iepuri by Pociovalisteanu Catalin

www.sapard-romania.info

CREªTEREA IEPURILOR DE CASÃ Ghid practic

Constantin Priguza Vladimir Stamati Dieteke Timmer Mark Sekula

Strãºeni, 2000

www.sapard-romania.info

CUPRINS: 1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 2. Avantajele c eºterii iepurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 3. Înt eþine ea iepurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 4. H ana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Plantele cu efect pozitiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Plantele cu efect negativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 5. Bolile . . . . . . . . . . . . A. Maladii infecþioase . . . B. Maladii ne-infecþioase . Îngrijirea iepurilor bolnavi

. . . .

8 8 9 10

6. P incipiile esenþiale în creºterea iepurilor . . . . . . . . . . 10 Ce puteþi face pentru o înmulþire mai eficientã? . . . . . . . 11

www.sapard-romania.info

1 Introducere Mulþi þãrani din Moldova cresc iepuri de casã, dar deseori se simte lipsa informaþiei la acest subiect, ºi astfel, apar multe întrebãri despre aceastã activitate ºi modalitatea de creºtere a iepurilor mai sãnãtoºi. În aceastã broºurã, vom da rãspuns la unele întrebãri mai frecvent adresate referitor la creºterea iepurilor. ªi anume: · Care sînt avantajele ºi problemele principale în creºterea iepurilor? · Care sînt încãperile cele mai potrivite pentru iepuri? · Cu ce plante se poate de hrãnit iepurii ºi care dintre ele sînt contraindicate pentru ei? · Cum de protejat iepurii de casã de boli infecþioase? · Care este metoda cea mai eficientã ºi sãnãtoasã de înmulþire a iepurilor? 2 Avantajele creºterii iepurilor Care sînt avantajele creºterii iepurilor? · Carnea de iepure este gustoasã, dieticã ºi are puþinã grãsime. · Blana poate fi folosita ca subprodus. · Alimentaþia iepurilor nu este costisitoare - pot fi hrãniþi cu iarba care se gãseºte pe cîmpuri sau fîneþe si care poate fi cositã, de exemplu, nu mai des de douã ori pe sãptãmîna. · Cuºca destinatã creºterii iepurilor nu ocupa mult loc. · Ciclul rapid de înmulþire. · Pe piaþã pot fi vînduþi atît iepurii vii, cît ºi carnea sau blana lor ca produse auxiliare. 3

www.sapard-romania.info

În c eºte ea iepu ilo mai existã unele momente, la ca e e necesa de aco dat o atenþie deosebitã pent u a avea succes în aceastã activitate. Momentele acestea sînt urmãtoarele: · Cuºca destinata creºterii iepurilor trebuie sa fie curatã ºi bine construitã. · Unele plante ºi legume obiºnuite pot cauza apariþia maladiilor ºi pot provoca chiar moartea animalelor. · Iepurii sunt sensibili la boli, care se rãspîndesc foarte rapid la întreaga populaþie. · Dacã endogamia (încruciºarea între descendenþii aceloraºi pãrinþi) nu este fãcutã corect, pot rezulta defecte genetice, de exemplu, la oase sau dinþi, precum ºi boli reproductive. 3 Întreþinerea iepurilor Iepurii pot fi crescuþi cel mai bine în încãperi cu mai multe niveluri, numãrul cãrora poate sã ajungã pîna la 3-4 etaje. Astfel faceþi economie de spaþiu. Aceasta încãpere se construieºte uºor dacã acordaþi atenþie urmãtoarelor aspecte: · Încãperea destinatã întreþinerii iepurilor trebuie sã aibã podeaua fãcutã din plasã de sîrmã sau din scînduri de lemn cu o distanþã de 1,5-2 cm între ele. O încãpere cu podea platã va fi mai murdarã, întrucît va fi mai dificil de a face curãþenie si ea va trebui sa fie curãþitã mai des. · Acoperiºul cãsuþei (la fiecare etaj) trebuie sã fie înclinat. n acest caz murdãria va fi curãþitã mai uºor din cãsuþã. Intre niveluri, distanþa idealã pentru o curãþenie cît mai eficienta este de 15 cm. · Încãperea pentru întreþinerea animalelor trebuie sã se afle într-un loc luminos, dar sa nu fie expusã direct razelor de soare, vîntului sau ploii. În cazul cînd aceasta se respectã, iepurii cresc mai sãnãtoºi ºi sînt mai bine protejaþi de diferite boli. 4

www.sapard-romania.info

· Este impo tant sã aveþi o cãsuþa suplimenta ã ca e t ebuie pusã la o anumitã distanþã de încãpe ile iniþiale. Ea va fi destinatã izolã ii iepu ilo bolnavi sau iepurilor procuraþi. Fig. 1. Cuºcã pentru întreþinerea iepuroaicelor înainte ºi dupã fãtare

Fig.2. Cuºcã pentru întreþinerea unui numãr mai mare de iepuri (pînã la 10 iepuri adulþi)

Este foarte important sã curãþiþi cãsuþele cît mai des, cel puþin o datã pe lunã. În caz contrar exista un risc sporit de îmbolnãvire. Cea mai indicatã substanþã chimicã de curãþire a încãperilor animalelor este soluþia de înãlbitor de 3%. 5

www.sapard-romania.info

Pent u a face cu ãþenie aveþi nevoie de u mãtoa ele: ¨ Scoateþi iepu ii ºi mînca ea din cãsuþã. ¨ Mãturaþi toatã murdãria ºi scoateþi gunoiul din cãsuþã. ¨ Spãlaþi cãsuþa cu soluþia de înãlbitor ºi lãsaþi-o sã se usuce. Când încãperea este uscatã, puteþi sã daþi iepurii înapoi. Temperatura idealã în încãperile de întreþinere ale animalelor este de +18°C. 4 Hrana Iepurii sînt animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hranã potrivitã pentru ei. Unele din ele au un efect toxic ºi pot provoca îmbolnãvirea sau chiar moartea. Sunt cazuri cînd aceste efecte toxice sînt întîrziate ºi apar numai peste cîteva zile, sãptãmîni sãu chiar luni. Existã ºi plante foarte bune pentru sãnãtatea iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament împotriva maladiilor. Mai jos vã propunem o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri, cît ºi cele toxice. In cazul cînd nu sînteþi sigur dacã o anumitã plantã este bunã, nu o folosiþi ºi cereþi sfatul medicului veterinar în aceastã problemã. Plantele cu efect pozitiv Planta Lucerna Morcovul, Sfecla roºie Pãtlagina Vetrice Podbalul

Efectele Este o plantã bogatã în proteinã ºi calciu. Poate fi crescutã în grãdinã ºi o puteþi recolta de 4-5 ori la sezon. E bogatã în vitamina A ºi va servi ca profilaxie împotriva scabiei ºi nãpîrlirii Poate fi data iepurilor în cantitãþi nelimitate. Este bunã pentru funcþia intestinelor ºi pentru membranele mucoase. Poate fi datã în cantitãþi nelimitate. Va ajuta în prevenirea vermilor ºi altor probleme ale sistemului digestiv. Poate fi dat uscat, dar numai de doua ori pe sãptãmîna. Va împiedica apariþia balonãrii. 6

www.sapard-romania.info

Suplimenta la aceste plante, se mai ecomandã de a h ãni iepu ii ºi cu ia bã obiºnuitã (din pãdu i, de exemplu), deoa ece ºi ea a e unele calitãþi medicinale pentru iepuri. Se mai recomandã sã daþi iepurilor ºi un amestec de plante, astfel iepurii vor putea sã-si aleagã hrana dupã plac. Mai puteþi hrãni iepurii ºi cu diferite cereale cum ar fi grîu, porumb ºi orz, de obicei ca nutreþ combinat. Astfel de hranã este utilã în special în timp de iarnã, cînd nu este masã verde. Mai puteþi face fîn din iarba cositã vara, pentru a hrãni iepurii în timp de iarnã. ªi cioclejii pot fi folosiþi în hrana iepurilor, cu atît mai mult cã acestea sînt în cantitãþi mari ca produse secundare în Moldova. Plantele cu efecte negative Planta • • • • • • • • • • • • •

Ceapa Sparanghelul Arpagicul Prazul Cartofii cruzi Frunza de cartofi Resturi de plantã de roºii Resturi de plantã de tutun Plantele conifere Apa în care a nimerit o plantã coniferã. Varza (verde, albã ºi roºie) Trifoiul roºu Conopida

Efectele Boli gastrointestinale.

În majoritatea cazurilor iepurii vor muri.

Gastrointeritã, voma, diaree, moarte. Balonare, diaree

Þineþi minte: · Este important ca iepurii sa fie hrãniþi în fiecare zi la acelaºi timp. · Daþi iepurilor o mîncare variatã ºi balansatã. · Daþi hrana principalã seara. De obicei, iepurii mãnîncã mai liniºtit în timpul serii, deoarece este mai rãcoare ºi este mai puþin zgomot. · Iepurii permanent trebuie sã aibã apã potabilã care trebuie schimbatã în fiecare zi. 7

www.sapard-romania.info

· Pent u a ºti cîtã h anã sã daþi la iepu i, t ebuie sã expe imentaþi. Dacã ei nu te minã toatã mînca ea pe ca e le-aþi dat-o, data u mãtoa e daþi-le mai puþin, în aºa fel ca la urmã veþi afla de ce cantitate ei au nevoie. 5 Bolile In Moldova cele mai frecvente boli la iepurilor sînt: A. Maladiile infecþioase: Hemoragie Septicã Hemoragia septicã este o infecþie care ataca toate organele animalului bolnav. Aceastã maladie se caracterizeazã prin: inflamaþii hemoragice la nivelul mucoasei, creierului, splinei ºi ficatului. Animalele infectate se nimicesc, iar cele sãnãtoase din zona afectatã se sacrificã, apoi dupã expertiza sanitarã pot fi folosite în alimentaþia personalã. Mixomatoza Mixomatoza este o boalã infectocontagioasã provocatã de un virus. Ea se caracterizeazã printr-o inflamaþie a capului ºi botului, în jurul nasului ºi ochilor. Iepurii infectaþi de aceastã maladie sînt uciºi ºi îngropaþi la o adîncime de 1,5 m. Curãþiþi cãsuþele ºi dezinfectaþi-le de 3 ori. În scopul prevenirii acestor maladii infecþioase existã un vaccin combinat contra mixomatozei ºi gemoragiei septice, care se administreazã de medicul veterinar de 2 ori pe an (primãvara ºi toamna) la tot efectivul de animale de la vîrsta de o lunã. În paralel este foarte important întreþinerea animalelor în curãþenie. Scabia, Dermatomicoza Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curãþeniei în încãperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel ºi numãrul mare de animale într-o încãpere. De asemenea, dermatomicoza poate fi cauzatã de lipsa vitaminei A, D sau E. 8

www.sapard-romania.info

Aveþi g ijã ca încãpe ea pent u animale sa fie suficient de ma e ºi folosiþi pent u cu ãþi ea lo soluþia de înãlbito . Folosiþi h ana bogatã în vitamina A, D ºi E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o soluþie de Butox cu vazelinã. B. Maladiile nutriþionale Maladii digestive Balonarea, voma, gazele ºi diareea sunt cauzate de hrana nepotrivitã. Faceþi tot posibilul ca iepurii sã nu fie hrãniþi cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”. Osteoperoza, Rahitul Osteoperoza ºi Rahitul sînt maladii ale oaselor. Osteoperoza se caracterizeazã printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte uºor. Rahitul se caracterizeazã prin oase malformate ºi membre strîmbe. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienþa vitaminei D, ceia ce înseamnã cã iepurii nu primesc suficientã hranã ce conþine calciu, luminã solarã, sãu ambele. Strãduiþi-vã sã-i hrãniþi cu plante ce au un conþinut bogat de calciu, de exemplu, cu lucernã sau orz. Hypercalcimie Hypercalcimia este cauzatã de un exces de calciu în hrana iepurilor. Caracteristica: forma iepurelui se schimbã ºi miºcarea devine greoaie. Pentru a preveni aceastã maladie, încercaþi sã reduceþi nivelul de calciu în dieta iepurilor. Daþi mai puþin plante bogate în calciu, aºa cã lucerna, de exemplu. Hypoavitaminoze Maladia apare cînd iepurii duc lipsã de vitamina A ºi se caracterizeazã printr-o cãdere a pãrului. Daþi mai multã mâncare bogatã în vitamina A, de exemplu - sfeclã roºie ºi morcov. 9

www.sapard-romania.info

Îngrijirea iepurilor bolnavi Dacã unul dintre iepuri este bolnav sau credeþi cã este bolnav, trebuie sã –l izolaþi pentru a-i proteja pe ceilalþi. Cãsuþa pentru asemenea iepuri trebuie sã fie la o distanþã de cel puþin zece metri de celelalte încãperi. Dacã iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sãnãtoºi, nu este exclus cã boala sã se rãspîndeascã ºi sã-i molipseascã ºi pe cei sãnãtoºi. Iepurii bolnavi trebuie sã fie hrãniþi ultimii, altfel boala poate fi transmisã la cei sãnãtoºi prin mîinile Dvs. Dupã ce aþi hrãnit iepurii bolnavi, vã spãlaþi bine mîinile. Când iepurii bolnavi sunt luaþi din cãsuþã, aruncaþi toatã mîncarea care a rãmas. Locul trebuie sã fie curãþat de douã ori cu soluþie de înãlbitor de 3%. Altfel ºi urmãtorii iepuri, puºi în aceeaºi încãpere, se pot îmbolnãvi. Când cumpãraþi iepuri noi, îi puneþi în cãsuþa de izolare pentru o perioada de 30 de zile, ca sã fiþi siguri cã sînt sãnãtoºi ºi nu bolnavi ºi apoi administraþi vaccinurile corespunzãtoare. Dacã credeþi cã unul dîntre iepuri este bolnav, dar nu sunteþi sigur, adresaþivã medicului veterinar. Consultaþia lui este mai ieftinã decît cumpãrarea iepurilor noi. Reþineþi: Iepurii care primesc apa curatã , mîncare bunã ºi sunt întreþinuþi în încãperi curate, vor fi sãnãtoºi. Ca sã fiþi siguri cã ei sunt sãnãtoºi ºi sã descoperiþi bolile la timp, se recomandã sã-i examinaþi des, cel puþin o datã la fiecare 2-3 sãptãmîni. Examinaþi foarte bine ochii, urechile, nasul ºi organele genitale. Dacã observaþi cã ceva nu este în ordine, izolaþi animalele ce vã trezesc îndoieli. 6 Principiile esenþiale în creºterea iepurilor Ca specie, iepurele se înmulþeºte foarte repede ºi des ºi în naturã are o perioada de înmulþire de aproape o lunã. Astfel, o femelã nu va avea o viaþã lungã pentru cã fãtarea este obositoare pentru organismul sãu. La fiecare fãtare are de la 4 la 12 iepuraºi. 10

www.sapard-romania.info

Masculul ajunge la matu itatea sexualã la vâ sta de 5-6 luni. Femela poate fi fecundatã la aceeaºi vî stã. Femela poate fi fecundatã ia ãºi la un inte val de 24 ore dupã fãtare, dacã mascul este lãsat cu ea în cãsuþa. Aceasta nu este prea bine pentru femelã, deoarece e posibil cã ea va avea probleme la viitoarea fãtare. Problemele pot fi urmãtoarele: · Femela nu va pregãti cuibul pentru iepuraºii noi –nãscuþi ºi ei vor muri din cauza frigului. · Femela nu va avea lapte sau va refuza sã alãpteze puii. Ei pot fi hrãniþi cu biberonul, dar veþi pierde mult timp ºi majoritatea iepuraºilor vor muri. · Dacã femela nu este suficient de sãnãtoasã, se va îmbolnãvi din cauza stresului alimentar. Ce puteþi face pentru o înmulþire mai eficientã? · Procesul de înmulþire se recomandã de efectuat doar atunci cînd femela are o vîrstã nu mai micã de 7-8 luni. · Se recomandã nu mai mult de 3 fãtãri pe an la o singura femelã. · Intre 2 cicluri de înmulþire se recomandã o pauzã de 3-4 luni. Aceasta îmbunãtãþeºte sãnãtatea femelei. · Folosiþi numai animale sãnãtoase pentru înmulþire. In cazul cînd o femelã este sãnãtoasã, dar care nu are grija de iepuraºii sãi, nu o mai folosiþi ca reproducãtor. Aceastã lipsã de grijã se poate transmite prin ereditare ºi urmaºilor sãi. · Dacã folosiþi endogamia, ea este posibilã intre veriºori, între bunici ºi nepoþi, sau între unchi/mãtuºe ºi nepoþi; între fraþi ºi surori riscul de apariþie a defectelor va fi mai mare, de exemplu a rahitului. Folosiþi doi sau trei masculi ºi selectaþi pentru fiecare ciclu animale diferite. Faceþi o evidenþã de fiecare datã a rezultatelor obþinute. · Întotdeauna aduceþi femela la mascul pentru înmulþire. Dacã aduceþi masculul la femelã, ea poate fi agresivã . · Masculul ºi femela trebuie sã fie aproximativ de aceeaºi mãrime. Daca el este mai mare, iepuraºii pot fi prea mari ºi vor muri din cauza unei naºteri dificile. 11

www.sapard-romania.info

· Uneo i fecunda ea poate sã nu aibã loc. Cauza poate fi ste ilitatea femelei sau lipsa de ho moni. In cazul lipsei de ho moni se ecomandã ca in fiecare zi, timp de 2 sãptãmîni înainte de înmulþire, de a hrãni femela cu iarbã tînãrã si verde sau de a-i da o picãturã de ulei de grâu. Dacã acesta nu ajutã, înseamnã cã femela este sterilã ºi poate fi sacrificatã. · La 28-32 de zile dupã fecundare femela va fãta. · La 15-20 de zile dupã naºtere, începeþi sã introduceþi plante în dieta iepuraºilor, iar la 30 de zile introduceþi mâncarea iepurilor maturi adãugãtor la laptele iepuroacei - mame. · Dupã 8 sãptãmîni, iepuraºii pot fi înþãrcaþi , asigurîndu-vã cã ei mãnîncã foarte bine. Concluzii: Sperãm cã acest manual va oferit o informaþie utilã ºi practicã, deºi sunteþi un fermier specializat în acest domeniu sau pur ºi simplu doriþi sã vã ocupaþi cu creºterea iepurilor. Pentru mai multã informaþie, consultaþi “Creºterea Animalelor în Gospodãria Personalã” (Chiºinãu, 1990) ºi alte publicaþii specializate sau consultaþi-vã cu medicul veterinar din regiunile DVS. Dar nu uitaþi: calitatea ºi sãnãtatea iepurilor depind mult de faptul cum îi îngrijiþi ºi ce atenþie le acordaþi. Vã dorim succes.