PORTOFOLIU DANIELA LAZAREANU ARHITECT PEISAGIST
PROIECT: Restaurarea gradinilor Scolii Centrale Bucuresti LOCATIE: Bucuresti AN: 2013 PARTENERI: Maria Bratu, Elena Gudumac, Alexandru Mexi, Luana Simion Prezentul studiu are drept scop valorizarea ansamblului format din clădirea Şcolii Centrale Bucureşti si grădinile sale. Clădirea şcolii, operă a arhitectului Ion Mincu, este inclusă în Lista Monumentelor Istorice. Din păcate, grădinile nu sunt incluse în Listă. Clădirile si grădinile formează un tot unitar si se pun ȋn valoare reciproc. Prezentul proiect de restaurare peisagistică a grădinilor Şcolii Centrale se bazează pe un acord de parteneriat semnat de către reprezentanţi ai Şcolii Centrale Bucureşti si ai Universităţii de Ştiinte Agronomice si Medicină Veterinară Bucureşti prin Departamentul Peisagistică, Biodiversitate si Horticultură Ornamentală – Programul de studii - Peisagistică. Prin acest proiect de restaurare se urmăreste pastrarea armoniei unui ansamblu arhitectural (parţial reabilitat) si peisagistic al unui monument de arhitectură din clasa A.
Scoala Centrala, sub denumirea initiala de Scoala Centrala de Fete, s-a infiintat in 1852, din initiativa lui Barbu Stirbei. In 1852 scoala functioneaza in Casa Manuc , pentru ca in 1864 sa se mute in palatul Ghica. In existenta scolii se pot distinge 2 etape definitorii: 1852-1864, in care titulatura initiala a scolii este “Pensionatul Domnesc de Demoazele”, respectiv 1864-pana in prezent, in care scoala primeste numele pe care il cunoastem si astazi: Scoala Centrala de Fete. Un an important in evolutia scolii este anul 1890, in care aceasta dobândeste un nou sediu construit: cladirea ridicata dupa planurile lui Ion Mincu, pe strada Icoanei. Configuratia rectangulara a cladirii permite dispunerea pe laturile sale a salilor de clasa, a laboratoarelor si a cancelariilor, a unui amfiteatru amplasat pe axa centrala a cladirii, si, in mod special, a unei curtii interioare de tip chiostro sau gradina cu peristil. Galeria vitrata, cu o arcatura in acolade, citeaza forme din arhitectura traditionala. Ornamentele de pe fatada (medalioane, inscriptii cu litere cu grafica expresiva) cat si finisajele de interior (piatra, lemn, feronerie, ceramica, culori saturate) evoca spiritul romantismului regionalist de pe continent. Toate acestea au fost desenate cu grija de architect care introduce, prin Scoala Centrala, spiritul neoromânesc in arhitectura programelor publice. Arhitectul imbina in mod armonios elemente din arhitectura medievala romaneasca, punând accent pe pridvorul cu arcade sau pe arcaturile in acolada , elemente ce pot fi observate si la cladirea institutiei: briul sculptat din ceramica, ancadramentele decorate ale ferestrelor, porticul curtii interioare, coloanele de piatra care se inchid in bolti trilobate, formand culoarele scolii.
Analizarea etapelor de formare a Gradinilor Scolii Centrale sunt fundamentale in elaborarea unei amenajari corente si in conformitate cu normele globale Prezentul nu aduce schimbari majore doar la nivel de vegetaţie. Terenul nu mai este uniform-plat, aşa cum apare ȋn izvoarele istorice, ci prezintă denivelări, ȋn mod special negative, ȋn primul rând ȋn zona centrală a grădinii - ȋn jurul frasinlui. Aceste denivelari se datorează unui număr mare de factori naturali si antropici, printre aceştia putand enumera probabil ultimele lucrări de infrastructură si restaurare a clădirii şcolii, vârsta şi suprafaţa pe care s-au raspândit rădăcinile frasinului, şi altele.
Desi este perioada istorica dezvoltata pe cea mai lunga durata de timp, numarul de izvoare istorice sau chiar marturii din aceasta perioada este invers proportionala cu durata sa. Din aceste motive, nu putem cunoaste cu adevarat alte transformari ce au dus la reconfigurarea gradinii in forma sa initiala. Se poate afirma insa ca, desi structura arhitecturala a gradinii nu s-a modificat foarte mult fata de cea descrisa grafic in 1940, compozitia vegetala a avut mult de suferit. Prezentul nu aduce schimbari majore doar la nivel de vegetatie. Terenul nu mai este uniform-plat, asa cum apare in izvoarele istorice, ci prezinta denivelari, in mod special, negative, in primul rand in zona centrala a gradinii - in jurul frasinlui. Aceste denivelari se datoreaza unui numar mare de factori naturali si antropici, printre acestia putand enumera probabil ultimele lucrari de infrastructura si restaurare a cladirii scolii, varsta si suprafata pe care s-au raspandit radacinile frasinusului, si altele.
Detaliu pavaj, Scara 1:25
Propunere proiect Gradina interioara
Plan tehnic Prezentul proiect de restaurare propune reconfigurarea gradinii centrale a scolii, in conformitate cu principiile si rigorile stilului geometric si cu legislatia nationala si internationala in vigoare. Vom prezenta si descrie gradina atat ca ca parte a ansamblului Scolii privit ca un ansamblu unitar, dar si ca suma de elemente constituente ale acestuia. Astfel, propunem restructurarea pe planimetrica dar si volumetrica a gradinii pentru a re-crea imagini asemanatoare celei din ilustratele din 1935. Propunem reconfigurarea aleilor pentru a recompune sistemul geometric propus acum 123 de ani.
Gradina de primire
Gradina de la intrare sau gradina de primire face parte din ansamblul monumentului Scoala Centrala de Fete. Lipsa unor documnete scrise sau a unor imagini istorice ne face sa speculam ca acea sta este realizata tot in stil geometric de influenta italiana. Aliniamnetul si gardurile vii tunse sunt caracteristici ale stilului geometric care se regasesc si la gradinile manastirii Certosa di Pavia. Facand o paralela intre cele doua constructii, putem observa ca atat Certosa di Pavia cat si Scoala Centrala au la intrarea principala un aliniament de arbori columnari ce subliniaza intrarea in scoala. Intrarea in institutie este evidentiata atat de cei doi plopi cat si de zidurile groase ale portilor. Gradina de primire a suferit de-a lungul timpului numeroase transformari, iar situatia prezenta descrie o gradina care si-a pierdut valentele stilului geometric italian prin suprimarea unor elemente vegetale, prin cresterea necontrolata a unor arbori sau arbusti si prin aparitia vegetatiei spontane invadante. In prezent gradina de la intrare are in compozitie un gard viu tuns din Spiraea x van Houttei si Hibiscus Syriacus si prezinta, de-a lungul laturii dinspre cladire o serie de exemplare de Buxus sempervirens crescuti haotic. Aliniamnetul de arbori care apare inainte de anul 1935 a fost eliminat, in prezent pastrandu-se doar un grup de arbori inalti, asemanatori celor din imaginile vechi, grupuri ce sustin extremitatile gradinii de primire.
Existent
Plan propus
Detaliu gard fier forjat, Scara 1;25
Gradina de primire a suferit de-a lungul timpului numeroase transformari, iar situatia prezenta descrie o gradina care si-a pierdut valentele stilului geometric, prin suprimarea unor elemente vegetale, prin cresterea necontrolata a unor arbori sau arbusti si prin aparitia vegetatiei spontane invadante. Datorita faptului ca despre aceasta gradina avem cele mai putine documente de arhiva care sa ii descrie alcatuirea plan-volumetric, stilul sau componenta vegetala, ne bazam concluziile pe cele cateva fotografii istorice si pe observatiile in-situ. Astfel, in urma analizelor, putem afirma ca aceasta gradina de primire a avut o compozitie geometrica. Marea majoritate a informatiilor scrise, orale sau grafice, corespund perioadei din 1901-1935. Aceasta este perioada pe care am adoptat-o pentru restaurarea gradinii interioare, astfel incat avem la baza proiectului de restaurare o perioada istorica de referinta care va creiona atat structura generala cat si detaliile cele mai importante ale celor doua gradini, dar va crea si o logica coerenta la nivel istoric, peisagistic si stilistic pentru cele doua amenajari.
Asemeni gradinii interioare, gradina de primire va fi reconfigurata in conformitate cu legislatia internationala si cu stilul geometric specific arhitecturii scolii si va avea ca baza de pornire gradina de la 1935. Restructurarea planimetrica si volumetrica a gradinii va permite crearea unui spatiu tampon intre strada si cladire. Compozitia vegetala va respecta rigorile stilului geometric si se va caracteriza printr-o suita de garduri vii si platbande cu trandafiri rosii, asemeni succintelor descrieri istorice.
Propunere proiect - Gradina de primire
Sisteme verzi urbane și integrarea waterfrontului în cadrul spațiilor publice ale orașului Moreni La nivel macro, amenajarea urmărește dinamizarea spațiului, interconectarea bulevardului cu râul asigurând o dezvoltare coerentă a orașului. Deși împărțite în fâșii, cele două axe au numeroase puncte-cheie care influentează tranzitul oamenilor dintr-o zonă în alta. Soluția generală prevede dinamizarea spațiului prin multiplele funcțiuni imprimate zonelor și crearea de legături cu regiunile limitrofe. De asemenea, am creat zone diverse, care să răspundă nevoilor locuitorilor: zona de picnic, zona piaței volante, zona cu pontoane, care poate fi accesată și în timpul inundațiilor, o zonă de spectacole ce funcționează iarna ca patinoar, zona naturală inundabilă și o zonă educațională. Toate acestea sunt conectate printr-o promenadă care se continuă și în partea de nord, în zona cu locuinte individuale situate în apropierea cursului de apă, unde propun câte un ponton fiecărei gospodării, pentru desfășurarea activităților recreative specifice. În concluzie, se recomandă realizarea unei amenajări care să urmarească interconectarea axelor majore ale orașului- râul și bulevradul principal- păstrând în același timp, specificul locului.
Un element-cheie privind structura si dezvoltarea unui oraș industrial este reprezentat de integrarea râului în viața oamenilor. Așadar, este necesar ca amenajarea să aibă în vedere atât structura actuală cât și tentindețele globale. În ceea ce privește vegetația, am propus ca specii dominante plante indigene precum Quercus petraea, pentru obținerea unei ambianțe armonioase cu natura. unei suprafețe cu multiple funcțiuni. Accentele au fost utilizate în funcție de caracterul spațiului și de funcțiunea principală a acestuia. Întreaga amenajare este realizată pe infrastructura existentă, creând astfel, multiple direcții de dezvoltare în spațiul existent și conducând la obținerea
Amenajarea tronsonului are ca puncte strategice păstrarea elementelor importante și necesare în prevenirea inundațiilor precum și crearea de noi zone umede. Prin funcțiile pe care le îndeplinește, al treilea tronson determină folosirea unor elemenete-cheie, ce conferă caracter specific locului. Malul vestic este prevăzut cu o amnejare în același stil peisager. Aceasta este alcătuită din vegetație specifică malurilor de rau, precum Alnus glutinosa, Salix sp., Populus sp., Cornus sp., Viburnum opulus, care prin habitusul, masa foliară și dispunerea în cadrul spațiului să creeze zone de lumină și umbră.
Sistemul de alei este realizat astfel încât spațiul să fie acesibil și în timpul inundațiilor. Această zonă este destinată plimbărilor în natură, oferind liniște și o varietate de specii de arbori, arbuști și plante de apă. Toate acestea conduc la apariția faunei specifice, prin urmare, crearea unui ecosistem caracteristic zonei. În concluzie, prin amenjarea propusă proiectul răspunde unor necesități multiple și se încadrează ăn politicile actuale, care au ca scop sporirea calității vieții umane.
În cadrul amenjării realizate, malul de est are caracter cultural atât prin prezența monumentului eroilor, cât și a sondei trasformate în patrimoniu. Piața urbană proiectată are rolul de a facilita schimbul de informații în vederea promovării dezvoltării urbane durabile. Realizată în formă semicirculară, piața urbană se continuă cu o suprafață intens arborizată în care se află sonda, simbol al petrolului.
Langa zona rezidentiala este propusa o zona de loisir dominata de prezenta unui restaurant a carui terasa va fi extinsa catre apa prin intermediul unei gradini de flori. 25 gandita ca o oglinda a trecerii anotimpurilor ea repezinta un punct cheie al promenadei urbane de-a lungul waterfrontului.
Aceasta gradina este
Acesta constituie una dintre axele generatoare ale orașului și un element principal în tram ințele actuale. În funcție de activitățile care se desfășoară pe bulevard, am optat pentru o ame
ma stradală, amenajarea fiind conformitate cu cerenjare în conformitate cu cerințele specifice zonei.
Alongside the residential area, there are also some leisure facilities proposed, such a restaurant that connects with the water by means of a garden. This garden represents a focal point of the riverfront project.
PROICT: Amenajare gradina particulara AN: 2012
Proiectul peisagistic suprinde caracterele arhitecturale ale casei si le pune in valoare prin conceperea unei amenajari cu structura simpla si primitoare. Inca de la intrare putem observa o amenajare simpla in care zonele umbrite alterneaza cu zone insotite. In prima parte a gradini care corespunde si zonei private a casei amenajarea are functiuni bine determinate (livada care necesita intretinere deosebita), ca mai apoi aceasta sa capete un caracter cat mai natural (pajistea pe care se pot desfasura diverse activitati).
LEGENDA
O.r. - Quercus robur Q.ru. - Quercus rubra A.c. - Acer campestre S.a. - Salix alba Pendula C.a.P. - Corylus avelana C.m. - Cornus mas P.c. - Philadelphus coronarP.o.D. - Physocarpus opulifoP.o.G. - Physocarpus opulifolius R.s. - Ribes sanguineum King Edward S.o.p. - Symphoricarpos opulifolius S.j. - Spartium junceum V.o. - Viburnum opulus M.s. - Miscanthus sinensis M.s.G. - Miscanthus sinensis Gracillimus M.s.F. - Miscanthus sinensis Flamingo A.ca. - Acorus calamus J.i. - Juncus inflexus T.m. - Thypa minima L.j. - Lonicera japonica 1 - Livada 2 - Ponton 3 - Amfiteatru 4 - Pergola 5 - Magazie de unelte 6 - Lemn 7 - Pietris
PROIECT: Gradina privata LOCATIE: Zona litoral PARTENERI: Maria Bratu
PROIECT: Gradina privata LOCATIE: Zona de deal PARTENERI: Maria Bratu
Idei pentru amenajarea unei gradini
PROIECT: Amenajare gradina particulara AN: 2012 STATUS: Proiect de echipa
In perioada 5- 10 mai 2012, am amenajat o gradina de 40 de metri patrati in Bucuresti, impreuna cu cei 5 memCa principale obiective in realizarea proiectului am urmarit pastrarea vegetatiei existente, valorificarea singurului arbore ( pom fruc Legatura celor doua zone a fost realizata prin alei din pietris decorativ care raspund atat cerintelor functionale cat si celor estetice, dorite de client. Ne-am ocupat atat de proiectarea pe calculator cat si de traspunerea proiectului in teren.
LEGENDA Rosa Malus domestica Piatra
PROIECT: Amenajare gradina particulara
AN: 2013 Gradina realizata in perioada 20-27 iunie 2013. Scopul proiectului a fost de extindere a zonei verzi in vederea largirii spatiului de joaca pentru copii, valorificarea vegetatiei existente si crearea unui decor din specii preferate de beneficiar. Proiectul a fost realizat in stil mixt, in zonele existente, geometrice am inserat linii curbe, creand cu ajutorul vegetatiei pespective catre punctele de interes.
LEGENDA Philadelphus coronarius Yucca filamentosa Vinca minor Prunus cerasus Magnolia soulangeana
PROIECT: Amenajare gradina particulara AN: 2015 STATUS: Proiect de echipa
PROIECTE PUBLICE AN: 2016 Elaborarea proiectului de amenajari spatii verzi a urmarit urmatoarele aspecte: realizarea unui aliniament de o parte si de alta a drumului de acces catre zona de parcare pentru realizarea unui microclimat interior amenajarii, plantarea de arbori si arbusti in zona de parcare pentru un decor indiferent de sezon, realizarea de aliniamente interioare de arbori care sa marcheze aleea centrala si unele secundare dar si amplasarea de exemplare de arbori in jardiniere alaturi de plante perene care sa decoreze o perioada lunga de timp spatiile din imediata apropiere a cladirilor din complex.
PRODUCED BY AN AUTODESK STUDENT VERSION
AN: 2020 Bucuresti
GARAJ
C. L.v. C.a.S.
Im.c.
L.a.
L.v.
P.rub
L.a. D.g.
F.g.
C.
C.
I.c.
I.c.
L.a.
L.v.
Ph.c.
C.
Im.c. I.c.
L.a.
C.
Im.c.
C.
F.g.
ALEE
M.s. Cimbrisor
F.g.
3.0000
ALEE
L.v.
S.r.
S.r.
S.b.
S.r. M.b.
E.a.
L.a.
S.b. M.b. M.b.
L.a.
L.a.
L.a. F.g.
1.0000
Im.c.
F.g.
5.4000
ALEE 8.4000
LOCUINTA
1.0000
F.g.
S.b.
Im.c.
1.9127
Im.c.
1.0873
1.2000
2.0000
ACCES
PRODUCED BY AN AUTODESK STUDENT VERSION
PROIECT GRADINA
PROIECT GRADINA AN: 2020 IALOMITA
PROIECT GRADINA AN: 2020 TARGOVISTE