Europa in oglinda cartografiei by OvidiuSandor

ADMINISTRAŢIA PREZIDENŢIALĂ THE ROMANIAN PRESIDENTIAL ADMINISTRATION

MUZEUL NAŢIONAL COTROCENI THE COTROCENI NATIONAL MUSEUM

UNIUNEA EUROPEANĂ THE EUROPEAN UNION

Reprezentanţa Comisiei Europene în România The Representation of the European Commission in Romania

Biblioteca Academiei Române The Romanian Academy Library

Muzeul Judeţean de Istorie Braşov The Braşov County Museum of History Colecţia Ovidiu Şandor The Private collections of Ovidiu Şandor Complexul Naţional Muzeal “Curtea Domnească” din Târgovişte The National Museal Complex “The Royal Court of Târgovişte”

Europa în oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

a 9 mai 1950, ministrul de externe francez Robert Schuman punea bazele a ceea ce numim

astăzi Uniunea Europeană. Dorinţa de atunci, afirmată de Jean Monnet, arhitectul unităţii europene, nu era aceea de a coaliza state, ci de a uni oameni. Căci istoria Europei demonstrase până atunci că alianţele de orice fel devin efemere, dacă nu au în esenţa lor idei si valori comune. La trei ani de la intrarea României în marea familie europeană, Ziua Europei este marcată la Muzeul Naţional Cotroceni, ca în fiecare an, printr-un eveniment de anvergură europeană, şi anume expoziţia de hartă veche (sec XV- XVIII), Europa în oglinda cartografiei, o incursiune istorico - geografică în acest univers fascinant şi, pe alocuri, chiar misterios. Apărute încă din cele mai vechi timpuri, realizate pe cele mai variate suporturi: os, coji de copac, lemn, pietre, hărţile au însoţit şi reflectat în acest domeniu toate marile evenimente istorice care au schimbat nu numai faţa omenirii, ci şi anumite coordonate geografice. De la construirea primului glob geografic, încă din Antichitate, şi până la apariţia atlaselor electronice, trebuie să-i amintim atât pe greci, întemeietorii geografiei şi cartografiei antice, pe romani, pe olandezul Gerhard Mercator, inventatorul proiecţiei cilindrice care îi poartă şi numele, pe flamandul Abraham Ortelius, autorul Descrierii lumii şi a tărâmurilor, considerat primul atlas modern, dar şi câteva evenimente cu semnificaţii importante, precum anul 1871, anul primului congres de geografie, anul 1884, alegerea meridianului observatorului de la Greenwich ca meridian de origine sau anul 1891, când s-a adoptat pentru prima dată ideea constituirii unei hărţi a globului la scara 1:1.000.000 etc. Aşadar, prin cele mai reprezentative hărţi vechi ale Europei, prezente în expoziţie, am încercat să ilustrăm istoria de secole a acestui domeniu, din care, cu siguranţă, nu putea lipsi şi şcoala românească de cartografie, prezentă şi ea în expoziţie, prin hărţile lui Dimitrie Cantemir şi Constantin Cantacuzino. Îmi revine plăcuta misiune de a mulţumi specialiştilor implicaţi în realizarea acestui proiect, fără ajutorul cărora ne-ar fi fost imposibil sa iniţiem acest demers: Doina Şerban, Coordonator Team Europe şi CDE, Reprezentanţa Comisiei Europene în România Mariuca Radu, muzeograf, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov Cătălina Cocan, muzeograf, Muzeul Naţional Cotroceni ADINA RENŢEA Director, Muzeul Naţional Cotroceni

n the 9th of May, 1950, the French Foreign Affairs minister, Robert Schuman, sets the ground

for what we today call the European Union. As Jean Monnet, the architect of the European unification explained it was not about unifying states, but rather about bringing people together. European history had demonstrated alliances are hollow without common ideas and values. Three years after Romania has joined the great European family, we celebrate the day of Europe, as every year, at the Cotroceni National Museum, through an European reaching event, namely an exhibition dedicated to old cartography (15th - 18th century) - Europe, Reflection in Cartography - a historical and geographical foray in this fascinating, sometimes even mysterious field of study. A tradition as old as man himself, maps, rendered on different materials (bone, bark, tree wood, stone), experienced and reflected all great historical events that changed not the only the world but also geographic coordinates. From the first geographical globe in Antiquity up to electronic atlases, let us mention the Greeks, the fathers of old geography and cartography, the Romans, the Dutch Gerhard Mercator, the inventor of the cylindrical projection named after him, the Flemish Abraham Ortelius, the author of the first modern atlas, Theatrum Orbis Terrarum, and some far reaching historical events, like the first Geography Congress in 1871, the establishment of Greenwich as the prime meridian of the world, or the idea of rendering a 1: 1.000.000 scale world map, in 1891 etc. Therefore, we have aimed at illustrating the centuries old tradition of this field through the exhibition of the most representative European maps, including works of the Romanian school in cartography, like those by Dimitrie Cantemir and Constantin Cantacuzino. It gives me great pleasure to thank the specialists involved, without whose help the project would have been impossible to initiate: Doina Şerban, Team Europe and EDC Coordinator, Representation of the European Commission in Romania Mariuca Radu, Curator, The Braşov County Museum of History Cătălina Cocan, Curator, The Cotroceni National Museum ADINA RENŢEA Director, The Cotroceni National Museum

ste o deosebită plăcere pentru mine să lansez, în numele Comisiei Europene şi alături

de reprezentanţii Muzeului Cotroceni, catalogul unei expoziţii care oglindeşte imaginea geografică a Europei începând din sec. al XV-lea şi până în zilele noastre. Această imagine ne duce cu gândul la istoria acestui continent care, secole de-a rândul, nu a cunoscut pacea. Şi totuşi, începând din secolul al XX-lea, mai precis după cel de-al doilea război mondial, istoria continentului şi-a schimbat direcţia. O idee a prins contur şi s-a transformat într-o realitate: o construcţie europeană bazată pe un set de valori - Uniunea Europeană. În cinci valuri succesive, conturul Uniunii Europene - un proiect care reunea iniţial 6 state - s-a apropiat din ce în ce mai mult, până la identificare pe alocuri, de cel al continentului Europa şi, astăzi, Uniunea numără 27 de state. Când spunem că suntem “europeni” înţelegem, pe de o parte, că trăim pe continentul Europa şi, în egală măsură, că suntem cetăţeni ai Uniunii Europene, că împărtăşim aceleaşi valori. La 20 de ani de la căderea Cortinei de Fier (Zidului Berlinului) simt nevoia de a reitera că Uniunea Europeană se defineşte prin valori care s-au clădit de-a lungul anilor în conştiinţa oamenilor şi continuă să se clădească - demnitatea umană, libertate, statul de drept, respectul drepturilor omului, protecţia minorităţilor, libera concurenţă, respectul pentru diversitate etc. Aceste valori nu sunt doar cuvinte la care au visat oficialităţile. Ele au apărut din dorinţa ca evenimente precum al doilea război mondial să nu se mai întâmple. Aceasta a fost speranţa lui Robert Schuman, Jean Monnet, Konrad Adenauer, de Gasperi şi a altor vizionari care au conceput ideea de integrare europeană, o idee care trebuie să fi părut un vis imposibil imediat după anii întunecaţi ai războiului. Planul lor, visul lor, a fost acela de a integra benevol economiile Europei atât de strâns încât un război în această parte a lumii să devină imposibil. Această integrare a adus cu sine încrederea şi consensul asupra a ceea ce înseamnă valorile, ca repere ale societăţii europene moderne. Astăzi, când Uniunea Europeană numără 27 de state membre care trăiesc în pace şi îşi reunesc forţele pentru a consolida construcţia europeană, este greu de imaginat viitorul Uniunii fără includerea tuturor statelor de pe continent în acest proiect. Vă las să răsfoiţi acest catalog şi să vă imaginaţi Uniunea Europeană peste douăzeci de ani, sau poate cincizeci, sau poate o sută… Nicolae Idu Şef al Reprezentanţei Comisiei Europene în România

t gives me great pleasure to launch, on behalf of the European Commission

and together with the representatives of the Cotroceni Museum, the catalogue of an exhibition which reflects the geographical image of Europe, from the 14th century until the present day. This image reminds us of the history of our continent, a continent that had not known peace for many centuries. However, starting from the 20th century, more precisely starting from the end of the Second World War, there was a new turn in the history of the continent. An idea took shape and became reality: a European construction based on a set of values - the European Union. Through five succesive enlargement waves, the borders of the European Union, a project which initially reunited 6 states – has come closer to, and in some parts perfectly matched, the borders of the European continent; today the Union numbers 27 member states. When we declare ourselves “Europeans”, we mean on the one hand that we live on the European continent and, equally, that we are citizens of the European Union, sharing the same values. 20 years after the fall of the Iron Curtain (the Berlin Wall), it is important to reiterate that the European Union is defined by values that have gradually made their way into people’s minds and continue to do so. These include human dignity, liberty, the rule of law, respect for human rights, protection of minorities, free competition, respect for diversity and so on. These values are not just words in the mind of EU officials. These values ensure that events such as the Second World War will never happen again. This was the dream of Robert Schuman, Jean Monnet, Konrad Adenauer, de Gasperi and of other visionaries who were the designers of the European integration, an idea which must have seemed an impossible dream immediately after the dark period of the war. Their plan, their dream was the voluntary integration of all European economies, so as to make another war in this part of the world impossible. The integration has led to confidence in and consensus about the common values, seen as landmarks of the modern European society. Now that there are 27 member states in the European Union, living in peace and working together to consolidate the European construction, it is difficult to think about the Union’s future without including all the countries on the continent in the project. I will now invite you to look through this catalogue and imagine the European Union in 20 years’ time, or maybe 50 or 100 years’ time…

Nicolae Idu Head of the Representation of the European Commission in Romania

„Harta este un prilej de gândire personală. Ea lasă fiecăruia libertatea de gândire pe care nu ţi-o oferă în aceeaşi măsură rândurile unei cărţi unde eşti legat, cel puţin în timpul citirii, de cuvintele şi felul de judecată al autorului”. George Vâlsan

“The map encourages individual thinking. It gives one the freedom of thought hardly matched by the lines of a book that bind one, at least while reading, to the words and to the reason of the author. “ George Vâlsan

Argument Ideea unei expoziţii de hartă veche, dedicată zilei Europei, nu poate fi decât salutară, pentru că acest continent a deţinut supremaţia în domeniu, timp de aproape două milenii. Poate că, de aceea, marele umanist german Sebastian Münster (1488-1522) a personificat o hartă în Cosmographia sa sub înfăţişarea unei regine. Cu excepţia unei perioade a Antichităţii, când hărţile pe alte suporturi, decât pergamentul sau hârtia au apărut în Orient şi în nordul Africii, de la romani încoace, „Regina Europa”, este cea care a dominat producţia de hartă. Iată de ce, am considerat că, o incursiune în acest facinant univers, devine absolut necesar, pentru ca marele public să poată descifra mai uşor mesajul estetic şi informaţional transmis de vechii maeştri ai cartografiei. Considerăm totodată, că la rândul ei, România, transmite Europei mesajul pasiunii şi muncii unui grup de împătimiţi, fie ei colecţionari, muzeografi sau restauratori, care au colecţionat, au cercetat cu pasiune, au restaurat cu migală şi au valorificat în condiţii nu foarte uşoare acest patrimoniu aparţinând umanităţii. Scurtă incursiune în universul hărţilor Harta a apărut încă din cele mai vechi timpuri, din dorinţa de autodepăşire a omului. La popoarele primitive, primele manifestări „cartografice” au apărut sub formă de împletituri de scoici cu liane şi pietre cioplite; dovezi în acest sens ne aduc etnografii care au constatat existenţa acestor obiecte la popoarele din Australia, Oceania şi Insulele Polineziene. De asemenea, hărţi mici, săpate în piatră, reprezentând grupuri de locuinţe, datând din epoca bronzului (c. 1200 î.Chr.) şi epoca fierului (c. 900-700 î.Chr.) au fost descoperite în Italia şi Rusia. Cea mai veche reprezentare a lumii provine din Mesopotamia antică, fiind realizată cel mai probabil în secolul al VI-lea î.Chr., pe o piatră de dimensiuni reduse (12x8cm), păstrată azi la British Museum. În mijloc apare Babilonul, intersectat de fluviul Eufrat; totul este înconjurat de ocean. Reprezentări cartografice, mai ales planuri de oraşe, temple, palate au fost făcute de chinezi şi egipteni. Grecii sunt consideraţi întemeietorii geografiei şi ai cartografiei antice. Hecateu din Milet (sec. VI î.Chr.), Pitagora şi Thales din Milet au făcut primele măsurători ale pământului. Democrit a descoperit relaţiile legate de latitudine şi longitudine. Culmea acestei ştiinţe a fost atinsă de Claudius Ptolemeu (c. AD 100-170 ), geograf şi istoric din Alexandria, în opera sa fundamentală, intitulată Îndreptarul geografic, care ne oferă cunoştinţe destul de exacte, inclusiv coordonatele de latitudine şi longitudine ale lumii cunoscute până atunci, însumând 8.000 de localităţi (inclusiv ale vechii Dacii), grupate pe continente şi provincii. Lucrarea, rămasă în manuscris, a fost redescoperită şi tipărită după 15 secole, constituind punctul de pornire a hărţii moderne. Latura negativă a acesteia a constat în stabilirea unui diamentru mai mic al Pământului, faţă de cel real, fapt care va avea un rol hotărâtor mai târziu în descoperirea Americii. O altă mare eroare a lui Ptolemeu, este vorba despre sistemul geocentric, a fost îmbrăţişată mai târziu de biserică, având urmări nefaste asupra ştiinţei şi a slujitorilor ei.

Romanii, mari cuceritori, interesaţi în menţinerea vastului lor imperiu, preiau de la greci doar latura practică a problemei, lăsându-ne o bogată informaţie geografică sub forma descrierilor, a itinerariilor şi a hărţilor schematice. Singurele piese originale care s-au păstrat până în zilele noastre sunt un plan al Romei, săpat în marmură şi aşa-numitul scut de la Dura Europos, descoperit de arheologul Franz Cumont în anul 1923. Este vorba despre un itinerariu, sub forma unui scut din lemn, acoperit cu piele, pe care era pictată porţiunea de la ţărmul Mării Negre, începând din Odessos (Varna) şi până în Crimeea de azi. Denumirile localităţilor, printre care Tomis şi Callatis, erau scrise în greacă, iar distanţele măsurate în paşi –foarte exacte. Cea mai mare hartă romană, ajunsă până la noi într-o copie medievală este Tabula Peutingeriană, adăpostită în Biblioteca Naţională a Austriei. Este alcătuită din 11 foi de pergament, cu dimensiuni impresionante (34x671cm) înfăţisând schematic un teritoriu extins, de la Atlantic până în Sri Lanka şi databil spre AD 300. Conţinutul se axează pe drumuri, distanţe şi localităţi, în mijoc găsindu-se Roma. Cercetările recente indică faptul că această hartă era folosită în scopuri propagandistice, înfăşisând un teritoriu mult mai întins, revendicat de romani. Evul Mediu a însemnat în ceea ce priveşte harta un pas înapoi faţă de Antichitate. Mapamondurile, ovale sau pătrate aveau în mijloc Ierusalimul (mai rar Roma), ca axă orizontală Marea Mediterană, iar ca axă verticală linia Thanais (Don)-Nil. Paradisul terestru se găsea undeva în Asia. Continentele (Asia, Europa şi Africa) erau reprezentate schematic, Asia fiind plasată de regulă în jumătatea superioară, Europa în sfertul din stânga, iar Africa, cu dimensiuni mai mici (exista concepţia că având vegetaţie luxuriantă era mai grea, putând să cadă de pe hartă), în sfertul din dreapta. Pământul, plat, era înconjurat de oceanul planetar. Mapamondurile au fost create în mănăstiri, într-o lume ruptă de realitate şi bazată pe adevărurile enunţate de Biblie. Rar îşi mai făceau loc elemente inspirate din mitologia antică. Locurile despre care nu se cunoştea nimic erau înţesate de monştri şi animale fantastice. Cele mai mari mapamonduri sunt cele de la Hereford (Anglia) şi Ebstorf (Germania). Din păcate, cel din Germania a fost distrus în timpul celui de-al II-lea război Mondial. Mapamondurile au circulat între secolele V şi XIII, fiind pictate pe pergament. Datorită corăbierilor catalani, genovezi şi veneţieni care navigau de-a lungul ţărmurilor Mării Mediterane şi până la gurile Dunării, în căutare de debuşee comerciale, în secolul al XIII-lea apare portulanul, un ghid care dădea distanţele dintre porturi, obstacolele (bancuri de nisip, stânci etc.) şi facilităţile costiere. Spre deosebire de mapamond, portulanul era o bună călăuză pentru navigatori. Uneori, acest ghid era însoţit de o hartă nautică, desenată pe pergament şi mai rar pe hârtie, care a circulat până în secolul al XVII-lea. Ilustraţia acestui gen de hartă este foarte bogată, interesantă şi mult mai apropiată de realitate. Accentul cade pe regi, popoare şi bogăţii, aurul şi pietrele preţioase ocupând un loc central. Harta nautică poate fi recunoscută uşor datorită reţelei de linii, ce avea ca punct de plecare o roză a vânturilor. Literatura de specialitate foloseşte atât pentru ghid, cât şi pentru anexa sa grafică termenul generic de portulan. Un amănunt nu lipsit de importanţă era faptul că aceste documente erau ţinute în cel mai strict secret, accesul la ele fiind limitat doar la câteva persoane. În epocă au existat numeroase încercări de a intra în posesia acestor documente extrem de preţiose prin informaţia conţinută, fie că era vorba despre companii nautice sau state rivale (Spania şi Portugalia).

Marile descoperiri geografice, îmbinate cu efervescenţa Renaşterii şi a umanismului au dat un puternic impuls cartografiei. Posibilitatea stăpânirii unor noi ţinuturi, cumulată cu setea de îmbogăţire (aur, argint, mirodenii), apariţia noilor teorii asupra pământului, nevoia de hărţi tot mai complexe şi mai exacte, izvorâte dintr-o necesitate practică au dat o lovitură mortală vechii cartografii. Hărţile se schimbau necontenit, căci geografii din cele mai vestite centre economice şi culturale ale Europei se întreceau în a confecţiona cea mai bună, cea mai folositoare, cea mai căutatată hartă, şi care în cele din urmă să le aducă şi bani. Cartografia începea din nou să fie studiată şi ia acel avânt care continuă şi astăzi. De-a lungul secolelor XVI şi XVII apar tot mai multe hărţi bazate pe măsurători, producându-se o adevărată revoluţie în domeniu. Deşi cu unele inexactităţi inerente, forma Pământului este stabilită definitiv. Mercator şi Ortelius sunt consideraţi întemeietorii cartografiei moderne. Gerhard Mercator (Kremer) a trăit între 1512 şi 1594; s-a născut la Ruppelmonde (Flandra). Activitatea de geograf şi cartograf şi-a desfăşurat-o la Duisburg (Germania) unde a şi murit. Mercator a fost fondatorul proiecţiei cilindrice, care îi poartă numele şi a geografiei matematice. În 1554 publică marea hartă a Europei, care i-a adus celebritatea, urmată printre altele de trei fascicule intitulate „Tabulae Geographicae”, consacrate pentru început Franţei, Belgiei şi Germaniei (1585), urmate de altele asemănătoare ca formă, dar înfăţişând restul Europei (inclusiv Transilvania şi Valahia). La un an după moartea marelui cartograf, fiul său, Rumold adună aceste fascicule şi le publică sub numele de „Atlas sive cosmographicae meditationes de fabrica mundi et fabricati figvra”. Pe pagina de titlu, Atlas ţinea în mâini globul pământesc. De atunci şi până azi, a rămas încetăţenită această denumire, deşi Ortelius a fost cel care a sistematizat, aşa cum se va vedea în continuare hărţile în Theatrum..., ordine păstrată şi în zilele noastre. Hărţile întocmite de Mercator şi colaboratorii săi s-au răspândit rapid în întreaga Europă şi datorită folosirii noilor tehnici de reproducere, dominând timp de aproape un secol producţia cartografică. Abraham Ortelius (1527-1598) s-a născut la Anvers, unde a condus de tânăr întreprinderea moştenită de la tatăl său. Cea mai importantă lucrare a sa este Theatrum Orbis Terrarum (Descrierea lumii şi a tărâmurilor) , considerat a fi primul atlas modern, datorită structurării conţinutului său, foarte asemănător cu cel folosit în zilele noastre. Publicat pentru prima dată în 1570, această operă fundamentală a umanităţii a fost continuu îmbunătăţită, cunoscând zeci de ediţii în mai multe limbi. Pentru faptul că începând din anul 1595 îi este adăugată şi o secţiune dedicată Antichităţii, Ortelius este recunoscut ca fiind întemeietorul geografiei istorice. Datorită sporirii numărului de hărţi, cerute de tot mai largi categorii socio-profesionale, cartografia tinde să se transforme într-o meserie foarte rentabilă. Astfel, pe întreg cuprinsul Europei vor apărea şcoli cartografice, care pe rând îşi vor disputa supremaţia. Astfel, pentru secolul al XVII-lea, supranumit „secolul de aur” se impune şcoala olandeză prin Guilelmus Blaeu (1571- 1638), considerat cel mai important exponent al ei. Hărţile şi atlasele elaborate de el şi urmaşii săi ating culmea perfecţiunii tehnice şi artistice. Acest lucru a fost posibil şi prin faptul că Olanda ajunsese la apogeul imperiului său colonial, devenind stăpâna emisferei sudice, iar cartografia era monopol de stat. Treptat, pe măsura creşterii potenţialului teritorial şi economic al altor state şi imperii europene, încep să se afirme şi alte şcoli, franceză, germană, engleză, austriacă şi rusă.

III

Germania are o veche tradiţie în producerea de hărţi şi instrumente de măsurat. Este suficient a-i aminti pe Martin Behaim (1459-1507), realizatorul celebrului „Erdapfel” şi pe Martin Waldseemüller (c.1470-1518/21), cel care a întocmit o hartă a lumii, unde noul continent descoperit a primit numele de America. În secolul al XVIII-lea, Johann Baptist Homann ( 1664-1724 ), pune bazele unei importante edituri, numită după dispariţia lui, „Moştenitorii lui Homann” şi care va domina producţia de hartă, până în secolul al XIX-lea. Franţa îşi începe ascensiunea în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, odată cu domnia lui Ludovic al XIV-lea; artizanul dezvoltării cartografiei este Colbert, care dispune luarea unor măsuri practice; astfel ordonă cartografierea întregului teritoriu al ţării în scopuri fiscale şi crearea unui corp de ingineri topografi. Ambiţiile războinice ale regelui s-au materializat şi în dezvoltarea fără precendent a cartografiei militare. Hărţile tipărite au început să fie folosite ca instrument de propagandă în slujba monarhiei absolute. Funcţia de „Geograf al regelui” conferea largi privilegii şi puteri nelimitate ocupanţilor ei. Întemeietorul şcolii franceze de cartografie este considerat Nicolas Sanson (1600-1677), urmat de fiii şi de nepotul său. Familia Sanson a fost urmată de Alexis Hubert Jaillot (1632-1712), considerat cea mai influentă personalitate a producţiei franceze de hartă. Jaillot a gravat multe hărţi care se remarcă prin atenţie şi exactitate; în general hărţile sale sunt de format mare, bine tipărite pe hârtie de cea mai bună calitate; cartuşele sunt mari şi elaborate, fiind ornate cu costume caracteristice şi produse ale ţinutului descris; unele cartuşe conţin şi vedute, planuri de cetăţi etc. În exemplarele obişnuite erau colorate doar contururile, iar cartuşul ocupa întregul colţ din stânga. Existau însă şi comenzi speciale, colorate pe întreaga suprafaţă şi anluminate (cu aur). Un englez, Sir George Fordham a numit un astfel de exemplar „cel mai frumos specimen existent în această specie de artă decorativă”. Geografi şi cartografi importanţi au mai fost: Pierre Duval (1619-1683), ginerele lui Sanson şi Nicolas de Fer (1646-1720), ce s-a impus mai mult prin ornamentica creaţiilor sale. Influenţa franceză s-a făcut simţită pe tot parcursul secolului al XVIII-lea, moment în care a început producerea de hărţi pe baze ştiinţifice; cartografia speculativă a fost abandonată. Astfel în anul 1744 a fost introdusă metoda triangulaţiei, aplicată de Jacques Cassini de Thury (1677-1756). Cel mai proeminent cartograf al secolului al XVIII-lea a fost Guillaume de l`Isle (1675-1726), afirmat încă de vârsta de 8 ani, când a întocmit o hartă a Antichităţii, urmat de Jean Baptiste Bourguignon d’Anville (1697-1782), un pasionat de Grecia antică. Marea majoritate a hărţilor sale a fost achiziţionată de Ludovic al XVI-lea. Din Franţa, centrul mondial al hărţii se mută în Anglia, devenită o putere maritimă şi comercială de prim rang. Şi în această ţară, producerea hărţilor a început cu mai multe secole în urmă; un exemplu concludent este celebra „Gough Map” (c.1350), atipic de exactă; fondatorul cartografiei engleze este considerat Henric al VIII-lea; iniţiativele sale sunt continuate de fiica sa, Elisabeta. Marea Britanie a avut şansa şi înţelepciunea de a beneficia de serviciile unor cartografi şi gravori celebri, nevoiţi să plece din ţările lor de origine din motive religioase. Iată pe scurt câteva nume legate de ascensiunea şcolii britanice: Christopher Saxton (1542-1610) a fost pionierul atlaselor naţionale; John Norden (1548- 1626) a inventat tabelele de distanţe pe baza triangulării; John Ogilby (1600-1676) este fondatorul hărţii drumurilor din întreaga Anglie; Edmund

Halley (1656-1742) a fost inventatorul hărţilor meteorologice şi magnetice, iar William Smith (1769-1839) este pionierul hărţilor geologice. Şcoala cartografică rusă se va afirma odată cu reformele întreprinse de Petru cel Mare, Rusia devenind o mare putere, posesoare a unui teritoriu imens. Ca şi în cazul Franţei, activitatea cartografică a fost puternic încurajată. Specialiştii din acest domeniu de activitate, fie ei autohtoni sau străini, s-au bucurat de largi privilegii. Rolul esenţial în dezvoltarea geografiei şi cartografiei ruse l-a avut Academia de ştiinţe din St. Petersburg, fondată în 1724, care a finanţat marile expediţii terestre şi maritime. Statul rus a impus tipărirea de manuale şi atlase şcolare, iar geografia era materie obligatorie încă din clasele primare. Secolele XIX şi XX se vor caracteriza prin elaborarea unor hărţi ştiinţifice exacte, riguros diferenţiate, create pe baze industriale. Astăzi, în era digitală, Pământul este cartografiat din satelit, înregistrându-se şi cele mai mici detalii. Harta digitală ia din ce în ce mai mult rolul hărţii clasice tipărită pe suport papetar. Datorită aşezării lor într-o poziţie strategică, Ţările Române au intrat de timpuriu în orbita cartografiei europene. Primul document care le menţionează este CODEX LATINUS PARISINUS, scris în secolul al XIV-lea, în condiţiile apariţiei pericolului turcesc. Ţărmurile Mării Negre, Dobrogea şi într-o oarecare măsură Transilvania sunt figurate pe hărţile nautice (portulane). În perioada Renaşterii, spaţiul românesc va apărea în primele ediţii tipărite ale Geographiei lui Ptolemeu. Începând cu secolul al XVIII-lea, când întreaga Europă se tranformă practic în teatru de de război, Ţările Române, aflate în centrul intereselor antagoniste ale celor trei mari imperii (Habsburgic, Ţarist, Otoman) devin teritorii atractive şi pentru marii cartografi ai epocii, fiind foarte bine ilustrate în producţia de hartă. Despre o şcoală naţională românească de cartografie, practic nu se poate vorbi decât începând cu secolul al XIX-lea. Cu toată această întârziere, există încă din secolul al XVI-lea, acţiuni notabile. Pentru Transilvania, cel mai strălucit reprezentant este umanistul braşovean Johannes Honterus (1498-1549), autorul primei hărţi a acestui ţinut, intitulată CHOROGRAPHIA TRANSYLVANIAE-SIEBEMBURGEN, tipărită la Basel, în Elveţia în anul 1532 şi preluată de toţi marii cartografi ai epocii (Ortelius, Mercator, Sambucus, Münster). Şi a doua lucrare importantă a umanistului sas, RUDIMENTA COSMOGRAPHICA, tipărită la Braşov în anul 1542 este preluată şi larg răspândită în Europa, cele 16 hărţi, printre care şi cea a Ţărilor Române, cunoscută sub numele de Dacia, întrând în conştiinţa europenilor. Un alt reprezentant a fost Georg Reichersdorffer (c.1495-după 1554), originar din Biertan, care în calitate de ambasador al Austriei în Moldova elaborează prima hartă a Moldovei, tipărită la Viena, devenită un izvor important de documentare pentru alţi cartografi. În noua conjunctură creată de ocuparea militară şi transformarea Transilvaniei în provincie habsburgică, o nouă creaţie îşi face loc; este vorba despre o hartă a Transilvaniei, de mari dimensiuni, foarte amănunţită şi executată pe baza unor informaţii reale, culese la faţa locului, întocmită de Giovanni Morando Visconti (?-1717), inginer militar în armata austriacă. Mappa della Transiluania, tipărită la Sibiu în anul 1699 rămâne cel mai important document cartografic al epocii. Ulterior, Transilvania va fi minuţios cartografiată, această acţiune durând până în secolul al XIX-lea. Datorită secretelor militare şi a indicării surselor de bogăţii naturale, aceste hărţi nu vor fi tipărite niciodată, rămânând un secret bine păzit.

În secolul al XVIII-lea apar două creaţii de referinţă, legate de două nume importante ale istoriei naţionale; este vorba despre Constantin Cantacuzino, stolnicul (c.1650-1716) şi Dimitrie Cantemir (16731723), autorii hărţilor dedicate Ţării Româneşti, respectiv Moldovei. De remarcat este faptul că ambele hărţi se găsesc în câte un singur exemplar, fiind păstrate la British Library, respectiv la Biblioteca Naţională a Franţei . În secolul al XIX-lea, mişcarea cartografică se caracterizează prin apariţia unui mare număr de lucrări, accentuată şi sistematizată odată cu Unirea Principatelor. În anul 1875 este fondată Societatea Geografică Română, aflată sub înaltul patronaj al domnitorului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen; sub egida acestei asociaţii va apărea la sfârşitul secolului al XIX-lea, Marele Dicţionar Geografic al României, operă capitală a acelor vremuri. În secolul XX, din punct de vedere geografic şi cartografic, România se va alinia practic, standardelor europene. Poate că nu este lipsit de interes în a semnala faptul că la Braşov a apărut în anii '20 prima revistă de cartografie, scoasă de Institutul Grafic „Unirea”, una dintre cele mai prestigioase edituri şi tipografii ale epocii, specializată pe hărţi şi atlase didactice, de uz general şi istorice. Instaurarea comunismului în România a prilejuit pierderi adesea ireversibile hărţii autohtone, prin interzicerea şi distrugerea tuturor creaţiilor cartografice, neconvenabile sub un aspect sau altul noului regim. De aceea harta românească din perioada interbelică a devenit foarte rară. Producţia de hartă din perioada comunistă se limitează la hartă şcolară, turistică şi politico-administrativă. O adevărată explozie a cunoscut harta (ce-i drept, nu întotdeauna sub aspectul calităţii) după 1989. Atlasul istorico-geografic al României, apărut în 1992, sub egida Academiei Române poate fi considerat o lucrare de referinţă.

Măriuca Radu Muzeograf, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov Reprezentant pentru România al IMCOS (International Map Collectors' Society)

Bibliografie selectivă: BARBER, Peter, Edited by, THE MAP BOOK, 2005, Weidenfeld&Nicolson, London. KRETSCHMER, Ingrid, DÖRFLINGER, Johannes und WAWRICK, Franz, LEXIKON ZUR GESCHICHTE DER KARTOGRAPHIE, Band C/1-C/2, 1986, Franz Deuticke, Wien. POPESCU-SPINENI, Marin, ROMÂNIA ÎN IZVOARE GEOGRAFICE ŞI CARTOGRAFICE, 1978, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti. Tooley, R.V., MAPS and MAP-MAKERS, London, B.T. Batsford Ltd., 1978.

Forward: The project of an old cartography exhibition, opened to the public on the day of Europe, is welcomed, especially because this was the continent that dominated this field of study for almost two millennia. Perhaps this was the reason why the great humanist Sebastian Münster (1488-1522) personified a map from his Cosmographia as a queen. Beginning with the Roman Empire “queen Europe” dominated map making, except during a short intermezzo in the Antiquity, when maps were drawn in the Orient or in North Africa on other materials than paper or parchment. Thus, we consider the foray in this fascinating field to be absolutely necessary in order for the public to understand both the aesthetics and the information provided by the great masters of cartography. It is worth mentioning that Romania joins Europe and its passionate community of collectors, museographers or restaurateurs, that have thoroughly gathered, analyzed, restored and made use of this heritage of man, often in difficult conditions.

A short introduction into the universe of cartography:

Maps were born together with humanity, out of man’s quest for self-improvement. Primitive peoples made the first cartographic renderings from weaves of shells with creepers and polished stone, as ethnographers discovered in Australia, Oceania, and the Polynesian Islands. Discoveries in Italy and Russia unveiled small stone carved maps of houses dating back to the Bronze age ( aprx. 1200 BC) and to the Iron age (aprx. 900-700BC) The oldest map representation comes from ancient Mesopotamia, most likely dating back to the 6th century BC, and was carved on a small stone (12x8cm), today at the British Museum. Babylon is rendered in the middle, divided by the Euphrates and surrounded by the ocean. Chinese and Egyptian representations usually focus on city plans, temples and palaces. The Greeks are considered to be the fathers of ancient geography and cartography. Hecataeus of Miletus (6th century BC), Pythagoras and Thales of Miletus were the first to conduct measurements of Earth. Democritus analyzed the relation between latitude and longitude. In his fundamental work Geographia, Claudius Ptolemy (100 – 170), a geographer and historian from Alexandria, gathered together the known coordinates of the world, almost 8000 places (including the ones from Dacia), rendered in continents and provinces. The manuscript was discovered and printed 15 centuries later and marked the beginning of modern map making. He calculated a smaller diameter of Earth than the actual one, a mistake that later led to the discovery of America. The geocentric system was another fallacy of Ptolemy, which was later reinforced by the Church and brought innumerable repercussions upon the scientific community.

VII

The Romans, the great conquerors interested in holding together a large empire, took up only the practical aspects of the method from the Greeks, providing us with rich geographical data, like descriptions, itineraries and sketched maps. The only original pieces still existing today are a marble carved plan of Rome, and the so-called shield of Dura Europos, discovered by the French archaeologist Franz Cumont in 1923. It represents an itinerary, carved in a wood, leather covered shield, rendering the Black Sea shore, from Odessos (Varna) to nowadays Crimea. They used the Greek toponyms, including Tomis and Callatis, and the distances were measured in steps, making it a very precise depiction. The largest Roman map, that reached us in its medieval copy, is the Peutingerian Tabula, now in the Austrian National Library. Dating back to 300 AD, it is made up from 11 parchment sheets of impressive size (34x671cm), rendering a large territory, from the Atlantic to Sri Lanka. It mainly focuses on roads, distances and places, and has Rome as its center. Recent discoveries show the map to be an instrument of propaganda, since the actual Roman territory was smaller in size. The Middle Ages brought a setback to cartography, in comparison to Antiquity. World maps, either oval or square, were centered round Jerusalem (seldom Rome), with the Mediterranean as horizontal axis and the Thanais (the Don) â&#x20AC;&#x201C; Nile line as vertical axis. Earthly Paradise was placed somewhere in Asia. The continents (Asia, Europe and Africa) were rather sketched, Asia in the upper half, Europe in the left quarter and the smaller representation of Africa (people believed the continent to be heavier, due to its luxuriant vegetation, and thus to fall off the map) in the right quarter. The flat Earth was surrounded by the ocean. The maps were made in monasteries, far from the realities of the world and based on the truth of the Bible. Ancient mythological symbols were a rare sight. Unknown places were inhabited by monsters and supernatural creatures. The largest representations of the world were those from Hereford (England) and Ebstorf (Germany). Unfortunately, the latter was destroyed during the Second World War. The parchment painted world maps circulated from the 5th up to the 13th century. Thanks to the Catalan, Genoan and Venetian sailors, roaming the Mediterranean shores up to the mouth of the Danube River in search of markets, the portolan map appeared in the 13th century, as a guide to sailing distances between ports, obstacles (sand banks, rocks etc) and coastal facilities. Unlike the world maps, the portolan map was a useful instrument for sailing. More often than not, this guide was accompanied by a nautical map, drawn on parchment rather than paper, which circulated up to the 17th century. This distinctive kind of map was richly decorated and much more accurate. It focused on kings, peoples and riches, especially gold and precious stone. A nautical map can be easily recognized from the web of lines starting from the compass rose. Current scholarship uses the general term of portolan both for the guide and for its graphic annex. Keep in mind these documents were confidential and were only available to few people. Therefore attempts to steal these informational precious documents are known to have occurred, either by maritime companies or rival states (Spain and Portugal)

VIII

Cartography thrived during the age of the great geographic discoveries, the Renaissance and humanism. The possibility of conquering new realms, of finding innumerable treasures (gold, silver and spices), the development of theories concerning the planet, therefore the need for more complex and precise maps, changed the old methods of cartography. Maps were continuously improving, since cartographers from all European cultural and economic centers were engaged in a competition to produce the best, the most useful, the most popular map, that in the end would make them rich. Cartography reemerged as a necessary science, the status it enjoys today. During the 16th and the 17th century numerous maps based on actual measurements were made, causing a true revolution of the field. The shape of Earth was finally established, even if with slight slips. Mercator and Ortelius are considered to be the fathers of modern cartography. Gerhard Mercator (Kremer) – 1512 – 1594 – was born in Ruppelmonde in Flanders. He practiced geography and cartography in Duisburg (Germany), where he later died. Mercator was the inventor of the cylindrical projection that today bears his name, and mathematic geography. In 1554 he published the famous large scale map of Europe, followed by an other fascicule entitled Tabulae Geographicae, first dedicated to France, Belgium and Germany (1585), followed by similar ones depicting the rest of Europe (including Transylvania and Wallachia). One year after the great cartographer’s death, his son, Rumold gathered all booklets and publishes them as „Atlas sive cosmographicae meditationes de fabrica mundi et fabricati figvra” The title page shows Atlas holding the globe. This gave the book the name we use today, although Ortelius was the one who rendered the maps from Theatrum..., in the order we know today. Also thanks to the new printing techniques Mercator and his associates’ maps quickly reached the whole Europe and dominated cartography for nearly a century. Abraham Ortelius (1527-1598) was born in Antwerp, where he took over his father’s business from an early age. His main work is Theatrum Orbis Terrarum (Description of the world and the realms) considered to be the first modern atlas, due to its content’s structure, similar to the one we are using today. Published in 1570, this fundamental work was continuously enriched and printed in numerous languages. Ortelius is also known as the founder of historical geography, thanks to the Antiquity section that he added to Theatrum later, in 1595. Thanks to the growing number of books, demanded in different fields of work, cartography was slowly becoming a profitable business. Therefore schools of cartography were founded all over Europe and placed themselves in a continuous rivalry. The 17th century, the golden age of cartography, was dominated by the Dutch school, namely Guilelmus Blaeu (1571-1638), its main representative. The maps and atlases published by him and his heirs were the epitome of technique and artistic achievements. This was possible in a time when Netherlands was at the height of its colonial power over the Southern hemisphere and cartography had become a matter of state politics. With the growth of territorial and economic potential of other European states and empires, other schools emerge in France, Germany, the United Kingdom and Russia.

Germany has a long tradition in cartography and measuring instruments. Suffice to name Martin Behaim (1459 – 1507), the author of the famous Erdapfel and Martin Waldseemuller (1470 – 1518/1521), the author of the world map that renders the new continent named America. In the 18th century, Johann Baptist Homann (1644-1724) opens an important publishing house that after his passing would become known as Homann Heirs, and would dominate map production up to the 19th century. The French school emerged in the second half of the 17th century, during the time of Louis the 14th; the founder of cartography in France is Colbert that imposed some practical measures; he had the whole territory mapped for taxation purposes and created a group of topography engineers. Military cartography developed together with the conquering ambitions of the king. Printed maps became an instrument of state power and of the absolute monarchy. The title of King’s geographer brought numerous privileges and unlimited power to its holder. Nicolas Sanson (1600-1677) is considered the father of the French school of cartography, together with his sons. The Sanson family was followed by Alexis Hubert Jaillot (1632-1712), the most influential figure of French map making. Jaillot engraved numerous maps remarkable for accurateness and detail; generally, he signs large scale, well printed paper maps, with large and elaborate cartouches, adorned with costumes and specific products for the country he was drawing, some cartouches also render vedutas, city plans etc. Ordinary maps had only colored contours and the cartouche was placed in the left corner. Specially ordered maps were entirely coloured and illuminated (with gold). An Englishman, Sir George Fordham, called this kind of work "the most beautiful instance of this kind of decorative art". Other important geographers and cartographers were Pierre Duval (1619-1683), Sanson's son in law and Nicolas de Fer (1646-1720), that made a name for himself especially thanks to his ornamentation technique. France influenced cartography all throughout the 18th century, which witnessed the making of the first scientific maps and the decline of speculative cartography. The triangulation method in map making was first introduced by Cassini de Thury (1677-1756), in 1744. The major cartographer of the 18th century was Guillaume de l'Isle (1675-1726), who drew a map of the Antiquity when he was only 8, followed by Jean Baptiste Bourguignon d’Anville (1697-1782) an ancient Greece enthusiast. Most of his maps were bought by Louis the 16th . From France, the world center of cartography moved to England, a major naval and commercial power. England also had a four-century long tradition in cartography; an illustrative map is the famous Gough map (around 1350), unusually accurate; the founder of British cartography is considered to be Henry the 8th. His initiatives were carried through by his daughter, Elisabeth. England had the chance and the wisdom to shelter skilled engravers and cartographers, seeking refuge in the British Isles from religious conflicts. Some other names of the British school were Christopher Saxton (1542-1610), the pioneer of national atlases; John Norden (1548- 1626) who invented distance tables based on triangulation ; John Ogilby (1600-1676) is the inventor of British road maps; Edmund Halley (16561742) who invented weather and magnetic maps and William Smith (1769-1839) who introduced geological maps.

The Russian cartography school emerged during the reformation times of Peter the Great, when Russia became one of the great powers, in possession of an immense territory. Same as in France, cartography was actively encouraged. Specialists in the field, whether local or foreigners, enjoyed great privileges. The Academy of Science in St. Petersburg, founded in 1724, was the main center of Russian geography and cartography and the one that financed the great naval and land expeditions. School manuals and atlases were state imposed and geography was a compulsory discipline from the first years of education. The 19th and the 20th century will be dominated by industrial, scientifically accurate and rigorously differentiated maps. In the digital era today, Earth is satellite mapped to the last details. Digital maps often replace paper printed classical ones. Due to their strategic geographical position, the Romanian principalities have been of interest to cartographers since early times. They are first mentioned in CODEX LATINUS PARISINUS, in the 14th century, during the time of the Ottoman rise. The Black Sea shores, Dobrudja and part of Transylvania feature in the portolan maps. During the Rennaissance, the Romanian area was rendered in the first printed editions of Ptolemy’s Geographia. Starting with the 18th century, when Europe became a true battle scene, the Romanian Principalities, situated at the core of Habsburg, Russian and Ottoman colliding political interests, came to be of interest for great cartographers of the time and became visible in map renderings. We can hardly speak of genuine national school of Romanian cartography until the 19th century. Despite this delay, there were notable tries back in the 16th century. In Transylvania, the most important representative was the Braşov born Johannes Honterus (1498-1549), the author of the first map of this area, CHOROGRAPHIA TRANSYLVANIAE-SIEBEMBURGEN, printed in Basel, Switzerland, in 1532 and used by the great cartographers of the time (Ortelius, Mercator, Sambucus, Munster). His second work, RUDIMENTA COSMOGRAPHICA, printed in Brasov in 1532, was used and acknowledged around Europe, thus familiarizing it to the Romanian Principalities, presented as Dacia in one of the 16 maps. Georg Reichersdorffer (c.1495-after1554), born in Biertan drew the first map of Moldavia, while he was Austria’s ambassador here, published it in Vienna and provided other cartographers with an important source. In the new historical turn of Transylvania, now a Habsburg province under military occupation,a new map is made; a large scale map of Transylvania, in full detail and based on facts gathered on site, by Giovanni Morando Visconti (?-1717), a military engineer in the Austrian army. Mappa della Transiluania, printed in Sibiu in 1699 is undoubtedly the most important cartographic document of the age. Detailed mapping of Transylvania will continue up to the 19th century. These maps will remain confidential and will never be printed, due to military concerns and the locations of natural resources they provided. In the 18th century two important names in national history: Constantin Cantacuzino, the stolnic (c.16501716) and Dimitrie Cantemir (1673 - 1723)-drew the maps of Wallachia and Moldavia. There is one copy left of each, in the British Library and the National Library of France . In the 19th century, cartography reaches its highpoint and is encouraged and systemized after the Union.

The Romanian Geographical Society is founded in 1875, under the patronage of prince Carol of Hohenzollern-Sigmaringen; this association published, at the end of the 19th century, the Great Geographical Dictionary of Romania, the leading work at that time. In the 20th century Romania arrayed Europe in geography and cartography. The first cartography magazine was issued in Braşov in the 1920’, by the Graphic Institute the Union, one of the most prestigious publishing and printing houses of the time, specialized in general and historical didactic maps and atlases. Communist rule in Romania brought irreversible losses for local map makers, by banning and destroying cartographic creations thought to go against the new regime. For example maps from between the wars period are very rare nowadays. Communist map production limited itself to school, tourist and political administrative maps. After 1989 cartography experienced a boom (not necessarily in quality). The Historical and Geographical Atlas, published in 1989 by the Romanian Academy is a reference work.

Măriuca Radu Representative IMCOS (International Map Collectors' Society) in Romania Curator, The Braşov County Museum of History

Works cited: BARBER, Peter, Edited by, THE MAP BOOK, London: Weidenfeld&Nicolson, 2005. KRETSCHMER, Ingrid, DÖRFLINGER, Johannes und WAWRICK, Franz, LEXIKON ZUR GESCHICHTE DER KARTOGRAPHIE, Band C/1-C/2, Vienna: Franz Deuticke, 1986 POPESCU-SPINENI, Marin, ROMÂNIA ÎN IZVOARE GEOGRAFICE ŞI CARTOGRAFICE, Bucharest: Editura ştiinţifică şi enciclopedică, 1978. TOOLEY, R.V., MAPS and MAP-MAKERS, London: B.T. Batsford Ltd., 1978.

XII

Europe reflection in cartography

Hieronimus Münzer [ Europa ] Nürnberg, 1493 gravură în lemn, 39 x 57 cm Colecţia Ovidiu Şandor Inspirată din creaţia cardinalului Nicolaus Cusanus, al cărei manuscris s-a pierdut, această hartă a Europei, atribuită lui Hieronimus Münzer a fost inclusă în Cronica de la Nürnberg (1493), cea mai cuprinzătoare descriere istorico-geografică a lumii, realizată cu puţin timp înaintea descoperirii Americii. Totodată este una dintre primele hărţi care include spaţiul românesc.

Hieronimus Münzer [ Europa ] Nürnberg, 1493 woodcut, 39 x 57 cm Private collections of Ovidiu Şandor Inspired by the manuscript map, now lost, by cardinal Nicolaus Cusanus, this map of Europe, attributed to Hieronimus Münzer was included in the Nüremberg Chronicle (1493), the most elaborate historical and geographical description of the world, published shortly before the discovery of America. It is also one of the first printed maps to show the area of present day Romania.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Abraham Ortelius EVROPAE Antwerpen, 1580? gravură în aramă, colorare manuală, 34 x 46 cm Biblioteca Academiei Române, inv. no. H.3494.C.CXII 61

Abraham Ortelius EVROPAE Antwerpen, 1580? copper engraving, original hand colouring, 34 x 46 cm The Romanian Academy Library, inv.no. H.3494.C.CXII 61

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Johann Matttias Hase EVROPA Secundum legitimas Projectionis Stereographicae regulas et justa recentissimas observationes.../L’EUROPE desinèe suivant les Regles les plus precisses d’une nouvelle Projection stereographique... Moştenitorii lui Homann Nürnberg, 1743 gravură în cupru, colorare manuală originală, 54 x 62cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 10.236/2 Johann Matttias Hase (Haas, Hasius), matematician german, colaborator apropiat al firmei Moştenitorii lui Homann, foloseşte o nouă proiecţie, cunoscută sub numele de „proiecţie stereografică orizontală”, bazată pe calcule matematice, conferind Europei o perspectivă mult mai apropiată de realitate. Această hartă de referinţă pentru istoria cartografiei a fost inclusă în Maior Atlas Scholasticus...., tipărit de Moştenitorii lui Homann în anul 1752.

Johann Matttias Hase EVROPA Secundum legitimas Projectionis Stereographicae regulas et justa recentissimas observationes.../L’EUROPE desinèe suivant les Regles les plus precisses d’une nouvelle Projection stereographique... Homann Heirs Nürnberg, 1743 copper engraving, original hand colouring, 54 x 62 cm, The Braşov County Museum of History, inv. no. 10.236/2. Johann Matttias Hase (Haas, Hasius), a German mathematician, and close associate of Hermann Heirs, is using a new projection,“the horizontal stereographical projection”, based on mathematic calculations, which gives Europe a much more accurate perspective to Europe. This reference map was included in Maior Atlas Scholasticus, printed by Hermann Heirs in 1752.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Tobias Mayer (după măsurătorile făcute de Cassini, Schnell şi Muschenbrock) BELGII UNIVERSI seu INFERIORIS GERMANIAE... /Carte des XVII Provinces oú de L'ALLEMAGNE INFERIEURE.... Moştenitorii lui Homann Nürnberg, 1748, 54 x 62 cm gravură în cupru, colorare manuală originală Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 10.235/38 Hartă generală a Ţărilor de Jos cu accent pe provinciile catolice aflate sub stăpânire austriacă şi franceză; apar şi provinciile nordice olandeze. Bine marcat oraşul BRUSSEL /BRUXELLES. Cartuşul este înconjurat de simbolurile heraldice ale celor 17 provincii: Brabant, Limburg, Luxemburg, Geldern, Flandra, Artois, Hennegau, Namur, Mecheln, Anvers, Holland, Utrecht, Frisland, Ober-Jsel, Groningen, Geldern.

Tobias Mayer (after the measurements of Cassini, Schnell and Muschenbrock) BELGII UNIVERSI seu INFERIORIS GERMANIAE... /Carte des XVII Provinces oú de L’ALLEMAGNE INFERIEURE.... Homann’s Heirs Nürnberg, 1748 copper engraving, original hand colouring, 54 x 62 cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 10.235/38 The general map of the Netherlands, with a special focus on the Catholic provinces under Austrian and French rule; the Northern Dutch provinces are also represented. Brussels is distinctively represented. The cartouche is surrounded by the heraldic symbols of 17 provinces: Brabant, Limburg, Luxenbourg, Geldern, Flandres, Artois, Hennegau, Namur, Mecheln, Antwerp, Holland, Utrecht, Frisland, Ober-Jsel, Groningen, Geldern.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography După

Aegidius Martin

DVCATVS LIMBVRGVM Guiljelmus şi Iohannes Blaeu Amsterdam, c.1645 gravură în cupru, 45 x 57 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 17.988 Bine reprezentate activităţile cu caracter economic (pe cursul râurilor mai ales apar mori de hârtie, tăbăcării şi forje, fiind specificaţi uneori şi proprietarii acestora; de exemplu, una dintre tăbăcării aparţinea contelui de Bruay); din punct de vedere grafic fiecare oraş îşi are personalitatea sa: Liège (Luyck), Maastricht, etc.

After

Aegidius Martin

DVCATVS LIMBVRGVM Guiljelmus and Iohannes Blaeu Amsterdam, c.1645 copper engraving, 45 x 57 cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 17.988 Economic activities are well represented (especially along the rivers, by paper mills, tanneries and forges, and occasional mentions of their respective owners; for example, one of the tanneries was the property of the count of Bruay); each city has a distinct graphic profile Liège (Luyck), Maastricht, etc.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Johann Baptist Homann REGNUM BORUSSIAE... Moştenitorii lui Homann Nürnberg, 1720 gravură în cupru, colorare manuală originală, 54 x 62 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 10.236/25 Hartă a Regatului Prusiei; a fost deseori republicată (în cazul de faţă a fost inclusă în MAIOR ATLAS SCHOLASTICUS, tipărit la Nürnberg, în anul 1752). Este considerată o hartă „greşită”, datorită faptului că este dedicată lui Frederic al III-lea, primul rege al Prusiei (în realitate este vorba despre Frederic I, încoronat în anul 1701). Pe lângă cartuşul, bogat ornamentat, este menţionat într-un text separat, chihlimbarul, principala bogăţie a regiunii „adus de suflul Zefirului”.

Johann Baptist Homann REGNUM BORUSSIAE... Hermann Heirs Nürnberg, 1720 copper engraving, original hand colouring, 54 x 62 cm, The Braşov County Museum of History, inv. no. 10.236/25 The map of Prussia; it was printed numerous times (in this case included in MAIOR ATLAS SCHOLASTICUS, published in Nürnberg, in 1752). Considered to be a foul map, because it is dedicated to Frederic the 3rd, the first King of Prussia (actually Frederic the 1st, crowned in 1701). Apart from the richly decorated cartouche, notice the distinct mention of amber, the main resource of the region „brought on Zephy’r wings”

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Guillaume de l'Isle (după Geographia lui Schatz) REGNI GALLIAE seu FRANCIAE et NAVARRAE.../CARTE de FRANCE... Moştenitorii lui Homann Nürnberg, 1741 gravură în cupru, colorare manuală originală, 54 x 62 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 10.235/40 Hartă a Regatului Franţei, adaptată de Moştenitorii lui Homann pentru uzul şcolar. Editura care i-a succedat marelui cartograf german, Johann Baptist Homann (1664-1724), cunoscută sub denumirea de Moştenitorii lui Homann, a desfăşurat o activitate prodigioasă între 1724 şi 1852, axată mai ales pe editarea de atlase didactice. Cerinţele pieţii erau atât de mari, încât plăcile de gravură erau folosite până la epuizare, uneori calitatea planşelor fiind necorespunzătoare.

Guillaume de l’Isle (after Schatz’s Geographia) REGNI GALLIAE seu FRANCIAE et NAVARRAE.../CARTE de FRANCE... Homann Heirs Nürnberg, 1741 copper engraving, original hand colouring, 54 x 62 cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 10.235/40 A map of France, adapted by Homann Heirs for didactic purposes. The firm that continued the great German cartographer Johann Baptist Homann’s (1664-1724) work, also known as Homann Heirs, had a prodigious activity between 1724 and 1852, focusing mainly on didactic atlases. So great was the demand that the printing plates were used to exhaustion, causing the occasional misprints of the maps.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Guiljelmus Blaeu HASSIA LANDGRAVIATUS Amsterdam, c.1645 gravură în cupru, colorare manuală originală, 48,5 x 54 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 18.671 Harta se bazează pe măsurătorile topografice efectuate de Wilhelm Dilich (1571-1655) din ordinul ducelui Moritz de Hessen şi se remarcă prin numeroasele elemente decorative.

Guiljelmus Blaeu HASSIA LANDGRAVIATUS Amsterdam, around 1645 copper engraving, original hand colouring, 48,5 x 54 cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 18.671 A map based on topographic measurements by Wilhelm Dilich (1571-1655), at Duke Moritz of Hessen’s request, remarkable for its decorative elements.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Gerardus si Leonardus Valk GRECIAE et ARHIPELAGO, divisus in singularea Regiones: MACEDONIAE, ALBANIAE, EPIRI, THESSALIAE, ACHAIAE, et MOREAE; quibus accedunt Insulae CANDIA, CORCYRA, CEPHALONIA, ZACYNTHO, STALIMINE, METELINO, CHIUS etc., Amsterdam, prima jumătate a secolului al XVIII-lea gravură în cupru, colorare manuală originală, 61,5 x 53 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 18.490 Hartă cu caracter documentar; accent pe localităţi; Atena apare ca oraş celebru.

Gerardus and Leonardus Valk GRECIAE et ARHIPELAGO, divisus in singularea Regiones: MACEDONIAE, ALBANIAE, EPIRI, THESSALIAE, ACHAIAE, et MOREAE; quibus accedunt Insulae CANDIA, CORCYRA, CEPHALONIA, ZACYNTHO, STALIMINE, METELINO, CHIUS etc. Amsterdam, first half of the 18th century copper engraving, original hand colouring, 61,5 x 53 cm The Braşov County Museum of History, nr.inv. 18.490 Documentary map; a focus on dwellings; Athens is rendered as a major city.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Michael Flor:[entius] a Langren MECHLINIA Dominium et AERSCHOT Ducatus Amsterdam, c. 1660 gravură în cupru, 41 x 51,5 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 18.506 Această reprezentare parţială a estului Belgiei de azi poartă amprenta inconfundabilă a stilului lui Blaeu: oraşe marcate sub forma unor mici planuri, elemente heraldice şi personaje alegorice, aici, simbolizând dreptatea, înţelepciunea şi lumina.

Michael Flor:[entius] a Langren MECHLINIA Dominium et AERSCHOT Ducatus Amsterdam, around 1660 copper engraving, 41 x 51,5 cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 18.506 This partial representation of today’s Eastern Belgium also bears the unmistakable mark of Blaeu: cities represented as small areas, heraldic elements and allegorical characters symbolizing justice, wisdom and light, in this context.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Nicolaus Visscher PELOPONESUS hodie MOREA Amsterdam, [1699-1714] gravură în cupru, 48 x 58cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 18.486 Harta a fost întocmită în perioada de protectorat veneţian al Peloponezului; evenimentul este sugestiv redat prin cartuşul alegoric, reprezentând leul veneţian care îi zdrobeşte pe turci.

Nicolaus Visscher PELOPONESUS hodie MOREA Amsterdam [1699-1714] copper engraving, 48 x 58cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 18.486 A map drawn during the Venetian protectorate of the Pelopones peninsula; the event is suggested by the allegorical cartouche, a representation of the Venetian lion crushing the Ottomans.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Bernard Erber PROVINCIA HRADECENSIS et COMITATUS GLACENSIS Viena, 1760 gravură în cupru, 46,5 x 67,5 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 17.977/M Făcând parte din acelaşi volum vienez şi această mapă se remarcă printr-un cartuş bogat decorat cu bijuterii şi scene alegorice, menit să individualizeze fiecare regiune prezentată. Bine conturate sunt şi activităţile cu caracter economic, Boemia fiind şi atunci una dintre cele mai dezvoltate provincii ale Imperiului habsburgic.

Bernard Erber PROVINCIA HRADECENSIS et COMITATUS GLACENSIS Vienna, 1760 copper engraving, 46,5 x 67,5 cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 17.977/M Part of the same Viennese book, this map too distinguishes itself through a richly adorned cartouche, with jewellery and allegorical scenes, meant to individualize each represented region. Since Bohemia was from back then, one of the most developed provinces of the Habsburg Empire, economic activities are also a focus of the map.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Bernard Erber PROVINCIA BOLESLAVENSIS Viena, 1760 gravură în cupru, 45,5 x 37 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 18.468/G Harta face parte din volumul Notitia ilustris Regni Bohemiae, apărut la Viena şi considerat lucrare de referinţă pentru Boemia, ca parte ereditară a Monarhiei Habsburgice.

Bernard Erber PROVINCIA BOLESLAVENSIS Vienna, 1760 copper engraving, 45,5 x 37 cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 18.468/G The map is part of Notitia ilustris Regni Bohemiae, published in Vienna and considered a reference work for Bohemia, a part of the of the Habsburg monarchy’s legacy.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

[Nicolaus Visscher] DESCRIPTIO AGRI COLONIENSIS Amsterdam, c.1681 gravură în cupru, 46 x 59,5 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 17.987 Hartă cu caracter documentar, având ca punct central oraşul Köln şi zona adiacentă; foarte bine reprezentate ocupaţiile legate de agricultură şi vânătoare; semnele convenţionale indică şi vestigiile romane. Realizare grafică excepţională.

[Nicolaus Visscher] DESCRIPTIO AGRI COLONIENSIS Amsterdam, around 1681 copper engraving, 46 x 59,5 cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 17.987 Documentary map, focusing on the city of Köln and its surroundings; representations of agricultural and hunting activities; conventional signs of ancient Roman sites. Exceptional graphic achievement.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography După

Johann Christian Müller

Die gegend um Prag, oder die alte Prager Kreys.../ Les ENVIRONS de PRAGUE, ou sont marqué... Moştenitorii lui Homann Nürnberg, 1742 gravură în cupru, colorare manuală originală, 52 x 59 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 18.468 Planşa face parte din Atlas Austriacus a lui Paul Moll şi este considerată cea mai bună şi mai exactă reprezentare a Pragăi şi a zonei înconjurătoare; conţine numeroase informaţii de ordin istoric.

After

Johann Christian Müller

Die gegend um Prag, oder die alte Prager Kreys.../ Les ENVIRONS de PRAGUE, ou sont marqué... Homann Heirs Nürnberg, 1742 copper engraving, original hand colouring, 52 x 59 cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 18.468 The map is part of Paul Moll’s Atlas Austriacus and is considered the best and the most accurate rendering of Prague and its surroundings; it gathers numerous historical information.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Mostenitorii lui Homann MAGNA BRITANNIA complectens: ANGLIAE, SCOTIAE et HYBERNIAE/ A general Map of GREAT BRITAIN and IRELAND... Nürnberg, c.1740 gravură în cupru, colorare manuală originală, 54 x 62 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 10.235/43 Hartă cu caracter general a Angliei, Scoţiei şi Irlandei; într-un cartuş separat apar insulele Shetlands. Cartuşul este decorat cu insemne heraldice, steaguri etc.

Homann’s Heirs MAGNA BRITANNIA complectens: ANGLIAE, SCOTIAE et HYBERNIAE/ A general Map of GREAT BRITAIN and IRELAND... Nürnberg, around 1740 copper engraving, original hand colouring, 54 x 62 cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 10.235/43 General map of England, Scotland and Ireland; the Shetland Islands are rendered in a separate cartouche. It is adorned with heraldic symbols, flags etc.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography După

Guillaume de l’Isle

ITALIA in suos STATUS divisa... / Gli STATI d’ITALIA... Moştenitorii lui Homann Nürnberg, 1762 gravură în cupru, colorare manuală originală, 54 x 62 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 10.235/41 Planşă dedicată în principal Peninsulei italice, căreia i se adaugă şi insulele: Sardinia, Sicilia, Corsica şi Malta, precum şi Coasta Dalmaţiei. Diferitele delimitări şi posesiuni teritoriale sunt explicate separat. Cartuş alegoric, bogat decorat.

After

Guillaume de l’Isle

ITALIA in suos STATUS divisa... / Gli STATI d’ITALIA..., Homann Heirs Nurnberg, 1762 copper engraving, original hand colouring, 54 x 62 cm The Braşov County Museum of History, inv. no. 10.235/41 A map mainly focused on the Italian Peninsula, icluding the islands: Sardinia, Sicily, Corsica and Malta as well as the Dalmatian Coast. Different territorial delimitations and possessions are explained separately. Richly decorated allegorical cartouche.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Johann Baptist Homann SCANDINAVIA complectens SUECIAE, DANIAE ET NORVEGIAE REGNA/ LES TROIS COURONNES DU NORD Moştenitorii lui Homann Nürnberg, 1752 gravură în cupru, colorare manuală originală, 54 x 62 cm Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, nr.inv. 10.236/29 Harta a fost inclusă în MAIOR ATLAS SCHOLASTICUS, tipărit în anul 1752 de către Moştenitorii lui Homann.

Johann Baptist Homann SCANDINAVIA complectens SUECIAE, DANIAE ET NORVEGIAE REGNA/ LES TROIS COURONNES DU NORD Homann Heirs Nürnberg, 1752 copper engraving, original hand colouring, 54 x 62 cm The Braşov County Museum of History, nr.inv. 10.236/29 The map was included in MAIOR ATLAS SCHOLASTICUS, published in 1752 by Homann Heirs.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Abraham Ortelius Romaniae quae olim Thracia dicta Antverpen, 1584 gravură în cupru, 37 x 50 cm Colecţia Ovidiu Şandor Hartă deosebit de frumos gravată, realizată de marele Ortelius pe baza hărtii regiunii tiparită de către Gastaldi la Veneţia. Impresionant este cartuşul, disproporţionat de mare faţă de altele. Cartografii olandezi ai vremii foloseau pentru realizarea cartuşelor ornamentale anumite cărţi în care artişti ai vremii publicau ornamente care erau ulterior folosite de alţii, fie graficieni, fie sculptori, etc. Prezentul exemplar este colorat manual foarte detaliat, unele zone, precum munţii, titlul şi parte din chenar, sunt acoperite cu foiţă de aur. Aceasta tehnică a fost folosită în secolul al 17-lea pentru ornarea unor exemplare mai deosebite de harţi.

Abraham Ortelius Romaniae quae olim Thracia dicta Antverpen, 1584 copper engraving, 37 x 50 cm Private collection of Ovidiu Şandor An exquisitely engraved map, signed by the great Ortelius, based on a regional map published by Gastaldi in Venice. Notice the cartouche, larger than usual. To draw this ornamental cartouches, Dutch cartographers used contemporary books where artists of the time published ornamental decorations, that were afterwards used by sculptors, graphicians etc. The example here is a detailed hand painted map, where certain areas like the mountains, the title and some of the frame are covered in sheet of gold. This technique was used in the 17th century to decorate valuable maps.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Nicolas Sanson Hongrie & Paris, 1648 gravură în cupru, 18 x 25,5 cm Colecţia Ovidiu Şandor Hartă a Dunării de Jos şi a regiunilor adiacente, în viziunea lui Nicolas Sanson, întemeietorul Şcolii franceze de cartografie. În decursul carierei sale Sanson a pregătit şi tipărit peste 300 de hărţi, iar principalul său merit, pentru care a şi primit funcţia de „geograf al regelui“ constă în elaborarea de hărţi originale şi nu prelucrate după olandezi, aşa cum procedaseră predecesorii săi.

Nicolas Sanson Hongrie & Paris, 1648 copper engraving, 18 x 25,5 cm Private collection of Ovidiu Şandor A map of lower Danube and the surroundings, imagined by N.S, the founder of the French school of cartography

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Johannes Honterus [Franţa, Italia, Sicilia] Basel, 1542 gravură în lemn cu litere metalice, 12 x 16 cm Colecţia Ovidiu Şandor Iniţial, aceste hărţi, cărora li se mai adăugau încă 13, au fost publicate de Johannes Honterus în Rudimenta Cosmographica, apărută la Braşov, în ediţie definitivă, în anul 1542. Succesul acestei descrieri a lumii, alcătuită din 1366 hexametri şi 16 hărţi gravate de autor a fost atât de mare, încât a fost republicată integral sau parţial de edituri de prestigiu din: Austria, Germania, Franţa, Elveţia şi Italia. Şi astăzi este considerat cel mai uzitat manual de geografie şi astronomie din spaţiul de limbă germană şi totodată, primul atlas de buzunar. Hărţile prezentate fac parte dintr-una din ediţiile de la Basel şi se deosebesc, prin interesantele însemnări manuscris din jur (probabil de secolul al XVII-lea) şi prin colorarea manuală originală.

Johannes Honterus [Franţa, Italia, Sicilia] Basel, 1542 woodcut/metal engraving letters, 12 x 16 cm Private collection of Ovidiu Şandor These maps, together with another 13, were initially included by Johannes Honterus in Rudimenta Cosmographica, published in Braşov, in the final edition, in 1542. This description of the world, made up from 1366 hexametres and 16 engraved maps by the author, was so successful that it was integrally or partially republished by prestigious publishing houses from Austria, Germany, France, Switzerland and Italy. Today it is still considered the most comprehensive geography and astronomy handbook in the German speaking area and, at the same time, the first pocket atlas. The maps presented are part of one of the Basel editions and they stand out through interesting feature: manuscripts on the side (probably dating back to the 17th century) and the original hand colouring.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Ferrando Bertelli Germaniae omniumque eius prouinciarum... 1562, Veneţia gravură în cupru, 37 x 50 cm Colecţia Ovidiu Şandor Lucrare foarte rară, bazată pe o hartă anterioară aparţinând lui Antonio Salamanca, preluată probabil de la Nicolaus Cusanus, căreia îi adaugă noi informaţii. Deşi au apărut unele distorsiuni geografice, interesante sunt observaţiile din dreptul oraşului Oradea, precum şi cele din preajma Podului lui Traian. Harta este gravată cu o eleganţă specifică Italiei secolului al XVI-lea, cel mai probabil de către Paolo Forlani. Ea provine din celebrele atlase Lafreri, publicate la mijlocul secolului al XVI-lea la Veneţia şi Roma. Aceste atlase conţineau hărţi tipărite individual, legate într-o carte, pe baza selecţiei făcută de către cumpărător. Din această cauză, niciunele din cele câteva zeci de atlase Lafreri cunoscute astăzi nu sunt identice.

Ferrando Bertelli Germaniae omniumque eius prouinciarum... 1562, Venice copper engraving, 37 x 50 cm Private collection of Ovidiu Şandor An extremely rare oeuvre, inspired by an earlier map by Antonio Salamanca, probably enriched by Nicolaus Cusanus with new information. Despite geographical distortions, notice the observations around the city of Oradea, as well as those around Trajan’s bridge. The engraving is typical of the Italian elegant manner of the 16th century and probably belongs to Paolo Forlani. The map is part of the renowned Lafreri atlases, published at the middle of the 16th century in Venice and Rome. They would included individual printed maps, selected by the buyer himself, which were later fastened in a book. This is why none of the Lafreri atlases known today are identical.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Gerard de Jode Fluvii Danubius Tranctus II Amsterdam, 1578 gravură în cupru, 34 x 50 cm Colecţia Ovidiu Şandor Harta a fost publicată de Gerard de Jode, concurentul lui Ortelius. Conţinutul îmbină armonios anticul cu modernul. Estetic, planşa se remarcă prin eleganţa desenului şi prin armonia culorilor.

Gerard de Jode Fluvii Danubius Tranctus II Amsterdam, 1578 copper engraving, 34 x 50 cm Private collection of Ovidiu Şandor The map was published by Gerard de Jode, Ortelius’ s rival. It is a harmonious blend between the old and the modern. Notice the esthetic elegance of the drawing and the colour balance.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Giuseppe Rosaccio [Europa de Est şi Ucraina] Florenţa, 1595 gravură în lemn, 13 x 17,5 cm Colecţia Ovidiu Şandor Această hartă miniaturală, reprezentând spaţiul românesc în context est-european a apărut într-o serie de cărţi, publicate pe tot parcursul secolului al XVII-lea în diferite oraşe italiene.

Giuseppe Rosaccio [Eastern Europe and the Ukraine] Florenence, 1595 woodcut engraving, 13 x 17,5 cm Private collection of Ovidiu Şandor This miniature map, representing the Romanian area in the East European area, was published in a series of books, popular in the 17th century in various Italian cities.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Abraham Ortelius ROMANIA, BVLGARIA, WALACHIA ET SYRFIA Amsterdam, 1598 gravură în cupru, 7,5 x 10,5 cm Colecţia Ovidiu Şandor Entuziasmat de succesul european înregistrat de apariţia primului său atlas intitulat Theatrum Orbis Terrarum (1570), Ortelius şi-a editat hărţile şi sub forma unui atlas de buzunar, scos pe piaţă în anul 1577, căruia, i-au succedat zeci de alte ediţii, tipărite în mai multe limbi. Principala caracteristică a acestor ediţii de buzunar, mult mai ieftine, a fost accesibilitatea, pentru un public mult mai numeros, alcătuit în principal din tineri studioşi şi din cei cu venituri mai reduse. Harta de faţă, face parte dintr-una din ediţiile anului 1598, fiind caracterizată prin colorarea realizată pe întreaga suprafaţă a planşei, peste care se suprapune marcarea prin pete de culoare roşie a localităţilor importante.

Abraham Ortelius ROMANIA, BVLGARIA, WALACHIA ET SYRFIA Amsterdam, 1598 copper engraving, 7,5 x 10,5 cm Private collection of Ovidiu Şandor The success of Abraham Ortelius’s atlas, first published in 1570, quickly led to the publishing of its miniature version. This map is part of this kind of atlas, published starting from 1583, with the engraving signed by Philip Galle.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Casimiro Freschot TRANSILVANIA MOLDAVIA e Valachia a tre principi... Veneţia, 1680 gravură în cupru, 5,2 x 5,2 cm Colecţia Ovidiu Şandor Aceasta este, cel mai probabil, cea mai mică hartă a Ţărilor Române pâna la apariţia timbrelor. Face parte dintr-un joc cu zaruri, gândit de călugărul benedictin Casimiro Freschot, pentru educarea geografică a tinerilor nobili veneţieni. Totodată este şi o hartă foarte rară; în afară de acest exemplar mai este cunoscut doar unul singur păstrat în colecţiile Bibliotecii Naţionale Marciana din Veneţia.

Casimiro Freschot TRANSILVANIA MOLDAVIA e Valachia a tre principi... Venice, 1680 copper engraving, 5,2 x 5,2 cm Private collection of Ovidiu Şandor This is probably the smallest map of the Romanian Principalities up to stamps. It is part of a dice game, imagined by the Benedictine monk Casimiro Freschot, to educate into geography the young Venetian nobles. It is also a very rare map; there is only one more copy in the Marciana National Library in Venice.

Europa în oglinda cartografiei

Vicenzo Coronelli LA TRANSILVANIA Veneţia, 1690 gravură în cupru, 43 x 58 cm Colecţia Ovidiu Şandor O hartă deosebit de elegantă a Transilvaniei, realizată în stilul inconfundabil al marelui Coronelli. Se remarcă stema familiei Bathory (trei colţi de lup), ca principi ai acestui ţinut.

Vicenzo Coronelli LA TRANSILVANIA Veneţia, 1690 copper engraving, 43 x 58 cm Colecţia Ovidiu Şandor

An elegant map of Transylvania, rendered in the unmistakable style of Coronelli. One can notice the Bathory family’ s coat of arms (three wolf fangs), as rulers of the realm

Europe reflection in cartography

Vicenzo Coronelli COURS DU DANVBE Depuis sa source... Paris, 1688 gravură în cupru, 60 x 119 cm Colecţia Ovidiu Şandor Hartă amplă, reprezentând cursul Dunării, realizată de Vicenzo Coronelli. Preot franciscan, originar din Italia, Coronelli a fost chemat la curtea lui Ludovic al XVI-lea, pentru a-i confecţiona un glob pământesc de mari dimensiuni. Pentru a se achita cu succes de această sarcină, Coronelli a apelat la confraţii săi din mănăstirile franciscane, răspândite în toată lumea, în vederea obţinerii unor informaţii cât mai precise; acestea, la rândul lor au fost completate, din diverse surse tipărite. În 1688, Coronelli l-a angajat pe editorul parizian Jean Baptiste Nolin pentru a-i tipări un număr de 26 de hărţi bazate pe informaţiile strânse pentru globul pământesc regal. Aceasta este una dintre cele 26 de planşe; totodată, această variantă a cursului Dunării este şi o hartă rară, cu un pronunţat caracter documentar; astfel, fiecare localitate importantă apare cu 4-5 denumiri, inclusiv cea antică. Datorită informaţiilor de ultimă oră, a fost copiată de ceilalţi cartografi, fiind considerată o hartăprototip.

Vicenzo Coronelli COURS DU DANVBE Depuis sa source... Paris, 1688 copper engraving , 60 x 119 cm Private collection of Ovidiu Şandor An eloquent map of the Danube, by Vincezo Coronelli. An Italian born Franciscan priest, Coronelli was called at Louis the 16th’s court in order to make him a large globe; to carry his assignment through, Coronelli asked his fellow monks in monasteries all over the world to provide him with information as precise as possible; they were enriched by different printed sources. In 1688 Coronelli hired the Parisian publisher Jean Baptiste Nolin to print 26 maps based on the information gathered for the royal globe. This is one of the 26; at the same time this variant of the Danube is extremely rare and scientifically valuable; for each important establishment 4 or 5 names are mentioned, including the old name. Due to the valuable information, it was copied by other cartographers and it is considered to be a prototype map.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Castulus Riedl KARTE von dem Banat TEMESWAR München, 1789 gravură în cupru, 57 x 50 cm Colecţia Ovidiu Şandor Hartă rară a Banatului istoric, gravată de către M. Mettenleitter. În colţul din stânga jos apare o vedere a Belgradului, cu o scenă de luptă în prim-plan.

Castulus Riedl KARTE von dem Banat TEMESWAR München, 1789 copper engraving, 57 x 50 cm Private collection of Ovidiu Şandor A rare map of the historical Banat engraved by M. Mettenleitter; notice the view of Belgrade in the lower left corner and the central battle scene.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Constantin Cantacuzino INDICE TOPOGRAFICO Del Principato Di Valachia Venetia, 1718 gravură în cupru, 34,5 x 67 cm Colecţia Ovidiu Şandor Publicată în lucrarea lui Anton Maria del Chiaro, intitulată Istoria delle moderne revoluzione della Vallachia, această hartă a Valahiei este o reducere a celei publicate de Stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700, la Padova (unicat, păstrat la British Library). Copiată de marii cartografi ai epocii, va rămâne o hartă de referinţă a Ţării Româneşti, până în momentul cartografierii acestei ţări de către armata habsburgică. Este considerată o hartădocument, datorită faptului că a fost elaborată la faţa locului, fiind o sursă de informaţii de primă-mână în ceea ce împărţirea administrativă, bogăţiile naturale şi activităţile cu caracter economic.

Constantin Cantacuzino INDICE TOPOGRAFICO Del Principato Di Valachia Venice, 1718 copper engraving, 34,5 x 67 cm Private collection of Ovidiu Şandor Published in Anton Maria del Chiaro’s Istoria delle moderne revoluzione della Vallachia, this map of Vallachia is a miniature of the original one published by the stolnic Constantin Cantacuzino in 1700, in Padova (the only copy is to be found at the British Library) It remained a reference map of the Romanian Principalities up to the cartographic work of the Habsburg army, and it was copied by various cartographers of the time. A document map, due to the fact that it was elaborated on site which makes it a first hand source for he administrative organization, natural resources and economic activities.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Etienne Briffaut (posibil) NEV ACCURAT VND NOCH NIEMALEN... DONAU STROHM Viena (posibil), 1738 gravură în cupru, 43 x 101 cm Colecţia Ovidiu Şandor Hartă foarte rară a cursului Dunării, de la izvoare şi până la vărsarea în Marea Neagră, întocmită pe baza ridicărilor topografice efectuate în contextul schimbărilor teritoriale survenite în urma Păcii de la Passarovitz (1718). Banatul este prezentat în detaliu.

Etienne Briffaut (possibly) NEV ACCURAT VND NOCH NIEMALEN... DONAU STROHM Vienna (possibly), 1738 copper engraving, 43 x 101 cm Private collection of Ovidiu Şandor A rare map of the Danube, from the spring up to the Black Sea, based on topographic marks, after the territorial changes of the Passarovitz Peace (1718). The Banat is presented in full detail.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

George Louis Le Rouge CARTE DE LA MOLDAVIE Dressee Sur celle du Prince Cantimir... Paris, 1770 gravură în cupru, 66,5 x 49 cm Colecţia Ovidiu Şandor Hartă pe cât de rară, pe atât de valoroasă, bazată direct pe cea realizată în Rusia de Dimitrie Cantemir şi publicată în 1737 în Olanda. Prezintă în detaliu, cu denumiri în limba română, întreaga Moldovă dar şi o parte din Polonia şi Ucraina (după cum indică Le Rouge în cartuş, această porţiune a avut ca sursă de inspiraţie harta lui Antonio Rizzi Zannoni). În opinia autorului, harta era menită a fi o lucrare excelentă şi foarte dorită. Mai este de menţionat faptul că Dimitrie Cantemir a elaborat cea dintâi hartă a Moldovei, bazată pe observaţii făcute la faţa locului, fiind considerat, alături de stolnicul Constantin Cantacuzino, unul dintre întemeietorii cartografiei moderne din ţara noastră.

George Louis Le Rouge CARTE DE LA MOLDAVIE Dressee Sur celle du Prince Cantimir... Paris, 1770 copper engraving, 66,5 x 49 cm Private collection of Ovidiu Şandor A rare and valuable map, based on the original Dimitrie Cantemir drew in Russia and published in Holland in 1737. It presents Moldavia, part of Poland and the Ukraine in detail, with Romanian names (as Le Rouge states in the cartouche, this part was inspired by Antonio Rizzi Zannoni’s map). According to the author, the map was meant to be a reliable and a popular document. It is worth mentioning Dimitrie Cantemir was the first to render a map of Moldavia, based on factual observations, that makes him along with the stolnic Constantin Cantacuzino, one of the forerunners of Romanian cartography.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Guillaume de l’Isle L`Europe… Petrus Schenk Amsterdam, 1708 gravură în cupru, colorare manuală, 45 x 57 cm Biblioteca Academiei Române, nr. inv. H.1547-CXLI63v

Guillaume de l’Isle L`Europe… Petrus Schenk Amsterdam, 1708 copper engraving, original hand colouring, 45 x 57 cm Romanian Academy Library, inv. no. H.1547-CXLI63v

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Abraham Ortelius Theatrum oder Schawbuch der Erdkreys Antwerpen Biblioteca Academiei Române, nr. inv. HIV 475 Pagina de titlu a atlasului Theatrum orbis Terrarum, apărut în această formă între 1580 şi 1589.

Abraham Ortelius Theatrum oder Schawbuch der Erdkreys Antwerpen The Romanian Academy Library, inv. no. HIV 475 Pagina de titlu a atlasului Theatrum orbis Terrarum, apărut în această formă între 1580 şi 1589.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Abraham Ortelius ROMANII IMPERIO IMAGO Antwerpen, 1580? gravură în aramă, colorare manuală, 35 x 50 cm Biblioteca Academiei Române, nr. inv. H1522.-C.XLI 38 Mare pasionat al Antichităţii, Ortelius însuşi realizează această hartă în anul 1571. Cu mici modificări, planşa va fi publicată în mai multe ediţii a atlasului Theatrum Orbis Terrarum. Spectaculos este modul în care marele Ortelius a integrat artistic partea documentară.

Abraham Ortelius ROMANII IMPERIO IMAGO Antwerpen, 1580? brass engraving, original hand colouring, 35 x 50 cm The Romanian Academy Library, inv. no. H1522.-C.XLI 38 An Antiquity enthusiast, Ortelius himself drew this map in 1571. It was published in numerous editions of Theatrum Orbis Terrarum Atlas, with slight altering. It is interesting to see how Ortelius integrated information in the graphic composition.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Ruhedorf GEOGRAPHISCHE MAPPE des FÜRSTENTHUMS WALACHEY, Beñenung der DISTRICTEN...., manuscris colorat, secolul al XVIII-lea, 75 x 135 cm Biblioteca Academiei Române, nr. inv. HII1476

Ruhedorf GEOGRAPHISCHE MAPPE des FÜRSTENTHUMS WALACHEY, Beñenung der DISTRICTEN.... colored manuscript, XVIII th century, 75 x 135 cm The Romanian Academy Library, inv. no. HII1476

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Sebastian Münster Cosmographey oder beschreibung aller Lander... Petri Basel, 1588, 35.5 x 31 cm Biblioteca Academiei Române, nr. inv. HIII 345v În anul 1544 apare prima ediţie a Cosmographiei, transformată rapid într-un mare succes de piaţă. A fost retipărită continuu din 1544 şi până în 1628. Cosmographia îşi continuă cursul asecendent şi după moartea lui Sebastian Münster, iniţiatorul ei, fiind continuată de Heinrich Petri (1508-1579), colaboratorul şi succesorul său şi de fiul acestuia, Sebastian Henricpetri (1546-1627), supravieţuindu-i şi acestuia cu un an. Această complexă descriere a lumii, în text şi imagini a cunoscut un număr impresionant de ediţii (circa 34), în limbile: germană, latină, franceză, italiană şi cehă.

Sebastian Münster Cosmographey oder beschreibung aller Lander... Petri Basel, 1588, 35.5 x 31 cm The Romanian Academy Library, inv. no. HIII 345v The first edition of the Cosmographia is published in 1544 and became a great commercial success. It was continuously reprinted from 1544 to 1628. The work continous to be very popular even after Sebastian Munster’s death, its author, and was cared for by Heinrich Petri (1508-1579), his associate and successor anh his son Sebastian Henric Petri (1546-1627), who died one year later. This complex representation of the world, both in text and in images, had an impressive number of re editions (around 34) in German, Latin, French, Italian and Czech.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

1. Nicolaus Visscher EXACTISSIMA TABULA, QUA TAM DANUBII FLUVII PARS MEDIA AB URBE LENTIA…

Amsterdam, c.1650 gravură în aramă, colorare manuală, 55 x 48 cm Biblioteca Academiei Române, nr. inv. 567.-DXIV 8

2. Nicolaus Visscher EXACTISSIMA TABULA, QUA TAM DANUBII FLUVII PARS INFERIOR, A BELGRADO… Petrus Schenk Junior Amsterdam, c.1730, gravură în aramă, colorare manuală, 59 x 48 cm Biblioteca Academiei Române, nr. inv. H.275.-DVI6

3. Nicolaus Visscher EXACTISSIMA TABULA, QUA TAM DANUBII FLUVII PARS SUPERIOR, AB EJUS FONTIBUS… Amsterdam, c.1730, gravură în aramă, colorare manuală, 59 x 48 cm Biblioteca Academiei Române, nr. inv. H.275.-DVI6 Set alcătuit din trei planşe reprezentând întregul curs al Dunării; sub aceeaşi formă a mai fost folosit şi de Moştenitorii lui Homann.

1. Nicolaus Visscher EXACTISSIMA TABULA, QUA TAM DANUBII FLUVII PARS MEDIA AB URBE LENTIA…

Amsterdam, c.1650 copper engraving, hand painting, 55 x 48 cm The Romanian Academy Library, inv. no. 567.-DXIV 8

2. Nicolaus Visscher EXACTISSIMA TABULA, QUA TAM DANUBII FLUVII PARS INFERIOR, A BELGRADO… Petrus Schenk Junior Amsterdam, c.1730, copper engraving, hand painting, 59 x 48 cm The Romanian Academy Library, inv. no. H.275.-DVI6

3. Nicolaus Visscher EXACTISSIMA TABULA, QUA TAM DANUBII FLUVII PARS SUPERIOR, AB EJUS FONTIBUS… Amsterdam, c.1730, copper engraving, hand painting, 59 x 48 cm The Romanian Academy Library, inv. no. H.275.-DVI6 A set of three maps rendering the course of the river Danube; it was also used by Homann Heirs, in the same variant.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Matthäus Seutter (Matthäus Roth-indicii de nume) ATLAS NOVUS INDICIBUS INSTRUCTUS… Viena, 1736 55 x 35.3 cm Biblioteca Academiei Române, nr. inv. H V 966 Atlasul a apărut în două variante, cu 20 sau 50 de hărţi (acesta conţine 50 de planşe), fiind tipărit de Leopold Johann Kaliwoda, tipograful oficial al Universităţii din Viena.

Matthäus Seutter (Matthäus Roth-indicii de nume) ATLAS NOVUS INDICIBUS INSTRUCTUS… Vienna, 1736 55 x 35.3 cm The Romanian Academy Library, inv. no. H V 966 The atlas was published in two variants, either with 20 or with 50 maps (this one contains 50) and was published by Leopold Johann Kaliwoda, the official publisher of Vienna University.

Europa în oglinda cartografiei

Gerhard Mercator ATLAS MINOR… Jodocus Hondius Amsterdam, 1607 Biblioteca Academiei Române, nr. inv. H.I. 1429 Din cauza preţului prea ridicat al atlaselor mari, succesorii lui Mercator, l-au imitat pe Ortelius şi în anul 1607 au scos pe piaţă un Atlas Minor, în două ediţii, germană şi franceză. Micul atlas conţinea la început 152 de hărţi, însoţite de explicaţii cuprinzătoare. Succesul a fost foarte rapid, fiind chiar mai mare decât aşteptările iniţiale. Pe foaia de titlu se poate observa globul pământesc, pe care este centrată Olanda, aluzie la puterea cartografică a acestei ţări.

Gerhard Mercator ATLAS MINOR… Jodocus Hondius Amsterdam, 1607 The Romanian Academy Library, inv. no. H.I. 1429 Since large atlases were quite expensive in that time, Mercator’s successors followed Ortelius’s example and published in 1607 Atlas Minor, in a French and German edition. At first, it was made up from 152 maps and their extensive explanations. Its success was overwhelming and bigger that anyone had hoped for. You can see the Globe on the title page, with the Netherlands in the middle, a hint to this country’s great influence in cartography.

Europe reflection in cartography

Johann Baptist Homann Accurate Vorstellung der Orientalisch-Kayserlichen Haupt-und Rezidenz-Stadt CONSTANTINOPEL samt ihrer Gegend... Nürnberg, c.1720 gravură în cupru, colorare manuală, 61 x 50.5 cm Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, Târgovişte Creaţie cartografică deosebită sub aspect decorativ; pe întreaga parte inferioară a planşei se desfăşoară o spectaculoasă vedere panoramică a oraşului Constantinopol; cele mai importante edificii (antice şi moderne) sunt numerotate, iar denumirile lor se regăsesc într-o mică legendă.

Johann Baptist Homann, Accurate Vorstellung der Orientalisch-Kayserlichen Haupt-und Rezidenz-Stadt CONSTANTINOPEL samt ihrer Gegend... Nürnberg, c.1720 copper engraving, original hand colouring, 61 x 50.5 cm The National Museal Complex „The Royal Court of Târgovişte” An interesting decorated map; the lower side is a spectacular bird’s eye view of Constantinople; the landmark edifices (old and new) are numbered, and their names are provided in a small legend.

Europa ĂŽn oglinda cartografiei

Europe reflection in cartography

Gerhard Mercator MOREA olim Peloponnesus 1589? gravură în cupru, colorare manuală, 55 x 51.5 cm Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, Târgovişte Moreea sau Peloponez, având pe verso text în limba flamandă; harta a apărut prima dată în fascicula consacrată Italiei, Slavoniei şi Greciei, publicată în 1589, cunoscând numeroase reeditări.

Gerhard Mercator MOREA olim Peloponnesus 1589? copper engraving, original hand colouring, 55 x 51.5 cm The National Museal Complex „The Royal Court of Târgovişte” Moreea or the Pelopones Peninsula, written in Flemish; the map was first published in a brochure dedicated to Italy, Sclavonia and Greece, published in 1589, with numerous editions.

Europa în oglinda cartografiei

Jean Baptiste Louis Clouet ROYAUME DE HONGRIE Mondhare et Jean Paris, 1767 ? gravură în cupru, colorare manuală originală, 54.6 x 30.7 cm Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească”, Târgovişte Hartă cu caracter didactic, reprezentând provinciile care alcătuiau odinioară Regatul Maghiar; a fost publicată în lucrarea Géographie moderne avec une introduction. Ouvrage utile a tous ceux qui veulent se perfectionner dans cette science, apărută la Paris prima dată în anul 1767, urmată de alte ediţii: 1780, 1787, 1791, 1793. În toate ediţiile menţionate, planşa a apărut nemodificată. Specifice acestui atlas sunt descrierile istorico-geografice plasate pe marginile laterale ale paginii( Sclavonia, Morlachia, Croaţia, Dalmaţia, Transilvania şi Ungaria propriu-zisă).

Jean Baptiste Louis Clouet ROYAUME DE HONGRIE Mondhare et Jean Paris, 1767 ? copper engraving, original hand colouring, 54.6 x 30.7 cm The National Museal Complex „The Royal Court of Târgovişte” A didactic map of the provinces that once made up the Hungarian Kingdom; published in Géographie moderne avec une introduction. Ouvrage utile a tous ceux qui veulent se perfectionner dans cette science, Paris, 1767, followed by other editions in 1780, 1787, 1791, 1793. The map remained unaltered in all editions. The lateral historical and geographical descriptions are a particularity of this atlas ( Sclavonia. Morlachia, Croatia, Dalmatia, Transylvania and Hungary)

Director Muzeul National Cotroceni Director of the Cotroceni National Museum Adina Rențea Organizator/ Curator Cătălina Cocan Consultant științific / Scientific consultant Măriuca Radu Foto / Photo Cătălina Cocan Concept grafic & layout / Graphic concept & layout design Cătălina Cocan Consevator Mariana Năstase Restauratori cartografie / Map Restoration Sîrghie Valerica Ligia Drăghici Echipa tehnică / Technical Team Dan Georgescu Vlad Anghelescu Doina Moroianu Corectură și traducere / Translations & correction Dana Dolghin

Muzeul National Cotroceni The Cotroceni National Museum 2009

Parteneri Media

R.S.V.P : 317.31.06