Cetatea Ciacovei nr.12

Page 1

MOTTO: „Cine vrea să rezolve o problemă, caută soluţii, iar cine nu vrea, găseşte justificări”.

Publicaţie independentă de informare locală. Se distribuie gratuit în zilele de 15 şi 30 ale lunii. Tiraj: 600 exemplare Publicaţia apare şi pe internet la adresa: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel Nr. 12 - Marţi 30.01.2007 Z PRIMĂRIA ORAŞULUI AFACERI PĂGUBOASE (II) Continuăm în acest număr cu derularea uneia dintre cele mai păguboase afaceri, în urma căreia bugetul Primăriei Ciacova, a fost secătuit de aproape două miliarde de lei (la valoarea anilor 2004 - 2005). Ne limităm la scurte comentarii aşa cum am promis, urmând ca d-voastră să apreciaţi, în curtea cui ... „e putred mărul”?

Y

PRIMĂRIA ORAŞULUI CIACOVA Nr. 3460/06.08.2004

CĂTRE,

Primăria oraşului Ciacova - în atenţia D-lui primar -

Prin adresa nr. 3297/27.07.2004 depusă şi înregistrată la Primăria oraşului Ciacova, vă solicitam punerea la dispoziţia Comisiei economico-financiare din cadrul Consiliului Local, până la data de 05.08.a.c., a unor date necesare efectuării unui studiu în vederea eficientizării serviciului de pază pe timpul nopţii, în Ciacova şi satele aparţinătoare. Cu ocazia întâlnirilor avute periodic cu cetăţenii în conformitate cu prevederile art. 52 pct. 3 din Legea 215/2001, a rezultat că majoritatea dintre aceştia, sunt nemulţumiţi de actuala formă de organizare şi funcţionare a serviciului de pază. Acesta, în mare măsură nu corespunde nevoilor scontate sub aspectul prevenirii unor fapte antisociale, al asigurării unui climat de siguranţă civică, cât şi din punct de vedere al cheltuielilor financiare. Dată fiind această situaţie, revin la adresa cu numărul de mai sus, repetându-vă rugămintea furnizării datelor solicitate în vederea evaluării cât mai corecte a situaţiei existente şi analizării celor mai optime măsuri ce trebuie luate în comun, cu maximum de eficienţă şi operativitate. Cu deosebit respect, Consilier local - 06.08.2004 -

Mihai-Aurel Ianoşel.

Solicitarea a avut în sfârşit, ecou. Mai exact, am primit răspuns printr-o adresă scrisă, folosindu-se însă un limbaj alambicat din care nimeni să nu priceapă, mai nimic. Am reţinut însă printre altele, că: „- În perioada 08 mai - 27 iulie 2004, au fost prezentate de agenţii de pază, trei rapoarte”. Am verificat la Poliţia oraşului Ciacova (la acea vreme), ce conţin aceste rapoarte, constatând următoarele: DRaportul nr. 1/16.05.2004, se referă la un robinet de apă, lăsat peste noapte deschis, în curtea unui imobil proprietate privată. DRaportul nr. 2/12.06.2004, sesizează că la intrarea principală în Liceul „Al. Mocioni”, nu funcţionează un bec electric, de câteva zile. DRaportul nr. 3/23.07.2004, semnalează existenţa unui autoturism suspect, parcat de mai multe zile în apropierea gării din Ciacova. In medie, luna şi „evenimentul”. Iată aşadar stimate contribuabil la bugetul local, înspre cât de importante evenimente şi constatări, se indrepta atenţia conducerii Primăriei oraşului Ciacova şi pentru ce fel de activităţi s-au achitat bani cu găleata, proveniţi din impozitele şi taxele pe care le achitaţi, anual. Pronunţarea sentinţei o lăsăm ca de-obicei, în sarcina d-voastră. În finalul adresei, se mai menţiona sec: „Alte aspecte pe care le consideraţi utile se pot solicita de la serviciile de specialitate, din cadrul Primăriei Ciacova” Vom prezenta în numerele viitoare, de ce fel de aspecte utile am beneficiat, din partea serviciilor de specialitate.

Dar ţineţi-vă bine !!! „Distracţia” deabea acuma începe!...

Derulând cronologic însă evenimentele, prezentăm a treia adresă întocmită de doi consilieri, membri ai comisiei „ecomomico-financiare”:

CIACOVA Nr. 3905/10.09.2004

CĂTRE,

Primăria oraşului Ciacova

- în atenţia D-lui primar Prin adresa înregistrată la Primăria oraşului Ciacova cu nr. 3297/27.07.2004, vă solicitam sprijin constând în furnizarea de date necesare întocmirii unei documentaţii pentru promovarea în cadrul şedinţei de consiliu local din luna septembrie a.c., a unui proiect de hotărâre pentru eficientizarea serviciului de pază al oraşului Ciacova şi satelor aparţinătoare. Dat fiind faptul că răspunsul primit prin adresa cu acelaşi număr din 12.08.2004 este în mare măsură ne edificator (făcându-se chiar referire în finalul acesteia, la unele aspecte ne solicitate şi lipsite de importanţă), revenim cu rugămintea tratării cu maximum de seriozitate a aspectului menţionat, ţinând cont de finalitatea urmărită. Conform îndemnului d-voastră menţionat în conţinutul adresei, de a „solicita informaţiile pe care le considerăm utile de la serviciile de specialitate din cadrul Primăriei Ciacova”, în ziua de luni 30.08.2004, am luat legătura cu d-na Olariu Ofelia - şefa compartimentului financiar, solicitându-i datele necesare. Aceasta ne-a declarat verbal că: „ nu are aprobarea d-lui primar” să ne prezinte datele dorite, deşi i-am pus la dispoziţie adresa prin care personal, în scris, încuvinţaţi colaborarea. A refuzat chiar şi o convorbire telefonică cu d-voastră, motivat de faptul că sunteţi în concediu, deşi chiar în cursul zilei respective aţi fost prezent de mai multe ori în sediul Primăriei. În final, ne-a mărturisit că toată documentaţia este încuiată în biroul d-voastră. Considerăm nefirească această atitudine, motiv pentru care suntem nevoiţi să apelăm la purtarea unei corespondenţe scrise, care nu face decât să îngreuneze şi să întârzie obţinerea rezultatelor dorite. Vă rugăm aşadar, ca până la 15.09.2004, să ne răspundeţi punctual la următoarele: ¾ În ce condiţii a fost selectată şi desemnată firma „CFP Security”-Timişoara, pentru asigurarea serviciului de pază în Ciacova şi satele aparţinătoare (număr de oferte, licitaţie organizată, etc.). ¾ Care este suma totală ce trebuie achitată lunar firmei „CFP Security” conform contractului de colaborare încheiat şi dacă s-au respectat clauzele contractuale, din acest punct de vedere? ¾ Care este baza legală a colectării sumei de 37.000 lei lunar, de la locuitorii oraşului Ciacova (începând cu luna mai a.c.), pentru efectuarea serviciului de pază şi de ce criterii s-a ţinut cont în stabilirea cuantumului acesteia. Cine a iniţiat şi aprobat această măsură şi care este motivaţia? ¾ Cum se va proceda şi eventual ce măsură coercitivă a fost prevăzută pentru persoanele care refuză ori sunt în imposibilitate de a se achita de această obligaţie pecuniară? ¾ La ce aspecte se referă cele trei rapoarte de evenimente la care faceţi referire, ca fiind întocmite de agenţii de pază în perioada 08.05 - 27.07.2004 ? ¾ Dacă până în prezent agenţii de pază au constatat sau prevenit comiterea unor fapte ilicite grave ori stări conflictuale, cu descrierea sumară a acestora. Pentru o documentare cât mai corectă, ne sunt necesare deasemeni pe perioada efectuării studiului, următoarele: z Copii după contractele de colaborare încheiate între Primăria Ciacova şi agenţii economici, în baza cărora aceştia au asigurată paza bunurilor şi garantată achitarea contravalorii pagubei în caz de spargere a unităţii. z Care sunt sumele pe care agenţii economici se obligă să le achite lunar în schimbul prestării serviciilor de pază (defalcat pe unităţi) şi dacă sunt înregistrate întârzieri de plată. z Acces la studierea „Planului de pază” întocmit şi aprobat de părţile contractante. Revenim cu rugămintea indicării concrete a persoanei de contact din cadrul Primăriei, împreună cu care vom efectua studiul. Solicităm deasemenea prezenţa d-nei Olariu Ofelia la şedinţa de consiliu local din luna septembrie a.c. Cu mulţumiri pentru colaborare, Consilier local Mihai Ianoşel (semnătura) Consilier local Bogdan Peiovici (semnătura) De data aceasta însă, „obrăznicia şi impertinenţa” noastră au mers prea departe şi drept urmare, n-am mai fost luaţi în considerare. Ba dimpotrivă ...

Mihai Aurel Ianoşel (va urma)

0 În ultima perioadă simţim cum lupii se adună-n haită, dar le este teamă să atace. Suntem pregătiţi şi-i aşteptăm ... în bătaia puştii!


În numărul 10/30.12.2006, anunţam cu satisfacţie, acceptul d-lui Alexander Ştefi - domiciliat în Germania - de a fi colaboratorul extern al publicaţiei noastre. Fiu al fostului învăţător al satului Obad - Ioan Ştefi - a avut amabilitatea de a ne trimite o parte din „memoriile“ tatălui domniei sale. Secvenţe din acestea, le publicăm în numărul de faţă. Coordonatorul publicaţiei

Satul Obad – în dialect: Obăji Satul Obad, sau cum îi zicem noi, Obăji, este aşezat în cîmpia Banatului, între Jebel, la aprox. 5 km la răsărit, Ciacova, la aprox. 4 km la sud-vest, Petroman, la aprox. 4 km vest şi Parţa, la aprox. 15 km nord. Satul a fost înfiinţat cam în jurul anului 1700, lîngă ruinele cetăţii Obad, cetate veche, zidită – ridicată din pămînt bătut (văiugă), cărămidă şi acoperită cu ţigle „solz de peşte“. Cetatea a avut legătură – în vremurile vechi – cu cetatea Ciacovei şi a fost zidită pe locul cel mai înalt, numit „zaji“. Cetatea Obadului a avut legătură cu donjonul din Ciacova prin nişte văi care înconjoară satul şi îl străbat în lung şi în lat, exact ca borul (obeada) unei pălării. De aici se trage, poate, şi numele satului. Pe locul unde se află satul acum, au fost păduri de stejar, iar oamenii locuiau în diferite zone ale pădurii, în bordeie. În spatele altarului actualei biserici ortodoxe române, s-a aflat o bisericuţă de lemn. Locul unde se află biserica, este cel mai înalt loc din sat. În acest loc, adică în jurul bisericii, se întîlnesc şapte străzi, venind din toate direcţiile. Aceste străzi au fost pe atunci cărări tăiate prin pădure, către biserică. După ce s-a prăpădit bisericuţa de lemn, locuitorii au construit actuala biserică, solidă, din cărămidă. A fost pictată de pictorul (zugravul) bisericesc I. Zaicu, acelaşi care a pictat şi biserica „Sf. Ilie“ de pe strada V. Belinski din cartierul Fabrik al Timişoarei. Cărările pădurii au devenit cu timpul, străzile de azi. Şi cum am scris mai sus, toate cele şapte străzi se întîlnesc la biserică. Distanţa dintre sat şi locul numit „zaji“ este cam de 300 de metri. Cu timpul, pomii şi butucii au dispărut , iar cărările s-au lăţit, devenind străzi mari, late şi frumoase. Urmele pădurii s-au mai văzut pînă în anul 1947 în locul numit semnificativ „păduri“ şi unde Martin Ianoşel mai avea cîteva jugăre. În partea de sud-vest, de-a lungul uneia din văi, se vedeau urmele unei pădurici de plopi, care a existat pînă prin 1950. În partea dreaptă a Timişului Mort, în „hotarul Petromanului“, a fost o pădure de stejar, defrişată cam tot prin 1950. Pe toate drumurile prin holde (obrate) erau cîte 1-2 fîntîni, de unde oamenii puteau bea apă şi îşi adăpau caii cînd lucrau la cîmp. Lîngă fiecare fîntînă se afla cîte un jgheab (vălău) din lemn sau piatră. Toamna, vedrele şi lanţurile erau duse la proprietarul pămîntului pe care se afla fîntîna respectivă. Primăvara erau din nou „puse în funcţie“. Nimeni nu se gîndea să le fure. Ce vremuri... În anul 1912, cînd Timişul a ieşit din matcă, pe vremea marii inundaţii deci, a ieşit şi Timişul Mort din matcă. Cebza şi Petromanul au fost inundate. Apa a ieşit din Timişul Mort – care este de fapt matca veche a Timişului – la locul numit „Pietricele“, dar n-a înaintat decît pînă la şanţul care înconjoară „plaţul“ (terenul) lui Urduzău (Vijolie), la intrarea în sat, unde azi este (sau a fost) arena sportivă. Acolo erau casele Odoloneştenilor. Aici deci, apa nu a ajuns. Inginerii, au făcut măsurători şi au calculat că Obadul va fi inundat doar dacă se va întîmpla ca biserica din Cebza să stea în apă pînă la turn, iar cea din Petroman – pînă la acoperiş. La marginea satului, spre halta CFR, este un loc mai ridicat, înconjurat din toate părţile de văi, ca o insulă, numit „Ostru“. Pe acolo se trece de obicei prin apă pe un fel de „patmal“, un drum puţin mai lat decît o cărare. La cca. 70 metri de biserică, a fost construită şcoala, cu locuinţa învăţătorului. Din această locuinţă s-a făcut în 1927 locuinţă preoţească (sau casa parohială). Şcoala s-a construit din cărămidă. Atunci s-a demolat şi gardul din lăteţi şi s-a construit gardul de cărămidă albă cu fier forjat, cu trei porţi mari: spre est, spre vest şi spre nord-vest. În partea spre halta CFR, la capul satului, se află cimitirul romanocatolic, iar spre sud-vest cel ortodox. Aici se află şi o capelă, rămasă de la preotul Iancu, care a păstorit Obadul pînă pe la 1910. Înaintea preotului Iancu a fost păstor al satului popa Zdrîncău, străbunicul lui Aurel „a lu’ Ighiţa“ Ianoşel. Preotul Ionescu Gh. a păstorit satul pînă prin 1921-1922, cînd a plecat din Obad la Cenad, iar la Obad a venit preotul Gh. Lungu, care a păstorit pînă în 1947, cînd s-a mutat la Deta, iar de acolo în judeţul Muscel, pe lîngă Cîmpulung. În 1947 a venit la Obad preotul Gh. A. Milovan – din Ticvaniul Mic. A păstorit satul pînă prin anii `80, cînd a plecat la Pădureni. După plecarea sa a venit tînărul preot Dirina Liviu, după care a venit preotul Petru..., iar după domnia-sa, a venit părintele Ioan Doţ. În ceea ce priveşte corul bisericesc: la Obad a existat de pe la 1910 un cor care interpreta, pe lîngă cîntece bisericeşti, şi cîntece populare şi patriotice la baluri cu program artistic. Primul dirijor al corului a fost învăţătorul Voin P. Pe atunci se cînta „Negruţa“ de I. Vidu cu mare succes. Nu reţin decît cîteva nume ale coriştilor şi coristelor: Iovan Herţeg, Nicolae Spăriosu, Iosif Drăgoi, Iustina Şojdean (mama lui Costică). Ultimii doi au fost solişti la „Negruţa“. Iar moş Lae a lu Minşiună, a condus corul după aceea, deoarece dascălii de şcoală care i-au urmat lui Voin – Giurgiu Victor, Constantinovici Braţi, Vlăduţ Ion – ori nu s-au priceput la cor, ori au stat timp prea scurt la Obad. În anul 1927, anul cînd s-au construit şi noua şcoală, şi casa parohială a venit în sat învăţătorul Gh. Teodorescu-Munteanu, care a dirijat corul

timp de doi ani. După ce a revenit de la armată a mai funcţionat un an, după care a plecat la Valcani. Cît el a fost la armată, l-a suplinit (şi la cor) D. Dijmărescu, un an. După plecarea sa definitivă, a venit ca dirijor Petru Giarmati. A stat un an după care s-a transferat la Checea, comuna sa natală. La Obad a venit învăţătorul Buzetoiu Dumitru. Dascăl foarte bun, dar nu şi dirijor. În acest timp corul a fost dirijat de cine a vrut sau a putut. Coristul Valeriu Savu s-a adresat atunci elevului de şcoală normală Ioan Ştefi – subsemnatul -, rugîndu-l să preia corul bisericesc. Nu vroiam să mă fac de rîs. De „Florii“, am convocat corul la repetiţie, ca să ne obişnuim unii cu alţii. Am cîntat sîmbătă la înmormîntarea lui Hristos, la Înviere şi la Liturghie. Coriştii au fost mulţumiţi, iar părintele Lungu mi-a mulţumit şi m-a felicitat, urîndu-mi pe mai departe, spor la muncă. În vara lui 1932 am făcut cor mixt, adunînd „fiecili şî fişiorii“ pentru vocile de sopran şi alt. Pentru tenor şi bas am avut bărbaţii de la corul bărbătesc. S-a întîmplat ca în februarie să moară tata. Aşa a vrut D-.zeu. Mama a rămas biata de ea, cu o pensie foarte mică, de 1.102 lei, din care a trebuit să trăiască şi ea, şi sora mea - Mărioara - ţinându-mă şi pe mine la şcoală. Atunci s-a petrecut unul din cele mai frumoase lucruri ce le-am trăit eu vreodată. Coriştii Obadului, au hotărît să organizeze baluri cu intrare plătită. S-au organizat, iar întreg venitul realizat din aceste baluri mi s-a dat mie, ca ajutor la şcoală. Asta nu voi putea uita niciodată, cîte zile îmi va da bunul D-zeu. Şi tot El, de sus, să aibe grijă de Obăjiul meu şi de obăjieni, chiar dacă au trecut generaţii de-atunci şi nimeni nu-şi mai aminteşte de ce s-a întîmplat cândva ... .

Învăţător pens. Ioan Ştefi Acestea sunt însemnări ale tatălui meu, Ioan (Iovan) Ştefi, născut în Obad la 27 Octombrie 1912, dus printre cei mulţi (cum îi plăcea lui să spună), în prima zi a Sfintei sărbători a Crăciunului (25 Decembrie), din anul 1998. Sunt însemnări despre viaţa acestui sat mic şi frumos, cu oameni minunaţi şi buni, pe care i-a iubit cât a trăit, purtându-le o puternică recunoştinţă.

Alexander Ştefi (fiu) Germania

Ñ MESAJ PENTRU TATA Ò Citesc mereu articolele ce apar pe website şi redescopăr cu drag de fiecare dată, locul unde m-am născut şi vâltoarea de zi cu zi, ce îl învăluie. Deşi fizic, la foarte mare distanţă şi dintotdeauna departe de jocurile şi lumea politică, regăsesc spiritul energic şi devotat al unui ciacovean pentru care părinţii şi locul unde s-a născut, au fost dintotdeauna, sfinte. Cu o deosebită admiraţie pentru talentul creativ de a folosi cuvântul, pentru tenacitate şi curaj, sprijin cu toată căldura, această publicaţie şi îi urez o viaţă lungă, colaboratori pe măsură şi tot mai mulţi cititori. Pentru cel ce a născut această idee şi pentru numeroasele-i acţiuni de binefacere, doresc o nesecată inspiraţie, recunaştere în rândul celor ce-i îmbrăţişează ideile şi sprijin, pentru a duce la bun sfârşit iniţiativele pozitive de a schimba mersul lucrurilor, pentru mai binele celor ce locuiesc pe meleaguri ciacovene. Cu drag, Mihaela (n. Ianoşel) Năstase Toronto - CANADA (Preluat de pe website www.ianosel.com - Guest Book)

Un grup de tineri, care în seara de Ajun l-au colindat la domiciliu pe d-l primar Viorel Ştefan, îşi exprimă indignarea faţă de nerespectarea promisiunii făcute - însoţită şi de prezentarea unor documente justificative - că până la 20.01.2006, Biserica ortodoxă din Ciacova va beneficia de încălzire centrală. Preotul parohiei ortodoxe din satul Macedonia - d-l. apel către enoriaşii comunităţii noastre, solicitând materiale de construcţii (var, ciment, nisip şi gresie), lucrări de reparaţii la biserica din această localitate.

Cornel Bercea - face un sprijin financiar sau cu necesare executării unor Informaţii la tel. 399 640

Datorită solicitărilor crescânde, cât şi din dorinţa de a aduce la cunoştinţa locuitorilor comunităţii cât mai multe aspecte de interes cetăţenesc, începând cu acest număr, „CETATEA CIACOVEI“ apare în 600 de exemplare. Reamintim că din 15 august 2007 (la împlinirea unui an de la prima ediţie), publicaţia se va edita în format nou - pe patru pagini - şi tot gratuit. Colectivul redacţional, aduce mulţumiri d-lui Popa Cristian Dorian (unul dintre difuzorii noştri), care va suporta o parte din cheltuielile necesare multiplicării publicaţiei „Cetatea Ciacovei“. ¾ ¾ ¾ NOTĂ: Coordonatorul publicaţiei, îşi asumă personal întreaga responsabilitate pentru materialele redactate, sub rezerva prezentării unor dovezi suplimentare, scrise, audio sau foto, dacă situaţia o va impune.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.