Revista Pentru Patrie nr. 4 (aprilie) 2014

Plachetă de onoar e pentru ministrul moldovean de interne Afacerile Interne şi obiectivele imediate de pe agenda europeană a Republicii Moldova au fost subiectele abordate la întâlnirea dintre vicepremierul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea şi ministrul moldovean de interne, Dorin Recean, care a avut loc la sediul M.A.I. În semn de apreciere a contribuţiei aduse la consolidarea relaţiilor dintre cele două ministere, Gabriel Oprea i-a înmânat „Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne” demnitarului moldovean, acesta fiind primul înalt oficial care primeşte această distincţie.

DIRECÞIA INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICE REVISTA “PENTRU PATRIE” Fondatã 1949; 48 pagini; 3,8 RON

Din sumar

ORDINUL MERITUL CULTURAL ÎN GRAD DE CAVALER

Redactor-ºef: MIRCEA STOIAN CÃTÃLIN EFTENE Redactor: Tehnoredactare ºi culegere: MIOARA NEGOIÞÃ; MIRELA PAVEL Foto: ANDREI ROMAN Difuzare marketing: PAUL MIRCEA Adresa: Bucureºti, str. Mihai Vodã nr. 17, et.

IV, sector 5, cod 70622; Tel: 021/264.86.36; 021/264.86.85; Centrala: 303.70.80 int.: 10.289, 10.291; 10.294; Tel/Fax: 021/264.87.58; E-mail: pentrupatrie@mai.gov.ro ISSN: 1220-6792 Difuzare-marketing: Tel. 021/264.87.21 Cont: RO31TREZ7055005XXX000169 deschis la Trezoreria Sectorului 5, pe numele Ministerului Afacerilor Interne, Direcþia Generalã Logisticã, Str. Eforiei, nr. 3, cod fiscal 4267060 Bucureºti.

Rãspunderea pentru opiniile exprimate revine autorilor. Materialele nepublicate nu se înapoiazã.

Abonamentele se pot face prin oficiile poºtale din Bucureºti ºi din þarã, dar ºi la sediul redacþiei. Revista este înscrisã în Catalogul publicaþiilor interne, pagina 30, capitolul 21, nr. 4080.

Tipografia CONPHYS Râmnicu-Vâlcea Aceastã ediþie s-a încheiat la data de: 16 Aprilie 2014

8 Actualitate

16 I.G.I.

Jandarmeria la 164 de ani

133 de ani de atestare documentară

18 Zece ani de N.A.T.O.

22 Actualitate 24 Poliţie

Un deceniu în Alianţa Nord-Atlantică

Premii, avansări şi oaspeţi străini

Pădure salvată de poliţişti Plaiul Ţiganului, „anticamera“ închisorii

28 Profesionişti

„Am realizat că aceasta-i munca pe care mi-am dorit s-o fac“

30 Legislaţie

34 Fonduri europene

36 Documentar

C

u prilejul Sfintelor Sărbători de Paşte, le transmit tuturor angajaţilor Ministerului Afacerilor Interne, familiilor lor şi tuturor românilor cele mai sincere urări de sănătate, bucurie şi împliniri.

Sărbătoarea Învierii este sărbătoarea speranţei. Iar liniştea, încrederea şi energia pe care o inspiră sunt – şi au fost, de-a lungul secolelor – adevărate ancore de credinţă ale acestui popor. Paştele ne îndeamnă la bunătate, generozitate şi solidaritate. Iar adevăraţii creştini păstrează acest îndemn în sufletul lor pentru tot restul anului. Ştiu bine că oamenii care lucrează în Ministerul Afacerilor Interne înţeleg solidaritatea în adevăratul sens al cuvântului. Prin natura muncii lor şi mai ales prin vocaţia de care dau dovadă, ei sunt mereu alături de cetăţeni, apărându-i şi protejându-i în faţa oricăror pericole, abuzuri şi nedreptăţi. Ca dovadă, chiar şi în aceste zile, când românii sărbătoresc Învierea în sânul familiei, poliţiştii, pompierii şi jandarmii sunt la datorie. Efortul lor este în folosul celorlalţi. Sacrificiul lor este în beneficiul societăţii.

Pentru acest lucru şi pentru tot ceea ce fac pentru români şi pentru România, vreau să mulţumesc din suflet tuturor celor care lucrează în Ministerul Afacerilor Interne şi în structurile aflate în coordonarea sau subordonarea acestuia.

Sunteţi adevăraţi români şi adevăraţi creştini. Sunteţi oamenii care merită toată aprecierea şi tot respectul acestei ţări.

Iar gândul meu bun se îndreaptă în egală măsură către cei din ţară cât şi către cei care sunt plecaţi în misiune în afara graniţelor, departe de familii şi de cei dragi.

Stimaţi colegi, Noi suntem la datorie 24 din 24 de ore, 7 zile din 7. Noi am jurat să servim România şi să fim în slujba cetăţenilor. Noi suntem legaţi unii de ceilalţi prin datoria pe care ne-am asumat-o. Din acest motiv suntem o echipă unită şi solidă. Şi tot din acest motiv, avem o înţelegere aparte a sărbătorilor şi mai ales a sărbătorii Învierii.

Prin urmare, vă doresc să vă bucuraţi de tot ce este mai frumos în aceste zile. Să vă bucuraţi de linişte şi de încredere. Şi, mai presus de toate, să vă bucuraţi de roadele muncii dumneavoastră, de sentimentul de siguranţă pe care îl vedeţi în ochii semenilor şi de lumina pe care toate eforturile şi sacrificiile pe care le faceţi o aduc în mijlocul societăţii noastre.

Vă urez aşadar – şi urez tuturor românilor – să aveţi parte de un Paşte fericit, iar încrederea şi speranţa pe care le primiţi în aceste zile să vă călăuzească paşii pentru tot restul vieţii.

Paşte fericit!

GABRIEL OPREA, viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne

Infracţiunea de luare de mită în Noul Cod penal

Peste şase miliarde de lei pentru idei de proiecte (II)

Aprilie 1944: Sărbători de Paşti sub explozii de bombe...

42 Tradiţii

Hora de la miezul nopţii

44 Cultură

Nichita, după de două ori Nichita (III)

46 Pasiuni

Campionul la şevalet

Invitatul „Pentru Patrie“

Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal:

„Remarc ataşamentul celor ce lucrează în M.A.I. faţă de valorile creştine perene ale neamului nostru“

Evaluar e 2013 şi La activitatea de evaluare de la sediul Ministerului Afacerilor Interne au participat, în calitate de invitaţi, preşedintele României, domnul Traian Băsescu, prim-ministrul României, domnul Victor Ponta, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, domnul Liviu Nicolae Dragnea, ministrul Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa, ministrul Justiţiei, domnul Robert Cazanciuc, directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George Cristian Maior, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Tiberiu Mihail Niţu, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, doamna Alina Mihaela Bica, precum şi procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, domnul Gabriel Oprea, a prezentat sinteza activităţii desfăşurate de M.A.I. în anul 2013:

O

biectivele Ministerului Afacerilor Interne în anul 2013, stabilite prin Planul Strategic Instituţional şi Planul Anual Legislativ, au fost complementare cu cele ale Programului de Guvernare 2013-2016 şi ale Strategiei Naţionale de Ordine Publică 20102013. Aceste obiective au urmărit continuarea eforturilor circumscrise creşterii performanţelor şi capacităţii de acţiune a

4

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

ministerului, în vederea asigurării unui climat de normalitate civică şi a unui nivel ridicat de siguranţă a cetăţeanului.

Politica şi misiunea ministerului s-au axat pe adaptarea cerinţelor de organizare şi funcţionare în raport cu noile realităţi socio-economice.

Astfel, consolidarea managementului integrat al situaţiilor speciale de urgenţă şi crizelor pe ordine publică, precum şi creşterea eficienţei activităţilor de prevenire şi combatere a macro-criminalităţii şi evaziunii fiscale reprezintă în continuare obiectivele esenţiale ale Ministerului Afacerilor Interne.

S-au înregistrat rezultate pozitive, ca urmare a scăderii semnificative a infracţiunilor din sfera criminalităţii organizate şi a celor de mare violenţă, concomitent cu reducerea economiei subterane.

Toate acestea s-au concretizat în creşterea nivelului de siguranţă a cetăţeanului şi generarea de venituri suplimentare la bugetul de stat. În scopul asigurării climatului de ordine publică, Poliţia Română a desfăşurat peste 1,6 milioane de acţiuni de combatere a fenomenului infracţional, fiind constatate peste 90.000 de infracţiuni, din care aproximativ 80 la sută în flagrant.

Pentru reducerea infracţionalităţii stradale, Jandarmeria Română a desfăşurat peste 360.000 de acţiuni de menţinere a ordinii publice, executând cu patru la sută mai multe misiuni decât în anul 2012.

Totodată, au fost executate peste 28.000 de acţiuni în comun cu alte structuri de menţinere a ordinii publice, iar structurile Jandarmeriei Montane au salvat 1.785 de persoane aflate în pericol.

Ca urmare a măsurilor întreprinse, pentru prima dată în ultimii şapte ani, faptele asociate criminalităţii stradale cunosc o scădere semnificativă, în medie, cu aproape 20 la sută. Ponderi relevante, în www.revistapentrupatrie.ro

şi obiective 2014 scădere, s-au înregistrat în cazul faptelor de tâlhărie – 27 la sută şi a celor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii publice – 16 la sută. În anul 2013, criminalitatea în mediul rural a scăzut, per ansamblu, cu aproximativ cinci la sută, iar infracţiunile contra persoanei cu 14 la sută. Infracţiunile de furt, deşi sunt în scădere cu 10 la sută, rămân, în continuare, principala problemă în mediul rural, reprezentând 33 la sută din totalul infracţiunilor sesizate.

Pe domeniul siguranţei rutiere, numărul persoanelor decedate în accidente de circulaţie a scăzut sub 2.000. Aceasta în condiţiile unei infrastructuri subdimensionate şi insuficient modernizate, dar şi a dublării numărului conducătorilor auto şi autovehiculelor. Practic s-au înregistrat scăderi la toţi indicatorii, în special la cei vizând numărul de accidente grave de circulaţie (cu nouă la sută) şi al persoanelor grav rănite (cu opt la sută).

Sprijinul Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică s-a materializat prin planificarea şi coordonarea unor misiuni de amploare, executate în sistem integrat, de structurile de ordine şi siguranţă publică ale ministerului, respectiv: Conferinţa şi Forumul Salzburg Summit-ul Ţărilor din Europa Centrală şi de Est – China şi vizita oficială a prim-ministrului Republicii Populare Chineze adunări publice organizate de structuri sindicale sau având caracter spontan, cu participarea unui număr semnificativ de persoane competiţii sportive şi concerte cu grad ridicat de risc.

Activităţile întreprinse pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, au influenţat schimbarea comportamentului fiscal al pentrupatrie@mai.gov.ro

contribuabililor prin creşterea numărului operaţiunilor fiscalizate şi, implicit, a încasărilor la bugetul de stat.

Astfel, activitatea structurilor cu responsabilităţi în domeniu s-a concretizat prin dispunerea începerii urmăririi penale în peste 12.000 de cauze penale, instituirea de măsuri preventive împotriva a peste 2.100 de persoane, instituirea măsurilor de indisponibilizare asupra unor bunuri în valoare de peste 260 de milioane lei (peste 57 de milioane euro), precum şi instituirea de măsuri asigurătorii asupra unor bunuri a căror valoare depăşeşte 570 de milioane lei.

La nivelul Portului Constanţa, au fost instrumentate 30 de cauze complexe, privind fapte de evaziune fiscală, spălare de bani şi trafic de droguri de mare risc, săvârşite de membrii unor grupuri infracţionale organizate.

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

5

Eveniment Pe linia combaterii contrabandei cu produse din tutun, au fost identificate 15 depozite clandestine, două instalaţii ilegale de fabricat ţigări şi s-au descoperit peste 11,4 milioane pachete de ţigări. În ceea ce priveşte criminalitatea organizată, au fost destructurate cu aproximativ cinci la sută mai multe grupuri infracţionale organizate (peste 260), formate din peste 2.400 de persoane trimise în judecată, din care pentru mai mult de jumătate dintre acestea au fost dispuse măsuri preventive. În ceea ce priveşte criminalitatea informatică, au fost destructurate cu 14 la sută mai multe grupuri infracţionale organizate, fiind trimise în judecată cu 35 la sută mai multe persoane.

Un număr de 82 de grupuri infracţionale organizate, cu preocupări infracţionale în sfera traficului şi consumului ilicit de droguri, au fost destructurate, cu 618 persoane trimise în judecată, dintre care jumătate în stare de arest.

Au fost destructurate cu 17 la sută mai multe grupuri infracţionale specializate în traficul de persoane, iar pentru jumătate din persoanele trimise în judecată a fost instituită măsura arestării preventive. Totodată, au fost repatriaţi 121 de cetăţeni români, victime ale traficului de persoane. În domeniul migraţiei şi azilului, aproximativ 100.000 persoane cu cetăţenie străină au beneficiat de permise de şedere legală pe teritoriul ţării şi 896 de persoane au primit statut de refugiat sau o altă formă de protecţie internaţională, fiind depistaţi cu şedere ilegală peste 2.300 de cetăţeni străini. În ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei, în peste 91 la sută din cazuri lucrătorii ministerului testaţi de lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie au dat dovadă de integritate. În domeniul situaţiilor de urgenţă au fost înregistrate peste 311.000 de urgenţe, 97 la sută din misiunile executate de SMURD fiind

Victor Ponta „...Vreau să vă asigur de prim-ministrul tot sprijinul în ceea ce mă priveşte privind stabiRomâniei

litatea structurilor dvs., privind independenţa şi profesionalismul de care trebuie să daţi dovadă pentru a face parte în continuare din M.A.I. şi dincolo de laudele, felicitările pentru fiecare dintre angajaţii M.A.I., pot să spun că eu consider Ministerul Afacerilor Interne ca una din structurile guvernamentale cu cea mai solidă echipă de conducere...“ reprezentate de ajutor medical calificat. Deşi numărul cazurilor de urgenţă şi a persoanelor asistate a crescut cu 16 la sută, timpul mediu de reacţie al echipajelor SMURD s-a menţinut la valori similare anilor trecuţi (circa 11 minute).

Rezultatul misiunilor SMURD s-a materializat prin salvarea a 5.393 de persoane şi protejarea unor bunuri în valoare de peste 2,6 miliarde de lei.(...)

Obiectivele şi priorităţile Ministerului Afacerilor Interne pentru anul 2014. (...)Pentru anul 2014, Ministerul Afacerilor Interne are ca priorităţi creşterea gradului de siguranţă publică, creşterea sentimentului de siguranţă în rândul cetăţenilor şi protejarea bugetului general consolidat al statului, prin intensificarea măsurilor de combatere a macrocriminalităţii şi evaziunii fiscale. Între obiectivele importante pentru acest an se numără şi asigurarea unui management colaborativ şi prioritizarea acţiunilor la nivelul Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă,

6

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

precum şi creşterea potenţialului de acţiune al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Pentru a creşte potenţialul operaţional al instituţiei avem în vedere elaborarea şi promovarea Strategiei Naţionale de Ordine Publică 2014-2020, precum şi continuarea procedurilor pentru respectarea de către structurile ministerului a condiţiilor şi cerinţelor ce decurg din aplicarea Noului Cod Penal şi de Procedură Penală.

De asemenea, asigurarea măsurilor necesare desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru Parlamentul European şi pentru funcţia de preşedinte al României, intensificarea controlului la nivelul frontierei externe a Uniunii Europene, continuarea eforturilor în procesul de

Traian Băsescu „...Priorităţile stabilite şi în C.S.A.T., corelate preşedintele şi cu S.R.I., sunt României

lucruri pe care le aştept de la dvs.: lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, a traficului de droguri, a crimei organizate, şi vă felicit pentru rezultatele pe care poliţiştii de la crimă organizată le-au obţinut în demantelarea grupurilor de crimă organizată, locale...“ aderare la Spaţiul Schengen, precum şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene - reprezintă priorităţi asumate pentru anul 2014.

Anul trecut au fost înregistrate progrese în lupta împotriva corupţiei. Cele câteva cazuri izolate de corupţie au reprezentat mai degrabă excepţia decât regula şi nu pot conduce la o concluzie unitară în ceea ce priveşte lipsa de integritate a personalului.

Vom continua să menţinem aceleaşi standarde ridicate de integritate ce caracterizează instituţia, prin promovarea constantă a comportamentului etic şi descurajarea fermă a practicilor lipsite de probitate în rândul lucrătorilor M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne este una din acele instituţii a căror bună funcţionare se constată nu doar la evenimentele de bilanţ.

Rezultatele se văd la orice oră din zi sau din noapte, se văd în fiecare moment în care cetăţenii acestei ţări se simt protejaţi, iar ordinea publică este apărată.

Rezultatele activităţii acestor oameni sunt cu atât mai demne de laudă cu cât ştim cu toţii cât de dificilă este misiunea pe care o au lucrătorii M.A.I. Este un deficit real de resursă umană în multe locuri din ţară. Sunt probleme în ceea ce priveşte asigurarea, la un nivel optim, a mijloacelor tehnice necesare activităţii de zi cu zi. Nu în ultimul rând, problema salarizării rămâne un punct important pe agenda mea ca viceprim-ministru, dar şi pe agenda Executivului. Vorbim despre oameni care îşi asumă riscuri deosebite, care depun eforturi deosebite pentru reuşita muncii lor şi care îşi fac datoria cu responsabilitate şi eficienţă. Aceşti oameni merită mai mult din partea noastră.

Iar eu sunt convins că, treptat, salariile vor ajunge la un nivel care să oglindească mai bine importanţa şi dificultatea muncii pe care o depun colegii noştri peste tot în ţară.

Nimeni nu trebuie să-mi spună să mă bat pentru colegii mei şi pentru drepturile lor. Voi lua toate măsurile necesare pentru ca drepturile personalului, inclusiv cele salariale, să fie respectate. Pentru asta este nevoie să fim o echipă – conducerea ministerului, sindicate.

Liviu Dragnea „...A scăzut infracţionalitatea şi este în proces vicepremier continuu de scădere. Este al Guvernului

ceea ce a determinat ca din partea populaţiei să vină mai mult respect şi încredere...“ www.revistapentrupatrie.ro

Eveniment George Maior „...Fără să director S.R.I. fac vreo discri-

minare, la nivel guvernamental M.A.I. este partenerul nostru cel mai important, atât ca schimb de informaţii, cât şi ca operaţiuni comune, derulate în sprijinul securităţii naţionale a României...“

În sprijinul angajaţilor Şi tocmai în această direcţie, în data de 7 aprilie am aprobat un Ordin prin care sunt modificate condiţiile pentru avansarea în grad a poliţiştilor înainte de îndeplinirea stagiului minim. Am luat deja măsurile necesare astfel încât plata contravalorii normei de echipament pe anul în curs să se achite eşalonat, în cadrul salariului lunar. Tot prin Ordin, în 7 aprilie 2014, am introdus decontarea transportului la şi de la locul de muncă pentru poliţiştii mutaţi în interesul serviciului sau împuterniciţi în alte localităţi decât cele de domiciliu sau reşedinţă.

Măsura se aplică şi pentru poliţiştii care se deplasează în şi din localităţi izolate, unde nu sunt mijloace de transport în comun care să le asigure prezenţa la programul de lucru, în limita unei cote de 7,5 litri de combustibil la 100 km.

De asemenea, am aprobat un Ordin de Ministru care permite mărirea numărului de beneficiari potenţiali ai majorării salariale trimestriale acordate personalului care execută lucrări de excepţie şi misiuni speciale, prin stabilirea tranşelor de majorare de 30, 40 şi 50 la sută.

M.A.I. a elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului care va reglementa plata muncii desfăşurate de personalul ministerului în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile libere potrivit prevederilor legale în vigoare - în procent de 75 la sută din salariul funcţiei de bază, solda sau salariul de bază. Actul normativ va reglementa totodată aplicarea unitară a problematicii sporului/majorării de până la 50 la sută din salariul funcţiei de bază, solda sau salariul de bază.

Proiectul urmează să intre în circuitul de avizare.

Am iniţiat, de asemenea, demersurile necesare în vederea reducerii deficitului de mijloace de mobilitate la structurile operative prin utilizarea a 57 de milioane euro din venituri proprii pentru dotarea unităţilor ministerului cu autospeciale.

Vreau să-i mulţumesc primului-ministru pentru tot sprijinul acordat Ministerului Afacerilor Interne şi instituţiilor din domeniul securităţii naţionale.

La acest moment de bilanţ, vreau să-mi exprim o dorinţă pe care o am atât ca ministru, cât şi ca simplu cetăţean. Vreau ca legea să fie respectată la fel de toată lumea. pentrupatrie@mai.gov.ro

Iar Ministerul Afacerilor Interne trebuie să garanteze egalitatea în faţa legii. Nouă ne revine datoria de a duce legea în stradă. Nouă ne revine datoria de aplica şi de a garanta respectarea cadrului normativ. Nouă ne revine responsabilitatea de a sancţiona derapajele astfel încât să-i descurajăm pe cei care acţionează ilegal şi să dăm încredere oamenilor cinstiţi în M.A.I. În aceste condiţii, vă rog şi – în calitate de ministru – vă cer să fiţi extrem de riguroşi în activitatea pe care o desfăşuraţi pe teren. Nicio ezitare şi niciun fel de toleranţă în faţa încălcării legii. Nu uitaţi că legea este arma cea mai importantă pe care o aveţi cu dumneavoastră în fiecare clipă a activităţii pe care o desfăşuraţi. Faceţi uz de ea în lupta pe care o daţi cu fenomenul infracţional. Infractorii nu pot fi opriţi decât prin mijloace ferme şi legale. Acţionaţi aşadar cu toată fermitatea şi în deplină legalitate. Este un mesaj important pe care vreau să-l transmit astăzi pentru colegii prezenţi în această sală şi pentru toţi colegii din ţară.

Toţi cei care poartă însemnele Ministerului Afacerilor Interne merită tot respectul societăţii. Dar acest respect nu poate fi impus, ci se câştigă prin acţiune. Prin urmare, vă cer să nu permiteţi nimănui să ignore haina pe care o purtaţi. Nu permiteţi nimănui să dea dovadă de lipsă de respect la adresa activităţii pe care o desfăşuraţi în slujba legii. Inspiraţi teamă infractorilor şi încredere oamenilor cinstiţi! Acţionaţi cu toată puterea, în spiritul şi în litera legii! Fără excese, dar cu maximă rigoare. Aceasta este direcţia pe care vreau să o urmeze toţi cei care fac parte din această echipă a Ministerului Afacerilor Interne. Ştiţi că sunt un om care a crescut, s-a format ca om şi a muncit în domeniul Securităţii Naţionale. Vă asigur că sunt un om deosebit de

„...Pentru anul trecut aş aprecia ca fiind foarte bună colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne, în special cu Poliţia Naţională, Poliţia de Frontieră, Jandarmeria Română şi Direcţia Generală Anticorupţie, structuri care au legături cu fenomenul de combatere a corupţiei nu numai la nivel înalt, ci şi la nivel mediu...“

Laura Codruţa Kövesi procuror-şef D.N.A.

deschis la propunerile de îmbunătăţire a activităţii dumneavoastră. Dar sunt în egală măsură, un om ferm şi exigent. Şi sunt aşa pentru că în acest domeniu, doar fermitatea şi exigenţa conduc spre rezultate. Tocmai de aceea, îmi exprim convingerea că anul viitor bilanţul ministerului va fi unul mai bun. Salut rezultatele obţinute până acum şi vă cer ca, împreună, să ridicăm ştacheta şi să dăm acestui minister statutul pe care îl merită: acela de instituţie de elită, pusă în slujba legii şi a cetăţenilor României, care îşi îndeplineşte misiunea zi de zi şi ceas de ceas, apărând deopotrivă oameni, instituţii şi valori.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!”

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

7

Actualitate

Jandarmeria lla a 1 16 64 4 d de e a an nii La aniversarea înfiinţării primului regiment de jandarmi, ce a avut loc pe data de 3 aprilie a.c. la sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a acordat titlul onorific de „Jandarmul Anului” plutonierului major Alexandru Petre Stan din Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dâmboviţa, care, aflat în timpul liber, a intervenit în ajutorul unei minore agresate de un individ. De asemenea, patru subofiţeri din Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dolj au fost înaintaţi în gradul următor, în mod excepţional, pentru curajul de care au dat dovadă în misiunea de salvare de la înec a doi copii de 6 şi, respectiv, 10 ani, căzuţi în apele îngheţate ale lacului Filiaşi, judeţul Dolj. Totodată, cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române, prin ordin al viceprim-ministrului pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, 140 de ofiţeri şi 356 de subofiţeri din întreaga ţară au fost înaintaţi în grad, înaintea expirării stagiului minim. O distincţie aparte au primit, din partea inspectorului general al Jandarmeriei Române, general maior dr. Mircea Olaru, opt jandarmi dislocaţi în misiunea internaţională a N.A.T.O., de asistenţă pentru securitate în Afganistan, militarii fiind medaliaţi cu emblema de merit „În slujba păcii” - clasa a II-a, pentru contribuţia adusă la îndeplinirea obiectivelor misiunii şi implicarea activă în demersurile Alianţei Nord-Atlantice în promovarea stabilităţii şi securităţii în teatrul de operaţii. n

Actualitate

„Am un respect deosebit pentru cei care îmbracă cu mândrie uniforma militară şi servesc Patria - aici sau peste hotare.

Am toată onoarea pentru veteranii acestei Arme şi le mulţumesc pentru anii pe care i-au trudit într-o instituţie de forţă, aşa cum este Jandarmeria Română. Tuturor vă transmit un profund gând de preţuire şi recunoştinţă... Fiţi mândri de statutul dumneavoastră, faceţi onoare hainei militare pe care o purtaţi şi nu uitaţi niciodată că misiunea dumneavoastră se desfaşoară 24 de ore din 24, 7 zile din 7 în serviciul cetăţenilor“, a fost mesajul viceprim-ministrului pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, GABRIEL OPREA, pentru jandarmii români din ţară, din

„Jandarmul Anului”

misiunile internaţionale şi teatrele de operaţii.

Repere istorice. Domnitorul Grigore Alexandru Ghica aproba, acum 164 de ani, la data de 3 aprilie 1850, printr-un ofis, hotărârea Divanului Obştesc şi a semnat “Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”. Prin acest act, s-a dat statut juridic Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a început înlocuirea escadroanelor şi companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanţi. Totodată, Jandarmeria este scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război, ca element component al armatei permanente. În timpul Războiului de Independenţă, instituţia a asigurat poliţia armatei, iar în situaţii deosebite a fost angajată în acţiuni de luptă. În anul 1893, a fost promulgată, prin Decret Regal, Legea pentru organizarea Jandarmeriei rurale, ce prevedea instituirea unui corp de pază şi ordine cu structură militarizată în toate localităţile rurale din ţară. Pe timpul manevrelor militare, Jandarmeria rurală asigura misiuni de poliţie militară, efectua rechiziţiile necesare şi funcţiona ca poliţie militară. În 1929, s-a promulgat Statutul Jandarmeriei Rurale, care garanta: stabilitate, înaintare, retribuţii şi alte indemnizaţii, gradaţii, pensii, condiţii de căsătorie, recompense. La 12 iulie 1940, regele Carol al II-lea contopeşte Direcţia Generală a Poliţiei, Prefectura Poliţiei Capitalei şi Corpul Jandarmeriei, dar, trei luni mai târziu, pe data de 12 septembrie, a fost repusă în vigoare legislaţia din anul 1929. După război, printr-un ordin din 23 ianuarie 1949, al Secretariatului pentru trupe al Ministerului de Interne, se înfiinţează Trupele de Securitate. Toate efectivele de jandarmi şi centrele de instrucţie trec la Comandamentul Trupelor de Securitate, iar Jandarmeria rurală se subordonează Direcţiei Generale a Miliţiei. Revoluţia din Decembrie 1989 inaugurează un nou capitol în evoluţia Jandarmeriei.

Pe data de 5 iulie 1990, Comandamentul Trupelor de Pază şi Ordine se transformă în Comandamentul Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea 40 din 18 decembrie 1990, se legiferează structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi. Un alt moment important din viaţa instituţiei îl reprezintă Legea 116 din 18 iunie 1998, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, act normativ ce va fi înlocuit, la 29 noiembrie 2004, cu Legea 550, prin care sunt stabilite statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului Jandarmeriei Române.

„Prin prezenţa n prevenim infracţi o Domnule general Pop, dvs. sunteţi cel care comandă instituţia, cum sunt „receptaţi“ jandarmii de populaţia Braşovului?

Făcând şi un scurt bilanţ al activităţii Jandarmeriei Braşov din ultimul an, percepţia mea este că impactul prezenţei efectivelor de jandarmi în stradă este pozitiv receptat de către populaţie. Cred eu că semnalele pe care noi le-am transmis prin activităţile la care am participat, prin profesionalismul oamenilor noştri, am făcut ca prestigiul acestora în rândul societăţii civile să fie unul pozitiv. Mă bucură foarte mult faptul că, în continuare, un număr destul de mare de primari din diferite localităţi solicită, în mod frecvent, prezenţa efectivelor de jandarmi pentru gestionarea diferitelor activităţi de natura asigurării ordinii publice şi chiar a menţinerii ordinii publice. Percepţia pozitivă cred că rezidă din prezenţa jandarmilor, a echipajelor noastre mobile care ajung în zonele aglomerate, unde se desfăşoară diferite activităţi culturale, târguri, în zona noastră turistică abundă ca intensitate. Am observat că, prin simpla prezenţă a efectivelor noastre, reuşim să prevenim escaladarea sau manifestarea oricăror forme de infracţionalitate, ori asta pentru noi, adevăratul barometru al valorii activităţii desfăşurate de jandarmi, cred că este imaginea pe care societatea civilă o are despre prezenţa jandarmilor.

Domnule colonel Paliştan, să punem accentul pe specificul judeţului, eventual cum prioritizaţi activitatea?

Nu putem spune că prioritizăm misiunile, permanent noi suntem puşi în faţa unor activităţi noi, specificul turistic al judeţului Braşov ne crează o serie de provocări. Datorită bazelor sportive, care s-au dezvoltat în ultima perioadă, a infrastructurii, care a evoluat în judeţ, am avut mai multe activităţi, atât naţionale cât şi internaţionale, la care noi am asigurat ordinea şi liniştea publică. Şi aici mă refer la

Interviu

a noastră, ţi onalitatea“

Misiunile lor sunt reglementate prin lege, iar structurile teritoriale îşi organizează şi desfăşoară activităţile pentru a-şi îndeplini atribuţiile în condiţiile specifice fiecărui judeţ.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Braşov este unitatea ce acţionează pentru restabilirea ordinii publice, pentru liniştea şi siguranţa cetăţenilor, localnici şi turişti. Braşovul, unul dintre judeţele cu potenţial economic ridicat, impune şi o intransigentă atitudine faţă de legalitatea tuturor demersurilor publice. Prezenţa jandarmilor în judeţul Braşov este vizibilă începând cu activităţile cultural-artistice şi sportive, unde veghează la ordinea şi liniştea publică, intervenind ori de câte ori acestea sunt încălcate, până la ajutorul pe care jandarmii braşoveni îl acordă turiştilor aflaţi pe traseele montane.

Generalul de brigadă dr. Eugen Pop, inspectorul şef, şi colonelul Cristian Paliştan, prim-adjunct al inspectorului-şef, cei care organizează şi conduc I.J.J. Braşov, au răspuns întrebărilor despre misiunile Jandarmeriei braşovene.

Festivalul Olimpic al Tineretului European, ce a avut loc anul trecut, despre care în paginile dvs. s-a mai vorbit, şi care a fost o misiune deosebită. Pentru prima dată s-a desfăşurat în România o asemenea activitate, o provocare pentru noi şi ceilalţi colegi cu care am executat misiunea. Am trecut-o cu bine, nu am înregistrat niciun eveniment deosebit. Drept urmare s-au desfăşurat şi alte competiţii, atât în Predeal cât şi în Râşnov. Ultima fiind chiar anul acesta, o etapă de Cupă Mondială la sărituri cu schiurile, fete, junioare. Pentru noi a însemnat o altă provocare, am avut foarte multe echipe angrenate, cu specific montan, ca să asigurăm ordinea publică în zona de cazare a sportivilor şi oficialilor, pentru a crea şi a contribui la imaginea pozitivă a României, prin activităţile care s-au desfăşurat la Braşov. Şi noi ne punem amprenta pe promovarea unei imagini bune a municipiului, a judeţului şi, nu în ultimul rând, a ţării.

Dar, dle colonel, inspectoratul judeţean are o gamă mai largă de misiuni, unele chiar deosebite...

Chiar dacă am vorbit foarte mult de cele două misiuni la activităţi sportive importante, nu neglijăm nici alte activităţi. Mă refer aici, spre exemplu, la transporturile speciale, cărora le acordăm o atenţie deosebită, avem transporturi care se desfăşoară atât pe teritoriul naţional cât şi în spaţiul internaţional. Bineînţeles, noi asigurăm protecţia acestora numai pe teritoriul naţional, conform competenţelor. Am avut de curând un transport organizat pentru N.A.T.O. care a implicat o colaborare cu Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad. Noi am asigurat protecţia transporturilor pentru încărcarea trenului constituit cu destinaţia Germania, iar colegii de la Arad au însoţit transportul până la ieşirea din ţară.

De asemenea, misiuni aparte sunt cele de pază şi protecţie a obiectivelor de importanţă deosebită, atât pentru activitatea statului cât şi pentru activitatea economicofinanciară.

La instanţele de judecată avem două tipuri de misiuni, control-acces şi asigurarea ordinii publice în zona sălilor unde au loc procese, pentru buna desfăşurare şi normalitatea acestora. Nu în ultimul rând, v-am spus de misiunea montană, care reprezintă o foarte mare provocare pentru noi, în sensul că avem oameni bine pregătiţi ce au participat inclusiv la stagii internaţionale, au făcut instruire cu experţi atât din Franţa, Elveţia cât şi din alte ţări cu specific montan şi pot spune că se ridică la nivelul acestora. Sunt gata pentru orice situaţii care apar în zonă la noi.

Domnule general, aprilie este lună aniversară pentru Jandarmerie, ce le transmiteţi camarazilor?

Vreau în primul rând să felicit jandarmii braşoveni pentru maniera în care abordează toate genurile de activităţi pe care noi le facem. I.J.J. Braşov este o unitate complexă, în sensul că gestionează aproape toată gama de misiuni încredinţate Jandarmeriei Române. Avem un segment foarte puternic şi anume Jandarmeria montană, care este foarte bine mediatizată pe plan local, iar orice activitate pe care ei o desfăşoară vine în sprijinul turistului, salvează vieţi omeneşti, intervin pentru a limita efectele negative ale unor abateri de la norme din partea turiştilor, în sensul că, fie nu sunt echipaţi corespunzător, fie se rătăcesc şi trebuie să-i căutăm, fie sunt în pericol, din cauza prezenţei animalelor sălbatice. Prin intervenţia noastră imediată, arătăm că avem un scop pur umanitar şi pus efectiv în slujba turistului, pentru noi este mare lucru ca ei să se adreseze cu încredere patrulei de jandarmi care este chiar în vârful muntelui. Pentru toate acestea le mulţumesc colegilor şi îi felicit.

n Mircea Stoian

Actualitate

Profesorii cu epoleţi din Pădurea Pedagogică Fetiţe şi băieţei, cu figuri serioase, s-au strâns, mânaţi de

mai bine, inclusiv cu harta, sau unde sunt izvoare. De curiozitate, în jurul „arsenalului” jandarmilor montani bistriţeni. Pe multe ori, îi însoţim în un tăpşan din mijlocul pădurii, pioleţi ultramoderni, bastonul drumeţii. La vârsta lor, se pot pune bazele telescopic sau sonda pentru căutarea celor surprinşi de avalanşe, unei educaţii turistice şi ecologice sănătoase” cordeline bicolore, hamuri, căşti de protecţie, beţe de schi, veste spune plutonierul Petru speciale şi lanterne se arată dinaintea chipurilor inocente, ce sunt Cristian Covaci, şeful jandarmilor montani din Pasul Tihuţa. De asenumai ochi şi urechi. menea, militarii, mari iubitori ai înălţimilor, îi sfătuiesc pe cei mici să protejeze animalele, pădurea şi să nu proape că nici nu li se aude respiraţia. O lume lase gunoaie în urma lor. fascinantă, plină de aventuri, dar şi de responsaÎnfiinţarea postul montan din Piatra Fântânele, acum bilitate, se deschide înaintea pricihindeilor. Cu tact şapte ani, a fost dictată de necesitate. În fiecare an, indiferent şi răbdare, ca nişte adevăraţi pedagogi, militarii de anotimp, o mulţime de turişti vin să se bucure de explică micuţilor rosturile fiecărui obiect din frumuseţea locurilor. O dovedesc zecile de cabane şi pensiuni tehnica de salvare. După terminarea prezentării, curiozitatea ridicate. O mare parte dintre vizitatori preferă împrejurimile se revarsă. Cu exclamaţii de încântare, copiii încearcă tot. lacului de acumulare Colibiţa. Zona de competenţă a postului Unul dintre ei, ce ţine un piolet în mâini, îşi compune o figură montan, aflat la o altitudine de peste 1.100 de metri, cuprinde fioroasă. Altuia, vesta specială, prea mare pentru statura lui opt trasee turistice, dintre care, cel mai dificil, ce face legătura firavă, îi alunecă de pe el. Oamenii legii abia reuşesc să facă între Colibiţa şi Vârful Bistriciorul, se parcurge în aproape 10 faţă torentului de întrebări. Un băiat s-a încurcat în ore. Patrularea face parte din cotidianul oamenilor legii. carabinierele tirolienei pedagogice. Militarii îl descurcă fără Jandarmii, buni cunoscători ai locurilor, spun că, în medie, la probleme. Câţiva paşi mai încolo, alţi copii se fotografiază cu fiecare sfârşit de săptămână, se strâng aproape 1000 de ATV-ul albastru al jandarmilor. vizitatori. Aceştia merg pe munte, schiază sau doar se În apropierea Pasului Tihuţa, unde se îngemănează odihnesc. Militarii se confruntă, de cele mai multe ori, cu munţii Călimani cu cei ai Bârgăului, există un loc în care, situaţii în care trebuie să dea de urma turiştilor rătăciţi sau să anual, se strâng mii de copii din toată ţara. Locul se numeşte intervină în ajutorul schiorilor accidentaţi. Recent, o elevă din Pădurea Pedagogică şi reprezintă, de fapt, o tabără şcolară.

Cluj-Napoca, în timp ce lua lecţii de schi, şi-a fracturat piciorul Acolo, cei mici învaţă legile nescrise ale muntelui. Printre stâng. Imediat, doi jandarmi de la post, aflaţi în patrulare, i-au „dascăli”, se numără şi jandarmii de la Postul Montan Piatra imobilizat piciorul şi apoi au dus-o pe braţe, mai mult de un Fântânele. „De fiecare dată când se organizează tabere în kilometru, până la ambulanţă. Periodic, pe Valea Bârgăului se Pădurea Pedagogică, suntem şi noi prezenţi în mijlocul elevilor. organizează baluri, festivaluri şi sărbători tradiţionale, Le arătăm copiilor tehnica pe care o avem în dotare şi îi învăţăm manifestări cu public foarte numeros. În asemenea situaţii, regulile ce trebuie respectate pe munte, noţiuni de prim-ajutor, jandarmii de la postul montan asigură măsurile de ordine pregătirea temeinică a unei excursii, ce înseamnă un echipament publică. Anul trecut, numai la Festivalul Usturoiului de la adecvat, amănunte despre traseele turistice din zonă şi starea Tihuţa s-au strâns peste 6.000 de persoane. Timp de câteva vremii, unde este potrivit să campeze, cum să se orienteze cel zile, jandarmii de la Piatra Fântânele n-au cunoscut odihna.n

A

Actualitate

Familia de la „Mobil“ Robert este oltean din Ţicleni, iar Lucreţia, bistriţeancă din Maieru. Soţ şi soţie, amândoi lucrează la detaşamentul mobil de la I.J.J. Bistriţa. El a venit după ea, în Ardeal, s-a „măritat”, cum se spune. Au absolvit şcoala Jandarmeriei Române de la Drăgăşani, la diferenţă de patru ani, el fiind primul, în 2005.

Tinerii s-au cunoscut la jurământul fetei.

Atunci, băieţii de la Gruparea Mobilă din Craiova, unde lucra şi jandarmul nostru, au prezentat un exerciţiu de autoapărare. Prin prestaţia sa, Robert a „vrăjit-o” definitiv pe Lucreţia. Ochii ei nu mai voiau să ştie de nimic altceva. El a zărit-o pe fată în formaţie şi, după exerciţiu, fără să se sfiască prea mult, s-a dus direct la ea şi i-a cerut numărul de telefon.

Dragostea nu se împiedică de geografie. Un an, amândoi au făcut „potecă” între Bistriţa şi Craiova, până când Robert a reuşit să se transfere. Umăr la umăr, au făcut multe misiuni de ordine publică. Acum sunt în grupe diferite. „Vedeţi cum e viaţa? Ca să-l cunosc pe Robert, a fost nevoie să dau admiterea la Drăgăşani de două ori!” spune, cu un zâmbet larg, Lucreţia. n pagini realizate de Cătălin Eftene

Actualitate

Forţa de Jandarmerie Europe

- instrument unic în managementul criz e Forţa de Jandarmerie Europeană (FJE) reprezintă Forţa de Poliţie Multinaţională cu statut militar, compusă dintr-un Comandament permanent şi forţele desemnate de părţi ca urmare a transferului de autoritate. Tratatul FJE a fost adoptat la Velsen (Olanda) la 18.10.2007 şi a intrat în vigoare la 01.06.2012. FJE nu reprezintă o structură a Uniunii Europene, ci un instrument al acesteia, format din unităţi de poliţie cu statut militar şi atribuţii în domeniul poliţienesc - de tipul „jandarmeriei”, puse la dispoziţie în mod voluntar de către state membre ale Uniunii Europene. FJE se află sub controlul politic al Comitetului Interministerial de Rang Înalt CIMIN, constituit la nivelul miniştrilor de externe, apărării sau de interne (în funcţie de apartenenţa elementelor din structura acesteia).

Forţele puse la dispoziţie participă la misiunile FJE doar în conformitate cu competenţele naţionale deţinute conform legilor proprii. În prezent, FJE are şapte state membre (Franţa, Italia, Spania, Olanda, Portugalia, Polonia, România - din decembrie 2008, procedurile de aderare fiind în curs), un stat partener (Lituania) şi un stat observator (Turcia). Comandamenul Permanent este găzduit în cazarma „Lt.Gen. Chinotto” a Armei Carabinierilor Italieni din Vicenza alături de Centrul de Excelenţă pentru Unităţile Poliţiei de Stabilitate (CoESPU) şi de Centrul de Excelenţă NATO pentru Poliţia de Stabilitate.

Colonelul spaniol Francisco ESTEBAN PEREZ, comandant al Forţei de Jandarmerie Europeană (F.J.E.) participare la operaţiile UE de management al crizelor cu mai mare uşurinţă şi mai rapid. În ceea ce priveşte NATO, am vizitat recent SHAPE, pe baza unui mandat al preşedinţiei CIMIN. Şi nu în ultimul rând, cu o lună înainte de a prelua funcţia de comandant al FJE, am avut oportunitatea de a-l acompania pe fostul comandat şi pe reprezentanţii preşedinţiei CIMIN cu prilejul unei vizite la Departamentul pentru Operaţiuni de Menţinere a Păcii (DPKO) din New York, al ONU. Cu alte cuvinte, multe aspecte sunt în mişcare la acest moment şi le apreciez ca fiind pozitive.

Care sunt obiectivele imediate ale dumneavoastră pe linia creşterii vizibilităţii internaţionale a organizaţiei pe care o conduceţi?

Col. Esteban Perez: În primul rând, trebuie să menţionez că dincolo de implicarea FJE într-o serie de operaţii de management al crizelor, sunt încă multe de făcut pentru a îmbunătăţi vizibilitatea internaţională. În acest sens, FJE este în strânsă legătură cu Uniunea Europeană, NATO şi Organizaţia Naţiunilor Unite.

Alături de UE lucrăm la documentele cadru care să permită posibila

Ce aduce calitatea de membru al unei organizaţii precum FJE unei ţări ca România? Care sunt sau pot fi beneficiile pe termen lung pentru naţiuni, din punct de vedere politicostrategic?

Col. Esteban Perez: Aş reaminti titlul Strategiei de Securitate Europene: „O Europă sigură într-o lume mai bună”. Strategia identifică provocările globale şi ameninţările cheie pentru UE: terorism, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflicte regionale, eşecul statelor şi crima organizată, reliefând clar faptul că aspectele de securitate interne şi externe sunt legate strâns. Pe de altă parte, există un alt principiu, potrivit căruia nu există

Actualitate

peană

z elor

Col. Francisco Esteban Perez, comandantul FJE şi col.

Marian Petre, adjunctul comandantului FJE

dezvoltare fără securitate. Operaţiile de management al crizelor contribuie la crearea unui mediu mai stabil în statele vizate şi astfel la o Europă mai sigură într-o lume mai bună. FJE este un instrument unic pentru utilizarea în managementul crizelor, pentru că oferă o valoare adăugată bazată pe caracteristicile forţelor noastre de tip jandarmerie: capacitatea de planificare, unităţile multinaţionale pre-organizate, doctrina comună şi abilitatea de a combina jandarmii noştri, datorită culturii comune. Mai mult, FJE poate juca un rol în toate fazele unei crize.

Care este opinia dumneavoastră legată de nevoile de pregătire / instruire ale ofiţerilor români (poliţişti sau jandarmi) interesaţi de construirea unei cariere la nivel internaţional sau european?

Col. Esteban Perez: Când vine vorba de operaţiunile de management

al crizelor, este nevoie din ce în ce mai puţin de personal cu pregătire generală, în beneficiul specialiştilor. Pe de altă parte, cunoştinţele generale despre Uniunea Europeană şi despre politica externă şi de securitate comună, în particular, sunt de asemenea necesare. În ceea ce priveşte limbile străine, primul lucru este o bună fluenţă în cunoaşterea limbii engleze. Pe lângă aceasta, vorbirea sau cel puţin înţelegerea limbii franceze este un beneficiu. Aş recomanda totodată o viziune strategică asupra propriei organizaţii şi cunoştinţe generale legate de celelalte servicii poliţieneşti. Iar în final, dar nu cele din urmă, cei interesaţi de cariere internaţionale trebuie să fie deschişi, receptivi [open-minded], pentru că munca în mediul internaţional nu este doar interesantă, ci şi foarte provocatoare. n Text şi foto de Ovidiu Simina

Col. Marian Petre, reprezentantul Jandarmeriei Române la FJE: Calitatea de membru într-o organizaţie multinaţională reprezintă o mândrie pentru Jandarmeria Română.

Instituţiei noastre îi revin şi obligaţii importante de care ne-am achitat în condiţii foarte bune până în prezent. Ca forţă de poliţie cu statut militar, Jandarmeria Română constituie un partener de încredere de la care se aşteaptă o implicare activă şi o sporire a contribuţiei la conducerea organizaţiei, mai ales că România va deţine Preşedinţia CIMIN în anul 2015. Plusul de valoare adus de către jandarmii români izvorăşte din experienţa naţională în organizarea şi executarea misiunilor de ordine şi siguranţă publică şi din experienţa internaţională acumulată prin participarea la misiuni externe (UNMIK şi EULEX Kosovo, ISAF/NTM-A Afganistan, EUMM Georgia, Timorul de Est, Congo) sau la stagii şi cursuri internaţionale.

I.G.I. „(...) Sunteţi o instituţie cu tradiţie de peste 130 de ani, iar acest lucru vă obligă să fiţi exigenţi cu dumneavoastră înşivă şi să continuaţi parcursul de modernizare şi armonizare a propriei activităţi la realităţile naţionale şi internaţionale (...)“

Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne

133 de ani de atestare documentară „...Străinul care-şi are domiciliul sau reşedinţa sa în România şi care, prin purtarea sa, în timpul şederei sale în ţară, ar compromite siguranţa interioară sau exterioară a statului, sau ar turbura liniştea publică, sau ar lua parte la lucrări având de obiect răsturnarea ordinei politice sau sociale în ţară sau în străinătate, va putea fi constrâns de guvern de a se depărta din locul în care se află, sau de a locui într un loc anume determinat sau chiar de a părăsi ţara...”

şa prevedea articolul 1 din primul act juridic care reglementa regimul străinilor în România, respectiv „Legea asupra străinilor“, publicată în Monitorul Oficial nr. 6 din 07.04.1881. De la această atestare documentară au trecut 133 de ani, ziua de 7 aprilie rămânând, astfel, un reper important în istoria Inspectoratului General pentru Imigrări (I.G.I.), devenind Ziua Armei. Şi anul acesta, momentul aniversar a fost evocat, într-un cadru festiv, la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne, dar şi prin prelegeri ştiinţifice la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. „Fie că este vorba de ameninţări asimetrice, de conflicte armate mai mult sau mai puţin îndepărtate de ţara noastră, sau

A 16

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

de orice alte motive care determină străinii să solicite sprijin internaţional de specialitate, România, prin Inspectoratul General pentru Imigrări, rămâne una dintre ţările cu vocaţie europeană capabile să acorde sprijin real imigranţilor” – a transmis viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, prin intermediul secretarului de stat în M.A.I., general locotenent magistrat dr. Ilie Botoş, care a fost prezent la manifestarea prilejuită de Ziua I.G.I., alături de alţi oficiali M.A.I., reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale, parteneri şi colaboratori ai Inspectoratului General pentru Imigrări. În acelaşi context, inspectorul general al I.G.I., chestor principal de poliţie dr. Nelu Pop, a mulţumit, în alocuţiunea sa, „tuturor poliţiştilor de la imigrări care, prin aportul lor, au construit şi consolidat o imagine pozitivă a acestei structuri, devenind astfel o instituţie cu vocaţie europeană, plecând de la fundamente solide, principii corecte, oameni bine pregătiţi, oneşti, hotărăţi, dornici să se implice, care lucrează în echipa mare a Inspectoratului General pentru Imigrări şi a Ministerului Afacerilor Interne”. De asemenea, evenimentul a fost un bun prilej pentru a oferi unui număr de patru ofiţeri titlul onorific de ”Poliţistul Anului”, iar alţi 107 au fost recompensaţi pentru activitatea desfăşurată, prin înaintarea în grad şi înmânarea unor diplome de merit.

Premergător aniversării Zilei I.G.I., la sediul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, s-a desfăşurat, în data de 4 aprilie a.c., conferinţa ştiinţifică „Migraţia în contextul actual şi perspectivă” cu scopul de a face cunoscute priorităţile pe care le acordă Uniunea Europeană migraţiei controlate, rolul şi importanţa unei structuri unice în implementarea www.revistapentrupatrie.ro

I.G.I.

politicilor privind azilul şi migraţia în România, contribuţia determinantă pe care o au structurile guvernamentale şi neguvernamentale în gestionarea fenomenului.

Cu un auditoriu format din studenţi, oficiali M.A.I., delegaţi ai organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale, inspectorul general adjunct al I.G.I., chestor de poliţie Ştefan Pop, a spus că „...migraţia reprezintă o realitate care va continua să existe atâta timp cât vor exista discrepanţe din punct de vedere al bunăstării şi al dezvoltării între diferitele regiuni ale lumii. Acest fenomen poate reprezenta o şansă, pentru că este un factor de schimburi umane şi economice şi, de asemenea, pentru că permite persoanelor să îşi realizeze aspiraţiile”.

Reprezentantul UNHCR în România, Lorett Jesudoss, a vorbit despre buna colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări în derularea activităţilor comune, făcând referire şi la eficacitatea Centrului de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara, dar şi la bunele practici dezvoltate, în anii anteriori, împreună cu celelalte structuri cu atribuţii în domeniu.

De la prima „Lege asupra străinilor” şi până în prezent, legislaţia naţională s-a aflat într-un proces permanent de actualizare în concordanţă cu exigenţele societăţii româneşti şi mai apoi de armonizare cu reglementările europene. Politicile actuale din domeniile migraţiei, azilului şi integrării cetăţenilor străini în România sunt elaborate astfel încât să asigure dezvoltarea cooperării dintre instituţiile de aplicare a legii într-un concept unitar.

Acum, Inspectoratul General pentru Imigrări are în componenţă, la nivel central şi în fiecare judeţ al ţării, servicii sau birouri care lucrează în interesul cetăţenilor străini şi al comunităţii, cu competenţă în admisie şi reglementarea pentrupatrie@mai.gov.ro

dreptului de şedere, încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor, prevenirea şi combaterea şederii ilegale şi a muncii nedeclarate pe teritoriul României. De asemenea, instituţia administrează şase Centre de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, la Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare şi Giurgiu, precum şi două Centre de Cazare a Străinilor Luaţi în Custodie Publică – Bucureşti şi Arad. Primul în Europa, Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara a transpus în practică, la nivel internaţional, conceptul de evacuare în regim de urgenţă a refugiaţilor aflaţi în pericol de a fi returnaţi din prima ţară de azil în ţara de origine.

Iar dacă facem referire la cifre, în statisticile I.G.I. sunt înregistraţi, la sfârşitul primului trimestru al anului 2014, 102.013 cetăţeni străini, aflaţi pe teritoriul României. Dintre aceştia 60.358 provin din state terţe (Moldova - 11541, Turcia 9666 şi China - 8123) şi 41.655 din state membre U.E., S.E.E. şi Confederaţia Elveţiană (Italia - 10811, Germania - 5640, Franţa – 4964). În ceea ce priveşte localizarea lor pe medii, majoritatea se concentrează în mediul urban, indiferent de ţara/zona de provenienţă sau durata şederii. Astfel, Capitala a atras aproape o treime din cei peste o sută de mii de străini din România şi ocupă primul loc. Mulţi dintre aceştia locuiesc şi în judeţele Ilfov, Timiş, Cluj şi Constanţa. Numărul străinilor din aceste judeţe depăşeşte cu puţin peste 7.000 în Ilfov şi de 5.000 în cazul celorlalte judeţe. În perioada de referinţă, a fost asigurat accesul la procedura de azil pentru 350 de persoane care au depus cereri de acordare a unei forme de protecţie internaţională. Cei mai mulţi provin din state precum Siria, Afganistan, Turcia şi Irak.

n Lucia Tocaci PENTRU PATRIE Aprilie 2014

17

10 ani de N.A.T.O.

ROMÂNIA, FURNIZOR CREDIBIL DE SECURITATE. La simpozionul „Extinderea N.A.T.O. în 2004: un deceniu

de contribuţie robustă, responsabilitate şi angajament pentru o nouă Alianţă“, desfăşurat la Palatul Parlamentului, viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a subliniat profesionalismul şi consecvenţa de care au dat dovadă militarii români în misiunile internaţionale N.A.T.O. Totodată, înaltul oficial a apreciat că România a demonstrat în aceşti zece ani că este nu doar un beneficiar, ci şi un furnizor credibil şi permanent de securitate în Alianţa Nord-Atlantică.

Un deceniu în Alian În ce constă prezenţa ataşatului de Afaceri Interne la Alianţa Nord-Atlantică?

Biroul Ataşatului de Afaceri Interne din Delegaţia Permanentă a României la N.A.T.O. are ca principale misiuni optimizarea conectării instituţiilor publice centrale civile din România la problematica N.A.T.O. din domeniul Planificării Urgenţelor Civile şi cooperarea civil-militară.

Primul dintre aceste domenii de activitate, cel al Planificării Urgenţelor Civile (Civil Emergency Planing CEP), reprezintă, în cadrul N.A.T.O., fundaţia suportului civil la planificarea şi desfăşurarea operaţiunilor militare, vizând, în acelaşi timp, sprijinirea autorităţilor naţionale pentru protejarea populaţiei şi a infrastructurilor critice.

Statele aliate şi partenere dezbat problematica specifică CEP în Comitetul de Planificare a Urgenţelor Civile (Civil Emergency Planing Committee - CEPC). La reuniunile permanente ale acestui comitet, România este reprezentată prin ataşatul de Afaceri Interne din Delegaţia Permanentă a României la N.A.T.O., iar la reuniunile plenare bianuale, de către inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

18

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

I.G.S.U. reprezintă, totodată, punctul naţional de contact în relaţia cu Centrul Euro-Atlantic de Răspuns la Dezastre (EADRCC). În cazul transmiterii unei solicitări de asistenţă internaţională prin EADRCC, ataşatul de Afaceri Interne la N.A.T.O. are rolul de a sprijini procesul decizional privind contribuţia României, informând autorităţile naţionale asupra detaliilor evoluţiei raportului dintre necesarul şi oferta de asistenţă, pe baza dialogului cu omologi din alte state şi cu Secretariatul Internaţional N.A.T.O. Al doilea domeniu de activitate îl reprezintă dezvoltarea relaţiilor civil-militare în contextul abordării cuprinzătoare şi a priorităţilor stabilite prin conceptul strategic al Alianţei, adoptat în 2010 la Summit-ul de la Lisabona. În acest context, trebuie menţionată contribuţia României cu instructori jandarmi la Misiunea N.A.T.O. de Instruire a Forţelor de Securitate Afgane (NATO Training Mission – Afganistan NTM-A). În funcţie de evoluţiile din teatru, nivelul de participare la NTM-A este stabilit în conferinţe de generare a forţei, desfăşurate la Cartierul General al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE), la care particip alături de reprezentanţi ai www.revistapentrupatrie.ro

10 ani de N.A.T.O. „…S-au împlinit 10 ani de la al cincilea val de extindere N.A.T.O. şi urmează încă multe decenii de acum înainte. Istoria ne-a demonstrat deja că opţiunea noastră a fost corectă. România şi toate celelalte state membre N.A.T.O. participă la păstrarea celor mai înalte garanţii de securitate care pot fi oferite în acest moment. Însă rolul nostru nu se opreşte aici.

Consider că noi toţi, membrii mai vechi sau mai noi, avem datoria de a transmite şi altora valorile şi principiile care ne aduc împreună.

Avem datoria de a proiecta nu doar puterea militară a acestei Alianţe, ci şi forţa ideilor ce o animă. Toţi oamenii de pe glob trebuie ajutaţi să vadă nu doar misiunile pe care le execută N.A.T.O., ci lucrurile cu adevărat importante pe care această organizaţie le propune, le apără şi le garantează. Aşa vom putea spune că lumea este un loc mai sigur pentru toţi… “

FLORI PENTRU EROI. O coroană de flori a depus viceprimministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, la Monumentul Eroilor Militari Români din parcul bucureştean Tineretului, în memoria ostaşilor căzuţi la datorie în teatrele de operaţii şi pe teritoriul ţării noastre, cu ocazia Zilei N.A.T.O. în România.

Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne

anţa Nord-Atlantică conducerii Jandarmeriei Române. Uneori, evoluţia deciziilor din teatru a impus angajarea rapidă a unui dialog direct cu reprezentaţi SHAPE, situaţii gestionate eficient prin excelenta colaborare cu conducerea I.G.J.R. şi cu colegii din D.G.M.O. şi D.A.E.R.I. Ciclul actual al procesului N.A.T.O. de planificare a apărării include pentru prima dată şi domeniul „Stabilizare şi Reconstrucţie”, care vizează includerea capacităţilor civile în acest proces de planificare. În acest domeniu, ataşatul de Afaceri Interne facilitează dialogul reprezentanţilor M.A.I. cu Secţia Planificare Civil Militară din Secretariatul Internaţional N.A.T.O., pentru clarificarea unor aspecte importante, precum implicaţiile asumării ţintelor de capacităţi în domeniul “Stabilizare şi Reconstrucţie”.

Interviu cu CLADIU ZOICAŞ, ataşat Afaceri Interne, Delegaţia Permanentă a României la N.A.T.O. n

Cum apreciază reprezentanţii N.A.T.O. aportul României la misiunile Alianţei?

Imaginea României în comunitatea N.A.T.O. de Planificare a Urgenţelor Civile este cea a unui aliat implicat, care produce rezultate concrete. pentrupatrie@mai.gov.ro

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

19

10 ani de N.A.T.O.

20

România este un contributor activ la dezvoltarea principalei capacităţi non-militare N.A.T.O. în domeniul CEP, formată din experţi civili oferiţi de statele aliate şi partenere, constituiţi în patru grupuri de planificare: „Protecţie Civilă”, „Sănătate, alimente şi agricultură”, „Comunicaţii şi resurse industriale” şi „Transport”. Astfel, România este reprezentată în toate cele patru grupuri de planificare prin experţi civili provenind atât din instituţii publice, cât şi din mediul academic.

Creşterea contribuţiei noastre la această capacitate nonmilitară şi implicarea experţilor români în misiuni şi evenimente N.A.T.O. a reprezentat o prioritate pentru mine, pentru că oferă atât posibilitatea preluării de bune practici internaţionale, cât şi beneficii de imagine pentru România. Astfel, numărul experţilor civili N.A.T.O. oferiţi de ţara noastră s-a dublat în ultimii doi ani.

Armatei, din partea Departamentului de Stat al S.U.A., cu medalia I.S.A.F. (Forţa Internatională pentru Asistenţă de Securitate a N.A.T.O.), precum şi cu certificate de apreciere din partea Poliţiei Afgane.

Am căutat să particip activ la conferinţele, seminariile sau exerciţiile N.A.T.O. în domeniul C.E.P. Astfel, în noiembrie 2012 am luat parte, ca moderator, la o conferinţă pe tema planificării evenimentelor de mare vizibilitate (High Visibility Events - HVE), din perspectiva managementului consecinţelor. În martie 2013, am moderat o dezbatere pe tema Experienţe recente şi provocări în furnizarea şi primirea de asistenţă internaţională la dezastre, la seminarul Grupului N.A.T.O. de Protecţie Civilă (C.P.G.) desfăşurat la Sarajevo - Bosnia Herţegovina. De asemenea, în

De asemenea, experţii români au participat la o serie de seminarii şi conferinţe N.A.T.O., iar unii dintre ei au participat la misiuni civile N.A.T.O., precum cea de asistare a autorităţilor ucrainene în pregatirea pentru EURO 2012, în domeniul CBRN. Profilul României a crescut semnificativ în octombrie 2013, când domnul Raed Arafat, secretar de stat în M.A.I., a candidat şi a fost ales de aliaţi şi parteneri pentru a ocupa poziţia de co-preşedinte al unui grup de planificare CEP, în domeniul sănătăţii, fiind pentru prima dată când România ocupă o astfel de poziţie. Într-o întâlnire bilaterală organizată la Bucureşti, cu ocazia participării la seminarul anual al grupului de planificare co-prezidat de România, organizat la Palatul Parlamentului în octombrie 2013, doamna ambasador Francesca Tardioli, adjunct al Asistentului Secretarului General N.A.T.O. – Divizia Operaţii, a mulţumit conducerii M.A.I. pentru contribuţia activă a României în domeniul planificării urgenţelor civile din N.A.T.O. În ceea ce priveşte misiunea N.A.T.O. de instruire a forţelor de securitate afgane, eforturile conducerii I.G.J.R. şi ale colegilor din D.A.E.R.I. şi D.G.M.O., care au gestionat acest dosar, şi, nu în ultimul rând, profesionismul instructorilor jandarmi participanţi la misiune, au făcut ca Jandarmeria Română să aibă o imagine foarte bună în teatrul de operaţiuni. Astfel, participarea neîntreruptă, începând din 2011, a jandar-milor români la această misiune, faptul că România a deţinut poziţia de naţiune lider în domeniul pregătirii şi formării forţelor de securitate afgane şi nivelul actual de reprezentare a ţării noastre în conducerea NTM-A reflectă recunoaşterea valorii contribuţiei României la această importantă operaţiune a Alianţei. În semn de recunoaştere a meritelor profesionale, jandarmii români au fost distinşi cu medalia Recunoştinţa

octombrie 2013, am condus un exerciţiu virtual la conferinţa despre lecţiile învăţate în urma urgenţelor civile, în care centrul a fost implicat, şi exerciţiilor anuale organizate de E.A.R.D.C.C., în perioada 2004-20012, desfăşurată în Ohrid - F.Y.R.O.M. Aceste contribuţii au fost recunoscute formal printr-o scrisoare de mulţumire transmisă de către şeful EADRCC.

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

Care sunt cele mai importante proiecte N.A.T.O. în care suntem şi noi, românii, implicaţi?

Există mai multe proiecte N.A.T.O. la care participăm, dar mă voi opri asupra unuia singur, în care am fost implicat direct şi a cărui evoluţie indică potenţialul unor beneficii atât în plan practic, cât şi de imagine pentru România.

Astfel, în urmă cu doi ani, a fost constituit un grup de lucru C.E.P., având ca obiectiv realizarea unui „document model privind acordul între state în domeniul răspunderii legale a personalului civil implicat în misiuni de asistenţă intenaţională la dezastre”, un document important, care are potenţialul să devină anexă a unui memorandum de înţelegere, în domeniul asistenţei internaţionale la dezastre, iniţiat de N.A.T.O. şi semnat în prezent de 31 de state, la nivel ministerial. În cadrul unei reuniuni plenare a Grupului de Protecţie Civilă din aprilie 2012, am fost propus pentru poziţia de coordonator al grupului de lucru si am acceptat această provocare, conştient de dificultatea sarcinii, dar şi de potenţialul de imagine pentru România, în cazul reuşitei acestui proiect ambiţios.

Din grupul de lucru fac parte experţi din Canada, Olanda, Germania, Marea Britanie şi România (lt. col. Mariana Barbu de la I.G.S.U.), un reprezentant al Federaţiei www.revistapentrupatrie.ro

10 ani de N.A.T.O. Internaţionale de Cruce Roşie, coordonatorul E.A.D.R.C.C. şi preşedintele pentru Europa al Asociaţiei Internaţionale a Managerilor din domeniul Urgenţelor - I.A.E.M. (Belgia).

Proiectul s-a derulat conform planului, reuşindu-se elaborarea documentului Model Technical Agreement on Liability of Relief Personnel, pe care l-am prezentat la plenara Grupului de Protecţie Civilă din 20-21 martie 2014. Documentul a fost primit cu interes şi validat de către reprezentanţii naţionali, aliaţi şi parteneri.

Forţe ale M.A.I. peste hotare

Cum se îmbogăţeşte experienţa M.A.I. după participarea la misiunile N.A.T.O. alături de forţele Organizaţiei Nord-Atlantice sau prin implicarea în evenimentele organizate de Alianţă ? În general, implicarea în proiecte multinaţionale permite racordarea la reţele de experţi din diferite domenii şi transferul de bune practici între state. În ceea ce priveşte operaţiunea N.A.T.O. din Afganistan, Jandarmeria Română a valorificat experienţa cooperării în teatrul de operaţiuni cu forţe din alte state, prin modernizarea procedurilor specifice. Astfel, jandarmii români s-au adaptat şi şi-au transformat procedurile, astfel încât să fie compatibile cu mediul şi situaţiile din teatru, iar la întoarcerea în ţară au împărtăşit lecţiile învăţate, asigurând creşterea exponenţială a beneficiilor acestei experienţe. Ca rezultat direct, Jandarmeria Română şi-a dezvoltat capacitatea de a participa la misiuni de stabilizare şi reconstrucţie, cu oameni bine pregătiţi, capabili să planifice, să coordoneze sau să conducă acţiuni în mediul internaţional.

Beneficiile nu se opresc însă aici, N.A.T.O. oferind o paletă mai largă de oportunităţi. Astfel, în iulie 2012 s-a desfăşurat la Bruxelles „Summit-ul N.A.T.O. pentru tineri” (Model N.A.T.O. Youth Summit - MoNYS), cea mai mare simulare N.A.T.O. din lume şi singura de acest gen din Europa.

Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, reprezentată de o delegaţie de şase studenţi, s-a numărat printre cele 77 de universităţi care s-au calificat la acest eveniment, în urma unui proces exigent de selecţie la care au participat peste 300 de universităţi de pe trei continente. În încheiere, doresc să afirm că toate aceste contribuţii şi beneficii sunt consecinţe ale deciziilor luate de conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi rezultatul muncii colegilor care gestionează diferitele aspecte ale reprezentării M.A.I. la N.A.T.O., din I.G.S.U., I.G.J.R., D.A.E.R.I., D.G.M.O., D.G.F., D.G.C.T.I. şi D.G.L. Nu în ultimul rând, trebuie spus că la aceste rezultate au contribuit şi cei doi ofiţeri care au ocupat în trecut poziţia de ataşat de Afaceri Interne la N.A.T.O. Vă mulţumesc că mi-aţi oferit posibilitatea prezentării în paginile revistei „Pentru Patrie“ a împlinirilor rezultate din implicarea reprezentanţilor M.A.I. în misiunile şi activităţile Alianţei, la 10 ani de la intrarea României în N.A.T.O. La Mulţi Ani!

inisterul Afacerilor Interne, instituţie fundamentală a statului de drept, ocupă un loc distinct în promovarea politicii externe a României pe componenta asigurării unui climat de stabilitate şi securitate în zona europeană şi euroatlantică. Evoluţia mediului internaţional de securitate, diversificarea şi amplificarea riscurilor şi ameninţărilor asimetrice la adresa securităţii au determinat trecerea de la apărarea strict teritorială la cea colectivă, precum şi multiplicarea tipurilor de misiuni şi operaţii în care pot fi angajate forţe.

Ca stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, România şi-a reiterat dorinţa de a contribui activ la consolidarea şi menţinerea păcii în lume, sens în care, din anul 2011 până în prezent, Jandarmeria Română, prin instructorii dislocaţi, a contribuit la instruirea un număr de 16.420 de ofiţeri şi subofiţeri afgani.

Forţele de jandarmerie sunt în prezent recunoscute ca un instrument deosebit de eficient în asigurarea pregătirii poliţiei afgane, având capacitatea de a acoperi un segment vital pentru reuşita eforturilor internaţionale de stabilizare a teatrului de operaţii Afganistan - pregătirea poliţiei locale pentru lupta împotriva insurgenţei. În prezent, în teatrul de operaţii Afganistan se află 14 jandarmi care ocupă funcţii de ofiţer de stat major în comandamentele Misiunii de Instruire din Afganistan (NTM-A) şi a Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) şi derulează activităţi în următoarele domenii: • perfecţionarea şi pregătirea instructorilor cu accent pe trei domenii: securitate adaptată condiţiilor din Afganistan, conţinutul pregătirii şi pedagogie, precum şi conducerea vehiculelor blindate • pregătire privitoare la cunoaşterea armamentului, actul de comandă, instrucţia tragerii, conducerea ATV-urilor şi a vehiculelor de patrulare • pregătire de intervenţie profesională • pregătire privind topografia militară, conducerea mijloacelor auto, psiho-pedagogie si pregătire medicală în câmp tactic • perfecţionarea tacticii de intervenţie în diferite situaţii, executarea unor trageri adaptate condiţiilor teatrului de operaţii.

Pentru asigurarea obiectivelor României, ca stat membru al N.A.T.O., dar şi pentru sporirea vizibilităţii în cadrul organizaţiilor internaţionale şi asigurarea fluxului informaţional cu factorii decizionali ai Alianţei, Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat, din anul 2003, în Delegaţia Permanentă a României la N.A.T.O., de către un ataşat de Afaceri Interne, menţinând această funcţie până în prezent.n

M

n Mircea Stoian pentrupatrie@mai.gov.ro

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

21

Ziua Poliţiei Române

Premii, avansări ş Premiul Special „Poliţistul Anului”, ediţia 2014, a revenit Unităţii Centrale de Analiză a Informaţiilor din I.G.P.R. Onoranta distincţie a fost înmânată de către viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, la sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române. Premiile „Poliţistul Anului” s-au decernat cu ocazia Zilei Poliţiei Române, în semn de apreciere pentru competenţă profesională, experienţă acumulată, rezultate deosebite obţinute în anul 2013 şi s-au acordat pe patru domenii specifice activităţii poliţieneşti. Prin vot, în urma consultării poliţiştilor din toată ţara, au fost aleşi câştigătorii ediţiei 2014, pe care îi enumerăm în continuare: categoria Ordine şi Siguranţă Publică: inspector de poliţie Ioniţă Corneliu Petru, de la Serviciul pentru Acţiuni Speciale al I.P.J. Iaşi, pentru curaj în imobilizarea unui atentator cu bombă dintr-un campus universitar; categoria Combaterea Criminalităţii Organizate: Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice de la B.C.C.O. Piteşti, ce a destructurat opt grupuri infracţionale; categoria Judiciar: Direcţia de Investigaţii Criminale şi Serviciul de Investigaţii Criminale de la Poliţia Sector 2 Bucureşti, structuri care au anihilat o grupare infracţională deosebit de periculoasă; categoria Structuri de Suport: Direcţia de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiilor, pentru asigurarea bunei funcţionări a celei mai mari şi mai complexe reţele de calculatoare din România.n(C.E.)

entru braşoveni, Ziua Poliţiei a adus, printre altele, multă lume în Piaţa Sfatului dornică să ştie cu ce şi cum îi este asigurată liniştea, protecţia vieţii şi a agoniselii. Şi în 2014, la mai multe „ateliere“ au fost expuse arme, tehnică chiar şi roboţi „pirotehnişti“ şi altele, dintre cele necesare acţiunii poliţiei. S-au făcut demonstraţii de forţă, exerciţii cu exemplare canine bine dresate pentru a-i stăpâni pe răufăcători şi chiar o aplicaţie despre cum se detonează o bombă cu roboţelul specializat în asemenea demersuri. „Am considerat că trebuie să prezentăm comunităţii mijloacele ce le utilizăm pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice“ spune comisar-şef Ion Necşulescu, şeful Serviciului Cabinet al I.P.J. Braşov.

Copii, părinţi, bunici şi foarte mulţi curioşi dornici să vadă câte ceva din expertiza poliţiştilor braşoveni s-au îmbulzit în Piaţa Sfatului.

A fost doar începutul Zilei Poliţiei la Braşov. La Casa Armatei s-au acordat premii celor mai buni 14 poliţişti, diplome şi plachete, iar invitaţilor însemne şi plachete instituţionale.

Ceremonia de acordare a gradului profesional, la termen sau înaintea stagiului minim, desfăşurată ca la carte, a stârnit admiraţia celor prezenţi la eveniment. Recitalul oferit de solişti ai Operei din Braşov a încheiat, în aplauze, o zi plină pentru poliţişti, dar şi pentru cetăţeni şi invitaţi.

Printre oaspeţii de seamă, alături de reprezentanţii instituţiilor centrale şi locale ale statului, au fost şi, pentru prima dată, patru delegaţii ale poliţiştilor din Cehia, Slovacia, Ungaria şi Marea Britanie.n(M.S.)

P

Ziua Poliţiei Române

şi oaspeţi străini

pentrupatrie@mai.gov.ro

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

23

Poliţie

Pădur e salvată de poliţişti Aşezat la „topirea“ muntelui în şes, la 15 kilometri de Braşov şi în apropierea arterei rutiere naţionale ce leagă Muntenia de Transilvania, Săcele este poarta spre masivele Piatra Mare şi Ciucaş şi atrage turişti prin peisajul natural de o frumuseţe rară. Vestiţii mocani au fost daţi uitării de „întreprinzătorii“ cu rezultate rapide şi vizibile, ce au o îndeletnicire ilicită şi distrugătoare: furtul de lemne.

24

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

Copacii dispăreau zi de zi, câte un pic.

Majoritatea caselor, dacă nu chiar toate, din cartierul Gârcin sunt construite fără autorizaţie. După unii localnici, sunt peste zece mii de rromi care locuiesc în acest cvartal al oraşului.

Situat la baza muntelui, pădurea „le intră în casă“ gratuit. Cu o aşa sursă de gologani, rromii n-au stat pe gânduri şi s-au pus pe treabă. Ilegal, evident. Unii, cu caii şi cu copiii, ziua şi noaptea, urcă pe munte şi taie pomi. Alţii şi-au improvizat gatere şi prelucrează buşteni, vând grinzi şi scândură pe dimensiuni.

Primii primesc câţiva bani, iar grosul intră în buzunarele „prelucrătorilor-comercianţi“.

Faţă de cei mulţi din cartier, ce îşi duc viaţa după o zi pe alta, se vede bunăstarea celor din reţeaua, neorganizată, de valorificare a lemnului.

Sunt, însă, bine organizaţi la comercializare. Găsesc comenzi, încasează bani buni şi fac transportul cu antemergător, tot de ai lor, ca marfa să ajungă în siguranţă. www.revistapentrupatrie.ro

ă

Poliţie

Sute de metri cubi au fost prelucrate şi vândute. Se vede şi în prosperitate, dar mai ales în dezgolirea muntelui.

Cine ştie peisajul natural de altădată, e uimit când vede cum arată astăzi.

Presa locală scria că, în ultimii ani, aproape 500 de hectare de pădure au dispărut, în timp ce nivelul de trai al unora din cartierul Gârcin a crescut fără justificare legală.

Reclamaţii, dar şi autosesizare. În mai multe cantoane din zona Săcele, pădurea se rărea văzând cu ochii.

Angajaţii Regiei Publice Locale a Pădurilor nu puteau face faţă furturilor şi, aproape zilnic, reclamau poliţiei dispariţia unor cantităţi importante de lemn. Situaţia operativă evidenţia înmulţirea faptelor infracţionale în domeniul silvic. Braşovul, în 2013, urcase în „top 5“ la acest indicator. Sutele de metri cubi de lemn dispărute arătau existenţa unui fenomen în pădurile din preajma orăşeului Săcele.

Au urmat patru luni în care poliţiştii şi-au organizat demersurile pentru a documenta faptele şi identifica persoanele care tăiau pomii, pe cele care prelucrau şi vindeau ilegal lemnul. Multe zile de observaţie printre copaci, verificarea firmelor, puţine la număr, cu domeniu de prelucrare lemn, depistarea transporturilor ilegale de grinzi şi scânduri şi alte activităţi în scopul combaterii furtului de material lemnos. „A fost o muncă titanică să probăm furtul. În pădure rromii tăiau şi cărau pomii şi noaptea. Foloseau cai, legau buşteanul cu un sistem special ca atunci când observau că sunt pentrupatrie@mai.gov.ro

urmăriţi lăsau buşteanul şi fugeau cu calul. Sau spuneau că l-au găsit şi îl duc acasă pentru foc. Foarte greu să dovedeşti cine a tăiat arborele. Mulţi şi-au improvizat gatere şi prelucrau buştenii, dar spuneau că lucrează pentru ei sau pentru rude... “ spune comisar Cosmin Codrescu, şef Serviciu Ordine Publică, al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov.

Simţind poliţiştii pe urmele lor şi văzând că îşi pierd jobul, care însemna sursa de venit, rromii „tăietori“ deveniseră violenţi, aruncau cu pietre în oamenii legii. Efortul poliţiştilor, a fost uriaş, dar cu folos. După lunga perioadă de informare şi documentare au organizat 13 percheziţii, 10 în Săcele şi trei în alte judeţe, cu scopul de a identifica persoane care sustrag material lemnos, care debitează buşteni fără autorizaţie, confiscării instalaţiilor artizanale şi a bunurilor folosite în producerea infracţiunilor. Au participat 120 de poliţişti, 110 jandarmi şi 20 de lucrători silvici. Rezultatul percheziţiilor a fost impresionant: 98 de metri cubi de lemn confiscaţi într-o dimineaţă, nouă drujbe şi 13 lame pentru drujbă, 15.150 de lei, 14 instalaţii artizanale pentru debitat lemn, 72 de pânze de fierăstrău, 33 de pânze circulare, 22 de telefoane mobile folosite pentru comunicarea între cei implicaţi în furtul de lemn, un autoturism, un autocamion, două compresoare şi un panou electric.

Au fost aplicate 15 sancţiuni contravenţionale, iar opt persoane au fost reţinute pe bază de ordonanţă pentru infracţiuni silvice şi spălarea banilor.

S-a făcut linişte în cartierul Gârcin, chiar şi branşările ilegale la reţeaua ENEL s-au întrerupt, acţiunile de combatere a defrişărilor şi comercializării ilegale de material lemnos şi-au atins scopul. Monitorizarea zonei, însă, continuă.

n Mircea Stoian PENTRU PATRIE Aprilie 2014

25

Poliţie Bărbatul ridică arma cu lunetă la ochi, ţinteşte cu grijă şi apasă pe trăgaci. Detunătura alungă un stol de păsări. Aproape instantaneu, ursul urmărit se prăbuşeşte greoi pe iarba luminişului. Vânătorul rânjeşte satisfăcut. Se gândeşte că va lua bani frumoşi pe blana şi capul superbului exemplar. Ajutat de cei doi însoţitori, începe să hăcuiască leşul nefericitului animal.

Braconieri „încolţiţi” cu focuri de armă. La primele ore ale dimineţii, nimic nu părea să tulbure liniştea Duminicii Paştilor în comuna bistriţeană Romuli. Poate doar uşoara umbră de regret a agentului principal Gheorghe Leah că, în aşa zi de mare sărbătoare, nu putea fi lângă familie. Picase de serviciu. „Asta e! Se mai întâmplă!” şi-a spus tânărul poliţist. Îşi îndesă cascheta pe cap şi dădu să iasă din postul de poliţie. În clipele următoare, un apel telefonic avea să declanşeze o sarabandă în toată regula. Trei bărbaţi, ce cărau raniţe voluminoase, fuseseră văzuţi de către un paznic de vânătoare, în pădurea de la Plaiul Ţiganului. Doi dintre ei purtau şi puşti cu lunetă. Rapid, poliţistul a anunţat Secţia Rurală Năsăud şi, împreună cu pădurarul de serviciu, a plecat în trombă spre locul indicat. La scurt timp, şi-au făcut apariţia, ca să dea o mână de ajutor, mai mulţi vânători, săteni şi pădurari. În ziua aceea nu se anunţase vreo vânătoare legală, nefiind eliberată nicio autorizaţie. Nu puteau fi decât braconieri. „Ajunşi în pădure, am observat urme de paşi prin stratul de frunze uscate.

Indivizii se ascunseseră în spatele unor stânci, cam la 100 de metri distanţă, pândind mişcarile noastre. Când am strigat „Stai!

Poliţia!”, braconierii au ţâşnit din ascunzătoare şi au luat-o la goană cât îi ţineau picioarele, abandonându-şi bagajele. Terenul este accidentat în zonă. Împreună cu paznicul de vânătoare, am alergat după ei. Degeaba i-am somat de mai multe ori. La un moment dat, s-au oprit, iar unul dintre ei şi-a îndreptat puşca spre mine” spune agentul principal Gheorghe Leah, ajutor şef de post în Romuli. Poliţistul nu s-a speriat de ţeava ameninţătoare a puştii şi, după ce i-a mai somat o dată pe braconieri, în timp ce alerga, a tras şase focuri de pistol în aer.

Speriaţi, amatorii de vânătoare ilegală şi-au continuat fuga.

Unul a sărit într-o râpă adâncă, săpată de apa râului Sălăuţa, şi-a pierdut arma şi a căzut în mâinile urmăritorilor, fiind încătuşat. Însoţitorii lui l-au abandonat, pierzându-se în afunzimile pădurii. Dus la audieri, fugarul prins, iniţial susţinea sus şi tare că nu deţine armă, a declarat poliţiştilor cu cine a braconat. „Ceilalţi doi indivizi au fost ridicaţi de-a acasă, din comuna Parva. Ulterior, au fost găsite ambele arme de vânătoare, dar şi raniţele. În bagaje se găseau carnea, blănurile şi

capetele animalelor împuşcate. Bărbaţii, cu vârste cuprinse între 28 şi 40 de ani, vânaseră un urs şi doi ţapi, prejudiciul ridicându-se la o valoare de aproape 50.000 de euro” mai spune Leah. Pentru curajul şi fermitatea arătate, tânărul om al legii a fost premiat, de Ziua Poliţiei Române, de către preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Hoţi de drujbe şi flexuri, încercuiţi de poliţişti. În toiul unei nopţi de vară, când era de serviciu la patrula intercomunală, agentul principal Gheorghe Leah a fost sunat de la Poliţia Oraşului Năsăud. „Mi s-a comunicat că un autoturism, ce venea dinspre comuna Telciu, nu a oprit la

Plaiul Ţiganului, „a

26

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

www.revistapentrupatrie.ro

Poliţie

semnalele regulamentare ale poliţiştilor. Imediat, am ieşit la şosea. Maşina, una puternică, de fabricaţie germană, se apropia cu viteză. Am făcut semn şoferului să oprească. Inutil! Aşa că, am pornit în urmărirea autoturismului. Cu sirena şi girofarul în funcţiune, bineînţeles. Totodată, i-am anunţat pe colegii din dispeceratele de la Secţia 6 Poliţie Rurală Năsăud şi I.P.J. Maramureş. Într-o curbă, din cauza vitezei mari, maşina respectivă a intrat într-un capăt de pod. Din autovehiculul avariat, au sărit trei bărbaţi care au dispărut rapid în pădure. În porbagajul maşinii abandonate, am descoperit 10 bormaşini, 15 flexuri şi 17 drujbe. Toate de firmă!” rememorează Leah. În noaptea aceea, cei trei hoţi, de loc din Baia Sprie, judeţul

Maramureş, spărseseră un magazin de unelte electrice din Ilva Mică şi sperau să se întoarcă cu „prada” acasă. În dimineaţa următoare, un vânător din Romuli a sunat la postul de poliţie şi le-a spus oamenilor legii că a văzut trei persoane, străine de localitate, în pădurea de la Plaiul Ţiganului. Poliţiştii s-au organizat repede şi, împreună cu săteni şi pădurari, i-au înconjurat pe cei trei infractori. Doi s-au predat pe moment, fiind încătuşaţi. Al treilea bărbat a fugit să se ascundă sub un trunchi uriaş de copac. „L-am văzut, am alergat după el, l-am prins şi i-am pus cătuşele” mai spune, cu modestie, curajosul poliţist bistriţean.

n Cătălin Eftene

„anticamera“ închisorii

pentrupatrie@mai.gov.ro

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

27

Profesionişti

„Am realizat că aceasta-i munc

A fost purtător de cuvânt al unuia dintre cele mai solicitate inspectorate judeţene de poliţie. Le-a transmis cetăţenilor ce şi cum s-a rezolvat o speţă sau cum au acţionat poliţiştii doljeni pe un caz punctual şi notoriu. Ofiţer de carieră, poliţist care a trecut prin întreg fluxul profesional ce presupune acumulare de experienţă. Şi-a verificat pregătirea în ţară şi în trei misiuni internaţionale. Toate în Kosovo.

Comisar şef Adrian Căpraru, astăzi, şeful Secţiei 5 Craioviţa Nouă a Poliţiei Municipiului Craiova, îşi spune „povestea vieţii“.

Toţi refuzau funcţia. După o misiune externă, eram în postura în care au fost mulţi colegi veniţi după o misiune afară: nu aveam loc în nicio structură. Într-o zi m-a chemat inspectorul şef şi m-a întrebat dacă vreau să fiu purtător de cuvânt al I.J.P. Dolj. Se aştepta să refuz, cum au făcut alţii. Era o perioadă când inspectoratul „arăta“ rău la imagine şi comunicare. Când i-am spus că accept, nu-i venea să creadă, m-a întrebat încă o dată dacă vreau. N-a fost deloc uşor, a trebuit să gestionez situaţii precum scandalurile

dintre interlopi, focuri de armă în stradă, dar şi altele. Cred că mi-am făcut bine treaba, am încercat să comunic eficient şi corect.

Lait-motiv. Plecarea într-o misiune externă devenise un lait-motiv. Sau poate era la modă să mergi afară. Eu am considerat că este o provocare, că te poţi „măsura“ cu poliţişti din alte ţări, pe un teren neutru. Îmi doream să merg, dar eram tânăr ofiţer şi căsătorit de puţin timp. Însă, într-o seară, fără ca eu să spun ceva, soţia mi-a zis că dacă vreau pot să încerc şi eu. Am fost suprins, dar n-am stat pe gânduri. După cursul de monitor ONU, de la I.S.O.P., a urmat verificarea, examenul de selecţie, cu experţi internaţionali ai Naţiunilor Unite. Greu, dar eram pregătit. Am fost al doilea din serie şi am avut dreptul să aleg unde merg în misiune. Era în 2003 şi plecam în prima misiune externă, în Kosovo. O misiune de menţinere a păcii sub egida ONU. Atunci conflictele erau încă frecvente şi intense, iar poliţiştii internaţionali funcţionau ca un tampon între cele două tabere: albanezi şi sârbi. Şi acolo am parcurs toate etapele, am început ca simplu poliţist într-o echipă de patrulare, trei schimburi, trei luni, la o secţie în apropiere de Pristina. După 90 de zile, am fost avansat şeful patrulei respective, timp de vreo şase luni. Promovarea s-a făcut în urma rezultatelor muncii şi a interviului cu şeful secţiei. Funcţia era de coordonare a poliştilor locali de origine albaneză, pe care am îndeplinit-o până la încheierea primei misiuni în Kosovo.

Acasă, familia era mai numeroasă, soţia născuse primul copil. Sigur, nici nu îndrăzneam să-i spun că mi-a rămas gândul la misiunile internaţionale. Ea, însă, a simţit şi mi-a spus că dacă vreau pot să mai încerc.

Aşa că am plecat în a doua misiune, 2006 - 2008, de data aceasta în Statul Major al Forţelor de Poliţie din Kosovo.

Iar după vreo patru luni am acces pentru o funcţie de conducere administrativă în statul major general. Aveam în subordine un colectiv de 20 - 22 de persoane.

Profesionişti

nca pe care mi-am dorit s-o fac“

A treia misiune în Kosovo a fost între 2010 - 2012.

Situaţia era calmă şi sub control şi s-a trecut la un proces de instruire a forţelor locale de poliţie pentru un standard european. Misiunea fusese preluată de UE. Anumite atribuţii, însă, nu au putut fi transmise către forţele locale, cum ar fi cele de crimă organizată, crime de război, mare corupţie şi infracţiuni de poliţie economică folosind fonduri europene.

Am fost numit de M.A.I. comandantul contingentului de poliţişti români din Kosovo. Participam la toate întâlnirile cu ceilalţi şefi de contingente şi comanda misiunii, unde se discutau probleme de strategie şi implicarea ţărilor respective.

Prima sesizare, primul caz. Regula era ca o problemă sesizată în timpul serviciului să rămână la echipa respectivă până la rezolvare, nu se făcea delimitare între judiciar, cercetări penale ş.a. Eram de serviciu şi a fost reclamată o spargere de locuinţă. Şeful de secţie, un american, m-a trimis cu doi colegi la cercetare la faţa locului. Ajunşi la

destinaţie am făcut tot ceea ce face un poliţist român la un asemenea caz: cercetare, proces verbal de constatare, am audiat partea vătămată şi martorii, am întocmit dovada de ridicare a probelor ce ne erau necesare...

Cu toate cele menţionate m-am prezentat la american.

Foarte contrariat, acesta m-a întrebat ce erau acele documente. I-am explicat tot ce am făcut şi ce reprezintă dosarul. Mirat mi-a spus: „eşti primul poliţist care vine de la caz cu dosarul complet după trei ore de la sesizare...“

Revenirea la secţie. Faptul că am venit la secţie nu este un pas înapoi, ci dimpotrivă, este urmarea firească a tot ceea ce am făcut până acum. Când am venit aici la secţie, printre poliţişti, oameni care vin cu probleme, cu hoţi şi tâlhari, am realizat că această muncă mi-a dorit s-o fac, pentru asta am absolvit Academia de Poliţie. Am visat să prind hoţi, să strâng probe, să fac dosare... Să apăr legea. n Mircea Stoian

Legislaţie

Infracţiunea de luare de m Articolul prezintă modificările aduse de Noul Cod penal (Legea nr.286/2009) infracţiunii de luare de mită. Se precizează că acest nou cod penal aduce schimbări majore în cazul infracţiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul, ţinându-se cont de dispoziţiile vechiului cod penal, dar şi de prevederile Legii nr. 78/2000, privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Prevederea din Noul Cod penal se referă la o multitudine de situaţii în care o persoană ia mită în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. De asemenea, sunt schimbări raportate la subiectul activ al infracţiunii şi la cuantumul pedepsei.

ispoziţiile Noului Cod penal, adoptat prin Legea nr.

286/20091, aduc schimbări majore şi în cazul infracţiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul.

Acestea sunt prevăzute de art. 289-309, iar în concret, cele de corupţie la art. 289-294. La stabilirea conţinuturilor infracţiunilor de corupţie s-au avut în vedere, pe de o parte, reglementarea acestor fapte în Codul penal în vigoare, iar pe de altă parte, dispoziţiile din Legea nr. 78/20002 cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele produse prin Legea nr.

161/20033.

Astfel, potrivit art. 289, constituie infracţiunea de luare de mită fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.

Vechiul Cod penal definea infracţiunea de luare de mită prin raportarea la scopul urmărit de făptuitor (în scopul îndeplinirii, neîndeplinirii sau pentru a întârzia îndeplinirea unui

D

30

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

act referitor la îndatoririle sale de serviciu), în timp ce prevederea din Noul Cod penal se referă la o multitudine de situaţii în care o persoană ia mită în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

De altfel, s-a remarcat deja în literatura de specialitate, că textul art. 289 este foarte asemănător cu textul actual din Codul penal francez.4 A fost necesară această modificare pentru a se renunţa la distincţia actuală între luarea de mită şi primirea de foloase necuvenite, cu privire la situaţia în care înţelegerea a avut loc înainte de efectuarea actului, dar bunurile s-au remis ulterior.

Astfel, s-a eliminat cerinţa esenţială a anteriorităţii în raport cu realizarea actului de serviciu, realizându-se absorbirea infracţiunii de primire de foloase necuvenite în conţinutul luării de mită. 5 O altă consecinţă a acestei noi incriminări se referă la faptul că pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii vor constitui modalităţi ale infracţiunii şi în cazul în care sunt săvârşite ulterior neîndeplinirii sau îndeplinirii cu întârziere a îndatoririlor de serviciu.6 Alin. 2 al aceluiaşi articol prevede că fapta prevăzută la alin. 1, săvârşită de una dintre persoanele arătate în art. 175, alin.

(2), constituie infracţiune numai când este comisă în legătură cu www.revistapentrupatrie.ro

Legislaţie

e mită în Noul Cod penal neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.

Aliniatul ultim prevede că banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Schimbarea propusă prin Noul Cod penal înseamnă pedepse mai reduse pentru infracţiunile de corupţie decât cele din vechiul cod, precum şi dezincriminarea unor fapte de corupţie cu frecvenţă ridicată în viaţa socială românească.

Vechiul Cod penal (art. 254) pedepsea luarea de mită cu închisoare de la 3 la 12 ani, iar dacă funcţionarul exercită o funcţie de conducere sau control pedeapsa este de la 3 la 15 ani.

Potrivit art. 289 alin. 1 din noul cod penal luarea de mită se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani pentru funcţionarii publici cu atribuţii de decizie, iar pentru funcţionarii privaţi limitele de pedeapsă se vor reduce cu o treime7.

Codul penal actual incriminează ca luare de mită şi fapta funcţionarului de a nu respinge promisiunea sau oferta de bani sau alte foloase. Noul cod penal nu mai prevede ca infracţiune o asemenea faptă.

Pentru unii autori, această prevedere a Noului Cod penal se justifică prin faptul că această modalitate a nerespingerii nu se regăseşte nici în alte legislaţii (spaniolă, portugheză, germană, franceză), nici în textul Convenţiei penale privind corupţia.8 O altă opinie9 susţine faptul că eliminarea nerespingerii poate fi un progres în domeniul politicii penale, actuala reglementare fiind excesivă. Totuşi, alţi autori10 consideră că noul cod penal sancţionează orice fel de acceptare a unei sume de bani ori de alte foloase, tacită sau expresă, astfel încât, deşi nerespingerea primirii unei sume de bani ori alte foloase nu este prezentă în art. 289, persoana căreia i se oferă bani va comite infracţiunea de luare de mită, dacă acceptarea este tacită.

Importanţă prezintă şi prevederea din art. 289 alin. 2 al noului cod penal, potrivit căreia luarea de mită nu va mai constitui infracţiune dacă fapta a fost comisă pentru ca un funcţionar public fără atribuţii de decizie sau un funcţionar privat să-şi îndeplinească în mod legal atribuţiile. Astfel, dacă un medic primeşte o anumită sumă de bani pentru a-l pentrupatrie@mai.gov.ro

trata pe pacient, dacă un funcţionar oarecare cere şi va primi bani pentru a-i rezolva cetăţeanului mai repede o solicitare la care are dreptul (după ce funcţionarul va tergiversa rezolvarea până când cetăţeanul va pricepe ce are de făcut), sau dacă un profesor va primi un stimulent ca să se ocupe mai mult de un elev ori un notar sau avocat să-şi facă datoria mai conştiincios, beneficiarii acestei activităţi nu vor mai fi pedepsiţi.

Astfel, potrivit art. 289, Noul cod penal, subiect activ al infracţiunii de luare de mită nu poate fi decât un funcţionar public. În art.308 se prevede că dispoziţiile art. 289-290 din Noul cod penal, privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175, alin. 2 NC. pen. ori în cadrul oricărei persoane juridice.

Potrivit art. 293, Noul cod penal, dispoziţiile art. 289 şi art.

290 se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate să pronunţe o hotărâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre soluţionare de către părţile la acest acord, indiferent dacă procedura arbitrală se desfăşoară în baza legii române ori în baza unei alte legi. În conformitate cu art.

175, Noul cod penal, alin. 1, funcţionar public,11 în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără remuneraţie: exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia. În privinţa elementului material, infracţiunea de luare de mită, potrivit NCP, se poate realiza doar printr-o acţiune, diferit faţă de vechiul Cod penal în care se putea realiza şi printr-o inacţiune. Acţiunea poate consta în pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin făptuitorului, ori în acceptarea promisiunii unor astfel de foloase.

Astfel, într-o speţă12, un ofiţer de poliţie a pretins şi primit de la tatăl unui minor infractor, internat la un centru de minori, suma de 20.000 lei şi 50 de mărci germane pentru a-l scoate pe minor din acel centru. Prima instanţă l-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art.

254, alin. 1, C.pen., vechiul Cod penal. În apel s-a schimbat încadrarea juridică a faptei în abuz în serviciu, cu motivarea că, deşi primirea banilor a avut legătură cu PENTRU PATRIE Aprilie 2014

31

Legislaţie care era obligat prin atribuţiile de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Potrivit noului cod penal, asemenea faptă nu va mai fi infracţiune.

Astfel, în Noul Cod Penal, nemaifiind incriminată infracţiunea de primire de foloase necuvenite, nu se mai face distincţie între momentul primirii, pretinderii sau acceptării de foloase necuvenite, astfel încât primirea folosului după îndeplinirea actului de serviciu nu mai trebuie să fie precedată de pretinderea sau acceptarea unei promisiuni.

Practica judiciară confirmă că infracţiunea subzistă chiar dacă folosul pretins sau promis făptuitorului nu i se mai remite efectiv. Ori de câte ori neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu constituie infracţiune prin ea însăşi, luarea de mită va intra în concurs cu acea faptă penală.

Dacă darea de mită se va face către un funcţionar public fără atribuţii de decizie ori către un funcţionar privat, pentru ca acesta să-şi îndeplinească în mod corect atribuţiile de serviciu ori să urgenteze îndeplinirea lor, fapta de dare de mită nu va mai constitui infracţiune. n Conf. univ. dr. Ionuţ Andrei Barbu Bibliograf ie:

punerea minorului în libertate, inculpatul a lăsat să se creadă că va da o destinaţie licită, şi anume că vor fi folosiţi pentru acoperirea prejudiciului.

Recursul declarat de procuror în cauză este fondat. În situaţia în care un funcţionar , cum este cazul în speţă, pretinde ori primeşte bani ce nu i se cuvin pentru a îndeplini sau nu un act privitor la îndatoririle de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, este irelevantă pentru existenţa infracţiunii, împrejurarea că funcţionarul indică sau nu corect ce destinaţie urmează să dea banilor primiţi, importantă fiind poziţia lui subiectivă privitoare la primirea foloaselor în legătură cu îndatoririle sale de serviciu.

De asemenea, şi cel care dă banii sau foloasele se poate afla în eroare de fapt cu privirea la destinaţia acestora, dar şi această împrejurare este lipsită de relevanţă, pentru că nu este condiţionată existenţa infracţiunii de luare de mită de preexistenţa infracţiunii de dare de mită, cele doua infracţiuni fiind autonome.13 Într-o altă speţă, s-a reţinut în fapt că inculpatul era încadrat la Primăria comunei Dragomireşti, judeţul Neamţ, ca inspector de specialitate cadastru şi a fost solicitat de denunţătorul G. C. să cumpere un teren situat în intravilanul şi extravilanul comunei Dragomireşti, să-i întocmească schiţele de plan pentru cele 11 parcele ce totalizau suprafaţa de 5, 6 hectare. La sfârşitul lunii noiembrie 2002, inculpatul, potrivit atribuţiilor de serviciu, i-a dat denunţătorului planurile de situaţii, din care şase erau incomplete. După ce le-a completat, la insistenţa denunţătorului, inculpatul i-a mai eliberat 5 planuri, condiţionând eliberarea ultimului de darea sumei de 3.000. 000 lei vechi.14 Codul penal actual prevede că primirea de foloase necuvenite de către un funcţionar, după ce a îndeplinit un act la

32

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

1. Alexandru Boroi, Drept penal, Partea specială, Conform Noului Cod Penal, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011.

2. Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chiş, Costică Păun, Mirela Gorunescu, Norel Neagu, Maxim Dobrinoiu, Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal Comentat, vol. II Partea specială, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012.

3. Claudia-Florina Uşvat, Infracţiunile de corupţie în contextul reglementărilor europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010.

4. Gabriel Caian, Elemente de noutate în reglementarea infracţiunilor de corupţie, Revista Forumul Judecătorilor, nr. 4/ 2010.

5. http://www.forumuljudecatorilor.ro 6. Revista Dreptul nr. 11/1996 1 Publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009.

2 Publicată în Monitorul Oficial nr. 219 din 18 mai 2000.

3Publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 21.04.2003 4Claudia- Florina Uşvat, Infracţiunile de corupţie în contextul

reglementărilor europene, Editura Universul Juridic, Bucureşti, Bucureşti, 2010, p. 156.

5http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Art-14-forumuljudecatorilor-nr-4-2010.pdf 6Gabriel Caian, Elemente de noutate în reglementarea infracţiunilor de corupţie, Revista Forumul Judecătorilor, nr. 4/ 2010.

7Conform art.308 Noul cod penal.

8Este vorba despre Convenţia Penală privind Corupţia, adoptată la Strasbourg la data de 27 ianuarie 1999; a se vedea şi Claudia-Florina Uşvat, op.cit., p. 140.

9Gabriel Caian, op.cit.

10Vasile Dobrinoiu, Ilie Pascu, Mihai Adrian Hotca, Ioan Chiş, Costică Păun, Mirela Gorunescu, Norel Neagu, Maxim Dobrinoiu, Mircea Constantin Sinescu, Noul Cod Penal Comentat, vol. II Partea specială, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p.527.

11Alexandru Boroi, Drept penal, Partea specială, Conform Noului Cod Penal, Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2011, p. 370.

12Curtea Supremă de Justiţie, Secţia militară, decizia nr. 11/1995, Dreptul, nr. 11/1996, p. 127.

13Alexandru Boroi ,op.cit., p. 371.

14I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 511/2004, în Alexandru Boroi, op.cit., p. 371. www.revistapentrupatrie.ro

Miniştrii de interne ai României

Ion C. Brătianu A fost unul dintre cei mai importanţi oameni de stat români din secolul al XIX-lea. S-a născut la 2 iunie 1821, în satul Florica (Argeş). Făcea parte dintr-o familie boierească, fiind al cincilea copil al stolnicului Constantin Brătianu. Primele învăţături le urmează acasă, sub atenta îndrumare a dascălului Nicolae Simonide. in adolescenţă, părinţii îl îndrumă spre o carieră militară şi va face parte, pentru o scurtă perioadă de timp, dintr-un escadron de cavalerie condus de fratele său, Teodor. Încheie studiile secundare militare cu gradul de praporcic (sublocotenent). Dând dovadă de calităţi intelectuale excelente, în 1841 pleacă la Paris pentru a urma cursurile Şcolii Politehnice. În acest mediu social şi intelectual îl cunoaşte pe C.A. Rosetti, cu care va lega o strânsă prietenie. În februarie 1848, în momentul izbucnirii revoluţiei franceze, Brătianu se implică în mişcările studenţeşti ce urmăreau răsturnarea Monarhiei din iulie.

Ajunge înapoi în ţară, în momentul în care efervescenţa revoluţionară a paşoptiştilor era în plin avânt, astfel că Brătianu devine unul din susţinătorii activi ai noilor idei.

Face parte din Comitetul revoluţionar de la Bucureşti, este secretar al Guvernului provizoriu şi Prefect al Poliţiei Capitalei în timpul evenimentelor. După înfrângerea mişcării, pleacă în exil la Paris de unde va sprijini cauza naţională a românilor în faţa opiniei publice occidentale. Întors în ţară în 1857, se angajează din plin în activităţi de susţinere a cauzei unioniste. Este ales membru în Divanul Ad-hoc şi în Adunarea Electivă de la Bucureşti, unde votează dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Cu toate acestea, ideile sale, ce urmau linia unui liberalism radical şi care nu erau agreate de domnul Principatelor Unite, îl vor ţine pe Brătianu departe de funcţii politice foarte importante în stat, pe timpul domniei lui Cuza. Mai mult, împreună cu prietenul său C.A. Rosetti, se numără printre liderii mişcării de opoziţie împotriva domnitorului. Joacă un rol decisiv în aducerea lui Carol pe tronul României şi este unul dintre artizanii unificării mişcării liberale, la 24 mai 1875, când odată cu fondarea

D

Partidului Naţional Liberal, Ion C. Brătianu este ales preşedinte al noii formaţiuni politice.

După 1876 ascensiunea sa politică ia avânt. Deţine în mai multe legislaţii portofoliul de prim-ministru, ministru de interne, de finanţe şi de război. Ca ministru de interne, (şapte legislaturi, cu câteva pauze, din 1867 până în 1887) în 1867, a ordonat punerea în aplicare a Legii Terenulilor agricole, adoptată în 1866, dar neaplicată de teama frământărilor ţărăneşti. De asmenea, a susţinut Legea pentru reînfiinţarea birourilor de paşapoarte, care avea ca scop oprirea afluxului de emigranţi ilegali, între care se aflau mulţi agenţi ruşi şi austrieci. A apărut regulamentul pentru trăsurile publice, care reglementa staţionarea şi circulaţia acestora pe străzile oraşelor. A fost creat Serviciul Circulaţiei în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei.

După câştigarea alegerilor din iunie 1876, Ion C. Brătianu este numit preşedinte al Consiliului de Miniştri. Pe plan extern se profila un nou conflict ruso-turc, ce se va declanşa efectiv la 12 aprilie 1877. Diplomaţia românească vede

în acest război o nesperată oportunitate: obţinerea independenţei de stat a României. Astfel, în şedinţa solemnă a Adunării Deputaţilor din 9 mai 1877, la o interpelare a lui Nicolae Fleva privind situaţia ţării, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu rosteşte celebrul discurs ce proclama independenţa României. Aceasta însă va fi cucerită, de facto, prin jertfa pe care soldaţii români au dat-o pe câmpul de luptă, în bătăliile pentru cucerirea redutelor Griviţa, Plevna şi Rahova.

Turcii se predau la 28 noiembrie 1877. În urma tratatului de pace, de la 1 iulie 1878, independenţa României este recunoscută. Acest deziderat îndeplinit, guvernul României a pornit pe calea adoptării unor reforme menite să ducă la modernizarea României: înfiinţarea Băncii Naţionale (1880), răscumpărarea căilor ferate (1880), proclamarea regatului (14 martie 1881), construirea a 3.000 km de căi ferate şi şosele, legea electorală (1884), autocefalia Bisericii Ortodoxe Române (1885), legea pentru încurajarea industriei naţionale (1887).

Deşi bogată în realizări, lunga perioadă a guvernării lui Ion C. Brătianu (24 iulie 1876-20 martie 1888), de fapt cea mai îndelungată din istoria modernă a României, suportă spre finalul inevitabilul declin manifestat adesea în politica românească. Ion C. Brătianu părăseşte puterea în 1888, înconjurat de o ostilitate generală.

La retragerea sa, România era un stat puternic, consolidat, un regat independent. „În politică - afirma Brătianu - înainte de toate, să fim români.

Politica noastră trebuie să fie naţională, adică toate interesele române trebuie dezlegate prin ţară, în ţară şi numai în folosul României, şi al nimănui altuia.“ Contemporanii l-au numit „fondatorul dinastiei de la Florica“. Trei dintre fiii săi, Ionel, Vintilă şi Dinu, precum şi nepotul Gheorghe i-au continuat opera politică.

S-a stins din viaţă la 4 mai 1891, la vârsta de 70 de ani. La 21 mai 1891, cotidianul francez „La Liberté“ îşi deschidea ediţia aducând un elogiu operei politice a lui Ion C. Brătianu, afirmând printre altele: „Românii nu mai sunt un popor batjocorit ci o naţie respectată, pe care Europa va trebuie să conteze. Toate aceste rezultate par aproape de necrezut. Românii le datoresc unor oameni, primul dintre ei fiind Ion C. Brătianu“. n Miliana Şerbu

Fonduri europene

Peste şase miliarde de lei pentru idei de proiecte (II) Accesarea fondurilor externe nerambursabile reprezintă o oportunitate de a îndepărta obstacolele din calea dezvoltării României şi a debloca potenţialul economic al ţării, prin investiţii. Totodată, accesarea fondurilor externe nerambursabile reprezintă o prioritate asumată de către Guvernul României prin Programul de guvernare 2013-2016, dar şi pentru viitoarea perioadă de programare, 2014-2020. În acest context, Ministerul Afacerilor Interne şi-a manifestat susţinut interesul în identificarea şi atragerea acestor fonduri, ca surse complementare de finanţare a priorităţilor strategice, în toate domeniile sale de competenţă. a nivelul Ministerului Afacerilor Interne, abordarea fondurilor europene se realizează integrat. Structurile care administrează şi coordonează utilizarea fondurilor structurale, fondurilor dedicate domeniului afaceri interne şi granturile externe, lucrează într-o manieră coordonată, fără suprapuneri în realizarea obiectivelor instituţionale.

Pe palierul fondurilor dedicate segmentului Afaceri Interne, Serviciul Evaluare Necesitate Finanţare şi Fonduri Europene, din cadrul Direcţiei Schengen are rolul de Autoritate Responsabilă administrând Programul General Solidaritatea şi Gestionarea Fluxurilor Migratorii, iar începând cu anul 2014, Direcţia Schengen va administra şi Noul Cadru Financiar 20142020, cu fonduri dedicate aceluiaşi segment. Biroul Granturi Externe, din cadrul Direcţiei administrează proiecte finanţate din Mecanismul Financiar Norvegian, Fondul de Cooperare Elveţiano-Român şi urmăreşte identificarea de noi oportunităţi de finanţare prin mecanisme de grant.

M.A.I. accesează în calitate de Beneficiar, fonduri structurale precum şi o gamă extinsă de granturi, sub coordonarea Unităţii de Politici Publice. Astfel, se urmăreşte corelarea priorităţilor strategice ale M.A.I. cu surse de finanţare nerambursabile disponibile, astfel încât să se asigure un nivel cât mai ridicat de eficienţă şi performanţă.

L

Fonduri dedicate şi granturi externe pentru domeniul Afaceri Interne.

Fonduri dedicate. Pe capitolul de fonduri dedicate, Ministerului Afacerilor Interne, prin intermediul Serviciului Evaluare Necesitate Finanţare şi Fonduri Europene – Direcţia Schengen, are calitatea de Autoritate Responsabilă pentru fondurile acordate României prin intermediul Programului General „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” (PG SOLID) 2007-2013, prin cele patru fonduri: Fondul pentru Frontierele Externe, Fondul European de Returnare, Fondul European pentru Refugiaţi şi Fondul European pentru Integrarea Resortisanţilor Ţărilor Terţe.

34

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

Programul General “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” reprezintă un instrument financiar creat special pentru implementarea de către Statele Membre a unor politici comune de azil şi migraţie dar şi în vederea instituirii unui management integrat al frontierei de stat.

PG SOLID, prin obiectivele sale, serveşte nu doar intereselor naţionale ci, în baza principiului solidarităţii, tuturor Statelor Membre Schengen, prin întreprinderea unor măsuri menite să întărească starea de securitate naţională, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Obiectivele generale ale fondurilor PG SOLID sunt următoarele: Fondul European de Returnare - sprijinirea şi încurajarea eforturilor depuse de statele membre de a gestiona mai bine returnarea, sub toate aspectele sale, pe baza conceptului de gestionare integrată şi prin prevederea unor acţiuni comune care să fie puse în aplicare de către statele Fondul membre sau a unor acţiuni la nivel naţional European pentru Refugiaţi - sprijinirea eforturilor depuse de statele membre de a permite resortisanţilor ţărilor terţe cu origini economice, sociale, culturale, religioase, lingvistice şi etnice diferite să întrunească condiţiile de rezidenţă şi de a înlesni integrarea acestora în societăţile europene Fondul European pentru Integrarea Resortisanţilor Ţărilor Terţe sprijinirea eforturilor depuse de statele membre de a permite resortisanţilor ţărilor terţe cu origini economice, sociale, culturale, religioase, lingvistice şi etnice diferite să întrunească condiţiile de rezidenţă şi de a înlesni integrarea acestora în societăţile europene Fondul pentru Frontierele Externe organizarea eficientă a controalelor la frontierele externe, gestionarea eficientă de către statele membre a fluxurilor de persoane la frontierele externe, aplicarea uniformă de către personalul pentru paza frontierelor a dispoziţiilor de drept comunitar privind trecerea frontierelor externe şi îmbunătăţirea gestionării activităţilor organizate de serviciile consulare şi de alte servicii ale statelor membre în ţările terţe. www.revistapentrupatrie.ro

Fonduri europene Valoarea totală a fondurilor acordate României pe întreaga perioadă de finanţare 2007 – 2013, prin intermediul acestui Program, însumează aproximativ 60 milioane de euro, iar proiectele finanţate sunt implementate la nivelul mai multor structuri şi instituţii: Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Centrul Naţional SIS, din M.A.I., Centrul de Cooperare Poliţienească, din I.G.P.R. - M.A.I., Ministerul Afacerilor Externe şi ONGuri. Sistemul de Management şi Control, care administrează şi supervizează activitatea desfăşurată sub acest Program, este condus de către Autoritatea Responsabilă (Direcţia SchengenM.A.I.) şi reuneşte Ministerul Fondurilor Europene, prin intermediul Direcţiei Generale Mecanisme şi Instrumente Financiare Nerambursabile, ca Autoritate Delegată, Inspectoratul General pentru Imigrări, ca Autoritate Delegată, Direcţia Generală Financiară a M.A.I., ca Autoritate de Certificare şi Autoritatea de Audit, de pe lângă Curtea de Conturi, pentru întreg Programul.

Serviciul Evaluare Necesitate Finanţare şi Fonduri Europene, din cadrul Direcţiei Schengen a administrat şi fondurile acordate României, de către Comisia Europeană, prin intermediul Phare şi Facilitatea de Tranziţie, Facilităţii Schengen şi va juca acelaşi rol şi pentru noul Cadru Financiar Multianual 2014-2020, pe domeniul Afaceri Interne. În contextul noului Cadru Financiar Multianual 2014 – 2020, aferent domeniului Afaceri Interne, Direcţia Schengen va gestiona doua fonduri: Fondul pentru Securitatea Internă (ISF) şi Fondul pentru azil, migraţie şi integrare. Fondul pentru azil, migraţie şi integrare se va axa pe gestionarea integrată a migraţiei, în timp ce Fondul pentru securitatea internă va sprijini punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă, printr-o abordare coerentă şi amplă a cooperării în domeniul aplicării legii (ISF Police) şi va gestiona domeniul frontiere externe ale UE (ISF Borders&Visas). Valoarea totală alocată acestor fonduri este de aproximativ 120 milioane euro, pe întreaga perioadă de finanţare. În cadrul procesului de programare, România a fost primul Stat Membru care a transmis Comisiei Europene proiectele de Programe Naţionale (ISF şi AMIF), acestea urmând a fi aprobate până la finalul anului în curs.

Granturi externe. Biroul Granturi Externe din cadrul Direcţiei Schengen şi Direcţia Generală Financiară – Serviciul Gestionare Asistenţă Financiară Postaderare, în calitate comună de Operator de Program, au elaborat Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 149 din 28 octombrie 2014, prin care cele două structuri sunt desemnate să asigure atribuţiile operatorului de program. Acest document reprezintă definitivarea cadrului legal pentru începerea implementării Mecanismului Financiar Norvegian, la nivelul M.A.I. La data de 28.06.2013 a fost semnat Acordul de Program RO 21 între Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe şi Ministerul Fondurilor Europene pentru domeniul ”Cooperarea în spaţiul Schengen şi combaterea crimei organizate şi a infracţionalităţii transfrontaliere, inclusiv a traficului şi a grupurilor infracţionale itinerante”, prin care Ministerul Afacerilor Interne a dobândit calitatea de Operator de Program. Bugetul programului este compus din contribuţia norvegiană în valoare de 5 milioane euro (85 la sută) şi cofinanţarea naţională de 882.353 Euro (15 la sută). Obiectivul general al programului este acela de a spori securitatea cetăţenilor prin creşterea eficienţei cooperării între autorităţile de aplicare a legii din statele membre Schengen în lupta împotriva crimei organizate, inclusiv a traficului de fiinţe umane, precum şi dezvoltarea cooperării şi strângerea relaţiilor pentrupatrie@mai.gov.ro

bilaterale între statele aparţinând Spaţiului Economic European.

Semnarea Acordului de Program a reprezentat acceptarea spre finanţare, cu o rată de eligibilitate de sută la sută, a unui număr de şase „proiecte predef inite” propuse de Ministerul Afacerilor Interne. Acestea urmează a fi implementate de structuri ale M.A.I., denumite „promotori de proiecte” şi sunt următoarele: a) “Consolidarea coope- rării poliţieneşti dintre Norv egia şi România, pentru combaterea grupurilor infracţionale itinerante şi traf icul de f iinţe umane” (promotor de proiect: I.G.P.R., buget total: 3,374,706 euro) b) “Cooperare în domeniul migraţiei ilegale şi a protecţiei drepturilor omului” (promotor de proiect: I.G.P.F., buget total: 170,310 euro) c) “Perspectiv e naţionale priv ind compensaţiile acordate v ictimelor traf icului de persoane” (promotor de proiect: A.N.I.T.P., buget total: 250.000 euro) d)“Abordare integrată pentru prev enirea v ictimizării în comunităţile roma” (promotor de proiect: I.G.P.R., buget total: 791,550 euro) e) “Combaterea criminalităţii economice la frontierele Schengen” (promotor de proiect: I.G.P.R., buget total: 800,000 euro) f ) “Consolidarea managementului ciclului informaţiilor în lupta împotriv a crimei organiz ate şi a migraţiei ilegale, în v ederea creşterii securităţii europene”(promotor de proiect: D.I.P.I., buget total: 686,260 euro). În urma încheierii Acordului de Program RO 21, pentru operaţionalizarea prevederilor sale, a fost semnat, la data de 24 iulie 2013, Acordul de Implementare a Programului, între Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Afacerilor Interne. Acordul de Implementare defineşte responsabilităţile părţilor şi stipulează modul şi condiţiile de gestionare a fondurilor alocate.

La sfârşitul lunii decembrie 2013, Operatorul de Program a demarat procedura de evaluare a proiectelor predefinite, aceasta încheindu-se la 10 ianuarie 2014, toate proiectele fiind evaluate pozitiv, cu observaţia că după ce vor fi încheiate acordurile de parteneriat, vor fi semnate contractele de finanţare şi se vor transfera către promotori sumele necesare avansului pentru proiectele predefinite. În luna martie 2014, valoarea grantului a crescut cu 300.000 euro, în acest mod bugetul programului depăşind suma de 6,2 milioane de euro.

Direcţia Schengen mai coordonează gestionarea Programului de Cooperare Elveţiano-Român la nivelul M.A.I. (denumit şi „Fondul Elveţian”). În cadrul Fondului Tematic Securitate, parte a Programului de Cooperare, funcţionează un Comitet Director format din reprezentanţi ai instituţiilor ce gestionează programe europene de la nivelul autorităţilor cu atribuţii în domeniul securităţii, respectiv Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai biroului înfiinţat în vederea gestionării acestui program în cadrul Ambasadei Elveţiei în România. Şedinţele sunt prezidate de către reprezentantul Organismului Intermediar Elveţian (SIB), liderul consorţiului responsabil cu managementul acestui program. Scopul acestui Comitet Director este de a monitoriza implementarea proiectelor aferente Fondului Tematic Securitate, asigurând legătura între SDC (Swiss Development and Cooperation Unit) şi beneficiari, Ministerul Afacerilor Interne fiind reprezentat prin Direcţia Schengen, ca membru plin, cu drept de vot. În anul 2013 au existat opt proiecte în implementare finanţate prin Fondul Elveţian, derulate de diferite structuri ale M.A.I., în valoare totală de 7.264.214 franci elveţieni, şapte dintre acestea continuând şi în anul 2014. n Crina Bratanov, Oana Cozma, Eugen Vălean PENTRU PATRIE Aprilie 2014

35

Documentar

A p r i l i e 1 9 4 4 : Sărbători de P De parcă nu ar fi fost de ajuns, noaptea de Înviere a fost luminată de străfulgerările exploziilor bombelor aruncate de aviatorii britanici, experţi în bombardamentul de noapte. Iar în prima zi de Paşti, vizat de raidul american a fost Braşovul, oraşul de baştină al vănătorului IAR-80, cu obiectiv secundar Turnu-Severin.

ltimul trimestru al anului 1943 - sorţii războiului aerian în vestul Europei au început să se schimbe în favoarea Aliaţilor. Iniţial, în cadrul „Combined Bomber Offensive“ superi-oritatea numerică a bombardierelor americane de zi putea fi contracarată de grupurile de vânătoare germane, încadrate cu piloţi foarte bine pregătiţi; intrarea în luptă a avionului de vânătoare North American P-51 Mustang, echipat cu motorul Packard V-1650-7 (licenţă Rolls-Royce Merlin 66), supraalimentat cu un compresor antrenat mecanic cu două trepte, a înclinat definitiv balanţa în defavoarea Luftwaffe. Cu performanţe superioare la mare altitudine şi capabil să realizeze escorta bombardierelor pe întreg traiectul către ţintele din Germania (cu decolare din Marea Britanie), Mustang-ul a surclasat destul de uşor principalii vânători ai Reich-ului: Messerschmitt Bf-109 G şi FockeWulf FW-190. Bineînţeles, piloţii germani experimentaţi au sesizat imediat slăbiciunea aparatului american – maniabilitatea inferioară la viteze mici, astfel că au putut opune o rezistenţă deosebit de dură.

Totuşi, numărul lor se împuţina pe zi ce trecea, iar completările, tineri fără experienţă de luptă, cădeau pradă rapid celor şase mitraliere calibru 12,7 mm de la bordul Mustang-ului.

Luând în calcul aceste aspecte, comandanţii militari aliaţi nu pierduseră din vedere problema României; odată cu eliberarea Italiei de sub controlul fascist, aveau la dispoziţie un vast complex de aerodromuri militare, în zona Foggia-BrindisiBari, aflat la aproximativ 900 km de teritoriul românesc. Aici se afla dislocată Armata a XV-a a Aerului americană, responsabilă cu campania feroce de bombardare a României din primăvara/vara lui 1944.

Primele trei luni ale anului 1944 au fost relativ liniştite pentru piloţii români detaşaţi în cadrul apărării teritoriului. În afară de o singură alarmă reală (avioane inamice la sud de Dunăre, fără să treacă în spaţiul românesc), pe 4 ianuarie, la care au răspuns Grupurile 1 şi 7 Vânătoare, echipate cu aeronave IAR-80/81, restul timpului favorabil zborului s-a petrecut prin realizarea de exerciţii de alarmare şi luptă în patrulă, respectiv celulă. Totuşi, personalul navigant era complet conştient de faptul că o nouă confruntare cu aviaţia strategică a Statelor Unite ale Americii nu va întârzia să apară. Iar condiţiile de angajare nu vor mai fi asemenea celor de la 1 august 1943...

U

36

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

Iată că începutul luptei de pe cerul României, în care titani (aşa cum avea să-i numească ulterior, în Jurnalul său, gral. mr. av. (r) Ion Dobran) urmau să cadă fulgeraţi, atât de o parte, cât şi de cealaltă, nu se lasă mult aşteptat. La 3 aprilie, avioanele de recunoaştere ale Armatei a XV-a a Aerului execută, la ora 11:30, o misiune deasupra Bucureştiului, încadrând zona cuprinsă între Chitila şi Gara de Nord.

4 aprilie 1944... situaţie meteo foarte bună deasupra României. În jurul orelor 11:10, de la bazele din Italia decolează o formaţie mixtă, compusă din 95 de bombardiere B-17 şi 134 B24, escortată de avioane P-38 Lightning, având ca obiective zona petroliferă Ploieşti-Câmpina, respectiv triajul CFR de lângă Bucureşti. Începând cu orele 13:00, piloţii Gr. 1 Vt. (Roşiorii de Vede), Gr. 7 Vt. (Pipera), Gr. 6 Vt. (Popeşti-Leordeni) şi Esc. 53 Vt. (Otopeni) sunt trimişi în aer pentru a lupta contra bombardierelor americane. Ajunşi la 7000 m, altitudinea de zbor a camioanelor (codificarea radio pentru bombardierele inamice), zburătorii români intră în hora de foc şi moarte. Roiesc trasoarele în jur, avioane lovite îşi cară trâmbele de fum după ele, iar vânătorii fac ceea ce ştiu mai bine: revin de fiecare dată la atac.

Spre norocul lor, escorta de Lightning-uri pierduse bombardierele pe drum, ceea ce le-a permis să atace fără teama de a putea fi interceptaţi. Puneau însă probleme avioanele: deşi bune manevriere, IAR-urile 80B înarmate cu două mitraliere grele de 13,2 mm şi patru mitraliere uşoare de 7,92 mm străpungeau greu blindajul bombardierelor, ceea ce necesita menţinerea unor rafale lungi şi dădea posibilitatea mitraliorilor defensivi să-şi regleze tirul pe atacator, care era, de foarte multe ori, lovit. Faţă de aceştia, piloţii IAR-urilor 80C/81C, dotate cu tunuri Ikaria, respectiv Mauser de calibrul 20 mm, atacau impetuos, bazându-se pe puterea de lovire a armamentului de bord.

Supuse unor atacuri repetate din partea vânătorilor români şi a omologilor germani, precum şi unui baraj de artilerie antiaeriană bine pus la punct, bombardierele americane încep să-şi destrame formaţiile; în focul luptei, acelaşi lucru se întâmplase şi cu piloţii români, care atacau acum giganţii cu patru motoare fie singuri, fie în celule. Datorită efortului lor, ziua nu a fost deloc uşoară pentru americani: românii au fost creditaţi, după rapoartele vremii, cu 22 de victorii sigure, respectiv trei victorii www.revistapentrupatrie.ro

Documentar

e Paşti sub explozii de bombe...

probabile (observaţie asupra sistemului de acordare a victoriilor aeriene în Forţelor Aeriene Regale Române: un monomotor – o victorie, un bimotor – două victorii, un trimotor/cvadrimotor – trei victorii), în timp ce camarazii din Luftwaffe şi-au însemnat pe ”răboj” 12 victorii sigure şi patru probabile, pentru un total general de 15 bombardiere sigur doborâte. Însă nici americanii nu s-au lăsat mai prejos: rafalele expediate de mitralierii bombardierelor au fost răspunzătoare pentru avarierea unui număr de avioane de vânătoare româneşti. Au fost loviţi de gloanţele vrăjmaşe: adj. av. Constantin Coman (IAR-81C ”377”), cpt. av.

Horia Agarici (IAR-81C ”381”, creditat cu 1 B-24 doborât; a fost ultima victorie oficială – cf. Dan Melinte – din şirul început la 23 iunie 1941, pe cerul Constanţei, la manşa Hurricane-ului Mk. I ”3 roşu” al Esc. 53 Vt.), lt. av. Nicolae Rădulescu (IAR-81C ”318”), adj. av. Ion Dimache (IAR-81C ”327”), slt. av. Victor Arapi (IAR-81C ”340”), slt. av. Mircea Teodorescu (IAR-81C ”388”), slt. av. Gheorghe Prasinopol (IAR-81C ”363”), lt. av. Ioan Micu (IAR-81C ”364”). În luptă cu aeronave P-38 Lightning din escorta ce pierduse bombardierele a căzut adj. stg. av. Răghiga Dumitraşcu; IAR-ul său 81C, cu numărul ”366”, a fost lovit şi incendiat, luând contact cu solul pe teritoriul comunei Castranova, judeţul Romanaţi.

Cu toată opoziţia vânătorilor români şi germani, bombardierele trimise în misiune au reuşit să-şi lanseze bombele pe obiective... la Ploieşti, au fost lovite gara Ploieşti-Sud, triajul, rafinăriile Astra Română, Orion, Standard şi Concordia.

Pagubele cele mai importante le-a suferit Bucureştiul.

Intrate pe traiect nord-sud, bombardierele şi-au lansat încărcătura ucigaşă, fiind lovite triajul de vagoane de marfă de la Chitila, cartierele Giuleşti, Griviţa şi Basarab, Atelierele CFR Griviţa, Depoul de Locomotive Bucureşti Călători, triajul de vagoane de călători, Gara de Nord, Calea Victoriei, Hotel Splendid, Hotel Athénée Palace şi Ateneul Român. Consecinţele? Gara de Nord întoarsă pe dos şi dezastru fără precedent în cartierele învecinate: Basarab, Griviţa, Giuleşti, Bucureştii Noi. Preţul întregii afaceri cu obiectiv aşa-zis ”militar” pentru populaţia Capitalei: 2942 de morţi şi 2126 de răniţi. Din cauza numărului mare de morţi neidentificaţi, se ia decizia construirii pentrupatrie@mai.gov.ro

unui nou cimitir, denumit sugestiv ”4 Aprilie”, lângă Cimitirul Calvin din Giuleşti. Astăzi, la 70 de ani de la bombardament, niciun semn nu mai există spre cinstirea memoriei celor ucişi.

Doar un teren gol, uitat de lume...

Americanii nu s-au oprit aici. Un nou bombardament, de această dată vizând rafinăriile de la Ploieşti şi Câmpina, a avut loc pe 5 aprilie. Rafinăriile au fost atacate cu bombe explozive, în timp ce bombe incen-diare au fost lansate asupra centrului civic al oraşului Ploieşti, distrugând, prin incendiere completă, 80 la sută din clădiri. Ce legătură avea centrul civic al oraşului cu rafinăriile, numai planificatorii raidului ne pot spune!

Escaladarea acţiunilor din partea americană a fost promptă. Pe 15 aprilie, în sâmbăta Paştilor, a fost lansat un nou raid cu 406 bombardiere B-24 asupra Bucureştiului, în timp ce alte 188 de B-17 urmau să atace Ploieştii. Însoţirea era realizată de 48 de indieni cu două pene (codificarea românească pentru P-38 Lightning). În ciuda condiţiilor meteo nefavorabile, IAR-urile 80/81 din Grupurile 1 şi 6 Vânătoare nu au pregetat în a-şi face datoria, obţinând patru victorii sigure, fără pierderi. Din nou, Gara de Nord fusese vizată în cazul Bucureştiului. Cum, necum, bombele au nimerit şi pe Universitate, Facultatea de Arhitectură, Spitalul Militar Central şi bisericile Albă, Reformată şi Albaneză, omorând 236 de oameni şi rănind alţi 159. La Ploieşti, 54 de morţi şi 59 de răniţi, bombele americane căzând din nou în zona locuită a oraşului.

Uzinele IAR au fost atacate, profitându-se şi de apatia conducătorilor de zbor români, care nu au reuşit să dirijeze vânătorii optim pentru interceptare; au fost distruse pe linia de fabricaţie aeronavele IAR-81C ”441”, ”442”, ”449” şi ”450”. Ca urmare a bombardamentului, încetează fabricaţia avionului de vânătoare IAR-80...

România nu scăpase de furia bombardamentelor aliate, iar ce era mai rău de-abia urma. Apărut pe cerul României, Mustang-ul a surclasat fără drept de apel IAR-urile, care şi-au dat din plin prinosul de sânge, începând de la acel negru 21 aprilie şi până la 20 iulie 1944, când au fost retrase de la zborul la alarmă. n Gheorghe Crăciunescu PENTRU PATRIE Aprilie 2014

37

Invitatul „Pentru Patrie“: Preasfinţitul Părinte V

„Remarc ataşame faţă de valorile creş

Preasfinţia Voastră, în preajma Sărbătorilor de Paşti, cum apreciaţi credinţa în România? Mai vin românii către biserică?

Desigur, România continuă să impresioneze pe toţi străinii care vin s-o viziteze prin credinţa foarte vie şi puternică a unui procent însemnat, chiar copleşitor, de români. Credinţa este trăită şi mărturisită în grade şi la intensităţi diferite de către cei care se declară persoane religioase. Sunt români credincioşi care trec zilnic pe la biserică şi sunt unii care vin doar la marile sărbători. Ceea ce este important este faptul că numărul celor care se declară necredincioşi este infim în comparaţie cu cei care împărtăşesc o credinţă religioasă.

România şi Polonia sunt considerate a fi cele mai religioase ţări din Europa, din Uniunea Europeană şi printre cele mai religioase din lume.

Bănuind că, întrebând dacă în 2014 oamenii mai vin spre Biserică, v-aţi gândit la o anumită incompatibilitate între modernitate şi credinţă, vreau să vă spun că mii de ani religia a fost factorul cel mai important în procesul de civilizare şi modernizare a lumii, iar creştinismul este recunoscut de către toate marile spirite oneste şi nobile ale umanităţii ca fiind vectorul cel mai important care a asigurat un permanent progres al culturii, artelor, învăţământului, ştiinţelor, cercetării şi altele. În istoria României, pe parcursul multor veacuri, Bisericii i se datorează în exclusivitate dezvoltarea culturii, artelor, tiparului, învăţământului, umanismului, filosofiei,

răspândirea ideilor progresiste, naţionale etc. în pofida apariţiei unor curente secularizante, materialiste, şi perioada interbelică a fost una în care cultura, gândirea şi spiritualitatea românească au păstrat un caracter profund creştin. Perioada comunistă a bulversat profund această realitate, însă românii au continuat ca în marea lor majoritate să-şi păstreze credinţa şi valorile perene ale civilizaţiei româneşti, ancorate profund în Evanghelie. De aceea, după 1989, interesul pentru credinţă şi spiritualitate a explodat pur şi simplu. Mulţi tineri de liceu şi studenţi s-au asociat în organizaţii creştine, au căutat lecturi care să-i zidească sufleteşte, s-au apropiat de Sfinţii Părinţi, de gândirea şi spiritualitatea lor, au luat drumul mănăstirilor în căutarea marilor duhovnici, au umplut bisericile care le-au fost interzise mai înainte.

Dar, nu numai tineretul studios, ci şi oameni de cultură, profesori universitari, medici, artişti, scriitori, cercetători, filosofi etc. au început să redescopere sau, pentru cei care nu le-au părăsit niciodată, să consolideze rădăcinile lor creştine. S-au constituit asociaţii, au fost iniţiate reviste de specialitate sau colecţii ale unor edituri care au publicat lucrări uluitoare care abordează cele mai importante şi provocatoare probleme ale omului şi lumii contemporane în mod interdisciplinar, unde teologia, cercetarea ştiinţifică de ultimă oră, filosofia îşi arată complementaritatea şi nicidecum adversitatea, cultivată de regimul ateu cu atâta ferocitate.

Cu ani în urmă, în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, s-a organizat Centrul de Cercetare Interdisciplinară în Religie, Filosofie şi Ştiinţă, la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Teologie Ortodoxă a organizat şi ea Centrul de Dialog şi Cercetare în Teologie, Ştiinţă şi Filosofie. În aprilie 2012, între aceste două Universităţi şi Patriarhia Română s-a semnat un Protocol de colaborare, iar rezultatele sunt mai mult decât mulţumitoare: simpozioane, cursuri pentru tineri şi foarte multe lucrări publicate, de cel mai mare interes.

Teologia a fost, după aproape jumătate de secol, reprimită în Academia Română, în cadrul Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie. Sunt şi alte multe realităţi

e Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal

mentul celor ce lucrează în M.A.I. eştine perene ale neamului nostru“ care arată pe de o parte interesul pentru credinţă şi spiritualitate, perenitatea acestor valori fără de care viitorul omenirii nu poate fi gândit, iar pe de altă parte complementaritatea religiei cu ştiinţa, cultura şi filosofia.

Suntem în cel mai important post al anului, aşa cum spuneaţi şi dvs., este bine să fim mai buni, mai toleranţi, mai înţelepţi...

Mântuitorul mai are răbdare cu robii săi?

Sigur, păcatul a fost prezent în istoria umanităţii încă de la începuturile ei. Căderea prin neascultarea de Dumnezeu a lui Adam inaugurează această robie a păcatului care se perpetuează de-a lungul generaţiilor ca o moştenire blestemată, o realitate care se adânceşte. Cain, fiul lui Adam – deci la a doua generaţie doar – este ucigaşul fratelui său Abel.

Dar, odată cu păcatul, a devenit universală şi consecinţa acestuia: moartea. Sf. Apostol Pavel spune că “printr-un om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, iar moartea a trecut la toţi oamenii”. Însă, Dumnezeu a arătat o îndelungă răbdare faţă de omenirea păcătoasă. Nu cunoaştem decât o singură pierdere a lumii prin potop, în vremea lui Noe, când păcatul şi nelegiuirea au ajuns să domine lumea.

Taina Întrupării Mântuitorului şi mai ales primirea de bunăvoie a Sfintelor Sale Pătimiri pentru salvarea omului din această robie arată îndelunga, şi mai presus de înţelegerea noastră, răbdare a lui Dumnezeu.

Peste câteva zile, în Sfânta şi Marea Joi, vom asista la Denia cunoscută în popor ca fiind a celor 12 Evanghelii. Aceste Evanghelii vor descrie cu lux de amănunte suferinţele Mântuitorului Iisus Hristos îndurate pentru noi, însă venite tocmai din partea oamenilor pentru a căror mântuire a venit şi care se fac vinovaţi de deicid. Fiecare Evanghelie va fi precedată şi succedată de cântarea “Slavă îndelung răbdării Tale, Doamne, slavă Ţie Doamne, slavă Ţie”.

Ca şi iubirea Sa faţă de lume, şi răbdarea lui Dumnezeu este mai presus de înţelegerea noastră raţională.

Un teolog ortodox apusean, Paul Evdokimov, scriind o lucrare despre iubirea lui Dumnezeu, i-a pus un titlu foarte provocator: “Iubirea nebună a lui Dumnezeu”. Pentru că este – omeneşte

vorbind – de neînţeles iubirea dumnezeiească faţă de lume, exprimată de Sf. Evanghelist Ioan în cuvintele: “Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unicul Său Fiu l-a dat (la moarte), ca oricine crede în El să nu moară, ci să aibă viaţă veşnică”. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre răbdarea lui Dumnezeu.

Deşi replica adresată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos celor aflaţi de faţă la vindecarea tânărului stăpânit de un duh mut şi surd, după coborârea de pe Tabor, muntele Schimbării la faţă: “O, neam necredincios şi îndărătnic, până când vă voi răbda pe voi?”ar părea să ne sugereze ideea că răbdarea Domnului este gata să se epuizeze, cele întâmplate la scurtă vreme, în ajunul Paştelui iudeilor, înainte de răstignirea lui Iisus, comemorate de noi cu compasiune, cu sobrietate şi recunoştinţă în aceste Sfinte şi Mari Zile ale Săptămânii Pătimirilor, ne arată răbdarea cea multă, îndelunga răbdare a lui Hristos, care suferă întreaga ură, aroganţă şi violenţă a oamenilor fără să se împotrivească până la sfârşit, până la moarte, până la moartea pe Cruce, cea mai crudă, mai îngrozitoare şi mai umilitoare moarte, nu înainte însă de a se ruga Tatălui pentru iertarea păcatului ucigaşilor săi. Nu-i aşa că e mai presus de înţelegerea noastră răbdarea Domnului? O răbdare “nebună” ca şi iubirea Lui, vorba lui Evdokimov. De aceea ne cere şi nouă să iubim pe vrăjmaşii noştri, pentru că El, Fiul Omului, a făcut lucrul acesta. Iar puterea de a îndeplini această poruncă vine din Iubirea Lui jertfelnică pentru toţi oamenii, chiar şi pentru răstignitorii Săi, iubire devenită măsura iubirii adevăratului ucenic al lui Hristos. “Să vă iubiţi unii pe alţii precum Eu v-am iubit de voi!”

Iar de-a lungul istoriei, o mulţime de creştini i-au iubit pe semeni asemeni Mântuitorului, cu preţul jertfei supreme. Şi dumneavoastră, jandarmi, pompieri, poliţişti, lucraţi într-un domeniu în care, nu rareori unii dintre colegii dumneavoastră au trebuit să plătească cu propria viaţă salvarea vieţii semenilor ameninţaţi de foc, de inundaţii sau alte nenorociri. Mântuitorul apreciază cu cuvintele cele mai laudative puterea aceasta de sacrificiu a unui om în ajutorarea unui semen aflat în pericol spunănd că “dragoste mai mare decât aceasta nimeni nu are ca sufletul (viaţa sa) să şi-l pună pentru semenul său”.

Invitatul „Pentru Patrie“: Preasfinţitul Părinte V Preasfinţia voastră, în anul 2014, cele zece porunci mai sunt aplicabile?

Cele zece porunci au un caracter imuabil, un caracter netrecător, fiind date de Însuşi Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai, pe cele două table ale Legii. Ele rămân valabile până la sfârşitul istoriei. În Predica de pe Munte, Mântuitorul afirmă că El nu a venit să strice Legea, ci să o împlinească, să o desăvârşească. De aceea, El menţionează poruncile Decalogului, aprofundându-le, dându-le noi sensuri mai bogate şi mai spirituale.

Din păcate, mentalitatea actuală, gândirea modernă par să deformeze şi chiar să ignore unele dintre poruncile Decalogului. De pildă, porunca a şasea “Să nu ucizi” este încălcată astăzi flagrant de concepţiile moderne privind avortul, eutanasia, maltusianismul mascat şi altele care atentează grav la porunca protejării şi cultivării vieţii ca dar sacru al lui Dumnezeu. Porunca cinstirii părinţilor – a cincea a Decalogului - este şi ea distorsionată prin concepţiile liberale moderne privind legăturile dintre părinţi şi copii şi de posibilitatea copiilor de a-şi renega părinţii şi a părinţilor de a-şi abandona copii. Concepţia despre instituţia sacră a familiei, conţinută în această poruncă, este concurată, din păcate, astăzi, de o serie întreagă de alternative care atentează grav la această unire tainică dintre un bărbat şi o femeie în Taina Nunţii instituită de Dumnezeu în Paradis şi desăvârşită, cu prezenţa Sa dumnezeiască la nunta din Cana Galileii, de Mântuitorul Iisus Hristos. Toate aceste situaţii dramatice sunt provocări extraordinare ale societăţii moderne secularizate şi desacralizate.

Părinte episcop, lucrătorii M.A.I., şi în postul Paştelui se confruntă cu răul, duc infractori la tribunal, la arest, la temniţă. Păcătuiesc?

Noi mărturisim că Dumnezeu este un Dumnezeu al rânduielii, de aceea orice societate omenească se coordonează, se organizează şi îşi desfăşoară viaţa după rânduieli foarte bine stabilite, iar cine nu respectă aceste rânduieli trebuie corectat, trebuie învăţat…Trebuie remarcat faptul că locul pe care l-aţi amintit şi unde îi duceţi dvs pe aceşti concetăţeni ai noştri, care au greşit, se numeşte penitenciar, iar termenul acesta vine de la un cuvânt bisericesc de origine latină: penitentia, pocăinţă, el însuşi arătând scopul principal al acestor instituţii, menite să reeduce, să remodeleze pe cei care au încălcat rânduielile ce stau la baza societăţii. Penitenciarul nu trebuie să fie un loc de chinuire a celor pedepsiţi, ci un loc al examinării conştiinţei, un loc al recuperării morale, al reeducării în spiritul valorilor morale înalte. De aceea, avem în penitenciare preoţi, educatori, psihologi, ca lucrarea aceasta de recuperare a fraţilor noştri să fie cât mai eficientă. Biblioteca, posibilitatea urmării unei şcoli, a învăţării unor noi meserii sunt tot atâtea mijloace de recuperare şi reintegrare a celor certaţi cu rânduiala.

Preasfinţia Voastră, un gânditor francez zice aşa: „secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc“.

Ce părere aveţi?

Fără îndoială că spusele lui André Malraux au provocat discuţii aprinse în ultimele decenii şi s-au dat acestor cuvinte multiple înţelesuri. Secolul XXI a început, fără

îndoială, ca o renaştere spirituală, religioasă. În primul rând, lucrul acesta s-a datorat ieşirii din comunismul ateu şi antireligios care a ţinut ca într-o temniţă neagră atâtea popoare.

Apoi, unele state marcate de secularizare, au cunoscut şi ele, chiar dacă mai timid, un anume reviriment spiritual. În Franţa, de exemplu, ţara cea mai influenţată de raţionalism, iluminism, laicitate, vocile oamenilor de cultură şi chiar ale unor oameni politici privind nevoia şi rolul pozitiv al religiei în societate s-au înmulţit.

Imigraţia masivă a milioane de oameni din Est în ţările Occidentale a sporit de asemenea interesul pentru viaţa religioasă. Însă, din spusele lui Malraux putem înţelege şi faptul că nu există alternativă la religiozitate. Că fără o credinţă puternică în Dumnezeu, care a adus totul la existenţă şi

menţine totul în existenţă, prin Pronia Sa dumnezeiasă, totul se îndreaptă spre risipire şi dispariţie.

Istoria va continua să curgă doar dacă umanitatea îşi va păstra credinţa în Divinitate, singurul lucru care dă sens existenţei şi o luminează. În afara credinţei nu există decât moarte. Iar ultimul secol a demonstrat-o. “Dacă Dumnezeu nu există, totul este posibil” a spus Dostoievski şi cuptoarele din lagărele de concentrare naziste, exterminările din Gulagul comunist, maternităţile transformate în abatoare ale copiilor nenăscuţi, victimele foamei, războiului, dictaturii, persecuţiei, numărate cu zecile de milioane îl confirmă pe marele prozator creştin rus, dar şi pe Papa Ioan Paul al II-lea, care a caracterizat cultura actuală drept “o cultură a morţii”.

Deci, secolul XXI dacă doreşte “să fie”, să ajungă la sfârşit şi să fie urmat de altele, trebuie numaidecât să fie religios. “Fără Dumnezeu ne vom îndepărta de tot binele”. În acest context, sunt opinii care pun pe seama religiei, a diferenţelor religioase, războaie între naţiuni.

Desigur, istoria cunoaşte aşa-zisele războaie religioase.

Ele par a fi motivate religios doar dacă sunt privite şi analizate superficial. Chiar şi cruciadele n-au fost organizate doar din raţiuni strict religioase. Întotdeauna au existat motive ascunse şi perverse, precum lăcomia după avere şi bunuri materiale, goana nesăbuită după putere şi după glorie, dorinţa de a stăpâni noi popoare şi noi teritorii sau chiar lumea întreagă.

e Varlaam Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal Această teză potrivit căreia religiile provoacă războaiele în lume este susţinută şi răspândită de cei care doresc limitarea influenţei religiei în societate şi chiar eradicarea ei sau înlocuirea ei cu o formă de spiritualitate ezoterică, difuză şi confuză, uşor de manipulat, lucru – din fericire - imposibil de realizat, deoarece nici lupta raţionalismului, nici filosofia materialistă, nici marxismul şi chiar nici dictaturile ateiste nu au reuşit acest lucru.

Dacă pornim de la realitatea românească putem constata că românii, toleranţi din firea lor transfigurată de Evanghelie, vreme de două mii de ani, au convieţuit în armonie sute de ani cu importante comunităţi de armeni, lipoveni, evrei, husiţi, ţigani etc., fără ca istoria să înregistreze războaie religioase între aceste comunităţi. Dacă avem în vedere războaiele cu turcii, ele nu au fost războaie între creştinism şi islamism, ci intre invadaţi şi invadatori. De aceea, am purtat războaie şi cu unele popoare creştine, catolice sau protestante şi chiar cu unii ortodocşi, fraţi întru aceeaşi credinţă. Ceea ce arată că motivaţia acestora nu a fost nicidecum religioasă, ci politică şi economică.

Peste tot în lume, se poate constata că popoare diferite mărturisind credinţe diferite au trăit în pace şi înţelegere şi că popoare aparţinând aceleeaşi familii etnice şi profesând aceeaşi credinţă au purtat între ele războaie sângeroase.

Aşadar, această teză nu are argumente suficiente pentru a fi susţinută.

Părinte Varlaam, cum să traducem expresii, precum „Dumnezeu e mare“, „Ce-o vrea Dumnezeu“?

Apariţia proverbelor, a aforismelor populare este expresia unei înţelepciuni mature formate de-a lungul veacurilor, iar caracterul profund creştin al acestora evidenţiază odată în plus locul şi rolul Evangheliei în viaţa poporului român. Paremiologia ca ştiinţă care se ocupă de aceste nestemate ale gândirii şi simţirii populare româneşti a abordat şi această temă a influenţei Evangheliei şi credinţei creştine asupra apariţiei şi răspândirii proverbelor.

Spre exemplu, un proverb cunoscut peste tot unde trăiesc români, “ce ţie nu-ţi place altuia nu face” este inspirat din Predica de pe Munte a Mântuitorului, unde la un moment dat El spune ”precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi şi voi lor asemenea”. Iar lucrul acesta al influenţei credinţei creştine asupra gândirii şi spiritualităţii româneşti se vede peste tot, în proverbe, în ghicitori, în basmele şi poveştile populare, în colinde, în oraţiile de nuntă, în bocetele sau versurile la morţi etc.

Cele două expresii populare des folosite şi amintite de dvs. exprimă două experienţe trăite, poate zilnic, de către români: măreţia şi atotputernicia lui Dumnezeu întâlnită în natură, în semeni, în noi înşine şi recunoaşterea Proniei Dumnezeieşti ca pe o realitate la îndemână. “Fără mine nu puteţi face nimic” zice Domnul, iar poporul român în îndelungata-i experienţă a remarcat că totul în viaţa noastră este proniator, că omul prin ceea ce lucrează doar propune, dar Dumnezeu este cel care dispune. Sau cum spune iarăşi Scriptura, omul ară şi seamănă, dar Dumnezeu este cel care face să rodească.

Preasfinţia Voastră, vă rog să adresaţi un mesaj celor care lucrează în M.A.I. Tuturor cititorilor dumneavoastră le dorim Sărbători binecuvântate de Paşte, cu pace, cu bucurie, cu sănătate şi ajutor de la Dumnezeu.

Iar tuturor celor care lucrează în M.A.I. le dorim ca Sărbătoarea Paştelui să fie una liniştită, fără evenimente la serviciu, iar Învierea Domnului să aducă în viaţa fiecăruia dintre ei, familiilor lor, multă lumină şi multă binecuvântare.

Folosim prilejul acesta de a ne exprima recunoştinţa pentru buna colaborare dintre Biserică şi M.A.I. La toate

...Cu prilejul sărbătorii Învierii Domnului, vă îndemnăm să aduceţi, prin cuvânt şi faptă bună, bucurie în casele celor orfani, bolnavi, bătrâni, săraci, îndoliaţi şi singuri, ca să simtă că iubirea jertfelnică a lui Hristos Cel răstignit şi înviat pentru mântuirea lumii este izvor de lumină, de pace şi de bucurie. Să nu uităm nici pe românii care se află printre străini, departe de Patrie.

Ne rugăm lui Dumnezeu ca Sfintele Sărbători de Paşti să vă aducă tuturor pace şi bucurie, sănătate şi mântuire, adresându-vă totodată salutul pascal: Hristos a înviat!

Al vostru către Hristos Domnul rugător, †DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (fragment din Pastorală la Învierea Domnului – 2014) evenimentele şi sărbătorile noastre bisericeşti, colegii dumneavoastră, mai ales cei de la jandarmi, ne sunt de cel mai mare ajutor păstrând ordinea şi buna rânduială, locaşurile noastre de cult sunt mai în siguranţă datorită profesionalismului pompierilor, bunurile bisericeşti, mai ales cele de patrimoniu, sunt mai la adăpost datorită Poliţiei, în general, dar mai ales Poliţiei de patrimoniu.

Nu pot de aseamenea să nu remarc ataşamentul celor ce lucrează în cadrul M.A.I. faţă de valorile creştine perene ale neamului nostru. Aproape peste tot, în şcolile dumneavoastră, în unităţile de Poliţie, Jandarmi, Pompieri etc. s-au înălţat numeroase lăcaşuri de cult, s-au amenajat capele în spaţii deja existente ca cei care pleacă sau se întorc din misiuni, multe din ele pline de neprevăzut şi de riscuri, să se poată reculege, să poată cere ajutor de la Dumnezeu, Cel de la care ne vine tot binele sau să mulţumească lui Dumnezeu pentru binefacerile primite. Prezenţa clerului în unităţile dumneavoastră este de asemenea un semn al nevoii de colaborare şi conlucrare între Biserică şi instituţiile statului, pentru binele comun al tuturor confraţilor noştri de neam sau de credinţă.

La mulţi ani tuturor!

Hristos a înviat! n Mircea Stoian n Cătălin Eftene

Tradiţii

Hora de la miezul nopţii În satele bistriţene strânse între munţii Rodnei şi cei ai Bârgăului, pe valea Someşului Mare, obiceiurile din strămoşi se sting treptat. Urmaşii militarilor regimentului grăniceresc năsăudean, înfiinţat de Maria Tereza, trăiesc din plin vremea internetului. otuşi, chiar dacă straiele localnicilor nu mai sunt asemenea celor din romanul Ion, tradiţiile, mai ales în zilelele marilor sărbători creştine, se încăpăţânează să trăiască. Duminicile, la biserică, încă se pot vedea bătrâni îmbrăcaţi ţărăneşte. George Nechiti, fost poliţist, a apucat timpurile când vechile obiceiuri făceau parte integrantă din viaţa de zi cu zi. Până la vârsta de 20 de ani, a trăit ţărăneşte, a purtat opinci, pieptar şi haine făcute din lână sau cânepă. „Ultimele trei zile dinaintea Sfintelor Paşti, oamenii ţineau post negru, pentru curăţenie sufletească şi iertarea păcatelor. Puţini mai fac aşa ceva astăzi. La slujba de Înviere, se sfinţeau bucatele tradiţionale, duse într-o traistă la biserică. În dimineaţa de Paşti, gospodarii se spălau pe faţă cu apă dintr-un lighean, în care se puneau o monedă şi un ou roşu, ca să aibă familia bogăţie şi prosperitate, iar copiii până în 10 ani, îmbrăcaţi în port popular, împărţeau ouă pe la vecini şi neamuri” îşi aminteşte, cu nostalgie, nea George. În seara de Paşti, se organiza o serbare, cu scenete

T 42

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

de teatru şi spectacol muzical, iar după ora 12 noaptea urma hora ţărănească, la care flăcăii cereau fetele în căsătorie. De la horă nu lipseau mamele tinerilor, ca să vadă cu cine joacă fata sau băiatul. Dacă vreun tânăr lipsea de la biserică, părinţii nu îl lăsau sub niciun chip să meargă la horă. A doua zi de Paşti, feciorii stropeau fetele cu parfum, prilej de mare veselie, obicei care mai dăinuie încă. Hora ţărănească e pe cale de dispariţie, căci mulţi tineri au plecat la muncă în străinătate. *** George Nechiti a apărat legea timp de 30 de ani. Cu dăruire şi loialitate. În 2001 a pus cascheta în cui şi, trei ani mai târziu, a deschis, în curtea casei sale din comuna Feldru, un muzeu de etnografie şi artă populară, ajuns deja o celebritate.

Fostul poliţist este unul dintre „gardienii” trecutului. Prin ceea ce face, împiedică linţoliul uitării să se aştearnă peste bogata moştenire populară românească. n Cătălin Eftene www.revistapentrupatrie.ro

Arhivele Naţionale Două documente referitoare la

lefurile unor slujbaşi din judeţul Vlaşca (1831) La Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti, în fondul „Vornicia din Lăuntru” (dosar nr.

211/1831, filele 7 şi 8), se păstrează două documente emise în anul 1831, referitoare la starea poliţiei din judeţul Vlaşca şi la plata lefurilor poliţmaisterului din oraşul Giurgiu şi ale subordonaţilor săi. Actele, pe care le redăm transliterate mai jos, au fost scrise în limba română, cu caractere chirilice, conţinând şi câteva cuvinte din

1

2

limbile rusă, greacă şi germană. Primul document, emis în 18 octombrie 1831, este raportul lui Ioan Manu, otcârmuitorul judeţului Vlaşca, către „Dvornicia Mare a Principatului Ţării Româneşti”, prin care solicită banii pentru „lefile tuturor celor orânduiţi în slujbă la acest judeţ”. Cel de-al doilea document, emis în 25 octombrie 1831, este o poruncă către otcârmuitorul județului Vlașca, despre leafa poliţmaisterului oraşului Giurgiu.

Cinstitei Dvornicii Mari a Prinţipatului Ţării Rumâneşti Otcârmuitorul judeţului Vlaşca

Cinstita Vistierie prin poruncile ce au trimis către această otcârmuire de la 16: ale următorului, sloboade din banii trimestrului ot iulie, lefile tuturor anume celor orânduiţi în slujbă la acest judeţ după noua întocmire, numai pentru poliţmaister (şeful poliţiei) şi cei ce slujesc supt dânsul, adecă - doi ceasnici pristav („strigători publici de oră fixă”) - un logof<ăt>. (scriitor de documente) - patru epistaţi (subcomisari de poliţie) Nu pomeneşte nimic ci fiindcă şi acestora li să cuvine pe o lună, însă de la septemv<rie> 1 până la octomv<rie> 1 leafa hotărâtă iar dorobanţilor pă două luni, începându-să de la 2 avgust de când s-au întocmit, după coprinderea poruncei cinstitei Dvornicii cu No. 2902. De aceea va binevoi a slobozi prin cinstita vistierie şi leafa acestora, carii fac cerere pă temeiul regulamentului.

1831 octomv<rie> 18 Ioanu Manu Secretar S.I. Anghelescu Să i să răspunză a mai fi îngăduit câteva zile şi se va slobozi şi leafa poliţmai<strului>. octomv<rie> 23 (semnătura indescifrabilă) Secţia I-a No: 625 Poruncă către otcârmuitorul judeţului Vlaşca S-au văzut coprinderea raportului dumnealui de sub No. 625 în pricina simbrii lui poliţmaister al acelui oraş Giurgiu şi spre răspunsul să face cunoscut dumnealui ca să mai fie o oareşcare îngăduinţă fiindcă are a să face şi pun această punere la cale şi peste puţine zile se va slobozi şi leafa numitului.

1831 octomv<rie> 25 Secţia I-a Masa II-a n Laurenţiu- Ştefan Szemkovics

pentrupatrie@mai.gov.ro

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

43

Cultură

Nichita, după de ori Nichita (III) n cartea mea numită „Limbă, literatură, stil“, domnul Gheorghe Grigurcu lansează idea foarte interesantă că limba română se îndreaptă spre o nouă sinteză. Cred că are dreptate şi mai adaug că tendinţa aceasta a limbii a devenit evident odată cu apariţia sintaxei nichitastănesciene, care este cea mai înaltă spiritual formă de alint la adresa poporului român.

Maestrul Lucian Raicu gândea că poezia lui Nichita se particularizează prin perspectivele mereu noi, deseori şocante, pe care le oferă la spunere, la lectură. Acestea sunt date - cred eu - de oscilaţiile largi ale înţelesurilor între substantive şi adjective, între verbe şi adverbe, care vorbesc despre spiritual ludic al marelui poet. Dar, dacă străpungi acest camp magnetic al adjectivelor şi adverbelor şi te atingi de sinele profund al poetului, trăindu-l dimensiunea înaltă şi unică, iubindu-l adânc, deodată începi să îl înţelegi şi adjectivele şi adverbele nu ţi se mai par şocante, ba, dimpotrivă, le poţi anticipa la textile pe care nu le cunoşti încă sau la textile pe care le-ai uitat. În cazul textelor din prima perioadă, cea de până la „Epica magna“, „Opere imperfect“ şi „Noduri şi semne“, primă etapă care este o lecţie de literatură universal, unde se îmbină teme şi motive din „Ramayana“, „Mahab-

Î

44

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

harata“, „Epopeea lui Ghilgameş“, literaturile antice greacă şi romană, oscilaţiile cele mai spectaculoase sunt între sacru şi profund în interiorul aceluiaşi text sau chiar în interiorul aceleiaşi fraze poetice. O altă sursă de seducţie plăcută la lectură o dau trecerile (capricioase, alintate!) de la abstract la concret în interioritatea aceleiaşi revelaţii sau schimbarea alertă a punctului de fugă, uneori intrând şi două sau trei puncte de fugă în aceeaşi unitate sintactică.

Miră şi seduce, uimeşte pe toată lumea poezia lui Nichita Stănescu, dar cine nu are gândire categorială nu poate ajunge în centrul Poemului. Acum, la treizeci de ani de la moartea poetului cu modesta mea părere apreciez că numai şase artişti au pătruns, prin interpretare, în interoritatea poezie nichitastănesciene: Mircia Dumitrescu, Leopoldina Bălănuţă, Ion Caramitru, Nicu Alifantis, Marin Tarangul şi Sorin Dumitrescu.

Numai ei au ajuns la exprimarea firescului unităţilor sintactice stănesciene! Pentru că - sunt sigur! - aceste unităţi sintactice sunt puse în mişcare, sunt relaţionate, sunt puse în interacţiune - chiar şi la poeziile de început ale ploieşteanului! - numai de o gândire categorială bine articulată… Şi Mircia Dumitrescu, Leopoldina Bălănuţă, Ion Caramitru, Nicu Alifantis, Marin

Tarangul şi Sorin Dumitrescu şi-au implantat până la prăsele suflările sacre în sufletul înţelesurilor nichitastănesciene! Tot ceea ce este pentru noi uimitor pentru ei este firesc. Ei trăiesc cu sinele lor profund sinele profund al lui Nichita, care mai dăinuie încă, pur şi bărbătesc, care abia s-a instalat în sufletele noastre ascultătoare!

Dar există şi un moment în care limbajul filosofic îşi epuizează resursele de iniţiere a cititorului, lăsând locul unui limbaj postcategorial, cel al poeziei metalingvistice: „Nichita Stănescu de după Necuvintele a devenit subit promotorul unei modalităţi noi, aproape miraculoase, de a produce poezie. Este primul care dă semnalul practice şi theoretic al existenţei unor nebănuite - şi până în present aproape nefolosite posibilităţi de a lucre cu forme de exprimare mult mai nuanţate şi mai înalt informate. Poetica pe care o părăseşte, nu o părăseşte din pricini subiective, din capriciu metafizic sau esthetic; pur şi simplu o abandonează sec, ethnic, din pricini utile, exact cum renunţi la un angrenaj absolute depăşit ca putere poetică, care urgent trebuie schimbat, cu altul ale cărui capacităţi şi oportunităţi răspund incomparabil mai bine noile exigenţe creative, în fine, care sunt programate pentru un standard inefabil mult mai înalt şi mai expresiv. Acesta www.revistapentrupatrie.ro

Culisele Justiţiei

Păşcălău

de două

credem, poate fi socotit mesajul ultimo al poetului…

Care sunt standardele şi oportunităţile pe care le propune noul model poetic al poeziei metalingvistice? Sunt standardele unui veritabil OZN literar, cu o finalitate şi o abordare radical alta metapoetică - a vocaţiei poeziei de a putea fi „poezie mai mult ca poezia“, de a exista şi într-o altă dimensiune, pe o altă frecvenţă poetică, necunoscută poeţilor. Potrivit lui Nichita, cel mai înalt standard aparţine poeticii metalingvistice, puterii ei de a produce poezie literară, necaptivă limitelor tematice, simţirilor limitate şi procedurilor creative impuse de determinările lingvistice.

Poezia de după poezie, poezia necuvintelor nu este o poezie de după „poezia de cuvinte“, fiindcă dacă ar fi aşa n-ar umbla să se întrupeze, să încununeze. Este DUH POETIC dornic să îşi ia trup („Tablou cu orbi“ de Sorin Dumitrescu, editura Fundaţiei „Anastasia“, pag. 61-62).

Dar, spre a ajune la a crea sau la a trăi la lectură poezia metalingvistică, ai nevoie să porneşti de la limbajul categorical şi să înaintezi pe firul apei, împotriva curentului, până unde limbajul categorical îşi epuizează virtuţile şi se înalţă în altceva, cu mult mai frumos şi mai luminos.

Motto: Pentru unii dragostea e ceea ce trece prin stomac Ştergând oglinda retrovizoare a timpului, se perindau o serie de chipuri.

Personaje aproape uitate, ce îşi petrec timpul înca în penitenciar. „Oamenii certaţi cu Legea” – cum spuneau odata ştirişti din televiziune.

George Păşcălău, un fost client al avocatului Sever Străvoiu, era „specializat “ în înşelaciuni. Îmbrăcat oarecum bussines, cu pantaloni şi sacou, îl trădau întotdeauna pantofii. Scâlciaţi, prăfuiţi, de multe ori roşi de uzură.

Dar, în mâna acestuia, întotdeauna o gentuţă era purtată cu mare grijă. Îndesată cu te miri ce, geanta conţinea de fapt facturiere, chitanţiere şi ştampile. Îţi lăsa impresia unui mare om de afaceri, cu multe firme. Faţa sobră, serioasă, exprima concentrare, atenţie. În conversaţia cu acesta primele douătrei fraze erau interesante sau serioase. Pentru că după aceea începea să se plângă.

Ultimul lui dosar, până să fie din nou condamnat, era parcă desprins dintr-un film românesc din anii şaptezeci. Ziarele sunt pline de publicitate, enunţuri diverse. Nici rubrica de matrimoniale nu poate fi lipsită de interes.

Foarte multe femei singure, cu situaţie financiară bună, îşi caută perechea. E suficient să suni, să le cunoşti să-ţi placă de ele (şi invers!), şi, ulterior, să închegi o relaţie. Aceasta ar fi o formulă clasică, gândind cu bună-credinţă la fapul că două persoane trebuie mai întâi să se cunoască şi ulterior să se placă sau nu. Apoi, teorii despre dragoste, sacrificiul din dragoste şi altele asemenea se pot verifica. Lumea, în general a fost, este şi va fi naivă.

George Păşcălău, nemulţumit că alte „afaceri” economice au mai scăzut, trebuia să se gândească… în viitor. Nemulţumit, spunea că nici măcar la bănci nu mai găseşti, pe la ghişee, la liber „bilete pentru ordin“. Mai puteai să te foloseşti în viaţa de zi cu zi şi de acestea. Acum, era sărăcie totală.

Dar orizonturile vieţii sunt largi. Un anunţ părea generos: „femeie singură, cu situaţie materială foarte bună, caut un suflet pereche. Telefon…”

George Păşcălău o sună pe femeie pentru întâlnire. I-a spus că este cetăţean german. Venise în România, dar maşina i s-a stricat într-o localitate din apropiere. Maşină scumpă, costuri de reparaţii foarte mari. Nu e nicio problemă, banii există. A plătit parţial, urmând să achite diferenţa, pe card, de la el din străinătate. Dar… dacă l-ar ajuta, temporar, n-ar fi o problemă. I-ar returna banii. Oricum îi place de ea, speră să o ducă la el.

Gestul femeii, de a-l împrumuta, era un simbol al sentimentelor de dragoste. Păşcălău a primit banii şi a mai rămas vreo câteva zile alături de aceasta . S-o mai consoleze. Apoi, dus a fost…

L-a aşteptat o oră-două, o zi- două, o săptămână-două, dar Păşcălău nu s-a mai întors. Nici cu maşină, nici fără.

Cu greu a înţeles femeia că, sedusă şi abandonată, a mai fost şi înşelată.

Poliţia a intrat pe fir repede şi l-a depistat pe amorezul de bani şi înşelăciune.

Era cunoscut cu antecedente penale tot de genul. Rezolvarea problemei ar fi fost simplă. Restituirea banilor în această fază a cercetării penale ar fi însemnat poate o desistare şi o soluţionare a cauzei în acest stadiu.

Avocatul Sever Străvoiu a încercat să-şi convingă clientul să-şi schimbe atitudinea. Să înlăture prejudiciul material, restituid banii pentru aşa-zisa reparaţie a maşinii. Femeia era chiar dispusă să-l ierte, dacă s-ar fi întors la ea.

Dar, pe Păşcălău îl interesau banii, nu femeia. n Sorin Ardeleanu P.S. Viaţa bate filmul sau invers? În anii şaptezeci, când s-a turnat filmul românesc „Astă seară dansăm în familie”, Păşcălău nu exista!

n Aurelian Titu Dumitrescu pentrupatrie@mai.gov.ro

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

45

Pasiuni

Campionul la şevalet Numele său - Adrian Croitoru - este înscris în statisticile istoriei sportului mondial.

Are medalii, din toate, în palmares, de la competiţiile de judo naţionale, europene, mondiale şi olimpice. De la sport la şevalet n-a fost decât un pas pentru campionul de altădată. viaţă a petrecut în lumea sportului, ca jucător. Ani buni prin cantonamente, răsplătiţi cu multe titluri naţionale, cu aur, cu argint şi cu bronz la europene, cu bronz la mondiale şi trei participări la Olimpiadă, de două ori locul cinci. Dacă într-o sală se disputau simultan zece partide, eleganţa stilului său ieşea în evidenţă, era recunoscut fără a-i fi văzut chipul. Eleganţa, însoţită de disciplină, i-a rămas din sport şi astăzi.

Puţini ştiu, însă, de sensibilitatea campionului pentru artă.

O moşteneşte de la mama sa, care desena cu mare uşurinţă peisaje. Şi Adrian a fost înzestrat de natură cu talent pentru desen şi pictură. Între două cantonamente, se relaxa desenând. Când i-a venit timpul şi a lăsat sportul pentru alţii, s-a aplecat mai mult asupra şevaletului. A adăugat talentului studiu şi a încercat să-şi creeze o linie proprie. „...Un prieten cunoscător îmi privea tablourile şi spunea: aici erai trist, aici vesel... Şi avea dreptate... “ spune Adrian.

Abstractul tablourilor sale impresionează. Încă nu a ieşit la mari evenimente cu expoziţii, dar „...nu-i timpul trecut...“, cum spune el.

Sensibilitate şi eleganţă, spun cei care îi admiră tablourile, deocamdată expuse în propria locuinţă şi în atelierul din subsolul casei.

Cuvintele, unui privitor, nu spun totul, mai multe transmit culorile pânzelor sale.

O

n Mircea Stoian

46

PENTRU PATRIE Aprilie 2014

www.revistapentrupatrie.ro

Sport

Cupa Mondială în „Ştefan cel Mare“

Larisa Iordache a primit cele mai mari note în finalele de la bârnă şi de la sol, cucerind medaliile de aur la Cupa Mondială de gimnastică de la Doha.

Diana Bulimar, (foto mic) altă dinamovistă, a obţinut medalia de argint la sol.

Cele două gimnaste au concurat alături de sportivi (99 la masculin şi 51 la feminin) din 34 de ţări.