Se pregåte¿te unirea APIA cu AFIR? Dacå vor vrea europenii

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Fere[te-te de PSD [i când î]i propune “afaceri”...

Nu este limpede de ce a trecut pe sub radarul presei audierea ministrului Adrian Oros de comisiile agricole reu nite ale Camerei Deputa¡ilor ¿i Senatului.

Meritå adus în prim-plan cel pu¡in un episod. La un moment dat, fårå så fie clar de ce, senatorul Ion Rotaru (PSD) l-a provocat pe Adrian Oros så rezilieze contractul de concesiune a terenului din Insula Mare a Bråilei.

“Cel mai bun påmânt din Europa este concesionat pentru 480 de kilograme de grâu la hectar. Sunt acolo 60.000 de hectare, 56.000, câte sunt, concesionate. Dacå ne ducem în istorie ¿i tot aråtåm cu degetul, nu o så re zolvåm problema.

Dacå s-ar rezilia acel contract, face¡i socoteala cât ar însemna o redeven¡å de 2.000-2.500 de kilograme de

Tot de la audierea ministrului, un alt episod care meritå amintit este al replicilor Adrian Chesnoiu - Adrian Oros. Doar nu credea¡i cå deputatul PSD a uitat cum l-a trimis Oros så fie ¿ef peste ceva ce nu existå, banca de gene de la Buzåu?

Acum, cå este pre¿edintele Comi siei de Agriculturå din Camera Depu ta¡ilor, meritå urmårit ce månu¿i î¿i pune când îl va ¿icana pe ministru.

La audieri, Chesnoiu a avut pre gåtitå o întrebare excelentå: ce pozi¡ie adoptå ministrul liberal, o agen¡ie de plå¡i, cum se poartå prin Europa, sau douå, APIA ¿i AFIR, ca acum?

“Nu este una din prioritå¡ile nego cierilor, atâta timp cât nu este afectat grâu la hectar, fa¡å de 400-500 cât se plåte¿te acum”, i-a atras aten¡ia senatorul Rotaru colegului Oros. “Face¡i calculul cât ar însemna efortul statului, cât ar plåti despågubiri ¿i cât ar încasa în urmåtorii 5 ani”.

I-a råspuns înså deputatul Nicolae Giugea (PNL), fost pre¿edinte al ADS.

“Contractul cu Insula Mare a Bråilei este båtut în cuie de instan¡å. Instan¡a l-a prelungit de la 20 la 49 de ani”.

Adrian Oros a confirmat cå ADS încearcå ridicarea nivelului redeven¡ei, dar este dificil.

“Dacå nu gåsim o fisurå în contract, nu avem ce face. Merge doar la acele contracte la care (arenda¿ii - n. a.) vin så facå modificåri. Unii au venit ¿i au cerut suprafe¡e în plus, ¿i a¿a am modificat pentru toatå suprafa¡a. Dacå nu,

Se preg\te[te unirea APIA cu AFIR? Dac\ vor vrea europenii...

nu”, a replicat ¿i ministrul. (A. O.) fermierul”, a ¡â¿nit Oros.

“Nu numårul de angaja¡i din agen¡ii, nici men¡inerea unor joburi acolo, ci cum func¡ioneazå cele douå agen¡ii, asta conteazå.

Dacå în Uniunea Europeanå se va trece la unificarea într-o singurå institu¡ie, ¿i la noi se va petrece la fel”, ¿i-a mai netezit terenul Oros.

La final, Adrian Chesnoiu i-a confirmat ministrului cå el nu crede în ideea unificårii, este mai bine ca acum, cu douå agen¡ii, pentru cå au proceduri diferite, iar unificarea lor ar putea îngreuna absorb¡ia de fonduri europene.

Andrei OSTROVEANU

Companiile preluate de RAGT Semences Dupå 14 ani de colaborare, RAGT Semen ces a preluat controlul tuturor ac¡iunilor companiilor de distribu¡ie a semin¡elor Seed Force din Noua Zeelandå ¿i Australia. Cele douå companii preluate de¡in centre de cercetare importante în strategia RAGT. "Achizi¡ia se aliniazå strategiei noastre de a deschide toate pie¡ele pe care suntem capabili så furnizåm solu¡ii varietale fermierilor ¿i partenerilor no¿tri”, explicå Lau rent Guerreiro, managing director la RAGT Semences. Datoritå prezen¡ei puternice pe douå din cele mai importante pie¡e din emisfera sudicå, RAGT Semin¡e inten¡ioneazå så-¿i creascå prezen¡a într-o altå regiune strategicå, pe pie¡ele din Sud-Estul Asiei. ¥n lume, compania de¡ine 19 subsidiare ¿i 17 sta¡ii de procesare. Este prezentå în 50 de ¡åri, produce semin¡e din 32 de varietå¡i de culturå mare ¿i furaje. Anual înregistreazå 200 noi varietå¡i. 18% din cifra de afaceri este investitå în cercetare ¿i are peste 900 de angaja¡i.

Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu se prelunge¿te Crescåtorii de animale din România vor continua så primeascå ANT ¿i în anul 2022. Aceastå subven¡ie este acordatå de la bugetul na¡ional, iar cuantumul ei scade cu 5% pentru anul de cerere 2020, prin compara¡ie cu anul 2019. Conform noului regulament european, publicat la sfâr¿itul anului 2020, care stabile¿te condi ¡iile pentru acordarea tuturor plå¡ilor din agriculturå, cuantumul ajutorului na¡ional tranzitoriu råmâne neschimbat pentru anii 2021 ¿i 2022, adicå va fi la nivelul anului 2020. Sprijinul se acordå atât pentru sectorul vegetal, cât ¿i zootehnie. Pentru anii 2020, 2021 ¿i 2022, cuantumul pe hectar, pe cap de animal ¿i tona de lapte scade cu 5% prin compa ra¡ie cu valoarea pe care a avut-o acest ajutor în 2019.

De ce au fost amenda]i to]i dealerii Claas [i Amazone

Ca så marcheze începutul de an, Con siliul Concuren¡ei a sanc¡ionat, cu amenzi de 127 de milioane de lei (apro ximativ 26 de milioane euro) 9 companii din domeniul ma¿inilor agricole, to¡i dealeri Claas ¿i Amazone.

Companiile sunt: 1. Claas Global Sales GmbHa pri mit 65.644.483,62 lei (traduse în 13,73 mi lioane euro de cåtre Consiliul Concu ren¡ei); 2. Amazonen-Werke H. Dreyer GmbH&Co.KG a fost amendatå cu 28.746.093,91 lei (6,01 milioane euro); 3. Claas Regional Center South East Europe SRL, 20.563.470,06 lei (4,3 mil. euro); 4. Serv Class SRL a fost amendatå cu 4.163.368,81 lei (871.125 euro); 5. Agrocomer¡ Holding SAa primit 2.767.834,18 lei (579.129 euro); 6. Proinvest SRL, amendatå de Consiliul Concuren¡ei cu 2.667.877,03 lei (558.215 euro); 7. ProAgroService SRL are de achitat 1.264.093,99 lei (264.493 euro); 8. Ursa Mare Comprod SRL 850.699,17 lei (177.996 euro); 9. Tehnoland SRL, amendat cu 314.046,62 lei (65.710 euro). 10

Amenda, spune comunicatul Con siliului, vine în urma unei investiga¡ii ample, declan¿atå în 2017.

Autoritatea de concuren¡å considerå cå cei 9 au fixat pre¡urile de vânzare pentru utilajele Claas ¿i Amazone în perioada 2014-2018.

“Astfel, în contextul înfiin¡årii, la nivelul AFIR, a bazei de date cu pre¡uri de referin¡å pentru finan¡area din fonduri europene, companiile enumerate au stabilit împreunå pre¡urile, astfel încât så nu se concureze între ele.”

Pânå la închiderea edi¡iei, niciunul dintre cei sanc¡iona¡i nu a transmis un punct de vedere, sub argumentul cå este vorba de o decizie preliminarå a Consiliului Concuren¡ei, care nu a fost încå comunicatå oficial.

Odatå primitå pe canalele formale, fiecare î¿i rezervå dreptul de a lua måsurile legale adecvate.

Investiga¡ia Consiliului a fost de clan ¿atå pe baza informa¡iilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concu ren¡å, care permite dela¡iunile anoni me. Ba chiar comunicatul oficial încurajeazå companiile implicate în în¡elegeri anticoncuren¡iale så contacteze autoritatea, så î¿i recunoascå vina ¿i så furnizeze dovezi.

Re¡eaua de vânzåri Claas, ca de altfel ¿i cea Amazone, este formatå din entitå¡i juridice diferite (Serv Class, Agrocomer¡, Proinvest etc.), dar care respectå o politicå de pre¡uri unitarå. ªi politica AFIR vizavi de baza de date cu pre¡uri de referin¡å spune clar cå un model de utilaj, de la o anumitå marcå, poate fi introdus o singurå datå, cu o anumitå configura¡ie standard ¿i cu un anumit pre¡.

Mai mult, AFIR are obliga¡ia de a ve rifica rezonabilitatea pre¡urilor, solici tând dealerilor de ma¿ini ori un catalog cu pre¡uri al producåtorului, ori o listå semnatå de producåtor, ba chiar alte contracte de vânzare-cumpårare.

Deocamdatå, suntem la începutul unui scandal cu o mizå enormå.

Andrei OSTROVEANU

Aceastå decizie a Consiliului Concuren¡ei nu afecteazå cu nimic nici calitatea utilajelor, nici calen darul de lansare a noutå¡ilor tehnice, nici rela¡ia dintre dealeri ¿i fermieri, au transmis reprezentan¡ii Claas ¿i Amazone.