Prioritå¡ile ministrului Adrian Oros

Bani europeni pentru fermierii care angajeazå tineri Înainte de alegeri, liberalii anun¡au o foarte frumoaså måsurå activå de sus ¡inere a fermierilor care angajeazå tineri cu vârsta de pânå la 29 de ani. Era vorba de sume de 350500-750 de euro, ce ar urma så se acorde lunar, timp de doi ani, din fonduri europene, în completarea celor 500-750-1000 de lei care se dau lunar, timp de un an, din bugetul na ¡ional. Sumele, în ambele cazuri, variazå în func¡ie de nivelul de pre gåtire al tinerilor angaja¡i (fårå cali ficare - cu liceu - cu studii superioa re). Måsura anun¡atå de Oros ar fi fost finan¡atå de Ministerul Fon durilor Euro pene, cu sume necheltuite din Programul Opera¡ional Ca pital Uman (POCU).

“S-ar putea så avem probleme cu asigurarea apei potabile” Vorbind despre programele pentru Agriculturå ce vor fi finan¡ate cu bani europeni, prin Programul Na¡ional de Rezilien¡å, ministrul Agriculturii a re cunoscut cå cele 6 miliarde de euro îndelung trâmbi¡ate în campania electoralå nu vizeazå exclusiv infrastructura de iriga¡ii. “S-ar putea ca ¿i în anii urmåtori re gimul pluviometric så fie insuficient, în anumite zone ale ¡årii, mai ales în zona Mårii Negre. E posibil chiar så ajungem så avem probleme cu asigurarea apei menajere, chiar a apei potabile. Deci, aceastå infrastructurå de gestionare a apei, în care încercåm så utilizåm cât mai eficient fiecare picåturå de apå din re¡eaua de apå, atât suprateranå, cât ¿i subteranå, va trebui så fie o chestiune de interes na¡ional, chiar strategic. Ne intersectåm cu interesele Minis te rului Mediului, cu ale Ministerului Fondurilor Europene”, a declarat ministrul. Este pentru prima datå când Adrian Oros face aceastå precizare, dupå ce suma de 6 miliarde a fost vehiculatå intens ca una dedicatå agriculturii ¿i luptei cu seceta ¿i a¿a a fost prinså în programul de guvernare.

Priorit\]ile ministrului

Ministerul Agriculturii are 6,61 miliarde de euro, bani europeni, pentru a sus¡ine måsurile din vechea Politicå Agricolå Comunå pentru perioada de tranzi¡ie, 2021-2022.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a anun¡at la Profitul Agricol Live (transmiså pe pagina de Facebook a revistei) cum vor fi cheltui¡i ace¿ti bani: - pentru Måsura 4.1., investi¡ii pentru exploata¡iile agricole, 760 de milioane de euro. Urmeazå împår¡irea acestor bani pe cele patru direc¡ii: sector vegetal, zootehnie, legume în spa¡ii acope rite, achizi¡ii de utilaje. Aici au un rol important consultårile viitoare cu asocia¡iile profesionale.  160 de milioane de euro pentru stimularea procesårii materiei prime în ferme, dintre care 50 de milioane pentru procesarea legumelor, 110 milioane pentru alte sectoare.  Încå 100 de milioane de euro pentru procesare ¿i marketing al produselor române¿ti.  122 de milioane de euro pentru exploata¡ii pomicole.  30 de milioane de euro pentru sus¡inerea culturilor proteice, în primul rând a culturii de soia.  alte alocåri importante (ministrul nu a precizat sumele) vor fi pentru conti nuarea sus¡inerii Måsurii 4.3 privind infrastructura secundarå de iriga¡ii, apoi pentru måsurile de agro-mediu, agriculturå ecologicå ¿i zone cu constrângeri naturale.

Oros a dat asiguråri cå vor fi bani pentru sus¡inerea fermelor de repro duc¡ie la porc ¿i pasåre. “Colegii mei de la Direc¡ia Zootehnie lucreazå la fundamentare”.

Ministrul spune cå ¿i-a stabilit prio ritå¡ile acestui mandat în func¡ie de problemele care au reie¿it din analiza nevoilor ¿i analiza SWOT.

“Avem provocarea privind Strategia 2021-2027, acest Green Deal care vine cu cerin¡e suplimentare legate de Bio -

diversitate, de strategia Farm to Fork. Trebuie så ne mi¿cåm în aceste limite, date de nevoi, de prioritå¡ile Agriculturii, dar ¿i de constrângerile europene”, a explicat Adrian Oros.

La ministerul au fost analizate toate formele de sprijin din exerci¡iile anterioare (2007-2014, 2014-2020), efectul lor, cum au evoluat agricultura comparativ cu ¡årile din jur.

“Avem o asociere slabå, o proprieta te polarizatå, un mediu asociativ încå neconsolidat, o îmbåtrânire a popula¡iei rurale ¿i a fermierilor, o lipså acutå a for ¡ei de muncå calificate ¿i responsabile, abandon îngrijoråtor a zonelor cu constrângeri naturale (må refer, în primul rând, la zona montanå), un deficit al ba lan ¡ei comerciale în cre¿tere cåruia trebuie så-i punem frânå. Avem o problemå structuralå ¿i va trebui så ac¡ionåm, chiar dacå vom supåra pe mul¡i, pentru a stopa pe cât putem «vânarea subven -

Adrian Oros

¡iilor agricole», så identificåm fermierii veritabili ¿i så ne asiguråm cå doar spre ei va merge acest ajutor. Avem o slabå promovare ¿i un grad redus de comercializare a produselor române¿ti”, a enumerat ministrul.

Bugetul pentru rezolvarea acestor probleme în exerci¡iul 2021-2027 este de 21,6 miliarde de euro bani europeni, la care se adaugå bani din bugetul na¡ional pentru cofinan¡are.

Din fondurile europene, 6,61 mi liarde sunt pentru perioada de tranzi¡ie.

Ministerul Agriculturii va demara o campanie de verificåri ¿i controale cu sco pul de a determina persoanele care lucreazå terenurile agricole, respectiv dacå acestea sunt cele care încaseazå sub ven¡iile (plå¡ile directe pe supra fa¡å).

Sunt viza¡i a¿a-zi¿ii “vânåtori de subven¡ii”, termen care, ini¡ial, a fost atribuit firmelor (de regulå stråine) care achizi¡ioneazå mari suprafe¡e de teren, lucrându-l de formå, pentru a beneficia de subven¡iile europene.

Înså controalele îi vor viza ¿i pe arendatorii de suprafe¡e mici sau mari care încaseazå subven¡iile cuvenite arenda¿ilor, respectiv celor care lu creazå efectiv terenurile agricole.

“Proprietarul terenului agricol are dreptul la o redeven¡å corectå, stipulatå într-un contract de arendå legal. Fer mierul, cel care lucreazå terenul sau cre¿te animalele, este cel care trebuie så încaseze subven¡ia agricolå”, spune ministrul Adrian Oros.

În aceastå vânåtoare a vânåtorilor de subven¡ii, MADR se bazeazå pe colaborarea cu primåriile, care au evi-

Råmân 15 miliarde pentru perioada 2023-2027, pentru måsurile din noul Plan Na¡ional Strategic.

În func¡ie de verdictul Comisiei Europene, separat, din bugetul pentru Mecanismul de redresare economicå ¿i rezilien¡å, vor fi fonduri importante pentru lucråri de infrastructurå pentru gestionarea apei (iriga¡ii, acumulåri de apå, desecåri etc.) ¿i pentru crearea unei re¡ele de colectare, depozitare, promo vare ¿i distribu¡ie a produselor româ -

Începe vân\toarea vân\torilor de subven]ii

ne¿ti, într-un parteneriat public-privat. den¡a adeverin¡elor care se depun la APIA.

“Vom intensifica controalele, de¿i ne-am fi dorit ca, ¡inând cont ¿i de pandemie, så recurgem la mai pu¡ine formalitå¡i de acest tip, så ne bazåm pe buna credin¡å a beneficiarilor ¿i så ne bazåm pe proceduri online. Dar nu ne permitem acest lucru pânå nu punem la punct aceastå situa¡ie îngrijoråtoare. Sigur, vor fi mul¡i supåra¡i, dar îmi place så cred cå nu vor fi supåra¡i cei care lucreazå corect, legal”.

Pentru sectorul zootehnic se lu creazå deja, de mai multe luni, la cre area unei baze de date comune a asocia¡iilor de crescåtori ¿i a Agen¡iei Na¡i onale Sanitar-Veterinare. “Vrem ca la aceastå bazå de date så aibå acces mai multe institu¡ii care conlucreazå atât pentru a sprijini fermierii, cât ¿i pentru a verifica trasabilitatea produselor, ¿i astfel så ajungem så spriji nim doar fermierii veritabili”, conchide Oros.

Robert VERESS

Congresul APPR Fermieri pentru Fermieri! Din cauza pandemiei, congresul de anul acesta al APPR ¿i decernarea trofeelor Porumbul de Aur (irigat ¿i neirigat) se vor ¡ine online. Cei care vor dori så asiste în timp real vor trebui så î¿i rezerve ziua de 11 februa rie, de la ora 10. Dar emisiunea va fi înregistratå ¿i preluatå apoi pe toate canalele de comunicare ale parte nerilor media. Organizatorii promit discu¡ii interesante, mai ales pentru aceastå perioadå, când la Bruxelles se creioneazå simplificarea PAC iar Asocia¡ia este bine ancoratå în pro blematica europeanå.

De ce nu apare måcar un draftde PNS? De la începutul anului, acronimul acesta a devenit rapid o acuzå, un deget îndreptat împotriva Ministe rului Agriculturii. Ce fac de nu au scris încå PNS-ul? Teoretic, baza a cestui Plan Na¡ional Strategic este analiza SWOT a realitå¡ii agricole ¿i regulamentul de func¡ionare a viitoa rei Politici Agricole Comune. ªi, ex plicå ministrul Oros, deocamdatå regulamentul este prins în trialogul european (Comisie, Parlament, Con siliu). Abia dupå ce apare regulamentul, va fi scris Planul Na¡ional Strategic, în func¡ie de ¿i în limitele acestui regulament.

(Im)posibilele ecoscheme Comisia a publicat o listå a poten ¡ialelor practici agricole pe care eco schemele le-ar putea sprijini în ca drul viitoarei PAC. Aceastå listå propune, între altele, stabilirea ¿i påstrarea unei biodiversitå¡i pentru zo nele silvo-pastorale; reducerea utilizårii fertilizan¡ilor pe terenurile arabile, agricultura conservativå, cea cu reten¡ia de carbon în sol, agriculturå de precizie care så reducå folosirea inputurilor, inclusiv a apei de irigat etc. Documentul, de 5 pagini plåcut colorate, urmåre¿te så contribuie la dezbaterea privind reforma PAC ¿i la transparentizarea discu¡iilor din spatele u¿ilor închise.