Rebranding ,,Bucuria" by Nicoleta

Proiect dee lice licen n

Rebranding - Compania de Cofet rie i Patiserie ,,Bucuriaâ&#x20AC;?

Realizat za at de: N Nicoleta Puiu Prof. coordonatori: coord

Departament: en nt: Design De Specializare: Grap Graphic Design

CUPRINS

Rebranding-ul companiei de cofetărie și patiserie ,,Bucuria” I Motivația schimbării identității actuale II Documentare 2.1. Istoria ciocolatei 2.2. Ciocolata și arta 2.3. Ciocolata în cinema 2.4. Evoluția firmei ,,Bucuria’’ 2.5. Evoluția logoului 2.6. Piața de desfacere 2.7. Tehnologia și liniile de producere 2.8. Angajați 2.9. Produse promovate 2.10. Publicul țintă 2.11. Identitate vizuală (Branding, rebranding) 2.12. Studiul de piață Chestionar (sinteză, concluzii) 2.13. Concluzii de documentare

III Analiza firmelor concurente 3.1. 3.2. 3.3. 3.4.

Piața internă Piaţa externă Analiza logo-urilor concurenței Metode promoționale

IV Concept 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6.

Schema de cuvinte Imagini vizuale Schițe de idei Variaţiuni pe aceeaşi temă (logo) Alegerea soluţiei optime Sistem grafic

Ambalaje

5.1. Schițe de idei 5.2. Variante alternative 5.3. Soluția optimă

VI Implementare

6.1. Ambalaje 6.2. Materiale promoționale

VII Bibliografie

10 16 18 21 27 33 35 47 51 59 63 73 81 85 91 105 116 121 122 129 130 136 137 144 147 149 153 161 164

Motivul Prin decizia unui rebanding s-a decis că imaganea ,,Bucuria” are nevoie de un suflu nou, care va îmbunătăţi şi mai mult relaţia cu clienţii şi o va ajuta să se impună la adevărata valoare pe piaţa naţionala cât şi cea internaţională. Clienții fideli ai acestui brand sunt familiarizați cu tradiția și calitatea acestor produse încă din copilărie. Realizarea unei noi identități vizuale pentru produsele ,,Bucuria,, va face ca dulciurile să fie apreciate la justa lor valoare nu doar datorită calității, dar si mesajului vizual pe care îl transmit. Bucuria e compania cu cele mai bune ciocolate dar care nu a stiut sa faca o comunicare corecta a valorilor prin imaginea ei. Ea are nevoie de o schimbare.

Documentare Definiție, tipuri de ciocolată 2.1. Istoria ciocolatei 2.2. Ciocolata și arta 2.3. Ciocolata în cinema 2.4. Evoluția ,,Bucuriei” 2.5. Piața de desfacere 2.6. Tehnologia și linia de producere 2.7. Angajații firmei 2.8. Promovarea produselor 2.9. Piața concurențială 2.10. Branding/ Rebranding 2.11. Public țintă 2.12. Concluzii de documentare

Definiție, tipuri Ciocolata este un produs alimentar obținut dintr-un amestec de cacao, zahăr, uneori lapte și unele arome specifice. Ciocolata este servită, de obicei, sub formă de tabletă, baton, praline, înghețată sau alte produse de cofetărie.

Ciocolata neagră, numită și ciocolată amăruie, este un amestec de cacao și unt de cacao cu zahăr. Ea conține minimum 35% cacao, proporția depinzând de fabricant. Necesarul de zahăr depinde de amăreala varietății de cacao utilizată. Ciocolata cu lapte conține, conform reglementărilor UE impuse, un minim de 25% substanță uscată de cacao și 12 % substanță solidă de lapte (în general lapte praf sau lapte condensat). Prima ciocolată cu lapte a fost lansată de elvețianul Daniel Peter în 1875. Ciocolata albă este ciocolata produsă din unt de cacao, zahăr, lapte, vanilie și alte arome. Nu conține cacao pudră sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiată de alb.

2.1. Istoria ciocolatei

istorie

Ciocolata nu a fost dulce de la început. Primii care au folosit-o, mayasii, nu puneau preț pe ea ca desert, utilizand-o în schimb ca bautură sacră, în cadrul unor ritualuri initiatice.

sec. IX-lea

Când, prin secolul al IX-lea dupa Hristos, civilizația mayasa a decăzut, ciocolată a trecut printr-un moment de cumpănî, însă cuceritorii azteci au recuperat rapid „greaua moștenire“, devenită apoi produs de importanță strategică, echivalent al mirodeniilor cu care începea comerțul în alte părți ale lumii. Ciocolata a capatat un look olfactiv nou, fiind agrementata cu esente de vanilie sau portocala, iar tehnologia de prelucrare a avansat, eliminand treptat, prin rafinare, o serie de componente amarui. Ca o recunoastere a rolului comercial jucat de semintele de cacao, acestea au devenit moneda forte in America Centrala. 10

Se spune ca 10 boabe de cacao erau pretul unui iepure sau al unei prostituate, iar 100 de boabe de cacao puteau sa aduca la curtea cumparatorului un sclav nou-nouț.

istorie

XVII

2.1

1503

Cristofor Columb Se presupune că primele boabe de cacao au fost aduse în Europa de Cristofor Columb, în jurul anului 1503, însă nimeni nu ştia la ce folosesc.

1528

Hernán Cortés Câţiva ani mai târziu, conchistadorul spaniol Hernán Cortés a descoperit Lumea Nouă iar când s-a întors în Spania, din Mexic, în 1528, şi-a umplut galionul cu boabe de caco şi cu echipamente necesare pentru a produce băutura de ciocolată. sec. XVII-lea

Curtea Spaniei a beneficiat din plin de plusvaloarea acestui articol de lux, supunandu-l unei serii de taxe si accize. Beneficiul a sporit exponential in secolele urmatoare, cand marile case regale europene au adoptat moftul, iar cei mai instariti dintre supusi le-au urmat indeaproape exemplul.

Practic, nici un salon monden din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea nu-si mai permitea sa ignore ciocolata.

XIX

istorie

1828

Coenraad van Houten Inventând, in 1828, o presa de cacao performantă, olandezul deschide calea preparării pudrei de cacao și a folosirii acestui ingredient in produse tot mai diversificate.

Van Houten’s reiner löslicher Cacao. Bester im Gebrauch bi lliger

1830

Jean-Antoine Menier Elvețianul Charles Amédée Kohler CharlesAmédée Kohler amestecă în 1830 pentru prima oară ciocolata cu alunele.

Primul logo Cailler chocolate.

1836

Jean-Antoine Menier În 1836, fabricantul francez crește semnificativ proporția untului de cacao în rețeta ciocolatei, care devine astfel mult mai onctuoasă, dar și mai rafinata din punct de vedere organoleptic.

Poster realizat de Firmin Bouisset 1893

istorie

XIX

1847

2.1

Joseph Fry

1857

Ciocolata, aşa cum o ştim noi azi, în formă de baton, a fost invenţia domnului Joseph Fry, din Londra. El a creat primul baton de ciocolată în 1847, adăugând mai mult unt de cacao şi mai puţină apă reţetei.

The five faces of Fry’s Five Boys chocolate on an enamelled metal sign.

Jean Neuhaus Jean Neuhaus a deschis în 1857 o farmacie în prestigioasa locație Galerie de la Reine, la doar o Logo Neuhaus aruncătură de băț de Grand Place din Brussels. Bomboane cu lichior, guimauves (similare cu bezelele) și pastile de ciocolată neagră cu uz medicinal s-au alăturat pe rafturi preparatelor mai tradiționale. Pentru că Jean avea în sânge măiestria artei de cofetar, şi cum în acele vremuri doctoriile aveau un gust neplăcut, el a început să le învelească în ciocolată. 1861

George Cadbury Fiu al micului fabricant John Cadbury, tanarul intreprinzator englez preia – la varsta de 22 de ani, in 1861 – afacerea familiei, transformand-o intr-un veritabil imperiu alimentar.

Good for you 1912

XIX

istorie

1875

Henri Nestlé Henri Nestlé împreuna cu compatriotul său Daniel Peter, chimistul elvetian întreprinde o serie de experimente la finalul cărora, în 1875, este definitivată rețeta ciocolatei cu lapte.

Copilul Nestle din anul 1910

1879

Rodolphe Lindt Grație malaxorului pe care-l inventeaza in 1879, producatorul din Tara Cantoanelor reușeste să propună pieței un nou deliciu: ciocolata fondantă, prelucrată la temperaturi cuprinse între 60 si 70 de grade Celsius.

Lindt (Chocolates) 1956 Fillios, Veverița

Philippe Suchard Philippe Suchard, de asemenea elvețian, comerciantul vizionar repurteaza un uriaș succes, la începutul secolului XX, cu batonul de ciocolata care-i poarta numele si care va fi exportat in lumea intreagă.

Vintage Swiss Chocolat Suchard

istorie

XIX

2.1

1884

Albert Poulain În 1884, Albert Poulain a inventat ciocolata la micul dejun cu crema de vanilie.

Placă de metal retro Chocolat Poulain

1912

Jean Neuhaus Jr.

1920

Louise Agostini, soția lui Jean II, era deranjată să își vadă pralinele strivite Jean II, nepotul lui Jean împreună în pungile Neuhaus, a avut ideea de de hârtie în care erau a umple ciocolatele cu ambalate. Împreună cu frișcă, gianduja sau caramel soțul ei, a inventat un : primele bomboane de ambalaj de tipul unei ciocolată umplute, ‘pralinele’ cutiuțe-cadou care a au fost create! Succesul a devenit cunoscută cu numele de “ballotin”, fiind venit imediat pentru aceste chiar patentată. Pentru rafinate “bijuterii” prima oară ciocolata a fost ridicată la gradul de cadou de lux!

Franck Mars În 1920, lui Frank i-a venit ideea producerii unei gustări de ciocolată care să poată fi savurată oriunde. Proiectul s-a materializat în deliciosul baton de ciocolată cunoscut în Europa sub denumirea batonul Mars.

Clasicul Mars.

XVII

arta Această ilustrație de secol XVIII reprezintă un ritual văzut de un conquistador din secolul al XVI-lea, ritual ce presupunea oferirea ritualică de fructe de cacao în timpul ceremoniilor religioase.

Atunci când a fost descoperită de europeni, ciocolata a devenit un important și valoros bun de schimb. În ilustrația de secol XVII de mai jos, a negustorului Philippe Sylvestre Dufour, un arab bea cafea, produs tipic Orientului Mijlociu, un negustor asiatic bea ceai, băutură provenită din Extremul Orient, iar amerindienii beau ciocolată, produsulminune al Lumii Noi.

Deși ciocolata s-a răspândit în anumite regiuni, ea a rămas un produs de lux de care bucurau doar oamenii înstăriți. ”Ciocolata de dimineață”, o pictură de Pietro Longhi, arată o femeie din Veneția savurând o cană de ciocolată imediat după trezire, sugerând că această femeie era obișnuită cu cele mai rafinate lucruri de care se bucura chiar dinainte de a se da jos din pat

arta

XVIII

2.2 În acost tablou sunt reprezentanți membrii familiei Ducelui de Penthièvre, vărul regelui Ludovic al XVI-lea. Pictura semnată de Jean-Baptiste Charpentier arată că în rândul aristocrației franceze de secol XVIII ciocolata era un produs foarte la modă. Toți din familia ducelui par a savura băutura de ciocolată, până și câinele bucurându-se de mirosul dulce. Cei din afara aristocrației nu erau însă atât de privilegiați. Francezii de rând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea nu-și puteau permite plăcerile oferite de Această ilustrație Art Nouveau, semnată de Théophile Alexandre Steinlen, înfățișează o mamă cu fiica ei bucurându-se de o cană de ciocolată. Imaginea ne aduce aminte de pictura Ducelui de Penthièvre. La acel moment însă, ciocolata nu mai era privilegiul aristocrației. Nu toate imaginile cu oameni savurând ciocolata sunt însă pozitive. Acest poster vintage, reclamă la băutura Banania, reprezintă ceea ce mulți consideră a fi o perspectivă colonialistă asupra popoarelor africane, în acest caz un soldat senegalez. 17

cinema

Alfred Hitchcock’s Secret Agent (1936). Daisies (1966)

Sweet Movie (1974)

Willy Wonka & the Chocolate Factory (1971)

Tommy (1975)

Roald Dahl’s Matilda (1996)

Forrest Gump (1994)

Better Than Chocolate (1999)

cinema

XXI

Chocolat (2000)

Harry Potter and the Sorcererâ&#x20AC;&#x2122;s Stone(2001)

2.3

Bridget Jonesâ&#x20AC;&#x2122;s Diary (2001)

Merci pour le chocolat (2001)

Chocolate com Pimenta (2003) Charlie and the Chocolate Factory (2005)

Mary and Max (2009) 19

2.4. Evoluția ,,Bucuriei’’

De la rădăcini pornire... Fabrica experimentală de cofetărie ,, Bucuria” aflată pe strada Frunze 162, în Chișinău (Republica Moldova) a fost înființată în anul 1944, în baza manufacturilor mici care existau în Basarabia. (Dupa datele din arhivă două din fabrici aparțineau lui Sava Garaguli și Nuhim Rozemberg. Sava Garaguli Stăpânul fabricii de bomboane de pe strada Sfântul Gheorghe era boierul Sava Garaguli, născut în anul 1870, născut în Rusia cu cetățenie română.Fabrica era mică, în curte se afla o căsuță care servea drept punct administrativ; celelalte construcții erau secțiile de caramelă, de cofetărie, de fierbere și depozitele. la ,,Fabrica lui Garaguli” cum se numea pe atunci, tot lucrul era executat manual. Nuhim Rozemberg Apăruse o secție de bomboane pe strada Șmidt 82, patronul acesteea fiind Nuhim Rozemberg, de naționalitate română. În anul 1933 la el munceau 54 de lucrători; exista și un contract de muncă, compus din câteva părți și se numea ,,Contract de ucenicie”

XVIII

evolutie

1946

Bolocul fabricii, construit în 1946

Anume acest an dificil, primul de după război, reprezintă, conform Hotărârii nr. 459 de Sovietul Miniștrilor din RSS Moldovenească, data oficială a „naşterii” Fabricii de cofetărie Nr. 1 din Chişinău. Pe teritoriul de atunci al fabricii s-a început construcția clădirilor existente de astăzi: cazangeria, stația de compresoare, secția de producere a biscuiților și pastelor făinoase.

1949

A fost dată în exploatare secţia de macaroane cu capacitatea de 10 tone de producţie pe zi.

Fabrica de cofetărie nr. 2, colectivul brigăzii de tachelaj

1952

Fabrica de cofetărie nr. 1. Brigada lui Cimiliuc V.

A fost dată în exploatare secţia de biscuiţi cu capacitatea de 14 tone de producţie pe zi. Ulterior indicele dat a crescut până la 33 de tone pe zi. Rezultatele atât de înalte au fost posibil de obţinut cu un regim de lucru al unităţilor de producere indicate în trei schimburi.

1955

În 1955, după finalizarea reconstrucţiei secţiei de bomboane, capacitatea ei a constituit 7,5 tone pe zi, iar capacitatea diviziunii de ciocolate la confecţionarea maselor de ciocolată-praline – aproape 4,5 tone pe zi. denumirea fabricii a fost schimbată în Fabrica de cofetărie şi macaroane.

evolutie

XVIII

2.4

1956

A fost finalizată reconstrucția secției de biscuiți, au fost introduse noi linii mecanizate de producere a biscuiților, punându-se în exploatare cuptoarele electrice, inclusiv cu unde infraroșii, fapt ce a permis excluderea scurgerilor de gaze în încăperi. Șeful secției de ciocolată, Axelrod Iacob, in centru, printre muncitori

1962

Secția de paste, tăierea macaroanelor cilindrice-lungi.

Schimbările care au avut loc, a transformat radical imaginea întreprinderii, iar munca lucrătorilor devenise un proces continuu de satisfacție și bucurie. La 19 februarie întregul colectiv hotărăște să o numească ,,Fabrica de macaroane și produse de cofetărie Bucuria”.

1970

Secția de biscuiți, ambalarea cadourilor pentru copii cu ocazia Anului Nou.

Din 26 octombrie este denumită ,,Fabrica produselor de cofetărie ,,Bucuria”. Două treimi din produse erau ambalate în înveliș special decorativ. Astfel s-a diversificat și sortimentul produselor de cofetărie, care satisfăcea necesitățile pieței republicane și unionale din fosta Uniune Sovietică.

1973

Au fost puse în exploatare 120 de unități de utilaj tehnologic modern. Au fost implementate noi recepturi și designul original la prezentarea ambalajelor.

Acordarea semnului calității pentru marmelada ,,Felii de lămâie”, tehnologul Kraievskaia Iu.

XVIII

evolutie

1977

„Bucuria” capătă statutul de întreprindere de cercetare şi experimentare. Aceasta a avut loc datorită implementării active în procesul de producere a tipurilor netradiţionale de materie primă. Astfel a început a doua etapă în istoria „legendei dulci”. Secția de producere a bomboanelor. Brigada Serjant A. și Beloklokova V. la ambalarea bomboanelor 1987

Se creeaza Asociaţia de întreprinderi ale industriei cofetăriei „Bucuria”. De fapt, aceasta este deja o companie puternică în care, în afară de fabrică, care a devenit întreprinderea principală, au intrat 10 sovhozuri-uzine, precum şi alte subdiviziuni structurale. Sarcina de bază a întreprinderilor Sărbătoarea ,, Toamna de Aur” agricole care au intrat în componenţa Asociaţiei era creşterea în gospodării specializate, dotate cu tehnică modernă, a culturilor de fructe şi pomuşoare pentru prelucrarea ulterioară în semifabricate necesare fabricii. materie primă pentru fabricarea produselor de cofetărie. 1992

Vechiul bloc administrativ

Amintim că intrarea tuturor ramurilor industriei în reformele de piaţă a fost în anii 1990 un proces complex şi dificil. Producerea a scăzut, s-au micşorat investiţiile de fonduri pentru dezvoltare şi reutilare tehnică, s-a înrăutăţit folosirea capacităţilor de producere. De la începutul anilor ’90, din primii ani ai perioadei de trecere la relaţiile economice de piaţă, „Bucuria” trăieşte o nouă, a patra etapă a dezvoltării sale. Perioada reformărilor globale nu doar a stabilit noi sarcini, ci şi a trasat perspectivele legate de modificarea formei de proprietate.

evolutie

XVIII

2.4

1994

În 1994, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, SACP „Bucuria” şi-a schimbat forma de proprietate – acum este o societate pe acţiuni de tip deschis cu formă privată a capitalului. Structura producerii SA „Bucuria” constă din secţii de producere, filiale cu volum propriu de producere, Ședință

1995

În componenţa SA „Bucuria” intrau: -întreprinderea de cofetărie „Bucuria” din centrul Chişinăului (str. Columna 162); Volumul anual de producere – 38,5 mii tone; -filiala din Chişinău a SPRO; -filiala din Criuleni cu o secţie de producere a tehnicii de construcţie, sector de producere a drajeurilor, Secția de producere nr. 2. Sectorul drajeuri. Cazac V - producţiei de cofetărie. Volumul anual – 1,6 mii tone; ambalator

2000

Cazangeria

Capacitățile de producție ale societății sunt concentrate pe un teritoriu compact, cu suprafața de 9 hectare, amplasat în orașul Chișinău. Întreprinderea este divizată în secții. Fabrica dispune de cazangerie și o secție de compresoare proprii. Pe lângă întreprinderea de bază, societatea a avut și filiale, care s-au specializat în producerea semifabricatelor din fructe. Acestea erau situate în provincie - la Dondușeni și Criuleni, care și-au sistat activitatea în 2000.

2015

În prezent, SA Bucuria este cea mai mare întreprindere specializată în fabricarea producției de cofetărie din Republica Moldova. Volumul de producere constituie aproape 90 de procente din volumul producției de bomboane din țară. Oficiul central Bucuria S.A 25

2.5. Evoluția identității

- font arhaic românesc slab serifă modificat, all caps; - supradimensionarea literei ,,C” creează centrul de interes; - logo-ul este înscris într-un oval; - mențiunea ,,fondat în 1946” este scrisă cu un font caligrafic imitând scrisul de mână; - s-a folosit culoarea roșie și albul.

Elementul grafic însoțește logo-ul ,,Bucuria”, fiind un mijloc de comunicare vizuală al brandului. Acesta este prezent atât pe articolele de papetărie specifice cât și pe cele de promovare de brand sau obiecte promoționale, fiind un element de identificare auxiliar.

Variante alternative de culori:

Concluzie

Din punct de vedere al lizibilității, logoul bucuria este incărcat. Acesta fiind sufocat de către fontul bold și semicercuri, transformă sigla într-un element greu de perceput. Astfel, își pierde și funcționalitate, fiind greu de citit și nu surprinde plăcut prin formă sau culoare clientul. Totodată logoul nu este memorabil, conotația semantică nu este bine comunicată, sigla neavând o metaforă în spate care să stabilească o legatura dintre logo si public prin descoperirea ei. Cromatica siglei nu este aleasă întâmplător, ea sugerează ciocolata care face referință la produsele de cofetărie. Totuși, nu prevalează o gamă de culori reprezentativă. 27

evolutie

1980

Broșura publicată în ediție limitată la aproximativ începutul anilor ‘80. Bucuria, care începuse a activa cu mici unități de producție primitive, în acea perioadă devine o fabrica modernă dotată cu echipamente care aveau capacitatea de a produce de până la 200 de tipuri de dulciuri. Fabrica, pe lângă produsele de cofetărie de înaltă calitate și poplaritate, încearcă să scoată pe piață produse noi.

Bomboane cu umplutura de fructe și boabe erau cele mai populare produse ale fabricii. Acestea erau cu fructe de padure conservate, fructe uscate, miez de nuci glazurate cu ciocolata.

evolutie

2.5

1980

pentru diabetici

Fabrica producea bomboane pe bază de xilit, ciocolate și napolitane pentru cei care sufereau de diabet. Bolnavii de diabet zaharat puteau beneficia de o gamă largă de dulciuri (Sadute - tablete de ciocolată, de prune din ciocolată (prune naturale cu glazură de ciocolată), napolitanele Veterok) pentru copii

Produsele fabricii “Bucuria” aveau în acea perioadă cincisprezece denumiri de ciocolată, dintre care Vanilny, Zirk, Malysh, Lunni și altele. Gustul și aroma deosebită se datora adaosului de : nuci, vanilie, fructe și soia. Pentru copii, cofetari moldoveni au dezvoltat o formulă specială de producție, cu adaos de lapte praf integral. 29

II caramela

Caramela a atras mereu cumparatorii datorită aromelor variate, culorilor atractive și umplutura parfumată. Bazându-se pe experiența acumulată, fabrica a îmbunătățit procesul complicat de prelucrare a caramelei și fructelor prin folosirea diverselor umpluturi, care a adus la comercializarea a 40 de feluri de caramelă. “Kishinevskaya”, “Maskarad, Viktoria” , “Chornaya smorodina,, sunt cele mai populare dintre toate. Caramelele “Kuznetchik” și “Zubryonok”, datorită stratului de lapte uscat adăugat au ajuns să fie preferatele copiilor. napolitane

“Bucuria” fabrica napolitane crocante, cu un gust rafinat. Coapte din foi speciale de vafe, îmbogățite cu umpluturi, proteine, nuci, fructe și caramele,napolitanele erau pe gustul fiecăruia. “Yunost”, “Rits”, “Apelsinoviye”, “Myatniye”, “Novost” și “Molochno-Orekhoviye” erau considerate un desert superb.

evolutie

2.5

evolutie gume

Fabrica de cofetarie “Bucuria” producea o varietate de gume de mestecat. Datorită aromei plăcute și răcoritoare, guma de mestecat este deosebit de populară printre copii. “Apelsinovaya”, “Klubnichnaya” și “Myatnaya” - cu arome de portocală, căpșuni și mentă. iris

Iris - dulciuri preparate din amestec de lapte, zahăr și melasă care se fierb până la obținerea unui conținut de culoare maro deschis. Conține adaosuri de vanilină sau alte arome. “Bucuria” se deosebea prin înlocuirea nucilor din compoziția irisului, cu proteinele de soia. zefire

jeleuri

ciocolate

2.6. PiaČ&#x203A;a de desfacere

Societatea își desface produsele prin intermediul firmelor de comerț locale, ale magazinelor proprii, organizațiilor de comerț en-gross. Pe piața externă societatea activează prin intermediul dealerilor. Principala direcție de distribuție a produselor o reprezintă firmele locale - magazinele sau rețelele de magazine din Chișinău și din republică. Rețeaua de magazine de firmă include 71 de unități comerciale. Bazele en-gross sunt 5 la număr, plasate în Chișinău și în provincie. Acest canal a început să se dezvolte din anul 2000, strategia de marketing a societății prevăzând dezvoltarea lui. Dealerii externi sunt firmele de comerț din străinătate, de regulă, angajații din țară, care lucrează și pentru export (Israel, Belarus). Producția S.A. ,,Bucuria” se bucură de solicitarea consumatorilor din țara vecină - România. Directorul filialei ,,Bucuria Tradingd” SRL din București, a declarat, că producția de la Chișinău este livrată, practic, consumatorilor de pe întreg teritoriul României: Iași, Suceava, Galați, Brăila, Roman, Huși, Botoșani, Constanța, Călărași, București, Pitești, precum și în alte orașe ale țării. Producția ,,Bucuria” este apreciată și solicitată de consumatorul german. Firma ,,Russischer Moret’’ este al treilea partener german care solicită producția ,,Bucuria”. Iar în piețile din SUA și Canada au fost vândute 37 tone de producție SA,,Bucuria”. Au fost livrate 10 tone în Iordania. Cele mai mari loturi au fost exportate în Izrael, România și Estonia. La ora actuală este desfășurată o activitate fructuoasă cu companiilestrăine și firmele din țările vecine apropiate: România, Rusia, Israel, SUA, Ucraina, Belarus, Cipru, Grecia, Cazahstan, Italia, țările Baltice.

2.7.Tehnologia Ĺ&#x;i liniile de producere

Fabrica de cofetărie din Chişinău SA „Bucuria” este una dintre întreprinderile industriei alimentare ale republicii ce se dezvoltă cel mai activ. Ea este cea mai mare şi unica în Republica Moldova întreprindere specializată de producere a tuturor tipurile de produse de cofetărie zaharoase, ciocolatei şi produselor de ciocolată. În afară de aceasta, aici sunt produse de cofetărie făinoase – vafele şi biscuiţi. Harta asortimentului producţiei SA „Bucuria” este deosebit de largă şi variată: peste 450 de denumiri. În lista denumirilor sunt diferite tipuri de caramelă, marmeladă, zefir, iris, drajeuri, bomboane cu diverse umpluturi şi glazuri, ciocolată… La întreprindere este aranjată lansarea diferitor tipuri de caramelă. Se produce caramelă drops, inclusiv de lapte; şi cu umplutură de fructe şi lichior; caramelă cu umplutură răcoritoare şi cu umplutură de ciocolată şi nuci stratificată cu masă de caramelă; caramelă glazurată cu glazură de ciocolată. În afară de tipurile de producţie enumerate, SA „Bucuria” produce marmeladă pe bază de pectină şi agar; zefir pe bază de pectină şi agar, precum şi zefir glazurat cu glazură de ciocolată; iris, inclusiv tirajat; drajeuri cu corp de nucă, fructe în zahăr; bomboane de ciocolată neglasate şi glasate cu glazură de ciocolată, cu umplutură de praline, nuci, cremă, lichior, albuş bătut, jeleu, pastilă, marţipan, pe bază de fructe şi pomuşoare alcoolizate, pomuşoare uscate sublimat, fructe uscate, cu straturi combinate, cu umplutură între straturi de vafele; ciocolată de desert cu şi fără adaosuri; torte de ciocolată şi vafele. O popularitate aparte a căpătat-o torta „Lapte de pasăre”, precum şi asortimentele cadou de bomboane. O cerere neschimbată au biscuiţii, vafelele.

II ciocolata

Bucuria de lux

Talisman

Stil

biscuiti

2.7

Magie / Morarita

II caramela

cu umplutura de praline/ lapte

cu umplutura de fructe

drops

bomboane

2.7.

de ciocolata

cu jeleu

jeleuri

mix de fructe

pomusoare

felii de lamaie si portocala

iris

Concluzii

2.7.

- Logo-urile gamelor de produse sunt scrise prea mare în comparație cu dimensiunea logo-ului - deși fiecare gamă de ciocolată are o grafică specifică, aceasta nu avantajează deloc produsele, datorită elementelor ce încarcă inutil compoziția ambalajelor - nu se păstrează stilistica pentru ambalajul aceluiași produs - logo-ul nu este evidențiat, se pierde pe suprafața ambalajelor - elementele grafice sunt mult prea colorate încât privitorul poate fi uneori derutat de mulțimea elementelor de pe ambalaj - cromatica este mult prea bogată , nu putem identifica o culoarea dominantă pentru gama de produse

drajeuri

- lipsesc ambalajele 42

napolitane

2.7.

zefir

- ambalajele conČ&#x203A;in prea multe forme, relativ complexe - nu exista elemente specifice brand-ului, o identitate clarÄ&#x192;

pentru diabetici

2.7.

- gama de produse nu are o identitate vizuala clarÄ&#x192;

2.7. AngajaČ&#x203A;ii firmei

Timp de mai mult de şaizeci de ani la conducere s-au aflat adevăraţi profesionali şi patrioţi ai întreprinderii natale, aceşti oameni au creat renumele SA „Bucuria”. În diferiţi ani fabrica a fost condusă de către 24 directori, care au adus o contribuţie fără de preţ la dezvoltarea liderului industriei moldoveneşti. Administrarea societății este organizată pe următoarele direcții: vânzări și marketing, evidență și finanțe, producere și tehnologie, altele (cadre, servicii sociale, pază, etc.) Fiecare dintre primele trei direcții se află în competența directorilor adjuncți. Conducerea tuturor activităților este asigurată de directorul general. În prezent la ,,Bucuria” lucrează în unitățile de producție 1547 persoane, dintre care 225 sunt angajate de rețeaua de comeț. Din totalul angajaților unităților de producție, administrația constituie 220 persoane, sau 12%.

angajati

Secția economie și planificare

Șefii magazinelor

Direcția vânzări

Director financiar Imbirovski G.

Director comercial

Director pe probleme de producere Oprea L.

Direcția achiziții și logistică

Secția analiză și dirijare a producției

2.8.

angajati 1884

Secția de producere nr. 1, sectorul ciocolată

Biroul tehnologii informaționale

Secția tehnologie

Secția de producere nr. 1, sectorul ciocolată

Secția evidență și finanțe

Laboratorul central

Secția de producere nr. 1, Pătraș V. - șeful secției

Echipa sanitară a fabricii

Unitatea medico-sanitară

2.9. Promovarea produselor

Pentru a-și promova marca de fabrică, S.A. ,,Bucuria” își organizează materialele publicitare prin intermediul televiziunii și în presă, precum și prin tipărirea și difuzarea materialelor publicitare pliante. Se întreprind măsuri promoționale de reduceri la sărbători. Întreprinderea participă la târguri cu expoziții, cum ar fi ,,Expo 2000” (Germania) și ,,Izvaș-2000’’ (Turcia). Principala formă de vânzare practicată este vânzarea clasică, adică vânzarea la tejghea. În cadrul acestor forme, vânzătorul este elementul principal al actului de comerț, asigurând realizarea producției. Întreprinderea mai practică și vânzarea produselor sale la iarmaroace sau târguri și participarea la diferite expozitții cu vânzare. Cei mai mari și constanți consumatori locali de produse ale întreprinderii sunt orașele Chișinău, Bălți, Orhei, Soroca.

promovare

AfiČ&#x2122;e publicitare

afise

2.9.

Denumirea produsului Mențiunea ,,Nou” Elemente grafice Prezentarea produsului Diversitatea produsului Ingrediente specifice

- În multe dintre materialele promoționale este folosită imaginea femeii, prezentată alături de produs; - cromatica este mult prea bogată, culoarea dominantă este folosită în intensitate prea mare; - datorită fundalului colorat, atenția privitorului este distrivutivă; - sunt folosite prea multe elemente grafice pe fundal care nu ajută deloc compoziția ci încarcă și mai mult datorită repetiției și a dimensiunilor mari - scrisul se contopește cu fundalul, nemaifiind lizibil; - nu putem identifica logo-ul ,,Bucuria”, care apare doar pe produse la dimensiune mică - nu există un pattern sau niște elemente specifice brandului. 53

II Site oficial: http://www.bucuria.md/

Bucuria Shop Moldova : http://bucuriashop.md/

promovare

2.9.

web Magazine specializate

Materiale promoționale

Agendă ,,Bucuria”

Pix ,,Bucuria”

Uniformă ,,Bucuria”

II Promovarea produselor ĂŽn Romania Pagina web: http://www.bucuriaromania.ro/

PaginÄ&#x192; de facebook

promovare

web

2.9.

Magazine specializate

Magazin ,,Bucuriaâ&#x20AC;? (BraČ&#x2122;ov)

Iulius Mall (Cluj) 57

2.10. Publicul țintă

Urmând tendinta generala de frecventare a magazinelor de dulciuri, cumparatorii fideli ai Bucuria sunt în marea majoritate femei (aproximativ 83%). Din perspectiva vârstei publicurilor-ținta, nu există o segmentare foarte clară, dat fiind că, spre deosebire de producatorii internationali, care fac o comunicare ce vizează un anumit segment de target și insistă mult spre o anumite mesaje si tipuri de produse, Bucuria vizeaza un segment larg de populatie, cu venituri medii spre mari. Astfel, marea majoritate a clientilor Bucuria au un venit net lunar care variaza între 100 si 300 de euro si au vârste cuprinse între 16 si 60 de ani. Conform statisticilor citate în presa, 2,5 milioane de clienti trec anual pragul magazinelor Bucuria.

Public

Cumpărătorii produselor ,,Bucuria” 16 ani

60 ani

Consumatorii produselor ,,Bucuria” 2 ani

100+

Comunitatea financiară Consumatori

Mass-media

Concurenți

Publicuri

Furnizori

Angajați Autorități

Grupuri de presiune

tinta

2.10. Bunurile de consum sunt direcționate, de obicei, către un public extern. Acesta este predominant concumatorul - de regulă, femeia casnică, persoana care cumpără din magazin. De aceea, bublicitatea, istoric vorbind, a fost destul de importantă. Publicurile externe devin din ce în ce mai complexe. Până de curând, corporațiile nu s-au simțit constrânse să se ocupe de reputația lor într-o manieră unitară și sistematică față de jurnaliști. de autorități locale sau naționale, de potențiali angajați și față de toate celelalte publicuri cu care intră în contact. Publicuri diferite erau tratate diferit în momente diferite: unele erau întotdeauna ignorate cu desăvârșire, altele erau abordate numai în momente de criză. Acum totul s-a schimbat. Se conștientizează că reputația corporației este o resursă foarte valoroasă ce trebuie administrată de la centru într-o manieră coerentă, sofisticată și durabilă. Diverse publicuri își fac o părere despre o organizație pornind de la totalitatea impresiilor lăsate de aceasta. Când impresiile sunt contradictorii - impresiile făcute într-un loc snt diferite față de cele dintr-al toc - impresia generală este negativă sau cel puțin confuză. Într-o lume din ce în ce mai deschisă și transparentă, o corporație nu se mai poate ascunde de nimeni. Mai mult, în ultimele decenii, evoluțiile din sfera brandingului de servicii au făcut ca publicul intern - adică propriii angajați - să fie mult mai important decât înainte. Asta înseamnă că majoritatea companiilor trebuie să deruleze programe extinse de branding corporatist, care să influențeze atât mediul intern al organizației (departamentele de design, marketing, vânzări, resurse umane, relații cu clienții etc.) într-o manieră coerentă. 61

2.11. Identitate vizualÄ&#x192;

Identitatea vizuală se realizeaza printr-un set de instrumente care urmaresc aceleasi orientari, directii, stabilite pentru a crea o imagine unitara pe toate materiale care intra in contact cu mediul intern si extern al unei intreprinderii. Acest lucru se realizeaza de regula prin fonturi, palete de culori, masuratori si scheme similare.

Brandingul Din perspectivă istorică, primele activități asociate cu brandingul au apărut în evul mediu, când meșteșugarii sau brutarii își marcau produsele prin simboluri specifice. Însă, dezvoltarea adevărată a acestuia s-a înregistrat în a doua jumătate a sec. XX, ca urmare a apariției pe piață a unor cantități mari de mărfuri similare sau identice. Astfel, brandingul servea la evidențierea calităților și utilității produselor, care trebuiau să atragă cumpărătorii și să faciliteze înțelegerea produsului. Brandurile au luat locul bunurilor și serviciilor, care transmiteau publicului valori, idei și concepte. Prin urmare, valoarea produsului, exprimată prin preț, se deplasează dinspre caracteristicile fizice spre cele metafizice, date de nivelul de satisfacție emoțională a consumatorului, care cumpără un brand unic.

II Conceptul de ”brand” denotă un nume, semn sau simbol, care identifică bunurile sau serviciile unui producător. Brand-building reprezintă demersul de constituire strategică a brandului, iar brandingul – procesul de creare, implementare și dezvoltare a acestuia. Scopul acestuia este de a diferenția produsele, de a servi ca instrument de promovare a acestora pe piață și de a construe o relație constantă și durabilă cu consumatorii, bazată pe încredere și fidelitate. Această relație reiese din valorile și principiile sistemului, care răspund nevoilor și preferințelor publicului target.

Scopul brandingului este constituirea unei identități clare și bine definite, a unei direcții și strategii de comunicare. Acesta cuprinde activități precum studiul pieței, orientat spre cunoașterea necesităților și dorințelor consumatorilor, poziționarea produsului, crearea unui nume, concept, slogan, a elementelor de imagine vizuale, verbale și altele (logo, culori specifice, semne și forme specifice, mirosuri, sunete, ambalaje, etc.), utilizate în procesul de comunicare și prezentare a brandului. Etapele brandingului: - Analiza pieței și delimitarea unui public țintă - Planificarea strategică (identitate, poziționare, management) - Construcția brandului (elemente de identificare vizuală, verbală, strategia de comunicare, imaginea, conținutul informațional) - Promovarea brandului (strategii de comunicare integrate, stabilirea unor legături durabile cu clienții) - Monitorizarea și evaluarea eficienței.

Branding

2.11.

Branding Personalitatea brandului

Ideea specifică și elementele vizuale, luate împreună, delimitează teritoriul brandului. Da pentru a fi cu adevărat eficient, trebuie să poți simți brandul. Cea mai scurtă cale care te face să înțelegi cum devine un brand tangibil este să îl privești prin prisma celor patru vectori prin care se manifestă. Semnificația fiecăruia dintre acești patru vectori variază în funcție de piața în care se gasește brandul. Uneori, doar unul sau doi dintre vectori sunt dominanți. Uneori, fiecare are aceeași importanță în conturarea peronalității unui brand.

Produs

ceea ce produse și vinde organizația

Mediul brandului Simțurile brandului

mediul fizic al brandului, mediul în care se prezintă

Comunicare

cu ce se ocupă și cum se prezintă în fața publicului

Comportament

cum se poartă oamenii organizației unii cu alții și

În domeniul cofetăriilor, cei patru vectori se întrepătrund îndeaproape. Bineînțeles, judecăm un brand după produsele sale, ele fiind aproape întotdeauna punctul de plecare în definirea bradului. Dacă un produs este scump, de o calitate proastă, nu îl mai procurăm. Dar amblajul, ambianța magazinelor, de asemenea, sunt importante și ne influențează enorm. Contează și dacă comportamentul vânzătorilor este prietenos. Dimpotrivă, oricât de bune vor fi produsele și oricât de atractive vor fi ambalajele, dacă servirea este sfidătoare, vom dispețui brandul. 65

II Comunicarea brandului Există unele branduri în care care procesul de comunicare este principalul mijloc prin care identitatea prinde contur. Chiar daca produsele lor nu se deosebesc față de alte produse similare, anume promovarea și publicitatea la scară largă le face să fie cele mai apreciate și cumparate. Comunicarea prezintă, totuși, și alt aspect. Internetul a făcut comunicarea și mai importantă decât înainte. Modul de comunicare s-a schimbat. Până acum câțiva ani, comunicarea se făcea într-un singur sens, dinspre brand sau companie către client. Acum, clientul poate comunica cu companiași, la fel de important, clientul poate comunica cu alti clienți din toată lumea despre companie și produsele sale. Dacă clienților nu le place brandul, o pot spune lumii întregi, pe bloguri și site-uri de socializare. Comunicarea a devenit, mai mult ca oricând, manifestarea complexă a brandului care trebuie gestionată cu mult finețe.

Branding

Rebranding

2.11.

Ce este rebrandingul? Procesul de Rebranding reprezintă o serie de activități planificate și structurate, în urma căruia se modifică atât atributele vizuale și verbale ale brandului, cât și identitatea acestuia. Înnoirea ideologiei și a elementelor identitare sunt recomandate în cazul uzurii, stingerii puterii brandului, sau în ideea depășirii unor evenimente sau influențe negative, asociate cu imaginea sa. Astfel, procesul presupune eliminarea acelor caracteristici care împiedică dezvoltarea și promovarea brandului. Prin adoptarea unei noi strategii și forme vizuale și identitare, sistemul începe o etapă nouă în evoluția sa, devenind proaspăt și modernizat, respectând trendurile curente. Un aspect deosebit de important este reflectarea prin imaginea adoptată a conceptului unitar, clar, puternic și atractiv, care stă la baza sistemului. Motivul schimbării Schimbarea în branding nu este o chestiune de capriciu. Există întotdeauna un motiv. Se poate datora concurenței crescânde ce duce la pierderea cotei de piață. Compania se poate simți depășită de ea însăși și de modă; autosuficiența poate duce la o performanță scăzută sau e vorba de o fuziune sau preluare ori de un nou manager care vrea să revigoreze compania... Sau poate compania admite faptul că până la acel moment a neglijat brandul, nu a investit în el și din această cauză acesta devine șters. Oricum ar fi, un motiv pentru schimbare există întotdeauna.

II Exemple de identități vizuale

El Árbol del Cacao Design: Mayra Monobe Locație: Barcelona, Spania

Branding

Identitate

2.11.

Xoclad Design: Anagrama LocaČ&#x203A;ie: Mayan Riviera

YOLO Design: Sweety Branding Studio LocaČ&#x203A;ie: Brazilia

Branding

Identitate

2.11.

Q chocolate Design: Clauio Novaes LocaČ&#x203A;ie: Portugalia

2.12. Studiu de piață

Chestionar

2.12. Studiul de piață urmărește, în primul rând, să afle și să determine în ce măsură există un consens despre organizație și, în al doilea rând, să evidențieze ce chestiuni unesc și divizează compania. Chestionarele sunt adresate persoanelor ce reprezintă puncte de vedere diferite, din interiorul și exteriorul organizației. Cei intervievați trebuie selectați astfel încât să constituie un eșantion reprezentativ. Scopul chestionarelor este să se afle cât știu cei din exterior despre mecanismele companiei (produse și servicii), care este părerea lor despre punctele forte, punctele slabe și impactul extern al companiei și ce imagine, atitudine și percepție și-au făcut aceștia despre companie. Dacă li se adresează celor intervievați scopul interviului, trebuie să fie precizări cu caracter general. Câteodată e mai bine nici să nu se precizeze acest scop. Ocolirea subiectului poate deveni un avantaj. Uneori, peroanele care nu lucrează în cadrul companiei cunosc foarte bine activitatea acesteia. Adesea, știu foarte puține despre produsele organizației, totuși, asta nu îi împiedică să își exprime părerile. Feedback-ul din partea clienților este foarte important în procesul de design, ajutând la cunoașterea consumatorilor și preferințelor față de produs.

II Întrebările chestionarului

Chestionar 1. Care este prima marcă de dulciuri care vă vine în minte? 2. Ce credeţi despre logo-ul companiei producătoare de patiserie şi cofetărie ,,Bucuria”?

3. Dacă ar fi să asociaţi brandul ,,Bucuria” cu o persoană, cum aţi caracteriza-o? 4. Ce vă atrage în primul rând când procuraţi produse de cofetărie şi patiserie? o ambalajul o culoarea o preţul o calitatea o firma o designul o alta 5. În ce măsură vă place sigla firmei ,,Bucuria” pe o scară de la 1 la 5? unde 1- îmi place, 2- îmi displace, 3- nici nu îmi place nici nu îmi displace, 4- îmi place oarecum, 5- îmi place o1 o2 o3 o4 o5 6. Sunteţi influenţat/ă de identitatea vizuală a unui produs? o da o nu 7. Ce aşteptări aveţi de la un ambalaj? trebuie sa fie: o ergonomic o conceptual o colorat 8. Sunteţi receptivi la nou? o da o nu 9. Preferaţi să cumparaţi dulciuri autohtone sau din afara ţării? Care sunt produsele? 10. Sunteţi receptivi la nou? o da o nu 11. Preferaţi să cumparaţi dulciuri autohtone sau din afara ţării? Care sunt produsele? 74

Cercetare Planificarea cercetarii

2.12. Identificarea problemei decizionale și stabilirea scopului cercetarii Problema decizională: identificarea îmbunatatirilor care pot fi aduse brandului Bucuria si imaginii acesteia pe piata locala si internationala. Scopul cercetarii: studierea opiniei clientilor în legatura cu identitatea vizuala Bucuria Stabilirea obiectivelor cercetării: a) stabilirea preferintelor clientilor cu privire la alte marci de ciocolata; b) evaluarea opiniei clientilor referitor la logoul Bucuria; c) conturarea personalitatii actuale a brandului Bucuria; d) stabilirea frecventei de cumparare a produselor de cofetarie prezente pe piata locala; e) identificarea gradului de satisfactie al clientilor Bucuria cu privire la produsele oferite; f) delimitarea pietii concurentiale; g) identificarea sugestiilor cu privire la dezvoltarea ulterioara a brandului Bucuria. Determinarea unitatii de sondaj Unitatea de sondaj: clientul Stabilirea mărimii eșantionului și alegerea metodei de eșantionare eșantionare probabilistică aleatoare simplă (36 respondenti), metoda - chestionarul Raportul cercetarii Rezultatele cercetarii pentru fiecare întrebare în parte:

Notorietate spontană

Care este prima marca de bomboane, ciocolate, etc. care va vine în minte? Atât în ceea ce priveste prima marca de bomboane, ciocolate etc., care le vine în minte respondentilor, Bucuria se plaseaza pe locul I. Astfel, 17% dintre respondenti au mentionat spontan Bucuria, pe locul II se plaseaza Milka, iar restul dintre respondenti au mentionat alte branduri internationale .

Concluzii Eșantionare probabilistică aleatoare simplă (36 respondenți), metoda - chestionarul. Rezultatele cercetarii pentru fiecare întrebare în parte:

Notorietate spontană

Impresii referitoare la logo-ul Bucuria

În ce masura vă place sigla Bucuria? 1

17%

25%

14 39%

11%

Doar 4 din totalitatea respondenților au susținut că le place sigla Bucuria, în timp ce 3 s-au declarat împotriva acesteia. Aproape jumătate din interogați au răspuns că le displace oarecum (49%) O analiza structurată pe naționalitate arată că cele mai multe mențiuni negative au fost acordate de către cetățenii din Republica Moldova față de cei din Romania. Personalitatea Bucuria

Daca ar fi sa asociati brandul Bucuria cu o persoană, cum ați caracteriza-o? Rezultatele studiului au aratat ca Bucuria are o imagine blurata în rândul clientilor. Astfel, aproximativ 30% dintre respondenti au asociat Bucuria cu o batranica vesela, buna si plina de viata; alții zic că ar fi o persoana care o vezi, o placi, dar nu ai nici cea mai vaga idee de ce; doua persoane zic ca ar vedea-o grasa. În ceea ce priveste structurarea pe vârste, deducem ca respondentii pâna la 20 de ani asociaza în cea mai mare parte Bucuria cu o persoana demodata cu gandire comunista , în timp ce persoanele de peste 28 de ani dimpotriva, asociaza Bucuria cu o persoana vesela si care inspira încredere.

Cercetare Preferințele cumpărătorului

2.12. Ce vă atrage în primul rând când procurați produse de cofetărie și patiserie? Sunteți influențat/ă de identitatea vizuală a unui produs? da 30 83% nu 6 17%

Ca urmare a evaluarii gradului de satisfactie al respondentilor fata de produsele de cofetarie procurate s-a ajuns la concluzia ca, per ansamblu, elementele forte ale bradului sunt calitatea și asortimentul variat, aceste aspecte fiind apreciate la nivel maxim în proportie de 61% si respectiv 47% În ceea ce priveste gradul de satisfacatie pentru celelate criterii legate de firma si pretul produselor s-a observat o decalare semnificativa nu atât în ceea ce priveste distributia pe sexe, cât pe vârste. Astfel, pentru identitatea vizuala si design cotele s-au situat destul de jos în rândul persoanelor cu vârsta de pâna la 28 de ani si destul de ridicate sau maxime în cazul persoanelor cu vârsta de peste 28 ani. Pe de alta parte în ceea ce priveste pretul produselelor, raportul a fost oarecum invers. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca persoanele pâna în 28 de ani sunt în mare parte tineri care apreciaza lucrurile moderne, chiar daca acestea necesita un pret usor mai mare, în timp de persoanele de peste 28 de ani devin în mare parte conservatore, care plac lucrurile asa cum, singura nemultumire fiind la nivel de pret. Așteptări

Ce asteptati aveti de la un ambalaj? Sunteti receptivi la nou? da 32 89% nu 2 6%

Majoritatea persoanelor intervievate sunt receptive la nou, deci, ar accepta o schimbare in identitatea brandului, 75% din persoanele participante la chestionar ar opta pentru un ambalaj conceptual, aproximativ 45% il vor ergonomic si colorat. 77

II Satisfacția față de produsele Bucuria

Concluzii Preferați să cumparați dulciuri autohtone sau din afara țării? 25% din persoanele intervievate prefera sa cumpere dulciuri din gama produselor Bucuria, procent aproximativ egal cu cei care nu atrag atentia la provenienta dulciurilor procurate. 8% prefera dulciurile din afara tarii. Cum considerați prețurile practicate de Bucuria față de cele concurentiale? Ca urmare a evaluarii gradului de satisfactie al respondentilor fata de preturile Bucuria s-a ajuns la concluzia ca, per ansamblu, ele sunt accesibiile. Cei care au mentionat ca preturile sunt ridicate sunt cetateti romani, si invers, mai joase- moldoveni. Raspunsul nu e surprinzator, stiind ca preturile din Romania sunt cu mult mai mari fata de cele din Moldova.

Elemente care atrag cumparatorii

Ce elemente ati memorat de pe abalajele altor companii producatoare de dulciuri? Majoritatea afirmă că brandurile ies în evidență prin culoare. Mulți din respondenți au remarcat forma, designul ambalajului și fontul folosit. Câtorva li s-au întipărit în memorie vaca mov de la ,,Milka,,

Sugestii din partea clienților Bucuria

Cele mai multe sugestii au fost legate de împrospatarea imaginii Bucuria Astfel, multi dintre respondenti au sugerat reprezentantilor companiei sa stearga imaginea comunista si sa alinieze compania noilor standarde. Cineva spune ca ambalajele nu corespund produselor. Nu în ultimul rând, au fost prezentate și sugestii pozitive, care au vizat atitudinea satisfacatoare a clientilor față de produsele și activitatea Bucuria.

Cercetare

2.12. La acest studiu au participat 38 de persoane, 58% din acestia fiind barbati si 47% femei.

masculin 17 47% feminin 21 58%

Concluziile chestionarului

20 56%

23 64%

alta

În general, Bucuria are o imagine pozitiva în rândul clienților, este destul de cunoscută și în România. Totuți, din motivul că mai păstreaza stilul conservator, brandul nu reușește să se impună la adevarata valoare pe piață. Produsele de la Milka, în România sunt principalii competitori pentru Bucuria. În Moldova ar fi produsele de cofetarie din Rusia și Ukraina. deși acesti competitori se plaseaza mai jos față de Bucuria în ceea ce priveste reputație, reușesc să fie la nivel egal sau în unele cazuri chiar deasupra companiei Bucuria, mai ales la nivel de consum. Sigla și sloganul Bucuria reprezintă elemente care nu aduc un plus de imagine companiei, deoarece păstrează linia comunistă din perioada anilor 70 - 80. Strategia actuală de comunicare a Bucuria nu are rezonanță în mintea consumatorilor. Ambalajele de cele mai multe ori nu corespund cu produsul din interior.

2.13. Concluzia documentﾄビii

În urma documentării, s-a constatat, că S.A. ,,Bucuria” nu se evidențiază pe piața națională și internațională prin identitate vizuală; - nu există un pattern sau elemente specifice brandului, - nu se păstrează stilistica pentru ambalajul aceluiași produs, - logo-ul nu este evidențiat, se pierde pe suprafața ambalajelor, iar pe afișe nu îl putem identifica, acesta apare doar pe ambalajele prezentate la dimensiune mică, - cromatica este mult prea bogată, nu putem identifica o culoare dominantă, sau un elementent specific unei game de produse, - unele produse nu au ambalaje, - compania duce o lipsă de comunicare, spre deosebire de competitorii internaționali. În urma studiului de piață s-a ajuns la concluzia că: - noul logo trebuie înlocuit cu unul modern care să corespundă cerințelor pieței și secolului în care ne aflăm, - se vor schimba formele ambalajelor, elementele grafice vor transmite sentimente de bucurie, - se va face o diferențiere între game, prin formă, cromatică și text, păstrându-se totuși o identitate comună prin folosirea unui pattern sau tip de culoare, pentru a ușura recunoașterea pe raft, - materialele promoționale trebuie să inspire bucurie, copilărie și calitate prin modalitatea de prezentare deosebită și la subiect, deci elementul principal va fi produsul ce trebuie promovat și scos în evidență. In mod necesar, evolutia produsului atrage dupa sine si o evolutie identitară.

III Analiza firmelor concurente 3.1. Piața internă 3.2. Piața externă

III

Anul fondării: 1997

Fabrica companiei

Produse promovate

Biscuiti

Napolitane

concurenta Istoria companiei Nefis îşi ia startul în micul orăşel Floreşti plasat la nordul Republicii Moldova. la început se produceau doar două feluri de biscuiţi, dar în scurt timp sortimentul produselor a depăşit cîteva sute de feluri. În prezent marca Nefis este o marcă recunoscută pe piaţa Republicii Moldova. Produsele acestei mărci se exportă în peste 25 de ţări ale lumii.

nationala

3.1.

Ciocolate

Bomboane

Snaks

Ediție de Crăciun

III

concurenta SA “Franzeluţa” este cea mai mare fabrică de pâine din Republica Moldova. Mai mult de 120 de produse de panificaţie, 50 de produse de patiserie, 80 de produse de cofetărie şi peste 20 de produse de paste făinoase se fabrică zilnic.

Anul fondării: 1947

1949

Fabrica companiei

Magazin specializat Produse promovate

Napolitane

nationala

3.1.

BiscuiČ&#x203A;i

Ciocolate

Drajeuri

III promovare

Nefis

Standuri expoziČ&#x203A;ionale

concurenta

nationala

3.1.

Franzeluța

Promovare prin dans

Standuri expoziționale

Piața concurențială națională se bazează pe metoda tradițională de promovare a prodselor, unele afișe sunt supraâncărcate cu elemente grafice, altele resprectă cât de cât un lay-out. 89

3.2. Piața externă

Concurența Piața concurențială este rivaliatea, competiția dintre participanții la actul de vânzare- cumpărare. Anume ea dinamizează întreaga activitate economică. Concurența exprima relația de opoziție dintre producatori pe de-o parte, și cumpărători pe de altă parte, în vederea asigurării unor condiții mai favorabile de ambele părți. Concurența poate creea și progres dar și efecte negative, contradictorii asupra dezvotării societății. Instrumentele de lupă împotriva concurenței sunt: - reducerea costurilor și implicit a prețurilor sub nivelul celor ale concurenței - ridicarea calității produselor - acordarea de facilitate clienților - diversificarea sortimentelor - lansarea de noi modele care să contribuie la creșterea notorietății - reclama și publicitatea - designul - ambalajul - profesionalismul vânzatorilor.

III

1998

Vosges Haut-Chocolat (Chicago, Illinois, USA)

Caramelă

SUA

Fondator: Katrina Markoff Verde Caramels

Tarte Caramels

Maple Caramel

Crema Caramel

Sunshine Cramel

Mo’s Bacon Caramel

Ciocolată

Super Dark Chocolate Bar

Dark Chocolate Bar 92

SUA

1998

3.2.

ColecČ&#x203A;ii speciale

The Groove Collection

Truffle Collection

Ensemble du Chocolat

Holiday Truffle Collection

Exotic truuffle collection

Mini Exotic Chocolate Bar Library

Exotic Caramel Collection

Crush collection

Le petit gift tower

III

1955

La Maison Du Chocolat (Paris, Franța)

Caramelă

Franta

Fondator: Robert Linxe

Decadent Treat Corollas

Decadent Treat Avelinas

The Twigs Collection

Decadent Treat Amandas

The 4 Pralines Coffret

Ciocolată in asortiment

Coffret Rochers

Truffle collection

Initiation Gift Box

Tobago Assorted

Franta

1955

3.2.

Colecții speciale

Boîte Maison

Coffred Maison Dark and Milk

Glazed Chestnuts

Effervescence Gift

The Orangettes Gift Boc

Anastasia Hatbox

The Twigs Gift Box

Wonders of Christmas

Yoko Hatbox

Craquants Gift Box

Caramelo Hatbox

Maracuja Hatbox

III

1997

Scharffen Berger Chocolate Maker, Inc.(Berkeley, California, USA)

Colecție pentru nunți

Fondatori: Robert Steinberg și John Scharffenberger

Ciocolată asortată

SUA

1997

3.2.

Colecții speciale

Assorted 1 Oz. Dark Chocolate Bars

Assorted 1 Oz. Chocolate Bars

Dark Tasting Square Gift Bag

Assordet Tasting Square Gift Bag

Deluxe Dark Chocolate Collection

Wine & Chocolate Pairing Kit

96 Piece Tasting Square Box

Tasting Squares Folio Box

Chocolate Delight

The Connoisseur’s Collection

Tasting squares Gift Boxes

Chocolate Baking Set

III

2000

Jacques Torres Chocolate (New York, SUA)

Colecție pentru nunți

Fondator: Jacques Torres

SUA

White Chocolate Bar

Milk Chocolate Bar

Beans To Bar 70%

Mini Bar-Dark

Colecția Big Daddy Bar

Dark Chocolate Baking

Big Daddy Bar-Milk 98

Big Daddy Bar-Dark

Big Daddy Bar-White

SUA

2000

3.2.

Colecții de Crăciun

Caramel Popcorn

Salted Caramels

Assorted Caramels

Espresso Beans

Chocolate Malt Balls

Santa’s Boot

Jacques Choice

Sampler

Chocolate Chip Cookies

Dark Chocolates

Chocolate Marshmallows

Chocolate Baking Set

III

1910

La Maison Wittamer (Bruxelles, Belgia)

Colecții speciale

Fondator: orfanul Henry

CARRÉ «FLOOR»

COFFRET CAPSULE

Ciocolată asortată

Tablete de ciocolată

Praline de ciocolată 100

Belgia

CUBE GRAND SABLON

Belgia Laurent Gerbaud (Bruxelles, Belgia)

2013

3.2.

Ciocolate în asortiment

LES GANACHES

LES EPICES

LES PRALINES

LES FRUITS SECS

UN PEU DE TOUT

GANACHES & PRALINES

LES FRUITS ET EPICES

UN PEU DE TOUT

ESPRIT DE NOEL spirit of Christmas

BERGAMOTE DE CALABRE

Fondator: Laurent Gerbaut

PIMENTS DOUX sweet chili

101

III

1964

Guido Gobino (Turin, Italia)

Colecții speciale

Belgia

Fondator: Giuseppe Gobino

FOGLIO NOCCIOLATO

MINI DAMA NOCCIOLATA

HAZELSHOCK®

CHONTALPA

Ciocolată în asortiment

CIALDINA AL LATTE FINISSIMO

CIALDINA EXTRA BITTER BLEND 75%

CIALDINA EXTRA BITTER BLEND 70%

CIALDINA MONORIGINE VENEZUELA 70%

CIALDINE AROMATIZZATE

CIALDINA MONORIGINE JAVA 70%

102

Belgia Theo - (SUA)

2013

3.2.

Tablete de ciocolată

Fondator: Joe Whinney

Caramelă

103

III

1817

Maison Cailler (Elveția)

Les Recetter de L’artelier

Fondator: François-Louis Cailler.

Cailler - Ambassador

Tablete de ciocolată

104

Elvetia

1817

3.2.

Cailler - Frigon

Cailler - Cuisine

Cailler - Sublim

105

III

1817 Cailler - Femina

Cailler - Branches

106

Elvetia

3.2. Brandurile internaționale reușesc să se diferențieze unele de altele, își păstrează un stil la toate gamele de produse. Observăm și o gamă cromatică, un limbaj vizual care îi definește ca identitate vizuală. Imaginea brandului este reprezentată în conceptul vizual al acestuia, constituit și transmis publicului prin activități de comunicare, pentru a crea o reprezentare a acestuia în mintea consumatorului. Ea are rolul de a diferenția brandul din masă, de a produce avantaje inpalpabile dar reale, de a provoca dorința de cumparare prin impactul emotional și efectele subconștiente. Această reprezentare presupune asocieri și percepții în legătură cu brandul și poate varia după criterii precum: puterea, impactul, unicitatea, etc. În construcția imaginii trebuie luate în considerație atât caracteristicile fizice ale produsului, cât și impactul emoțional al acestuia, făcând apel la percepțiile cognitive și afective, subconștiente. De asemenea, imaginea se formează în baza calificării angajaților, a calității deservirii clienților, a amenajării spațiilor aferente, a reflectării brandului în mass media, etc. Foarte importante sunt persistența pe piață, tradiția,

107

3.3. Analiza logo-urilor

108

3.3. Simbolul sau logoul reprezintă principalul element de identificare pentru majoritatea brandurilor. Celelalte elemente- culorile, caracterele, sloganurile, tipul de mesaj și stilul de exprimare sunt și ele foarte importante, și împreună formează patter-ul vizibil recognoscibil. Însă esența acestui patter vizibil recogniscibil este logoul. Principalul rol al unui logo este să transmită concis, direct și cu impact ideea specifică a organizației. Logoul înglobează brandul. Simbolurile, la rândul lor, sunt deosebit de puternice, ele acționează ca un declanșator care furnizează mai rapid și cu impact mai mare decât cuvintele pentru a întipări idei. Privit din afară, brandul pare să se rezume doar la câteva elemente: câteva culori, câteva caractere, un slogan, toate garnisite cu un logo sau simbol uneori de natură alegorică, dar de obicei format dintr-un simplu caracter. Uneori brandul înglobează sunete, muzică sau chiar mirosuri. Toate aceste ingrediente par să fie combinate și apoi suprapuse, mai mult sau mai puțin la întâmplare, peste tot ce deține sau unde își pune amprenta organizația. durabilitatea și recunoașterea brandului.

109

III Logouri în care se regăsește simbolul zâmbetului

110

Analiza

logo

3.3.

111

III

Analiza

Logourile marcilor de ciocolata care au fontul ,,sans serif ” sugereazăprospețime, actualitate, simplitate.

112

logo

3.3.

Logourile marcilor de ciocolată care au font ,,cu serifă” sugerează rafinament și eleganță.

113

III

Analiza

Logo-urile scrise cu font de mână sugereză căldură, familiaritatea și sunt mai prietenoase. 114

logo

3.3. Unele logo-uri, prin elementele grafice reușesc să sugereze eleganță, lux, rafinament sau pot fi prietenoase, comice prin culorile folosite și elementele auxiliare. Principalele simboluri grafice folosite în logo-urile existente sunt: inima, boabele de cacao sau animale (vaca, leul, calul, ursul) Logourile sau simbolurile - la fel de mult sau chiar mai mult decât numele - stârnesc emoții puternice, uneori chiar conflictuale. Organizațiile care de-a lungul anilor au cheltuit bani grei să-și promoveze logoul în fiecare an este posibil să-și dorească mai degrabă sî modifice stilul vizual decât să-l schimbe complet și se prea poate să aibă dreptate. Dar există și situații în care este de dorit să se caute o nouă soluție de sistem vizual. De exemplu, atunci când o organizație introduce o nouă viziune corporatistă sau - altfel spus - când introduce o nouă idee specifică. Noua identitate vizuală trebuie să reprezinte o nouă realitate

115

III

116

Metode

promotionale

3.4.

Campaniile de promovare pe piața internațională sunt diverse, fiecare brand încearcă să se evidențieze cant mai mult, în acest scop se observă o multitudine de idei creative spre evidențierea produselor comercializate.

117

Dezavantaje Punctele care defavorizează activitatea întreprinderii sunt: - diferența dintre S.A. ,, Bucuria,, și competitorii clasați pe pozitii similare(din Rusia și Ukraina) este una relativ scazută - prezența demodata și lipsa de inovativitate în transmiterea mesajului vizual - ambalaje care nu corespund produsului din interior - strategii de piață tradiționale (din om în om) - Bucuria sufera de o lipsa de comunicare, spre deosebire de principalii competitori, în special pe ATL: televiziune, radio, outdoor si presa.

118

Puncte forte Punctele forte ale activităţii întreprinderii sunt: - calitate înaltă a produselor - disponibilitatea materiei prime şi materialelor; - amplasarea geografică comodă a Moldovei, ce creează condiţii favorabile pentru promovarea producţiei pe pieţele Europei, CSI şi a Orientului Apropiat; - reţeaua ramificată de magazine specializate care menţine activ desfacerea producţiei; - lansarea unui asortiment larg de producţie de calitate înaltă ce corespunde cererii consumatorului; -tehnologia de folosire a componentelor primare naturale, ceea ce deosebeşte avantajos producţia SA „Bucuria” de producţia întreprinderilor străine, unde adesea este folosită o cantitate însemnată de conservanţi; - producţie disponibilă ca preţ - reputația în rândul populației - tradiție.

119

4.1. Concept

120

bicicletă

vară prieteni

dulciuri

vapor

jucării

divertisment

avion

joacă

grădiniță

tren vizită

copilărie

împăcare

excurie

loialitate petrecere distracție

prietenie

vacanță

călătorii

plajă

mare

umbrelă

munte

înghețată

picnic piscină

Bucuria familie

dragoste

bunici

părinți

cuplu

empatie

curte

frați

Dragobete

emoții

casă

stimă

flori

înțelegere

teatru

mâncare

educație

cadouri

pasiune

artă

sărbătoare

nepoți

dans

tradiție

Crăciun

Revelion

zi de naștere

8martie

Paște

istorie

colind

artificii

petrecere

flori

iepuraș

pomul vieții

urătură

șampanie

cadouri

lumină

port tradițional

Moș Crăciun

bucate

dans

credință

prosop

cadouri

prieteni

pască

mărțișor

brad

ouă

covor

decorațiuni

miel

prosop

surprize

cozonac

busuioc

biserică

gastronomie 121

IV Port autentic din Republica Moldova

Covor tradițional moldovenesc

Simboluri: pomul vieții, prosolul tradițional, rozeta.

horă

Paște

122

Imagini

vizuale

4.2.

copilﾄビie

sﾄビbﾄフoare

prietenie

123

vancaČ&#x203A;Ä&#x192;

surprize

pasiune

124

Imagini

vizuale

4.2. Moodboard-ul este o tehnică utilizată și de designeri pentru a interpreta vizual cerințele clientului în timpul unui proiect. El poate conține imagini, cuvinte, culori etc. care îți oferă o direcție vizuală. Este un ajutor vizual și o sursă de inspirație pentru viitorul concept. Te ajută să predefinesti gama de culori și personalitatea companiei. Din imaginile vizuale pentru ,,Bucuria” s-a constatat că dinamismul, tradiția și buna dispoziție sunt elementele cheie ce o definesc. Culorile predominante sunt cele calde, care îți dau o stare de veselie și împlinire. Roșu este întâlnit în majoritatea imaginilor (portul tradițional, cadouri, ouă de Paște, flori etc) În concluzie, logoul trebuie să fie unul dinamic, să exprime bucurie. Culoarea va fi una intensă, caldă și contrastantă.

125

IV S-a pornit de la ideea că cel mai potrivit unei companii de dulciuri ar fi logo-ul scris cu un font cursiv, caligrafic care va da senzația de ciocolată, continuitate. În primele variante s-a încercat păstrarea suprademinsionării literii ,,c” din logo-ul actual, s-au încercat niște variante cu inspirație tradițională în care s-a luat ca simbol inima.

126

Schite

Idei

4.3.

127

IV Schițele de idei au fost realizate în diferite tehnici (acuarelă, tuș, tempera, creion, brush-pen)

128

Schite

Idei

4.3.

129

IV Variante de fonturi pentru logoul ,,Bucuriaâ&#x20AC;?

130

Schite

digitale

4.4.

Bucuria

131

Concept =

+ - tradiție - autenticitate - dragoste - loialitate - prietenie - font fără serifă

- iubire - emoție - plăcere - sentimente

- bomboane -

ucuria

UCURIA

132

4.3.

Idei

- sărbătoare - artificii - ospitalitate - unire

BUCURIA BUCURIA

Bucuria BUCURIA

- zâmbet - plăcere - împlinire - prietenie

fondat 1946

133

- zﾃ｢mbet - cadouri - sﾄビbﾄフoare - petrecere - dinamism

134

Variante

Solutie

4.4.

Transpunerea schițelor în format digital este un proces foarte important în crearea unui logo. Pâna la soluția optimă s-au experimentat mai multe variante și concepte, de la inspirație folclorică pâna la focuri de artificii sau chipuri vesele. Concluzionând că zâmbetul definește cel mai mult ,,Bucuria”, s-a decis să dezvoltarea aceastei variante. S-a folosit contrastul dintre roșu și alb, care sporește lizibilitatea și face ca logo-ul să fie memorabil În scris există o armonie a proporțiilor determinată de raportul dintre grosimile literei si dimensiunile ei.

135

IV Logo-ul ,,Bucuria” este format din sigla ,,bucuria”, aceasta fiind și simbolul. - literile sunt scrise sugerând cursivitatea unei panglici de cadou. - nu s-a folosit un font anume, dar s-a creat un scris caligrafic pentru a evidenția brandul de concurența existenă și a-i oferi o doză de dinamism. - caligrafia propusă se încadreaza perfect într-un zâmbet jucăuș care, exprima în totalitate personalitatea companiei ,,Bucuria” - ,,bucuria” cu litere mici face logo-ul mai prietenos. - logo-ul nu își pierde din lizibiliate nici în cazul spațiului pozitiv/negativ, alb/negru.

Sistem

Simbol ,,bucuria’’

Variantă pe spațiu negativ

2/3 x Având în vedere cazurile 2/ în care logo-ul este aplicat în imediata apropiere a 2/3 x unor elemente de identitate de brand distincte x 2/ (marginea paginii, alte logo-uri, elemente grafice etc.), este necesarã stabilirea unor relații x dimensionale exacte între semnătura vizuală ,,bucuria” și alte entități grafice coexistente. Stabilirea spațiilor de siguranță este vitală în sensul păstrării lizibilității semnãturii vizuale, cu Spațiere față de alte logouri implicații majore în comunicarea de brand.

136

2/3 x 2/3 x x

4.5.

grafic Reproducerea corectă și consistentă a culorilor mărcii este unul dintre aspectele fundamentale ale identității de marcă. În continuare sunt specificate culorile de brand ,,bucuria” pentru imprimare. Codurile de culoare CMYK vor fi folosite pentru toate materialele tipărite, pentru web şi alte aplicaţii electronice, se vor folosi codurile de culoare RGB.

Logo-ul Bucuria nu trebuie recreat în nici o altă circumstanţă. Dimensiunea minimă admisă a logo-ului este de 25 mm

CMYK

RGB

PMS

C M Y K

R 238 G 64 B 40

PANTONE 485C

0 90 95 0

25mm

Versiunea complet colorată este recomandată atunci când nu există restricţii impuse de textura şi culoarea materialului (fundal alb) pe care se aplică identitatea vizuală a programului.

137

IV Versiunile alb - negru sunt recomandate atunci când sunt aplicate prin proceduri de serigrafie sau gravură, şi/sau pe suprafeţele restrictive ale unor materiale: faxuri, abţibilduri – atunci când versiunea complet colorată a logoului nu poate fi folosită din motive tehnice. Pentru logo-ul ,,Bucuria” este recomandat fundalul alb. Varianta negativă a logoului va fi folosită în cazul fundalului colorat sau a celui cu fotografie.

Restrictii

Variantă alb-negru, spațiu pozitiv-negativ

Stabilirea coordonatelor cromatice / formale / dimensionale în care semnătura vizualã funcționează în mod optim este vitală în sensul păstrării lizibilității semnăturii vizuale, cu implicații majore în comunicarea de brand. În continuare vor fi expuse câteva cazuri de aplicare defectuoasã a semnăturii vizuale, acestea ducând la prejudicierea unității cromatice / formale / dimensionale a logo-ului, ca purtător de identitate. Nu este permisã aplicare logoului ,,Bcuria” în alte coordonate cromatice decât cele prestabilite. 138

aplicare

4.6.

Nu este permisă aplicarea semnăturii vizuale ,,Bucuria” prin afectarea proporțiilor elementelor. Orice scalare se va face proporțional, urmărinduse neafectarea semnăturii vizuale.

Nu este permisă aplicarea semnăturii vizuale ,,Bucuria” prin intermediul efectelor de gen perspective sau envelope, care prin natura lor distorsioneazã semnătura vizualã.

Nu este permisă aplicarea semnăturii vizuale ,,Bucuria” folosinduse elemente adiționale precum contururi, outline sau extrudări. Întotdeauna se va urmări evidențierea semnăturii vizuale printr-un contrast optim cu fondul pe care va fi aplicată.

Nu este permisă aplicarea logoului ,,Bucuria” prin alăturarea altor elemente grafice care încalcă spațiul de siguranță prestabilit. 139

IV Aplicarea corectă a logoului trebuie să țină cont de obținerea contrastului optim între aceasta și suprafața pe care este aplicată. Aceste suprafețe au de cele mai multe ori naturi diverse ca textură, culoare sau context compozițional. Aplicarea logoului se face optând (în funcție de fondul pe care trebuie aplicată) pentru varianta care oferă contrast optim și care, implicit, oferă lizibilitate.

La plasarea logoului pe amblaje zona de siguranță se modifică, în acest caz el se incadrează într-un semicerc iar extremitățile laterale se pot atinge de marginea acestuia.

140

Logo

final

4.2.

Proprietățile logoului

- lizibil, - flexibil - are capacitatea de a ocupa mai puțin spațiu în funcție de dimensiunile și forma suportului; poate fi cu ușurință integrat în partea grafică a ambalajului, materialelor promoționale sau a tipăriturilor.

Concluzii estetice

- linia dinamică a scrisului sugerează bucuria, prietenia, iar în același timp adaugă o doză de rafinament. - culoarea roșie exprimă căldură, continuitate, dragoste și senzația de apropiere. - culoarea roșie are un rol deosebit în design. Roșul este un punct de focalizare maximă care atrage atenția. Din punct de vedere simbolic, culoarea roșie este dragostea, energie și ospitalitate. Acest lucru dovedește că clienții sunt resprectați și tratați în mod deosebit. - pragmatic, roșul este o culoare de o persuasiune maximă. Ea se egalează cu încrederea, dinamismul dar totodată o forță care ademenește vizualizatorul prin această explozie de energie

141

5.1. Ambalaje

142

Ambalajele sunt materiale care învelesc un produs sau un ansamblu de produse în timpul manipulării, transportului, depozitării şi vânzării în scopul de a proteja, a conserva şi prezenta produsele pînă la momentul consumării şi utilizării lor. Ele uşurează şi scurtează durata de aprovizionare a consumatorilor, creând posibilitatea de autoservire, de informare a consumatorilor asupra conţinutului, modului de păstrare şi apreciere a produsului, uşurând transportul către consumatori şi prezentarea produselor într-o formă atrăgătoare. Acestea sunt folosite, de asemenea, pentru a comunica informaţii despre producător, produs conţinut, compoziţie/ingrediente, cantitate sau volum de produs, condiţii de depozitare, utilizare etc. precum şi pentru promovarea produsului şi a vânzării. Ambalajul a devenit în ultima perioada unul dintre cele mai importante criterii de achiziţionare a unui produs. O bună prezentare a produselor comercializate creează o primă imagine, care are un rol esenţial în decizia de cumpărare. Ambalajul reprezintă reţeta unei afaceri de succes. Un ambalaj bine ales atrage clientul şi vinde produsul.

143

V Pentru că ,,Bucuria” exprimă optimism, te duce cu gândul la copilărie și îți sugerează bună dispoziție, pentru ambalaje s-a ales crearea unor personaje comice, parcă preluate din desene animate care să ne readucă în lumea copilăriei.

144

Schite

Ambalaje

5.2.

S-au propus câteva variante de cutii pentru biscuiți. Unele bazânduse pe niște mecanisme care vor face utilizarea acestora mai interactivă. Cutiile pot fi de diverse forme: cilindrice, cubice etc. și pot fi realizare din diverse materiale, de la carton la lemn sau pexiglas.

145

V În interiorul cutiei vor fi un set de abțibilduri care pot fi lipite pe ambalaj de către consumator, prin această modalitate fiecare își poate personaliza personajul în funcție de preferinșele sale.

Pentru că gama de biscuiți ,,Morărița” nu au o identitate completă, s-a decis crearea unui personaj feminin, care ar reprezenta denumirea acesteia.

146

Schite

ambalaje

5.2.

Forma cutiilor pentru biscuiți poate fi diversă în funcție de forma, cantitatea și dimensiunea biscuiților.

Caramelele sau bomboanele vor căpăta imaginea unor personaje fericite. Iar extremitațile ambalajului se vor transforma intr-un tras de cosițe la despachetarea produsului din interior.

147

V Pahare pentru drajeuri

Cutii pentru biscuiții ,,Morărița”

148

Variante

alternative

5.3

Variante alternative de ambalaje din carton pentru bomboane ,, Văcuța veselă’’

Cutii pentru biscuiți inspirate de la animale

149

V Desfășurare ambalaje napolitane ,,Artek”

Desfășurare ambalaje tabletă de ciocolată cu lapte

150

Solutie

finala

5.3

Ambalaje caramelă

Desfășurare ambalaje biscuiți ,,Morărița”

151

6.1. Implementare

152

Cărți de vizită / Foaie cu antet / Plic / Sacoșă

153

VI Ambalaje pentru drajeuri din arahide ,,Strop de bucurieâ&#x20AC;?

154

Drajeuri

ambalaje

6.1

155

VI Cutii pentru biscuiții ,,Morărița”

156

Biscuiti

Morarita

6.1.

157

158

Biscuiti

Napolitane

6.1.

159

VI Ambalaje pentru napolitanele ,,Artekâ&#x20AC;?

160

Napolitane

Artek

6.1.

Ambalaje pentru tabletele de ciocolată cu lapte ,,Văcuța Moo” + abțibilduri pentru a personaliza văcuța (ediție limitată)

161

Automobil 162

Materiale

6.2.

Plic

Tricou

163

Bibliografie: „Big Questions from Little People and Simple Answers from Great Minds” Gemma Elwin Harris Joint-Stock company ,,Bucuria” Editura ,, Casa editorială TRIO” Chișinău ,,Bucuria- 60 de ani” - Tipografia centrală, Chișinău Temptation of Chocolate by Jacques Mercier Hardcover Book ,,Ornamente populare tradiționale din Moldova” de Silvia Ciubotaru și Ion H. Ciubotaru, Iași 1988 Logo Design Love A Guide to Creating Iconic Brand Identities -David Airey- 2011 Как создать и продать логотип - Cергей Макельский Logo design workbook- Sean Adams, Noreen Morioka, Terry Stone Каллиграфия для всех - L.I. Pronenko Șase din treizeci - Vladimir Efimov Mandership - Artemiy Lebedev Webografie http://www.descopera.ro/stiinta/929293-viitorul-ciocolatei-a-inceput-la-3-august-2002 http://www.napocanews.ro/2014/12/lucruri-pe-care-nu-le-stiati-despre-ciocolata.html http://www.bfi.org.uk/news-opinion/news-bfi/features/12-ways-enjoy-chocolate-movie-style Sursa: http://news.discovery.com http://www.descopera.ro/stiinta/929291-un-tezaur-mai-de-pret-decat-aurul imagini: http://stvincentimages.cdm.depaul.edu/?lib=Vincentian%20Persons&path=Vincentian+Persons%2FSV+Contemporaries%2FSeries+A-F http://en.wikipedia.org/wiki/Quetzalcoatl http://www.tempomouve.com/charly_Mayasi.html http://beyond2012hq.com/understanding-the-mayan-culture/ http://exhibits.mannlib.cornell.edu/chocolate/houten.php http://en.wikipedia.org/wiki/Antoine_Brutus_Menier http://www.dailymail.co.uk/debate/article-1244582/Cadburys-Quakers-vision-Utopia-built-British-institution.html http://en.wikipedia.org/wiki/Rodolphe_Lindt#mediaviewer/File:Rodolphe_Lind_1880.jpg http://en.wikipedia.org/wiki/Philippe_Suchard http://www.dailymail.co.uk/debate/article-1244582/Cadburys-Quakers-vision-Utopia-built-British-institution.html http://en.wikipedia.org/wiki/Menier_Chocolate http://www.ziarullumina.ro/magazin/cele-mai-dulci-muzeele-dedicate-ciocolatei https://gourmetboutique.wordpress.com/tag/frank-c-mars/ http://elephra.blogspot.ro/2012/03/there-is-some-of-old-adverts.html http://www.pinterest.com/pin/153333562288732763/ http://www.brussels-belgium-travel-guide.com/neuhaus.html http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Van_Houten’s_reiner_l%C3%B6slicher_Cacao.jpge http://culinar.bzi.ro/cum-indulcim-ceaiul-si-cafeaua-dar-fara-zahar-6318 http://conspecte.md/proiecte/marketing/analiza-de-marketing-a-intreprinderii-bucuria-s-a-27327.html http://viata-flori-bijuterii-prietena.blogspot.ro/2010/07/dulceata-din-petale-de-trandafir. html https://www.scribd.com/doc/40903375/S-A-BUCURIA http://www.vosgeschocolate.com/category/all-chocolate-gifts http://cdn.vosgeschocolate.com/downloads/Press-PDFs/2014-04-VOSGES-PRESS-KIT-V3. pdf http://www.lamaisonduchocolat.us/us/en/type/ganache http://intelligenttravel.nationalgeographic.com/2012/12/28/the-10-best-chocolatiers-in-theworld/ http://www.thedubaimall.com/system/aspx/redirect.aspx?CompID=tcm:87-36883 http://shop.scharffenberger.com/Chocolate/c/ScharffenBerger@Chocolate 164

165