Dascalul de ieri si de azi, nr. 17 by Nicole France

CUPRINS: 1. Analiza SWOT din perspectiva climatului educational și a stilului de conducere, prof. înv.preșc. Maerescu Oana Raluca, Școala Gimnazială Singidava Cugir 2. APA – miracolul vieții (model de predare - învățare la preșcolari) - (studiu de specialitate), Prof. înv. preprimar: Radu Zoica, Grădiniţa P. N. Nr. 3 Găeşti, Dâmboviţa 3. Jocurile copiilor iarna, Bunea Maria Livia, Grădiniţa cu Program Normal Diniaş, Timiş 4. Accent pe nonformal prin proiectul ERASMUS + ,,Foreign Languages: Yes! (F.L.Y.)”, Coordonator de proiect, Prof. Voicu Mirela Livia, Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu”, Craiova, județul Dolj 5. Specificul utilizării calculatorului ca mijloc de învăţământ, avantaje şi limite, exigenţe psihopedagogice, Prof. înv.preșcolar Urzică Viorica, Liceul ,,Miron Cristea” Subcetate, Grădinița ,,Piticot” 6. Bucurie, joc și mișcare, Prof.înv.preșcolar: Ținea Noemi, GPP Mintia/Școala Gimnazială Vețel (jud.Hunedoara) 7. Activitate integrată – „MAMA NE ÎNVAŢĂ”, Prof. Dorca Laura, Grădinița PP Nr.25 Baia Mare

8. Familia,

factor interactiv în relațiile COPIL – GRĂDINIŢĂ –

ŞCOALĂ, Prof. Stroia Ramona-Anișoara, Grădița PP. „Dumbrava minunată”, Structura PP. „Prichindelul” Hunedoara 9. Rolul folclorului în educația preșcolarilor, Prof.inv. presc. Nagy Edina, Gradinita cu p.p.nr.8/9 din Alba Iulia 10. Mãrţişorul în timp şi spaţiu românesc!, Prof.Iacob Ionela Gina, Liceul Teoretic” Ionita Asan” Caracal

11. Jocuri pentru optimizarea relațiilor personale, Enescu Luminița Ana, Şcoala Gimnazială Nr.3 Cugir 12. Programa activității opționale: ,,Experimentăm, observăm, multe lucruri învățăm”, Prof.înv.preşc.Bîrsan Ilona Ghizela, Prof.înv.preşc.Urieşu Eugenia Mihaela, Şcoala Gimnazială Singidava / „Grădiniţa cu P.P. „Prichindel” Cugir 13. Proiect educațional ,,E ziua ta, mămico!”, Grădinița cu P. P. Piticot, Câmpeni, Ed. Paven Rodica 14. Proiect de activitate

integrată, Prof. înv. preșc. Popa Ioana –Adela, Grădinița

cu P.P. Nr. 16 Alba Iulia 15. Preşcolarul şi bunele maniere, Prof.înv.preşc. Rosenauer Petronela, Grădiniţa cu PP şi PN ,,Iulia Hașdeu” Câmpina 16. Problemele școlare ale elevilor cu cerințe educaționale speciale in pandemia, Autor: Ceaușu Silvana-Alisa, Clubul Copiilor Tg. Cărbunești, Județul Gorj 17. Proiect de activitate integrată, Grădinița cu program prelungit nr. 8, Alba Iulia, Prof. înv. preșc: Hondola Liliana Dorina / Potinteu Elena - Cristina 18. Proiect de activitate integrată, GPP Nr.18, Buzău, Prof. înv. preșc.: Bărzoiu Eugenia-Violeta 19. Proiect de activitate integrată ,,PĂLĂRIUȚA DACĂ”, Prof. înv. preșc. Negraru Anișoara, G.P.P. Nr. 18 Buzău 20. Probleme psiho-pedagogice legate de însuşirea matematicii la preşcolari, Liceul Teoretic Ghelari,

Structura Grădinița cu P.N. Ghelari, Prof. înv. Preșc. Boldor

Loredana 21. Proiect de activitate integrată, Grădinița cu Program Prelungit nr.18 Buzău, Prof.înv.preșc: Neagoe Tatiana 22. Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi, Masterand: Petroi (Danc) Mihaela - Elena 23. Educația estetic creativă și abordarea ei interdisciplinară, Prof. înv. preșcolar Ciobanu Daniela, Grădinița P.P. Nr. 7 Deva, jud. Hunedoara 24. Relația dintre profesor și elev, Gîrloanță Ioana Maria, Școala Gimnaziala Singidava/ GPP Prichindel, Cugir 25. Proiect de activitate integrată, Grădinița cu P.P. Nr. 16, Alba-Iulia, Prof. înv. Preșc.: Olar Ioana Marinela 26. Strategii de creștere a atractivității învățării în mediul online, Prof. Ceaușu Silvana-Alisa, Clubul Copiilor Tg. Cărbunești

27. 1 DECEMBRIE – Ziua Națională a României, Prof. înv. primar Szilagyi -Tomoiu Mihaela, Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir 28. Managementul educației elevilor în contextul tehnologiei moderne, Prof. Apostol Marinela, Școala Gimnazială Ruginești, județul 29. Warm-up activities, Prof. Voicu Mirela Livia, Şcoala Gimnazială

„Gheorghe

Bibescu”, Craiova 30. Cât de bine vă cunoașteți copilul?, Prof. înv. primar: Manciulea Mihaela Elena, Școala Gimnazială ,, Liviu Rebreanu” București 31. Proiect didactic inovator pentru combaterea abandonului școlar, prof.Ioana Jenica-Mihaela, Liceul Tehnologic Stoina, județul Gorj 32. Flori de primăvară, activitate integrată-Muntean Felicia, Lupean Delia,, GPN Gârbova, jud. Alba 33. Participarea în proiectele eTwinning, colaborare fructuoasă, Nicoletta Huştiuc, GPN Vinerea/Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir, Alba, prof. Agnes Costea, GPN Tîrnava, jud. Sibiu 34. Fişă pentru pronunţia deficitară a unui anumit sunet, Paula Căruceru, GPN Rugienşti, jud. Vrancea 35. Proiect de activitate integrată, Oprea Loredana, GPP nr. 8, Alba Iulia 36. Vă recomand cu drag! www.claudiagrozalazar.ro, Claudia Groza, Bucureşti 37. Ateliere eTwinning şi curs eTwinning pas cu pas în 2020-2021, prof. Nicoletta Huştiuc, GPN Vinerea, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir

Analiza SWOT din perspectiva climatului educațional și a stilului de conducere Prof.înv.preșc. Maerescu Oana Raluca Școala Gimnazială Singidava Cugir Climatul educațional se află într-o relație de strânsă interdependență cu stilul de conducere al directorului organizației școlare. În opinia lui Miles (apud E. Păun, 1999) acesta exprimă „caracteristicile relaţiilor psihosociale din şcoală, tipul de autoritate, gradul de motivare şi de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacţie sau insatisfacţie, gradul de coeziune din comunitatea şcolară”. ANALIZA SWOT

În momentul de față, analiza SWOT este larg utilizată în managementul instituţiilor de învăţământ și este o tehnică de analiză şi proiectare în managementul organizaţiilor. Ideea după care funcționează este aceea că evoluţia unei organizaţii, de la supravieţuire la dezvoltare, depinde de măsura în care managementul organizaţiei reuşeşte să găsească, în fiecare etapă, cea mai bună combinaţie între caracteristicile mediului intern al organizaţiei şi solicitările mediului extern în care organizaţia funcţionează, astfel încât să se asigure realizarea cu maximă eficienţă, în condiţiile date, a scopurilor organizaţiei.

(Suport de

curs Trif Letiția „Management și dezvoltare instituțională” pag. 41)

Mediul extern al unei organizaţii se referă la totalitatea condiţiilor și evoluţiilor externe ce formează cadrul de acţiune al organizaţiei, adică la situaţia concurenţială şi de piaţă, la evoluţiile economice şi tehnologice, la tendinţele sociale şi politice etc. Analiza mediului extern poate fi considerată eficientă atunci când evaluările sunt realizate atât la

nivelul macrosistemului (termen lung), cât şi la nivelul microsistemului. (Dan Anghel Constantinescu, (2000), Management Strategic, Colecţia Naţională, Bucureşti)

Analiza SWOT se poate utiliza în două moduri: - în scop profesional aceasta poate fi utilizată pentru monitorizarea sistemului de perfecţionare a cadrelor didactice, prin găsirea celor mai eficiente strategii de formare a acestora; - într-un demers didactic, aceasta poate fi utilizată pentru a măsura profitabilitatea unei strategii, a unei metode, a unei lecţii, a unui proiect, sau a unui stil de învăţare. (Formator prof. metodist Șandru Valeria, (2016), Suport de Curs Management administrativ Casa Corpului Didactic Vâlcea, pag.10)

În opinia lui William Cohen „Oportunităţile şi ameninţările existente în mediul extern vor excede întotdeauna resursele disponibile pentru a beneficia de oportunităţi şi de a evita ameninţările. De aceea, strategia este de fapt o problemă de alocare a resurselor pentru a specula oportunităţile decisive”. (https://edoc.pub/analiza-mediului-intern-si-extern-pdffree.html)

Pentru ca analiza SWOT să fie eficientă, managerul trebuie să realizeze mai mult decât simpla identificare a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor implicate. Punctele slabe ar trebui analizate cu atenţie pentru a se decide dacă ar putea fi transformate în beneficii, ameninţările ar trebui observate cu grijă pentru prilejul pe care îl oferă de a se transforma în puncte tari, odată eliminate, iar punctele tari şi oportunităţile trebuie examinate şi ele cu atenţie pentru a le maximiza eficienţa. Robert Grant consideră analiza mediului intern mai importantă decât analiza mediului extern: „În vreme ce mediul extern este într-o continuă schimbare, propriile resurse şi capacităţi ale organizaţiei sunt definite în raport cu un mediu mult mai stabil”. (Grant, Robert, (1991) The resource based theory of competitive advantage: Implications for Strategy Formulation, California Management Review)

Stilul democratic consultativ OPORTUNITĂȚI

PUNCTE TARI - are ca termen cheie relaţiile umane.

- este productiv din punct de vedere intelectual şi

- implică o muncă având caracter colectiv în afectiv. care dependenţa funcţională dintre oameni - managerul dezvoltă interacţiuni, motivează prin este

mare,

în

care

contează

reunirea recompense, are încredere în subordonaţi.

eforturilor lor în vederea atingerii obiectivelor comune.

comunicarea

realizează

ascendent

şi

descendent, iar deciziile mai puţin importante

- managerul face periodic consultări cu sunt luate de către subordonaţi. membrii

grupului

muncă,

deleagă - managerul încearcă să se comporte ca un

autoritatea într-un mod cunoscut de către membru obişnuit şi egal cu ceilalţi membrii ai angajaţi, este raţional.

grupului.

- managerul încurajează participarea activă a - încurajarea creativităţii prin plasarea de tuturor membrilor în dezbaterea obiectivelor provocări noi subordonaţilor. - prezenţa cutiuţelor cu sugestii şi a şedinţelor

generale ale grupului.

- probabilitatea ca deciziile să fie corecte este deschise pentru stimularea feed-backului din mult mai mare şi este preferabil ca o decizie partea angajaţilor. să fie luată mai târziu, dar corect, decât - generează un climat cald, deschis, bazat pe repede, în pripă, dar incorect.

relaţii amicale, iar spiritul de echipă este foarte

- conducere managerială cu deschidere spre dezvoltat. reformă, calitate, performanță. -

director

format

în

- managerul creează în grup o atmosferă managementul cooperatoare, stimulatoare, de emulaţie colectivă.

educațional. - apreciază public prin laude şi complimente performanţa grupului. - sprijină personalul didactic în vedrea derulării unui proces instructiv-educativ de calitate. - încurajează relațiile interpersonale pozitiv, care

favorizează

crearea

unui

climat

educațional deschis, stimulativ. - interesul față de cadrele didactice pentru perfecționare și formare continuă; - delimitarea clară a responsabilității fiecărui cadru didactic prin fișa postului; - consolidarea și modernizarea școlii

prin

programul de reabilitarea a unităților de învățământ; PUNCTE SLABE

AMENINȚĂRI

- Personal insuficient în comparație cu - fluctuație mare de cadre didactice și lipsa sarcinile atribuite.

continuității în unitate.

Fonduri

insuficiente

pentru

formare - managerul nu pune accentul pe coeziunea

profesională.

grupului de angajaţi.

- concentrarea pe rezolvarea unor activități - managerul cere sistematic părerea grupului, deşi decizia poate să o ia singur.

nerelevante, mari consumatoare de timp. -

insuficiența

resurselor

alocate

pentru

rezolvarea problemelor cu care se confruntă instituția. - dificultăți în comunicare fapt ce generează o rezistență scăzută la schimbare. - practicarea acestui stil întârzie uneori procesul luării deciziilor. - scade gradul de iniţiativă şi răspundere personală. - generează posibilitatea difuzării în grup a responsabilităţilor

apariţiei

unei

atmosfere „călduţe”, adeseori subiective. Punctele cheie ale unui demers didactic pot fi sintetizate de Analiza SWOT deoarece: - gruparea problemelor şi a avantajelor pe baza celor patru categorii SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări, permite identificarea mai simplă a unei strategii şi a unor modalităţi de dezvoltare a unui curriculum modern, adaptat mai rapid la reforma şi la cerinţele acesteia; - metoda se poate adapta la nevoile specifice diverselor categorii de activitate din învăţământul românesc, de la „bază la vârf”; - analiza SWOT reprezintă un mod concret de a identifica punctele tari şi punctele slabe, de a defini oportunităţile sau ameninţările cu care ne confruntăm în învăţământ, atât în demersul didactic, cât și în metodologia de formare a cadrelor didactice; - permite o evaluare/autoevaluare constructivă şi eficientă a strategiei aplicate. (Curs Management administrativ Casa Corpului Didactic Vâlcea, pag. 11)

Bibliografie: -

Bernat, S.-E., Tehnica învăţării eficiente, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. (din Curs Management administrativ Casa Corpului Didactic Vâlcea)

Grant, Robert, (1991) The resource based theory of competitive advantage: Implications for Strategy Formulation, California Management Review.

Păun , E., (1999) „Şcoala. O abordare sociopedagogică”, Editura Polirom, Iaşi.

Mr. lect. univ. Leontin, Stanciu „Abordări teoretice ale stilurilor de conducere” pag.1. - [1] Russu, C. (1993), Management, Editura Expert, Bucureşti, p. 161.

Formator prof. metodist Șandru Valeria (2016) Curs Management administrativ Casa Corpului Didactic Vâlcea, pag.10.

Trif, Letiția, Curs Management și dezvoltare instituțională.

APA – miracolul vieții (model de predare - învățare la preșcolari) (studiu de specialitate)

Prof. înv. preprimar: Radu Zoica, Grădiniţa P. N. Nr. 3 Găeşti, Dâmboviţa Privind apa, ne-am putea gândi că este un lucru simplu. Apa pură este incoloră, fără gust şi fară miros. Dar apa nu este deloc ceva simplu căci apa este vitală peste tot pământul. ORIUNDE ESTE APĂ, ESTE VIAŢĂ ! Viaţa depinde de o apă curată! Apa proaspată din pahar, apa limpede pentru spălat, apa curată pentru înot, apa pentru plante, insecte, pești, păsări și animale…este importantă să fie CURATĂ ! Noi gustăm, simțim, auzim, vedem și ne jucăm cu apa. Oamenii, animalele și plantele au nevoie de apă. Copilul este încântat de natură, iar cântecelele, joculețele cu și despre apă îi captivează întru-totul. Încă de la grupa mică, preșcolarul este încântat de jocul cu text și cânt „Ploaia”...și de multe ori fredonează și imită mișcările fără să fie cerute de educatoare. Văzând plăcerea copiilor de a fredona și imita mișcările acestui joc cu text și cânt: “ Norii s-au strâns,cerul e gri Ce se întâmplă oare, ştii? Vine ploaia pic, pic, pic

Vine ploaia pic, pic Vine ploaia pic, pic, pic Vine ploaia pic, pic.....” Însoțit, câteva luni mai târziu, de zăpada așternută pe pământ, m-a determinat să le propun copiilor să derulăm un proiect cu tema „Apa și transformările ei”. Pentru început am provocat copii la un joc intitulat “Dacă aș fi apă aș…”. Iată câteva din răspunsurile date de cei mici. Dacă aș fi apă: 

aș călătorii peste tot;



aș fi căsuța peștilor;



aș vrea să mă distrez într-o cascadă;



aș vrea să fiu un lac liniștit;



aș vrea să fiu o apă vindecătoare;



aș vrea să fiu valurile unei mări ce aduce la mal scoici;



aș vrea să fiu stropii dintr-o stropitoare;



aș vrea să fiu un val jucăuș;



aș vrea să fiu apa ce stinge incendiile;



aș vrea să satur florile;



aș vrea ca împreună cu săpunul să spăl oamenii;



aș sătura oamenii însetați. Utilizând metode active de grup fiecare activitate reprezintă o provocare atât pentru

copii, cât și pentru educatoare. „Povestea celor trei picături de apă” facilitează înțelegerea și conștientizarea faptului că apa este prezentă pretutindeni pe pământ, că sunt medii de viață diferite, că apa poate fi gasită în diverse stări de agregare. Explicarea circuitului apei în natură se realizează utilizând experimentul, experiența și simboluri/desene. Pe parcursul derulării proiectului copiii sunt stimulați intelectual, își exersează procesele psihice și de cunoștere prin abordarea altor demersuri intelectuale interdisciplinare decât cele clasice, prin experimentarea mediului concret. În tot procesul învățării m-am lasat ghidată de cel mai cunoscut citat al lui Montessori „Ajută-mă să fac eu însumi!”- lăsând copilul să exploreze, să se joace cu apa și totodată să învețe din ceea ce face și descoperă. Ne-am jucat, am experimentat și foarte multe am învățat.

Iată, „ picături” din timpul desfășurării proiectului.....

Copiii manifestă interes pentru astfel de teme, sunt curioși, spontani și plini de entuziasm în tratarea unor fenomene ca apa, aerul, focul... omniprezente în viața de zi cu zi a copiilor, a oamenilor. Prin abordarea atractivă a acestor teme, evitând „banalul” acumulării de cunoștințe, se pot pune bazele educației ecologice. Bazele formate timpuriu vor da roade mai târziu.

Jocurile copiilor iarna Prof.Bunea Maria-Livia, Grădiniţa cu Program Normal Diniaş Pentru copil ,,jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieţii. Jocul este sintagma, atmosfera în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi, în consecinaţă, poate să acţioneze” (Ed. Claparede, 1936). Nu ne putem imagina copilăria, fără râsetele şi jocurile sale. În fiecare an, am observat, un interes foarte mare, un fel de neastâmpăr, în sezonul rece, odată cu venirea iernii. Copiii, aşteaptă cu nerăbdare, să ningă! Când încep să cadă primii fulgi de nea, bucuria copiilor este nemărginită. Gândul lor se îndreaptă spre bătaia cu bulgări, construirea oamenilor de zăpadă, mersul la săniuş, datul cu schiurile şi patinele, sau multe alte improvizaţii, de care doar mintea copilului este capabilă. În perioada desfăşurării proiectului ,,Jocurile copiilor iarna”, am avut bucuria, primei zăpezi din această iarnă. Cu atât mai mult, am avut oportunitatea să învăţăm despre fenomenele caracteristice anotimpului iarna, ce se întâmplă cu natura după ce se aşterne covorul alb, care sunt sporturile şi jocurile de iarnă. Copiii, au fost încurajaţi, să se joace cât mai mult afară, pentru-că zăpada ne dă poftă de joacă, ne dă poftă de activitate.

Pe lângă diversele activităţi propuse, copiii au fost antrenaţi, alături de părinţii lor, să realizeze fiecare, un om de zăpadă, atât din zăpadă cât şi din alte materiale de care dispun acasă. Într-un parteneriat frumos şi foarte creativ, părinte-copil, s-au întrecut în realizarea temei propuse. Alături de oamenii din zăpadă construiţi, s-au folosit diverse materiale, pentru realizarea activităţii: aţă, nasturi, paie, acoarele, culori,vată, carton, borcan, plastilină, dantelă, zăpadă artificială, bec, aţă,etc. făcând ca fiecare lucrare să aibă unicitatea şi frumuseţea ei. Anotimpul iarna oferă copiilor cadrul perfect de stimulare a creativității, de explorare a mediului. Am încercăm, astfel, în cadrul acestui proiect să răspund interesului deosebit manifestat de preșcolari și nevoii de cunoaștere, ajutându-i să înțeleagă schimbările din natură în anotimpul iarna, cât este de important să ne îngrijim sănătatea, și să înțeleagă, care sunt regulile ce trebuie respectate în timpul jocurilor de iarnă.

Accent pe nonformal prin proiectul ERASMUS+ ”Foreign Languages: Yes! (F.L.Y.)”

Coordonator de proiect, Prof. Voicu Mirela Livia, Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu”, Craiova, județul Dolj

Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu” Craiova a pus bazele unui parteneriat strategic de schimb interşcolar Erasmus+ „Foreign Languages: Yes! (F.L.Y.)”, care se derulează în perioada 01.09.2019–31.08.2021, are numărul de referință: 2019-1-RO01-KA229-063562_1 și un budget total de 181810 € (dintre care 35068 € alocați pentru unitatea noastră). Școlile partenere ce promovează sensibilizarea față de importanța limbilor străine sunt: ISTITUTO COMPRENSIVO STATALE ETTORE SACCONI din Tarquinia, ITALIA; KUŞADASI MAKBULE HASAN UÇAR ANADOLU LİSESİ din Kuşadasi / Aydin, TURCIA; 1 GYMNASIO SOFADWN din Sofades, Karditsa, GRECIA; AGRUPAMENTO DE ESCOLAS ALBERTO SAMPAIO din Braga, PORTUGALIA; VILNIUS GRIGISKES SVIESOS GYMNASIUM din Vilnius, LITUANIA. Instituția noastră coordonează acest proiect European, având următorul obiectiv general: dezvoltarea și ameliorarea competențelor cheie lingvistice pentru a crea un mediu favorabil învățării și utilizării limbilor străine în vederea depășirii barierelor lingvistice și a utilizării ulterioare în contextul învățării pe tot parcursul vieții.

Educația non-formală completează orizontul cultural al diferitelor domenii de interes pentru elevi, cultivă înclinațiile și abilitățile, creează condiții pentru formarea profesională într-un mod plăcut, atractiv și dinamic. În cadrul evenimentului comun de formare a personalului didactic din Lituania, accentul a fost pus pe instruirea în diversitatea culturală, precum și pe practica pedagogiei diferențiate. Mobilitatea a avut loc în perioada 8-14 martie 2020, conform următorului program: Ziua 1: Prima zi a fost dedicată metodelor de cunoaștere, spargerea gheții și teambuildingului, urmată de o scurtă introducere a conceptelor de învățare formală, non-formală și informală și o prezentare a contextului european pe diferite tipuri de educație pentru învățare. Ziua 2: Introducere în ateliere non-formale cu accent pe predarea-învățarea limbilor străine: Biblioteca umană, animație socio-educativă, povestiri, elemente de gamificare și gândire creativă, teatru forum, limbaje imaginare în teatru Ziua 3: Introducere în ateliere non-formale cu accent pe predarea-învățarea limbilor străine: teatru Labirint, Expoziție vie, Networkability, Pantomima ca instrument de învățare, Photovoice, Laborator de vorbire în public Zilele 4 și 5: Să experimentăm non-formal în clasă! Zilele următoare au fost dedicate experimentării directe a unei varietăți de metode non-formale, de la cele mai simple la activități complexe de învățare și la prezentarea de exemple concrete despre modul în care aceste metode sunt aplicate în procesul de predare-învățare a limbilor străine și în integrarea elevilor cu mai puține oportunități în activitățile fiecărui partener din țara gazdă. La sfârșitul training-ului din Vilnius, participanții au putut: - să ofere o dimensiune interculturală procesului de învățare a limbilor străine -să învețe instrumente non-formale pe care să le utilizeze în predarea-învățarea-evaluarea limbilor moderne - să promoveze activități lingvistice autonome - să integreze noi mijloace de comunicare în procesul de predare-învățare - să își îmbunătățească competențe lingvistice prin autenticitate - să precizeze conținutul învățării și să organizeze tehnici de învățare - să utilizeze noile instrumente media Aceste metode nonformale pot fi ușor integrate cu activitățile normale, deoarece sunt foarte atractive pentru elevi și cu siguranță aceștia își vor îmbunătăți rezultatele învățării și vor reduce abandonul școlar. La finalul mobilității din Lituania, toți participanții au avut o viziune clară despre:

• Înțelegerea și acceptarea educației non-formale ca parte inseparabilă a procesului de învățare; • Abordarea strategiilor de educație non-formală dintr-o perspectivă integrativă în procesul de formare continuă a cadrelor didactice; • Identificarea de noi oportunități sociale și culturale pentru realizarea educației elevilor; • Capacitatea de a operaționaliza conceptul de „educație non-formală” în activitățile de învățare; • Abilități pentru aplicarea creativă a metodelor non-formale în curriculum în conformitate cu scopul și tipul activității de învățare; • Disponibilitate pentru restructurarea tehnicilor psihopedagogice prin introducerea elementelor inovatoare; • Abilități îmbunătățite pentru a adapta metodele și tehnicile de inter-relație la particularitățile grupului și la mesajul oferit de elevi. Participanții au avut ocazia să spună și să pună întrebări, să își facă o imagine despre alte persoane din alte țări cu alte culturi și, nu în ultimul rând, să conștientizeze identitatea lor în diversitatea europeană. Au descoperit că, integrând metode nonformale în proecesul de predare-învățare, comunicarea este autentică, învățarea este mai animată și motivația de a învăța limbi străine crește. Parteneriatul de schimb interșcolar „F.L.Y.” finanțat prin programul ERASMUS+ al Uniunii Europene ne va ajuta la creșterea calității predării, îmbunătățirea rezultatelor elevilor, reducerea abandonului școlar și va contribui la conștientizarea multilingvismului și promovarea valorilor naționale în context european.

Bibliografie: Ghidul ERASMUS+ Informaţiile furnizate în acest material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare in

Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale din România şi Comisia Europeană nu sunt

responsabile pentru modul în care este folosit conţinutul acestor informaţii.

Specificul utilizării calculatorului ca mijloc de învăţământ, avantaje şi limite, exigenţe psihopedagogice Prof. înv.preșcolar Urzică Viorica, Liceul ,,Miron Cristea” Subcetate, Grădinița ,,Piticot”

Sistemele multimedia se axează pe crearea unui mediu educaţional complet şi cât mai eficient. În acest scop se încearcă explorarea şi valorificarea tuturor oportunităţilor şi posibilităţilor de utilizare a unui arsenal de resurse cât mai diversificat, precum: texte scrise (manuale, cursuri, suporturi didactice clasice), mesaje audiovizuale, imagini, grafice şi tehnici interactive video, animaţie, simulări, CD-Rom-uri, instruire asistată de calculator. Toate acestea, îmbinate armonios, facilitează achiziţia de cunoştinţe sau exprimarea unei idei în diverse moduri. Se apreciază că, împreună, aceste resurse de comunicare şi informare constituie un însemnat potenţial de predare şi învăţare ce vine în sprijinul elevilor. Învăţarea cu ajutorul calculatorului este o metodă didactică activă şi modernă. Instruirea asistată de calculator reprezintă din punct de vedere pedagogic, un mod de organizare a procesului instructiv-educativ, promovat în ultimele două decenii, atât în ţările dezvoltate, cât si în unele în curs de dezvoltare, într-un ritm considerabil. Ea este o activitate deosebit de complexă, integrând, pe lângă resursele umane implicate, adică elevi şi cadre didactice, şi resurse materiale deosebite, precum prezenţa unui computer şi a altor tehnologii informaţionale si de comunicare.” Instruirea asistată de calculator dă posibilitatea cadrelor didactice să devină moderatori, ghizi, animatori, observatori ai procesului instructiv-educativ, evaluatori, dar le oferă şi elevilor posibilitatea reală de a se autoeduca, autoforma şi autoevalua. În alţi termeni, instruirea convenţională bazată pe prezentarea informaţiilor, explicarea relaţiilor cauzale, efectuarea de exerciţii, rezolvări de probleme, execuţii de acţiuni motrice se îmbină într-o manieră benefică cu demontraţiile video, receptarea datelor direct de pe ecran, cu avantajele instruirii asistate de calculator”(Cerghit,2008,p.93).

Avantajele instruirii asistate de calculator sunt: ● mari posibilităţi de transmitere de noi conţinuturi; ● tratarea interdisciplinară a conţinuturilor; ● se oferă o altă perspectivă a individualizării instruirii, fiind permisă adoptarea unui ritm propriu în instruire, apare o autonomie în învăţare; ● permite simularea unor procese sau fenomene naturale; ● se oferă feed-back rapid, fiind oferite rezultate şi progrese imediat obţinute, semnalează erorile ivite, facilitează corectarea greşelilor; ● implicarea activă a resurselor umane şi utilizarea metodelor active; ● este stimulată învăţarea şi este întreţinută motivarea; ● stimulează interesul, curiozitatea, dar mai ales independenţa în rezolvarea sarcinilor şi în căutarea soluţiilor; ● permite minţii si mâinii ,,să se joace’’ până la găsirea soluţiei, creând din instinct şi imaginaţie, sau , uneori din simpla plăcere ludică; ● dezvoltă calităţi personale ca perspicacitatea, atenţia, distributivitatea, creativitatea, gândirea logică, puterea de concentrare, îndemânarea; ● utilizarea eficientă a timpului în instruire şi rapiditate; ●aparatura este uşor de folosit; interactivitate intensă (www.moodle.ro ). Revelând avantajele atât de promiţătoare ale utilizării calculatorului, nu se pot trece cu vederea însă, nici limitele sau dezavantajele care stârnesc critici mai mult sau mai putin aspre, astfel: ● deşi instruirea asistată de calculator favorizează economia de timp, ridică în schimb costurile învăţământului; ● deşi există suficiente certitudini în ceea ce priveşte eficacitatea ei în realizarea obiectivelor cognitive, instruirea asistată de calculator se dovedeşte a fi inoperantă în privinţa atingerii obiectivelor de ordin practic; ● deşi prezintă mari facilităţi în simularea procedurii şi manifestării unor fenomene, procese şi acţiuni, instruirea asistată de calculator nu poate înlocui totuşi practica experienţelor şi experimentelor de laborator ori de teren; ● deşi IAC instituie un nou mediu de studiu şi noi relaţii, în sensul că leagă elevul de tastatura şi de ecranul calculatorului, totodată îl şi izolează oarecum de colegi şi de profesori. Această diminuare a relaţiilor umane şi sociale riscă să genereze efecte de înstrăinare şi dezumanizare a procesului de învăţământ, comunicarea elevilor are de suferit, se reduce

capacitatea de exprimare verbală, se pierde obişnuinţa discuţiilor, capacitatea de a argumenta un subiect; ● în plus, IAC nu se potriveşte tuturor tipurilor de elevi, dacă se iau în considerare stilurile de învăţare. Pe de altă parte, se pare că “elevii de vârste diferite profită în diverse moduri de avantajele utilizării calculatorului”;(Cerghit,2008,pp.143-144). În acest context, procesul educaţional, atât de complex, devine scena a trei actori: profesorul, elevul şi calculatorul, care împreună caută să asigure succesul demersului didactic. Profesorul are rolul schimbat, el nemaifiind actorul principal care dirijează întregul proces didactic. Putem spune astfel că profesorul devine un consultant, un coordonator şi un verificator al procesului didactic, el nemaifiind principala sursă de transmitere de cunoştinţe. Şi nu doar profesorul îşi pierde rolul principal. Concurat este şi manualul, care nu mai este sursa informaţională de bază, el devenind un mijloc de start care se completează cu informaţiile obţinute cu ajutorul calculatorului. Elevul este un adept al utilizării calculatorului în procesul didactic, mai ales în contextul ultimilor ani. Calculatorul preiamulte dintre funcţiile şi sarcinile care, prin tradiţie, aparţineau profesorului. De exemplu, funcţia profesorului de distribuitor de cunoştinţe va avea un rol redus. Mai mult,calculatorul devine un mijloc de intervenţie directă în organizarea situaţiilor de învăţare, preluând o serie de sarcini legate de organizarea activităţilor de repetiţie, de exersare, de evaluare, uşor transferabile acum asupra noii tehnologii. Sau, calculatorul poate îndeplini un rol tutorial, ajutând elevii să progreseze mai rapid şi cu rezultate mai bune. Calculatorul poate fi considerat astfel un mijloc de informare, de exersare, de simulare, de aplicare şi de consolidarea cunoştinţelor, deosebit de util în procesul educaţional. Instruirea asistată de calculator înglobează următoarele aplicaţii: => Tutorialul sau lecţia interactivă ghidată. “Tutorialul începe cu o secţiune introductivă care informează elevul asupra obiectivelor şi natura lecţiei, demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului. Tutorialele sunt recomandate pentru prezentarea informaţiilor faptice, pentru învăţarea unor reguli şi principii, precum şi pentru învăţarea unor strategii de rezolvare a unor probleme.”(Vlădoiu,2011,p.23) Elementele constitutive ale unui tutorial sunt : introducerea ; asigurarea controlului elevului asupra desfăşurării lecţiei;

motivarea elevului realizată prin prezentarea

informaţiilor, întrebări şi răspunsuri, analizarea răspunsurilor, îndrumări suplimentare în funcţie de corectitudinea răspunsurilor; remedierea cunoştinţelor asimilate ; secvenţierea / segmentarea lecţiei şi încheierea tutorialului.

=> Exerciţiile practice (Drill and practice). “Exerciţiul şi Lucrările practice reprezintă o metodă didactică de învăţământ în care predomină acţiunea practică/operaţională reală . Această metodă valorifică resursele dezvoltate prin exerciţiu şi algoritmizare, integrându-le la nivelul

unor

activităţi

(Vlădoiu,2011,p.27)

instruire

obiective

specifice

ordin

practic.”

Exerciţiul susţine însuşirea cunoştinţelor şi capacităţilor specifice

fiecărei trepte şi discipline de învăţământ prin formarea unor deprinderi care pot fi integrate permanent la nivelul diferitelor activităţi de predare–învăţare– evaluare. Structura unui exerciţiu practic este: introducerea; selectarea subiectului; întrebări şi raspunsuri; analiza răspunsurilor; îndrumare; încheierea. => Simulările şi experimentele virtuale. Simularea este o metodă de predare prin care se încearcă repetarea, reproducerea sau imitarea unui fenomen sau proces real. Elevii interacţionează cu programul de instruire într-un mod similar cu modul de interacţiune al operatorului cu un sistem real, dar desigur situaţiile reale sunt simplificate . “Scopul simulării este de a ajuta elevul în crearea unui model mental util a unui sistem sau proces real, permiţând acestuia să testeze în mod sigur şi eficient comportarea sistemului în diverse situaţii.”(Vlădoiu,2011,p.34) Simulările pot conţine: o prezentare iniţială a fenomenului , procesului , echipamentului; ghidează activitatea elevului; oferă situaţii practice pe care elevul trebuie să le rezolve şi atestă nivelul de cunoştinţe şi deprinderi pe care acesta le posedă după parcurgerea programului de instruire. Experimentul, valorificabil în activitatea de instruire, reprezintă o metodă didactică în care predomină acţiunea de cercetare directă a realităţii în condiţii specifice de laborator, cabinet, atelier şcolar, etc. Realizarea instruirii bazată pe experiment, desfăşurată sub îndrumarea profesorului , implică aprofundarea cunoştinţelor ştiinţifice în contexte aplicative, tehnologice, specifice fiecărei discipline de învăţământ . Experimentul devine efectiv o metodă de cercetare–descoperire, bazată pe procedee de observare provocată, de demonstraţie susţinută de obiecte reale (naturale) sau tehnice, de modelare cu funcţie ilustrativă, figurativă, sau simbolică. ( => Jocurile pentru instruire. Jocul didactic reprezintă o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică simulată. “Această acţiune didactică simulată valorifică la nivelul instruirii

finalităţile adaptive de tip recreativ care sunt proprii activităţii

umane.”(Vlădoiu,2011,p.46). Jocurile pentru Instruire pot fi incluse în cadrul mai multor situaţii de instruire în vederea creşterii motivării elevului şi a creşterii nivelului de efort pentru realizarea unor activităţi didactice specifice. Implică activ elevul în procesul didactic şi încurajează interactivitatea socială prin intermediul realizării comunicaţiilor necesare dintre

participanţi Jocul educativ include: obiectivul jocului, definit foarte clar; utilizarea jocului în instruire; reguli bine formulate; număr de participanţi;

echipament necesar;

proceduri;

penalizări. => Testele pedagogice. Testele pedagogice desemnează, în general, testele de cunoştinţe care sunt probe standardizate utilizate în procesele de instruire pentru a măsura progresele sau dificultăţile din activitatea de învăţare. “Obiectivele testelor pedagogice vizează măsurarea cunoştinţelor şi a capacităţilor fundamentale proiectate în cadrul programelor şcolare.”(Vlădoiu,2011,p.53). Testele pedagogice pot fi încadrate astfel: teste de sondaj iniţial (aplicate la începutul unui curs , semestru , anului şcolar, ciclului şcolar); teste pentru anumite teme, capitole (aplicate după parcurgerea anumitor teme, capitole); teste de sinteză (aplicabile la sfârşitul anului şcolar, după parcurgerea tuturor temelor, inclusiv a temelor de sinteză); teste de lucru sau de simulare; teste bazate preponderent pe memorie sau pe gândire; teste cu răspunsuri standardizate sau deschise. În vederea realizării unui test trebuie să se precizeze: scopul testului şi conţinutul de materie studiată care este verificat; obiectivele testului; numărul de întrebări şi durata de timp a sesiunii de testare a cunoştinţelor; întrebările pot fi generate aleatoriu sau sunt aceleaşi; întrebările trebuie să testeze obiectivele procesului de instruire; în cadrul desfăşurării sesiunii de testare învăţătorul poate acorda sau nu îndrumări suplimentare; valoarea procentajului sau scorului de promovabilitate ca urmare a efectuării testului; trebuie introdusă sau nu o limită de timp; pot fi sau nu colectate date privind modul de parcurgere a testului de către elev; trebuie prevăzută sau nu modalitatea de prezentare a rezultatelor. Un concept de actualitate care desemnează o metodologie nouă de comunicare şi instruire este e-learning. Termenul de e-learning mai este cunoscut şi sub numele de învăţământ electronic, învăţământ online, educaţie online, invăţământ la distanţă, învăţământ pe web, etc.Acesta desemnează o învăţare prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare. Mai concret, descrie învăţarea realizată cu ajutorul calculatorului (al instruirii asistate de calculator) conectat la Internet, ceea ce le oferă elevilor ocazia de a învăţa aproape oricând şi oriunde. Internetul prezintă câteva avantaje care îi conferă un excepţional potenţial pedagogic. „Folosind Internetul, atât profesorii cât şi elevii au posibilitatea de a se documenta, de a explora o lume reală, dar şi lumea virtuală, aceast spaţiu contribuind la îmbunătăţirea imaginaţiei, a creativităţii, a anticipaţiilor decizionale; contribuie la îmbogăţirea vocabularului specific unui domeniu de interes; dezvoltă strategiile de procesare a informaţiei, facilitează exersarea abilităţilor de comunicare în limbi străine.”(Cerghit,2008,pp.93-95)

În concluzie, deşi utilizarea învăţării asistate de calculator stimulează educaţia permanentă, formarea continuă, dorinţa de a deveni independent, încrederea în capacitatea proprie de învăţare, autocunoaşterea, descoperirea metodelor de studiu optime pentru propria persoană, totuşi aceasta nu trebuie să devină un scop în sine, ci una dintre multiplele modalităţi de obţinere a unei învăţări de calitate şi a unei eficienţe crescute a predării şi evaluarii.

BIBLIOGRAFIE Cerghit, I., 2008, Sisteme de instruire alternative si complementare, Ed. Polirom, Iasi

Bucurie, joc și mișcare

Prof.înv.preșcolar: Ținea Noemi GPP Mintia/Școala Gimnazială Vețel (jud.Hunedoara)

Alături de principiul centrării pe copil, educația timpurie vizează principiul integrării, adică recomandarea ca fiecare copil să fie ajutat și stimulat în domeniul tuturor ariilor de dezvoltare (motricitate grosieră, fină, gândire critică și logic-matematică, limbaj, autocontrol emoțional, răbdare și perseverență ) pentru o dezvoltare globală armonioasă. În acest sens dezoltarea fizică, a motricității grosiere , fine și dezvoltarea senzoriomotorie joacă un rol deosebit de important în activitatea preșcolară. Cercetările au arătat că fereastra de oportunitate pentru dezvoltarea motricității grosiere începe în perioada intrauterină și continuă până în jurul vârstei de 6-8 ani. Pentru motricitatea fină și grosieră, anii de grădiniță fac diferența, deci au o impotanță covârșitoare. Mişcarea şi activităţile sportive reprezintă factorii principali ai menţinerii şi întăririi sănătăţii şi din acest considerent, încă de la cele mai fragede vârste este nevoie de multă mişcare, iar în perioada preşcolarităţii, cea a transformărilor calitative şi cantitative pe plan somatic, aceste activităţi au ca scop dezvoltarea fizică armonioasă, precum şi însuşirea unui bagaj de deprinderi motrice generale. Când iau forma unor întreceri, jocuri-concurs acest gen de activități îi mobilizează pe cei mici, stimulând interesul acestora și determinându-i să-și

mobilizeze forțele. Mişcarea efectuată sub forma jocurilor (distractive, de mișcare, muzicale) și competițiilor, conduce la obţinerea echilibrului psihic, autocontrolului, creşterii aprecierii de sine, dobândirii încrederii în forţele

proprii. Jocurile în aer liber reprezintă cea mai bună sursă de mișcare , bucurie, învățare și dezvoltare fizică a preșcolarilor.

Un bun educator nu poate fi decât acela care îl învaţă pe copil să devină o persoană puternică şi responsabilă, armonios dezvoltată, atât fizic, cât şi psihic. Toate acțiunile cu caracter sportiv, de joc și mișcare desfașurate în activitățile din grădinița au un puternic impact pozitiv, copiii participând cu placere, fapt pentru care se recomandă includerea acestora în programul zilnic, și în cât mai multe activități extracurriculare sau de tip outdoor. Lipsa timpului liber al părinţilor, existenţa televizorului, calculatorului, tabletelor, a numeroaselor jocuri și rețele de socializare, au condus spre lipsa de mișcare și obezitate în rândul copiilor. De aceea, grădiniţa are un rol important de a compensa acest fenomen, aceasta fiind locul în care preşcolarii îşi pot satisface nevoia de mişcare, în care se realizează exerciţiile şi jocurile necesare pentru dezvoltarea lor fizică şi nu numai.

ACTIVITATE INTEGRATĂ – „MAMA NE ÎNVAŢĂ”

Prof. Dorca Laura Grădinița PP Nr.25 Baia Mare

Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: ,,Cine şi cum planifică / organizează o activitate?” Tema săptămânală independentă: ,,Să învăţăm bunele maniere” Tema activităţii integrate: ,,Mama ne învaţă” Categoriile de activităţi de învăţare abordate: Activităţi de dezvoltare personală : Întâlnirea de dimineaţă : « Ce aş face eu ? » Jocuri şi activităţi didactice alese : – întreg » - jetoane umul corect pe care trebuie să-l parcurgă copilul pentru a ajunge la petrecere » - labirint Activităţi pe domenii experienţiale : - povestea educatoarei trecerea lui Andrei » - joc de rol Competență generală: I.1. Utilizarea motricității grosiere și a motricității fine în contexte de viaţă familiare II.2. Manifestarea unor comportamente prosociale, de acceptare și respectare a diversității IV.2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare Competență specifică: I.1.1.1. Coordonarea mușchilor în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei copiilor; I.1.1.2. Participarea la activităţi fizice variate, adecvate nivelului de dezvoltare al copiilor;

I.1.1.3. Utilizarea mâinilor și a degetelor pentru realizarea de activităţi variate II.2.2.2. Însușirea și respectarea regulilor; înțelegerea efectelor acestora în planul relațiilor sociale în contexte familiare; II.2.2.3. Exersarea asumării

unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate;

II.2.2.4. Exersarea unor abilități de negociere şi de participare la luarea deciziilor IV.2.2.1.Comunicarea clară a unor idei, nevoi, acțiuni, emoții proprii IV.2.2.2. Respectarea regulilor de exprimare corectă în diferite contexte de comunicare IV.2.2.3. Exersarea și extinderea progresivă a vocabularului Scopul activităţii: INFORMATIV: Îmbogăţirea şi activizarea vocabularului prin utilizarea unor cuvinte şi expresii noi; FORMATIV: Stimularea şi dezvoltarea proceselor psihice senzoriale şi de cunoaştere; dezvoltarea capacităţii de a lucre în condiţii diverse, valorificând experienţa acumulată; EDUCATIV: Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a bunelor maniere, precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestora. Obiective operaţionale: O1: să participe cu interes şi plăcere la activitate O2: să colaboreze în cadrul grupurilor mici pentru a rezolva sarcinile O3: să formeze din jumătăţi întregul O4: să formulize propoziţii care să aibă la bază imaginea descoperită O5: să recunoască obiectele de pe jetoane O6: să aşeze pe planşa model tot atâtea obiecte câte îi indică cifra O7: să găsească drumul corect pe care trebuie să îl parcurgă copilul pentru a ajunge la petrecere O8: să coloreze drumul pe care trebuie să-l parcurgă copilul pentru a ajunge la petrecere O9: să audieze cu atenţie textul poveştii O10: să prezinte pe scurt secvenţe din poveste O11: să extragă cu ajutorul cadrului didactic morala poveştii O12: să exemplifice cel puţin alte două situaţii în care un copil poate utilize bunele maniere O13: să respecte regulile jocului O14: să aplice în cadrul jocului reguli de bune maniere în funcţie de grupul din care face parte (gazde / musafiri)

O15: să urmărească cu atenţie indicaţiile cadrului didactic Strategii didactice (metode, tehnici, material didactic): conversaţia, explicaţia, observarea, exerciţiul, jocul, lucrul în echipă, jetoane care reprezintă diferite situaţii în care sunt utilizate bunele maniere, jetoane cu obiecte ce reprezintă veselă / tacâmuri, planşe suport laminate pentru aşezarea jetoanelor, fişe cu labirint, planşe suggestive pentru poveste, măsuţe, scăunele, veselă / tacâmuri din plastic, serveţele, şorţuleţe, coşuri, bucheţele de flori Modalități de evaluare: orală, aprecieri verbale individuale şi colective Bibliografie: Curriculum pentru educaţie timpurie (copii de la naşterela 6 ani) – 2019

Scenariul didactic: Ziua debutează cu întâlnirea de dimineaţă, unde are loc salutul: „Dimineaţa a sosit / Toţi copiii au venit / Încerc să ne adunăm / Cu toţii să ne salutăm: / - Bună dimneaţa, copii politicoşi”. Se completează panoul de prezenţă. Se completează calendarul naturii. Se analizează mai întâi, cu ajutorul copiilor imaginea reprezentativă a anotimpului existent. Copiii denumesc ziua săptămânii, data, luna şi anul, iar domnul educator indică jetonul pe care este scrisă denumirea acestora. În continuare, copiii sunt îndrumaţi să spună ce au observant ei dimineaţă când au venit la grădiniţă pentru a stabili cum este vremea. În timp ce copiii şi domnul educator poartă o discuţie despre ce înseamnă salutul ca element al bunelor maniere, în grupă apare grăbită mama lui Andrei. Surprinşi, copiii, la îndemnul domnului educator, întreabă musafirul ce s-a întâmplat. Mama lui Andrei le povesteşte copiilor că este ziua fiului ei şi că ar vrea să-i organizeze o petrecere surpriză. Pentru aceasta are nevoie de ajutorul copiilor. Încântaţi de ideea de a organiza o petrecere, copiii şi domnul educator hotărăsc să o ajute pe mama lui Andrei. Se prezintă copiilor centrele deschise în această zi, şi anume: Bibliotecă, Ştiinţă şi Joc de masă. Astfel, la central Bibliotecă, copiii vor descoperi diferite imagini care redau situaţii în care sunt expuse exemple de bune maniere cu ajutorul metodei “Din jumătate – întreg” şi vor trebui să alcătuiască propoziţii având la bază imaginile descoperite. La central Ştiinţă, copiii vor trebui să recunoască imaginile reprezentate pe jetoane (obiecte de veselă / tacâmuri), ca mai apoi să aşeze pe planşeta de lucru tot atâtea jetoane câte le indică numărul. La central Joc

de masă, preşcolarii trebuie să descopere drumul corect pe care trebuie să-l parcurgă un copil pentru a ajunge la petrecere; de asemenea, trebuiesă coloreze drumul identificat. La finalizarea lucrului în centrele de interes deschise, se va face evaluarea munciilor. Tranziţie: „Rândul iute să-l formăm / Lângă uşă ne-aşezăm / Şi frumos să aşteptăm / Către baie să plecăm!” Întorşi de la baie, copiii descoperă un cadru de poveste, în mijlocul căruia se află un copac despre care domnul educator le spune că are puteri magice. Odată captată atenţia copiilor, se desfăşoară activitatea din cadrul Domeniului Om şi Societate (Educaţie pentru societate) prin mijlocul de realizare povestea educatoarei – „Povestea copacului fermecat”. După ce au audiat cu atenţie textul poveştii, preşcolarii prezintă pe scurt secvenţe din poveste şi extrag cu ajutorul domnului educator morala acesteia. Copiii sunt îndemnaţi să exemplifice cel puţin alte două situaţii în care un copil poate să utilize bunele maniere. Tranziţie: Cântec – „Zece degeţele” Se trece la următoarea activitate din cadrul Domeniului Om şi Societate ( Activitate practică) desfăşurată sub forma unui joc de rol, “Petrecerea lui Andrei”. Preşcolarii trebuie să organizeze această petrecere fie din ipostaza de gazdă, fie din cea de musafir. Aceştia trebuie să demonstreze că şi-au însuşit diferite comportamente care ţin de bunele maniere prin acţiuni desfăşurate în cadrul jocului de rol fie în calitate de musafir sau gazdă (ex: să primească musafirii; să salute; să servească masa; să poarte o conversaţie la masă; să ofere un buchet de flori / cadou etc.) Tranziţie: „După mine, cine vine?” (joc de mişcare). Se va trece la JALA2, unde copiii desfăşoară jocul distractiv – recreativ „Copilaşi, veniţi la mama!”. Copiii părăsesc sala de grupă pentru a se pregăti pentru masa de prânz (rutină).

Familia, factor interactiv în relațiile COPIL – GRĂDINIŢĂ – ŞCOALĂ

Prof. Stroia Ramona-Anișoara Grădinița PP. „Dumbrava Minunată” Structura PP. „Prichindelul” Hunedoara

Între factorii educaţiei, familia a fost şi este considerată ca factor prioritar primordial, deoarece educaţia începe cu familia. Ponderea familiei, ca factor educaţional, este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic, aceasta scăzând odată cu înaintarea copilului pe treptele de superioritate ale ontogenezei. Una din trăsăturile specifice, ale educaţiei în familie, este afectivitatea sporită. Prin felul nou în care sunt trataţi copiii în şcoală de către învăţătoare şi de către colegii lor, conştiinţa de sine, a copilului intră într-o nouă etapă. Copiii cu estimaţie înaltă de sine au tendinţa de a considera eşecul ca fiind accidental, deşi îi afectează mai mult ca pe cei cu estimaţie medie. Problema sănătăţii psihosomatice a adultului este în primul rând o problemă de sănătate morală şi afectivă, efect, la rându-i, a unui climat sănătos familial în copilărie. Adesea ignorată sau minimalizată de părinţi, relaţia dintre eşecul conjugal parental şi evoluţia personalităţii copilului persistă în atenţia cercetătorilor ca un domeniu predilect de studiu deoarece multe dintre dificultăţile de adaptare şi integrare socială ale copilului îşi au originea în disfuncţiile şi conflictele părinţilor din copilăria sa. Structura familiei influenţează şi un anume climat afectiv care generează anumite trăsături ce favorizează anumite trăsături de personalitate, ce favorizează procesul integrării copilului în mediul social de la grădiniţă şi şcoală. Îndrumarea şi informarea părinţilor, atât cea realizată prin şedinţe sau lectorate, cât şi cea individuală se face diferenţiat, în funcţie de nivelul de cultură al părinţilor, dar şi de particularităţile lor de personalitate. Locul familiei şi a relaţiilor din familie, al atmosferei şi regulilor, stilului şi caracteristicilor familiei, dobândesc o mare pregnanţă. Şcoala creează copilului condiţii directe şi indirecte de a intui alte tipuri de familii decât a sa, dar şi de a face comparaţii. Succesul final este dat şi de o planificare atentă a activităţilor, în conformitate cu nivelul de cunoştinţe al copiilor, ţinând cont de particularităţile acestora. Scopul trecerii

copilului din grădiniţă, unde activitatea fundamentală este jocul, iar programul de lucru este mult mai limitat, la şcoală, poate fi şi trebuie atenuat printr-o bună cunoaştere a particularităţilor individuale ale copilului cu ajutorul fişelor psihopedagogice iniţiate de educatoare şi continuate de învăţători. Perioada şcolară mică prezintă caracteristici importante şi progrese în dezvoltarea psihică, din cauză că procesul învăţării se conştientizează ca atare, trebuie avut în vedere că manifestările copiilor preşcolari au adeseori un caracter contradictoriu, a cărei esenţă este necesar să fie cunoscută de educatoare. Ea este cea care are datoria să cunoască varietatea mare în care se manifestă greutăţile de natură operaţională determinate de acea componentă a laturii activităţii care este mai slab dezvoltată la anumiţi preşcolari. Dacă a trecut prin grădiniţă, atunci când vine la şcoală, copilul ştie ce este o obligaţie, se poate mobiliza pentru rezolvarea unei sarcini didactice, se obişnuieşte mai uşor să reziste la tentaţiile care-1 pot sustrage de la activitatea de învăţare, ori la aceasta dezvoltarea calităţilor psihice asigură condiţiile instruirii organizate în şcoală. Reuşita unei activităţi desfăşurate în grădiniţă depinde şi de relaţiile stabilite între educatoare şi copii, de tactul pedagogic manifestat în adresarea întrebărilor, care va avea rolul de a ne scoate din orice impas, atât pe noi cât şi pe copii. În procesul adaptării şcolare şi a atenuării diferenţelor psihomotorii dintre copii sau a efectelor conflictelor emoţionale din mediul din care provin, colaborarea cu familia se impune ca o permanenţă a activităţii didactice din ciclul primar. Într-o societate a viitorului, în care de la membrii săi se aşteaptă un grad mai ridicat de participare, iniţiativă şi creativitate, cumularea eforturilor cadrelor didactice şi părinţilor pentru integrarea şcolară şi implicit în viaţa socială a copiilor, reprezintă o investiţie sigură în viitorul unei lumi superioare prezentului nu doar prin sporirea cantitativă a bunăstării ei, ci şi prin dezvoltarea armonioasă a personalităţii celor ce trăiesc în ea.

BIBLIOGRAFIA 1. Kulcsar T., (1978), “Factori psihologici ai reuşitei şcolare”, EDP, Bucureşti; 2. Popeanga V., (1994), “Pedagogie”, De. Mirton, Timişoara; 3. Stahl, P. H., (2002), Familia şi şcoala, Editura Paideia, Bucureşti; 4. Verza, E. (2003), Tratat de logopedie, Ed. Fundaţiei Humanitas, Bucureşti 5. Voiculescu E., (2004), Pedagogie preşcolară, Bucureşti, Aramis, 6. Zlate M., Golu P., Verza E., (1996), “Psihologia copilului”, Bucureşti, EDP; 7. *** “Legea Educaţiei Naţionale”, 2011,“Monitorul oficial” nr. 18/10.01;

8. *** Didactica. Revistă de specialitate pentru cadrele didactice, Rovimed Publishers, Bacău, nr. 1/aprilie 2008; 9. *** Laborator metodic, Supliment metodic al revistei Învăţământul primar, nr. 1/2005. 10. Activitatea integrată din grădinița - Ghid pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, DPH-2008; 11. *** Scrisoare metodică (septembrie, 2019), Strategiile didactice utilizate în învăţământul preşcolar, MECT, DGIP. 12. Curriculum pentru educație timpurie 2019

Rolul folclorului în educația preșcolarilor

Prof.inv. presc. Nagy Edina, Gradinita cu p.p.nr.8/9 din Alba Iulia

Folclorul apare concomitent cu poporul, îl însoţeşte de-a lungul istoriei, fiind la fel de nemuritor ca şi cel ce-l creează, îl făureşte, îl îmbogăţeşte şi îl perfecţionează. Conceptul de folclor include, potrivit lui N. Băieșu, totalitatea culturii spirituale a ţărănimii, obiectivată mai întâi în poezia, muzica, dansul, obiceiul, jocu şi arta populară. Folclorul transmite atitudinea poporului faţă de un fenomen sau altul al vieţii. La toate popoarele cultura tradiţională se bazează pe unele şi aceleaşi elemente: poveşti, legende, mituri, cântece, poveşti povăţuitoare, proverbe, zicători, cântece sau formule ritmicomelodice pentru elementele naturii, animale, plante, elemente ale vieţii sociale (familia, scoala, satul), formule numărători, cântece de joc (individuale, de grup, cu diverse obiecte); cântece și jocuri legate de anotimpuri și de sarbatorile de Craciun și de Anul Nou: urări, pluguşor, sorcova, colinde, cântece de stea, etc. Un moment important în folclor este jocul de copii. Jocul de copii este o oglindă a copilăriei care reflectă un mod de existenţă bazat pe bună-dispoziţie şi veselie și îndeplineşte

funcţionalităţi diverse. Se face astfel diferenţa între jocul de copii propriu-zis şi obiceiurile rituale practicate de copii pe motiv că inocenţa lor este benefică şi atrage după sine rezolvarea unei situaţii de criză, cum este cazul paparudei şi caloianului, sau au ca scop o urare eficace, aşa cum se întâmplă la colinde. Creat de copii şi transmis tot de ei, folclorul copiilor constă în cântece glumeţe, cântece pentru socoteli (cântece numărătoare), cadenţe onomatopeice, cântece (descântece) pentru vietăţi sau fenomene din natură, frământări de limbă. În aceste creaţii , limba artistică a poeziei pare să se contopească cu însăşi limba copiilor. Structura frazei se distinge prin simplitatea şi ritmul ei, prin cerinţele melodioase, cu sonorităţi deosebite. Prin aceste cântece, poezii, copiii îşi asimilează compoziţia cuvintelor, acumulează experienţă verbală, ajungând treptat la elaborarea aşa – zisului simţ al limbii. Recitate, cântate, jucate ori gesticulate, aceste producţii artistice pun în mişcare trupul, mintea şi sufletul copiilor . 1.Cântece (descântece) pe care copii le adresează unor fenomene: „Lună nouă” – pentru belşug; „Căldăruşă plină”- pentru belşug; ,,Treci ploaie”- pentru alungarea ploii; „ Cântece (descântece) pentru soare” ; 2.Cântece (descântece) pe care copiii le rostesc micilor vietăţi: „Melc, melc, codobelc”; ,,Mămăruţă-Ruţă” –pentru zbor 3. Jocuri de grup: „ Podul de piatră”; „Ineluş – cerceluş”; ,,Ursul doarme si viseaza,, 4. Jocuri - recitative în perechi şi jocuri numărătoare: ,,Degeţele mititele / Ne jucăm cu ele,,; ,, Nea Alecu, nea Alecu,,; ,, Un, doi , trei/ Baba la bordei/Curăţă ardei,, 5. Frământări de limbă: ,,Şase saşi în şase saci/ Şase struţi printre copaci!,, Bibliografie: 1. Băieşu N. Însemnătatea educativă a folclorului pentru copii. Ch., 1980. 2. Bostan Gh. Studii şi materiale de folclor. Ch.: Ed. Ştiinţa, 1971. 3. Folclorul copiilor.- Ch.: Ed. Ştiinţa, 1976.

Mãrţişorul în timp şi spaţiu românesc!

Prof.Iacob Ionela Gina Liceul Teoretic” Ionita Asan” Caracal Mărţişorul este o tradiţie românească veche de peste 8000 de ani. Cele mai vechi dovezi ale acestei Sãrbãtori au fost descoperite de arheologi la Schela Cladovei, Mehedinţi . Mărţişorul este format din doua şnururi împletite asemenea ADN-ului. Roşul înseamnã iubirea, iar albul divinitatea. Sãrbãtoarea Mărţişorului simbolizeazã renaşterea vieţii, reîntoarcerea la viaţã.Existã cercetãtori care cred ca e vorba despre reîntoarcerea la viaţa dupã Potopul Biblic. Acest strãvechi obicei al primãverii este specific poporului român şi îşi are originea în credinţele şi practicile agrare. Sãrbãtoarea lui are loc în prima zi a lui martie, consideratã ca prima lunã a primãverii. schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb şi roşu au rãmas pânã în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regãsite şi la bradul de nuntã sau înmormântare. Rãspandit în toate provinciile ţãrii, mãrţişorul este pomenit pentru prima datã de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relateazã cã în Moldova şi Bucovina mãrţişorul consta dintr-o monedã de aur sau de argint legatã cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor. Era credinţa ca portul mrţişorului face ca aceştia sã aibã noroc. Fetele îl purtau timp de douasprezece zile la gât, dupã care-l prindeau în pãr şi-l ţineau astfel pânã la sosirea berzelor sau pânã ce înflorea primul pom. Dupã aceea, cu şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respestiv îşi cumpãrau caş, pentru ca tot anul sã le fie faţa frumoasã şi albã. Pornind de la tradiţia de mai sus, Tudor Arghezi face speculaţii asupra istoricului marţişorului. Reproducem în forma originalã câteva pasaje din volumul "Cu bastonul prin Bucureşti", recunoscute pentru pitorescul lor: "...La început, atunci când va fi fost acest început, mãrţişorul nu era mãrţişor şi poate ca nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovãţia obrazului încã înainte de acest început, au bãgat de seamã cã vântul de primãvarã le pãteazã pielea şi nu era nici un leac. Cãrturãresele de pe vremuri, dupã care au venit cãrturarii, fãcând "farmece" şi fãcând şi de dragoste, au învãţat fetele cu pistrui sã-şi încingã grumazul cu un fir de mãtase rãsucit. Firul a fost atât de bun încât toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gât.

...Vântul uşurel de martie, care împestriţa pleoapele, nasul şi bãrbia, se numea mãrtişor şi, ca sã fie luat rãul în pripã, şnurul de mãtase era pus la zinţii de martie. Dacã mai spunem cã firul era şi roşu, întelegem cã el ferea şi de vânt, dar şi de deochi. Un giuvaergiu, ca sã-şi vândã firele vindecãtoare mai iute, avu ideea sã atârne de ele câte o mãrturie, care a intrat în preţ. Pe când se plãtea firul, bijuteria era gratuitã. Regula s-a stricat când bijuteria începu sã fie vândutã, devenind gratuit firul de mãtase..." Mãrtişorul (marţu la romani) este un obicei specific românesc moştenit de la daci şi romani, inexistent la alte popoare. Numele popular al lunii martie - "martişor" este de origine latinã (martius). La 1 martie, dupa vechiul calendar roman, este prima zi din an şi se celebra sãrbatoarea "Matronalia". În aceastã zi se desfãşurau serbãrile lui Marte, zeul forţelor naturii, al primãverii şi agriculturii. Fetele şi femeile primeau diferite cadouri. Pentru strãmoşii noştri, anul nou de la 1 martie însemna reînvierea naturii. Mãrţişorul, simbol al primãverii, se confecţiona din fire de câepã sau lânã (mai târziu din bumbac), albe şi roşii, care se leagã în formã de 8. De acest şnur se atârnau monede din aur sau argint, dar şi fire de iarbã, muguri sau flori. În zonele româneşti strãvechi, mamele prindeau copiilor mãrţişorul la gât, la mâna sau la picior, obiceiul pãstrându-se şi astãzi în unele sate. Mãrţişorul se poartã toatã luna martie. Îmbinarea culorilor alb şi roşu e tradiţionala purtându-se la nunţi, când se nasc copii, la hainele de înmormantare ale bãtrânilor (în Oltenia), cele douã culori simbolizând continuitatea vieţi dupã moarte. Cu alb şi roşu se împodobesc primele oi care intrã în stanã şi primul plug ieşit la arat. Între 1 şi 9 martie, în "Zilele babelor", primãvara se lupta cu iarna alungând-o. În cele nouã zile, baba Dochia apare torcând pe langã oi, îmbracatã în nouã cojoace, scuturând în fiecare zi câte unul. Povestea mãrţişorului începe acum mai bine de 2000 de ani, pe vremea dacilor şi a romanilor.Tradiţia spune cã stramoşii noştri purtau monede gãurite, atârnate de un fir împletit - colorat în alb şi negru. Bãnuţii erau de aur, argint sau metal obişnuit, indicând cât de bogatã sau de sãracã era persoana care îi purta. Albul însemna revenirea la viaţã a naturii şi cãldura verii, în timp ce negrul semnifica frigul iernii. Aceste mãrţişoare erau purtate la încheietura mâinii sau prinse în piept cu un ac, iar fetele credeau despre ele cã le vor aduce noroc, frumuseţe şi le vor feri de razele arzãtoare ale soarelui verii. Când copacii înfloreau, femeile agãţau firul de o ramurã, iar cu moneda respectivş cumparau caş, pentru ca tot restul anului pielea lor sa fie alba şi moale. În timp, rolul de talisman sau obiect purtãtor de noroc al martisorului s-a transformat in simbol al iubirii. In acelasi timp, si firul negru a devenit rosu.

Întorcându-ne şi mai mult în timp, amintim cã sãpãturile arheologice au scos la iveala mãrţişoare cu o vechime de peste 8000 de ani! Sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe aţã şi se purtau la gât. Culoarea roşie era data de foc, sânge şi soare - însemnând naşterea şi viaţa, adicã femeia. Iar albul era limpezimea apelor, culoarea norilor, zãpada rece şi purã - semnificãnd întelepciunea bãrbatului. Împletirea şnurului aratã legãtura inseparabilã dintre cele doua elemente ale vieţii. Tradiţia bãnuţului este legatã, de asemenea, de legenda Babei Dochia, pãstoriţa cu cele şapte cojoace, transformatã într-o stâncã. Se spune cã Dochia a gãsit într-o zi o monedã, a gãurit-o, a legat-o de un şnur din fire de lânã - albe şi negre - împletite, purtând-o la gât în semn de noroc. Despre mãrţişor existã, însã, multe alte poveşti şi legende. Una dintre ele vorbeşte chiar despre fabricarea mãrţişorului, activitate care este “la modã” în zilele noastre, în apropierea zilei de 1 Martie. “A fost odatã un om sãrac, care confecţiona tot felul de lucruri pentru pãpuşi: fundiţe, şnuruleţe şi hãinuţe. Apoi le vindea în piaţã. Într-o zi, vãzând cã i s-au terminat materialele, omul a cãutat prin casa sãrãcãcioasã, şi tot ce a mai gãsit au fost douã suluri de aţã albã şi roşie. Neştiind ce sã facã din ele, le rupse şi le împleti... Era foarte mândru de ceea ce crease. Apoi, fãcu un mic tablou, de care prinse şnuruleţul. Şi s-a gândit: «Cum sã denumesc acest obiect? A, gata, stiu! O sã-i spun Mãrţişor, deoarece suntem în luna lui martie şi chiar în prima zi. Aceste mãrţişoare vor fi dãruite de cãtre bãrbaţi femeilor, drept cadou!». Şi aşa s-a dus vestea despre omul sãrac, cel care a inventat acest simbol al primãverii.” Dar, dintre toate legendele, poate cea mai interesantã şi mai frumoasã este povestea baiatului cel voinic care s-a luptat cu zmeul, legenda care s-a nãscut din basmele româneşti şi îşi are originea tot în timpul strãmoşilor noştri - dacii şi romanii. “Odatã, Soarele coborâ într-un sat, luând chipul unui bãiat. Un zmeu l-a pândit şi l-a rãpit dintre oameni, închizându-l într-o temniţã... Lumea se întristase. Pãsãrile nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrãznea sã-l înfrunte pe zmeu. Dar, într-o zi, un tânãr voinic s-a hotãrât sã plece sã salveze Soarele. Mulţi dintre pãmânteni l-au condus şi i-au dat din puterile lor ca sã-l ajute. Drumul lui a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. A gãsit castelul zmeului şi a început lupta. Şi s-au bãtut zile întregi, pânã când zmeul a fost învins. Slãbit de puteri si rãnit, bãiatul cel viteaz a eliberat Soarele. Acesta s-a ridicat pe cer, înveselind şi bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii

erau fericiţi, dar tânãrul n-a apucat sã vadã primãvara. Sângele cald i s-a scurs din rani pe zãpadã. Şi, în locul în care zãpadã se topea, apãreau flori albe: ghiocei, vestitorii primãverii... De atunci, tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu. Ei îi oferã fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaţi. Roşul înseamnã dragoste pentru tot ceea ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Iar albul simbolizeazã puritatea şi gingaşia ghiocelului, prima floare a primãverii”. Ca sã respectãm tradiţia şi toate legendele, marţişorul trebuie legat la rãsãritul soarelui, în prima zi a lunii martie. Se poartã de la 1 Martie pânã când se aratã primele semne ale primãverii, adicã pânã când se aude cucul cântând, pânã când înfloresc cireşii sau trandafirii, pânã la venirea berzelor şi a rândunelelor. Şi atunci, mãrţişorul nu se arunca, ci se leagã de un trandafir sau de un pom înflorit, ca sã ne aducã noroc. Dincolo de obiceiuri, însã, mãrşisorul rãmâne un simbol al bucuriei de a trãi, al dragostei de viaţã, un semn prin care noi, oamenii, salutãm venirea primãverii. Mãrţişorul este şi va fi întotdeauna simbolul soarelui şi al puritãţii sufletesti.

BIBLIOGRAFIE: Oana Antonescu „Mărțișorul, o tradiție pe cale de dispariție” edirtura Corint 28 februarie 2013; Adrian Bucurescu, „Martisorul, talisman si podoaba”,” România liberă „ 26 februarie 2010, Despina Leonhard „Martisorul: obicei si legenda”, Editura Con-thor 2016.

Jocuri pentru optimizarea relațiilor personale Enescu Luminița Ana Şcoala Gimnazială Nr.3 Cugir Jocul didactic reprezintă formă de trecere de la joc la învățătură și este o activitate care se deosebește prin structura specifică de celelalte activittii cu conținut asemănător. Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instruire și educare a școlarilor deoarece rezolva într-o formă cu totul adecvată vârstei sarcini instructive complexe. Eficientă jocului didactic în raport cu celelalte mijloace practicate în școală este cu atât mai mare cu cât se realizează o concordanță perfectă între procesul de cunoaștere a mediului înconjurător, procesul de învățare și acțiunea de joc, atât de atractive pentru școlari. În felul acesta procesul asimilării și adâncirii cunoștintelor este adaptat la cerințele și specificul vârstei școlare.

Jocul ,,Plasa prieteniei” Scop: optimizarea deprinderilor de relaţionare interpersonală Materiale: - un ghem de sfoară (de preferat mai groasă). Etape ale activităţii: - li se cere elevilor să formeze un cerc; - cadrul didactic prinde capătul sforii de degetul arătător de la mâna sa dreapta, ia ghemul în desfăşurare, îl aruncă unuia dintre elevi şi îl roagă să se prezinte cu numele mic şi să spună care crede el că este cea mai importantă trăsătură (calitate) a sa; - acesta se prezintă, apoi îşi înfăşoară sfoara în jurul degetului său arătător de la mâna dreaptă şi derulează ghemul spre un alt coleg ales de el, cu aceeaşi rugăminte; - pânza sau plasa prieteniei se ,,ţese”, astfel ghemul trece de la un participant la altul, formând o reţea ce-i va lega pe toţi; - ghemul derulat ajunge din nou la cadrul didactic, după ce fiecare s-a prezentat în mod personal şi special şi toţi elevii sunt prinşi în “pânza prieteniei” Jocul continuă şi sfoara se reaşază pe ghem făcând cale întoarsă: fiecare elev adresează celui care-i urmează un compliment privind trăsătura ce îi place / admiră cel mai mult la el.

Jocul ,, Plicul cu fapte bune ” Scop: valorizarea faptelor pro-sociale , creşterea stimei de sine, evidenţierea calităţilor personale Elevii sunt îndemnaţi să se gândească la un lucru bun pe care l-au făcut în ultima vreme. După un scurt timp fiecare va prezenta clasei, pe rând, fapta bună. Chiar dacă vor exista mai multe fapte bune la un copil, el va trebui să prezinte doar o singură faptă, cea care i se pare lui mai importantă. La clasele mici, după această etapă li se poate cere elevilor să realizeze un desen în care va reprezenta fapta bună pe care a povestit-o. Elevii vor primi de la învăţător coli A4, si vor folosi creioane colorate. Apoi, fiecare elev va primi câte un plic în care să îşi pună desenul. Plicul e bine să fie personalizat si va reprezenta "plicul cu fapte bune al elevului X". Elevii vor fi îndemnaţi ca de acum înainte, pentru fiecare faptă bună să realizeze un desen care se va păstra în plicul fiecăruia. La elevii mai mari se poate exclude desenul dar li se poate cere să scrie o compunere cu fapta cea bună. Elevilor li se va spune că trebuie să aibă grijă de plicurile lor fiindcă ele sunt nişte documente importante,şi li se va cere ocazional să prezinte faptele bune, sau câte fapte bune au reuşit să realizeze într-un anumit interval de timp. Am îndemnat fiecare copil să scrie câte o faptă bună, chiar dacă e vorba despre un lucru mărunt, care pentru unii pare neimportant. Am accentuat că nu trebuie să fie lucruri sau fapte deosebite astfel ca fiecare să aibă ceva de împărtăşit. Le-am cerut elevilor ca periodic să îşi completeze plicul cu fapte bune. Când am observat comportamente lăudabile le-am sugerat să îşi pună această faptă în plic. La sfârşitul semestrului am verificat plicurile şi am felicitat elevii pentru faptele lor bune. Jocul ,,Maşina de spălat ” Acest joc poate fi utilizat în zilele posomorâte, zile care îi fac pe unii copii să fie trişti fără un motiv anume, sau în zilele în care copiii sunt tensionaţi din diverse motive (iminenţa unui test, de exemplu). Vom utiliza trei cartonaşe rotunde pe care am desenat o faţă zâmbitoare, o faţă tristă şi o faţă care plânge cu lacrimi. Eu am lipit cartonaşele pe perete şi iam rugat pe copii să se încoloneze în dreptul cartonaşului care exprimă cel mai bine starea lor emoţională din acel moment. Copiii care s-au asezat în dreptul feţei zâmbitoare sunt cei care vor alcătui „maşina de spălat”, iar mâinile lor vor fi paletele care învârt „hainele” în maşina de spălat. „Hainele” sunt copiii din dreptul cartonaşului cu faţa cere plânge. În funcţie de situaţie, copiii aşezaţi în dreptul feţei triste pot fi ori „maşina de spalat” ori „haine”, învăţătorul fiind cel care poate decide cel mai bine acest lucru (copii prea mulţi sau prea puţini într-o echipă,

frcvenţa cu care unul dintre copii revine la faţa care plânge şi motivaţia lui etc.). Copiii care formează maşina de spălat se aşează pe două rânduri, faţă în faţă. „Hainele” vor trece una câte una printre ei şi vor fi atinse de „paletele” maşinii de spălat, primind câte un sfat, o apreciere sau o vorbă bună de la colegii veseli în ziua respectivă. Dacă acestea au avut efect, vom vedea la o nouă încolonare a copiilor în dreptul celor trei cartonaşe cu feţe. În funcţie de rezultat, putem repeta jocul sau putem apela la alte metode. Pentru faptul că permite dozarea efortului în funcție de complexul particularităților individuale pe care îl prezintă, în momente succesive, fiecare copil (ritm personal, cunoștințe, temperament, nivel de dezvoltare a diferitelor lături ale personalității) și, deci, pentru faptul că se pot adapta multiplelor cazuri concrete, jocurile didactice constituie unul dintre mijloacele educative cele mai bine adaptate vârstei școlare. Dacă acest mijloc este mânuit cu măiestrie, el poate da rezultate excelente.

Vizat, Director, Prof. Floare Vlasea

Vizat, Inspector, Prof. Loredana Stan

PROGRAMA ACTIVITĂŢII OPŢIONALE: An şcolar: 2020 – 2021

Prof.înv.preşc.Bîrsan Ilona Ghizela Prof.înv.preşc.Urieşu Eugenia Mihaela Şcoala Gimnazială Singidava / „Grădiniţa cu P.P. „Prichindel” Cugir

1. Denumire opţional: „Experimentăm, observăm, multe lucruri învățăm” experimente 2. Durata desfăşurării: un an 3. Grup ţintă: preşcolari de nivel I 4. Nr.ore/săptămână: 1 activitate/săptămână 5. Tipul opţionalului: domeniul știință - DȘ. 6. Argument : „Apropie-l pe copil de ştiinţă şi lasă-l să răspundă singur, să-şi întemeieze ceea ce ştie, nu pe ceea ce i-ai spus tu, ci pe ceea ce a înţeles el; să nu înveţe ştiinţa, ci să o gândească. Să-i menţinem trează curiozitatea, condiţiile de a-l apropia de lumea ştiinţei. Să-l stârnim pe copil să observe, să cerceteze şi să descopere.” J.J.Rousseau Natura este un loc unic și armonios care ne atrage permanent și îndeamnă să o descoperim. Totodată le dă copiilor oportunitatea de a se mişca în voie, de a experimenta și de a învăța lucruri noi. Natura oferă copiilor materiale diferite şi interesante a căror observare, colecţionare, sortare, conservare şi prelucrare contribuie la lărgirea orizontului de cunoaştere. Numărul infinit de flori, frunze, seminţe, de forme şi culori diferite au oferit inepuizabile modalităţi de realizare a unor tablouri, machete , jucării. Astfel, copiii învață într-un mod care le face plăcere și care îi ajută să facă asocieri corecte și să rețină ușor informația, un mod nou și palpitant, care le dezvoltă atât nivelul de cunoștințe, cât și gândirea critică și creativă, prin încurajarea explorării unor noi teritorii. În cadrul acestui opțional copiii pot deveni mici oameni de știință, învățând distrânduse și experimentând. Metoda experimentală are cea mai mare putere de convingere, ajutându-i să observe lumea înconjurătoare, să înțeleagă fenomene ale naturii, să cunoască, să prețuiască, și să ocrotească natura. Acest opțional contribuie la dezvoltarea spiritului de observație, stimulează curiozitatea, imaginația copilului și capacitatea de învățare a copiilor, captându-le interesul și hrănindu-le curiozitatea. Materialele folosite sunt ușor de procurat și nu este nevoie de o îndemânare excesivă. Copiii se joacă și fac experimente învățând multe lucruri interesante din diferite domenii și găsesc răspunsul la întrebarea „DE CE?” . DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII/ ABILITĂȚI:

1.Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat. 1.1. Experimentează pentru a observa efectele propriilor acțiuni asupra obiectelor și asupra celorlalți; 1.2. Constată și descrie asemănarea sau deosebirea dintre două obiecte de același tip (ex.: o minge este mai mare decât lată, fusta mea este la fel cu cea a Mariei etc.); 1.3. Repetă/ reia comportamente pornind de la experiențe anterioare (ex.: observă cum adultul suflă în mâncare pentru a o răci și suflă și el/ea la următoarea masă); 1.4. Utilizează explorarea prin încercare și eroare pentru a rezolva probleme. 2.Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat.op 2.1 Recunoaște unele cantități ale unor obiecte (ex.: două cărți, trei cutii etc.); 2.2. Identifică prin comparare, mărimea (mare – mic) sau cantitatea (mult/-e – puțin/-e) obiectelor de același tip; 2.4. Seriază obiecte de același fel într-un șir (ex.: un șir de cuburi); 2.5. Identifică, cu sprijin, categorii de obiecte, ființe (ex.: pisica, vulpea și câinele sunt animale) și le grupează după un criteriu.erații și deducții logice 3.Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare 3.1. Sesizează detalii sau diferențe între obiecte, ființe, fenomene de care sunt interesați, atunci când le examinează; 3.2. Observă și înțeleg că ființele vii au nevoie de apă și hrană pentru a crește și a se dezvolta; 3.3. Descrie câteva părți ale corpului omenesc și câteva organe de simț; 3.4. Întreține (ordonează) mediul apropiat, asistat de un adult.ul apropiRelații, operații și deducții logice în mediul apropiatat CONŢINUTURI

„Întâlniri interesante cu apa” - 14 activități

II.

,,La ce ne ajută simțurile? ”- 6 activități

III. „Semințele și viața plantelor” - 6 activități IV. „Puterea aerului” - 4 activități V. Evaluare - 1 activități 11. Planificarea temelor în cadrul activităţilor opţionale:

Data

Tema activităţii

Exemlpe de comportamente

Septembrie

„Apa și transformările ei”

- identifică cele trei stări ale apei (solidă, lichidă,

Octombrie

„Cum se comportă apa când gazoasă); se întâlnește cu zahărul și - identifică caracteristicile apei prin perceperea directă sarea?”

a transformărilor ei;

Octombrie

„Circuitul apei în natura”

- enumeră transformările principale ale apei în raport

Octombrie

„Uleiul și apa”

cu temperatura;

Noiembrie

„Găuri în apă”

- experimentează fenomenul de plutire și scufundare,

Noiembrie

„Floarea care înflorește în dizolvare, colorare, fierbere, evaporare, solidificare. apă”

- prezintă informaţiile corespunzătoare în cuvinte

Noiembrie

„Ploaia în borcan”

proprii;

Noiembrie

„Paharele muzicale”

Decembrie

„Cristale de sare”

investigaţiilor;

Decembrie

„Curcubeu

din

colorate”

comunică

în

cadrul

grupului

rezultatele

bomboane - adresează întrebări în legătură cu acele aspectele studiate/ observate;

Decembrie

„Naftalina săltăreață”

- interpretează experimentele realizate;

Ianuarie

„ Barca cu săpun ”

- respectă regulile de comunicare şi comportament, în

Ianuarie

„Artificii în pahar”

desfăşurarea activităţilor de grup.

Ianuarie

„Baloanele săltărețe”

manipulează

obiecte

specifice

realizării

unui

experiment; - respectă normele de siguranţă; - respectă cerinţa de a fi întotdeauna supravegheaţi de un adult în desfăşurarea experimentelor. Februarie

„Mirosurile vizibile”

- prezintă informaţiile corespunzătoare în cuvinte

Februarie

„Spune ce-ai gustat?”

proprii;

Februarie

„Stingerea

flăcării

un -

comunică

în

cadrul

grupului

rezultatele

sunet”

investigaţiilor;

Martie

„Imagini separate”

- adresează întrebări în legătură cu acele aspectele

Martie

„Cutia fermecată”

studiate/ observate;

Martie

„Forme pe nisip”

- interpretează experimentele realizate; - respectă regulile de comunicare şi comportament, în desfăşurarea activităţilor de grup. -

manipulează

obiecte

specifice

realizării

unui

experiment; - respectă normele de siguranţă; - respectă cerinţa de a fi întotdeauna supravegheaţi de un adult în desfăşurarea experimentelor. Martie

„Ce se află în interiorul unei - enumeră părţile componente ale unei plante; semințe?”

Aprilie

- analizează/ compară reacţii ale plantelor sub influenţa

„Ce se întâmplă cu plantele factorilor de mediu; - observă, pe o anumită perioadă dată, un anumit

care nu au lumină?” Aprilie

„Ce

întâmplă

când

sămânță începe să crească?” Aprilie

o proces (creşterea unei plante) şi înregistrează date în legătură cu această activitate;

„Patul de apă (germinația - îndeplinesc unele sarcini gospodărești (însămânțare, plantare, udare și îngrijirea plantelor).

fără pământ)”

- prezintă informaţiile corespunzătoare în cuvinte proprii; -

comunică

în

cadrul

grupului

rezultatele

investigaţiilor; - adresează întrebări în legătură cu acele aspectele studiate/ observate; - interpretează experimentele realizate; - respectă regulile de comunicare şi comportament, în desfăşurarea activităţilor de grup. -

manipulează

obiecte

specifice

realizării

unui

experiment; - respectă normele de siguranţă; - respectă cerinţa de a fi întotdeauna supravegheaţi de un adult în desfăşurarea experimentelor. Aprilie

„Oxigen din frunze”

- descriu însuşirile fizice ale aerului;

Mai

„Flori colorate”

- identifică proprietăţile aerului în interacţiune cu alte

Mai

„Baloanele

care

umflă corpuri.

singure”

- prezintă informaţiile corespunzătoare în cuvinte

Mai

,,Balonul rachetă”

proprii;

Iunie

„Zmeie colorate”

Iunie

„Avioane de hârtie”

investigaţiilor;

comunică

în

cadrul

grupului

rezultatele

- adresează întrebări în legătură cu acele aspectele studiate/ observate; - interpretează experimentele realizate; - respectă regulile de comunicare şi comportament, în desfăşurarea activităţilor de grup. -

manipulează

obiecte

specifice

realizării

unui

experiment; - respectă normele de siguranţă; - respectă cerinţa de a fi întotdeauna supravegheaţi de un adult în desfăşurarea experimentelor. Iunie

„Aventura cunoașterii”

- prezintă informaţiile corespunzătoare în cuvinte proprii; -

comunică

în

cadrul

grupului

rezultatele

manipulează

obiecte

specifice

realizării

unui

experiment; - respectă normele de siguranţă; - respectă cerinţa de a fi întotdeauna supravegheaţi de un adult în desfăşurarea experimentelor.

NOTA: Mijlocul de realizare utilizat în cadrul tuturor activitățile propuse este experimentul. 12. Modalităţi de evaluare: - aprecieri verbale; - analiza produselor activității; - realizarea unui cd cu fotografii sau mici filmulețe; - realizarea unui PPT;

- expoziții cu produsele finite; - jocuri distractive în aer liber. 13. Bibliografie: 1. Curriculum pentru învățământ preșcolar, 2019 2. Experimente haioase - GradinițaVirtuală.ro 3. 365 de experimente științifice simple - editura Aquila`93 Oradea 4. Marea carte despre experimente, Litera Internațional, București 5. https://www.youtube.com/watch?v=_3X12YetjGw 6. http://www.manutepricepute.ro/category/experimente/page/7/ 7. copii/page/2/

http://www.itsybitsy.ro/Parinti/timp-in-familie/experimente-pentru-

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII GRĂDINIȚA CU P.P. „PITICOT” STR. PLOPULUI, NR.3, LOC. CÎMPENI, JUD. ALBA TEL.: 0258/771861 Fax: 0258/771861 e-mail: gpp.cimpeni@isjalba.ro

TEMA CTIVITĂŢII: „E ziua ta, mămico!” MIJLOC DE REALIZARE: Program artistic, activitate practică TIPUL ACTIVITĂŢII: Activitate extracurriculară DATA DESFĂŞURĂRII: 8.03.2021 LOCUL DESFĂŞURĂRII: Sala de grupă PARTICIPANŢI: Preşcolarii grupei mijlocii „Albinuțelor” Educatoare:Paven Rodica

Scopul activităţii extracurriculare:  Sărbătorirea Zilei de 8 Martie prin realizarea unui program artistic, confecţionarea de felicitări, mărţişoare și flori.

Obiective propuse:  să prezinte semnificaţia zilei de 8 Martie;  să se implice în amenajarea unui spaţiu festiv potrivit anotimpului de primăvară;  să realizeze flori, mărţisoare şi felicitări pentru cea mai dragă fiinţă-mama;  să prezinte momentul artistic închinat mamelor;  să ofere mamelor flori şi felicitări.

Metode şi tehnici de lucru: observaţia, conversaţia, activitatea practica. Forme de organizare: frontal, individual, lucrul în echipă. Materiale folosite: calculator, CD, aparat foto, carton colorat, aţă de mărţişor, perforatoare, lipici. Rezultate aşteptate:  copiii socializează mult mai eficient;  copiii promovează Ziua Mamei print-un program artistic;  copii participă la confecţionarea de felicitări, mărţişoare și flori. Calendarul activităţilor  Activităţi de confecţionare de materiale pentru amenajarea sălii de clasă;  Realizarea unor flori, mărţişoare şi felicitări pentru mame;  Realizarea unui program artistic - poezii şi cântece specifice anotimpului primăvara; - poezii și cântece despre mame. Evaluarea activităţii:  Studiu de impact: întrebări de identificare a reacţiei participanţilor la activitate.  Expoziție cu lucrările realizate de copii.

TEMATICA NR.

ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE

TEMA ACTIVITĂŢII

RESPONSABIL

DESFĂŞURĂRII

CRT. 1.

LOCUL

Convorbire despre semnificatia zilei

Sala de grupă

Educ. Prof. Rodica Paven

de 8 Martie; 2

“E ziua ta, mămico” program artistic dedicat mamei.

Sala de grupă

Confectionarea de felicitari, flori, mărțișoare pentru Ziua Mamei

Educ. Prof. Rodica Paven

Educ. Prof. Rodica Paven Sala de grupă

Realizarea unei expozitii cu lucrările realizate

Educ. Prof. Rodica Paven Sala de grupă

PROIECT DE ACTIVITATE

INTEGRATĂ

Prof. înv. preșc. Popa Ioana -Adela Grădinița cu P.P. Nr. 16 Alba Iulia

GRUPA: Mare –“Albinuțelor” TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ”Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?” PROIECT TEMATIC: ”Fatezii de primăvară” SUBTEMA/TEMA SĂPTĂMÂNII: ”Vestitorii primăverii: mărțișorul și ghiocelul” DOMENIUL DE ACTIVITATE: DȘ1+DEC1 (cunoașterea mediului+activitate plastică) TEMA ACTIVITĂȚII: „Vestitorii primăverii” TIPUL ACTIVITATII: Consolidare și sistematizare de cunoștințe SCOPUL ACTIVITATII: -

consolidarea cunoștințelor despre anotimpul primăvara și despre vestitorii primăverii;

recunoașterea caracteristicilor importante din anotimpul primăvara;

cultivarea dragostei pentru frumos și stimularea potențialului creativ al preșcolarilor.

DIMENSIUNILE DEZVOLTĂRII: -

Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;

Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat;

Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare;

Activare și manifestare a potențialului creative;

Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;

Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități).

COMPORTAMENTE VIZATE: - Identifică elementele caracterisice ale unor fenomene/relaţii din mediul apropiat; - Compară experienţe, acţiuni, evenimente, fenomene/relaţii din mediul apropiat; - Construiește noi experienţe, pornind de la experienţe trecute;

- Identifică posibile răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii - problemă şi provocări din viaţa proprie şi a grupului de colegi; - Realizează, în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente şi metode specifice; - Identifică şi numește formele obiectelor din mediul înconjurător; - Evidenţiează caracteristicile unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător; - Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului; - Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului; - Manifestă creativitate în activități diverse; - Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice; - Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi; - Realizează sarcinile de lucru cu consecvență; - Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină dificultăți. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O1 – să recunoască anotimpul în care ne aflăm; O2 – să recunoască principalele caracteristici ale anotimpului primăvara, cel puțin 3 caracteristici; O3 – să formuleze o poveste pe baza imaginii de primăvară; O4 – să picteze liber elementele de primăvară din imagine, respectând planul apropiat și planul îndepărtat; O5 – să dea un titlu potrivit poveștii de astăzi. STRATEGII DIDACTICE: a)Metode și procedee didactice: conversația, explicaţia, jocul, problematizarea, exerciţiul, demonstraţia, metoda ciorchinelui; b)Mijloace de învățământ: planșă cu imagine de primăvară, pensule, acuarele, pahare cu apă. c)Forme de realizare: frontal, individual;

Forme de evaluare : aprecieri verbale, aplauze, recompense.

DEMERS DIDACTIC EVENIMETE

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

DIDACTICE

METODE ȘI

EVALUARE

PROCEDEE

1.Momentul

Pregătirea grupei pentru activitate.

organizatoric

Aranjarea mobilierului, stabilirea liniştii şi asigurarea

Conversația

unei atmosfere propice pentru buna desfăşurare a activităţii. 2.Captarea

Captarea atenției o voi realiza cu ajutorul planșei care

atentiei

conține o imagine din anotimpul primăvara.

Conversația

Observarea comportamentului verbal si nonverbal al copiilor

3.Anunțarea

Dragi copii, astăzi vom lectura după imagini o

temei și a

poveste, apoi vom observa elementele componente ale

obiectivelor

imaginii de primăvară și vom picta elemntele din

Conversația

Observarea comportamen-

Explicația

tului copiilor

Explicația

Aprecieri

planul apropiat și planul îndepărtat. 4.Desfășurarea activității

Prima dată copiii vor face încălzirea mușchilor mici ai mâinilor:

verbale

*ne prefacem că ne spălăm pe mâini; *ștergem fiecare degețel;

Exercițiul

*spălăm batistuța, o scuturăm, o punem la uscat, o prindem cu agățători, ca să vină vântul să o usuce;

Conversația

*picură, plouă tună, a răsărit soarele. Analiza imaginii și sinteza inițială Educatoarea pune întrebări referitoare la elementele componente din imagine și va începe cu planul apropiat: Ce vedem în planul apropiat? (În planul apropiat vedem copacii, ghioceii, iarba, copii, casă). Copiii vor răspunde la întrebare, însă după ce au răspuns se analizează și se descrie fiecare detaliu

Problematizarea

(culoare, formă, mărime). Apoi copiii vor picta copacii, ghioceii, copiii, casă și iarba. Apoi educatoarea va trece la planul îndepărtat: Ce vedem în planul îndepărtat? (În planul îndepărtat vedem

Demonstrația

copaci, soare, nori, cerul și rândunelele care se întorc din Țările Calde). Copiii vor picta, pe rând, soarele, norii, cerul, rândunelele, folosind culorile potrivite. Educatoarea va realiza pictura împreună cu copiii, demonstrând și explicând pașii de lucru și va trece printre ei să dea explicații suplimentare sau ajutor la nevoie. Sinteza finală Se realizează prin prezentarea unui titlu potrivit și prin fixarea elementelor principale din imagine. 5.Obtinerea

Se realizează asigurarea feed-back-ului prin metoda Conversația

Aprecieri

performanței

ciorchinelui, și se arată copiilor o imagine de Explicația

verbale

primăvară în mijloc, iar copiii trebuie să aleagă alte Metoda imagini de primăvară dintr-o mulțime de imagini și să ciorchinelui le pună de jur împrejurul imaginii de primăvară inițiale. Educatoarea expune lucrările copiilor și întreabă 2-3 copii care este lucrarea preferată și să motiveze alegerea făcută. 6.Încheierea activității

Voi face aprecieri verbale generale, pozitive asupra modului cum au participat la activitate, acordând

Conversatia

Aprecieri

Stimulente

verbale

stimulente.

Bibliografie: 1. Munteanu, C., Neculai Munteanu, E., Ghid pentru învățământul preșcolar, Ed. Polirom, București, 2009. 2. Preda, V., Peltea, M., Grama, F., Cocoș, A., Oprea, D., Călin, M., Ghid pentru proiecte tematice. Abordare în manieră integrate a activităților din grădiniță, Ed. Humanitas

Educațional, București, 2005. 3. *Curriculum pentru învăţămant preşcolar, MEC, 2019.

Preşcolarul şi bunele maniere Prof.înv.preşc. Rosenauer Petronela Grădiniţa cu PP şi PN “Iulia Hașdeu” Câmpina

Începând cu vârsta de 2 ani copilul devine sociabil şi mai atent cu tot ce se intâmplă în jurul său. Este momentul să începem să îl învăţăm câte ceva din bunele maniere şi anume, reguli de conduită şi politeţe. Copilul învaţă cel mai bine urmărindu-ne pe noi: părinţi, bunici, educatori. Desigur, nu ne putem aştepta ca un copil de 2-3 ani să se poarte frumos tot timpul, dar îi putem forma de timpuriu obiceiul de a se comporta politicos, astfel încât sa creăm o bază solidă pentru interacţiunile sociale pozitive de mai târziu. În aceşti ani se pun bazele educatiei de acasă în care putem să-i deprindem pe cei mici, cu primele reguli de politeţe. Iată câteva « reguli de aur «, ce trebuie să devină baza elementară a preşcolarului, a viitorului om educat. 

Învaţă copilul să vorbească frumos şi să spună “Bună ziua”, “ Bună seara”, “Sărut mâna”



Să-i salute pe cei mai în vârstă, ca băiat – să salute primul fetele;



Când cere ceva, să adauge:”te rog” sau “vă rog”, când primeşte ceva – să spună “mulţumesc”;



Dacă a făcut o greşeală, să spună “pardon” sau “scuzaţi-mă;



Dacă are în vizită alţi copii, să se comporte ca o gazdă şi să le propună jocuri, ca să nu se plictisească;



Când primeşte un cadou, să-l desfacă în prezenţa celui care i l-a dăruit şi să se bucure de el;



Să fie cuviincios pe stradă, să păstreze curăţenia, să nu scuipe sau să se scobească în nas;



Să fie atent când traversează strada, neînsoţit;



Să nu urce niciodată în maşina unui necunoscut;



Să ştie că trebuie să felicite rudele şi prietenii de ziua lor de naştere, onomastică sau alte aniversări;



Dragostea pentru rude se manifestă prin respect;



Nu trebuie să facă zgomote la spectacole;



Când este singur acasă, să nu deschidă uşa necunoscuţilor, să nu se joace cu focul sau cu cioburi de sticlă;



ORDINEA ŞI CURĂŢENIA



Să se spele pe mâini şi pe faţă de 2-3 ori pe zi şi ori de câte ori mănâncă;



Să-şi aranjeze jucăriile în ordine;



LA MASĂ



Să nu întârzie la masă, să ureze celorlalţi “Poftă bună”



Să mestece încet, cu gura închisă ; nu se vorbeşte cu gura plină;



După ce manâncă,să-şi şteargă gura şi mâinile cu şerveţelul şi să mulţumească pentru masă;



PRIETENII



Să se poarte frumos cu ei, aşa cum ar dori să se poarte şi ei;



Ca să aibe mulţi prieteni – trebuie să fie bun, să împartă cu ei bunătăţile, jucăriile;



Să nu mintă sau să înşele, să nu fie invidios.

Să nu uităm că faptele vorbesc mai tare decât cuvintele. Trebuie să fim exemple de urmat pentru copiii noştri, să încercăm să avem o conduită corectă în societate, în familie, iar copiii noştri ne vor copia. Să-i lăudăm tot timpul pe copii, să le spunem acest lucru mereu, că suntem mândri de ei şi bucuroşi că sunt copiii noştri.

O poveste care îi învaţă pe copii bunele maniere

Copacul magic Într-o zi un băieţel se plimba prin parc. În mijlocul parcului a descoperit un copac ce avea pe el un semn, pe care scria: Sunt un copac magic! Spune cuvintele magice şi te vei convinge. Imediat, băieţelul a început să spună tot felul de cuvinte magice: abracadabra, supercalifragilisticexpialidocious, tan-ta-ra şi altele, dar niciunul nu funcţiona. Obosit, copilul s-a trântit pe jos, spunând: Te rog, dragă copacule! Deodată o uşă mare s-a deschis în trunchiul copacului. Înăuntru era întuneric, însa cel mic a reușit să vadă un semn pe care scria: Continuă magia! Băieţelul, bucuros, exclamă: Îţi mulţumesc, copac drag! Imediat, întunericul s-a transformat într-o lumina puternică ce dezvăluia drumul către un teanc mare de jucării şi ciocolată. Băieţelul şi-a chemat toţi prietenii la copacul magic şi au organizat o petrecere de zile mari. De aceea, oamenii spun de fiecare dată că te rog şi mulţumesc sunt cuvinte magice.

Bibliografie: Ciobanu, M.-Copilul nostru - Editura Medicalală, Bucureşti, 2019 www. Copiii şi bunele maniere.

Problemele școlare ale elevilor cu cerințe educaționale speciale in pandemia COVID-19 Autor: Ceaușu Silvana-Alisa Clubul Copiilor Tg. Cărbunești, Județul Gorj

Unele țări, precum Finlanda, au acționat în sprijinul elevilor cu CES încă din primele momente ale închiderii școlilor, pregătind instruirea la domiciliu pentru acești copii. Dar, pe măsură ce țările au fost obligate să impună măsuri de distanțare și izolare, a devenit necesară predarea online. Devine evident faptul că elevii cu CES riscă o dublă penalizare în timpul închiderii școlilor – din punct de vedere al accesului la educație, dar și cel al incluziunii. Ei se bazează, adesea, mai mult decât ceilalți copii pe diverse tehnologii pentru educație, ceea ce constituie un avantaj pentru tranziția lor către educația online. Dar nevoile lor specifice îi împiedică adesea să aibă acces la diversele instrumente folosite în prezent: 

copiii cu deficiențe auditive pot fi în imposibilitatea să urmărească predarea pe canale video



copiii cu deficiențe de vedere pot întâmpina probleme cu temele trimise prin platforme virtuale, dacă formatul nu este accesibil



elevii cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție pot să întâmpine greutăți când vine vorba să-și facă temele sau să urmărească o lecție preînregistrată, care nu le captează suficient atenția



pentru copiii cu probleme de funcționare executivă, navigarea printre clasele virtuale, pentru diverse materii poate deveni o sarcină copleșitoare



copiii cu dislexie sau disgrafie pot să întâmpine greutăți dacă trebuie să parcurgă singuri materia sau să se bazeze pe părinți care nu au timpul sau mijloacele necesare să-i sprijine în învățare



copiilor cu autism le este dificil să înțeleagă, dar trebuie să li se explice situația actuală, la fel cum e nevoie să fie explicat și copiilor cu anxietate de ce trebuie să-și schimbe programul și obișnuințele, în contextul măsurilor pentru combaterea pandemiei.

Această din urmă problemă nu se limitează doar la cei care sufereau de anxietate, ci oricui care ar putea fi astfel afectat de situația produsă de pandemie. Diverse proceduri au fost luate local sau național, în diverse țări, pentru asistarea elevilor cu CES. De exemplu: 

temele pentru copiii cu deficiențe de vedere pot fi transcrise în Braille, în lipsa unui aparat cu funcții de accesibilitate pentru astfel de utilizatori



pentru elevii cu deficiențe de auz pot fi aplicate servicii de live captioning la distanță pentru cursurile video



sistemele de învățământ din țări precum Italia, Franța sau Irlanda, dar și diverse ONGuri agregă liste de aplicații și instrumente pentru sprijinirea elevilor cu cerințe educaționale speciale



în SUA, un grup de profesori a lansat un hotline pentru a-i ajuta la teme pe elevii cu deficiențe de vedere și auditive



în cele mai multe țări există asistenți sau profesori pregătiți pentru a-i ajuta pe elevii cu CES care oferă online sprijin individual și cu materiale personalizate. Cu toate acestea, după actuala criză va fi nevoie de intervenții mai bine structurate

și coordonate în sprijinul elevilor cu cerințe educaționale speciale, intervenții care să implice deopotrivă școlile, profesorii, consilierii, familiile copiilor vulnerabili, care au cel mai mult de suferit.

Proiect de activitate integrată

Prof. înv. preșcolar: Hondola Liliana Dorina / Potinteu Elena - Cristina Grădinița cu program prelungit nr. 8, Alba Iulia

DATA: 24.02.2021 UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu program prelungit nr. 8, Alba Iulia NIVELUL: I GRUPA: mică „Florilor” PROFESOR

ÎNVĂȚĂMÂNT

PREȘCOLAR:

HONDOLA

LILIANA

DORINA/POTINTEU ELENA- CRISTINA TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Când, cum și de ce se întâmplă? TEMĂ PROIECTULUI: ÎN LUMEA ANIMALELOR TEMA SĂPTĂMÂNII: ANIMALE DIN OGRADĂ (animale domestice) TIPUL DE ACTIVITATE: ACTIVITATE INTEGRATĂ „Ce știm despre animale?” (DȘ1+DȘ2). SCOPUL ACTIVITĂȚII:  consolidarea cunoștintelor referitoare la animalele domestice, educarea capacității de cunoaștere și întelegere a mediului înconjurator.

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:  Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat;  Relații, operații și deducții logice în mediul apropiat;  Caracteristici structurale și funcționale ale lumii înconjurătoare.

COMPORTAMENTE VIZATE:  Identifică şi numește formele obiectelor din mediul înconjurător;  Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia;

 Identifică şi numește formele obiectelor din mediul înconjurător;  Efectuează operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor;  Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului;  Descrie unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului şi Spaţiului.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O1 – să recunoască animalele domestice pe baza jetoanelor; O2 --- să enumere foloasele pe care le avem de la animale; O3 --- să numere corect în concentul 1-3; SARCINA DIDACTICA: Identificarea animalelor domestice cu ajutorul jetoanelor reprezentative. REGULILE JOCULUI: Jocul se numește Ce știm despre animale? Preșcolarii sunt împărțiți în două echipe: echipa ”Cățeilor” și echipa „Pisicilor”. Materialele vor fi puse la îndemâna preșcolarilor din fiecare echipă. Se va alege un șef din fiecare echipă. Preșcolarii vor avea de ales, pe urmă de așezat jetoanele cu animalele reprezentative pe un polistiren(În ograda bunicilor), însă după ce vor așeza jetoanele reprezentative ei trebuie să le numele folosind termeni specifici matematici, urmând să aleagă cifra corespunzătoare fiecărei grupe de animale. La finalul jocului preșcolarii primesc medalii (fermier). ELEMENTE DE JOC: aplauzele, închiderea și deschiderea ochilor, medalii. STRATEGII DIDACTICE:

a) METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, jocul didactic, exercițiul, munca în echipă, problematizarea. b) MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: jetoane cu animale domestice, machetă, jetoane cu cifre, tablă magnetică, polistire(În ograda bunicilor) c) FORMA DE REALIZARE: frontal, individual, pe grupe.

DURATA: 10-15 minute BIBLIOGRAFIE: - “Curriculum pentru educație timpurie3-6/7 ani ” – 2019 - Georgeta Toma; Daniela Petre; Maruța Ristoiu; Irinela Nicolae; Magdalena Anghel – „Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învățământul preșcolar.”, editura Delta - Breben, Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga,Mihaela – “Metode interactive de grup” –ghid metodic, editura Arves.

SCENARIUL ACTIVITĂȚII

EVENIMENTUL

CONŢINUTUL

STIINŢIFIC

ŞI STRATEGII

DIDACTIC

MODALITĂŢI DE REALIZARE

DIDACTICE

Momentul Se

organizatoric

organizează

spațiul

și

EVALUAREA

climatul

educațional într-un mod optim desfășurării Observarea

Aprecierea

în bune condiții a activității.

comportamentului

Se pregătesc și se aranjează materialele didactice necesare. Captarea Se expune copiilor o ghicitoare cu privire

2. atenției

și la tema activității ce urmează a se

orientarea

desfășura:

atenției

Cine stă doar în ogradă

Conversaţie

Și oase-i place să roadă, Latră toată ziulica Și se ceartă cu pisica? (CÂINELE) 3.

Reactualizaea Voi purta o scurtă conversaţie cu copiii

cunoștințelor

despre animalele domestice: -„Cum se numesc animalele care trăiesc pe lângă casa omului? ” -„Numiţi câteva animale domestice”. -„ Cum face oaia?” -„ Cum face vaca?”

Conversația

Aprecierea orală

-„Cum face calul?” Copiii

răspund

întrebărilor

adresate.

Răspunsurile greşite vor fi corectate de colegi iar cele corecte aplaudate. Anunțarea Se anunţă tema activităţii şi obiectivele

4. temei

și

a propuse:

obiectivelor

Astăzi ne vom juca jocul Ce știm despre Explicația

Observarea

animale?

comportamentului

Va trebui să vă alegeți câte un animal pe care îl așezați În ograda bunicilor, motivându-ți acţiunea, pe urma va trebui să recunoaşteţi animalul

domestic

şi

să

spuneți ce știți despre el, foloase, hrană, etc. Se vor prezenta sarcina didactică şi regulile de joc. Jocul de probă- voi alege un jeton din cele aşezate

pentru

desfășurarea

jocului

didactic. Voi denumi animalul, apoi voi așeza jetonul în ogradă motivând alegerea făcută. Voi forma o grupă, voi număra elementele, voi arata cifra. 5.

Desfășurarea

propriu-zisă activității

Se vor prezenta sarcina didactică şi

a regulile de joc. Jocul de probă- voi alege un jeton din cele aşezate

pentru

desfășurarea

jocului

didactic. Voi denumi animalul, apoi voi așeza jetonul în ogradă motivând alegerea făcută. Voi forma o grupă, voi număra elementele, voi arata cifra. Astăzi ne vom juca jocul „Ce stim despre

Explicația

animale?”. Trebuie să vă alegeți un jeton cu un animal dintre cele expuse pe care îl așezați în ogradă motivându-ti acţiunea, pe urmă va trebui să recunoaşteţi animalul domestic ilustrat pe jeton şi să-l aşezaţi în ogadă pentru a realiza macheta. După ce își alege animalul, îi voi adresa copilului întrebări referitoare la foloasele lor, urmând alt copil care să numere animalele,

să

corespunzătoare

identifice animalelor

din

cifra grupa

formată. VARIANTA 1: Copiii își vor închide ochii iar eu le voi amesteca câteva animale sălbatice printre cele domestice (maxim 1-2), pentru a sesiza copiii ce s-a întâmplat. Aprecierea VARIANTA 2: Voi așeza pe tabla magnetică imaginea unor animale domestice cu diferite părți ale corpului incorect așezate. Se va cere preșcolarilor din ambele echipe să descopere și să precizeze greșala de pe imagine, apoi să găsească partea corectă a corpului specifice acelui animal de pe tabla magnetică (cățel fără urechi, vacă cu coamă și coadă de cal). Voi ruga preșcolarii să privească cu atenție imaginile și să le așeze corespunzător pentru a forma imaginea corect. 6.

Încheierea Se vor face aprecieri individuale şi Conversația

activității

generale asupra felului în care au lucrat în

Aprecierea recompensarea

şi

timpul activităţii.

copiilor

Copiii vor primi recompense (medalii).

Proiect de activitate integrată

GPP NR.18, Buzău Prof. înv. preșc.: Bărzoiu Eugenia-Violeta

NIVELUL/GRUPA: Nivelul I- Grupa mică” Steluțe” TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Ce şi cum vreau să fiu? TEMA SĂPTĂMANII: Să fiu eroul din poveste! TEMA ACTIVITĂŢII: “Cei trei purceluşi” ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE: -ADP: Întalnirea de dimineaţă: ”Purceluşul vesel” -ALA: Joc de masă:”Ajută purceluşii să ajungă la căsuţa lor”-labirint Ştiinţă:”Aşeaza fiecare purceluş la căsuţa sa” Artă: “Căsuţa purceluşilor”- lucrare colectivă -ADE: DLC -“Cei trei purceluşi” ( povestea educatoarei ) -ALA: “Apă, apă, foc, foc!”- joc distractiv DIMENSIUNI ALE DEZVOLTARII: 

Abilităţi de interacţiune cu adulţii



Curiozitate şi interes



Persistenţă



Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere



Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă)



Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţii



Dezvoltarea expresivităţii emoţionale.

COMPORTAMENTE VIZATE:  Să manifeste curiozitate şi interes;  Să dobândească informaţii despre mediul înconjurător prin observare, manipulare de obiecte şi investigarea mediului;  Dobândeşte informaţii prin ascultare utilizându-le apoi în contexte diferite;  Să fie capabil să comunice eficient;  Să fie interesat de citit;  Să manifeste interes pentru carte şi tipărituri;  Îşi exprimă emoţiile prin joc şi activităţi artistice;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1: Să traseze corect drumul de la purceluşi la căsuţa lor; (Joc de masă) O2: Să grupeze purceluşii după culoare;( Ştiinţă) O3: Să aplice culorile pe suprafaţa de lucru fără să depăşească conturul.(Artă) O4: Să asculte povestea şi să ordoneze imaginile ce ilustrează şcenele din poveste; O5: Să recunoască personajele din poveste; O6: Să coopereze în cadrul grupului, manifestand prietenie, toleranţă şi disponibilitate; Strategii didactice: Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, povestirea, demonstraţia, exerciţiul. Material didactic: siluete cu purceluşi, purceluş din pluș, feţe zâmbitoare, acuarele, pufi, , planşe cu povestea “Cei trei purceluşi”, materiale cu casuţe şi purceluşi. Forme de organizare: frontal, pe grupe. Bibliografie: 1. Suport pentru explicitarea şi înţelegerea unor concepte şi instrumente cu care operează curriculum pentru educaţie timpurie-2019.

2. Repere fundamentale de învăţare şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani. Şcenariul activităţii “PURCELUŞUL VESEL”

I.ADP Activitatea începe cu întalnirea de dimineaţă. Copiii vor fi aşezati în semicerc, pe scăunele. Educatoarea le transmite un salut: “Buna dimineaţa, steluţelor”! Aceştia vor răspunde salutului adresat de educatoare: :” Buna dimineaţa, doamna educatoare”. Copiii se prezintă și se salută unul pe altul, de la stânga la dreapta, cu glas tare. Salutul este realizat printr-un cântecel: „Purceluşii s-au trezit..” Noutatea zilei o voi prezenta sub formă de surpriză: Azi la noi în grupă avem un musafir special care a venit să ne vadă cât de cuminţi și talentaţi suntem noi, „Purcelușul vesel”. Purceluşul va asista pe tot parcursul zilei la activităţile noastre , deoarece vrea să înveţe cât mai multe lucruri de la voi. Noi astăzi vom afla povestea celor trei purceluşi. În acest context, se trece şi la completarea calendarului naturii: anotimpul, vremea. Tranziţie: “Apa,apa,foc, foc”- joc distractiv; GUSTAREA ADE- DLC- Educarea limbajului “Cei trei purceluşi” Purceluşul vesel îi invită să asculte povestea şi le spune copiilor că dacă sunt atenţi şi răspund corect la întrebările din poveste va fi foarte incântat. Povestea este narată clar, accesibil şi expresiv pentru a putea trezi emoţii şi pentru a asigura motivaţia învăţării, folosindu-mă de siluete-personajele poveştii. Expresivitatea expunerii o voi realiza prin modelarea vocii, schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii, pauze logice, accentuări si scăderi ale intensităţii vocii, repetiţii, mimica si gestica. Se explică cuvintele noi pe parcursul povestirii: mezin-fratele mai mic

trandăveală-lene pojghiţă-strat subţire, crustă, pieliţă să ispravească - să termine, să finalizeze se prăvăli- se prăbuşi Copiii sunt îndrumaţi cu ajutorul planşelor şi a întrebărilor ajutătoare pentru fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor: 1.

Cum s-a numit povestea pe care aţi ascultat-o?

Care sunt personajele?

Cum erau cei trei purceluşi?

Cum era lupul?

Ce au paţit purceluţii?

De ce le-a dăramat lupul casele celor doi purceluşi?

Ce personaj v-a plăcut mai mult? De ce?

Ce personaj nu v-a plăcut? De ce? În ce poveste am mai întalnit lupul? („Căsuţa din oală”, „Scufiţa Roşie”).

Se va desprinde învăţătura din poveste pe baza întrebărilor. ALA 1 Pe melodia cântecului” Mişcăm degeţelele”, copiii sunt conduşi către centre, moment în care se prezintă activitatea ce se va desfăşura la fiecare:” Hai acum să hotăram/ Ce putem noi să muncim?/ Să colorăm şi să clădim / Ne jucăm, ne-nveselim!” Joc de masă:”Ajută purceluşii să ajungă la casuţa lor”-labirint (O1) Ştiinţă:”Aşează fiecare purceluş la căsuţa sa” (O2) Artă: “Casuţa purceluşilor”- lucrare colectiva (O3) Copiii încep activitatea sub îndrumarea educatoarei.

La finalul activităţii, se realizează o expoziţie a tuturor fişelor realizate la centrul ARTĂ. Se pune accent pe autoevaluarea copiilor. Se fac aprecieri globale şi individuale (pentru 3 lucrări realizate corespunzător cu indicaţiile oferite). Activitatea zilei se încheie cu adunarea copiilor în semicerc, pe scăunele. Aici, copiii își vor aminti activităţile zilei. Vor fi solicitaţi să îşi exprime părerea despre activitatea preferata a zilei sau despre activitatea care le-a rămas imprimată în minte. Copiii vor fi recompensaţi, în continuare, cu un joc distractiv: “Dansul purceluşilor!”. JOCURI ÎN AER LIBER

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ ,,PĂLĂRIUȚA DACĂ” Prof. înv. preșc. Negraru Anișoara G.P.P. Nr. 18 Buzău NIVELUL / GRUPA: Mare TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Când/ cum și de ce se-ntâmplă?,, TEMA PROIECTULUI: ,,Pe cărările toamnei,, TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,Cu vânt și ploi, toamna a sosit la noi,, TEMA ACTIVITĂŢII:

,,Pălăriuța ,,Dacă,, (ADP+ALA+ADE – DȘ- Cunoașterea

mediului) ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE, MIJLOACELE DE REALIZARE: ADP: Î.D.,, Ce putem face cu o frunză, umbrelă?,, ; Rutine și tranzitii ALA: Artă: ,,Tablou de toamnă,, - desen; Știință: ,,Apa pe ață,, - experiment; Nisip și apă : ,,Amprente de toamnă,, - urme în făină ADE: DȘ – Cunoașterea mediului - ,,Pălăriuța Dacă,, - joc didactic + deplasare în mers pe diferite direcții cu diferite poziții de brațe

ALA: Joc distractiv și de atenție ,,Ce lipsește?,, DIMENSIUNI ALE DEZVOLTARII:  Motricitate grosieră și motricitae fină în contexte de viață familiară  Curiozitate și interes  Inițiativă  Creativitate  Dezvoltatea gândirii logice și rezolvarea de probleme  Cunoșterea și înțelegerea lumii COMPORTAMENTE VIZATE: 

Poziționează corpul și membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva sau pentru a executa o mișcare



Formulează întrebări referitoare la schimbările din jur.



Caută informații noi legate de domeniile care îl intereseazã



Alege și desfășoară activități care concordă cu interesele lui/ei sau pentru care a fost motivate corespunzător



Utilizează sau combină materiale și strategii în modalități noi pentru a explora sau rezolva probleme.



Explică o nouă situație sau o problemă pornind de la experiențele sale anterioare



Lucrează în grup pentru soluționarea unei probleme, utilizând strategiile dezvoltate de grup



Descrie și discută în urma unui proces de observare a lumii vii, a ființelor sau fenomenelor din naturã

OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O1. – să redea prin desen liber, folosindu-se de propria experiență și de mediul înconjurător un tablou de toamnă; obiectivul se consideră atins dacă fiecare copil va reda în desen cel puțin un element de toamnă; (artă) O2. – să motiveze cu propriile cuvinte modul în care apa curge pe fir; obiectivul se consideră atins dacă fiecare copil aduce o singură explicație;(știință) O3. – să cearnă făină acoperind o anumită suprafață, realizând urme; obiectivul se consideră atins dacă fiecare copil acopera întreaga suprafață cu făină și realizează cel puțin o amprentă; (nisip și apă)

O4. – să găsească cat mai multe soluții pozitive de rezolvare a unei situații pentru a proteja natura/pădurea; obiectivul se consideră atins dacă fiecare copil găsește cel putin o soluție pozitivă; O5. – să se deplaseze în mers pe diferite direcții cu diferite poziții de brațe; obiectivul se consideră atins dacă toți copiii respectă indicațiile de pe traseu; O6. – să descopere elementul lipsă dintr-un tablou; obiectivul se consideră atins dacă fiecare copil descoperă câte un element lipsă; STRATEGII DIDACTICE: Metode și procedee: explicația, desen, experiment, cernere, conversația, exercițiul, jocul, descoperirea, problematizarea. Material didactic: pălării, culori, coli de desen, pahare, fire de lână, faină, strecurătoare, masa luminoasă, jetoane cu plante și animale din pădure. FORMA DE ORGANIZARE: pe grupe, frontal BIBLIOGRAFIE: ,,Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculum pentru educație timpurie – 2019,, ,,Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani,,

SCENARIUL ZILEI I.APD Activitatea începe cu întâlnirea de dimineață. Copiii se prind de mână în cerc. Educatoarea le transmite un salut, însoțit de aprecieri ,,Bună dimineața, Spiriduși isteți și creativi!,,. Aceștia vor răspunde salutului educatoarei, după care se vor saluta de la stânga la dreapta, fiind încurajați să folosească și ei o apreciere la adresa colegilor salutați. Se face prezența, copiii prezenți își vor atașa poza în castelul Spiridușilor. Copiii sunt invitați să completeze și calendarul naturii. Pentru a asesiza prin ce se deosebește această zi de grădiniță de celelalte, educatoarea sprijină copiii în evidențierea noutăților zilei: copiii vor observa că la centre sunt pregătite pălării, iar spațiul educațional este amenajat în concordanță cu anotimpul toamna și cu multe elemente ce reprezintă un peisaj din pădure. Noutatea zilei: Educatoarea poartă o pălărie din care scoate un mesaj, și-l citește copiilor: ,,Sunt pălăriuța ,,Dacă,, Copilașii să mă placă,

Eu surprize multe ascund, Copilașii imi răspund. Dacă-mi răspunzi la-ntrebare, Ai o față zâmbitoare.,, Împărtășirea cu ceilalți: Educatoarea mai scoate din pălărie o frunză și o umbrelă, și întreabă copiii ce putem face cu o frunză sau o umbrelă. Câțiva copii vor veni pe scaunul povestitorului și vor împărtăși cu ceilalți colegi ideile, părerile lor. Tranziție: ,,În pădurea cu alune,, - joc distractiv; Micul dejun ALA 1 Copiii împreună cu educatoarea descoperă rând pe rând activitățile și sarcinile din centrele de interes cu ajutorul pălăriei ,,Dacă,,: Artă: ,,Tablou de toamnă,, -desen; - ,,Dacă,, ați avea culori ce tablou de toamnă ați realiza? (O1) Știință: ,,Apa pe ață,, - experiment; ,,Dacă,, ați avea la dispoziție un pahar plin cu apă, unul gol și un fir de ață cum ați putea să transferați apa dintr-un pahar în altul, fără să turnați apa dintr-un pahar în celălalt. Educatoarea le prezintă experimentul. (O2) Nisip și apă : ,,Amprente de toamnă,, - urme în făină; ,,Dacă,, cerneți făină ce urme de toamnă ați putea realiza? (O3) Copiii iți aleg centrele unde vor lucra. La sfârșitul activității se va realiza expoziție cu lucrările de la centrul artă, vor explica la știință cum apa curge pe ață, iar la nisip și apă vor analiza amprentele de toamnă. Tranziție: ,,Dacă vesel se trăiește,, - joc de mișcare ; Gustarea Momentul de literație ADE: DȘ – Cunoașterea mediului - ,,Pălăriuța Dacă,, - joc didactic + deplasare în mers pe diferite direcții cu diferite poziții de brațe Copiii sunt invitați în sala de sport unde educatoarea a pregatit un traseu aplicativ. Pe acest traseu sunt așezate pălării cu sarcini de lucru. Sunt prezentate sarcinile: copiii vor parcurge traseul aplicativ deplasându-se în mers pe diferite direcții așa cum le indică săgețile de pe traseu cu diferite poziții de brațe așa cum le arată indicatoarele așezate. De-a lungul traseului sunt așezate pălăriile ,,Dacă,, cu sarcini de lucru. Copiii iși vor alege o pălărie de pe traseu vor îndeplini sarcini, ceea ce le permite să finalizeze parcurgerea traseului și primirea unei fețe zâmbitoare.

Sarcina acestui joc este de a stimula copiii să spună ce cred ei că ar putea face pentru binele pădurii. Se va insista asupra faptelor bune, de îngrijire și de ocrotire a mediului, al ecosistemului pădurii. Exemplu: ,,Dacă eu aș fi un copac în mijlocul pădurii, aș lăsa păsărelele să-și facă cuib între crengile mele,, ,,Dacă eu aș fi o frăguță (o ghindă, o frnză, o frăguță, un iepuraș, un ursuleț, o veveriță, o pasăre, un pârâu, un lac, un copil, un adult, zâna pădurii) în pădure, ... ,, . ( O4, O5) Pentru fiecare răspuns bun, pălăriuța ,,Dacă,, dăruiește copilului o față zîmbitoare, semn că pădurea este mulțumită pentru faptul că ei, copiii, știu să o ocrotească. Jocul se încheie cu un cântec, pe o melodie plăcută copiilor. Copiii sunt rugați să se așeze în semicerc, și iți vor reaminti activitățile zilei. Vor așeza jetoanele corespunzătoare pentru fiecare dintre activitățile desfășurate, completând astfel Jurnalul zilei și tot acest moment constituind și momentul de reflecție. Vor fi solicitați să își exprime părerea despre activitatea preferată a zilei sau despre activitatea care le-a rămas imprimată în minte. (moment de evaluare) Joc distractiv și de atenție ,,Ce lipsește?,, (O6) Jocuri în aer liber

Probleme psiho-pedagogice legate de însuşirea matematicii la preşcolari Prof.înv.preșcolar-Boldor Loredana Liceul Teoretic Ghelari Grădinița cu P.N.Ghelari Perioada preşcolară este perioada unei intensive receptivităţi, sensibilităţi şi flexibilităţi psihice divergente. După unii autori, dezvoltarea înclinaţiilor capacităţilor cognitive se realizează în perioada preşcolară într-o proporţie foarte ridicată, nemaiîntâlnită în etapele următoare de dezvoltare ontogenică a psihicului. Se constată că aproximativ 50% din dezvoltarea inteligenţei se produce până la vârsta de 4 ani şi cam 50% între 4 şi 8 ani. Preşcolaritatea aduce schimbări importante în viaţa copilului atât în planul dezvoltării somatice, cât şi al celei psihice, dar şi în ceea ce priveşte planul relaţional. Toate influenţele

grădiniţei creează condiţii favorizante pentru noi activităţi şi progrese în domeniile cognitiv, afectiv şi psiho-motoric. Vârsta preşcolară este considerată drept perioada imaginaţiei, a fanteziei şi jocului. Jocul, forma de activitate care predomină în grădiniţă face posibilă trecerea treptată de la activitatea ludică cu finalitate intrisecă, la învăţătură, adică la o activitate cu valoare extrinsecă. De aceea, îmbinarea raţională a jocului cu elementele de învăţare produce însemnate schimbări în natura şi structura proceselor psihice. Sub influenţa jocului şi activităţilor comune, precum şi a îndrumărilor educatoarei, sfera reprezentărilor se extinde, operaţiile gândirii se conturează, memorarea şi reproducerea capătă atributul intenţionalităţii, trăirile emoţionale devin mai complexe. Matematica este obiectul de învăţământ care acţionează asupra tuturor trăsăturilor definitorii ale gândirii moderne: practica, probabilistica, modelatoare, operatoare, etc. Întreaga evoluţie intelectuală a copilului este condiţionată de dezvoltarea proceselor senzoriale (senzaţii, percepţii, reprezentări), de bogăţia şi claritatea lor, acestea determinând dezvoltarea spiritului de observaţie, calitatea psihică esenţială pentru dobândirea tuturor cunoştinţelor. Dezvoltarea bazei senzoriale a cunoaşterii este posibilă în grădiniţă deoarece între 3-7 ani are loc o creştere considerabilă a activităţii organelor de simţ. Cum gândirea constituie un fel de “stat major” al intelectului, grădiniţei îi revine sarcina să dezvolte caracterul activ-practic şi integrator al gândirii preşcolarului în scopul pregătirii sale generale pentru şcoală. Formarea gândirii este strâns legată de constituirea şi utilizarea reprezentărilor cât şi de dezvoltarea limbajului. Cu cât descrierea unui obiect este mai bogată, cu cât ea se bazează pe un suport intuitiv sugestiv, cu atât reprezentările preşcolarului vor fi mai clare, mai stabile. Indicaţia şi explicaţia verbală sunt înţelese, sunt luate în stăpânire de către copil pe plan mintal cu condiţia ca sursa percepţiilor şi noţiunilor sale să fie activitatea senzorio-motorie. Psihologul Jean Piaget1 argumeantează pe baza unei experienţe valoarea informativă şi formativă pe care o oferă acţiunea proprie. Dintre imaginile rezolvate din perceperea obiectului, reconstituirea lui de către copil, observarea construirii de către adult, cea rezultată din acţiunea copilului este nu numai corectă şi complexă, ci şi trainică pe planul memoriei. 1 Psihologie şi pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1972, p. 33-35. De aceea se impune folosirea unui material intuitiv corespunzător, ales din sfera de preocupări şi interese ale copilului, atractiv, viu colorat, uşor de manevrat şi confecţionat din material care să nu provoace accidente copilului, pentru a lucra cu plăcere cu el.

În perioada preşcolară, datorită dezvoltării limbajului interior, copilul este capabil să rezolve operaţii în plan mintal, dezvoltarea gândirii lui ridicându-se treptat la nivelul operaţiilor cu mulţimi, operaţii care constituie punctual de plecare în formarea noţiunilor matematice. În procesul manevrării materialului se stimulează dezvoltarea proceselor de cunoaştere: percepţiile, reprezentările, memoria, imaginaţia, gândirea ca şi limbajul. Pe baza dezvoltării limbajului interior, copilul este capabil să realizeze operaţii în plan mintal. Însăşi comunicarea verbală dobândeşte calităţi noi: pronunţia copilului se corectează, lexicul devine mai bogat, iar propoziţiile formulate respectă tot mai mult regulile gramaticale. Întrebările numeroase pe care copilul le adresează educatoarei subliniază prezenţa intereselor cognitive primare, a elementelor gândirii cauzale. Datele psihologice asupra dezvoltării copilului în perioada preşcolară arată că înainte de a se forma la copii noţiunea de număr, în dezvoltarea psihicului acestora trebuie să aibă loc o serie de procese care să le asigure maturizarea şi, deci înţelegerea conştientă a conceptului de număr. Toate activităţile desfăşurate în grădiniţă, dar mai ales cele cu conţinut matematic, influenţează procesul dezvoltării şi maturizării psihice a copilului, adică asigură pregătirea lui psihologică pentru activitatea pe care o va desfăşura în şcoala primară. Ritmul şi nivelul acestei pregătiri sunt condiţionate de priceperea şi măiestria pedagogică a educatoarei, adică de nivelul pregătirii sale psihologice şi pedagogice care să-i asigure înţelegerea fenomenului educativ în general şi a conceptului de “pregătire psihologică pentru şcoală” în special.

Proiect de activitate integrată Grădinița cu Program Prelungit nr.18 Buzău Prof.înv.preșc: Neagoe Tatiana Data: 4.12.2020 Nivel: II/ grupa mare Piticii Tema anuală de studiu: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?” Tema proiectului: ,,Din bătrâni lăsate” Tema săptămânii: ,,Moș, ghetuță, nuielușă! Tema activității: ,,Pregătim ghetuțele!” Forma de realizare: activitate integrată (ADP+ALA+ADE) Tipul activității: consolidarea și verificarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE, MIJLOACELE DE REALIZARE: Activități de dezvoltare personală: Întâlnirea de dimineață: „În așteptarea lui Moș Nicolae” salutul, prezența, calendarul naturii, împărtășirea cu ceilalți,

noutatea zilei

,,Spiridușul Moșului Nicolae” Jocuri și activități liber-alese – etapa I: Bibliotecă: „Ghetuța Moşului Nicolae”- exerciții grafice; Joc de masă-,,Ghetuța”- puzzle; Artă: „Ghetuţa lui Moş Nicolae”- desen/pictură/modelaj Activități pe domenii experiențiale – etapa a II-a: DȘ- Activitate matematică- joc didactic: „Ne jucăm și pe Moș Nicolae îl așteptăm!” DOS-,,Decorăm ghetuța”- lipire Jocuri și activități liber-alese – etapa a III-a: Joc de mișcare ,,Găsește ghetuța!” Moment de literație: ,,Povestea lui Moș Nicolae”

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII: 

Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare.



Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități).



Activare și manifestare a potențialului creativ.



Mesaje orale în diverse situații de comunicare.



Cunoștințe și deprinderi elementare matemaatice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat.

COMPORTAMENTE VIZATE: 

Își coordonează mușchii în desfășurarea unor avtivități diversificate, specifice vârstei.



Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate.



Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întămpină dificultăți.



Manifestă creativitate în activități diverse.



Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni proprii (comunicare expresivă)



Demonstrează familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălțime, lungime, volum.



Efectuează operații de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor.

SCOPUL: Consolidarea și verificarea cunoștințelor matematice, referitoare la formarea mulțimilor după unul/mai multe criterii date (formă, mărime, culoare), precum și exersarea unor deprinderi specifice activităților artistico-plastice.

OBIECTIVE:

O1: să decoreze cel puțin 50% din suprafața ghetuţei cu semnele grafice indicate, respectând liniatura şi spaţierea; O2: să îmbine cel puțin 10 piese de puzzle, întregind imaginea; ;. O3: să redea cel puțin 60% din forma ghetuţei prin desen/pictură/modelaj, cu ajutorul materialelor primite; O4: să grupeze după cel puțin unul/mai multe criterii date (formă, mărime, culoare), folosind adecvat termenii matematici; O5: să realizeze lucrarea prin lipirea a cel puțin 3 elemente în diferite poziţii spaţiale; O6: să caute ghetuța, respectând regulile şi indicaţiile primite.

STRATEGII DIDACTICE : Metode si procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, observarea, comportamentul copiilor, problematizarea, joc interactiv, jocul recreativ, aprecieri verbale. Materiale didactice: calendarul naturii, spiridușul, ghetuța (exercițiu grafic), creioane, planșete, plastilină, coli A4, culori, acuarele, palete, pensule, recipient pentru apă, jetoane (ursuleți, acadele, steluțe), imagine cu ghetuță, lipici. Locul de desfăşurare: Platforma G-Suite a instituției Forma de organizare: online – sincron și asincron Forme şi tehnici de evaluare: observarea copiilor, aprecieri verbale curente, aplauze, îmbrățișări virtuale. BIBLIOGRAFIE: *Suport pentru explicarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul pentru educație timpurie; *Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani; *Curriculum romanesc pentru educatie timpurie, 2019

SCENARIUL ZILEI ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP) : Întâlnirea de dimineață: „În așteptarea lui Moș Nicolae” Copiii vor urmări videoclipurile trimise anterior (salutul, prezența, calendarul naturii, împărtășirea cu ceilalți).

Activitatea zilei debutează cu ”Salutul de dimineață”. Salutul începe de la educatore:,,Bună dimineța, dragi spiriduși! Mă bucur să vă văd astăzi’’. Aceştia vor răspunde salutului adresat de educatoare și colegilor:,,Bună dimineaţa, doamna educatoare!’’, ,,Bună dimineaţa, spiriduș Izabela!’’ . Momentul de înviorare: Copiii vor urmări și vor imita mișcările din cântecul ,,Bună dimineața!” https://youtu.be/0px2-bubRsk Calendarul naturii: Copii vor stabili cum este vremea afară, în ce anotimp suntem, ce zi este astăzi şi în ce lună suntem. https://youtu.be/B0uekQ9_khA Împărtășirea cu ceilalți: Spiridușul vrea să știe ce anume își doresc piticii să primească în ghetuțe, de la Moș Nicolae? Astfel, copiii vor răspunde la această întrebare printr-o scurtă înregistrare/filmare. https://youtu.be/BS3jDLWQ6cY Noutatea zilei: Copii, astăzi la grădiniță a sosit spiridușul lui Moș Nicolae. El vrea să vadă cum vă descurcați la activități și cum îl așteptați voi pe Moș Nicolae? Așa că, el ne-a pregătit mai multe sarcini de lucru, însă noi vom demonstra spiridușului că știm să le facem, pentru că suntem harnici, cuminți și isteți și ne merităm cadourile, pe care ni le va aduce Moșul în ghetuțe. La finalul activităților veți primi un cadou de la spiriduș, iar mai apoi să nu uitați să vă pregătiți ghetuțele ca să vină și Moș Nicolae încărcat de daruri pentru voi. Sunteţi gata? Spor la lucru!” Jocuri și activități liber-alese – etapa I Activitățile pe centrele de interes se vor realiza asincron ghidate de educatoare prin filmulețe/linkuri: La centrul Bibliotecă, piticii vor decora gheţuţa lui Moş Nicolae prin exerciții grafice; -O1 https://ro.pinterest.com/pin/601723200209711840/ La centrul Joc de masă, vor îmbina piesele de puzzle, întregind imaginea; -O2 https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=0c66530a1849 La centrul Artă: vor reda prin desen/pictură/modelaj „Ghetuţa lui Moş Nicolae”-O3 https://youtu.be/TcR2a0nvND4 Centrele de interes se vor realiza acasă, instrucțiunile vor fi trimise în prealabil. Se vor încărca poze pe platformă. Activitatea sincron va fi realizată în special pentru Activitățile pe domenii experiențiale. Mai exact: Activități pe domenii experiențiale – etapa a II-a: DȘ- Activitate matematică-joc didactic: „Ne jucăm și pe Moș Nicolae îl așteptăm!”-O4, O5; DOS-Activitate practică - lipire: ,,Decorăm ghetuța” -O5.

Materialele necesare activității au fost date părinților cu câteva zile înainte. Captarea atenției: Copii, Spiridușul lui Moș Nicolae s-a uitat și pe activitățile încărcate astăzi pe platformă și este foarte încântat de tot ce ați realizat, însă el vrea să vadă într-adevăr, dacă vă descurcați și la activitățile care urmează, deoarece el crede că, ceea ce ați lucrat voi pe platformă nu este făcut de voi... Haideți să-l convingem! Sunteți de acord? Astăzi ne vom juca un joc didactic, care se numește „Ne jucăm și pe Moș Nicolae îl așteptăm!” la activitatea de matematică. Sarcina didactică: Denumirea si formarea mulțimilor de elemente după unul/mai multe criterii date: formă, marime și culoare; aşezarea elementelor în diferite poziţii spaţiale. Regulile jocului: -Copilul numit de Spiriduș rezolvă sarcina primită. -Formularea propoziţiilor logice, coerente, utilizând un limbaj adecvat activităţii matematice; -Păstrarea liniştii în timpul jocului și respectarea regulilor. Elemente de joc: Spiridușul, mânuirea materialului didactic pus la dispoziţie, aplauzele, îmbrățișări virtuale, aprecieri verbale, recompense şi surprize; Pe tranziția: „Spiridușul se-nvârteşte şi la activitate vă pofteşte!”, piticii vor rezolva sarcinile transmise. Explicarea regulilor jocului: - Copiii vor avea ca sarcini de lucru să formeze mulțimi după unul/mai multe criterii date: formă, mărime, culoare (steluțe, acadele, ursuleți, mari/mici, culoare: verde, roz, galben) şi să denumească mulțimile formate prin încercuirea cu degetul arătător, folosind un limbaj matematic adecvat. - Copilul, care a separat elementele, va indica mulţimile formate, verbalizând. - Copilul numit de Spiriduș va rezolva sarcina dată. - Răspunsul corect va fi răsplătit cu aplauze. Joc de probă : Se va realiza un joc de probă pentru a se asigura, că toţi copiii au înţeles modul de desfaşurare a jocului. Copiii sunt invitați să formeze mulțimile de elemente după criteriul formă / elementele de același fel (acadele, steluțe și ursuleți).Voi iniția discuții cu copiii despre mulțimea de elemente formate, copiii reprezentând mulțimea prin încercuire cu degetul arătător.

Educatoarea va realiza sincron sarcinile de lucru, astfel copiii evaluându-se după modelul oferit de educatoare.

Sarcina 1: -Formează mulțimi de elemente după mărime: mari, mijlocii și mici. Sarcina 2: -Formează mulțimi de elemente după culoare: verzi, galbene, roz. Felicitări! Spiridușul este mulțumit de răspunsurile voastre! În continuare vom decora ghetuțe. Intuirea materialului: Vom pregăti lipiciul și coala A4 cu ghetuța roșie pe ea. Complicarea jocului: se realizeză prin lipirea elementelor în diferite poziţii spaţiale, după indicațiile primite de la spiriduș, decorând astfel ghetuța. -Lipește mulțimea elementelor de culoare galbenă deasupra ghetuței, sus pe coală. -Lipește ursulețul mare pe ghetuță. -Lipește mulțimea elementelor de culoare roz sub ghetuță. -Lipește steluța verde lângă ghetuță în partea stângă. -Lipește acadeaua mare lângă ghetuță în partea dreaptă. Explicarea şi demonstrarea tehnicii de lucru: Vom lua elementul/jetonul respectiv, îi punem lipici pe o parte, apoi lipim conform pozițiilor spațiale stabilite după indicațiile primite de la spiriduș. Încălzirea mușchilor mici ai mâinii: Înainte de a începe lipirea elementelor pe lucrare, decorând astfel ghetuța, vom pregăti mânuțele de lucru. Se vor realiza mișcări ale mâinilor și degetelor. Executarea lucrărilor: Dragi părinți vă rog să îi ajutați, în cazul în care întâmpină dificultăți. Și eu, de asemenea, voi urmări executarea lucrărilor și voi ajuta verbal, încurajând copiii. Evaluarea lucrărilor: Copiii își vor arăta lucrările spre cameră. Felicitări! Lucrările voastre sunt foarte frumoase. Haideți acum să spunem cu voce tare, ce am făcut noi astăzi, oare?, se trece la analiza întregii activităţi. Ce am demonstrat noi astăzi? Se vor face aprecierile verbale: Foarte bine! Spiridușul este mulțumit și fericit.Vă transmite îmbrățișări, iar surprizele pregătite pentru voi le găsiți în ghetuțele voastre la ușă. Cu siguranță meritați din plin și darurile, pe care Moș Nicolae vi le va aduce în ghetuțe. Jocuri și activități liber-alese – etapa a III-a: Întâlnirea se va încheia, copiii fiind invitați să se joace ,,Găsește ghetuța!”- joc de mişcare

Părintele ascunde ghetuța și-i spune copilului să o caute, ajutându-l prin indicații de tipul: Rece-Cald. Apoi vor viziona povestea: ,,Povestea lui Moș Nicolae” (Moment de literație) https://m.youtube.com/watch?v=_C69HDEv4Fc Anexă Spiridușul

Materiale necesare activității DȘ+DOS

Surpriza Spiridușului.

Proiect de activitate integrată

Unitatea de învățământ: Grădinița cu Program Prelungit Nr.18 Buzău

Proiect de activitate integrată

UNIVERSITATEA DE VEST ,,VASILE GOLDIȘ’’ DIN ARAD FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE ȘI EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT SPECIALIZAREA: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ

MASTERAND: PETROI (DANC) MIHAELA-ELENA ANUL: I, M.E ,2020 SEMESTRUL: I

Gestionarea situaţiilor de criză educaţională în clasa de elevi MOTTO: ,,Sarcina conducătorului este aceea de a fi din ce în ce mai eficient” ( P.F.Druker )

În sistemul social de educaţie şi învăţământ, educatorul se raportează la cei pe care îi educă, stabileşte relaţii de cooperare cu elevii şi familiile lor şi cu alţi factori implicaţi în acest proces. El educă în clasă, dar şi prin alte relaţii cu copiii şi părinţii, desfăşurând o muncă de creştere şi dezvoltare, de conducere şi direcţionare, o activitate în faţa unor individualităţi psihice umane în formare. În ceea ce priveşte relaţia grădiniţă – familie, de puţine ori m-am considerat într-o ,,criză”, însă au apărut alte situaţii în cadrul colectivului de elevi, situaţii de criză educaţională. Consider acest aspect ca fiind unul foarte important în managementul clasei şi trebuie tratat cu foarte multă răspundere şi seriozitate. Rezolvarea unei situaţii de criză educaţională depinde foarte mult de managerul clasei, de găsirea celor mai bune modalităţi de intervenţie. Ȋn didactica modernă, cadrul didactic are rolul de ,,dirijor” al procesului educaţional, de partener activ şi responsabil al elevului. Când toate aceste condiţii nu sunt respectate, din

diferite motive, se poate ajunge, din păcate, la situaţii de criză educaţională, în care rolurile se modifică substanţial. Altfel spus, dacă suntem buni pedagogi, starea aceasta nu ne conferă şi succesul pedagogic. Din păcate, unele cadre didactice afirmă fără nici o grijă că profesorul trebuie să fie un munte de ştiinţă. Însă realitatea e cu totul alta şi totul se destramă brusc atunci când ne confruntăm cu situaţii pedagogice problematice, cu reacţii neaşteptate din partea clasei, din partea unor elevi izolaţi. Rezultatul este…un fiasco didactic evident. Încercarea de definire a unei situaţii de criză impune un apel justificat la elemente ale managementului teoretic. Aceasta ar fi definită ca : ,,un eveniment sau un complex de evenimente inopinante, neaşteptate, dar şi neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea ori siguranţa clasei respective şi a membrilor acesteia . ”( Iucu, B., Romiţă , 2006, pag.191) Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla şi soluţiona o situaţie de criză presupun un efort mare, strategii de intervenţie ferme dar prudente, un consum de energie nervoasă şi fizică sporit, cu şanse de a determina consecinţe greu de evaluat în planul echilibrului psihic al persoanelor implicate. Situaţiile de criză educaţională pot fi definite ca momente sau faze ale procesului instructiv-educativ ce se manifestă prin conflicte acute, privaţiuni, dificultăţi, alte fenomene negative ce pot fi urmate de progres sau regres. Intervenţia într-o situaţie de criză educaţională , care este o atribuţie a cadrului didactic, ar trebui să fie astfel concepută incât să conducă la regres şi chiar la aplanarea totalş a situaţiilor de criză. Situaţia de criză educaţională poate fi definită ca un eveniment sau complex de evenimente inopinante, neaşteptate, neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea sau siguranţa clasei şi membrilor acesteia. Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla şi soluţiona o situaţie de criză presupune efort, strategii de intervenţie ferme, consum de energie, cu şanse de a determina consecinţe greu de evaluat în planul echilibrului psihic al persoanelor implicate. Chiar dacă s-au stabilit de la început reguli ale grupei, rutini, o relaţie foarte deschisă cu preşcolarii, este normal să apară şi comportamente problematice. Chiar şi într-un mediu pozitiv de învăţare adulţii stabilesc limite care nu sunt pe placul elevilor. Agresivitatea infantilă se dezvoltă în şcoală, în general, in raport cu contraacţiunea pedagogică şi cu tactul pedagogic, apariţia şi dezvoltarea unor comportamente agresive fiind intr-o dependenţă totală de nonintervenţiile sau de intervenţiile manageriale eronate. Cu tact, rabdare şi dragoste, promovand modelele pozitive şi dezvoltand părţile bune din

personalitatile ,,agresorilor”, cadrul didactic poate apela la strategii manageriale experimentate deja. Fiecare cadru didactic poate identifica cu uşurinţă probleme de disciplină, precum agresivitate, refuz, sfidare, ignorare, care împidică desfăşurarea optimă a activităţii şi eficienţa învăţării. De multe ori soluţionarea acestora este dificilă deoarece sub denumirea acestor probleme se „ascund” mai multe aspecte care trebuie gestionate. Operaţia de gestionare a crizelor, este o iniţiativă managerială prin excelenţă care se organizează, se conduce şi se desfăşoară după legităţi, principii şi funcţiuni cu o solidă specificitate managerială. Prima etapă a activităţii de gestiune a situaţiilor de criză o reprezintă: 1. Identificarea şi cunoaşterea situaţiilor de criză: Ce fenomene şcolare în interiorul clasei de elevi pot constitui adevărate crize: conflicte şi situaţii relaţionale greu controlabile 2. Etiologia situaţiei de criză: necesitatea cunoaşterii profunde a situaţiei, dar şi a cauzelor acesteia constituie o a două etapa în procesele de gestionare a crizelor şcolare. 3. Decizia reprezintă selectarea unui anumit curs al acţiunii dintr-un număr de alternative, hotărând astfel declanşarea anumitor acţiuni care conduc la realizarea obiectivelor stabilite. 4. Program de intervenţie: înainte de a trece la măsurile imediate de soluţionare e necesar să se alcătuiască un set de operaţii planificate în funcţie de parametrii de definiţie ai crizei.

- Aplicarea măsurilor e bine să se alinieze strategic intervenţiile prin

ajustarea lor permanentă la situaţie, la oameni, la caracteristicile momentului ales. Controlul trebuie să însoţească orice demers acţional. Importanţa acestuia constă în grija pentru localizarea cât mai fidela a fenomenului, evitarea şi prevenirea altor efecte ale crizei sau chiar micro-crize paralele. Evaluarea: are în vedere măsurarea şi aprecierea stării finale a clasei în urma încheierii demersurilor rezolutive. Un obiectiv esenţial al etapei evaluative îl constituie concluziile inferate în urma impactului cu starea de criză şi angajarea tuturor celor implicaţi în acţiuni de cunoaştere şi de prevenire a viitoarelor situaţii de acest gen. Strategii de intervenţie Un cadru didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: 

Să înţeleagă cum se explică apariţia şi menţinerea comportamentelor dezirabile sau cele problematice ale elevilor;



Să dezvolte o atitudine profesională asupra problemelor de disciplină care să susţină aplicarea metodelor şi principiilor gestionării clasei de elevi;



Să anticipeze răspunsurile comportamentale ale elevilor şi să şi să-şi adapteze propriul comportament acestora;



Să adopte o poziţie strategică în situaţiile de disciplinare întâlnite la clasă astfel încât să promoveze succesul, dezvoltarea socială şi emoţională a elevilor;



Să dobândească metode practice de acţiune pe care să le folosească imediat în situaţii concrete de management al comportamentului;



Să identifice soluţii de rezolvare a unor probleme disciplinare întâlnite zi de zi. Pe parcursul acestui demers se vor susţine câteva principii de bază ale psihologiei

copiilor: -

Fiecare copil trebuie să ştie faptul că este unic, şi că poate aduce o contribuţie in clasa lui şi mai tarziu în societate;

Copiii sunt diferiţi, de aceea e important să tratăm fiecare elev în mod diferit;

Comportamentele copiilor se învaţă, adică îi putem învăţa pe elevi noi comportamente sau putem diminua frecvenţa comportamentelor negative;

Comportamentele se pot explica (au o cauză) şi pe baza acesteia putem găsi metodele cele mai eficiente de a interveni;

Un comportament problematic al copilului este un semnal pe care trebuie să-l analizăm şi să intervenim asupra lui.

Trebuie adoptate strategii diferite pentru rezolvarea unor asemenea situaţii. Fiecare strategie ocupă locul său şi nu trebuie să existe o singură metodă de rezolvare. Se poate alege o strategie sau alta în funcţie de situaţie. La copii, agresivitatea a devenit un subiect din ce în ce mai vehiculat, ocupând la ora actuală una dintre preocuparile şi frământările de bază ale părinţilor si ale cadrelor didactice. Această problemă a ridicat si ridică în continuare întrebări precum: ce măsuri trebuie luate, când şi cum să reactioneze, s.a.m.d. Fie că este vorba de agresivitate în familie, la grădiniţă, faţă de alţi copii, faţă de obiecte sau împotriva copilului însuşi, simptomul devine rapid un motiv de îngrijorare şi chiar de excludere a copilului uneori. De-a lungul activităţii mele didactice, m-am confruntat cu numeroase manifestări de agresivitate în rândul copiilor. Am încercat intervenţia imediată în situaţiile de criză create, îndeosebi în timpul jocurilor, atunci când, predilecţia pentru acte reprobabile creşte.

Voi prezenta în continuare cazul unei fetiţe cu CES probleme de agresivitate şi modalităţile pe care le-am abordat în încercarea de a modifica comportamentele indezirabile. In cele ce urmează, voi ilustra o situatie de criză întâlnită în mod frecvent în cadrul grupelor de preşcolari, dar care, fără intervenţia promptă a educatoarei poate degenera in situaţii destul de grave cu urmări nedorite.

STUDIU DE CAZ I.

IDENTIFICAREA SITUAŢIEI DE CRIZĂ EDUCAŢIONALĂ Ȋn activitatea la grupaă, inevitabil ne confruntăm cu situaţii problematice şi este esenţial

să adoptăm cea mai bună decizie. Ȋn situaţia de criză pe care doresc să o expun, este vorba despre o fetiţă de 6 anişori care a repetat grupa mare si este cu cerinţe educative speciale. Părinţii au decis să o reȋnscrie ȋn grupa mare ȋn ȋnvăţământul de masă la recomandarea specialistului privind orientarea şcolară. Fetiţa,O. D, are o formă uşoară de autism, retard ȋn vorbire, neputându-se exprima, adoptă mereu un comportament agresiv. Orice jucărie pe care o au colegii, i se pare interesantă şi doreşte şi ea să se joace ȋn acelaşi timp, ceea ce conduce la o situaţie problematică. Deoarece nu poate să se exprime şi să utilizeze formulele de politeţe, se repede şi ȋşi ȋnsuşeşte abuziv ceea ce doreşte de la colegii ei, iar copiii devin supăraţi şi nemulţumiţi de comportamentul colegei lor şi de nedreptatea ce li s-a făcut. De aici derivă o serie de nemulţumiri atât din partea copiilor care spun mereu că nu mai doresc să fie ȋn grupa noastră această fetiţă care nu ştie să se comporte civilizat şi ȋi agasează, cât şi din partrea părinţilor care ascultă plângerile copiilor şi pornesc mai departe spre direcţiune. Bineȋnţeles, la ȋnceputul anului şcolar părinţii dar şi copiii au fost informaţi despre situaţia cu care ne vom confrunta pe parcursul anului şcolar, aşadar este vorba despre fetiţa O. D pe care noi am numit-o ,,un copil mai deosebit”, un caz special, cu care este bine să interacţionăm, să ȋncercăm să ȋi tolerăm ieşirile şi să o ajutăm să se integreze ȋn grupa noastră. II.

ETIOLOGIA SITUATIEI DE CRIZA EDUCAŢIONALĂ Integrarea copiilor cu CES ȋn ȋnvăţământul de masă nu este tocmai o situaţie facilă,

acest aspect necesită ȋngăduinţă din partea tuturor partenerilor implicaţi ȋn actul educaţional. Este necesar să ȋncercăm să o ajutăm să ȋşi dobândească un minimum de cunoştinţe şi comportamente dezirabile pentru a facilita ulterior integrarea socială a copilei. Situaţia a fost una dificilă pentru mine, pentru copii, dar şi pentru fetiţa D care ar fi avut nevoie de un profesor itinerant şi de sprijin, acel cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogic care desfăşoară activităţi de învăţare, stimulare, compensare şi

recuperare cu persoanele cu CES integrate în unităţile de învăţământ de masă, în colaborare cu

toţi

factorii

implicate, dar şi de activităţi specifice nivelului ei de dezvoltare. Am ȋnţeles dorinţa părinţilor de a integra copila ȋn ȋnvăţământul de masă deaorece ea avea zile când nu perturba liniştea sau activitatea celorlalţi copii, ȋi plăcea foarte mult să picteze, să facă puzzle (avea două puzzle-uri preferate cu 20 respectiv 35 de piese) şi în special ȋi atrăgeau atenţia activităţile practice ( sa rupă, să mototolească şi apoi sa lipească hârtia ). Dar erau destul de puţine zilele când copila D era preocupată de activităţile şi materialele pe care i le puneam la dispoziţie cu mare atenţie ca să nu o supăr şi să fie convinsă că este alegerea ei, şi nu ȋi este impus nimic. Bineȋnţeles că nu au ȋntârziat să apară şi nemulţumirile părinţilor care au solicitat intervenţia consilierului şcolar, a domnului director deoarece exista un factor perturbator şi copiii trebuie să fie pregătiţi pentru şcoală corespunzător, fiind grupa mare, şi este esenţial ca un copil ce cerinţe educative speciale să frecventeze ȋnvăţământul special, deoarece există riscul ca şi copiii de la grupă să adopte pe viitor un comportament agresiv, antisocial, necorespunzător.

III.

LUAREA DECIZIEI Este foarte dificilă situaţia părinților copiilor C.E.S. care trebuie să se confrunte cu

nenumărate situații de criză. Ȋn ceea ce priveşte luarea deciziei, ȋn situaţia expusă am desfăşurat ateliere de lucru cu părinţii, pentru a vedea şi a participa direct la activităţile educative de la grupă, şedinţe cu părinţii la care au luat parte domnul director şi consilierul şcolar. Ȋn urma discuţiilor s-a ajuns la un punct comun, adică s-a stabilit ca fetiţa O.D. să rămână la grupa noastră până la finalul anului şcolar după care să se facă demersurile pentru a fi integrată ȋn ȋnvăţământul special, la grupa unde sunt copii ca şi ea. Părinţii fetiţei D sunt conştienţi şi au ȋnţeles că fetiţa are nevoie de eductori specializaţi care se ocupă de copiii cu cerinţe educative speciale, are nevoie de activităţi logopedice etc, pentru ca pe viitor să se poată integra ȋn viaţa socială, şi chiar profesională.

IV.

APLICAREA MĂSURILOR

La aproximativ doi ani de la identificarea acestei situaţii de criză, părinţii fetiţei D sunt foarte mulţumiţi de serviciile ce i se oferă fetiţei la Şcoala Specială din Simeria, şi-au

schimbat domiciliul pe Deva pentru a facilita deplasarea (se asigură transportul gratuit), iar ȋn plan comportamental dar şi privind achiziţiile pe care le-a dobândit fetiţa D sunt semnificative. Am păstrat legătura cu părinţii şi fetiţa D, deoarece fetiţa m-a accepat şi ȋndrăgit, iar când ne ȋntâlneam ȋntâmplător pe stradă, ȋmi sărea ȋn braţe ca să o ȋmbrăţişez şi să ȋi vorbesc. Incerca să ȋmi spună, aşa cum putea ea să se exprime, cât mai multe lucruri care o bucurau şi erau semnificative pentru ea. Marele dezavantaj ȋl reprezintă această situaţie de criză, pandemie cu care ne confruntăm cu toţii, deoarece mijloacele massmedia nu compensează nevoia de socializare, dorinţa de a ȋntâlni persoanele dragi cu care interacţiona . V.

CONTROLUL Trebuie, să ținem cont de faptul că fiecare copil are propria individualitate, indiferent

dacă are sau nu CES. Elevii și tinerii cu CES sunt la fel de diferiți unul față de celălalt ca oricare alt copil, poate chiar mai mult. Chiar dacă un elev sau un tânăr are o “etichetă” sau o “categorie” atașată nevoilor sale speciale, aceasta nu înseamnă că nevoile sale sunt exact aceleași ca și în cazul altei persoane în aceiași situație. În toate tipurile de dizabilități, dificultățile pot varia de la un grad ușor la unul sever și mulți elevi vor avea dificultăți în mai multe domenii de învățare. Este important ca în procesul de lucru cu un elev sau tânăr cu CES, să se ia în considerație toate domeniile în care acesta ar putea avea dificultăți. În contextul educației incluzive, este foarte importantă asigurarea echității, astfel încât elevii și tinerii cu CES să-și poată realiza potenţialul şi aspiraţiile și să dobândească cunoștințe și aptitudini aplicabile și utile în viața de zi cu zi. VI.

EVALUAREA Părinții sunt cei care oferă copiilor sentimentul de siguranță și protecţie, chiar dacă

avem temeri, acestea nu trebuie să îi facă să simtă că nu sunt în siguranță. Pandemia de coronavirus (COVID-19) determină emoții precum: anxietatea, stresul și incertitudinile, resimțite cu atât mai puternic de copiii de toate vârstele. Deși au mecanisme proprii prin care fac față acestor emoții, în condițiile în care școlile sunt închise, evenimentele au fost anulate și trebuie să stea departe de prieteni, copiii au nevoie să se simtă iubiți și sprijiniți acum mai mult ca oricând. CONCLUZII: Cu acei copii cu cerinţe educative speciale trebuie lucrat astfel ȋncât ei să nu se simtă marginalizaţi, excluşi, ei au dreptul la educaţie de calitate, la atenţie şi ȋnţelegere din partea noastră, să acţionăm ȋn favoarea acestora.

Elevii și tinerii cu dizabilități intelectuale au limitări și respectiv abilități diferite de: raționament, planificare, rezolvare de probleme, gândire abstractă, înțelegerea unor idei complexe,

tragerea rapidă a concluziilor și învățarea bazată pe experiență. Acest lucru

afectează învățarea și funcționarea lor în viața de zi cu zi și necesită un anumit grad de sprijin, în funcție de severitatea dizabilității suportul acordat se va concentra pe fortificarea acelor abilități, care să-i permită persoanei o mai bună funcționare.

BIBLIOGRAFIE; ROMITA B. IUCU-“MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI”, Collegium 2006-Aplicatii pentru gestionarea situatiilor de criza EDUCAŢIONALĂ, Editura POLIROM, Iasi PETREA, I, Si tu poti fi supernanny – cum să iti cresti bine copilul. Ed TREI, Bucuresti, 2007 http://www.gradinite.com/site/Articole/detalii/1021-Cum se naste agresivitatea la copiipsihologie.html http://www.copilasul.com/copilul-1-3-ani/18-20-luni/Agresivitatea şi muşcăturile COM.php http://www.elady.ro/articole/Psihologie/Agresivitatea la copii.html http://www.parinti.com /Agresivitatea copiilor-articol-176.html

Educația estetic creativă și abordarea ei interdisciplinară

BM-

Prof. înv. preșcolar Ciobanu Daniela Grădinița P.P. Nr. 7 Deva, jud. Hunedoara

Vârsta preșcolară este vârsta manifestării curiozității, a acumulărilor imense pe diferite planuri. Dacă omul și-ar păstra la maturitate caracteristicile curiozității vârstei preșcolare și capacitatea imensă de acumulare, am fi probabil cu toții niște personalități multiplu dezvoltate. Grădinița are menirea de a propune copiilor o viață socială stabilă. Trebuie să asigure o mediere necesară între lumea copilăriei și lumea adulților, căutând neîncetat să ofere copiilor diferite mijloace pentru a-și trăi din plin vârsta lor și să își dezvolte capaciitățile de care dispun. La intrarea într-o grădiniță, prima impresie pe care o ai este aceea că ai pătruns într-o lume a expozițiilor foarte colorată și interesantă. Pe toate spașiile de afișaj disponibile se pot zări lucrări minunate, create de micii artiști neprofesioniști dar care pot deveni într-o zi adevărași maeștri. Copiii de vârstă preșcolară crează cu migală, dibăcie și pricepere sub îndrumarea cadrelor didactice, lucrări deosebite, interesante prin multitudinea materialelor utilizate și a tehnicilor de lucru folosite. Experiența acumulată de-a lungul anilor mi-a întărit convingerea, că realizarea în cadrul activităților estetic-creative a unor lucrări simple sau a unor jucării desenate, pictate declanșează în sufletul copilului emoții puternice de bucurie, de satisfacție pentru rezultatul muncii lui. Copilul cunoaște în mod direct materialele, instrumentele cu care lucrează, le denumește și le fixează în memorie, învață culorile, combinațiile de culori și modul de lucru cu materialele. Prin specificul lor, aceste activități favorizează o intensă exersare senzorială și motrică, o permanenta solicitare a gândirii, a creativității copilului în proiectarea, efectuarea și evaluarea lucrărilor, în cultivarea interesului și a dreagostei copiilor pentru munca fizică. Aceste activități educă o atitudine pozitivă față de muncă și respectul față de produsele muncii lor și a colegilor din grupă. Toate acele lucrări minunate nu ar prinde viață, dacă mâinile dibace ale copiilor nu ar fi învățate să utilizeze tehnici specifice de lucru, dacă nu ar învăța să pună în practică toate aceste tehnici. Pentru copii este o încântare să lucreze cu materialele specifice, să le vadă cum prind viață în compoziții frumoase și preșcolarii au o satisfacție nebănuită care îi determină să își dezvolte imaginația, simțul estetic, creativitatea, încrederea în forțele proprii.

Legăturile ce există între activitățile estetic-creative și celelalte feluri de activități, se realizează prin folosirea unor mijloace comune, constituind un exemplu de corelare a cunoștințelor acumulate de copii în procesul cunoașterii și a posibilităților lor de exprimare. Această legătură este esențială în procesul dezvoltării gândirii la copii și a imaginației creatoare, a dezvoltării multilaterale a personalității viitorilor școlari. In cadrul activităților estetic creative copiii operează de fapt cu reprezentările pe care le-au achiziționat cu prilejul celorlalte activități comune desfășurate în grădiniță. In activitatea la clasă caut să obișnuiesc preșcolarii să privească cu atenție natura ce îi înconjoară, să o exploreze ca formă și culoare, iar apoi să o înfățișeze în lucrările lor cum o văd ei și cum o simt. In prezentarea unei plante, a părților ei componente, copilul trebuie să aibe reprezentări exacte despre modul ei de alcătuire iar din punct de vedere cromatic să sesizeze diferențele de culoare al frunzelor, florilor sau al fructelor în funcție de anotimp. Ghiocelul realizat prin tehnica aplicației culorii cu pensula, prin verdele crud al tulpinei și frunzelor semnifică trezirea la viață a naturii, comparativ cu verdele frunzelor de crizantemă care au o nuanță mai închisă, precum și culoarea florilor ei care exprimă monotonia, bogăția și tristețea ce se așterne peste natură toamna. Cu ocazia plimbărilor în natură și a excursiilor în împrejurimile orașului, copiii au avut ocazia să vadă cerul, natura în toată splendoarea ei, animalele în mediul lor. Toate cele observate au dus la realizarea cât mai realistă a unor peisaje ale celor patru anotimpuri. In cadrul activităților de observare, copiii au avut ocazia să cunoască corpul omenesc. Mai apoi, au redat imaginea siluetei umane în lucrările lor. Activitățile de dezvoltare a vorbirii oferă copiilor multiple posibilități de îmbogățire și concretizarea a cunoștințelor prin intermediul textelor în versuri sau proză cu care ei iau contact direct în activitățile de memorizare și povestire. Este cunoscut faptul că, prin multitudinea elementelor narative și descriptive deosebit de sugestive, operele literare în versuri sau proză, au largi ecouri vizuale în sufletele copiilor, ele declanșând trăiri puternice. Activitățile muzicale situează și ele copiii în zona trăirilor emoționale și a atitudinii estetice față de realitatea înconjurătoare. Am propus în cadrul unei activități artistico-plastice să ilustrăm prin realizarea unei picturi colective, conținutul cântecului învățat „Primăvara”. Am remarcat cu câtă plăcere au lucrat împreună și cât de bine au reușit să ilustreze anotimpul prezentat în cântec. Prin conținutul lor complex, activitățile matematice asigură copiilor o temeinică cunoaștere a însușirilor: formă, culoare, mărime, grosime, poziție spațială a obiectelor. Jocurile logice au antrenat copiii în redarea unor imagini ale lumii înconjurătoare prin

folosirea formelor geometrice de diferite culori în cadrul activităților de pictură. Copiii au realizat lucrări frumoase alăturând formele geometrice desenate în creion apoi pictate: pătrate, cercuri, triunghiuri și dreptunghiuri. Copiii dau frâu liber imaginației, care de fapt are la bază cunoștințele asimilate în cadrul tuturor activităților desfășurate în grădiniță. Se poate spune că, de cele mai multe ori activitățile estetic-creative consolidează aceste cunoștințe, reflectă stadiul dezvoltării intelectuale a copiilor, formarea lor spirituală și natura sentimentelor lor.

Bibliografie: -

„Grădinița de azi și de mâine” , Ursula Șchiopu, Revista de învățământ preșcolar nr. 1-2/1994

Revista învățământului preșcolar nr. 1-2/2005.

Relația dintre profesor și elev Gîrloanță Ioana Maria Școala Gimnaziala Singidava/ GPP Prichindel, Cugir

Relația dintre profesor și elev are un rol foarte important în viața fiecărui copil. Copiii petrec la școală aproximativ șase-șapte ore pe zi, iar tocmai din acest motiv este firesc ca între profesori și elevi să existe o relație bună, deschisă, bazată pe încredere și respect reciproc. O relație pozitivă între profesor și elev nu este neapărat ușor de stabilit, însă dacă există implicare din partea ambelor părți, atunci rezultatul poate fi unul excelent. I.

Comunicarea educator-preșcolari

Fără comunicare nu există societate. Comunicarea educațională se desfășoară într-un cadru școlar, iar calitatea ei depinde de competența educatorului de a comunica. Comunicarea pedagogică se realizează în trei moduri:  Comunicare verbală

 Comunicare nonverbală  Comunicare paraverbală II.

Relația educator-preșcolar

Preșcolarii și educatorul formează împreună un sistem. Calitățile personale ale educatorului joacă un rol semnificativ în procesul educațional. Există mai multe tipuri de educatori:  Educator autoritar: impunător, dominator, aspru;  Educator democratic: stimulativ, grijuliu, amuzant, interesant;  Educator permisiv: îngăduitor, afectuos. III.

Rolul educatorului la clasă

Educatorul conduce și decide, organizează și influențează, consiliază și controlează, apreciază și îndrumă, este modelul de conduită civică și morală. Pentru o desfășurare optimă a procesului instructiv-educativ, el trebuie să rezolve câteva probleme: a) Transmiterea cunoștințelor de specialitate; b) Stimularea motivației; c) Crearea și menținerea ordinii inițiale; d) Notarea comportamentelor preșcolarilor. IV.

Abilități ale educatorului

 Disponibilitate pentru cunoașterea, înțelegerea și tratarea diferențiată a fiecărui copil, după puterille și ritmul său;  Capacitate de apropiere și tratate imparțială a tuturor copiilor;  Fermitate, dăruire, energie, consecvență;  Cinste, modestie, corectitudine, stăpânire de sine pentru a deveni un model moral al copiilor;  Capacitatea de a insufla copiilor încrederea și curajul pentru depățirea obstacolelor și afirmarea calităților proprii;

 Disponibilitate pentru cercetare,pentru modernizarea metodologică și utilizarea noilor tehnologii;  Măiestrie didactică și tact pedagogic;  Spontaneitate, creativitate;  Calm, răbdare, toleranță;  Calități de colaborare cu alte instituții și alți parteneri educaționali V.

Povestea cizmulițelor (despre iubire și răbdare)

"Un copil, la gradiniţă, încerca să-şi încalţe cizmuliţele. Pentru că nu se descurca, a cerut ajutor educatoarei. Cu tot trasul şi împinsul, cizmulițele nu voiau nicidecum să intre. Până când a reuşit totuşi să îl încalţe, educatoarei i-au apărut broboane de transpiraţie pe frunte. De aceea aproape că i-au dat lacrimile când copilul i-a zis: „Doamna, dar sunt puse invers…” Într-adevar, erau pe picior greşit… Nu a fost cu nimic mai uşor să îi scoată cizmuliţele decât să i le pună, totuşi a reuşit să işi păstreze calmul până când iar cizmuliţele erau încălţate, tot cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta aşa cum trebuia. Însă atunci băieţelul a zis: „Cizmuliţele astea nu sunt ale mele!!” În loc să strige la el: „De ce nu mi-ai spus??”, educatoarea şi-a mușcat buza şi încă o dată s-a chinuit să îl descalţe. Când s-a terminat chinul descălţatului, băieţelul i-a spus: „Sunt cizmuliţele fratelui meu. Mama mi-a zis să le încalţ pe astea azi.” Acum ea nu mai ştia ce să facă… Să plângă sau să râdă? A reuşit totuşi să strângă suficientă răbdare pentru a se lupta din nou cu cizmuliţele. Când, în sfârşit, l-a încalţat, înainte de a-l trimite afară la joacă, l-a întrebat: „Şi acum, unde iţi sunt mănuşile? Trebuie să ţi le pun în mâini ca să poţi pleca afară!” Răspunsul? –Le-am băgat în cizmuliţe ca să nu le pierd'" Bibliografie:

1. Truta, E., Mardar, S., (2007). Relația profesor-elevi: blocaje și deblocaje, Editura Aramis. 2. https://www.revistamargot.ro/importanta-relatiei-dintre-profesor-si-elev/

(accesare

26.02.2018) 3. https://claudiuciobanu.eu/2012/02/21/cizmulitele/ (accesare 21.02.2012)

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ GRUPA MIJLOCIE -ALBINUȚELOR-

PROF.ÎNV.PRE.: OLAR IOANA MARINELA

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

DATA:10.10.2019 GRUPA: Mijlocie –“Albinuțelor” UNITATEA:Grădinița cu P.P. Nr. 16,Alba Iulia PROF.îNV.PRE.:Olar Ioana Marinela TEMA ANUALă DE STUDIU: Cum este,a fost si va fi pe Pământ PROIECT TEMATIC: Tablou de toamnă SUBTEMA/TEMA SĂPTĂMÂNII: Coșul cu legume al toamnei TEMA ZILEI/TITLUL PROIECTULUI: “Salata de legume a Toamnei” DURATA: 1 Zi ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:

ADP: Întâlnirea de dimineață ,,Ce legume de Toamnă cunoaștem’’-povestirea educatoarei

ALA: Bibliotecă- ”Legume de toamna ”elemente de comunicare scrisă-grafisme Construcţii – Lădițe/coșuri pentru legume –piese leggo Joc de rol – Pregatim masa pentru servirea prânzului

ADE: ,,Salata de legume a Toamnei’’ (DS –observare legume de toamnă; DOS – realizarea salatei de legume)

ALA - ,,Prinde roșia’’- joc de atenție -”Adunăm frunze din curtea grădiniței”

FORME DE ORGANIZARE:

-frontal -pe grupuri - individual

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII Motricitare grosieră și motricitate fină în contexte de viață familială; Sănătate (nutriție ,îngrijire,igienă personală) și practici pentru securitatea personală; Conceptul de sine; Curiozitate, interes și inițiativă în învățare ; Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)

COMPORTAMENTE VIZATE -

Participă activ în jocuri, dansuri, jocuri în aer liber etc.

Utilizează

mâinile

și

degetele

în

manipularea

corespunzătoare

unor

obiecte/instrumente (tacâmuri) -

Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază specifice unei alimentaţii sănătoase

Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale

Demonstrează abilităţi de autoprotecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase

Utilizează reguli de securitate fizică personală

Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale

Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi

Realizează sarcinile de lucru cu consecvență

Elemente componente ale activitatii integrate : 1. ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA Intalnirea de dimineata: ”Ce legume de toamna cunoaștem” Rutine : Deprinderi specifice primirii copiilor;deprinderi specifice servirii mesei - Prezenta , salutul , calendarul naturii, noutatea zilei; -

Tranzitii: - ,,Bate vântul frunzele”

2. ACTIVITATI LIBER ALESE a) Centre de interes –ALA1 Bibliotecă- ”Legume de toamna ”elemente de comunicare scrisă-grafisme Construcţii – Lădițe/coșuri pentru legume –piese leggo Joc de rol – Pregatim masa pentru servirea prânzului TRANZITIE: “Bate vântul frunzele 3.ACTIVITATI PE DOMENII EXPERENTIALE: -

,,Salata de legume a Toamnei’’ (DS –observare legume de toamnă; DOS –realizarea salatei de legume) TRANZITIE: ”Bate vântul frunzele”

3. ACTIVITATI LIBER ALESE 2 JOC DE ATENȚIE -“Prinde rosia” PLIMBARE ÎN CURTEA GRĂDINIȚEI - “Adunăm frunze”

Material bibliografic: 

Revista “Învăţămantul preşcolar”, 1-2/2008, cap.”Metode interactive de grup”;



Revista “Învăţământul preşcolar”, 1-2/2010, cap.“Proiectare”;



E.Goncea, G.Reiu, S.Breban “Activităţi bazate pe inteligenţe multiple”;



“Curriculum pentru învăţămant preşcolar”, M.Ed.C.T.-2008

Rutine

Intalnirea de dimineata

Tranzit ii

Legume de Toamnă (grafisme)

Prinde roșia (joc de atenție)

ACTIVITA TI LIBER ALESE 2

Adunăm frunze (Plimbarea in curtea gradinitei)

ACTIVITATI DE DEZVOLTARE PERSONALA “Ce legume de Toamnă cunoaștem”

SALATA DE LEGUME A TOAMNEI ACTIVITATI PE DOMENII EXPERENTIALE DȘ+DOS– (cunoașterea mediului+activitate practic gospodărească)

Bibliotecă

ACTIVITATI LIBER ALESE 1

CONSTRU C-TII

Joc de rol (Pregătim masa pentu prânz)

ALEGE SI SORTEAZA

Lădițe/coșuri pentru legume (piese leggo)

SCENARIUL ZILEI Copiii sunt aşezati în formă de semicerc, astfel încât fiecare să aibă contact vizual cu toţi colegii. Urmează SALUTUL - prima componentă a întâlnirii de dimineaţă. Acesta

porneşte de la educatoare şi se continuă de toţi membrii grupei (Dimineaţă ne-am trezit/ La grădiniţă ne-am pornit/ Frumos să ne salutăm/ Pe scăunele frumos să stăm). Apoi fiecare copil îşi va saluta colegul din stânga sa, rostindu-i numele. Se face PREZENŢA. Fiecare copil va merge la panou pentru a-şi aşeza poza cu numele în căsuţă, după care un copil care va fi cel mai cuminte si mai atent va veni la panou să aşeze pozele cu numele copiilor absenţi în trenuleţ. ..(Era odat-un orasel....) Un baietel va numara fetitele iar apoi o fetita va numara baietii si vom vedea daca sunt mai multe fetite sau baieti(Bate

vantul,picura,ploua,tuna….)Dupa

prezenţă

completăm

CALENDARUL

NATURII - cu ajutorul copiilor se stabileşte la panou anotimpul, ziua, data, luna şi anul în care suntem.(Eu am o casa mica/Asa si asa /Si fumul se ridica/Asa si asa/ Si bat la usa casei / Asa si asa/Si lustruiesc pantofii /Asa si asa). IMPARTASIRE CU CEILALTI se face printr-o discutie referitoare la legumele de Toamna . ACTIVITATEA DE GRUP se face cu ajutorul metodei R.A.I unde vom desfasura jocul ,,Leguma preferată,,.Copiii vor forma un cerc.In interiorul cercului se afla educatoarea.Aceasta arunca mingea unui copil si il intreaba ,,Ce legumă de toamnă îți place ?,.Copilul prinde mingea si raspunde la intrebare.El se aseaza in mijlocul cercului ,va plasa mingea altui copil intreband acelasi lucru.Jocul se termina cand toti copiii au plasat mingea calatoare. Dupa desfasurarea jocului propriu-zis ca tranzitie vom executa cateva exercitii de inviorare :( Daca vreau sa fiu voinic /Fac gimnastica de mic/ Merg in pas alurgator/Apoi sar intr-un picior/Ma opresc respir usor/Intind bratele sa zbor/Toata lumea e a mea/ Cand m-asez jos la podea/Asta-i doar un inceput/Ia priviti cat am crescut./Cucuriguuuu!!) Noutatea zilei: Copiii vor fi vizitati de catre iepurașul ”Rilă Ronțăilă” care le spune ca el vine din gradina de legume a Zânei Toamna.În grădina Toamnei sunt multe legume,iar el ne aduce un cos cu legume din partea zânei Toamna. Dragi copii Numele meu esteRilă Ronțăilă si vin cu un coș de legume trimis de către Zâna Toamnă.Ea știe cât de mult iubesc copiii grupei mijlocii anotimpul Toamna și legumele sale .Tocmai de aceea ,astăzi Zâna Toamnă ne roagă să facem o salată din legumele sale care sunt pline de vitamine. Va urez o zi frumoasa, dragi copii !!

Dupa citirea scrisorii se stabileste ca vom observa cu mare atenție legumele ,ca mai apoi să realizăm o salată din legume . Pentru început copiii vor fi trimiși printr-un joc la lucrul ce Centre. Din interiorul unei cutii ,copiii vor extrage cate un jeton cu insemnele centrului la care va lucra.Tranzitia spre centre se face prin jocul “Gasesta-ti jocul”. ALA1 Copiii sunt împărţiţi pe trei grupe. O grupă are sarcina de a utiliza elemente de scris și anume grafisme pentru diferite legume de toamna, a doua grupa va construi lădițe/coșuri pentru legume din piese leggo, treia grupa va trebui sa pregătească masa pentru servirea prânzului. Trecerea spre activitatea spre domenii experentiale se va face prin cantecul ”Bate vântul frunzele” ADE Pentru inceput se va descoperii coșul cu legume .Copiii vor observa,vor pipăi și mirosii legumele care se află în coș și le vor sorta în lădițele construite de către ei la centrul Construcții.După ce le vor sorta,vom îmbrăca șorțulețele și ne vom pregăti să

spălam

legumele.Mai apoi le vom curăța pe planșete și le vom tăia.După ce le-am tăiat ,ele vor fi puse intr-un castron mare ,amestecate cu sare și ulei după gust. Ne vom spăla din nou pe mânuțe și ne vom da jos șorțulețele pentru a servii salata noastră de legume la masa pregaătită de către ei la centrul Joc de rol. Trecerea spre activitatea de relaxare se face prin cînteceul ”Bate vântul frunzele”. In cadrul activitatilor de relaxare copiii vor fi antrenati de educatoare spre a desfasura jocul de atenție“Prinde roșia” si momentul de ieșire afară “Adunăm frunze din curtea gradinitei”. La final educatoarea va face aprecieri despre felul cum a decurs ziua, iar iepurașul Rilă Ronțăilă îşi ia la revedere de la grupa Albinutelor. 1. activitati de dezvoltare personala (A.D.P.) ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ:”Ce legumă de Toamnă cunoaștem” Mijloc de realizare:Joc Scop:Participarea si implicarea activa a prescolarilor comunicarii,a interrelationarii din grupul din care face parte. Obiective operationale: O1: Să-și salute colegii si pe educatoare O2: Să observe absenta unui coleg

in vederea stimularii

O3: Să numere cardinal si ordinal băieții si fetele prezente. O4: Să știe ziua in care ne aflăm. O5: Să observe vremea de afară ,caracterizand-o . O6: Să descrie pe scurt leguma aleasă. STRATEGII DIDACTICE: METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, jocul, problematizarea. MATERIAL DIDACTIC: panoul- Întâlnirea de dimineață, ecusoane. SCENARIUL ACTIVITATII Copiii sunt aşezati în formă de semicerc, astfel încât fiecare să aibă contact vizual cu toţi colegii. Urmează SALUTUL - prima componentă a întâlnirii de dimineaţă. Acesta porneşte de la educatoare şi se continuă de toţi membrii grupei (Dimineaţă ne-am trezit/ La grădiniţă ne-am pornit/ Frumos să ne salutăm/ Pe scăunele frumos să stăm). Apoi fiecare copil îşi va saluta colegul din stânga sa, rostindu-i numele. Se face PREZENŢA. Fiecare copil va merge la panou pentru a-şi aşeza poza cu numele în căsuţă, după care un copil va veni la panou să aşeze pozele cu numele copiilor absenţi în trenuleţ. Pe rând se vor număra fetiţele, fiecare zicând câte un număr, apoi se vor număra băieţeii şi vom vedea dacă fetiţele sunt mai multe sau băieţeii.”Bate vanul,picura,ploua,ploua tare,tuna,tuna tare,ploua,picura,bate vantul si a rasarit soarele” Dupa prezenţă completăm CALENDARUL NATURII - cu ajutorul copiilor se stabileşte la panou anotimpul, ziua, data, luna şi anul în care suntem.”Eu am o casa mica,asa si asa / Si fumul se ridica/ Asa si asa /Eu bat la usa casei /Asa si asa/Si-mi lustruiesc pantofii/ Asa si asa.Se va repeta de doua ori – o data ca o pisicuta si alta data ca un catel. IMPARTASIRE CU CEILALTI se face printr-o discutie referitoare la anotimpul Toamna și legumele acesteia . ACTIVITATEA DE GRUP

se face cu ajutorul metodei R.A.I unde vom

desfasura jocul ,,Leguma preferată,,.Copiii vor forma un cerc.În interiorul cercului se află educatoarea.Aceasta aruncă mingea unui copil si îl intreabă ,,Ce legumă de Toamnă îți place?,.Copilul prinde mingea si raspunde la intrebare.El se așează în mijlocul cercului ,va plasa mingea altui copil întrebând acelasi lucru.Jocul se termină când toti copiii au plasat mingea calatoare. Dupa desfășurarea jocului propriu-zis ca tranzitie vom executa câteva exerciții de

inviorare :( Dacă vreau să fiu voinic /Fac gimnastică de mic/ Merg în pas alurgător/Apoi sar într-un picior/Mă opresc respir ușor/Întind brațele să zbor/Toată lumea e a mea/ Când m-așez jos la podea/Ăsta-i doar un început/Ia priviți cât am crescut./Cucuriguuuu!!) Noutatea zilei: Copiii vor fi vizitați de către iepurașul ”Rilă Ronțăilă” care le spune că el vine din grădina de legume a Zânei Toamna.În grădina Toamnei sunt multe legume,iar el ne aduce un coș cu legume din partea zânei Toamna. Dragi copii Numele meu esteRilă Ronțăilă si vin cu un coș de legume trimis de către Zâna Toamnă.Ea știe cât de mult iubesc copiii grupei mijlocii anotimpul Toamna și legumele sale .Tocmai de aceea ,astăzi Zâna Toamnă ne roagă să facem o salată din legumele sale care sunt pline de vitamine. Va urez o zi frumoasa, dragi copii ! TRANZITII:”Bate vântul frunzele” 2.ACTIVITĂȚ I LIBER ALESE 1 (ALA1) Scopul activității: - stimularea imaginației creatoare a copiilor la inițierea si desfășurarea jocurilor, a gândirii logice, dezvoltarea tuturor simțurilor prin îmbinarea corectă a materialelor. I.

A) Bibliotecă :” Legume de Toamnă”-grafisme. Obiective operationale: -

cognitive

O1 Să utilizeze corect elemente de scriere . -

Afective

O2 Să manifeste perseverență în reușita sarcinilor. -

Psiho-motorii

O3 Să mânuiască cu ușurință materialele puse la dispozitie. Materiale didactice: fișe,creioane. Metode si procedee:conversația,explicația,demonstrația ,exercițiul ,Turul galeriei. II

CONSTRUCȚII: “Lădițe/coșuri pentru legume” Obiective operaționale: -

Cognitive O1: Să mânuiască materialele puse la dispoziţie .

O2: Să realizeze construcţia respectând tema dată. -

afective O3: Să coopereze cu colegii de grup. -

Psiho-motorii

O4 Să mânuiasca cu ușurință materialul pus la dispoziție. Materiale didactice :cuburi de plastic de diferite mărimi si culori. Metode si procedee:explicația,demonstrația,exercițiul, Turul galeriei. Joc de rol ”Pregătim masa de prânz”

III

Obiective operationale: -

cognitive

O1 Să așeze tacâmurile pe masă ; -

afective

O2 Să respecte indicatiile educatoarei; -psiho-motorii O5 Să mânuiască cu ușurință materialul pus la dispoziție. Materiale didactice :furculițe,cuțite,șervețele,farfurii. Metode si procedee:explicația,demonstrația,exercițiul,Turul galerie.

DEMERS DIDACTIC NR.

ETAPELE

CR T

CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII

STRATEGII

EVALUA

ACTIVITĂȚ

DIDACTICE

METODE

MATERIA

PROCEDE

DIDACTIC

E I

Captarea

atenției

pregatite.

face

prin

intuirea

materialelor Conversatia

Anunțarea si Împreună cu copiii voi merge la fiecare Demonstrația

enunțarea

centru de interes în parte si voi anunța

obiectivelor

tema,în funcție de culoarea de pe jeton care a fost extras de fiecare.Voi purta discuții Conversația referitoare la ceea ce vor realiza copiii cu ajutorul materialelor puse la dispoziție

modul de utilizare al acestora. Voi reaminti copiilor câteva reguli de Explicația comportament : vorbim in șoaptă fără să îi deranjăm pe ceilalți,lucrăm cu frumos având grijă

de materiale.Fiecare lucrare trebuie

terminată. III

Desfășurarea

La centrul Bibliotecă copiii vor trebui să Explicația folosească elemente de scris pentru a unii

activității

Fișe Creioane

punctele în scopul obținerii legumelor de toamnă

Aprecieri

La centrul CONSTRUCȚII copiii vor

Cuburi

construi cu ajutorul cuburilor de plastic , prin Conversația

Leggo

îmbinare,alăturare

și

suprapunere

,lădițe/coșuri pentru legume.

verbale

Tacâmuri

La centrul JOC DE ROL copiii vor

Farfurii

așeza masa pentru servirea prînzului,

Servețele

Exercitiul IV

Obținerea

Toate lucrările copiilor vor fi puse la Turul galerie

performanței

expoziție. Copiii vor evalua toate lucrările cu ajutorul Turului Galeriei.

Evaluare

Voi face aprecieri pozitive fiecărui centru in parte.

Aprecieri Conversația

3.ACTIVITĂȚII PE DOMENII EXPERENȚIALE

verbale

TEMA ACTIVITĂȚII: Activitate integrata – DȘ+DOS MIJLOC DE REALIZARE; Joc didactic TIPUL DE ACTIVITATE:Formare,consolidare si verificare de priceperi si deprinderi. DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII Motricitare grosieră și motricitate fină în contexte de viață familială; Sănătate (nutriție ,îngrijire,igienă personală) și practici pentru securitatea personală; Conceptul de sine; Curiozitate, interes și inițiativă în învățare ; Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități) ; COMPORTAMENTE VIZATE -

Participă activ în jocuri, dansuri, jocuri în aer liber etc.

Utilizează

mâinile

și

degetele

în

manipularea

corespunzătoare

unor

obiecte/instrumente (tacâmuri) -

Exersează, cu sprijin, respectarea unor principii de bază specifice unei alimentaţii sănătoase

Manifestă deprinderi de păstrare a igienei personale

Demonstrează abilităţi de autoprotecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase

Utilizează reguli de securitate fizică personală

Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale

Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi

Realizează sarcinile de lucru cu consecvență

Obiective operationale: OBIECTIVE OPERATIONALE: a) COGNITIV-INFORMATIONALE:  Să recunoască şi să denumească legumele de toamnă;  Să precizeze importanţa folosirii legumelor în alimentaţie;  Să dea exemple referitoare la prepararea şi conservarea legumelor;  Să stabilească reguli de igienă referitoare la conservarea şi consumarea legumelor; b) PSIHO-MOTORII:  Să spele şi să cureţe legumele;  Să utilizeze corect instrumentele de bucătărie date;

 Să toace mărunt legumele;  Să umple borcanele cu legume; c) AFECTIV-ATITUDINALE:  Să se implice direct în activitate;  Să coopereze cu ceilalţi copii. STRATEGII DIDACTICE: METODE SI PROCEDEE:

conversația, explicația, demonstrația, exercițiul,

problematizarea, observația, aprecierea verbală, jocul, Turul galeriei. b). Materiale didactice: Iepurașul Rilă Ronțăila din pluş,,legume de toamna,coșuri din piese leggo,tacâmuri,bol mare,planșete,farfuri,recompense. Forme de realizare - în grupuri ,frontal, individual; Forme de evaluare - aprecieri verbale, aplauze, recompense, autoevaluarea,scrisa; SCENARIUL ACTIVITĂȚII Pentru început se va descoperii coșul cu legume .Copiii vor observa,vor pipăi și mirosii legumele care se află în coș și le vor sorta în lădițele construite de către ei la centrul Construcții.După ce le vor sorta,vom îmbrăca șorțulețele și ne vom pregăti să

spălam

DEMERS DIDACTIC EVENIMENTUL DIDACTIC

CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC

STRATEGII

DIDACTICE

ACTIVITĂŢII

EVALUARE

MOMENT

Pentru organizarea activităţii

Observarea

ORGANIZATORIC

se aeriseşte, se pregăteşte sala de

comportamen-

grupă şi materialele

tului copiilor

necesare

desfăşurării activităţii, împreună cu copiii.

CAPTAREA

Introducerea

în

activitate

ATENŢIEI

realizează prin cântecelul ”Supa de zarzavat”:

Expunerea

ANUNŢAREA

-Astăzi, vom incerca să facem o

TEMEI

salată de legume de toamnă sau Conversaţia orientală. Trebuie să profitam de aceste legume pentru ca au gust bun şi cu ajutorul lor veţi putea creşte sanatosi,mari și puternici .Trebuie să

consumaţi

cât

mai

multe

legume,indiferent că sunt timpurii, sau legume de toamnă. Aşa veţi deveni copii plini de enegie şi cu poftă de viaţă, altfel, n-aveţi cum să fiţi puternici !

-Toamna,anotimpul cel mai bogat DIRIJAREA

din an, aduce odată cu ultimele

ÎNVĂŢĂRII

raze călduţe de soare şi legume pline de vitamine de care trebuie să profităm din plin. Cartofii, Conversaţia ardeii,roșiile și ceapa sunt patru dintre acestea, pe care sigur le consumaţi şi voi destul de des, dar pe lângă acestea mai sunt şi alte Explicaţia legume de toamnă cum ar fi:

mazăre, ţelină, sfeclă,castraveți. Vom observa pe rând legumele,le vom mirosii si pipăi pentu a le vedea textura lor. După ce le-am observat vom trece la realizarea salatei de toamnă. Copiilor li se va cere să precizeze regulile

igienă

trebuie

respectate,caracteristici legumelor,importanţa

ale lor

în Exerciţiul

alimentaţia sănătoasă. Pentru inceput vom face câteva exerciții de încălzire a mâinilor: 1.Închidem

pumnișorii,deschidem

pumnișorii; 2.Spalăm batistuța,bine.bine.bine;; 3.O stoarcem ,o scutrăm bine,bine 4. Ca mai apoi să o punem pe ață ,să vină vântul să o usuce.

Demonstraţia

Se va intui materialul. Se vor spăla legumele,după care se vor curăța cartofii care au fost fierți în prealabil iar la final vor tăia legumele. În final, le vor amesteca în bol cu ulei și sare . Salata de legume va fi servită de EVALUARE

către copii. Le voi reaminti că fiecare trebuie

Aprecieri pozitive

să

se Conversaţia

hrăneascăsănătos,consumând legume

care

conţin

multe

vitamine

asupra obţinute

salatei

importante în alimentaţia sănătoasă. -Prin urmare, nu trebuie să uitaţi că legumele de toamnă nu trebuie să lipsească din alimentaţia voastră!

ÎNCHEIEREA

Se fac aprecieri referitoare la modul

Copiii

ACTIVITĂŢII

în care s-a desfăşurat activitatea şi Conversaţia

stimulente.

asupra comportamentului copiilor, solicitându-le acestora să precizeze importanţa legumelor în alimentaţie. Fiecare copil va primi un stimulent (bulină roșie).

ACTIVITATI LIBER ALESE ALA 2

Categoria de activitate: ALA 2 (activități liber alese) Mijloc de realizare: Joc de atenție + moment de ieșire in aer liber Tema activității: ,,Prinde roșia” ,,Adunăm frunze din curtea gradiniței” Scopul: -

Dezvoltarea fizică armonioasă;

Recreerea copiilor şi restabilirea bunei lor dispoziţii;

Dezvoltarea intelectuală a copiilor în cadrul jocurilor;

Obiective operationale: -cognitive O1-să-şi coreleze mişcările în funcţie de sarcinile jocului; O2- să respecte regulile prevăzute de joc; -afective O3-să participe cu interes la joc păstrând ordinea şi disciplina; -psiho-motorii O2 -să răspundă motric la sarcina dată; Strategia didactica:

primesc

a)Metode si procedee didactice:conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,jocul; b) Mijloace de invatamant: roșie din plastic,coșuri. c) Forme de organizare: in grup,pe echipe. Elemente de joc: mişcarea, întrecerea, încurajare, aplauze; Bibliografie: 

Curiculum pentru invatamantul prescolar” (3-6/7 ani) M.E.C.T. 2008;

Culegere jocuri de miscare Prinde roșia - joc de mișcare Desfăşurarea jocului: Copiii se împart în două echipe: echipa ardeilor şi echipa morcovilor. Pentru a forma cele doua echipe vom extrage cate un jeton dintr-un săculeț cu ajutorul metodei „Mâna oarbă”.Fiecare echipă are câte un coş în care sunt 4 roșii mari . Copiii vor fi aşezaţi unul în spatele celuilalt, pe 2 coloane, cei din faţă fiind în competiţie. Ei trebuie să ia pe rând câte o roșie

din coş şi să o așeze în lădițele construite de ei la centrul

Construcții, iar după ce le-au asezat pe toate trebuie să se aşeze în faţă şi să îi facă galerie următorului copil din echipă care trebuie să adune pe rând roșiile din lădițe şi să le pună în coş. Echipa care va termina prima de așezat şi de adunat roșiile va fi câştigătoare. Toţi membrii echipei câştigătoare vor primi medalii. Moment de iesire afara:

Adunăm frunze din curtea grădiniței

.Copiii însoțiți de

educatoare si îngrijitoare ies in curtea gradiniței unde vor observa copacii în anotimpul toamna și diferitele frunze.Vor aduna câteva frunze din care vor face un buchet .Copiii vor iesi afară câte doi de mânuță si vor cânta diferite cântece cu specific anotimpului în care ne aflăm. DEMERS DIDACTIC

Etapele activității

Activitatea didactică

Strategii didactice Metode

si Mijloace

procedee 1.

Momentul -se pregătesc materialele necesare conversația

de înv.

Forme de org. frontal

organizatoric

pentru buna desfășurare a activității

2.Prezentarea

Copii astăzi vom juca un joc foarte -conversa-

și

explicarea frumos care se

jocului

numește “Prinde ția

Frontal

roșia”. Copiii sunt împartiti

în două

echipe: echipa ardeilor si echipa

Roșii

din

plastic

morcovilor iar apoi așezati pe două coloane.Fiecare echipă va avea câte -explicația

Pe Coșulețe

echipe

două coșuri .La semnalul meu primii Conversația doi concurenți( câte unul de la fiecare

Scăunele

echipă)pleacă și cât pot ei de repede așează

roșiile

în

lădițe/coșuri.Al

doilea rând de concurenți va pleca tot Explicația la semnalul meu si adună roșiile din lădițe/coșuri.Jocul se va termina când toți copiii au participat la joc. A doua activitate este reprezentată de ieșirea copiilor în curtea grădiniței ,unde

vor

anotimpul

observa Toamna

copacii și

în

frunzele

acestora care vor fi culese în scopul realizării unui buchet. 3.

Jocul

probă

de -

se realizează

jocul de proba -conversa-

frontal

pentru a vedea daca explicațiile țiaeducatoarei au fost înțelese de către explicația copii -dacă e cazul, educatoare dă demonstrația explicații suplimentare.

Desfășura- Pentru desfășurarea

jocului copiii

-frontal

rea propriu-zisă vor fi împarțiți în două echipe.

Săculeț

a jocului

Jetoane

Echipele se vor alege prin metoda Măna oarbă .Dintr-un săculeț vor extrage

jetoane

imagini

ale -conversa-

ardeilor sau ale morcovilor .În funcție ția

echipe

de jetonul extras se vor face cele -explicația două echipe.Se vor așeza pe două -exercițiul rânduri iar in fața lor vor fi puse -demon-

Roșii

cutiile/ladițele/coșurile construite de strația

plastic

din

ei la centrul Construcții.La semnalul meu primul copil de la fiecare echipă va pleca cat mai repede spre a așeza roșiile în

cutii.Când primii doi au

terminat se pregătesc să pornească următorii doi copii care vor aduna roșiile puse în lădițe.Jocul se va repeta până când toți copiii de la ambele echipe au participat la joc. 5.

fac

aprecieri

individuale

asupra

Încheierea -

activiății

activității.

oferă

generale

și -conversa-

Medalii

desfașurării ția

Buline

medalii

roșii

și

recompensele.

Strategii de creștere a atractivității învățării în mediul online

frontal

Prof. Ceaușu Silvana-Alisa Clubul Copiilor Tg. Cărbunești

Din fericire, în ultimele decenii, științele cognitive ne-au îmbunătățit mult înțelegerea despre învățare, așa că putem folosi strategii și tehnici de predare, testate științific, care să îi ajute pe cursanți în învățare. Printre strategiile cele mai eficente evidențiate de studiile din științele cognitive se numără: reactualizarea, spațierea și feedback-ul. Reactualizarea trebuie văzută ca o strategie de lucru, nu ca o tehnică prin care testăm cursanții și le dăm note. Nu nota ne interesază din această perspectivă, ci exersarea reactualizării cunoștințelor pentru a le consolida în memoria de lungă durată. De exemplu, putem cere cursanților să noteze două lucruri pe care le-au învățat la ultima lecție, sau chiar la lecția de astăzi. Reactualizarea poate fi văzută ca o strategie depășită în ziua de astăzi, când memoria noastră este dispersată pe diferite dispozitive, care rețin informația pentru noi. Însă, conexiunile dintre neuroni trebuie întărite prin practică. Studiile legate de metacogniție ne arată cât de ușor este să greșim în estimarea cunoștințelor pe care le avem. Nu putem fi siguri că știm ceva până când nu încercăm să ne amintim acel lucru și reușim. Pentru că importanța reactualizării în învățare nu este suficient de evidențiată, elevii și studenții cad pradă falsei impresii că știu dacă citesc ceva în mod repetat (impresie dată de sentimentul de cunoaștere/ feeling of knowing). Dar citirea repetată este una dintre cel mai puțin eficente strategii pe care le pot folosi, pe când reactualizarea este una dintre cele mai puternice. Spațierea se referă la repetarea celor învățare în momente diferite de timp. În loc să încheiem cu un subiect după ce l-am predat, învățarea este mai eficientă dacă readucem acel subiect în discuție în mod repetat de-a lungul unui semestru. Desigur, cel mai bun mod de a-l aduce în discuție este prin reactualizare. Deoarece intervine uitarea, introducerea spațierii poate fi o provocare atât pentru profesor, cât și pentru cursanți. Profesorul poate avea îndoieli legate de cât de bine a predat o lecție, iar cursanții pot fi dezamăgiți de rezultatele lor. Dar tocmai această reactualizare repetată și efortul implicat vor fi cele care vor duce la consolidarea cunoștințelor.

Feedback-ul oferit imediat după răspuns poate ajuta elevii și studenții să diferențieze între noțiuni și situații similare. O metodă care poate fi folosită este de a discuta răspunsurile date la un test/ execițiu de reactualizare și de a discuta cu elevii/ studenții de ce acestea sunt corecte sau greșite. Toate aceste strategii au în comun faptul că necesită efort. Realitatea este că învățarea autentică necesită efort și uneori ne pune față în față cu eșecul evidențiat prin rezultate slabe. Sportivii sunt obișnuiți să folosească eșecurile pentru a-și îmbunătăți performanța. Competenţa digitală – specific şi utilitate Aceasta presupune un complex de cunoştinţe, atitudini şi abilităţi, după cum urmează: Cunoştinţe - semnificarea rolului tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în viaţa individului. Include aplicaţiile principale de tipul: stocarea şi gestionarea informaţiilor. Abilităţi - căutarea, colectarea şi filtrarea informaţiei, priceperea de a o utiliza întro manieră critică; abilitatea de a accesa, căuta şi folosi servicii bazate pe Internet. Atitudini - atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţia disponibilă, utilizarea În mod responsabil a mediilor interactive. Competenţa digitală, în calitatea sa de competenţă transversală, implică utilizarea în manieră logică, responsabilă şi critică a mijloacelor media electronice. Utilizarea mediului virtual în procesul instructiv– educativ Cadrul didactic este în primul rând un manager al procesului instructiv-educativ, în realizarea căruia se va folosi de o serie de mijloace didactice. Utilizarea mediului virtual ca mijloc didactic devine necesară în câteva puncte cheie ale activităţii didactice, după cum urmează: • Proiectarea activităţii didactice - selectarea unor resurse didactice de calitate, care facilitează atingerea scopurilor educaţionale urmărite şi centrarea învăţării pe conţinuturi relevante pentru competenţele care trebuie formate la cursanţi; utilizarea textului, imaginilor, sunetelor şi animaţiei; angajarea cursanţilor în activităţi de învăţare bazate pe explorare, descoperire şi cooperare. • Derularea procesului de predare-învăţare-evaluare - care înseamnă în acest caz, adaptarea mediului virtual la nevoile de predare ale profesorilor, în condiţiile asumării rolului de facilitatori ai învăţării şi implică: - activizarea procesului de predare-învăţare, asigurarea unui cadru interactiv de învăţare; implicarea cursanţilor în căutarea şi prelucrarea informaţiei; - asigurarea pentru cursanţi a unui ritm propriu de parcurgere a activităţilor de învăţare şi de rezolvare a sarcinilor de evaluare, în funcţie de nivelul lor de pregătire;

- creşterea atractivităţii lecţiilor desfăşurate. • Managementul învăţării - concentrarea activităţii profesorului pe cursant, ajutându-l să înveţe cum să înveţe, adică să-şi construiască singur cunoaşterea. Mediul virtual poate facilita în acest context următoarele: - organizarea unor parcursuri diferenţiate de învăţare; - îmbinarea lucrului individual, cu lucrul pe echipe; - angajarea cursanţilor în activităţi de învăţare care necesită conexiuni interdisciplinare şi transdisciplinare. Limite referitoare la utilizarea mediului virtual în activităţile instructive-educative: - maniera în care alegem să proiectăm activitatea didactică (de exemplu, trebuie ca mediul virtual să se subordoneze scopurilor educaţionale urmărite în vederea desfăşurării unor lecţii interactive şi nu invers) ; - alocarea unui timp generos activităţii pe calculator, care depăşeşte activitatea de învăţare propriu-zisă (de exemplu, decuplarea de la comunicarea reală, în favoarea comunicării în medii virtuale) ; - activităţile de învăţare realizate cu formabilii (este util să fie realizate activităţi de învăţare complexe, care presupun mai mult decât accesarea informaţiilor) ; - excesul utilizării mediului virtual în procesul de predare-învăţare-evaluare (este recomandat un echilibru între tradiţional şi modern în învăţare şi în evaluare) ;

Bibliografie: ANGHEL, T. (2009). Instrumente şi resurse web pentru profesori. Bucureşti: Editura All. BALANSKAT, A., BLAMIRE, R., KEFALA, S. (2006). BOCOŞ, M. (2013). Instruire interactivă. Iaşi: Polirom. CERGHIT, I. (1988). Mijloace de învăţământ şi strategii didactice. În: Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.), Curs de pedagogie, Tipografia Universităţii, Bucureşti. VELEA, S. (2009). Noile tehnologii în educaţie – între slogan şi impact autentic în activitatea de predare-învăţare. În: Tehnologii moderne în educaţie şi cercetare. CNIV 2009. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti.

1 DECEMBRIE – ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Prof. înv. primar SZILAGYI-TOMOIU MIHAELA Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir În perioada 23 – 27.11.2020 la clasa a III-a A, Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir, au fost desfășurate activități didactice și educative dedicate Zilei Naționale a României. Activitățile au fost desfășurate online, atât la nivelul unor discipline sau transdisciplinar, cât și extracurricular, în baza unui proiect educativ. Prin activitățile organizate s-a urmărit: promovarea valorilor naționale autentice, dezvoltarea şi consolidarea sentimentului patriotic în rândul elevilor prin cunoaşterea evenimentelor legate de momentul istoric 1 Decembrie 1918, stimularea creativităţii şi expresivităţii prin realizarea de materiale care să ilustreze momente legate de Marea Unire, dezvoltarea gândirii critice, formarea competențelor de învățare creativă și colaborativă, a competențelor de comunicare și relaționare, dezvoltarea gustului artistic, cultivarea respectului față de portul popular românesc, relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în contexte școlare și extrașcolare. 1 Decembrie – Ziua Națională a României (clasa a III-a A)

MANAGEMENTUL EDUCAȚIEI ELEVILOR ÎN CONTEXTUL TEHNOLOGIEI MODERNE

Prof. Apostol Marinela Școala Gimnazială Ruginești, județul Vrancea

„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze.” ( Maria Montessori) Trăim într-o lume în continuă schimbare, în care nevoia de nou şi inovator se manifestă zilnic. Copiii, de la vârste foarte mici, iau contact cu gadget-uri de ultimă generţie, le recunosc, le folosesc şi apoi se familiarizează cu ele. Astfel, încă din momentul înscrierii acestora în învăţământul preuniversitar, se poate observa dorinţa acestora de a utiliza noile tehnologii şi uşurinţa cu care asimilează cunoştinţele legate de acestea. De asemenea, prin utilizarea mijloacelor didactice moderne se uşureză transmiterea informaţiilor către copii, aceştia fiind mai interesaţi să înveţe. Folosirea tehnologiilor moderne în școală face parte din evoluţia naturală a învăţării şi sugerează o soluţie firească la provocările moderne adresate învăţării şi a nevoilor elevilor. Intregrarea acestora în procesul tradiţional de predare-învăţare-evaluare este o oportunitate de a integra inovaţiile tehnologice cu interacţiunea şi implicarea oferite de modul tradiţional de

cunoaştere. Nu este un proces uşor, dar dificultăţile pot fi depăşite având în vedere potenţialul acestui tip de cunoaştere. Sarcina cadrului didactic este de a integra noile tehnologii în momentul în care gândeşte şi proiecteză activitatea. Tehnologiile educaţionale presupun mijloace şi metode, structuri şi forme diferite care corelează diferite concepte operaţionale: proiectul pedagogic, mesajele educaţionale, conexiunea inversă etc. Integrarea tehnologiilor educaţionale în cadrul învăţământului formativ presupune ca şcoala să se centreze pe dezvoltarea gândirii, selectând prin aceasta conţinutul, metodele, formele şi criteriile de formare şi evaluare, adică să elaboreze acea tehnologie educaţională care dezvoltă un anumit stil de învăţare cu efect durabil. Copiii reprezintă viitorul unei societăți, motiv pentru care e important ca aceștia să deprindă abilitățile necesare într-o lume în continuă evoluţie. Întrucât tehnologia poate fi o sursă de distragere a atenției, programele implementate în școli ar trebui să-i oferi elevului o experiență didactică interactivă, bogată și variată, devenind în același timp mai disciplinat și mai informat. Există o linie fină ce delimitează avantajele şi dezavantajele folosirii acestor tehnologii. Abandonarea copilului înconjurat de aparatură nu va fi o soluţie în educarea acestuia. Folosirea unui mijloc educaţional modern nu înseamnă în mod excepţional succes. Nevoia copilului de interacţiune umană, de exemplu real, de copiere a comportamentului persoanei de langă, transmirea emoţiilor, a stărilor şi trăirilor, influenţarea print-o singură privire, nu va putea fi înlocuită de aceste mijloace moderne. Omul nu va putea fi înlocuit niciodată. Rolul şcolii, al managerului acesteia, este de a îmbina tradiţionalul cu modernul pentru o educaţie eficientă şi de durată. Utilizǎm softurile educaţionale

în activitǎţile didactice în transmiterea şi

consolidarea unor cunoştinte, dar şi în realizarea unor jocuri interactive care favorizeazǎ colaborarea, interacţiunea, verificarea unor deprinderi şi cunoștinţe. Ce este de fapt un soft educațional? Orice produs multimedia cu conținut educațional este un soft educațional? Răspunsul e hotărât nu! În afară de alegerea atentă a temei, care trebuie să ofere condiții obiective de transpunere în secvențele multimedia, un soft educațional este proiectat fie conținând propria strategie didactică, fie ca un moment precis într-un set de strategii posibile, din care educatorul poate alege. Este deosebit de important să se evidențieze tipul de soft educațional, din punct de vedere al conținutului tematic și a strategiei, pentru a putea fi corect folosit.

De asemenea, petrecerea mai multor ore în fața calculatorului poate fi deosebit de nociv, prin faptul că răpește din timpul de joacă al copilului petrecut în aer liber, dar și prin efectul nesănătos pe care îl au monitoarele asupra ochilor. Deoarece jocurile pe calculator sunt deosebit de agreate, este indicată punerea la punct a unora care să cultive aptitudini utile societății. Atrăgând copilul în jocuri non-violente, atractive, care dezvoltă gândirea logică, spiritul de observație, personalitatea acestora va avea numai de câștigat. Material intuitiv pe care îl formează imaginile reprezentând obiecte, fenomene, ființe, acțiuni, devine o sursă de cunoștințe noi, iar măsura în care copilul învață să le înregistreze, să le descrie, să le interpreteze, acestea dezvoltă spiritul de observație, operațiile de analiză și sinteză, de generalizare și abstractizare. Cu ajutorul programelor didactico-informatice, a softurilor educaționale, se eficientizează procesul

de predare-învățare-evaluare a

cunoștințelor. Utilizând softurile educaționale în cadrul activităților se vor dezvolta: gândirea logică, spiritul

de observație, memoria vizuală, atenția voluntară, operațiile intelectuale

prematematice, deprinderile de lucru cu calculatorul, abilitățile de utilizare a informațiilor primite prin intermediul softurilor educaționale. Astfel, softurile educaționale prezintă o serie de avantaje incontestabile: - furnizează un mare volum de date; - asigură o instruire individualizată; - favorizează parcurgerea unor secvențe de instruire complexe prin pași mici, adaptați nevoilor individuale de progres în învățare; - facilitează realizarea unui feedback rapid și eficient; - oferă posibilitatea simulării unor procese greu sau imposibil de accesat în mod direct; - stimulează implicarea activă a copilului în învățare; Softurile educaționale se pot folosi în cadrul tuturor tipurilor de activități. Unele softuri educaționale pot fi utilizate în cadrul mai multor discipline, deoarece sunt concepute interdisciplinar. Pe piața actuală există deja o multitudine de softuri educaționale realizate, cu grafică atractivă, cu elemente de animație și sunet: Corpul omenesc, Zâna Măseluță, Micul ecologist, Educație rutieră, Piti-Clic etc. In activitatea didactică ce o desfășuram, softul educațional se poate concretiza într-o metodă foarte eficientă, iar în acest scop a fost elaborată clasificarea softurilor educaționale după funcția pedagogică specifică în cadrul procesului de instruire: a) Prezentarea interactivă de noi cunoștinte (Computer Based Learning) presupune utilizarea mijlocită a calculatorului în procesul predării.

Materialul de învățat se prezintă pe baza unui anumit tip de interacțiune. Astfel, calculatorul preia din funcțiile educatorului, însă comunică cu elevii prin intermediul acestuia și poate fi proiectat așa: - sunt precizate una sau mai multe secvențe din conținut; - elevii sunt solicitați să-și exprime părerea, să răspundă la o întrebare, să rezolve un exercițiu; - se poate trece la următoarea etapă doar după ce se prezintă aprecierea răspunsului, iar în funcție de corectitudinea acestuia secvențele anterioare, pot fi reluate sau activitatea poate continua mai departe. Materialul poate fi împărțit pe capitole/secvențe care să nu solicite o concentrare mai mare de 5 minute fiecare. Prin diverse meniuri se pot furniza informații adiacente. b) Exersarea asistată de calculator (Computer Assisted Training) - este softul ce caracterizează urmatoarea situație: când subiectului i se pun la dispoziție programe specializate, care-l ajută să fixeze cunoștințele și să capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitive, urmate de aprecierea răspunsului subiectului. Exercițiile pot fi - propuse într-o ordine prestabilită sau în mod aleator sau pot fi generate în timpul sesiunii de lucru. c) Verificarea asistată de calculator (Computer Assisted Testing) - presupune existența unor programe capabile să testeze nivelul de insușire a cunoștintelor prin evaluarea răspunsurilor. O interfață grafică prietenoasă va afișa mesaje corespunzătoare interpretării răspunsului. Programele de testare pot fi incluse și în lecția curentă sau în lecțiile recapitulative. Modul de construire a unui test depinde de: nivelul elevilor, numărul de sarcini de lucru, timpul de administrare. d) Simulare. Un soft de simulare permite realizarea controlată a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe oferă posibilitatea observării modelului în care se schimbă comportamentul sistemului în funcție de modificările operate (schimbarea parametrilor, condițiilor) ceeea ce facilitează înțelegerea fenomenului și nu implică riscurile și cheltuiala fenomenului real. Acest tip de soft permite investigarea reprezentând o formă evoluată de interacțiune instructională, în care subiectului nu i se oferă informațiile ca atare, ci se construiește un mediu prin care acesta să poată extrage informațiile care îl interesează pentru rezolvarea unei anumite sarcini. Interacțiunea subiect - calculator permite diversificarea strategiei didactice, facilitând accesul elevilor la informații mai ample, mai logic organizate, structurate variat, prezentate în modalități diferite de vizualizare. De fapt, nu calculatorul în sine ca obiect fizic, înglobând

chiar configurație multimedia, produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create și vehiculate corespunzător, adică a softurilor educaționale, integrate după criterii de eficiență metodică în activitățile de instruire. Utilizarea TIC nu trebuie să devină o obsesie, deoarece fiecare elev are dreptul la succes școlar şi la atingerea celor mai înalte standarde curriculare posibile de aceea, trebuie găsite metodele pedagogice adecvate în fiecare caz în parte. Nu trebuie, deci, să renunţăm la metodele didactice tradiționale, la rezolvarea de probleme şi la efectuarea experimentelor reale, deoarece acestea au un rol bine definit în realizarea unei legături directe între experienţa practică şi ideile teoretice, creându-se astfel cunoștințe temeinice despre lume și societate. „Calculatoarele nu sunt magice. Educatorii sunt!”

BIBLIOGRAFIE - Adăscăliței, Adrian - Proiectarea Instruirii utilizând Sisteme Informatice Multimedia – curs; - Duminică, Mădălina - articolul - Calculatoarele nu sunt magice. Educatorii sunt!, „Școala Bucovineană” – anul XI, nr.4/2008; - Istrate, Olimpius - articolul Criterii de evaluare a softurilor educaționale, „Implementarea tehnologiilor în educație” (www.1educat.ro); - Maxim, Ioan - Rolul scenariului în elaborarea soft-urilor educaționale interactive, Colocviu Internațional „Științe ale educației – dinamică și perspectivă” – Suceava, 2004.

Warm-up activities

Prof. Voicu Mirela Livia Şcoala Gimnazială „Gheorghe Bibescu”, Craiova

Warm-up activities are designed to get students' attention, to help them put aside distracting thoughts and to get them ready to focus individually and as groups on whatever activities follow. You might think of them as the academic equivalents of loud noises or bursts of light. Much like those physical phenomena, when presented properly, they will cause people to stop whatever they are doing or thinking and refocus their attention. The five or ten minutes per day you will spend should pay off in dramatic results; at least they did for me. Once I began regular use of warm-ups like these, I noticed that everybody began paying close attention to what was going on. A sense of excitement filled the room as more and more students were drawn into the web, firing questions and listening to answers as they sought solutions to the puzzles and questions I had posed. I found myself forced to prepare similar activities each day. If I missed a day, students would whine and beg for two the next day. Unsolicited, they even began to bring in puzzles and problems they had found on their own. I even noticed significant changes during my "regular" lessons. As with the warmups, students paid closer attention, asked better questions, and seemed a bit more excited than before. Most astonishing to me, however, was the fact that my discipline problems almost disappeared. I can only surmise that most resulted from boredom; and that formerly bored students, turned on by the warm-ups, no longer found need to seek excitement in ways I found troublesome. Here are some examples of warm-up activities that you can you use in your lessons in order to make them more interactive: 

Brainstorming (any level, individual or group)

Give a topic and ask learners to think of anything related to it. Write the responses for all to see or ask a volunteer to do the writing. You can use this to elicit vocabulary related to your lesson. 

Question of the Day (intermediate-advanced, individual or group)

Ask one or two simple questions and give learners five minutes to write their answers. Randomly choose a few people to share their answers with the group. 

Yesterday (intermediate, group)

Have a learner stand in front of the group and make one statement about yesterday, such as "Yesterday I went to the cinema." Then let everyone else ask questions to learn more information, such as "Who did you go with?" "What movie did you see?" "What time did you go?" etc. Try this with one or two different learners each day. 

Describe the Picture (any level, group)

Show a picture and have learners take turns saying one descriptive thing about it. Beginners can make simple observations like "four cars", while advanced students can make up a story to go with the picture. They aren't allowed to repeat what someone else said, so they need to pay attention when each person speaks. 

Show & Tell (any level, individual or group)

A learner brings an item from home and talks about it in front of the group. Give learners enough advance notice to prepare and remind them again before their turn. Have a back up plan in case the learner forgets to bring an item. Beginners may only be able to share the name of an item and where they got it. Be sure to give beginners specific instructions about what information you want them to tell. 

Sing a Song (intermediate-advanced, group)

If you're musically inclined, or even if you're not, songs can be a lively way to get everyone involved. 

Find Someone Who... (literate beginner-intermediate, group)

Create a list of characteristics such as "likes ice-cream," "has a brother/sister," or "can dance." There should be ten to fifteen items, and you can relate them to your lesson if you wish. Then let the learners mingle and get signatures of other learners who fit the descriptions. Make sure they are using appropriate question forms ("likes X" becomes "Do you like X?") and aren't just pointing to the items on the page. This can be made into a Bingo activity by putting the items on a grid. 

Twenty Questions (intermediate-advanced, individual or group)

Select an object in your mind and let the learners ask up to twenty questions to guess what it is. Trade places with the winner and let the learner select an object for the next round. 

Storyline (intermediate-advanced, group)

Divide into groups of 4-6 people. Give everyone a sheet of paper and ask them to write the first sentence of a story at the top of the page. It may begin "Once upon a time..." if they like. Then they pass the page along to the next person in the group. That person reads the first sentence and adds one more to it to continue the story. Then that person folds the top of the page backwards so only his or her own single sentence is visible and passes the page to the next person. That person writes one more sentence, folds the paper back to hide the previous sentence, and passes it along again. When the pages have passed through the entire group one or two rounds, everyone unfolds the pages and reads the stories. They are often hilarious, and this game usually generates contagious laughter. Remember! Warm-ups encourage whole-group participation, which can build a sense of community within the group. They also help your learners put aside their daily distractions and focus on English!

Biography: Trisha Callella, Daily Writing Warm-Ups, Creative Teaching Press, Huntington Beach CA, 2006 Jeremy Harmer, The Practice of English Language Teaching - 2nd edition, Longman, New York, 1991 Jeremy Harmer, How to Teach English, Longman, New York, 1998

Cât de bine vă cunoașteți copilul?

Prof. înv. primar: Manciulea Mihaela Elena Școala Gimnazială ,, Liviu Rebreanu” București

Cât de bine vă cunoașteți copilul? Este o intrebare pe care, cu siguranță v-ați pus-o sau v-a fost pusă de altcineva. Cei mai mulți părinți au impresia ca stau foarte bine la acest capitol. „Cum să nu-mi cunosc copilul? Eu l-am facut, eu l-am crescut, eu l-am educat.”. Și atunci cum vă explicați că auziți și replici de felul: ,,Nu-mi vine să cred că baiatul meu (sau fata mea, după caz), a făcut așa ceva!” Asistăm la adevărate drame prin care trec unele familii care, aparent sau chiar cu bună credință s-au ocupat de educația copiilor lor, copii care mai târziu comit acte de violență, furturi, se droghează sau, și mai grav ajung la suicid. Desigur, problema este foarte complexă, dată fiind varietatea de factori care contribuie la formarea comportamentului copilului:familia, școala, grupul de prieteni, societatea și nu în ultimul rând ereditatea. Într-o societate supusă unor mari si rapide schimbări, părinții se confruntă cu o multitudine de probleme și de multe ori trec pe locul al doilea, fără să-și dea seama, lucrul cel mai important, educația copilului. Iată de ce părinții trebuie să stea alături de copii de la primul scâncet și până aceștia devin adulti responsabili. Fără a-i sufoca, ajutându-i să-și formeze propria personalitate și îndreptând cu diplomație ceea ce evident este greșit. Iată un test scurt, care vă va ajuta într-o oarecare măsură, să verificați ce și cât știți despre copilul dumneavoastră. Chestionarul se referă la copii cu vârsta cuprinsă între 6-11 ani, dar poate fi adaptat si pentru alte categorii de vârstă. După parcurgerea testului, aceleași întrebări le puneți și copilului, apoi confruntați răspunsurile.

Interpretarea: răspunsuri

14-15

identice:

vă

cunoașteti

foarte

bine

copilul;

12-13 răspunsuri identice: aveți mici lipsuri care vă pot fi trecute cu vederea; 9-11 raspunsuri identice, stați mai mult timp cu copilul, încă puteți recupera; 7-8 răspunsuri identice, aveți probleme...încercați să vă reordonați prioritățile.

Chestionar pentru părinți 1.Cu

membru

familiei

îi

place

să

stea

mai

mult

vorbă?

2.Scrieți numele a trei prieteni ai copilului, mentionați care este cel mai bun prieten al lui. 3. Cu cine a avut ultima dată un conflict? 4.Când și de ce a plâns ultima dată? 5. Colegii de școală sau prietenii i-au pus vreo poreclă? 6.Ce ar face dacă ar vedea un animal rănit? 7. De ce îi este cel mai mult frică? (întuneric, animal, tunet...) 8.Ce cadou și-ar dori de ziua lui? 9. Ce desene animate îi plac cel mai mult? 10.Ce îi place cel mai mult să facă? 11.Ce activități nu-i plac, dar le face din obligație? 12.Cu ce materie își începe de obicei rezolvarea temelor? 13. Ce materie îi place cel mai mult? 14. La ce materie întâmpină greutăți? 15. Scrieți titlul a 3 lecturi citite de copii, mentionați-o pe ultima.

PROIECT DIDACTIC INOVATOR PENTRU COMBATEREA ABANDONULUI ȘCOLAR desfășurat în cadrul Proiectului Educațional Interjudețean SĂRBĂTORI ROMÂNEȘTI PENTRU COPII CURIOȘI inclus în CAER 2019

prof.Ioana Jenica-Mihaela Liceul Tehnologic Stoina, județul Gorj

ARGUMENT De ce este nevoie de educaţie parentală? Deoarece sunt suficiente problemele care apar pe parcursul dezvoltării copiilor, unii părinţi nu mai acordă o importanţă deosebită educaţiei şi lasă acest lucru în seama grădiniţei, a şcolii, a celorlalte persoane din cadrul grupului de apartenenţă (bunici, alte rude, vecini). Părinţii din zilele noastre sunt afectaţi de stresul cotidian generat de rapidele schimbări în structura socio–economică ajungând să acorde o mai mare importanţă problemelor de ordin material şi neglijează din ce în ce mai mult activităţile de educare a copiilor lor. Părinţii sunt sprijiniţi în a fi părinţi mai buni şi a oferi o educaţie de calitate copiilor lor. Încă de la începutul secolului trecut filosoful german Kant scria ″părinţii care au primit ei înşişi o educaţie sunt deja nişte modele după care se îndreaptă copiii.″ Într-adevăr, aşa cum se observă şi din realitate, a fi părinte este experienţa cea mai solicitantă, dificilă şi generatoare de satisfacţii pe care o oferă viaţa. În primii ani de viaţă ai copilului se formează atitudinea faţă de sine dar şi tiparul de viitor părinte. De aceea este necesar ca părinţii să utilizeze metode pozitive de creştere a copiilor. Este mult mai uşor să previi tiparele negative pentru a nu deveni o parte a vieţii decât să le schimbi după ce au fost stabilite. În fiecare an intrarea copiilor în grădiniță/şcoală este resimţită atât de copii cât şi de către părinţi, ca o rupere care provoacă emoţii, temeri şi anxietate de ambele părti. Însă nu numai familia şi copiii sunt afectaţi de noua situaţie. Noi, educatorii, care preluăm copiii

suntem zilnic ″asediaţi″ cu întrebări care exprimă dorinţa părinţilor de a controla în continuare situaţia.

Avem nevoie oricum de sprijinul familiei copiilor, atât pentru a prelua, evalua,

corecta şi dezvolta calităţile cu care este înzestrat fiecare copil cât şi pentru a găsi rezolvări concrete la necesităţi de diferite categorii: financiare, practic-aplicative, organizaţionale, etc. Toate aceste motivaţii duc către necesitatea unui parteneriat real, activ, cu implicare susţinută a familiei. Responsabilitatea dezvoltării copilului în primele etape ale vieţii revine în primul rând familiei sale. Pentru ca eficienţa educaţiei din şcoală să dea randament este necesar ca programul educativ să fie cunoscut şi înţeles de către familie şi realizat prin colaborare între înstituţia familială şi cea şcolară.

SCOPUL  Cultivarea și dezvoltarea parteneriatului dintre familie şi şcoală  Implicarea părinţilor în viaţa şcolii, astfel încât să devină parteneri activi şi avizaţi în educaţia copiilor;  Informarea părinţilor cu privire la strategiile de cunoaştere a copilului;  Crearea de oportunităţi pentru valorificarea experienţelor pozitive dobândite de părinţi în educarea copilului.

OBIECTIVE SPECIFICE  Orientarea preocupărilor copiilor și a personalului didactic/didactic auxiliar către activități ce promoveaza valorile culturale,competitia,comunicarea interpersonală;  Cunoasterea unor norme de comportament care promoveaza strategii pozitive de depasire a conflictelor și dezvoltarea respectului față de sine, și față de cei din jur;  Formarea unui comportament rațional în relația cu banii, prin antrenarea copiilor în activități ce stimulează gândirea logico-creativă;  Promovarea conceptului de educație financiară la copii cu triada părinți-copiieducatori;  Imprimarea respectului copiilor față de bani și față de muncă; ADRESABILITATE:cadre didactice și didactice auxiliare, părinți, psihologi, pedagogi, reprezentațti ai comunității și ai diverselor segmente ale societății, preșcolari, școlari, studenți,orice persoană interesată de problemele educației. STRATEGIA DIDACTICĂ

a). Metode și procedee: conversația examinatoare și euristică, povestirea, observația, expunerea, exercițiul, jocul, explicația, problematizarea b).Mijloace didactice:text literar″Lecția lui Dorel″, ppt-″Nu pregătiți drumul pentru copil.Pregătește copilul pentru drum!″,revista Nr.2/2013- De la joc...la educație financiară,fișe de lucru c). Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual Evaluare formativă DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII Captarea atenției. Se prezintă materialul- ppt-″Nu pregătiți drumul pentru copil.Pregătește copilul pentru drum!″, se prezintă următoarele versuri: Banii-aceștia, ce să fac?/Mă frământ în lung și-n lat!/Trebuie să muncești pe ei,/Dolari, lire, franci sau lei.../Sunt atâția!Mă obosesc?/Vreau să cumpăr, cheltuiesc,/Dar și economisesc/ Banii sunt chiar o povară,/Sunt în fiecare țară!/Nu știu ce să mai vorbesc!/Bine, aicea mă opresc.../Dar cum toată lumea știe,/Noi cu toții-am vrea să vie/O furtună doar cu bani,/să neajungă ani și ani! (frontal,conversația introductivă, problematizarea). Anunțarea temei și enunțarea obiectivelor. Prezentarea temei în termeni accesibili preșcolarilor-motivarea învățării. Dirijarea învățării. Se va purta o discuție cu copiii pentru stabilirea problemei cu care se confruntă personajul(în urma lecturării textului propus pentru implementare): Când mama i-a spus lui Dorel că nu mai trebuie să meargă la școală, băiatul n-a mai putut de bucurie.Bani avea de la tata, care muncea în străinătate. Va avea o viață de huzur, gândea el bucuros. Mama era îngrijorată de atitudinea copilului. Dorel terminase deja cele 10 clase obligatorii, dar avea nevoie de cea mai bună lecție predată vreodată. Se gândi mama ce se gândi și îi veni o idee...Plecă repede în sat, puse la cale un plan cu prietenii ei din copilărie, apoi se întoarse și îi zise veselă: -Azi a fost ultima dimineață în care te-ai trezit pentru a merge la școală... -Mamă,promiți? -Îți promit!râse mama. -Ești cea mai bună mamă din lume! Și-a azvârlit cât colo ghiozdanul cu cărți și a ieșit în curtea casei, să se joace. Gata cu mersul la ore!Gata cu lecțiile pentru acasă!Gata cu materiile nesuferite și cu lucrările de control ce-i aduceau doar note mici!

Numai că, a doua zi,ceasul a sunat și mai devreme. Mama a năvălit în camera lui Dorel și a tras pătura de pe el: -Scoală, Dorele!Haide, fuga! -Dar ai zis că nu mai merg la școală! -Nu mergi la școală, te așteaptă vecina noastră să te ia la munca câmpului1 M-am înțeles cu ea să-i lucrezi grădina de zarzavaturi contra cost! E timpul să-ți câștigi existența. -Ceee? Eu n-am decât 16 ani! Ne trimite bani tata! Degeaba a protestat!Într-o clipită, s-a trezit dat în grija vecinei.Și i-a muncit Dorel grădina, de nu a mai știut nici cum îl cheamă. Soarele i-a ars trupul, iar pământul tare din care a smuls buruieni i-a stors puterea brațelor. Seara, vecina l-a trimis acasă cu bani: -Ne-am înțeles să-ți plătesc pe săptămână 350 de lei.Asta înseamnă că-ți mai dau 40 de lei. Zic bine? -Ăăă...da...cred că... păi am încredere în dumneata, a bălmăjit Dorel, căci nu știa să împartă 350 de lei la cinci zile lucrătoare. A luat banii și i-a dus maică-sii. -Ai socotit bine, Dorele?Ți-a dat bine banii, nu te-a păcălit? Eu sunt femeie fără carte, dar tu ai mers zece ani la școală, trebuie să mă descurci și pe mine. Dorel a adormit cu capul pe masă, înainte să-i răspundă.Și nici măcar n-a apuct să viseze, că alarma ceasului a zârnâit din nou în urechile lui. -La muncă, Dorele!l-a îndemnat mama. Zi de zi, la muncă, tot la muncă. I-a mers lui Dorel vestea în tot satul de cât de muncitor e și pe ce bani muncește. Harnic ca tatăl lui!După prima săptămână, a venit a douaalt vecin, aceeași muncă și aceiași bani:350 de lei cinci zile lucrătoare, adică 40 de lei pe zi...Apoi a treia săptămână, și mai dificilă-un nene i-a cerut să-l ajute la construcția gardului.A cărat Dorel cărămizi și găleți de apă până a căzut din picioare. A luat aceiași bani:350 de lei în cinci zile lucrătoare, adică 40 de lei pe zi. Apoi a venit la maică-sa un om de vază din sat și i-a cerut să-l ia pe Dorel o lună întreagă la el acasă, să facă și acolo diverse munci. -Eu am să te plătesc și mai bine decât oamenii din sat, spuse omul. Îți dau într-o lună 1000 de lei, nu ca vecinii tăi, 350 de lei pe săptămână! -O mie de lei? Strigă uluit Dorel. Domnule, de mâine sunt al dumneavoastră!Voi avea bani de un nou laptop, chiua Dorel. Acolo, băiatul a muncit de toate:a îngrijit curtea cu flori, a spălat mașina, a bătut covoarele, a reparat mobilierul, a săpat câteva gropi prin curte, a cărat gunoiul din cocuna

porcilor, a cules merele de pe jos. Dar seara, când întindea mâna să fie plătit, omul îi dădea 25 de lei. Într-o zi, Dorel a îndrăznit: -Ați zis că mă plătiți mai mult decât ceilalți. Ei îmi dădeau zilnic 40 de lei, iar dumneata îmi dai doar 25. Cred că pe undeva e-o greșeală. -Ce greșeală, Dorele? Îți dau 25 de lei, dar te plătesc mai multe zile.Deci, la final, câștigi mai mult la mine decât la ei. Nu-i așa? Ia fă tu socoteala! Dorel s-a încruntat, socotind din greu.25 era clar mai puțin decât 40, dar″înmulțit cu câte zile are luna dă...hm, cât dă oare?25 de lei x 30 de zile...″. -Suntem în luna august, e mai scurtă. Are doar 28 de zile. Deci socotește 25 X 28 și vezi de nu îți iese mai mult decât 350! Cu asemenea înmulțire, Dorel chiar nu s-a descurcat.Rușinat și necăjit, i-a dat dreptate omului. -Mulțumesc pentru bani!Mă întorc mâine să termin de săpat fântâna. În drum spre casă, s-a întâlnit cu doi colegi de școală. Deși îi era rușine, le-a cerut ajutorul: -Cât fac 25 X 28? O mie, nu? -Nu, Dorele, 25 X 28 dă 700, nu o mie. Dar ce socotești acolo? -Cele 28 de zile din august înmulțit cu... -Luna august are 31 de zile, nu 28! au râs de el colegii. Dorel a ajuns furios acasă. I-a dat mamei banii și i-a spus răspicat: -Ne-au păcălit!Eu mă întorc la școală! Mama a răsuflat ușurată. Dorel își primise lecția... (Chemarea credinței, Revista Patriarhiei Române pentru copii și familia creștină, nr.5/2018) Obținerea performanței. Convorbire: Facem diferența între nevoi și dorințe(frontal) Stabilirea retenției șia transferului. Preșcolarii sunt împărțiți pe 3 subgrupe, conform vârstei:GrupaI(3 ani), Grupa II(4 ani), Grupa III(5 ani).Vor desfășura activitatea: Am muncit și bănuți eu am primit Mijloc de realizare: exerciții cu material individual Evaluarea. Învăț să dăruiesc!(donarea monedelor primite în scop caritabil)

MUNCA-ECONOMISIREA-CHELTUIREA-DONAREA

FLORI DE PRIMĂVARĂ ACTIVITATE INTEGRATA Prof.inv.preșcolar Muntean Felicia Prof.înv.preșcolar Lupean Delia Grădinița cu Program Normal Gârbova-jud.Alba Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineață. Salutul se va realiza prin tehnica comunicării rotative iar prezența este realizată în manieră interactivă, copiii fiind solicitați săși așeze fotografia pe panou. Atenția copiilor se îndreaptă spre calendarul naturii. Se va stabili ziua, data, luna, anotimpul, vremea. Noutatea zilei o reprezintă prezentarea de către educatoare a unui coș cu surprize trimis de Zâna Primăvară. În coș se găsește o scrisoare prin care zâna le transmite copiilor că este foarte supărată deoarece Moș Viscol i-a furat florile. Ea îi roagă pe copii să o ajute să le recupereze, deoarece a aflat ca sunt foarte isteți. De aceea le-a trimis niște coronițe goale pe care ei vor trebui să le umple cu flori participând la activitățile zilei. În continuare se va desfășura activitatea pe domenii experiențiale ADE1 –Domeniul Limbă și Comunicare – Educarea limbajului. Educatoarea prezintă copiilor prima surpriuză trimisă de zâna primăvară: covorașul povestitor. Ea va începe povestirea cu versurile „Si când covorul sa desfăcut/Povestea a și început” urmând ca treptat să adauge elementele pe covoraș. La finalul activității extrage mesajul textului cu preșcolarii, povestește pe scurt textul, apoi adresează o serie de întrebări copiilor. Preșcolarii răspund la întrbările adresate. Pentru a evalua activitatea educatoarea solicită copiilor să închidă ochii și ascunde câteva elemente din poveste. Aceștia identifică elementele lipsă de pe covoraș.La finalul activitățiii educatoarea încheie cu versurile “Și când povestea s-a terminat/ Covorul s-a și rulat” Copiii voe primi câte un ghiocel pe care îl vor lipi pe coroniță. Tranziția către activitățile desfășurate la centrele de interes se va realiza prin cântecul “Vine, vine primăvara”. Educatoarea prezintă copiilor materialele din centre și sarcinile de lucru. La centrul Artă se va desfășura ADE 2 - Domeniul Om și Societate – Activitate plasticâ. În acest centru

copiii vor găsi pe măsuțe

coli , acuarele,. Copiii vor picta

elementele. Copiii vor primi câte o narcisă albă pe care o vor lipi pe coroniță.

La centrul Știință, preșcolarii vor planta florile de primăvară, le vor uda și le vor așeza la lumină. Când finalizează activitatea în centru copiii vor primi câte o zambilă pe care o vor lipi pe coroniță. La centrul Construcții copiii au la dispoziție cuburi pe care le vor alătura pentru a obține ronduri pentru flori. La finalul activității preșcolarii primesc o lalea pe care o vor lipi pe coroniță. La centrul Joc de rol copiii vor interpreta rolul florar, vor realiza buchete și aranjamente din flori de primăvară . Copiii primesc o narcisă galbenă care va completa coronița. După prezentarea materialelor și a sarcinilor de lucru din fiecare centru, copiii își vor alege centrul unde doresc să lucreze. Educatoarea va rămâne la centrul Artă, oferind indicații și ajutor unde este cazul. Preșcolarii finalizează sarcinile de la centrul ales și se rotesc în celelalte centre astfel încât toți să participe la activitatea practică. După finalizarea sarcinilor se realizează Turul galeriei pentru a se prezenta lucrările în fața colegilor. Copiii vor aprecia lucrările proprii și pe cele ale colegilor, adăugând acolo unde este cazul. Educatoarea emite aprecieri asupra activității desfășurate.

Participarea în proiecte eTwinning, colaborare fructuoasă Prof. Nicoletta Huştiuc, GPN Vinerea/ Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir, jud. Alba Prof. Agnes Costea, GPN Tîrnava/ Liceul Tehnologic ,,Stănescu Valerian,, Tîrnava, jud. Sibiu În acest an şcolar, chiar dacă a fost o mare perioadă activitate online, acest fapt nu ne-a împiedicat să continuăm activitatea online, chiar şi virtual, cum de altfel exersasem anii precedenţi, atât prin participări la concursuri, cât şi la diverse acţiuni, parteneriate comune, prin care am legat prietenii şi în urma cărora au rămas multe lucruri de valoare. Astfel am dorit să vă spunem despre proiectele eTwinning în care am fost parteneri anul acesta, respectiv ,,Coding, Steam and Stories,,, proiect legat de codare fără calculator la preşcolari, poveştile lui Eric Carle, dintre care au fost câteva selectate pentru acest minunat proiect, apoi activitâţi legate de experimente, respectiv S-ştiinţă, T-tehnică, E-inginerie, Aartă şi M-matematică.

Am îmbinat armonios aceste activităţi, am realizat şi activităţi

integrate, colaborând şi postând fotografii, colaje pe spaţiul de lucru al proiectului, dar şi pe grupul de facebook al proiectului.

Tot cu ajutorul eTwinning am realizat un curs de formare la care au participat colegele şi au fost foarte entuziasmate de minunatele posibilităţile pe care le oferă eTwinning. Colaborarea pe care eTwinning o oferă este o colaborare prietenoasă, care solicită prietenie şi înţelegere, toleranţă şi încurajare. Astfel, am ajuns la concluzia că este imperios necesară introducerea eTwinning în sistemul de învăţământ românesc, luându-l ca atare, fiind ,,un mod de viaţă,, sau mai bine zis ,,un mod de educaţie,,, deoarece colaborarea din spaţiul european oferă deschiderea orizontului legat de ceea ce înseamnă educaţie, schimb de experienţă şi bune practici. Alte proiecte pe care doar le amintim aici, în care am participat ca parteneri sunt: Character Education, Modern Teaching, Greeting message for Lithuania, The world of childhood, proiecte minunate la care am lucrat, alături de ,,Steam-discoveries, experiments and research,,, proiecte pentru care suntem recunoscătoare fondatorilor şi mulţumim eTwinning. Se merită să lucrăm în eTwinning. Încercaţi şi nu veţi regreta!

Fişă pentru pronunţia deficitară a unui anumit sunet Vă prezint o fişă pe care ar trebui să o avem completată, atunci când avem în grupă un copil cu pronunţie deficitară pentru un anumit sunet. Educatoare CARUCERU PAULA Gradiniţa cu Program Normal Rugineşti, jud.Vrancea Fişă personală pentru corectarea vorbirii preşcolarului........... Preşcolarul nu pronunţă sunetul R în nici una din poziţiile sale: iniţială, mediană, finală. Data -Gimnastică respiratorie: 1 Stingerea lumânării (se va lucrea individual) 2 Umflarea balonului 3 Aburirea oglinzii cu gura şi nasul Data -Aceleaşi exerciţii se vor executa în grup; (se notează cum se manifestă ...........) Data -Suflăm frunzuliţa

(se va lucra individual)

Data -Educarea auzului fonematic : 1,,Deschide urechea bine,, 2,,Repetă ce spun eu(este solicitat să spună cine l-a stigat) (se notează cum se manifestă copilul: este degajat..,este complexat de vorbire...,) Data -,,Repetă ce spun eu!,, (se notează cum reacţionează:se străduieşte să vorbească corect, la insistenţă,......) Data -,,Cum face ?,, (motocicleta, pocnetul lemnelor, ursul, ceasul deşteptător) (se notează : execută onomatopeele corect sau nu) Data -,,Cum este corect?,, (se arată imaginile:rată, lac, ramă,lamă, bască, frunză, urs...) (se notează cum pronunţă: cu efort sunetul, în care poziţie) Data -Frământări de limbă Ra, Re, Ri, Ro, Ru, Ră, Râ, (copilul execută – pronunţă corect sau nu)

Data -Învăţarea poeziei ,,Rică nu ştia să zică!,, -se fixează sunetul R iniţial Data -Se fac ex pentru R median, se invaţă poezia ,,Pisica tristă,, ,,Iartă-mă, te rog, pardon! Am crezut că ai palton Şi-am vrut dragă Pisicel Să-ţi pun blana în cuier!,, Data -Se fac exerciţii pentru R median şi final: grădinar, marinar....se notează: -copilul depune efort urmărind tot timpul pronunţia educatoarei? Data -Se repetă aceleaşi ex.şi se notează: copilul execută cu plăcere, chiar dacă întâmpină greutăţi în pronunţia sunetului R

Data: 19.05.2021 Prof.înv.preșc.: Oprea Vasilica-Loredana Unitate de învățământ: Grădinița cu Program Prelungit nr. 8 Alba Iulia Grupa: mică „Florilor” Tema anuală de studiu: ,,Ce și cum vreau să fiu?” Subtema: ,,Meserii îndrăgite de copii” Tema activității: ,,De-a cofetarii” Forma de realizare: activitate integrata Categoria activității: ADE(Activitate pe domenii experiențiale) Domeniile componente ale activității integrate: DȘ2+DOS2 Mijloc de realizare: joc didactic Tipul activității: Consolidare și verificare de cunoștințe, priceperi și deprinderi Scopurile activităţii: :- consolidarea cunoştințelor referitoare la formele geometrice și punerea lor în categorii diferite după criteriul fomă(cerc, pătrat), culoare (roșu, galben,albastru), mărime(mare, mic) Dimensiuni ale dezvoltării: ⮚ A1 Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare

⮚ E2 Cunoștințe și deprinderi elementare matematice pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat;

Comportamente: ⮚ A1.1. Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei ⮚ C 2.1 Realizează sarcinile de lucru cu consecvență; ⮚ C 3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri creative ⮚ E2.1 Demonstrează familiarizarea cu conceptul de număr şi cu numeraţia ⮚ E2.5. Rezolvă situații-problemă, pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date Obiective operaționale: ▪

O1: Să identifice elementul supriză, intuind materialele puse la dispoziție

▪

O2: Să recunoască figurile geometrice, denumindu-le ;

▪

O3 Să descrie forma geometrică cu care ornează tortul, după criteriile mărime și culoare

▪

O4: Să lipească figurile geometrice pe tort, respectând cerințele jocului didactic;

▪

O5: Să participe cu interes la jocul didactic propus, rezolvând sarcinile de lucru;

Sarcina didactică: Decorarea tortului cu figuri geometrice si descrierea decorațiunii alese după criteriile: formă, culoare și marime.

Regulile jocului: Copilul ales scoate din săculeț o piesă geometrică, o va numi și va preciza forma, culoarea și mărimea. O va lipi pe tort astfel: pe primul etaj va lipi cercuri, pe al doilea pătrate, iar pe al treilea vor lipi cercuri și pătrate. Elemente de joc: mișcarea, aplauzele, mânuirea materialului, surpriza, macheta

Strategii didactice: Metode si procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul logic, aprecierea verbala, surpriza Mijloace didactice: : Tedi, elementul surpriză,macheta,saculețul fermecat, jetoane cu figuri geometrice, eșarfă, trusa cu figuri geometrice, medalii,diplome,baghetă magică. Forma de organizare: Frontal Resurse: - umane: educatoarea si grupa de copii Bibliografie: ,,Metodica activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii”, Editura GheorgheCartu Alexandru, Craiova, 2009 ,, Jocuri didactice matematice pentru grădiniţele de copii”, Suceava, 1979 „Curriculum pentru educație timpurie” (3-6/7ani), M.E.C.T. 2019

DEMERS DIDACTIC EVENIMENT

CONTINUT STIINTIFIC

STRATEGII DIDACTICE

EVALUAREA

DIDACTIC METODE PROCEDEE

MIJLOACE

FORME

ORGANIZARE

ÎNVĂŢĂMÂNT

1.Moment

Asigurarea

organizatoric

optime

condițiilor pentru

buna

desfășurare a activității: -

Aerisirea

sălii

Frontal

Observarea comportament uli copiilor

grupă; -

Aranjarea mobilierului

Aranjarea materialelor didactice

2.Captarea

Se realizează cu ajutorul Explicatia

atentiei

ursuleţului Tedi

Ursuleţul Tedi Frontal

care le

Observarea comportament

aduce copiilor un cadou Conversaţia

ului copiilor

mare.

Observarea

Ursulețul supărat ne anunță

interesului

că s-a hotărât să apeleze la

copiilor

ajutorul copilașilor de la

pentru

grupa mică să îl ajute la

activitate

deschiderea cadoului. Pentru a descoperi ce este în cadou, acesta ne provoacă să deschidem cadoul și să parcurgem toate sarcinile de lucru pentru a descoperi ce cadou a primit Tedi. 3.Anuntarea temei

obiectivelor

Copiii sunt anunțați că vor explicaţia a participa alături de Tedi la conversatia jocul

“De-a

cofetarii“.

Copiii se vor juca și îl vor ajuta pe ursuleț să orneze tortul cu decorațiunile aflate în săculețul fermecat.

Frontal

Observarea comportament ului copiilor

4.Dirijarea

Copiii intuiesc materialele Explicatia

Frontal

Observarea

activităţii

de lucru pe care le vor folosi

comportament

în cadrul jocului.

ului copiilor

Se va deschide cadoul, se va prezenta macheta tortului și decorațiunile pentru acesta. Copiii au pe cap bonete de cofetari, sunt îmbrăcați cu șorțulețe și sunt așezati pe scaunele în semicerc.

Observarea

Explicarea

comportament

jocului

regulilor

și

sarcinii

ului copiilor

didactice Le

voi

regulile

explica

copiilor

jocului

,,De-a

cofetarii”, sarcinile de lucru Demonstratia

Aprecierea si

și

stimularea

materialelor

din

interiorul cadoului.

verbală

În săculeț se află decorațiuni

Observarea

în forme geometrice de

comportament

diferite forme (cerc, pătrat), Exercitiul

ului copiilor

mărimi (mic, mare) și culori

diferite

roșu,

(albastru,

acordă

atenţie

galben). Aceste decorațiuni

verbalizării

le vom folosi la decorarea

acţiunilor

tortului.

utilizăriii

Macheta-tort prezentată

copiilor,

fi iar

şi

terminologiei matematice

aceștia îl vor face fericit pe

specific

Tedi de ziua lui, decorând

Aprecierea

cât

răspunsurilor

mai

frumos

tortul,

respectând indicațiile date.

Vom scoate din săculeț câte o decorațiune apoi vom spune care este

forma ei,

mărimea și ce culoare are, urmând să o lipim pe tort. De

exemplu:

Acestă

decorațiune este în formă de cerc,

este

mic

și

are

culoarea roșie. Pe rând, cu ajutorul baghetei magice, copiii vor extrage din

săculețul

fermecat

decorațiunea, o descriu și o lipesc pe tort astfel: ● Pe primul etaj lipim doar cercurile ● Pe al doilea etaj lipim doar pătratele ● Pe al treilea etaj lipim

cercuri

și

pătrate La a doua variantă de joc voi lega pe rând câte un copil la ochi, copilul va extrage câte o decorațiune din săculeț, o va pipăi și va spune

formă

are

decorațiunea. Pe parcursul jocului copiii trebuie să răspundă doar când

sunt

solicitați

atingerea baghetei magice și

vor respecta regulile jocului. Jocul de probă Înainte de fiecare variantă de joc se va realiza jocul de probă pentru a mă asigura că toti preșcolarii au înțeles modul de desfășurare. Un copil va urma instrucțiunile jocului, executând jocul de probă. Se va urmări participarea și implicarea copiilor în jocul didactic organizat. Executatrea propriu-zisă a jocului. Tedi îl va alege cu bagheta magică câte un copil care va veni în față, va extrage din săculeț o decorațiune și va răspunde la întrebări: „Ce formă are decorațiunea?”, ”Ce mărime are?”, „Ce culoare are?” După ce este descrisă decorațiunea după criteriul formă, mărime și culoare, copilul va fi rugat să lipească pe tort astfel: ● Pe primul etaj lipim doar cercurile ● Pe al doilea etaj lipim doar pătratele

● Pe al treilea etaj lipim

cercuri

și

pătrate Jocul se va desfăşura de mai multe ori până când toţi copiii reuşesc să răspundă. Copiii

care

răspunsurile de

știu

vor fi ajutați

colegi.

Răspunsurile

corecte vor fi recompensate prin aplauze. Jocul se reia de câteva ori. Se introduce o sarcină cu un grad sporit de dificultate: vine un copil în față, va fi legat cu ajutorul unei eșarfe la ochișori, va extrage o decorațiune din săculeț, apoi va fi rugat să spună ce formă are, urmând să o lipescă pe tort. exerciţiul

5. Obţinerea Complicarea jocului performanţei

Tabla

Frontal

acordă

Copiilor li se spune că

magnetică

atenţie

ursulețul mai are pentru ei o

Forme

verbalizării

mică surpriză: medalioane

geometrice

acţiunilor

colorate

utilizăriii

diferite

pătrat) și

forme culori

(cerc, diferite

şi

terminologiei

(albastru, roșu, galben). Se

matematice

împart medalioanele, apoi

specific

copiii se vor așeza din nou

Aprecierea

pe scăunele.

răspunsurilor

La semnalul meu copiii vor

executa diferite sarcini: De

exemplu:

Toate

cercurile sar într-un picior. Toate

pătratele

sar

broscuța. Cercurile

albastre

prind

steluțe. Pătratele roșii culeg flori, etc. 6. Asigurarea Copiii s-au descurcat foarte Conversaţia retenţiei transferului

Frontal

şi bine la joc și au descoperit

Observarea comportament

că au avut de decorat un tort

ului copiilor

astfel: ● Pe primul etaj lipim doar cercurile ● Pe al doilea etaj lipim doar pătratele ● Pe al treilea etaj lipim

cercuri

și

pătrate Copiii îi spun lui Tedi cu ce este decorat fiecare etaj. 7. Încheierea Se activităţii

vor

face

individuale asupra

şi

aprecieri de

modului

grup Conversaţia de

participare la activitate. Copiii

bucură

Aprecieri verbale individuale şi colective

recompensa primită și de cadoul din partea lui Tedi: diploma pentru cel mai bun cofetar.

Frontal

Recomp ense

face

tranziția

către

următoarea activitate prin cântecul “Dacă vesel se trăiește”.

Vă recomand cu drag www.claudiagrozalazar.ro Prof. Claudia Groza Lazăr, Bucureşti Fișă de activități nr. 2 1. Inventează o rețetă specifică Italiei. 2. Descrie cu umor un măr și o ciocolată cu mentă. 3. Să facem o limonadă. Ce avem nevoie? Alege din ingredientele de mai jos: apă fierbinte, căpșuni, miere, pepene, roșii, ardei gras, fasole, lămâi, frunnze de mentă, apă rece, mixer. 4. Citește poezia. Bunele maniere de Claudia Groza Într-o joi de dimineaţă Toma a plecat la piaţă, Să ia roşii şi ardei, Şi un os pentru Grivei. Bună ziua eu vă spun, Aş dori cîteva roşii, Doi-trei ardei sfioşi. Mulţumesc şi-un gând bun. Ce băiat politicos! Să creşti mare, norocos, Grăi doamna vânzătoare, Zâmbind ca în zi de sărbătoare. Toma luă autobuzul, Cînd zări rapid bătrânul, Gârbovit şi obosit, În baston sprijinit, Cu o traistă plină, Dar o privire senină. Staţi puţin, să vă ajut! Bătrânul rămase mut. Gata! Luaţi loc la fereastră, S-aveţi o zi frumoasă! -Ce băiat politicos!

Să creşti mare şi voios, Zâmbea bătrânul fericit, Deşi era ostenit. Toma tocmai traversa Când o doamnă c-un căţel N-a văzut în dreapta sa Un biciclist foarte vesel, Ce discuta de zor la mobil Şi pedala instabil. I-a prins iute mâna Şi a împins-o spre trotuar. Stimată doamnă, sărut mâna, Să nu credeţi că-s ştrengar, Am vrut să vă salvez doar. Îţi mulţumesc, copile luminos, Să creşti mare, curajos! 5. Scrie 5 lucruri pe care le faci când: - mergi la restaurant; - ești invitat la o petrecere. Știați că: - Pizza este unul dintre cele mai populare feluri de mâncare din întreaga lume, dacă nu chiar cel mai popular. Faima sa a depășit de mult granițele tuturor continentelor și probabil că nu există persoană care să nu fi auzit măcar de acest preparat simplu, dar delicios. Cu toate acestea, sunt lucruri pe care cei mai mulți dintre noi nu le știu. – Pizza a fost preparată pentru prima dată în… Grecia, și nu în Italia. Vechii greci obișnuiau să coacă un fel de lipii mari și rotunde, pe care turnau ulei de măsline, după care presărau condimente, cartofi și alte legume; – Pizza a început să fie vândută în Italia în secolul al XVIII-lea la colț de stradă și în piețe, iar prima pizzerie din lume, Antica Pizzeria, a fost deschisă în Napoli, în 1738. Adevărata “consacrare” la nivel internațional a venit însă dupa Al Doilea Război Mondial, o dată cu reîntoarcerea acasă a soldaților americani care au adus cu ei povestea extraordinarului preparat Italian;

– Faimoasa Pizza Margherita a fost creată în anul 1889 de către italianul Raffaele Esposito. Acestuia i s-a cerut să prepare o pizza pentru Regina Margherita a Italiei (de unde și numele), iar rețeta sa s-a păstrat până astăzi: mozzarella, busuioc și sos de rosii – ingrediente alese special pentru a reprezenta culorile din steagul Italiei. Aceasta a fost pentru prima dată când în rețeta de pizza a fost folosită mozzarella.

Ateliere eTwinning şi curs eTwinning pas cu pas în 2020-2021 Prof. Nicoletta Huştiuc, GPN Vinerea, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir De data aceasta imaginile vor vorbi, iar dacă doriţi mai multe informaţii, puteţi întreba colege care au participat. Lauda de sine...nu miroase bine, dar uneori merită. Dacă nu ne apreciem noi munca, cine să o facă? Datorită faptului că trebuie să lucrăm fiindcă Şcoala noastră e Şcoală eTwinning a doua oară consecutiv, iar eu, cu ajutorul eTwinning sunt ambasador, am reuşit ca în acest an şcolar să desfăşor 3 webinarii: local, judeţean şi naţional şi 2 serii ale cursului Etwinning pas cu pas, avizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, sub egida Casei Corpului Didactic Alba. Mulţumesc tuturor pentru participare şi vă doresc mult succes! Iubim eTwinning! Se merită. Cum e ,,vorba nouă: prietenii ştiu de ce!,,