SigilatînLatin

În vremea când Creștinismul a fost stabilit de lege, o Latină coruptă a devenit limba comună pentru toate pârțile de Vest al Europei. Serviciul bisericesc și traducerea Bibliei care a fost citita in biserici a fost de asemenea in limba Latina corupta cea ce a fost limba comuna a tarii. După ridicarea națiunilor barbare care au distrus imperiul Roman limba Latină pas cu pas a încetat să mai fie limba al oricărei parți al Europei. Dar cinstea oamenilor fată de formele deja stabilite al religiei și al ceremoniilor în mod natural le-au conservat cu mult timp după ce ele au fost interpretate ca fiind rezonabile nu mai exista. Chiar pentru acest motiv limba Latină nu a mai fost înțeleasa orișiunde de majoritatea oamenilor, chiar și atunci serviciile bisericești au fost redate în această limbă. Doua limbi diferite astfel au fost stabilite în Euopa, în aceeași fel ca și în Egipt; o limbă a preoților și o limbă a poporului ceva sfânt și ceva laic o limbă învățată și o limbă ne învățată.

Dar a fost necesar ca preoții să înțeleagă ceva din această limbă învățată și sfântă în care ei aveau să oficieze pentru acest motiv studierea limbii Latine a fost făcută o parte esențială a educației universitare.

Nu a fost la fel și in cazul limbii Grecești și al Evreiești. Decretele infailibile ale bisericii au ordonat ca și traducerea Bibliei în Latină cunoscut sub Vulgatul Latin să fie în mod egal dictat prin inspirație divină. Primii reformatori au găsit textele Grecești al Noului Testament și chiar și textele Evreiești al Vechiului Testament ca fiind mai favorabile în părerea lor decât traducerea Latină care au fost privite în acest fel în mod natural la acea vreme și mai apoi a fost acomodat ca să se alinieze și să întărească doctrinele Bisericii Catolice. Ei s-au pregătit pe sine ca să descopere multele greșeli ale acestei traduceri care Preoția Romano Catolică a fost necesitat ca să apere s-au să explice.

Secția: Munca publică și al institutului care este responsabil să faciliteze anumite parți al comerțului.

PARTEA III. Din Cheltuiala muncii publice și Instituțiilor Publice.

O Cerere Pentru cauzele naturale pentru bogăția Națiunilor, 1776

Adam Smith