Cetatea Ciacovei nr.36

Anul III Nr. 36 - Miercuri 30.01.2008

INTERNET: www.ianosel.com

Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel

Nu-mi asum paternitatea acestui vers. Nu ştiu cine o fi fost autorul „poveţei”, dar tare bine i-ar şade afişată pe câte un panou gigantic la toate intrările în Ciacova ... . Şi cum nicio afirmaţie făcută nu este lipsită de suport, haideţi să mai căutăm prin ... arhivă.

Intenţionând să ajut şcolile din cele patru sate aparţinătoare - în calitate de administrator al hotelului „TIROL” din Lugoj - doream să le ofer cu titlu gratuit instalaţii de încălzire centrală. Aţi reţinut bine: GRA-TU-IT! Am întocmit în acest sens o adresă (oficială), cu numărul de înregistrare 0117/02.09.2005, către Primăria Ciacova.

Iată mai jos, conţinutul acesteia:

Către, Primăria oraşului Ciacova Dorind să venim în sprijinul unităţilor de învăţământ de pe raza oraşului Ciacova, ne manifestăm disponibilitatea unei colaborări pe linia dotării cu titlu gratuit a celor patru şcoli din satele aparţinătoare cu instalaţii de încălzire centrală cu combustibil solid. În acest sens, vă rugăm să ne înaintaţi un material documentat privind necesarul de componente ale instalaţiilor, în vederea procurării şi livrării acestora în perioada imediat următoare.

Deasemeni vă rugăm să ne comunicaţi dacă puteţi asigura cu forţe proprii, executarea calificată a lucrărilor ce se impun.

Cu stimă, Administrator Mihai Aurel Ianoşel (ştampila şi semnătura)

Adresa a fost înregistrată la Primăria Ciacova cu nr. 2781 din 05.09.2005. Nu conţine nici în prezent, vreo rezoluţie pusă de domnul primar Viorel Ştefan ... .

La o asemenea ofertă, firesc este să sari ca ars la telefon şi să-l contactezi pe cel ce ţi-o face. Mai ales dacă-l cunoşti. Şi cu atât mai mult dacă are şi calitatea de consilier local în unitatea pe care cu onor o conduci. Dar toate acestea sunt normale, pentru un om ... normal!

Nu am fost contactat niciodată şi nici directorul Liceului „Al. Mocioni”. După 27 de zile (având grijă să-i transmit prin „răspândaci” că după 30 de zile îmi retrag oferta), a delegat un „specialist” al Primăriei să dea o raită pe la şcoli şi să vadă cam despre ce-i vorba. Şi omul nostru s-a conformat.

A purtat următorul dialog, cu doamnele învăţătoare: - Ştiţi cumva câţi metri are fiecare perete al clasei?

- Nu ştiu, dar n-ar fi mai bine să-i măsuraţi d-voastră?!

- Lăsaţi că apreciez din ochi, că ne încurcă mobilierul.

Oricum, mai bine să fie mai mult ! Cam de câte calorifere aţi avea nevoie în clasă? Doriţi şi pe holuri?

- Nu mă pricep, dar dacă este posibil ar fi bine să fie cât mai multe. Interesul nostru este să fie cât mai cald! ...

Astfel, în doar câteva clipe documentaţia a fost întocmită.

- ADRESA ÎNAINTATĂ PRIMĂRIEI CIACOVA la 02.09.2005 -

De reţinut pentru cei mai puţin avizaţi, că printre elementele care se iau în calcul în astfel de situaţii, sunt: Volumul încăperii, puterea radiantă a caloriferului, grosimea pereţilor încăperii şi compoziţia acestora, numărul de geamuri (dimensiuni şi material din care sunt confecţionate), poziţia uşii de acces, temperatura medie pe timp de iarnă, poziţia geografică a încăperii, puterea calorică a cuptorului, etc.

După turneul pe la cele patru şcoli, vine şi răspunsul Primăriei Ciacova prin adresa nr. 2781/28.09.2005, întocmită în bătaie de joc şi semnată de domnul primar Viorel Ştefan din care am reţinut necesarul ... „minim” : - 4 cazane, 825 metri de ţeavă şi 156 metri de calorifere !!!

Mai aveţi aer?! Şi aceasta în timp ce don’ primar urlă ca disperatul şi face clăbuci la gură în fiecare şedinţă de Consiliu Local că nimeni nu-l sprijină (uitând că pentru echivalentul a peste 1.000 euro pe lună ar cam trebui să se mai ajute şi singur), iar subsemnatul n-am venit niciodată cu o iniţiativă constructivă sau cu vreo intenţie de dialog.

V-am prezentat aici, o nouă dovadă a bolii sale incurabile! Şi iată încă odată dacă mai era necesar, cum un personaj sinistru şi incompetent, are de aproape 8 ani ... „cuţitul” în mână! Dar ...

- MIHAI AUREL IANOŞEL -

CETATEA CIACOVEI

Ideea fundamentală ce caracterizează conceptul de sport, este cea de întrecere, pe care fiinţa umană şi-o impune, a confruntării ei cu timpul, cu spaţiul prin modalităţi diferite, scopul fiind de autodepăşire.

Sportul este un corolar al amiciţiei, un militant pentru binele omenirii, al comunităţii în care trăim, învăţăm şi muncim. Dacă începuturile practicării sportului în lume se pierd în negura istoriei atestat de olimpismul antic cu dezideratul „Mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă în corp sănătos), atestarea documentară a jocurilor sportive, handbal, fotbal sau atletism în Ciacova, este menţionată în jurul anului 1920.

Tot atunci s-a constituit şi prima „Asociaţie Sportivă” a tinerilor ciacoveni.

După cel de-al II-lea război mondial, sportul ciacovean ia o amploare deosebită susţinut puternic de mulţi cetăţeni iubitori ai sportului şi de membrii asociaţiei sportive, indiferent de cum s-a numit ea: „Recolta”, „Progresul”, etc.

Rezultate deosebite a avut fotbalul, reprezentat de o echipă în campionatul raional cât şi o echipă în campionatul regional, ambele situate în partea superioară a clasamentului. Printre învinsele acestora, s-au numărat: „Ceramica Jimbolia”, „Furnirul Deta”, „Progresul T-şoara”, şi altele. Rivalitatea Ciacova - Deta, a fost recunoscută şi apreciată până prin anii 1980, cu dese răbufniri de orgoliu.

Amintind de fotbalul ciacovean, nu se poate omite faptul că acesta a format şi dat altor echipe de la nivele superioare, jucători de o deosebită valoare. Amintim printre aceştia pe portarul Zarici care cu echipa „CSM Reşita” a câştigat „Cupa României” învingând în finală pe „Dinamo Bucureşti”.

Apoi extrema dreaptă Dobândă, care a fost o perioadă jucător la „CFR T-şoara” şi mai apoi la „Politehnica T-şoara”, pentru ca mai târziu să ajungă chiar antrenor secund al acesteia din urmă. Ghiţă Chimiuc, fost jucător la „Progresul Ciacova” şi „CFR T-şoara” apoi antrenor la „CFR T-şoara” şi „Poli T-şoara”.

Activitatea fotbalistică a Ciacovei este legată de prestaţiile de marcă şi dăruirea antrenorilor dintre care amintim: renumitul fotbalist de la „Ripensia” T-şoara - Pavlovici, prof.

Itineanţu Tiberiu - viitor antrenor la „Poli” Timişoara (juniori), cu care a şi câştigat campionatul republican.

Actualul teren de fotbal era unul modern, prevăzut cu tribune acoperite pentru 600 de spectatori, iar suprafaţa de joc înconjurată de o pistă de zgură cu patru benzi pentru atletism şi curse de motociclism pe care au evoluat de mai multe ori şi renumiţii fraţi Pascotă, care ani la rând au câştigat campionatele naţionale şi balcanice de motociclism.

Puţini sunt aceia care ştiu că în Ciacova se juca handbal în unsprezece pe un teren special amenajat. Printre adversare s-a numărat şi „Ştiinţa T-şoara” care-l avea căpitan de echipă pe celebrul Mozer, component al lotului naţional.

Din Ciacova au pornit spre culmile gloriei şi handbalistele Ani Nemetz (căpitan al echipei naţionale) şi Simona Arghir, colegă de clasă cu coordonatorul acestei publicaţii, mama tenismenei Raluca Sandu şi fosta soţie a preşedintelui Federaţiei Române de fotbal - Mircea Sandu.

PAGINA 2

În Ciacova s-a disputat şi un meci de handbal demonstrativ între campioana mondială feminină - echipa României şi echipa masculină de handbal a „Şcolii Medii Mixte” din Ciacova. Din echipa învinşilor „celebri”, făcea parte şi cel ce-şi aminteşte cu drag de acest eveniment şi care semnează prezentul articol.

Voleiul s-a practicat deasemeni ani la rând, la această disciplină sportivă participând în campionatul zonei de vest a ţării, echipe din T-şoara, Reşiţa, Arad, Deta, etc. Partidele se disputau de regulă în incinta fostului ştrand din Ciacova, deseori în „nocturnă”, la lumina reflectoarelor instalate pe Culă.

Anul 1958. Echipa de volei a şcolii din Ciacova. În centrul imaginii prof. Tiberiu Itineanţu. Primul din stânga - Aurel Bosica.

Nici atletismul nu era mai prejos. În Ciacova s-a format şi de aici a plecat decatlonistul Meszaroş, component al clubului „CFR T-şoara” şi campion naţional în 1962.

Desigur exemplele de mai sus reprezintă doar câteva aspecte ale mişcării sportive existente cândva în localitatea noastră, trebuind să constitue un imbold pentru cei ce vin din urmă.

Anul 1976. Elevi ai şcolilor din Ciacova şi Ghilad în tabără la Mare.

Pe rândul din spate (x) prof. Bosica. In centrul imaginii (tricou alb), multipla campioană mondială la gimnastică – Nadia Comăneci.

Rezultatele obţinute au avut la bază o dăruire şi-o muncă asiduă, nepunându-se problema avantajelor materiale care oricum erau foarte modeste, reducându-se uneori la o simplă diplomă. Aveau însă la bază şi un „patriotism local” care de-a lungul anilor s-a diminuat în mare masură. Cei peste 85 de ani de activitate sportivă cu urcuşurile şi coborâşurile fireşti, ne dau speranţa unei revigorări a vieţii sportive în localitatea noastră.

După câte se pare, a mai rămas cam puţin de aşteptat! ...

Profesor AUREL BOSICA

PAGINA 3

CETATEA CIACOVEI

(Articol apărut în „RENAŞTEREA BĂNĂŢEANĂ”) Pe uliţele din satul Obad, colcăie mizeria şi noroiul ca în 1945, după război. Nu există dispensar medical uman, nu este post de poliţie, nu este dispensar veterinar, nu există farmacie şi nici magazine de unde oamenii să cumpere îmbrăcăminte sau o bucată de stambă neagră, pe care s-o prindă la grinda casei când le moare cineva. Cândva, spun oamenii locului, localitatea a fost o oază de frumuseţe prin gazonul verde, prin rondurile de flori din centrul satului şi pomii fructiferi din faţa caselor. Acum, aceste spaţii sunt mutilate, de parcă ar fi trecut o escadrilă militară peste ele. Şi asta nu e tot. Sunt atâtea şi atâtea lucruri ce sluţesc localitatea Obad. Pentru că nu au nici un viitor în satul în care s-au născut, tinerii pleacă la oraş sau în străinătate şi nu se mai întorc. Rămân părinţii oftând după ei, îmbătrânind şi stingându-se ca nişte "lumânări în cuib de cuci". Dar cui îi pasă?

Limuzinele aleşilor nu trec prin satul Obad să vadă prăpădul cu care se confruntă oamenii de acolo! Întrebând pe cei care conduc destinele Ciacovei, ne răspund că nu sunt fonduri. O "placă" uzitată de toţi cei care s-au perindat la fotoliile Primăriei de-a lungul celor 17 ani. Nu sunt în stare să ne răspundă nici când au fost ultima dată în localitate. Ne privesc şi ridică din umeri, de parcă i-am fi întrebat de asteroizi şi extratereştri.

Desigur, e mai călduţ, mai ales pe timp de iarnă, în birourile Primăriei Ciacova, de care aparţine satul, decât să înfrunte noroaiele, gropile, bălţile şi mizeria, în care îşi duc zilele de azi pe mâine, familii cu copii şi bătrâni ... .

DORU MACRIŞ

Onorând invitaţia adresată de dl. Cornel Guran – primarul comunei Ghilad – în 15 ianuarie 2008, i-am fost alături la Prefectura Timiş cu ocazia lansării proiectului: „DOTAREA ŞI PREGĂTIREA SERVICIULUI DE VOLUNTARIAT PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ”.

Un merit deosebit în întocmirea proiectului revine colectivului de lucru din cadrul Primăriei Ghilad, care a obţinut pentru finanţarea acestuia suma de 120.000 euro. Mai pe înţelesul tuturor, în Ghilad va funcţiona un serviciu de intervenţie dotat cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, motogeneratoare de energie electică, bărci pneumatice, corturi, aparatură de intervenţie medicală şi descarcerare, aparatură de emisie recepţie, sisteme de purificare a apei şi multe altele necesare în situaţii de urgenţă. La toate acestea, se adaugă şi construirea unei clădiri în care toate cele de mai sus, vor sta în permanenţă pregătite pentru a acţiona. Unitatea ce va lua fiinţă în următoarele 12 luni, va deservi şi oraşul Ciacova cu satele aparţinătoare.

Demn de amintit aici, este remarca făcută de domnul subprefect Zoltan Gheorghe Marossy : „Din cele 1.500 de proiecte întocmite, două au obţinut punctajul cel mai bun, fiind declarate câştigătoare”. Unul dintre acestea, este cel prezentat de ... Primăria Ghilad.

Nu putem încheia, fără a mai face două menţiuni: 1. - La festivitatea prilejuită de eveniment, a fost invitat şi dl. primar Viorel Ştefan. A refuzat categoric, să onoreze invitaţia.

A fost însă prezent dl. Marcian Rebigea – inspector de protecţie civilă în cadrul Primăriei.

2. - Ciacova este singura localitate cu statut de oraş din Judeţ, care nu are asigurat serviciul de „gardă de intervenţie” pentru cazuri de incendii. Şi aceasta în condiţiile în care nu cu mulţi ani în urmă, formaţiunea de pompieri s-a clasat pe primele locuri la faza judeţeană şi naţională, la concursurile la care a participat.

„O, tempora! O, mores!” ...

- Coordonatorul publicaţiei -

Comunitatea greco-catolică din Petroman, este una dintre cele mai vechi comunităţi de pe teritoriul Episcopiei de Lugoj.

Parohia a fost înfiinţată în anul 1864 prin trecerea la unire a majorităţii credincioşilor.

Biserica a fost construită în anul 1873 şi poartă hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

Conform unor date statistice ce se regăsesc în evidenţele Diecezei Lugojului din anul 1903, la începutul secolului al XX - lea, în localitatea Petroman erau 1.021 de suflete grecocatolice, ceea ce constituia o majoritate pentru populaţia acestei localităţi.

După anul 1990, anul reînvierii Bisericii Greco-Catolice din România, parohia Petroman a fost reînfiinţată. Primul preot după revoluţie a fost pr. Gheorghe Berciu. Din anul 2001 a fost numit administrator parohial pr. Vasile Dragoş care slujeşte până în prezent, atât în parohia Petroman cât şi în parohiile Liebling şi Jebel din protopopiatul Timişoarei.

Periodic acesta oficiază slujbe şi la Biserica din Petroman în prezenţa unui număr redus de credincioşi (10–15) dintre care majoritatea sunt femei în vârstă.

De-a lungul anilor populaţia de religie greco-catolică din Petroman s-a redus treptat, astfel că aceasta se rezumă în prezent la cca. 20-25 de familii. Majoritatea populaţiei aparţinând acestei religii a păşit treptat în lumea umbrelor, iar cei ce i-au urmat au trecut în mare parte la religia ortodoxă, o parte din tineri plecând spre alte localităţi în căutarea unui loc de muncă şi a unui trai mai bun, ori au luat drumul străinătăţii.

În toamna anului trecut semnalam într-un articol al publicaţiei noastre, că ne-au fost făcuţi „cadou” din partea Comunităţii Europene (prin Consiliul Judeţean), banii necesari asfaltării tronsonului de drum înspre satul Macedonia. Lucrarea a fost tergiversată până în aceste zile, când în sfârşit a fost demarată.

Cum regula „ca la noi la nimeni” este aplicată dominant în tot ceea ce se face, nici în această situaţie nu putea să fie altfel.

Nu dorim să facem aici, decât o singură remarcă: Interesându-ne la Consiliul Judeţean, am aflat că aceasta este singura lucrare de asfaltare care se execută în judeţul nostru în „miez de iarnă”. De ce? Simplu: „Conform principiului „dacă nu-i poţi convinge, zăpăceşte-i!”, don’ primar afirma mereu de-a lungul timpului că doar ceea ce faci în ultimele luni ale mandatului, contează! Şi are dreptate! Mai are puţin şi se va convinge ... .

În şedinţa de Consiliu Local din 29.11.2007 (în plină iarnă), don’ primar a prezentat un „Proiect de hotărâre” de modificare a bugetului local pe anul trecut, pentru cumpărarea unei maşini de tuns iarbă în valoare de 2.000 (20.000.000) de lei. S-a aprobat fără comentarii!

Maşina, n-a mai apărut, iar banii se pare că s-au „topit” spre alte destinaţii, că tot nu aveam ce face cu „scula” aceasta pe timp de iarnă, prin zăpadă. Şi-apoi, am văzut că bălăriile din parcuri se taie de ani buni încoace cu coasa pentru fân, sau se foloseşte forma clasică de introducere a animalelor direct în „lan” la păşunat.

Fotografiile efectuate de noi în ultimii ani (unele fiind prezentate anterior), dovedesc că avem dreptate. Dar la urma-urmei, chiar nu v-aţi convins după opt ani de zile, cu cine aveţi de-a face?! ... .

Duminică 27 ianuarie 2008, coordonatorul publicaţiei Prin Ordinul nr. 1.912 (publicat în M.O. nr. 837/2007), „CETATEA CIACOVEI” a donat tinerilor din satul Ministerul Mediului crează condiţii de realizare a spaţiilor verzi în Petroman, o masă de tenis (nouă) cu accesoriile localităţi. Astfel, în cazul realizării unor parcuri noi, suma maximă necesare, în valoare totală de 585 (5.850.000) lei. care se alocă pentru finanţarea lucrărilor este de 500.000 (5.000.000.000) lei pentru localităţile având sub 3.000 locuitori, iar în cazul realizării unor lucrări de reabilitare şi extindere a unor parcuri existente în localităţi cu o populaţie de până la 3.000 de 250.000 În 21.01.2008, la Liceul „Alexandru Mocioni” din Ciacova a locuitori, suma maximă care se alocă, este de avut loc un concurs gen „Cine ştie câştigă” dotat cu premii în (2.500.000.000) lei.

Iată aşadar că legi care să ne facă viaţa mai confortabilă, valoare de 1.000 (10.000.000) de lei, cu tematică din domeniul prevenirii consumului de tutun, alcool şi droguri. există. Trebuie doar să existe preocupare şi să se întocmească Şeful Subcentrului Zonal Antidrog Ciacova – prof. Romeo documentaţia necesară, iar banii nu vor întârzia să sosească. Şi reţineţi: legea permite amenajarea a câte unui parc în Albescu, a pregătit desfăşurarea concursului cu minuţiozitatea care-l caracterizează, iar cei 11 elevi fiecare sat, cât şi reamenajarea parcului din Ciacova.

Don’ primar, v-am servit-o mură-n gură! Măcar în ceasul al participanţi la concurs, au dat dovadă de o pregătire temeinică a tematicii abordate, lăsând o impresie deosebită doisprezecelea apucaţi-vă de treabă! Legea este ca de fiecare asistenţei. În final s-au acordat diplome şi menţiuni tuturor dată, de partea d-voastră. Atenţie însă: nu este una şi aceeaşi participanţilor. Aceştia au fost: Mabda Alin – X - a MI; cu ... ”Legea luatului cu japca!”

Livădariu Radu - XI - a MI; Kapor Andreea - XI - a F; Hajdu P.S. Puteţi conta şi pe sprijinul d-lui primar din Ghilad, Ştefan - X - a SAM; Surugiu Larisa – IX - a Şt. Sociale; „specialist” în atragerea de fonduri pentru comunitate!

Ciontoş Oana - X - a F; Ciucur Mirela - XII - a F; Balasz Ana-Maria – IX - a SAM; Căpucean Silviu – IX - a MI; Giurgi Ciprian - XII - a PM şi Balint Ana-Maria - XII - a MI. Miercuri 23.01.2008, la Biserica catolică din Ciacova în prezenţa unui mare număr de credincioşi, a fost oficiată „Slujba de rugăciune comună pentru unitatea creştinilor”.

Emoţionant a fost să auzim sub aceeaşi cupolă rostindu-se rugăciuni în patru limbi. Aceasta, pentru că slujba a fost oficiată de preoţii aparţinând tuturor confesiunilor creştine ce convieţuiesc în comunitatea noastră.

Evenimentul a fost celebrat pentru prima dată în urmă cu 100 de ani (1908), iar în 1968, exact 60 de ani mai târziu, Bisericile din întrega lume celebrau pentru prima dată acest eveniment.

Sperăm ca şi în comunitatea noastră să se implementeze cât mai profund, acest spirit de unitate spirituală. Ï Stăpân pe situaţie, în faţa comisiei – - Răsplata binemeritată a cunoştinţelor dobândite Ð

Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris-Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 - 7435