a deşeurilor este prezentată în tabelul 5. Page 13 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Tabel 5 Eliminarea deșeurilor Tip deşeu

Nr.

Modalitate de eliminare

Crt 1

Pământ din escavări

Transport în afara ariei naturale protejate

Deşeuri de construcţie

Transport şi eliminare cu firmă specializată

Deşeuri de la bazinele

Bazin etanş vidanjabil şi contract cu o firmă de salubritate

vidanjabile 4

Deșeuri menajere

Colectare și transport la un deponeu autorizat

Nămol de la denisipator

Colectare și gestionare cu o firmă specializată

2.6. Cerinţe legate de utilizarea terenurilor Conform Certificateul de urbanism 40/11.03.2013 suprafețele de teren ce vor fi afectate de obiectivele de investiții din cadrul proiectului se află pe teritoriul administrativ al comunei Turnu Ruieni, în extravilan, proprietatea comunei, domeniu public de interes local, atribuit pentru desfășurarea sporturilor de iarn, respectiv de transport pe cablu, prin contract de asociere în participațiune conform HCL nr. 101/09.12.2008. Suprafața terenurilor ce vor fi afectate de obiectivele de investiții aferente prezentului proiect este de 10380 m 2. Lucrările ce se execută vor fi: stație de bază – pornire, stația de vârf – sosire, linie telescaun cu o lungime de 1400 m agățată de 15 stâlpi. Folosința actuală a terenului este pășune alpină situată în zona turistică de interes local Muntele Mic (pe versantul vestic al muntelui), propuneri de stațiuni turistice conform PATJ, areal cu potențial și resurse turistice, agroturistice și naturale complexe, domenii schiabile, conform Legii 526/2003 zonă pentru dezvoltarea domeniului schiului și practicarea altor sporturi de iarnă, cuprinse în programul național de dezvoltare a turismului Schi în România Suprafeţele de teren afectate sunt: Permanent – 40 m2 Temporar – 10380 m

Page 14 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Prezentul proiect se încadrează în planul urbanistic zonal PUZ aprobat prin H.C.L. 62/30.07.2013 de Primăria Turnu Ruieni.

2.7. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării Pentru realizarea şi implementarea proiectului se parcurg următoarele etape:  etapa de construcţie cu o durata estimată de circa 2 luni.  etapa de funcţionare a cărei durată se estimează a fi nelimitată cu condiția unei bune întrețineri.  Etapa de dezafectare – 2 luni. Faza de construcție – în această etapă se vor obține toate avizele și autorizațiile necesare pentru realizarea construcției și se realizează construcția propriu zisă a fermei. Bilanțul teritorial al obiectivului este:  10380 m2 – suprfața totală de teren pe care se găsește viitoarea construcție  40 m2 – suprafața efectiv ocupată de construcții (stații și stâlpi). Modul de încadrare în planurile de urbanism – Proiectul se încadrează în Planul urbanistic loc al Muntele Mic, comuna Turnu Ruieni, județul Caraș - Severin. Acest plan este aprobt prin H.C.L. nr. 62 din 30.07.2009. Faza de punere în funcțiune – la finalul construcției se va realiza punerea în funcțiune a instalației. Faza de exploatare – Durata de funcționare este de nelimitată, cu condiţia realizării unei bune întreţineri. Este necesar ca pe toată durata funcționării să se respecte toate normele tehnice în viguare. Faza de dezafectare – în cazul în care beneficiarul actual al proiectului nu mai dorește să desfășoare activitatea și nici nu vinde, sau gradul de uzură din diverse motive este ridicat este necesară dezafectarea. Acesta se realizează cu respectarea normelor tuturor normelor tehnice. Page 15 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

2.8. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului Crearea condițiilor pentru practicarea sporturilor de iarnă în condiții moderne Crearea de noi locuri de muncă Creşterea nivelului de trai a locuitorilor din zonă Stimularea unor iniţiative private prin îmbunătăţirea infrastructurii

2.9. Caracteristicile planurilor existente propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP Pe platoul aplin al Muntelui Mic există alte instalații de transport pe cablu: Borlova, Felix, Nordica, telescaunul care realizează accesul pe cablu de la baza muntelui până în stațiune. Aceste realizează împreună unitatea de infrastructură de transport pe cablu ce deservește stațiunea Muntele Mic. Telescaunul care realizează accesul în stațiune are stația de bază în localitatea Borlova, iar stația de sosire în stațiunea Muntele Mic. Telescaunul este dotat cu două locuri. Celelalte instalații de transport pe cablu sunt teleschiuri cu stații de plecare în stațiunea Muntele Mic și stații de sosire la diferite altitudini pe platoul alpin al Muntelui Mic. În stațiunea Muntele Mic mai există unități de cazare constând din hoteluri, cabane și pensiuni, fiecare cu un anumit număr de locuri de cazare și anumite condiții oferite turiștilor. În stațiune mai există și o bisericuță. De asemenea pe platoul alpin al Muntelui Mic mai sunt aprobate următoarele unități de infrastructură: 

Telescaun Vâlsan 4 locuri – Instalaţia de transport pe cablu are staţia de bază (plecare) în valea Vâlsan la cota de 1414 m şi respectiv staţia se vârf (sosire) pe vârful Muntelui Mic, la o altitudine de 1794 m. Diferenţa de nivel dintre cele două staţii este de 430 m. Lungimea totală a telescaunului este de 1825 m şi ocupă o suprafaţă de 0,54 ha.



Parcare - Parcarea se va realiza în imediata apropiere a staţiunii, în partea stângă, pe sensul de mers spre staţiune, a drumului judeţean 608A, care face legătura între Page 16 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Caransebeş şi Staţiunea Muntele Mic. Va avea o suprafaţă de 10000 m 2. Accesul în parcare se va realiza de pe drumul judeţean 608A. Parcarea va deservi instalaţiile de transport pe cablu, zona de servicii, precum şi întreaga staţiune. 

Clădire servicii - Clădirea este destinată servirii mesei în regim de restaurant, precum şi servirii altor produse alimentare si băuturi. Obiectivul va fi amplasat în partea dreaptă a drumului judeţean 608A, care face legătura între Caransebeş şi Staţiunea Muntele Mic, pe sensul de mers spre staţiune.



Clădire panoramică - Clădirea va fi amplasată în vecinătatea staţiei de vârf a telescaunului cu 4 locuri – telescaun Vâlsan – în proximitatea vârfului Muntele Mic. Această clădire va deservi turiştii care circulă cu acest telescaun iar în viitor şi pe cei care vor circulă cu celelalte telescaune cuprinse în planul de dezvoltare al staţiunii.

3. Informatii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea PP 3.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea PP Proiectul ce urmează a fi realizat se află în arie naturală protejată – sit Natura 2000 ROSCI0126 Munţii Ţarcu. Ordinul 1946/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, stabileşte lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară. Aria sitului are relief alpin, întinzându-se în principal pe golul alpin al masivului Ţarcu – Muntele Mic şi pădurile învecinate. Cu o suprafata de 58 657 de hectare , situl se întinde între

Page 17 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

22°25’ şi 23°37’ longitudine estică şi între 45°12’ şi 45°28’ latitudine nordică, şi acoperă 58.840 ha. Aria se situează în regiunea biogeografică alpină, între 400 şi 2.190 m altitudine. Principalele comune (cu procentajul din suprafaţa care se află în sit) sunt: Armeniş (34%), Bolvaşnita (63%), Slatina Timiş (25%), Teregova (43%), Turnu Ruieni (40%), Zăvoi (60%). În interiorul sitului se află şi asezarea/staţiunea Poiana Mărului şi complexul turistic Muntele Mic. Munţii Ţarcu ocupă partea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali şi se detaşează prin aspectele lor geografice ca o grupă aparte, alcătuind o regiune de forma unui triunghi intre văile Hideg – Rîul Şes – Rîul Mare, Timişului şi Bistrei.La vest sînt mărginiţi de Depresiunea Caransebeşului.În cuprinsul Munţilor Ţarcu se disting 7 subunităţi de relief, dintre care 4 prezintă interes turistic deosebit. Masivul Ţarcu se încadrează perfect în etajul climatic montan aspru şi umed. Geomorfologic vorbind , pe acest areal se întâlnesc tipuri de relief glaciar, periglaciar, structural, fluvial şi antropic. Vegetatia concentrează şase etaje fitoclimatice (alpin, subalpin, montan de molidete, montan de amestecuri, montan-premontan de fag, gorunete). Se pot observa că ecosistemele forestiere sunt cele care predomină ca suprafaţă în situl Munţii Ţarcu, urmat de ecosisteme praticole şi într-un procent scăzut de ecosisteme saxicole şi acvatice. Fondul forestier cuprinde 40.423 ha (68 % din arie), pajistile detin 18.465 ha (31%) iar stâncăriile şi lacurile de acumulare 522 ha (1 %). Flora este particulara, bine reprezentat fiind muşchiul de turbă-Sphagnum sp., dar şi alte specii angelica - Angelica archangelica, bulbucii de munte - Trolius europaeus, papucul doamnei - Cypripedium calceolus, smârdar – Rhododendron myrtifolium. Habitatul caracteristic acestei rezervaţii este R4210 - Păduri sud-est carpatice de molid cu Sphagnum sp. cu valoare conservativă foarte mare. Pe lângă floră, au fost citate şi elemente faunistice interesante (capra neagră Rupicapra rupicapra, ursul - Ursus arctos, acvila de munte - Aquila chrysaetos, corbul Corvus corax . Page 18 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

În interiorul sitului se află staţiunea Poiana Mărului şi complexul turistic Muntele Mic.

Fig. 3– Localizarea sitului Natura 2000 ROSCI0126 Munţii ŢARCU în zona de sud-vest a României (prelucarea după www.googleearth.com şi www.tarcu.ro)

Reţeaua hidrografică complexă este dirijată de substratul geologic, iar din punct de vedere hidrologic un rol important îl au factorii climatici, orografici şi biotici. Partea nordică a Munţilor Ţarcu este drenată de Bistra şi de afluenţii ei. Între aceştia, Bistra Mărului este cea mai însemnată. Ea izvorăşte de sub Şaua Iepei şi curge spre nord-vest; la Poiana Mărului primeşte ca afluent pe stânga Şucul, ale cărui obîrşii se află în căldările glaciare din Masivul Ţarcu. În continuare îşi menţine aceeaşi direcţie, vărsîndu-se în Bistra, în apropiere de Oţelul Roşu. Pe cursul pârâului Bistra a fost amenajat începând din anii 80, un lac de acumulare, în aval de Poiana Mărului. Se pot observa că ecosistemele forestiere sunt cele care predomină ca suprafaţă în situl Munţii Ţarcu, urmat de ecosisteme praticole şi într-un procent scăzut de ecosisteme saxicole şi acvatice. De remarcat că situl este încadrat peisajului forestier intact (PFI) Retezat-GodeanuȚarcu, alături de alte situri Natura 2000 (Parcul Național Retezat, Parcul Național Domogled Valea Cernei, Dăncioanea, Strei-Hațeg, Nordul Gorjului de Vest, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului), cu o suprafaţă de 97.926 Ha, cu mai multe ecosisteme forestiere sau arbustive, Page 19 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

stâncării, grohotișuri și pajiști, majoritatea cu valoare conservativă ridicată. Tot pe aria sitului Munţii Ţarcu se găseşte rezervaţia botanică Pădurea de molid pe turbă Şucu-Olteana, cu o suprafaţă de 648 Ha, declarată în baza Decretului 499/1982, şi a Hotărârii 8/1994. Rezervaţia se află la cca. 4,5 Km amonte de staţiunea Poiana Mărului, la o altitudine de 950-1150 m, fiind instalată pe histosoluri bogate în materie organică, cu puţine substanţe minerale şi o reacţie puternic acidă, cu un strat de turbă de până la 3m grosime. Datorită

pH-ului scăzut şi a

condiţiilor mezo-oligotrofe, flora este aparte, bine reprezentat fiind muşchiul de turbă (Sphagnum sp.), dar şi alte specii (angelica - Angelica archangelica, bulbuci - Trolius europaeus, papucul doamnei - Cypripedium calceolus, smârdar – Rhododendron myrtifolium). Dealtfel, habitatul caracteristic acestei rezervaţii este R4210 - Păduri sud-est carpatice de molid cu Sphagnum sp., cu valoare conservativă foarte mare. Pe lângă floră, în această rezervaţie au fost citate şi elemente faunistice interesante (capra neagră - Rupicapra rupicapra, ursul - Ursus arctos, acvila de munte - Aquila chrysaetos, corbul - Corvus corax). În fişa sitului, conform formularului Natura 2000, sunt cuprinse următoarele specii: 

plante:  2327 - Himantoglossum caprinum (ouăle popii);  4116 - Tozzia carpathica (iarba gâtului)  4066 - Asplenium adulterinum(Feriguta)  1389 – Meesia longiseta



peşti:  1138 - Barbus meridionalis (moioagă);  1163 - Cottus gobio (zglăvoc);  9903 Eudontomyzon danfordi (chişcar);  2485 - Eudontomyzon vladykovi (chişcar de râu);  1122 - Gobio uranoscopus (petroc)



amfibieni şi reptile:  1193 - Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă)



mamifere:  1352* - Canis lupus (lup); Page 20 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

 1361 - Lynx lynx (râs) 

habitate:  3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane;  4060 - Tufărişuri alpine şi boreale;  4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium;  4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix;  6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;  6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine;  6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase;  6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin;  7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);  8110 - Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani);  8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;  9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;  9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;  9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;  9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;  91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae);  91K0 – Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);  91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion);  91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;  91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);  9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (VaccinioPiceetea). În cele ce urmează sunt prezentate habitatele cu suprafețele pe care le ocupă în cadrul

sitului. Tipuri de habitate: Page 21 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

 Habitate conform fișei sitului Cod

Habitat

(1) %

Stadiul (2)

3220

Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane

0,5

bun

4060

Tufărişuri alpine şi boreale

mediu

4070

Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium 1

mediu

4080

Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix

mediu

6150

Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

0,01

mediu

6170

Pajişti calcifile alpine şi subalpine

0,1

mediu

6230

Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

7220

Izvoare

petrifiante

formare

travertine

(Cratoneurion) 8110

Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani)

8220

Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase

0,01

0,5

0,01

0,5

0,01

mediu

bun

mediu

9110

Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

14,3

bun

9130

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

4,3

mediu

9150

Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 0,1

mediu

9180

Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

91E0

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,02

91K0

Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

91L0

Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 12

mediu

mediu mediu mediu

Page 22 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

91M0

Păduri balcano-panonice de cer şi gorun

mediu

91V0

Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

41,8

mediu

9410

Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

8,4

mediu

(1) Procentul acoperit de tipul de habitat raportat la întreaga arie a SCI (2) Stadiul de conservare în aria SCI  Conform sistemului Romanesc de clasificare s-au identificat următoarele tipuri de habitate: Cod

Habitat

Valoarea

Observatii

conservativa RO3602

Pajiştile sud-est carpatice de coarnă (Carex

redusă

curvula) şi Primula minima RO3604

Pajiştile

sud-est

carpatice

păruşcă

mare

(Festuca supina) şi Potentilla ternata RO3603

Pajiştile sud-est carpatice de părul porcului

redusă

(Junicetum trifidi) şi Argostis rupestris RO3612

Pajiştile sud-est carpatice de coarnă mare (Sesleria

şi

bielzii)

rogoz

mare

(Carex

habitat

dacic

endemic

sempervirens) RO3609

Pajiştile

sud-est

carpatice de ţăpoşică

moderata

(Nardus stricta) şi Viola declinata

habitat

prioritar

european

Pajiştile sud-est carpatice de păiuş roşu (Festuca rubra) şi Nardus stricta Pajişti sud-est carpatice de hiruşor (Poa

moderata

alpina f. vivipara) şi Cerastium cerastioides R6303

Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu

redusă

Luzula alpino-pilosa

Page 23 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

R6305

Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu

redusă

Nardo-Gnaphalietum supini R6304

Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu

redusă

Soldanella pusila şi Plantago getianoides R6304

Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu

redusă

Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla R6108

Comunităţile sud-carpatice de grohotişuri

mare

calcaroase mobile şi umiditate ridicată cu

habitat

endemic

carpatic

Rumex scutatus, Saxifraga moschata, S. Aizoides şi Doroicum columnae R6106

Comunităţile sud-carpatice de grohotişuri

mare

calcaroase cu mobilitate redusă şi umiditate

habitat

endemic

carpatic

ridicată cu Saxifraga moschata, S. Aizoides R6104

Comunităţile

sud-est

carpatice

mare

habitat endemic

grohotişuri silicioase mobile sau slab fixate cu

Oxyria

digyna

identifică

prin

intermediul asociaţiei Poeto (contractae) – Oxyrietum digynae R3701

Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri

redusă

înalte cu Aconitum tauricum R3702

Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte

Adenostyles

alliariae

mare

şi

Doronicum austriacum R3703

Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri

mare

înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum transylvanicum Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri

redusă

înalte cu Cicerbita alpina şi Petasites hybridus

Page 24 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

R3101

Tufărişuri sud-est

carpatice

de azalee

mare

areale

reduse,

condiţii

(Loiseleuria procumbes)

viaţă

dificile R3109

R3110

Tufărişuri sud-est carpatice de vuietoare

mare

areale

(Empetrum nigrum ssp. hermaphfroditum)

condiţii

cu afin vânăt (Vaccinium gaulterioides)

dificile

Tufărişuri de luncă cu Salix silesiacae şi

reduse, de

viaţă

mare

Alnetum viridis R3104

Tufărişuri sud-est carpatice de smîrdar (Rhododendron

R3107

myrtifolium)

mare

afin

periclitat

impactul

negativ

(Vaccinium myrtillus)

antropic

Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză

raspândire

(Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr pitic

protejat Emerland

redusa,

(Juniperus nana) R3108

Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic

mare

(Juniperus communis ssp. nana)

periclitat

impactul

negativ

antropic R3111

Tufărişuri

sud-est

carpatice

afin

redusă

Jnepenişurile, tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn

(Pinus

mugo)

extinse

primar şi secundar

(Vaccinium myrtillus) R3104

habitate

mare

smirdar

(Rhododendron myrtifolium) R3615

Tufărişuri sud-est carpatice de sălcii alpine

mare

areale condiţii

(Salix herbacea)

reduse, de

viaţă

dificile R3616

Tufărişuri pitice de sălcii alpine (Salix

mare

inhabitează

specii

endemice şi specii

retusa, S reticulata)

rare R3619

Tufărişuri pitice de sălcii endemice (Salix

mare

habitat endemic

Page 25 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

kitaibeliana) şi degetăruţ alpin (Soldanella pusilla) R4208

Pădurile sud-et carpatice de molid (Picea

mare

abies) şi brad cu Luzula sylvatica R4209

pădurile sud-est carpatice de molid (Picea

mare

abies) cu Leucanthemo waldsteinii R4203

Pădurile sud-est carpatice de molid (Picea

mare

abies), cu Soldanella hungarica ssp. Major R4205

Pădurile sud-est carpatice de molid (Picea

moderata

abies) cu Oxalis acetosella R4204

Păduri şi rărişti de larice (Larix decidua) cu Saxifraga cuneifolia

R4211

Pădurile de brad (Abies alba) şi fag (Fagus

moderata

sylvatica) cu Pulmonaria rubra Pădurile sud-est carpatice de molid (Picea abies)

şi

fag

(Fagus

sylvatica)

f. mare

Leucanthemo waldsteinii R4109

Făgetele pure

R4116

Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus

mare f. mare

sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium R4112

Pădurile balcanice de fag (Fagus sylvatica)

mare

cu Aremonia agrimonioides R4118

Pădurile dacice de fag (Fagus sylvatica) şi

redusă

carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera Conform observatiilor de pe teren, s-a apreciat că biotopurile prezente în zona de implementare a prezentului proiect sunt parte a platoului subalpin de pe Muntele Mic, situate între vârful cu acelaşi nume şi staţiunea turistică. Coborand de pe vârf, pe traseul viitoarei linii Page 26 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

de telescaun, se observa o zonă cu un strat relativ subţire de sol, peste care se suprapune o pajişte (atât solul, cât şi pajiştea sunt intens exploatate şi degradate), urmând ca, mai jos de Crucea Eroilor să se instaleze insular un mic grohotiş, moment în care şi panta se accentuează, iar în continuare se găseşte un teren relativ accidentat, pe care se instalează ochiuri de pajişte în alternanţă cu tufărişuri, cu stânci la vedere. La jonctiunea cu staţiunea, traseul liniei trece tangenţial faţă de o vale pe care s-a instalat un pâlc de molizi.

Speciile de animale care pot fi afectate de implementarea PP sunt cele al căror teritoriu se află în vecinătatea lucrărilor de execuţie. Fiind gol alpin animalele nu au habitate în această zonă, ele habitează în fondul forestier, în golul alpin fiind doar în tranzit. Speciile citate de fișa sitului ca fiind prezente pe teritoriul sitului Natura 2000 sunt: Barbus meridionalis (moioagă); 1163 - Cottus gobio (zglăvoc); 9903 Eudontomyzon danfordi (chişcar); 2485 - Eudontomyzon vladykovi (chişcar de râu); 1122 - Gobio uranoscopus (petroc). În zona de implementare a proiectului nu există specii de peşti şi ciclostomi deci nu există specii de pești și ciclostomi afectate de implementarea prezentului proiect. Pe teritoriul sitului Natura 2000 există o specie protejată de amfibieni și anume: Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă). Această specie este citată în Cartea Roșie a vertebratelor din România. În timpul observaţiilor din teren aceasta nu a fost identificată.

3.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţă şi în imediata vecinatate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar Lista floristică, însumând un număr de 173 taxoni rezultată în urma semnalărilor din literatura de specialitate şi a deplasărilor pe teren a fost verificată în vederea identificării unor taxoni specificaţi în anexele nr. 3, nr. 4 (A şi B) şi nr. 5A ale OUG 57/2007. Dintre speciile Page 27 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

semnalate în zona de desfăşurare a proiectului, în anexa nr. 3 apare specia 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gâtului), iar în anexa 5A apare genul Lycopodium (pedicuţa) şi Galanthus nivalis (ghiocelul). O altă verificare s-a făcut pentru a evidenţia eventuali taxoni periclitaţi (conform Dihoru et Negrean, 2009), nefiind identificat niciun alt taxon. Specia citată în fişa sitului - 2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii) şi, precum şi alte specii semnificative pentru acest site Natura 2000 (Ruscus aculeatus, Arnica montana, Artemisia insipida, Dianthus serotinus) nu sunt semnalate de către Boşcaiu (Boşcaiu, 1971) şi nici nu au fost identificate în deplasările de pe teren în aria de desfăşurare a prezentului proiect. În zona platoului subalpin al Muntelui Mic în care se va implementa proiectul aflat în discuţie flora a fost supusă continuu unei presiuni antropice susţinute comparativ cu restul platoului, presiune exercitată prin păşunat, tasarea terenului, construcţii, deschiderea a numeroase drumuri de acces, toate cu efect negativ asupra diversităţii floristice şi a habitatelor de aici. Metodologia de lucru pentru determinarea florei S-au executat deplasări în teren (10 deplasări a câte două zile fiecare) surprinzându-se în anteză majoritatea plantelor care apar în sezonul estival. La fiecare deplasare s-a parcurs traseul pe care se va desfăşura viitorul proiect, notându-se de fiecare dată toate speciile vegetale întâlnite. Pentru plantele a căror determinare nu a fost posibilă în teren a fost recoltat câte un exemplar care s-a determinat ulterior, în laborator (cu ajutorul determinatoarelor seriei Flora R.P.R. – R.S.R., respectiv Flora ilustrată a României). Rezultatele au fost apoi comparate cu tabelul floristic obţinut din lucrarea Flora şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu, Cernei, precum şi utilizate pentru a vedea prezenţa unor taxoni cuprinşi în Cartea Roşie. În ceea ce urmează se prezintă un conspect cu principalele specii de plante indicate în materialul bibliografic consultat (Boşcaiu, 1971) şi a observaţiilor din teren, ca fiind prezente în zona de realizare a proiectului.

Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Denumire specie floristică citată de Boşcaiu Huperzia selago Phegopteris connectilis Gymnocarpium dryopteris Asplenium trichomanes

Specie prezentă

Da Nu Nu Nu

Citată în Cartea Roşie a plantelor vasculare din România Da Nu Nu Nu Page 28 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48.

Athyrium filix-femina Athyrium distentifolium Polysticum aculeatum Dryopteris filix-mas Dryopteris dilatata Polypodium vulgare Abies alba Picea abies Juniperus sibirica/J.comunis Salix caprea Populus tremula Betula pendula Fagus sylvatica Urtica dioica Rumex acetosella Rumex arifolius Rumex alpinus Stellaria nemorum Stellaria graminea Sagina procumbens Spergularia rubra Lychnis flos-cuculi Silene pusilla Silene heuffelii Caltha laeta Aconitum toxicum Pulsatila alba Capsella bursa-pastoris Cardaminopsis arenosa Cardamine impatiens Cardamine opizii Cardamine glanduligera Thalictrum aquilegifolium Ranunulus nemorosus Ranunculus platanifolius Sempervivum montanum Sedum sexangulare Saxifraga heucherifolia Saxifraga stellaris Chrysosplenium alternifolium Ribes alpinum Sorbus aucuparia Rubus idaeus Rubus hirtus

Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Nu

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Page 29 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91.

Alchemilla xanthochlora Potentilla ternata Geum montanum Geum rivale Geum urbanum Trifolium repens Geranium sylvaticum Geranium robertianum Euphorbia amygdaloides Callitriche palustris Acer platanoides Acer pseudoplatanus Impatients noli-tangere Hypericum maculatum Viola dacica Viola declinata Epilobium angustifolium Epilobium nutans Circaea lutetiana Heracleum palmatum Ligusticum mutellina Sanicula europaea Chaerophyllum hirstum Moneses uniflora Vaccinium vitis-idaea Vaccinium myrtillus Soldanella major Primula columnae Fraxinus excelsior Myosotis sylvatica Pulmonaria rubra Symphytum cordatum Lamium maculatum Lamium galeobdolon Galeopsis speciosa Stachys sylvatica Salvia glutinosa Melissa officinalis Thymus balcanus Atropa bella-donna Verbascum thapsiforme Veronica officinalis Veronica latifolia

Nu Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Nu Nu Da Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Page 30 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111. 112. 113. 114. 115. 116. 117. 118. 119. 120. 121. 122. 123. 124. 125. 126. 127. 128. 129. 130. 131. 132. 133. 134.

Veronica serpyllifolia Pedicularis verticillata Orobanche reticulata Plantago major Plantago lanceolata Plantago atrata Galium odoratum Valeriana sambucifolia Valeriana tripteris Cephalaria pilosa Campanula abietina Symphyandra wanneri Phyteuma vagneri Adenostyles alliariae Anntenaria dioica Gnaphalium sylvaticum Anthemis macrantha Achillea stricta Achillea distans Leuchanthemum vulgare ssp. ircutianum Chrysanthemum parthenium Chrysanthemum rotundifolium Homogyne alpina Doronicum austriacum Senecio subalpinus Carlina acaulis Carduus personata Cirsium arvense Cirsium candelabrum Cirsium crisithales Centaurea nervosa Aposeris foetida Hypochoeris uniflora Chondrilla juncea Cicerbita alpina Mycelis muralis Hieracium pilosella Hieracium auricula Hieracium aurantiacum Hieracium murorum Hieracium bifidum Phleum alpinum Agrostis stolonifera

Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Page 31 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. 144. 145. 146. 147. 148. 149. 150. 151. 152. 153. 154. 155. 156. 157. 158. 159. 160. 161. 162. 163. 164. 165. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 172. 173.

Agrostis rupestris Agrostis tenuis Calamagrostis arundinacea Deschampsia flexuosa Deschampsia caespitosa Helictotrichon versicolor Cynosurus cristatus Poa annua Poa supina Poa bulbosa Poa nemoralis Poa chaixii Poa trivialis Festuca drymeia Festuca gigantea Festuca rubra ssp. commutata Festuca supina Festuca valesiaca Nardus stricta Carex leporina Carex pallescens Juncus tenuis Luzula luzuloides Luzula silvatica Luzula spicata Luzula campestris Luzula multiflora Veratrum album Allium fuscum Lilium martagon Polygonatum verticillatum Paris quadriflora Coeloglossum viride Gymnadenia conopea Leucorchis albida Orchis coriophora Orchis morio Orchis ustulata Dactylorchis cordigera

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Nu Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu

Din totalul de 173 taxoni vegetali citaţi de Boşcaiu doi a fost regăsit în lista cuprinsă în lucrarea “Cartea roşie a plantelor vasculare din România” (Dihoru et Negrean, 2009). De Page 32 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

menționat că speciile cuprinse în fişa sitului RO SCI0126 Munţii Ţarcu, respectiv Himantoglossum caprinum(Ouale popii) (2327), şi Tozzia carpathica(Iarba gatului) (4116), 4066 - Asplenium adulterinum(Feriguta) și 1389 – Meesia longiseta precum și cele două specii citate în “Cartea roşie a plantelor vasculare din România” nu s-au observat în zona de desfăşurare a proiectului. Specia 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gâtului) este o plantă semiparazită, cu rizom. Tulpina ajunge până la 50 cm, este tetramuchiată, cu frunze opuse, puţin cărnoase. Inflorescenţa este un racem lax, cu flori galbene, cu caliciu campanulat şi corolă evident bilabiată. Perioada de înflorire este iulie-august. Fructul este capsular, globulos. Se întâlneşte sporadic din etajul montan inferior, până în cel subalpin, în pajişti, tufărişuri, buruienişuri, locuri mai mult sau mai puţin umede, pe soluri scheletice (Ciocârlan, 2009). Boşcaiu (Boşcaiu, 1971) citează acestă specie la cascada Bistrei sub Ţarcu şi pe plaiul Osliei, pe râul Şes. Deşi cu ocazia deplasărilor pe teren specia nu a fost observată în zona desfăşurării proiectului, există posibilitatea ca ea să vegeteze în această zonă.

Fig. 4 - Tozzia carpathica, iarba gâtului (Marzorati, M., et Marzorati, A., http://luirig.altervista.org/schedeit2/pz/tozzia_alpina.htm)

Page 33 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Fig. 5 – Habitatul european al speciei Tozzia carpathica (http://luirig.altervista.org/schedeit2/pz/tozzia_alpina.htm)

Speciile de interes comunitar mentionate in formularul standard al ROSCI0126 Muntii Tarcu, identificate ca fiind prezente pe suprafata si in imediata apropiere a PP sunt:

Bombina variegata (Laurenti 1768) Este prezentă în bălțile temporare de-a lungul drumurilor de acces spre zonele de implementare a proiectului. Dimensiunea populației. De-a lungul drumurilor forestiere au fost găsite în medie 2,3 adulti/100 metri de drum și 47 de juvenili (mormoloci)/100 metri de drum forestier. După observațiile din teren aceste cifre variază mult de la un an la altul deoarece specia este relativ oportunistă atunci când vine vorba de ochiurile de apă necesar viețuirii. Are corpul de dimensiuni mici, lungimea 4-5 cm. Corpul este aplatizat, capul mare, mai lat decât lung, botul rotunjit. Pupila e triunghiulară sau în formă de inimă. Cuta gulară este slab conturată. Negii de pe partea dorsală, la masculi, au un spin cornos negru puternic, înconjurat de numeroşi spini mici şi ascuţiţi. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Pielea pe abdomen aproape netedă. Pori mici, izolaţi, răspândiţi şi pe partea inferioară a membrelor şi foarte numeroşi pe talpa piciorului. Secreţia glandulară este extrem de toxică. Masculii se deosebesc de Page 34 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

femele printr-o formă mai zveltă a corpului. Calozităţile nupţiale sunt bine dezvoltate şi prezente aproape

toată

vara,

vizibile

şi

perioada

hibernării.

posedă

saci

vocali

Spatele este cafeniu-pământiu sau cenuşiu, gălbui sau măsliniu mai mult sau mai puţin amestecat cu negru. Uneori apar indivizi parţial sau total verzi. Ventral marmorat, albastru-cenuşiu până la negricios cu câmpuri galbene, cu sau fără puncte albe. Coloritul este foarte intens, fiind folosit ca mijloc de avertizare asupra toxicităţii. Lateralele sunt cenuşiu-albăstrui, vârfurile degetelor sunt galbene. Mormolocii au abdomenul cenuşiu-albăstrui, împestriţat cu puncte mari, negrealbăstrui. Palmele şi tălpile sunt galbene sau portocalii. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, euritropă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Hrana constă din insecte, viermi, moluşte mici, terestre şi acvatice. Trăieşte de preferinţă în smârcuri, în ape stătătoare, apărând pe maluri dimineaţa şi către seară. Prin octombrie-noiembrie se ascund în nămol sau se îngroapă în pământ, pentru iernare. Este o specie rezistentă şi longevivă, iar secreţia toxică a glandelor dorsale o protejează foarte bine de eventualii prădători. Este întâlnită aproape pretutindeni unde găseşte un minim de umiditate, de la 150 m până la aproape 2000 m altitudine. În România este prezentă pretutindeni în zona de deal şi munte, mai frecvent în Munţii Apuseni şi Podişul Transilvaniei. În zona de implementare a proiectului nu s-a observat această specie. Ecologie. Specia este o formă pronunțat acvatică, euritopă. Traiește în orice acumulări de apă și nu este pretențioasă în selectarea biotopului. Este prezentă din zona colinară până în cea montană. Hrana adulților constă din nevertebrate terestre și acvatice pe când larvele consumă microorganisme, alge, detritus. De semenea dacă ne raportăm la lista vertebratelor din OUG 57/2007 ar fi posibil ca în zona de interes a proiectului să se regăsească Podarcis muralis (şopârla de zid) în zona de stăncărie (grohotiş) din subzona 2 şi triton cu creastă (Triturus cristatus) în zonele mlastinoase. În platoul subalpin ar putea avea habitat alte mamifere (micromamifere).

Page 35 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Lynx lynx (Linnaeus 1758) Specia este prezenta in regiunea de implementare a studiului doar in perioada de iarna. Vara insa se retrage in locuri mult mai linistite si mai departate de drumurile forestiere care sunt adesea folosite de catre companiile forestiere ce exploateaza lemnul din zona. Rasul (Lynx lynx) este un carnivor obligatoriu, fiind un vanator nocturn. Este aproape imposibil de urmarit datorita camuflajului sau aproape perfect, putand fi tradat doar de urmele pe noroi si zapada. Teritoriul sau de vanatoare este in jur de 10000 ha, habitatul sau normal fiind padurile intunecate de conifere. Coboara mai jos foarte rar, fiind o specie amenintate, pentru ca rasul nu se poate adapta in habitate mai deschise. Rasul a fost larg raspandit in Europa in trecut, dar azi poate fi gasit numai in Romania (1500 exemplare), Slovacia (400-500 exemplare), Ucraina (300 exemplare), Republica Ceha si Ungaria (10-20 exemplare fiecare). Datorita scaderii dramatice a populatiei, rasul a fosr declarat specie in pericol pe lista CITES. Azi exista programe de reintroducere in Elvetia si Slovenia. Oricum cercetatorii au avertizat ca viitorul acestei specii este conservarea in Carpati si nu reintroducerea in alte regiuni, care mareste doar habitatul in dimensiune. In acest sens, programul Large Carnivore in Europe a fost implementat in multe tari din Europa, printre care si Romania.

Fig. 6 Lynx lynx Page 36 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Trăieşte în munţii României, cu o concentrare uşor mai mare în ramura orientală, dar şi în zonele subcarpatice, acolo unde găseşte păduri compacte şi hrană. Carnivor obligatoriu, vânează noaptea, iar prada merge de la şoareci la cerb.Se pare că râsul preferă pădurile de munte, întinse şi liniştite, dar coboară şi pe dealurile mai înalte, instalându-se în păduri dese sau râpe adânci, cu tufărişuri de nepătruns. Patrulează pe culmi sau în plantaţii de conifere de pe lângă zonele stâncoase. E un animal ataşat de teritoriul lui, care îşi păstrează potecile, în stare totuşi să parcurgă peste 40 de km într-o singură noapte dacă are nevoie de hrană. Populatia estimata in zona adiacenta implementari PP este de 6 exemplare (conform datelor furnizate de Ocolul silvic Otelu Rosu) Ecologie. Specia este una strict pradtoare si are un rol extrem de important in ecosistemele de pe Tarcu intrucat reprezinta varful piramidei trofice.

Canis lupus (Linnaeus 1758) Este present in zona adiacenta proiectului cu precadere in sezoanele autumnal, hyemal, prevernal si vernal. Ulterior in momentul folosirii intense a drumurilor forestiere se retrage in zone mai departate. Lupul (Canis lupus) face parte din Phylumul Chordata, Subphylum Vertebrata, Clasa Mammalia (mamifere homeoterme cu corpul acoperit cu par, care nasc pui vii, pe care-i hranesc cu lapte produs de glandele mamare) Din cauza distrugerii habitatelor, schimbarilor de mediu, persecutiei de catre oameni si a altor bariere de crestere a populatiei, lupii cenusii se mai intalnesc acum doar in cateva arii din Statele Unite, Alaska, Canada, Europa si Asia, specia fiind redusa la doar cateva populatii izolate, cu un numar mic de indivizi. In ultimii ani in Romania, lupul a reusit sa-si refaca populatiile, avand o rata medie de crestere de circa 0,5 %. Aceasta rata de crestere este neconcludenta deoarece stabilitatea populatiei nu a fost inca apreciata. Lupul traieste 15-16 ani insa in salbaticie poate atinge doar 10 ani. Varsta unui exemplar se poate aprecia cu oarecare aproximatie in functie de uzura dentitiei. Din punct de vedere al dezvoltarii ontogenice, lupii se clasifica in: nou nascuti: 0-6 luni; juvenili: 6-18 luni; subadulti: 18-30 luni; adulti: peste 30 luni. Page 37 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Unitatea sociala de baza a unei populatii de lupi este perechea. Variatiile cunoscute includ:  un mascul matur si doua femele mature;  un mascul matur, urmasul sau (de 1 – 2 ani) de la o pereche anterioara si noua partenera;  o femela matura cu un nou partener si fratele mai tanar al acestuia.

Biologii au avansat ideea ca haitele exista deoarece acestea pot promova o eficienta mai mare in vanatoare iar aceasta concluzie pare logica.

Lupii isi schimba frecvent teritoriul in

cautarea prazii sau il maresc sau diminueaza ca raspuns la miscarile prazii. Haitele au fost observate calatorind pe distante mari in timpul iernii, nefiind un lucru neobisnuit ca o haita sa se deplaseze si 50 km pe zi. Lupii utilizeaza multe metode pentru a-si marca teritoriul. In teritoriile bine definite cea mai importamta metoda este marcarea cu miros. Lupii urineaza pentru a-si marca teritoriul, astfel ca alti lupi pot detecta prezenta haitei. Lupii au un simt al mirosului foarte bun, astfel ca un intrus este repede descoperit. Lupii tolereaza foarte rar alti lupi in teritoriu Urlatul si marcarea teritoriului prin urinat si zgarieturi sunt metodele de comunicare cele mai des folosite de lupi.Urlatul este unul din cele mai importante mijloace de comunicare intre lupi. Lupii sunt carnivori, avand tendinta de a-si diversifica tipul de hrana. Atunci cand vaneaza in haita ucid caprioare, cerbi, capre negre sau oi, vaci, cai si caini. In timpul primaverii tendinta este de a captura ungulate juvenile. In Romania, cea mai importanta sursa de hrana o reprezinta cerbul. Lupii pot vana si animale mici precum iepuri, vidre, veverite, soareci, pasari etc. Acolo unde sunt multi lupi, vulpea devine o raritate. Lupii consuma si carcase ale animalelor moarte pe care nu le-au vanat. De asemenea pot consuma si insecte, viermi de pamant, gunoaie si, mai ales cand sunt infometati afine, mure, scorus, porumb si alte vegetale. Lupii consuma si iarba ca purgativ. Populatia estimata in zona adiacenta implementarii PP este de 9 exemplare (conform datelor furnizate de Ocolul silvic Otelu Rosu) Ecologia. Specia, asemenea celorlalte carnivore mari este extrem de importanta ecologic deoarece contribuie la mentinerea intr-o stare optima a populatiilor de mamifere ierbivore. Page 38 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Dintre habitatele prezente în fişa sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu, în zona de desfăşurare a prezentului proiect se află următoarele: Tipuri de habitate din fişa sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu, prezente în zona în care se va desfăşura proiectul: 4060 – Tufărişuri alpine şi boreale:  Tufărişuri subalpine pitice de afin. Tufărişuri pitice dominate de Vaccinium(Afin de munte) din etajul subalpin al munţilor sud-europeni, mai ales în Apeninii centrali şi de nord, lanţul botanic Munţii zonei Helenice, lanţul Pontic şi munţii Caucaz, cu Vaccinium myrtillus(Afin), V. uliginosum, V. vitis-idaea (Merisor)şi local Empetrum nigrum.(Vuietoare) Vaccinium myrtillus are rol dominant, în locul speciilor Vaccinium uliginosum şi Empetrum nigrum).  Plante: Vaccinium myrtillus(Afin), V. uliginosum(afin de Nord), V. vitis – idaea(Merisor). 6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; RO habitat tipe code: R3608, R3609 Descriere: pajiştile de ţăpoşică (Nardus stricta) sunt pajişti bine închegate, ocupând staţiuni cu caracter mezofil sau xerofil, pe soluri acide, pe substrat silicios din etajul montan. În pajiştile încadrate în acest tip de habitat, acoperirea speciei Nardus stricta variază între 25-75%. Habitatele degradate din cauza suprapăşunatului sunt excluse. Deşi nu sunt citate efectiv în zona de desfăşurare a proiectului, în caietul habitatelor Natura 2000 din România (Mountford et al, 2008), iar Boşcaiu citează una din asociaţiile vegetale (Nardetum alpigenum austro-carpaticum Borza 1959) cu extindere mare în masivul Ţarcu-Godeanu-Muntele Mic, este posibil ca, la origine, pajiştea aflată în zona de vârf de pe Muntele Mic să fi fost un astfel de habitat prioritar. Suprapăşunatul, circulaţia cu mijloace auto grele (supraexploatarea) au deteriorat însă acest habitat, astfel încât azi Nardus stricta nu mai realizează acoperirea prevăzută în descrierea habitatului, iar dintre celelalte specii au mai fost identificate Geum montanum,(Martisor) Hieracium auricula,(Opintic) Viola declinata,(Unghia Page 39 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

pasarii) Viola dacica,(Unghia pasarii) Hieracium pilosella, Achillea stricta.(Coada soriceluilui de munte) Lucrările desfăşurate în prezentul proiect vor folosi drumurile de acces existente şi nu se încadrează între cele cu efecte negative pregnante (acestea ar fi evitarea suprapăşunatului, a târlirii, a aplicării de amendamente pe bază de Ca). 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) RO habitat type code: R4203, R4205, R4206, R4207, R4208, R4209 Descriere: sunt păduri montane acidofile de Picea abies (Molid)şi de amestec (Picea abies(molid)-Abies alba(Brad)-Fagus sylvatica)(Fag), dezvoltate pe versanţi cu diverse expoziţii. În zona proiectului acest habitat se găseşte în partea din aval a viitoarei linii, la zona de contact cu construcţiile staţiunii turistice. Suprafaţa sa nu atinge două hectare, cât este cerută în descrierea habitatului (Mountford et al, 2008) şi credem că necesarul de molizi care ar fi îndepărtaţi nu va fi de 5% din suprafaţa totală (cât e prevăzut în descrierea habitatului, Mountford et al, 2008). Deşi fizionomia dată de speciile arborescente lemnoase este conformă descrierii habitatului, stratul ierbos şi arbustiv este puternic afectat de impactul antropic (deversări ale apelor reziduale, depozitarea gunoaielor, deşeurilor rezultate din construcţii, etc.). Evitarea defrisărilor este măsura de conservare cea mai importantă pentru menţinerea habitatului, dar defrişarea ce probabil va fi făcută va fi compensată prin plantarea unei suprafeţe egale într-o zonă apropiată, cu impact mai redus. Metoda de determinare a habitatelor prezente pe suprafaţa de desfăşurare a proiectului: prin observaţiile efectuate pe teren şi în urma determinărilor principalelor specii floristice s-au identificat în zona proiectului habitatele cuprinse în fişa sitului sau citate în literatura de specialitate ce vor fi descrise în continuare. Descrierea lor se va face după sursele bibliografice de specialitate (Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, Mountford et al, 2008, respectiv Habitatele din România, Doniţă et al., 2005) şi se va completa cu datele recoltate din teren.

Aceste habitate au putut fi identificate cu ajutorul speciilor dominante propri fiecăruia şi a fizionomiei lor, dar trebuie remarcat faptul că, fiecare în parte prezintă un anumit grad de degradare, datorită păşunatului intensiv. De asemenea, trebuie menţionat Page 40 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

că lista floristică folosită la caracterizarea fiecărui habitat este cea prezentată în lucrarea de referinţă, dar în zona de desfăşurare a proiectului anumite specii nu sunt prezente (ex: Trollius europaeus(Bulbuc) Vaccinium uliginosum(Afin de Nord). Următoarele habitate prezente în lista sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu, care ar putea avea fizionomie asemanătoare cu cele din zona proiectului, nu au fost identificate în zona desfăşurării proiectului: 

6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios (este situat în masivul muntos

Ţarcu-Godeanu, la altitudini mai mari) 

8110 - Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia

alpinae şi Galeopsietalia ladani) 8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase. Menţionăm că prezenţa altor habitate prezente în fişa sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu nu a putut fi constatată pe teren în zona de interes a proiectului.

3.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora Dintre speciile de plante de interes comunitar care ar putea fi afectate a fost identificată specia Tozzia carphatica. Alte specii vegetale, fără un statut de protecţie vor fi afectate direct, prin extrageri punctuale ale unor indivizi. Acestea sunt exemplare izolate, astfel că extragerile nu vor afecta habitate care cuprind aceste specii. Speciile de animale afectate direct sau indirect de proiect care se afla si sub statut de protectie sunt: Direct afectate: Niciuna Indirect afectate de lucrări: Salamandra salamandra (Linnaeus 1758) Page 41 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Mesotriton alpestris (Laurenti 1768) Bombina variegata (Laurenti 1768) Bufo bufo (Laurenti 1768) Podarcis muralis (Laurenti 1768), Coronella austriaca Laurenti 1768, Cinclus cinclus (Linnaeus 1758), Motacilla alba Linnaeus 1758, Motacilla cinerea Tunstall 1771, Lynx lynx (Linnaeus 1758), Felis silvestris Schreber 1775, Canis lupus (Linnaeus 1758), Vulpes vulpes (Linnaeus 1758), Ursus arctos Linnaeus 1758, Meles meles (Linnaeus 1758), Martes martes (Linnaeus 1758), Cervus eplaphus Linnaeus 1758, Capreolus capreolus (Linnaeus 1758), Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758), Sus scrofa Linnaeus 1758,

Impact redus sau lipsa impactului:

Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758), Glis glis (Linnaeus 1766), Dryomys nitedula (Pallas, 1778).

Din punct de vedere ecologic speciile afectate sunt preponderent pradatoare (consumatori intermediari sau finali) si mai putin omnivore (Meles meles (Linnaeus 1758), Martes martes (Linnaeus 1758), Sus scrofa Linnaeus 1758) sau ierbivore (Cervus eplaphus Linnaeus 1758, Capreolus capreolus (Linnaeus 1758), Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758)). Page 42 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Speciile cu o mare mobilitate cum sunt Lynx lynx (Linnaeus 1758), Canis lupus (Linnaeus 1758), Ursus arctos Linnaeus 1758, care pot calatori pe distante mari influenteaza si ecologia altor arii protejate invecinate cum ar fi Parcul National Retezat, si Parcul Natural Domogled-Valea Cernei. Astfel anual subadultii din masivul Tarcu intreprind migratii, uneori foarte lungi in cautarea unor teritorii proprii sau in cautarea hranei. Astfel exemplare perturbate in Tarcu pot parasi situl pentru a se stabilii in alte regiuni unde poate se va inregistra o crestere a densitatii lor. Habitatele existente nu vor suferi fragmentari.

3.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar Există o specie de plante de interes comunitar care poate fi afectată (Tozzia carphatica). Restul speciilor de plante care vor fi afectate nu au un statut de conservare. Specia Tozzia carphatica este citată în anexa 3 a UOG 57/2007, dar nu apare în Cartea roşie a plantelor vasculare. În cazul speciilor de animale situaţia se prezintă în modul următor:

Salamandra salamandra (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Mesotriton alpestris (Laurenti 1768), Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie.

Page 43 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Podarcis muralis (Laurenti 1768), Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Coronella austriaca Laurenti 1768, Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie.

Page 44 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Cinclus cinclus (Linnaeus 1758), Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Motacilla alba Linnaeus 1758 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Motacilla cinerea Tunstall 1771 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Lynx lynx (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si Page 45 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Felis silvestris Schreber 1775 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Canis lupus (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Vulpes vulpes (Linnaeus 1758) Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Ursus arctos Linnaeus 1758 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Page 46 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Meles meles (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Martes martes (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Va, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Cervus elaphus Linnaeus 1758 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Capreolus capreolus (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si Page 47 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Va, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Sus scrofa Linnaeus 1758 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Glis glis (Linnaeus 1766) Page 48 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Dryomys nitedula (Pallas, 1778) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992.

3.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate În cazul speciei de interes comunitar care poate fi afectată (Tozzia carphatica), răspândirea sa este sporadică în zona de desfăşurare a proiectului, de unde derivă că populaţia sa este redusă, foarte probabil la nivelul a câteva zeci de indivizi. Celelalte plante afectate (Fagus sylvatica, Picea abies) ocupă suprafeţe mari la nivelul sitului, astfel încât proporţia în care acestea sunt afectate este infimă. Dinamica populatiilor de specii animale afectate conform datelor furnizate de Ocolul Silvic Otelu Rosu este constanta pana in prezent cu tendinte de crestere. Efectivele populatiilor speciilor afectate de prezentul proiect direct sau indirect sunt (efectivul este estimate pe baza studiilor de teren in zonele limitrofe proiectului):

Direct afectate: Niciuna Indirect afectate de lucrări: Page 49 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Salamandra salamandra (Linnaeus 1758) necunoscuta Mesotriton alpestris (Laurenti 1768) necunoscuta Bombina variegata (Laurenti 1768) necunoscuta Bufo bufo (Laurenti 1768) necunoscuta Podarcis muralis (Laurenti 1768), necunoscuta Coronella austriaca Laurenti 1768, necunoscuta Cinclus cinclus (Linnaeus 1758), 2 exemplare (pereche) Motacilla alba Linnaeus 1758, 2 exemplare (pereche) Motacilla cinerea Tunstall 1771 2 exemplare (pereche) Lynx lynx (Linnaeus 1758), 6 exemplare Felis silvestris Schreber 1775, 6 exemplare Canis lupus (Linnaeus 1758), 9 exemplare Vulpes vulpes (Linnaeus 1758), 24 exemplare Ursus arctos Linnaeus 1758, 7 exemplare Meles meles (Linnaeus 1758),8 exemplare Martes martes (Linnaeus 1758), 19 exemplare Cervus eplaphus Linnaeus 1758, 72 exemplare Capreolus capreolus (Linnaeus 1758), 63 exemplare Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758), 61 exemplare Sus scrofa Linnaeus 1758, 40 exemplare.

Impact redus sau lipsa impactului:

Glis glis (Linnaeus 1766) 0,5-18 indivizi/ ha Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758) 0-11 indivizi/ ha Dryomys nitedula (Pallas 1778) 0-5,5 indivizi/ ha

Page 50 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

3.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Activitatile de instalare şi exploatare din prezentul proiect nu vor genera fragmentare de habitate, nu distrug relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului, nu vor periclita integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate existent, determinat de o mare varietate staţională. O activitate la scară restrânsă, cum este cea prognozată în cadrul proiectului propus, nu va afecta integritatea şi stabilitatea sitului natural.

3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management Începand cu anul 2007, arealul Munţilor Ţarcu beneficiază de regim de protectie, fiind declarat Sit Natura 2000 conform Directivei Habitate 92/43 a Comisiei Europene, transpusă în legislaţia naţională prin OUG 57/2007. În februarie 2010, Ministerul Mediului si Pădurilor a atribuit Asociaţiei Altitudine aria protejată spre o bună administrare. Pana in momentul de fata aceasta arie protejata nu are un plan de management stabilit si aprobat, dar cei care administreaza ROSCI0126 Muntii Tarcu au formulat urmatoarele obiective de conservare: o Mentinerea actuala a starii de conservare a speciilor si habitatelor aflate pe lista standard a sitului. o Mentinerea unui echilibru între turismul practicat în zona şi protejarea mediului.

3.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor Conform datelor furnizate de adminisratorii sitului Natura 2000 Muntii Tarcu si de Ocolul Silvic Otelu Rosu starea de conservare actuala este in general buna atat pentru habitate cât si pentru specii.

Page 51 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Specia – marimea populatiei – stadiul de conservare Tozzia carphatica – la nivelul a zeci de indivizi - necunoscută Canis lupus - rară – bună Lynx lynx -populaţie nesemnificativă Ursus arctos* -rară bună Felix silvestris -prezent Cervus elaphus -prezent -bună Capreolus capreolus –necunoscută- bună Martes martes -necunoscută Glis glis (Linnaeus 1766) 0,5-18 indivizi/ ha Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758) 0-11 indivizi/ ha Dryomys nitedula (Pallas 1778) 0-5,5 indivizi/ ha Coronella austriaca –necunoscută- bună Bufo bufo – necunoscută- bună Aquila pomarina- necunoscută -medie Aquila clanga –necunoscută- medie Aquila chrysaetos- necunoscută- medie Falco peregrinus –necunoscută- necunoscută Bonasia bonasia –necunoscută- medie Glaucidium passerinum –necunoscută- necunoscută Aegolius funereus -necunoscută -necunoscută Alcedo atthis –necunoscută- bună Accipiter nisus –necunoscută- necunoscută Ficedula parva –necunoscută- bună Prunella modularis –necunoscută- bună Prunella colaris -necunoscută –bună

Habitate Habitat – marimea habitatului (% din suprafaţa sitului) -stadiul de conservare

Page 52 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Deoarece linia de telescaun ocupa o suprafata redusa din suprafata habitatelor , se poate aprecia ca nu fragmenteaza arealul niciunui tip de habitat, impactul fiind redus, În viitor insa in zona sunt manifestate puternice interese economice pe partea de dezvoltare a turismului in zona alpina, de exploatare silvica in special in partea superioara a vailor montane din Masivele Bloju si Pietrele si pe cea a resurselor regenerabile de energie (hidro si eoliana). In conditiile unei subdezvoltari economice, a lipsei de perspective pentru populatia din zona, presiunii UE de a creste procentul de energie regenerabila folosit de Romania pana in 2020, se crede ca in viitorul scurt si mediu activitatile umane in cadrul sitului si implicit presiunile antropice vor creste. O adevarata provocare va fi insa gasirea celor mai bune solutii care sa permita atat protejarea habitatelor si speciilor cat si rezolvarea unor probleme umane (protectia naturii cu oameni si pentru oameni).

3.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar In viitor sunt posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale ar putea aparea ca urmare a unor modificarilor climatice bruste datorate incalzirii globale In eventualitatea unui scenariu de acest gen cele mai susceptibile ar fi in principal speciile alpine (nevertebrate, plante, vertebrate) care ar trebui sa urce la altitudini mai ridicate. Problemele evident vor fi in cazul speciilor care vor avea nevoie de o altitudine mai mare de 2000 metri. De asemenea limita superioara a padurilor s-ar deplasa pe verticala ca de altfel si cea inferioara. La poalele muntilor ar putea aparea specii xerofile sau chiar stepice in functie de severitatea procesului de incalzire globala. Ar fi afectate si speciile acvatice deoarece in conditiile incalzirii globale, Romania ar fi afectata de secete prelungite si de un aport insuficient de precipitatii.

Page 53 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

4. Identificarea şi evaluarea impactului 4.1. Impact direct şi indirect: Asupra speciei Tozzia carphatica ar putea exista un impact direct sau indirect. Acest impact însă este mai mult potenţial, dat fiind că habitatul care include această specie nu este prezent în niciuna dintre zonele afectate de proiect. În timpul observațiile din teren specia nu a fost identificată, deci impactul este practic inexistent. Asupra celorlalte specii de plante nu se constată prezenţa unui impact direct sau indirect semnificativ. Celelalte habitate prezente în zona de desfăşurare a PP nu vor fi afectate de niciun tip de impact.

Impact indirect se constata asupra speciilor de amfibieni, pasari, reptile si mamifere a caror activitate va fi temporar influentata de lucrarile de constructie. Perturbarea distributiei si reproducerii la amfibienii: Salamandra salamandra (Linnaeus 1758) -1 exemplare/km Mesotriton alpestris (Laurenti 1768), 0,5 exemplare/km Bombina variegata (Laurenti 1768), 12 exemplare/km Bufo bufo Laurenti 1768, 0,1 exemplare.km

Perturbarea activitatii reptilelor care se gasesc in preajma viitoarelor zone amplasare a stâlpilor și a stațiilor de bază și vârf: Podarcis muralis (Laurenti 1768), 2 exemplare/km Coronella austriaca Laurenti 1768, 0,1 exemplare/km

Perturbarea activitatii speciilor de pasari care traiesc si cuibaresc pe platoul Muntele Mic: Aquila pomarina- 0,1 exemplare/km Aquila clanga – 0,2 exemplare/km Aquila chrysaetos- 0,2 exemplare/km Page 54 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Falco peregrinus – 0,1exemplare/km

Perturbarea activitatii, teritoriilor, zonelor de hranire a urmatoarelor specii de mamifere: Lynx lynx (Linnaeus 1758), 1 exemplare Felis silvestris Schreber 1775, 2 exemplare Canis lupus (Linnaeus 1758), 3 exemplare Vulpes vulpes (Linnaeus 1758), 12 exemplare Ursus arctos Linnaeus 1758, 3 exemplare Meles meles (Linnaeus 1758),1 exemplare Mustela erminea Linnaeus 1758, 2 exemplare Mustela nivalis Linnaeus 1766, 2 exemplare Martes martes (Linnaeus 1758), 1 exemplare Cervus eplaphus Linnaeus 1758, 14 exemplare Capreolus capreolus (Linnaeus 1758), 23 exemplare Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758), 5 exemplare Sus scrofa Linnaeus 1758, 17 exemplare

Chiropterele si gliridele nu vor fi afectate deoarece nu vor fi taiati copaci care au scorburi si deci pot fi adapostul vernal si estival al acestora. Asupra habitatului 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) nu există impact.

4.2. Impact pe termen scurt sau lung Dacă va exista vreun impact asupra speciei Tozzia carphatica, acesta va fi pe termen scurt, limitat la perioada construcţiei proiectului. În cadrul deplasărilor în teren nu s-a observat prezența acestei specii.

Page 55 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

De asemenea va fi perturbata distributia si reproducerea la amfibieni: Salamandra salamandra (Linnaeus 1758), Mesotriton alpestris (Laurenti 1768), Bombina variegata (Laurenti 1768), Bufo bufo Laurenti 1768. Va fi afectata si activitatea diurna a reptilelor Podarcis muralis (Laurenti 1768). Cel mai afectate indirect de lucrari vor fi mamiferele mari care pe o rază de 1km in jurul santierelor isi vor modifica teritorialitatea și comportamentul: Lynx lynx (Linnaeus 1758), Felis silvestris Schreber 1775, Canis lupus (Linnaeus 1758), Vulpes vulpes (Linnaeus 1758), Ursus arctos Linnaeus 1758, Meles meles (Linnaeus 1758),Mustela erminea Linnaeus 1758, Mustela nivalis Linnaeus 1766, Martes martes (Linnaeus 1758), Cervus eplaphus Linnaeus 1758, Capreolus capreolus (Linnaeus 1758), Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758), Sus scrofa Linnaeus 1758. Durata de construcție este scurtă – maxim 2 luni, deci ipactul nu este mare, dimpotrivă se poate aprecia că dacă se respectă regulile de organizare a șantierului (evitarea lucrului pe timp de noapte, folosirea unui număr minim de utilaje concomitent) impactul va i nesemnificativ. Datorită amplasării stâlpilor este posibil ca indirect să fie afectate unele specii de păsări, dar la un nivel minim (înălțimea este mică și numărul stâlpilor nu este mare). Pe termen lung nu exsită impact asupra speciilor de fauna sau floră. 4.3. Impact în faza de constructie, de operare şi de dezafectare

In faza de constructie va fi afectata activitatea speciilor de animale terestre, deoarece acestea își vor modifica rutele obișnuite pentru a evita șantierul. În faza de construcție poate exista un impact asupra speciilor de floră și asupra habitatelor prezente pe suprafața de realizare a proiectului. Ținând cont de suprafața mică afectată de lucrări de construcție (amprenta la sol a stâlpilor) și drumul de acces se poate considera că impactul este minim. În fig. 7 - .... Sunt prezentate fotografii de pe traseul linie de telescaun:

Page 56 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Fig. 7 Aspecte de pe traseul viitoarei linii de telescaun

Fig. 8 Aspecte de pe traseul viitoarei linii de telescaun Page 57 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Fig. 9 Privire de ansamblu asupra traseului liniei de telescaun

Fig. 10 Privire spre locația stației de vârf Page 58 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Fig. 11 Traseul linie de telescaun văzut de sus

In faza de operare speciile terestre nu vor fi afectate decât eventual de activitatile umane de mentenanță și de activitățile desfășurate – practicarea sporturilor de iarnă (pe timpul zilei). Locația proiectului este în gol alpin, într-o zonă deja antropizată – stațiune montană, deci oricum animalele și-au modificat oarecum comportamentul. În aceste condiții impactul acestei linii de telescaun nu va fi mare. Animalele terestre mari nu au habitat în gol alpin, ele habitează în zonele împădurite, în gol alpin având doar activitate de tranzit. Se poate aprecia că impactul va fi minim. În faza de dezafectare vor fi afectate de lucrările speciile terestre dar durata lucrărilor ar fi mică deci și impactul ar fi mic.

4.4. Impact rezidual Se consideră că impact rezidual se va manifesta numai asupra speciilor de animale terestre care tranzitează golul alpin, dar și acesta este minim. Page 59 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

4.5. Impact cumulativ. Pe platoul aplin al Muntelui Mic există alte instalații de transport pe cablu: Borlova, Felix, Nordica, telescaunul care realizează accesul pe cablu de la baza muntelui până în stațiune. Aceste realizează împreună unitatea de infrastructură de transport pe cablu ce deservește stațiunea Muntele Mic. Telescaunul care realizează accesul în stațiune are stația de bază în localitatea Borlova, iar stația de sosire în stațiunea Muntele Mic. Telescaunul este dotat cu două locuri. Celelalte instalații de transport pe cablu sunt teleschiuri cu stații de plecare în stațiunea Muntele Mic și stații de sosire la diferite altitudini pe platoul alpin al Muntelui Mic. În stațiunea Muntele Mic mai există unități de cazare constând din hoteluri, cabane și pensiuni, fiecare cu un anumit număr de locuri de cazare și anumite condiții oferite turiștilor. În stațiune mai există și o bisericuță. De asemenea pe platoul alpin al Muntelui Mic mai sunt aprobate următoarele unități de infrastructură: 



Parcare - Parcarea se va realiza în imediata apropiere a staţiunii, în partea stângă, pe sensul de mers spre staţiune, a drumului judeţean 608A, care face legătura între Caransebeş şi Staţiunea Muntele Mic. Va avea o suprafaţă de 10000 m 2. Accesul în parcare se va realiza de pe drumul judeţean 608A. Parcarea va deservi instalaţiile de transport pe cablu, zona de servicii, precum şi întreaga staţiune.



EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================



care realizează accesul în stațiune este și el cam din aeeași perioadă, deci practicarea sporturilor de iarnă se realizează în această zonă de mult timp. Putem vorbi de un impact cumulativ doar în perioada de funcționare. Instalațiile de transport pe cablu sunt destinate practicării sporturilor de iarnă. Vara turiștii care vor să viziteze muntele vor face trasee montane și nu vor folosi liniile de telescaun. Deci nu se poate vorbi de un impact pe timp de vară datorat infrastructurii de transport. Pe timp de iarnă toate instalațiile de transport pe cablu vor funcționa concomitent, dar impactul asupra solului, speciilor de plante și habitatelor este inexistent deoarece pământul este iarna acoperit cu un strat gros de zăpadă (în această zonă nivelul stratului de zăpadă depășește frecvent 1m). Impactul asupra speciilor de animale este minim deoarece acestea nu au habitat în zona de implementare a proiectului ci sunt doar în pasaj. Pe de altă parte acestea și-au modificat comportamentul și teritorialitatea încă de la primele unități de cazare și infrastructură de transport, noua instalație neaducând nimic nou din acest punct de vedere. 4.6. Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul studiului pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili: 4.6.1. Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut Din populaţia de Tozzia carphatica estimăm că nu va fi pierdut niciun individ. Nu se pierde din suprafața habitatelor, suprafața totală afectată de construcții fiind foarte mică – 40 mp.

Page 61 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

4.6.2. Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar Suprafeţelor habitatelor care servesc pentru hrana, odihna sau reproducerea speciilor de interes comunitar practic nu vor fi reduse, unele dintre ele fiind temporar perturbate, în etapa de construire a proiectului. 4.6.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente) Nu va fi realizata fragmentarea habitatelor terestre. 4.6.4. Durata sau persistenţa fragmentării

Nu este cazul deoarece habitatele terestre nu vor fi fragmentate. 4.6.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar

Speciile terestre vor fi afectate doar in perioada constructiei, iar ulterior in timpul desfășurării sporturilor de iarnă, dar impactul este nesemnificativ. 4.6.6. Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafata); Pentru plante, reducerea numărului de indivizi este insignifiantă. Reducerea densitatii locale (in imediata vecinatate a proiectului) va fi de observat doar la mamifere si pasari. Aceasta reducere va fi insa doar in aparenta datorita modificarii rutelor de deplasare a animalelor. Practic nu va fi redus numarul de mamifere in nici un fel. Problema reducerii densitatii este similara si in cazul pasarilor. La amfibieni si reptile se asteapta o crestere a mortalitatii in perioada de lucru de-a lungul drumurilor de acces. Aceasta deoarece speciile sunt mai lente si pot fi strivite de rotile utilajelor. Densitatea acestora fiind insa redusa mortalitatea asteptata este de sub 0,0001%. Page 62 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

4.6.7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP

Nu este cazul. 4.6.8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

Nu este cazul. 4.7. Evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

Fara implementarea unor masuri de reducere a impactului asupra speciilor ar fi afectate urmatoarele specii: Tozzia carphatica, care nu este sub incidenţa directă a lucrărilor la proiect.

Fara o retinere a rigolelor mortalitatea in randul amfibienilor ar creste simtitor deoarece acestia instinctiv utilizeaza micile balti de pe drumuri..

Lucrul pe timp de noapte contribuie semnificativ la cresterea mortalitatii amfibienilor, care duc precadere au o viata nocturna.

Fara o reducere a zgomotelor produse in santier mamiferele terestre ar fi afectate pe un radius de pana la 1km in jurul santierului.

Folosirea cainilor in santierele de lucru ar putea transmite epizootii periculoase pe langa faptul ca sunt la randul lor pradatori ai speciilor de talie mica (micromamifere, amfibieni, pasari) sau perturbatori ai mamiferelor de talie mare (erbivore si carnivore).

Page 63 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Un santier care ar cuprinde intregul parcurs al drumurilor forestiere ar insemna un impacta asupra mamiferelor mari. 4.8 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne dupa implementarea măsurilor de reducere a impactului

Prin intretinerea rigolelor de scurgere se va evita formarea de balti temporare pe drum sau in vecinatatea sa si astfel procentul de amfibieni de pe carosabil va fi diminuata semnificativ. Intreruperea lucrului pe timp de noapte pentru va preveni strivirea amfibienilor cu activitate nocturna va diminua impactul asupra amfibienilor și asupra mamiferelor. Evitarea cainilor in zona de santier duce la evitarea altor probleme legate de transmiterea rabiei, alte perturbari aduse speciilor salbatice. Deci impactul rezidual este nesemnificativ. Un santier care este strict localizat si nu se intinde pe kilometri reduce drastic influentele negative pe care le poate avea asupra activitatii, comportamentului, teritorialitatii mamiferelor mari.

Măsurile de reducere a impactului 5.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de PP şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. Se consideră că mărimea populaţiei speciei Tozzia carpathica, dispunerea indivizilor şi

faptul că nu prezintă vreun interes în vederea exploatării ei împiedică manifestarea vreunui impact negativ asupra sa. Personalul care va realiza construcțiile trebuie instruit în acest sens și trebuie

Page 64 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

Pentru reducerea impactului indirect ce va avea loc asupra speciilor de animale terestre trebuie avut in considerare urmatoarele: Întreținerea rigolelor de scurgere a apei de pe drumurile de acces ce vor fi utilizate pentru a nu se forma pe acestea balți temporare în care speciile de amfibieni să se reproducă. Întreruperea lucrului pe timp de noapte pentru a preveni strivirea amfibienilor cu activitate nocturna. Reducerea zgomotelor din preajma șantierului prin folosirea de plăci izolatoare fonic în jurul acestuia. Aceasta măsură este necesară pentru a reduce perturbațiile produse mamiferelor mari. Evitarea câinilor în zona de șantier (eventual vaccinarea acestor împotriva rabiei întrucât pot transmite turbarea la speciile sălbatice de mamifere). Pentru a se reduce perturbarea activității mamiferelor mari este necesar ca lucrările să se faca punctiform și nu pe întreaga lungime a liniei de telescaun. Pe perioada construcției se impun unele măsuri pentru evitarea producerii sau extinderii impactului asupra speciilor protejate: roca dislocata va fi încărcată în autobasculante de cu ajutorul excavatorului cu cupă dispus pe drumul forestier, descarcarea rocii se va realiza în deponeul constituit în afara parcului natural; betonul se prepară în afara ariei naaturale protejate Betonarea unei locații se face într-o singură zi nu se vor realiza alimentări cu combustibili a utilajelor și autovehicolelor în șantier. Accesul la zonele cu lucrări se face doar de pe drumul forstier și drumurile de acces. Îndepărtarea stratului vegetal se va face mecanizat iar acesta se va utiliza la refacerea terenului natural la final. De asemenea este necesară instruirea personalului care va realiza lucrările de construcție cu privire la regulile necesare protejării faunei și florei sălbatice.

Page 65 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

5.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Pentru speciile terestre (plante şi animale), măsurile de reducere a impactului sunt valabile pentru perioada de construcţie a proiectului şi se vor aplica atât cât durează lucrările.

6. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate Realizarea documentaţiei prezentei evaluări a fost făcută pe teren şi pe seama surselor bibliografice. Pentru determinarea florei s-au executat deplasări în teren (10 deplasări a câte două zile fiecare) surprinzându-se multe dintre plantele care vegetează în sezonul estival – autumnal. La fiecare deplasare s-a parcurs traseul pe care se va desfăşura proiectul, notându-se de fiecare dată orice specie vegetală întâlnită. Pentru plantele a căror determinare nu a fost posibilă în teren a fost recoltat câte un exemplar care s-a determinat ulterior, în laborator (cu ajutorul determinatoarelor seriei Flora R.P.R. – R.S.R., respectiv Flora ilustrată a României). Rezultatele au fost apoi comparate şi completate cu tabelul floristic obţinut din lucrarea Flora şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu, Cernei, precum şi utilizate pentru a vedea prezenţa unor taxoni cuprinşi în Cartea Roşie a plantelor vasculare din România. Pentru amfibieni si reptile s-au parcurs periodic drumurile de acces spre locația proiectului. Speciile gasite au fost identificate si notate (specia, nr de indivizi, adulti/juvenili) Pentru identificarea speciilor de pasari din zona de interes a fost utilizata metoda traseelor. Ca si in cazul precedent au fost notate: specia, nr de indivizi, eventuale cuiburi. Datele privind speciile de mamifere mari si efectivul acestora au fost furnizate de Ocolul Silvic Otelu Rosu. Acestea au fost completate prin observarea urmelor proaspete pe zapada, prin observatii la punct fix in locurile de hranire. Determinarea habitatelor s-a făcut în paralel cu determinările floristice, în timpul parcurgerii regiunii aferente studiului. Au fost avute în vedere diferitele tipuri de staţiuni

Page 66 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

caracteristice terenului respectiv (evitându-se benzile de ecoton), pe care au fost apoi alese zone de probă (pătrate cu latura de cinci până la 20 metri). În acestea s-au identificat calitativ şi apoi sau apreciat cantitativ speciile vegetale prezente, punându-se accent pe acelea care se constituie ca edificatori ai diferitelor tipuri de habitate. Pe seama acestor determinări, precum şi potrivit descrierii vegetaţiei din lucrarea Flora şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu, Cernei, ulterior, în laborator, au fost identificate habitatele descrise în prezentul studiu.

Page 67 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

BIBLIOGRAFIE Bădescu, B., et al., 1998 – Arealele protejate din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa. Boşcaiu, N., 1971 – Flora şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti; Ciocârlan, V., 2009 – Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Editura Ceres, Bucureşti. Dihoru, G., Negrean, G., 2009 – Cartea roşie a plantelor vasculare din România, Editura Academiei Române, Bucureşti; Doniţă, N., et al., 2005 - Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti; Mountford, O., et al., 2008 - Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania; Mountford, O., Gafta, D., 2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca; Niculescu, G., 1967 - Ghid Ţarcu-Godeanu ***, 2010 - www.tarcu.ro Vasile Mutihac, Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, 1990 Colectiv, Geografia României, Editura Academiei, 1987 Victor Ciochia, Dinamica şi migraţia păsărilor, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1984 OUG 57/2007 Ordin 1964/2007 Lege 5/2000

Page 68 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

CUPRINS NR.

DENUMIRE CAPITOL

PAG.

INTRODUCERE

DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1 Informații privind proiectul

2.2 Localizarea geografică și administrativă

2.3 Modificări fizice ce decurg din proiect

2.4 Resursele naturale necesare implementării proiectului

2.5 Emisii și deșeuri generate

2.6 Cerințe legate de utilizarea terenului

2.7 Durata construcției, funcționării, dezafectării

2.8 Activități care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

2.9 Caracterizarea proiectelor exiatente

Informatii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de

implementar ea PP 3.1 Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate de proiect 3.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţă şi în imediata vecinatate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate 3.3 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora 3.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

3.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

3.6 Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar 3.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo

unde au fost stabilite prin planuri de management

Page 69 of 70

EVALUARE ADECVATĂ – “Construire telescaun L-1400 m Muntele Mic”, extravilan com.

Turnu Ruieni, jud. Caraș-Severin ======================================================================

3.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor 3.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar 4

Identificarea și evaluarea impactului

4.1 Impact direct şi indirect

4.2 Impact pe termen scurt sau lung

4.3 Impact în faza de constructie, de operare şi de dezafectare

4.4 Impact rezidual

4.5 Impact cumulativ

4.6 Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul studiului pe baza unor indicatori-

cheie cuantificabili 4.7 Evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de

reducere a impactului 4.8 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne dupa implementarea măsurilor

de reducere a impactului 5

Măsurile de reducere a impactului

5.1 Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate

pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de PP şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. 5.2 Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere

a impactului 6

Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau

habitatele de interes comunitar afectate Bibliografie

Page 70 of 70