MOTTO: „Cine vrea să rezolve o problemă, caută soluţii, iar cine nu vrea, găseşte justificări”.
Publicaţie independentă de informare locală. Se distribuie gratuit în zilele de 15 şi 30 ale lunii. Tiraj: 600 exemplare Publicaţia apare şi pe internet la adresa: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel Nr. 13 - joi 15.02.2007 AFACERI PĂGUBOASE
(III)
În acest număr, respectând ordinea cronologică, ne vom limita la a vă reda fragmente din două documente înregistrate în evidenţele Primăriei, cât şi un comentariu pe marginea elementelor nou apărute. Nu renunţăm însă, la a prezenta în continuare, alte documente relevante, legate de mizerabila afacere prin care unii şi-au burduşit buzunarele, în timp ce bugetul Primăriei a fost secătuit de aproape 2 miliarde de lei vechi. Redăm aşadar, un fragment din procesul verbal încheiat la şedinţa de Consiliu Local, din 23 septembrie 2004: „D-l Ianoşel Mihai-Aurel, arată că se simte jignit în calitatea sa de consilier local, deoarece orice date solicită, nu i se pun la dispoziţie, de parcă funcţionarii Primăriei au ceva de ascuns, ori le este teamă să vorbească. În legătură cu proiectul pentru schimbarea sistemului de pază, d-l consilier, arată că nici până în prezent nu a intrat în posesia datelor solicitate prin trei adrese înaintate Primăriei Ciacova, respectiv d-lui primar Ştefan Viorel”. Revin a doua zi, cu cea de-a patra adresă înregistrată la Primăria Ciacova cu nr. 4105/24.09.2004, redând mai jos conţinutul acesteia:
q Către,
PRIMĂRIA ORAŞULUI CIACOVA Intrare Nr._4 1 0 5/24.09.2004
PRIMĂRIA ORAŞULUI CIACOVA - D-lui primar Viorel Ştefan ... Îmi permit să vă amintesc, că nu am intrat încă în posesia datelor solicitate prin adresele nr. 3297/27.07.2004; 3460/06.08.2004 şi 3905/10.09.2004. Toate acestea se referă la intenţia iniţierii unui proiect de hotărâre menit să aducă îmbunătăţiri substanţiale serviciului de pază în Ciacova şi satele aparţinătoare. La şedinţa de Consiliu Local din 23.09.2004, d-na Olariu Ofelia - şefa compartimentului financiar - nu a fost capabilă să ne furnizeze nici cele mai elementare date contabile legate de colaborarea cu firma specializată de pază, lăsând să se înţeleagă încă odată, că nu are acordul d-voastră în acest sens. Revin aşadar cu rugămintea urgentării răspunsului solicitat, pentru stoparea unor scurgeri importante de bani publici, acordaţi pentru o activitate total ineficientă. În prezent, fenomenul infracţional este într-o continuă creştere (conform datelor obţinute de la organele de poliţie), majoritatea faptelor fiind săvârşite pe timp de noapte, când reprezentanţii firmei S.C. C.F.P. Security execută defectuos şi cu lipsă de profesionalism, serviciul. Contez pe faptul că în postura de edil al comunităţii noastre, nu puteţi rămâne insensibil la această situaţie.
Cu mulţumiri şi deosebit respect, Consilier local Mihai Aurel Ianoşel D-l primar, rămâne însă ... insensibil! Dar nu scapă în schimb nicio ocazie, pentru a aduce acuze consilierilor locali, că nu-i acordă sprijin. Se putea oare aborda, o modalitate mai civilizată de dialog între oameni care - cel puţin teoretic - consideră prioritar binele comunităţii? Dar ... când se instalează paranoia, dispare raţiunea! spunea „maestrul” Octavian Paller, într-o recentă emisiune TV. Timp de câteva luni, l-am „bombardat” pe d-l primar Viorel Ştefan, cu adrese prin care aproape că-l imploram, să închidă robinetul scurgerii total inutile a miliardelor de lei, din visteria comunităţii. Orice neavenit îşi dă seama, că nerăspunzând apelurilor adresate şi tratând doi consilieri locali (membri ai comisiei economico-financiare), cu bine cunoscuta-i sfidare şi aroganţă, ceva e putred la mijloc. Probele pe care le deţinem, sunt de natura producerii unui seism în administraţia publică locală, însă opinăm în continuare pentru
păstrarea unui climat de linişte, astfel încât grandioasele planuri de a face „totul” pentru propăşirea şi bunăstarea concetătăţenilor, să fie duse de d-l primar la bun sfârşit, aşa cum s-a angajat în urmă cu 7 şi respectiv 3 ani. Vom permite deasemeni d-lui viceprimar Roman Şchiopu, să-şi respecte promisiunea făcută cu prilejul reinvestirii în funcţie, la 25 iunie 2004: „Vom continua în continuare, ce-am început !” Şi de 7 ani, tot în continuare o ţin ... în timp ce noi, cei mulţi, ne bem tăcuţi amarul, până la fund. Cu ceva vreme în urmă, un personaj care juca un rol foarte important de fiecare dată în momente cruciale ale destinului comunităţii noastre, specialist(ă) în mânuirea „ruletei ruseşti”, îmi mărturisea printre altele: - Dacă EU o să vorbesc, în cinci minute Viorel e-n cătuşe! Am reflectat mult asupra celor spuse şi pe această cale îi transmit „personajului”, următoarele: - Imposibil !!! Dacă şi Viorel va vorbi, în următoarele cinci minute, veţi fi alături de el! Aici e „buba”! În vârful piramidei comunităţii noastre locale şi în jurul celor cocoţaţi acolo, s-au instalat încet-încet, tot felul de satrapi îmbuibaţi pe spinarea celor mulţi. Au jefuit începând din 1990, tot ce le-a căzut la îndemână. Prin diverse şiretlicuri, au pus mâna pe suprafeţe imense de terenuri agricole, pe ferme zootehnice, pe secţii de mecanizare cu toate utilajele existente în ele, pe imobilele cele mai valoroase şi reprezentative, pe locurile de muncă cele mai „călduţe” pentru ei şi pentru rudele lor, impunând un adevărat embargou, pentru orice investitor care ar vrea să vină şi să creeze locuri de muncă, în zona noastră. Împreună, sunt foarte puternici, fiind legaţi între ei ca tentaculele unei caracatiţe şi fac legea-n Ciacova după cum vor muşchii lor. Iar „norodul” se gudură de fericire, când vede că în faţa casei sau pe drumul spre sat, s-au mai pus câteva roabe de pietriş, când i se oferă câte o floare de „8 Martie”, din banii publici, sau când de Revelion se lansează-n văzduh artificii în valoare de 3.000 (30.000.000) de lei, suficienţi organizării unei mese comune pentru vârstnici, de sărbătoarea Crăciunului. Cum oare vă explicaţi faptul că, după atâtea atacuri necruţătoare adresate direct unor personaje locale situate pe funcţii importante, niciunul nu are curajul să mă înfrunte sau să combată în vreun fel cele afirmate, acţionându-mă eventual în judecată? Sarcina le-ar fi mult uşurată pentru că aşa cum vedeţi, articolele le semnez personal şi-mi asum responsabilitatea (bazat pe probe), pentru fiecare afirmaţie făcută, fără să mă ascund în spatele vreunui pseudonim. Dar ştiu ei ce ştiu şi încă nu a sosit vremea minciunilor, amăgirilor şi a veninului, pe care să vi le toarne-n minte şi-n suflete. Doar atunci o să-i vedeţi ieşind la drumul mare, veţi auzi câtă mizerie va fi la gura lor şi veţi constata cât de bine-i organizată haita de lupi ... . Recent a existat o primă şi palidă tentativă de găsire a unor dovezi care să mă compromită „definitiv” în faţa comunităţii. Mai exact, un respectabil dascăl, al cărui nume mi-e jenă să-l menţionez - din respect pentru profesia şi vârsta domniei sale, cât şi pentru faptul că i-a fost cândva diriginte uneia dintre fiicele mele până-n ultimul an de liceu - a încercat să cotrobăie prin arhiva şcolii, având o informaţie că în clasele a II - a sau a III - a, am avut nota scăzută la purtare. Îi comunic pe această cale, că niciodată-n viaţă nu mi s-a reproşat şi nu am fost sancţionat în vreun fel, pentru ... furt din banii publici. Dimpotrivă, prin natura profesiei, cei ce practicau acest „sport” au constituit obiectul meu de activitate, timp de vreo 30 de ani. Am convingerea că mi-au înţeles mesajul, atât domnia sa, cât şi cei în slujba cărora s-a pus de ani buni. Nu de alta, dar ... mai sunt şi „alte” arhive!
NU vă jucaţi la butonul „roşu” şi nu-mi forţaţi mâna, d-le profesor !
Mihai Aurel Ianoşel (va urma)
Balada lu’ Roman Mă priecine, io am vrut Să cie las d’o vrieme-n paşie, Dar să tac n-am măi putut Tu o vrei şî n-am şie’ţi faşie.
Când ţădulă nu li-ai dat Trecându-i doar p’un tabiel, Unge-i drept, iei or sămnat Dar nu îi corect, dă fiel.
Mă tot sudui pră la spacie Şî nu îţi măi taşie bliauca, Nu mă laşi dăloc în paşie Parcă ieşci lovit cu leuca.
Ţ’ai făcut oţăr’ dă parcie Şî dă când ţ’ai tăiat nasu’ Baş dă nu ai multă carcie Banu’ţi pică la tot pasu’.
Cie bolgieşcie şăfu’ tieu Şî tu muşci ca fraieru’ Dar ascultă şie-ţi spun eu: Nu prea-l duşie ... creieru’!
Şî pră popi i-ai invrăjbit Cum că-n cimitir dă-ţi sapă Nu puoţi până n-ai plăcit Milioane păntru’o groapă.
Ş’am vrut să cie iert fârtacie C’ai lovit mireu în minie, Dar tu ieşci şăf prăstă sacie Nu mă pot punie cu cinie.
Cimitir nou nie lipsăşcie? I’agievăr că-i lucru sfânt, Dar în rest aviem dă tocie Dă nie priegăciţi mormânt?
Numa’ că pră funcţia asta Trăbă ş’oţărică şcoală, Dar cum ni-o lovit năpasta Acuma nie baji în boală.
Şcim noi şie-i în capu tieu La intrarie-ţi faşi capelă, D’aia cie omori dân grieu Iucie să-i puni şî turielă.
Dă ci’apuşi să iei cuvântu’ Promiţând c’oi faşie mulcie, Apu’ să-i ferească sfântu’ P’ai dă trăbă să ci’asculcie.
Al dă intră şî s’oprieşcie Să vadă scris pră tavan, „Aşia să uoginieşcie Vice şî instalator - Roman”.
Lie vinie s-o ia la fugă Până îşi pierd răsuflaria, Dăcât măi odat’ s-ajiungă Să-ţi asculcie cuvântaria.
Vice-ai vrea să fii ş’aşia Salutându-ce tot natu’ Care intră pră moşia Lu’ ... „săracu şî bogatu”.
La şcol’ai vorbit mă fracie În şădinţa d’analiză, Dascăli-or picat pră spacie Dă i’or dus la dializă.
Dă vrei s’ai masa încinsă Şî să nu cie faşi strâgoi, Totă camăta pretinsă S-o duşi iucie, înăpoi.
L’afăşiuri îţi fujie mincia Şî să-nvârcie ca pră roacie , Todăuna-ţi faşi tu parcia Tăind crişca cum îţi plaşie.
Altfel smoala cie aşciaptă Nu cie jioşi cu Sfântu’ Pătru, Când la jiugiegata dreaptă O să-ţi pună un căpăstru.
Bani cu camătă ai dat L-ai dă or avut nievoie, Numa c’ai d’or căpătat N’or şciut c’asta nu-i voie.
L’ajiutor social cie bagă Plăcindu-ţi cu ţârâita, Şî dân bani dă o să-ţi tragă O să sâmţi şî tu şi’ei ... mita.
Durierea îi şî măi marie C’or fost oamini năcăjâţ, Ş’or avut năgiejgie’n cinie Că d’afiecia îi ajiuţ.
Doru’o să-ţi ducă ţâganii Ai măi buni priecini a’tiei, Cui o să măi dea iei banii Că n-ai cum să vini să-i iei?
N-ai avut strop dă inimă Dă iei ci-o durut în spacie, Punga tia să-ţi fie plină Şî pră masă s’ai dă toacie.
Ci-or plânjie dă zor ciobanii Cota n’având cui s-o dea, Rămânându-lie toţi banii C’altu’ nu-i vrednic s’o ia.
În oraş când o vinit Banca d’o dăşchis filială Iucie ci-ai măi ştudurit Cum să faşi altă’nvârcială.
La sfârşât cie sfătuiesc Să-ţi ascundz binie comoara! Şî ca priecin îţi doriesc: Vice, să trăieşci cât ... şioara!
Ş’ai strâns bani d’un cimitir N’o şciut lumea păntru carie, Unii ţ’or spus: „Hai sictir!” Că i’ai mâniat cam tarie,
MIHAI AUREL IANOŞEL Februarie - 2007
OASPEŢI DE SEAMĂ ÎN CIACOVA Marţi, 23 ianuarie 2007, oraşul nostru a primit vizita unor oaspeţi de seamă din ţară şi din străinătate: dl. Prof. Univ. Dr. Victor Neumann, specialist în istorie modernă universală, istoria iluminismului, cultura şi civilizaţia Banatului, istoria Uniunii Europene şi a instituţiilor europene, profesor al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, profesor asociat al Universităţilor din Bucureşti, Viena, Sorbona, Angers şi Atena; dl. Prof. Univ. Dr. Noel-Yves Tonnerre, specialist în istoria Evului Mediu, istoria Franţei, arhitectură medievală, istoria medievală a Regatului maghiar, profesor al Universităţii din Angers, Franţa, director al Casei de Ştiinţe Umaniste din Angers, profesor asociat al Universităţilor din Nantes, Cambridge şi Szeged; dl. Lect. Univ.
Alexandru Rădulescu, specialist în istoria medievală a României, istoria medievală universală, arheologie medievală, profesor al Facultăţii de Istorie de la Universitatea de Vest din Timişoara, arheolog al Muzeului Banatului din Timişoara şi dl. Lect. Univ. Camil Petrescu, specialist în istoria economică, a învăţământului şi a culturii din Banat în epoca modernă, profesor al Facultăţii de Istorie, Universitatea de Vest. Vizita a avut un caracter privat, fiind făcută la invitaţia semnatarului acestui articol, fiind ocazionată de susţinerea unei conferinţe ştiinţifice de către dl. Noel-Yves Tonnerre, la Universitatea de Vest din Timişoara. Periplul distinşilor oaspeţi în localitatea noastră, a inclus vizitarea Pieţei Cetăţii şi a donjonului medieval, a bisericii romano-catolice, a Liceului „Alexandru Mocioni” şi a bisericii ortodoxe sârbe, invitaţii fiind profund impresionaţi de zestrea culturală excepţională pe care o posedă Ciacova, exprimându-şi în acelaşi timp mâhnirea, faţă de aspectul jalnic în care se prezintă astăzi, oraşul nostru ... . Am obţinut promisiunea domnilor profesori Neumann şi Rădulescu (acesta din urmă, dirijând săpăturile arheologice la cetatea medievală a Ciacovei), că prin prisma relaţiilor numeroase pe care le posedă la nivel înalt, vor face lobby şi se vor implica direct în reabilitarea donjonului feudal şi includerea sa în circuitul turistic şi istoric. Nu pot decât să sper că într-o bună zi, oricine va putea vizita obiectivele turistice ale oraşului nostru, sub îndrumarea unui ghid competent şi bine pregătit, aceasta putând reprezenta şi o importantă sursă de venit pentru bugetul local. Eu cred cu tărie, în viitorul oraşului Ciacova! Consider că este de datoria fiecărui ciacovean să facă cunoscut, cât mai multor persoane, numele de Ciacova, pentru că realmente avem cu ce ne mândri! Puţine localităţi din ţară, au un potenţial turistic de asemenea valoare. A venit vremea să ştergem praful şi rugina de pe monumentele noastre străbune şi să le îmbrăcăm în straie de sărbătoare, demne de nobleţea, frumuseţea şi gloria ce o ascund în spatele voalului cernit de vreme şi de vremuri. Să învăţăm să le punem în valoare şi să le promovăm cu competenţă şi profesionalism. Să vorbim mai puţin şi să facem ceva cu adevărat. Doar aşa vom reuşi să fim iarăşi ce-am fost şi chiar mai mult decât atât! Ţin să adresez în final, cuvinte de mulţumire domnilor: Roman Şchiopu, protopop Liubomir Matici, preot Filip Gyula, prof. Petrişor Treta şi prof. Ioan Popa, pentru omenia şi amabilitatea de care au dat dovadă.
BOGDAN SECULICI
Colectivul readacţional al publicaţiei CETATEA CIACOVEI, îşi exprimă indignarea faţă de poziţia d-lui primar Viorel Ştefan, la solicitarea făcută în articolul TRANSPORT GRATUIT PENTRU ELEVI, din nr. 6/30.10.2006 (al publicaţiei), privind punerea în aplicare a Legii 291/2006. Aceasta prevede că toate cheltuielile pentru transportul elevilor de la sate, se asigură din bugetele locale ale primăriilor de care aparţin unităţile de învăţământ. În finalul articolului, menţionam: „Adresăm respectuos rugămintea d-lui primar, să aibă tăria morală şi să prezinte situaţia reală, părinţilor elevilor din cele patru sate aparţinătoare. Avem presimţirea, că nici de această dată nu o va face“. După cum se vede, am avut din nou, dreptate. Au trecut aproape patru luni şi batjocura continuă. D-l primar persistă în sfidarea părinţilor elevilor de la sate, refuzând orice întâlnire cu aceştia, în timp ce consumă sute de litri de benzină cumpărată pe banii noştri, pentru deplasări zilnice cu autoturismul Primăriei, la cele trei locuri de muncă ale domniei sale. Dar nu numai ... .
De câteva luni încoace, d-l primar forţează închirierea urmată ca în multe cazuri anterioare, de vânzare a ŞTRANDULUI, uneia şi aceleiaşi firme. Curios este însă faptul că nu face public acest aspect, pentru a avea de unde alege cea mai bună ofertă, conform legii.
Prietenii ştiu de ce! ... La şedinţa de Consiliu Local din 31 ianuarie 2007, d-l primar Viorel Ştefan, a recomandat tuturor consilierilor locali prezenţi, să urmărească la televizor, emisiunea de divertisment „Divertis Show“. Personajul Costel Păgubosu, să-l înlocuiască fiecare în imaginaţia sa, cu un nou personaj: ŞTEFAN PĂGUBOSU. Bănuim că ideea, i-a fost sugerată de serialul publicaţiei noastre: „Afaceri păguboase“. Consilierii vor încerca acest exerciţiu de imaginaţie, comunicându-i şi d-lui primar, rezultatul. Oricum, asemănarea este tot mai izbitoare ... .