MOTTO: „Cine vrea să rezolve o problemă, caută soluţii, iar cine nu vrea, găseşte justificări”.
Publicaţie independentă de informare locală. Se distribuie gratuit în zilele de 15 şi 30 ale lunii. Tiraj: 700 exemplare Nr. 18 - Luni 30.04.2007 Publicaţia apare şi pe internet la adresa: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel Ê Din ciclul: CINE MINTE ŞI FURĂ! É Episodul 2: NU-I MAI SATURĂ PĂMÂNTUL Promiteam în numărul trecut al publicaţiei, că de această dată vă vom prezenta un caz de jaf comis în dauna unui concetăţean în vârstă şi lipsit de posibilităţi de apărare. Fără alte comentarii suplimentare, vom trece direct la prezentarea cazului: Prin Adeverinţa nr. 330 din 9 0ct. 1991, „Comisia comunală Ciacova”, instituită în baza Legii 18/1991, atestă faptul că d-l Şandrovici Gheorghe din Ciacova str. Obradovici Nr. 13, este proprietarul a 10 (zece) hectare teren arabil, atribuit prin hotărârea „Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate” nr. 31/23 aug. 1991. În baza celor două documente menţionate mai sus, se emite de către comisia abilitată din cadrul Prefecturii Judeţului Timiş, „Titlul de proprietate” nr. 5729/7 din 6 oct. 1993. Între timp, prin „Contractul de întreţinere” nr. 12898/1339 din 11sept. 1991, d-l Şandrovici Gheorghe şi soţia Iuliana, lasă după decesul lor, ed-lui Kovacs Ludovic şi soţiei Irina, toată masa succesorală. În document însă, nu se face trimitere în mod expres şi la suprafaţa de 10 ha teren arabil, dat fiind faptul că la data încheierii contractului, încă nu a fost eliberat „Titlul de proprietate”. Suprafaţa a fost încredinţată în anul 1992 pentru a fi lucrată, „Societăţii Agricole Timişana”, de unde anual d-l Kovacs Ludovic îşi ridica cota parte cuvenită din producţia obţinută. În susţinerea celor de mai sus, este de reţinut şi Adeverinţa nr. 10/30.01.1996 eliberată de „Societatea Agricolă Timişana” - Ciacova şi care are următorul conţinut: „Prin prezenta se adevereşte că d-nul Kovacs Ludovic şi soţia Kovacs Irina, domiciliaţi în com. Ciacova Str. D. Ghera nr. 1 - jud. Timiş, întreţinători ai decedaţilor Şandrovici Gheorghe şi soţia Iuliana (cu domiciliul în Ciacova str. Obradovici nr. 13), membru al „Societăţii Agricole Timişana” - Ciacova, cu suprafaţa de 10 ha teren arabil, proprietatea lui Sandrovici Gheorghe, au primit de la unitatea noastră drepturile cuvenite pe suprafaţa de 10 ha din anul 1992 şi până în prezent. S-a eliberat prezenta adeverinţă, spre a le servi la Judecătoria Timişoara”. (Urmează ştampila şi semnăturile - preşedinte şi contabil şef) Din cele afirmate de d-l Kovacs Ludovic rezultă că, dată fiind situaţia încă neclarificată din punct de vedere juridic a terenului în cauză, d-lui primar Viorel Ştefan, după instalarea în funcţia de edil al comunităţii, i s-a pus „pata” pe cele 10 ha de teren arabil situat în imediata vecinătate a şoselei Ciacova - Jebel şi „înşfacă” abuziv suprafaţa menţionată, pe care o foloseşte în interes personal. Nu doresc aici, să mă pronunţ asupra celor afirmate de d-l Kovacs Ludovic şi nici asupra statutului juridic al terenului în cauză. Acest atribut revine organelor judecătoreşti abilitate. Cert este însă faptul că în prezent cele 10 ha nu figurează ca fiind în proprietatea Primăriei Ciacova iar la data redactării prezentului material, întreaga suprafaţă este cultivată cu grâu. Dacă însă afirmaţiile d-lui Kovacs Ludovic se dovedesc a fi reale, cu respectul cuvenit funcţiei pe care vremelnic o deţine, îmi permit să-i adresez d-lui primar trei întrebări:
Se zvoneşte că în primăvara anului 2004, zece „formatori de opinie” foarte apropiaţi d-lui primar Viorel Ştefan, au beneficiat de câte un hectar din suprafaţa menţionată. Aceasta, drept recompensă pentru aportul promis şi adus în campania electorală din vara aceluiaşi an. Se pare că aceeaşi strategie, urmează să fie folosită şi la alegerile viitoare. Publicaţia noastră deţine şi numele fericiţilor beneficiari, dar ne este greu să credem că un om de onestitatea şi corectitudinea proverbială a d-lui primar, ar fi capabil să coboare în mocirla unor afaceri chiar atât de murdare. Aşadar, îi adresăm respectuos rugămintea ca în cazul în care se simte cu „sufletul curat”, să-i comunice şi d-lui Kovacs Ludovic printr-o adresă scrisă, în ce condiţii i s-a retras dreptul de proprietate asupra terenului în cauză şi cine a beneficiat până în prezent de uzufructul acestuia. Conţinutul integral al adresei de răspuns, îl vom prezenta în publicaţia noastră. Să aibă insă în vedere, că poate mai ştim şi noi câte ceva ... . ¾ Notă: Vin în sprijinul d-lui primar, cu prezentarea textului din actul normativ care stipulează obligaţiile ce-i revin faţă de orice petent care i se adresează pentru rezolvarea unei probleme:
Ordonanţa Guvernului României nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor (publicată în Monitorul Oficial nr. 84 din 1 februarie 2002)
„Art. 8. (1) Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul în scris, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă”.
Mihai Aurel Ianoşel. (Vom reveni!)
NEDUMERIRE Tot mai mulţi cetăţeni ai urbei noastre, ne adresează întrebări legate de modalitatea trecerii localităţii la statutul iniţial, de comună. Aceasta, motivat de faptul că de când Ciacova a devenit oraş, nimic nu s-a schimbat în bine, ci dimpotrivă. Au crescut taxele şi impozitele pe imobile, impozitele pe terenurile agricole, nu a venit niciun investitor care să creeze locuri de muncă pentru populaţia din zonă, numărul navetiştilor este în creştere iar al populaţiei este în scădere. Şi toate acestea, in timp ce se fac în continuare drumuri la Deta pentru un extras de „Carte funciară”, pentru rezolvarea unei probleme la „Finanţe”, pentru schimbarea buletinului de identitate şi mai nou la „Agenţia de Plăţi pentru Agricultură”. Hai să nu fim răutăcioşi, că statutul de oraş ne-a adus şi ceva bun: Triplarea salariului d-lui primar! ...
Å Prin adresa nr. 5088/20.03.2007 a Guvernului României, Primăriei oraşului Ciacova i se comunică AVIZUL FAVORABIL pentru Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare.
1. - În baza cărui raţionament de cca. 7 ani, fam. Kovacs nu mai beneficiază de suprafaţa de 10 ha teren arabil, de care trebuia să dispună până la pronunţarea unei senţinţe judecătoreşti definitive?
Å Prin adresa nr. 4268/27.03.2007, Consiliul Judeţean Timiş comunică Primăriei oraşului Ciacova că i s-a repartizat pentru anul 2007 suma de bani aferentă reabilitării şi extinderii reţelei de canalizare şi pentru staţia de epurare.
2. - Dacă nu aveţi nimic de ascuns, de ce nu răspundeţi în termenul legal de 30 de zile la petiţiile care în mod repetat vă sunt adresate de d-l Kovacs Ludovic? Exemplificăm doar una dintre acestea, înregistrată la Primăria Ciacova cu nr. 55/29.11.2005.
Aşadar aprobări sunt, banii deasemenea, mai rămâne ca factorii competenţi şi de decizie din cadrul Primăriei Ciacova, să se apuce de treabă cu toată seriozitatea, pentru rezolvarea uneia dintre cele mai arzătoare probleme ale comunităţii noastre.
3. - In situaţia în care datele prezentate de d-l Kovacs Ludovic sunt reale, cum vă permiteţi un asemenea abuz grosolan faţă de un om în vârstă de 79 de ani, infirm şi lipsit de posibilităţi de apărare?
¨ Coordonatorul publicaţiei provoacă la un pariu cu miză substanţială pe toţi cei care cred că în acest an vor fi demarate lucrările de canalizare şi de înlocuire a conductelor de apă.
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
CIACOVENI CU CARE NE MÂNDRIM Încă de la aparţia primelor numere ale publicaţiei noastre pe internet, am primit numeroase mesaje de la prieteni, de la foşti colegi de şcoală şi chiar de la necunoscuţi de peste hotare, care apreciază ceea ce facem şi doresc prin intermediul nostru, să afle veşti „de-acasă”. La rândul lor, ne relatează despre activităţi şi acţiuni la care ei participă. Lipsa de spaţiu editorial nu ne permite deocamdată să facem comentarii mai ample legate de conţinutul acestora. Unele mesaje sunt de-a dreptul emoţionante, dovedind bogăţia spirituală a celor ce nu uită şi se măndresc că-şi au „rădăcinile” în Ciacova. Ca o notă dominantă, cei mai mulţi fac trimitere şi la perioada petrecută în şcoală, la educaţia primită aici şi la respectul pe care-l poartă veşnic celor ce le-au îndru-mat primii paşi în viaţă - dascălilor. Din multele dovezi în acest sens, redau mai jos un fragment din partea a doua a scrisoarii adresată de corespondenta noastră externă, (cândva elevă - Matilda Lindt), fostei sale profesoare Florica Petcu.
VÉÉÜwÉÇtàÉÜâÄ ÑâuÄ|vtà|x|A Dragă doamnă Petcu, ( II ) ... M-am hotărât să pun în această scrisoare şi câteva rânduri despre “Weltgebetstag” (Ziua internaţională a Bisericii Unite), pentru că m-am pregătit două luni pentru un discurs ţinut cu această ocazie. Am citit mult, mi-am reîmprospătat cunoştinţele privind istoria României, şi mereu îmi aduceam aminte de orele de istorie, când domnul Petcu ne povestea cu atâta patimă şi cu atâta dragoste de trecutul ţării nostre. Am recitit cu această ocazie, toate poeziile lui Eminescu ce le-am putut găsi şi în cele din urmă m-a cuprins un dor imens de-acasă şi o nostalgie, dar în final am fost împăcată cu mine însumi, că am avut posibilitatea să transmit şi altora ceea ce doream. Aici în Neustadt, dar şi în landul Hessen trăiesc puţini şvabi din România. Nici eu nu am contacte cu consăteni sau vechi cunoştinţe din ţară. Aici nu se ştie prea multe despre România. Din această zi însă, pentru mulţi dintre localnici a fost şi va fi altfel ... Un comitet de femei din România, aparţinând unui număr de 7 confesiuni şi 3 naţionalităţi, au pregătit o slujbă religioasă. În peste 250 de biserici ortodoxe, catolice, calviniste şi luterane din Romania, s-a ţinut simultan, această slujbă. În peste 170 de ţări din întreaga lume s-a ţinut slujba propusă de femeile din România. Personal, am făcut parte din comitetul ce a pregătit aici în Neustadt, această sărbătoare. După slujba religioasă, am sărbătorit în sala festivă. Eu m-am ocupat de organizarea unei expoziţii cu obiecte de artizanat din ţară, costume populare, instrumente muzicale, cărţi, volume de poezii, manuale şcolare, harta şi drapelul României. Am făcut patru panouri mari cu poze si vederi pe urrmătoarele teme : • Biserici şi mânăstiri în România • Oraşe din România • Viaţa la ţară, folclor românesc • Banatul în 1980 şi astăzi Mesele au fost decorate cu lumânări, flori şi şerveţele în culorile drapelului României. Am învăţat femeile din Neustadt să facă mămăligă cu brânză şi salată de vinete şi am pregătit împreună masa pentru peste o sută de persoane. Am pregătit o cuvântare/referat despre România şi am început cu o urare în româneşte: “BINE AŢI VENIT!” Am explicat că în România, musafirii se întâmpină cu pâine şi sare, simbol din biblie: “Voi sunteţi sarea pământului!”. În referat, am integrat şi prezentat diapozitive din ţară. Am început cu Dunărea, Porţile de Fier, Orşova, insula Ada Kaleh. Apoi am prezentat harta României, istoria Moldovei şi Ţării Româneşti, pînă în 1920. Apoi Banatul, Ardealul, Basarabia şi Bucovina – România Mare. A urmat Bucureştiul - “Micul Paris”, Ateneul. Apoi am vorbit despre Iaşi şi Timişoara cu cel mai frumos Dom (1756) în stil baroc din sudestul Europei. - Anul 1989 – Revoluţia din Timişoara şi Bucureşti. - Istoria României din 1920 pînă în 1944. - Situaţia disperată a nemţilor după război, deportarea lor în URSS. Deportarea în Bărăgan. - Mânăstirile din Romania, biserica ortodoxă în general. - Sistemul de învăţământ, tineretul, bătrânii, sistemul social. Am vorbit despre Mihai Eminescu, prezentând „Luceafărul” cu cele 97 de strofe şi despre frumoasa limbă literară a poetului. Asistenţii au fost fascinaţi, iar eu am încercat să nu pun prea mult sentimentalism în discurs, să fiu realistă şi obiectivă. Am mulţumit pentru atenţie şi am încheiat cu tematica Dunării. Le-am spus în final:
- „ Acum, în această seară, părăsind această sală, să nu uitaţi să mulţumiţi Domnului că trăiţi pe partea fericită a Dunării şi să nu uitaţi niciodată că ar putea fi şi altfel !”. Preoteasa mi-a inmânat după discurs, un mare buchet de flori în culorile drapelului României. Cred că multă lume a învăţat câte ceva în acea seară, la fel şi eu !...
Matilda (n. Lind) Bradt Germania - 2002
Cu câteva zile în urmă aflându-mă printre ţăranii unui sat aparţinător Ciacovei, aceştia-mi vorbeau de situaţia grea în care se află dintotdeauna şi din care parcă, pentru ei nu mai există ieşire. M-am hotărât atunci să le dedic o poezie lor, celor ce de-a lungul secolelor au fost poate cei mai obidiţi ... ŢĂRANUL A fost făcut de bunul D-zeu Din suferinţă şi durere, Căci şi la bine şi la greu El nimănui, nimic nu-i cere.
A ştiut să dea fără să ceară Nimic în schimb, suflet curat, A fost oştean şi ziditor de ţară Răbdând atât cât D-zeu i-a dat.
Ştiind doar să trudească glia Să ude cu sudoare-ogorul, El a-nfruntat oricând urgia Ce i-a trimis-o Ziditorul.
El a-ndurat mereu de toate Şi umilinţi şi cazne şi ocări, De secole visând ... dreptate Ce va veni din cele patru zări.
N-a ştiut de somn ori de odihnă Veni-va ziua aceia odată? El n-a avut nici sărbători, Speranţa e în bunul D-zeu, Şi n-a putut nicicând în tihnă Că mântuind de rele lumea toată, Să vadă cerul fără nori. Va lua ţăranul nost’ la pieptul Său.
Mihai Aurel Ianoşel
AICI SUNT BANII DUMNEAVOSTRĂ !
GROAPĂ DE GUNOI IN CENTRUL ORAŞULUI CIACOVA
Din miliardele de lei adunaţi cu câţiva ani în urmă de la locuitorii oraşului Ciacova pentru mult trâmbiţata lucrare de canalizare, s-a realizat până în prezent montarea în pământ a unui tronson de tuburi din ciment pe str. Tudor Vladimirescu (cu panta de scurgere în urcare - situaţie unică în mişcarea fluidelor), iar la suprafaţă a rămas ca mărturie a „măreţei lucrări” executate, un crater cu diametrul de câţiva metri şi tot pe-atâta de adânc. Aici se depozitează de ani de zile gunoiul menajer, iar mai nou şi animalele moarte. Dată fiind temperatura ridicată din ultima perioadă, pericolul apariţiei unor boli infecţioase (ca urmare a descompunerii acestora), este iminent. Domnilor de la conducerea Primăriei Ciacova: că aţi făcut din oraşul nostru o imensă groapă de gunoi, e deja ştiut. Că de ani de zile ne tot promiteţi mutarea gropii de gunoi a oraşului de lângă Cimitirul ortodox , este binecunoscut. Că nu este interviu dat pe posturile de radio şi în presă, în care să nu ne amăgiţi că „în perioada imediat următoare” va coborî Raiul în Ciacova şi satele aparţinătoare, nu mai este o noutate. Noutate însă şi satisfacţie pentru noi, cei din contribuţia cărora vă ridicaţi lunar grasele salarii (fără pic de jenă sau mustrări de conştiinţă), ar fi să vă respectaţi tot ceea ce promiteţi şi să nu ne mai minţiţi. Acuma v-aţi prins de ce titlul: „Cine minte şi fură?” ... Dacă NU, în numerele următoare ale publicaţiei noastre, vă vom prezenta noi dovezi. Rămâneţi aşadar în continuare cu ochii pe noi, pentru că alfel ... nici nu ştiţi ce pierdeţi! Şi mai reţineţi ceva: în pofida tuturor ameninţărilor ce ni le adresaţi, vă asigurăm că nu vom ceda şi nu vom coborî ştacheta dezvăluirilor menite să dea răspunsul la fireasca întrebare: - „De ce nimic nu merge-n Ciacova?” Iar dacă aveţi o singură dovadă că cele relatate în numerele anterioare ale publicaţiei nu sunt reale, PREZENTAŢI-O! Până atunci însă, sunteţi ... DE TOATĂ JENA! Redacţia