CAPITOLUL III

Concluzii

În această cercetare am pornit de la cele 4 ipoteze setate la început, urmând realizarea celor două chestionare, unul dintre acestea adresat părinților, iar celălalt elevilor din cadrul Colegiului Național “ Onisifor Ghibu”, clasele I-IV, predominant clasa a III-a, chestionare introduse pe platforma on-line Google Forms. Linkurile generate pentru soluționarea chestionarelor au fost distribuite participanților spre rezolvarea acestora.

La cercetare au participat un număr de 85 de părinți și elevi ai claselor primare, cele două chestionare au fost special concepute pentru a stabili aportul pe care îl au părinții în sprijinirea copiilor lor și gradul de motivație al elevilor pentru învățare.

Chestionarul adresat elevilor ne conturează mentalitatea acestora și interesul pe care îl acordă procesului de învățare, felul în care aceștia privesc implicarea părinților în educația lor dar și oportunitățile care le sunt oferite de mediul educational.

La începutul chestionarului avem întrebări personale, pentru a obține date despre vârstă, nivel de studii, ocupație, tocmai pentru a stabili gradul acestora de maturitate. După cum se poate observa majoritatea părinților implicați în completarea chestionarelor sunt de sex feminin, ceea ce denotă faptul ca mamele sunt cele care se implică cel mai mult în educația copiilor.

Pornind de la cele patru ipoteze, am procedat la alegerea celor două chestionare, tocmai pentru a stabili pozitivismul și percepțiile părinților și ale elevilor față de rolul pe care-l joacă procesul de învățare în viață, conferind succes pe plan professional dar și personal.

Observăm că marea majoritate a părinților au răspuns că, copiii lor au calificativul anual obținut ,,FB”, ceea ce înseamnă că elevii sunt implicați și motivați. Avem de-a face cu un grad mare de motivație a elevilor, iar atitudinile parentale sunt pozitive și îndreptate spre stimularea în mod corect a elevilor spre dobândirea de cunoștințe și dezvoltare intelectuală.

Pornind de la prima ipoteză și analizând răspunsurile, cea mai mare parte dintre părinți consideră că școala a contribuit în mare măsură la reușita lor în viață.

Raportându-ne la felul în care se implică părinții în activitatea de învățare a copiilor lor, aceștia au influențe pozitive.

Din analiza datelor culese se poate observa că avem de-a face cu o influență pozitivă, notele obținute ale elevilor fiind mari, la fel putem spune și despre gradul de implicare al părinților în activitatea de învățare a acestora.

La întrebarea Considerați că programul ,,Școala părinților”ar putea ajuta la creșterea motivației pentru învățare a elevilor?, pe de o parte, un procent ridicat au răspuns cu “da”, foarte puțini cu „nu” iar o altă parte au răspuns că „nu știu”. Avem, după cum observăm de-a face și cu un grad de necunoștință a părinților în ceea ce privește educația lor tocmai pentru a învăța cum să se ocupe într-un mod eficient și să se implice în dezvoltarea personală a copilului.

Întrebațidespre motivelepentrucare învață, ceimai mulți dintre eleviau bifatcapricipal motiv, pe acela de a avea o carieră de succes. Foarte puțini au apreciat ca motiv principal felul în care se face plăcut profesorul sau pentru recompensele pe care le acordă părinții, lucru ce demonstrează că elevii conștientizează care le sunt nevoile și obiectivele învățării.

Se poate spune de altfel că părinții consideră că este esențială oferirea condițiilor necesare de studiu dar și stabilirea împreună cu copilul a unui program de lucru eficient și util, astfel putem observa rolul pe care îl joacă implicarea sa în rezolvarea sarcinilor de lucru. Este benefică o organizare eficientă a timpului copilului.

În concluzie părinții au demonstrat că au un grad de implicare ridicat în dezvoltarea personală dar și educațională a copiilor, iar șansele să influențeze în mod direct motivația acestora în raport cu procesul de învățare sunt foarte mari

Ca direcții viitoare de cercetare, luând în considerarea categoriile cărora le-au fost adresate cele două chestionare, doresc să continui studiul prin analiza relațiilor între răspunsurile copiilor și ale părinților.

1. Abric, J.C. (1997) Reprezentările sociale: aspecte teoretice. În: Neculau, A. (coord.) Reprezentările sociale. Psihologia câmpului social. Iaşi, Ed. Polirom;

2. Aldo, N. (2010) Cum să ne educăm copiii, București, Ed. TREI;

3. Batog, M. (2018) Dimensiuni psihologice ale personalităţii în învăţarea pe tot parcursul vieţii. Complex metodologic;

4. Batog, M. (11-12 octombrie 2019), Dimensiuni psihologice ale relaţiei cadre didactice–părinţi. In: Cadru didactic – promotor al politicilor educaţionale. Materialele Conf. Şt.Intern.;

5. Batog, M. (2019 ), Rolul părinților și al cadrelor didactice în învățarea copiilor pe tot parcursul vieții. Ghid teoretico- metodologic, Chișinău

6. Batog, M. (2019 ), Valenţe psihologice ale implicării parentale; Preluat de pe: https://www.academia.edu/40218746/Valențe_psihologice_ale_implicării_parentale_î n_învățare_Mariana_Batog_cercetător_științific_IŞE_, la 23.03.2022;

7. Bocoș, Mușata-Dacia, (2013), Instruirea interactivă. Repere axiologice și metodologice, București, Editura Polirom;

8. Briers, S. (2009), Ghid practic pentru părinți, Iași, Ed. Polirom;

9. Chelemen, I. (2013), Educația integrată. în K. Peter & J. F. Kiss (coord.). Psihopedagogiespecială aplicată, pp. 312-324. Oradea: Editura Universității din Oradea;

10. Ciohodaru, E. (2004), Succesul relaţiei între părinţi şi copii acasă şi la şcoală, București, Ed. Humanitas Educaţional;

11. Crahay, M. (2009), Psihologia educaţiei, București, Ed. TREI;

12. Cuciureanu, M. Coord. (2017), Motivația pentru învățare în școală- Practici educaționale, București, Ed.Universitară;

13. Elias, M. J., Tobias, S. E., Friedlander B. S., (2007), Inteligenţa emoţională în educaţia copiilor. București, Ed. Curtea Veche;

14. Humphreys, T., (2007), Stima de sine, cheia pentru viitorul copilului tău, București, Ed. Elena Francisc Publishing;

15. Larisa Cuznețov, în lucrarea Filosofia practică a familiei;

16. Răcășan, R. (2016). Suport pentru studiu Individual la disciplinaFundamentele psihopedagogiei speciale. Departamentul pentru Învățământ la distanță și Învățământ cu Frecvență Redusă, Universitatea din Oradea;

17. Sas, C. (2015). Suport pentru studiu individual la disciplina Metodologia Cercetării în Științele Educației, Oradea: Universitatea din Oradea;

18. Schaffer, H. R.,(2005), Introducere în psihologia copilului, Cluj-Napoca, Ed. ASCR;

19. Studiu privind „Motivația în învățare” (07 feb – 27 mai), (Cercetare aplicativă), Raport de cercetare, București, CMBRAE;

20. https://www.scoalamateibasarab.ro/online/portofoliu/316-motivatia-invatarii-factorde-reusita-scolara-si-sociala, accesat la data de 30.05.2022;

21. Tobin, T.J. Ph.D, von Ravensberg, Heidi , (2001) Parents’ Guide to Functional Assessment and Support, Educational and Community Supports, University of Oregon, Preluat de pe: https://www.researchgate.net/publication/229006974_Parents%27_guide_to_functiona l_assessment, la 25.03.2022.