Deficit de apå ¿i speran¡e pentru precipita¡ii

CULTURI VEGETALE

Deficit de ap\ [i speran]e pentru precipita]ii

Dupå încå o iarnå atipicå, s-ar putea så intråm rapid în varå. În ferme, activitå¡ile se vor comprima într-o perioadå mai scurtå. Deficitul de apå este problema întâlnitå atât în vest, est ori sud. Dåunåtorii ¿i-au fåcut sim¡itå prezen¡a.

Ionel Gheorghe, fermier din Cålå ra¿i, remarcå douå fenomene care au influen¡at dezvoltarea culturilor. Alter nan¡a perioadelor foarte calde cu cele foarte reci ¿i lipsa precipita¡iilor. Când plantele primesc cåldurå apar cre¿teri noi ¿i se dilueazå sucul celular. Proble ma mai gravå este înså lipsa apei. Mai sunt rezerve, dar nu suficiente. Este foar te mare nevoie de apå. De la înce putul anului au cåzut 17-18 l/mp, cantitate strânså din burni¡e ¿i fulguieli, iar vântul a båtut o lunå de zile. Fer mierul crede cå 2022 va fi un an greu, ase månåtor cu 2020. Singura diferen¡å este cå acum stadiul de dezvoltare a culturilor este mai întârziat. “Deo camdatå este un lucru bun pentru cå tot speråm cå va ploua ¿i nu se vor crea prejudicii. Acum doi ani, în aceastå perioadå culturile aråtau foarte bine. În momentul în care au pornit în vegeta¡ie au avut un consum mult mai mare pentru cå deja cultura era foarte bine instalatå. Prin februarie, vizitând câmpul ¿i nemaîntâlnindu-ne cu un astfel de fenomen ¡inteam o produc¡ie de 12 t/ha la påioase, dupå felul în care aråta cultura. Cine se gândea cå nu o så mai plouå deloc? Acum suntem mult mai sceptici ¿i mai aten¡i. Încercåm så men inem rezerva de apå”, spune fermierul. “Tehnologia min-till este câ¿tigåtoare dacå reu¿e¿ti så-i în¡elegi rostul. Dova da cea mai clarå este felul în care aratå culturile noastre fa¡å de cei care fac agriculturå clasicå”, continuå acesta. Precizeazå înså cå nu este o solu¡ie miraculoaså ¿i nu înlocuie¿te preci pi ta¡iile. Un alt avantaj al lucrårilor minime este reducerea cheltuielilor.

Porumbul se va semåna în covoare verzi fåcute din leguminoase. Acestea î¿i vor aduce aportul în beneficiul culturii de porumb prin azotul organic pe care îl vor låsa în sol. Se ob¡in economii, reducându-se cantitå¡ile de îngrå¿å minte chimice care ar fi trebuit aplicate în mod obi¿nuit. Fermierul nu poate încå estima data de începere a semånatului. Nu-¿i amin te¿te de al¡i ani în care så fie, la jumåtatea lunii martie, temperaturi de 3-6°C pe termen atât de lung, dupå o perioadå cu temperaturi ridicate. Dåu nåtorii au apårut într-una din ferestrele cu zile cålduroase, dar s-au retras. A fost un atac de gårgåri¡a tulpinilor la rapi¡å, timp de douå-trei zile.

Plantele sånåtoase folosesc mai bine fertilizan¡ii

În Bihor, culturile încep så intre în vegeta¡ie, dar urmau trei zile cu tempe raturi negative noaptea. A plouat 4-12 l/mp. Unde a plouat sub 7-8 l/mp îngrå ¿åmintele nu au fost duse la nivelul rådåcinilor, remarcå Mihai Budai, teh no logul Agroind Cauaceu.

Rapi¡a intra tå în iarnå slab dezvoltatå a dispårut de pe aproape 1.000 ha. Încå 4.000 ha s-au întors deja în toamnå, în jude¡. Deo cam datå s-au semånat culturile din prima urgen¡å: mazåre boabe, lucernå. Tem pe raturile în sol sunt de 2-3°C, astfel încât probabil la sfâr¿itul acestei såptåmâni se va începe semånatul culturii de floareasoarelui. Agronomul consi derå cå este posibil ca dupå o primåvarå atât de atipicå tranzi¡ia spre con di¡ii de varå så se facå rapid. Culturile sunt întâr ziate. Au fost variabile termice dupå ce la sfâr¿it de februarie au început så intre în vegeta¡ie.

Apå existå în primii 20 cm, suficientå pentru culturile de toamnå. La adân cime mai mare este deja secetå pedologicå. Cantitå¡ile de apå cåzute de la sfâr¿itul toamnei ¿i pânå în prezent sunt de doar 70-100 l/mp, pe un fond de secetå foarte mare anterioarå. Din 10 ianuarie ¿i pânå la slabele ploi de acum nu mai plouase.

Agronomul recomandå ca, dacå se folosesc produse pentru reducerea taliei la påioase, så fie utilizate produse de top pe bazå de Trinexapac ¿i Prohe xa dion, care ajutå ¿i la dezvoltarea sistemului radicular, îngro¿area paiului. Nu ar trebui så nu se foloseascå cele care au ca efect strict reducerea paiului. B u dai spune cå este util så se foloseascå produse pe bazå de molecule organice, cu fitohormoni de cre¿tere ¿i dezvoltare fiindcå plantele sunt foarte stresate în momentul de fa¡å din cauza varia¡iilor de temperaturå ¿i treptat se va instala ¿i

seceta.

În cultura de rapi¡å a fost o adevåratå invazie de gårgåri¡a tulpinilor, care a debutat brusc. Într-o zi în care temperatura a urcat la 13°C au fost gåsi¡i 60 de indivizi în capcanå. Pe 90% din suprafa¡å au fost fåcute deja tratamente de combatere. “Anii sunt din ce în ce mai atipici, cu provocåri mai multe ¿i mai mari. Nu mai po¡i lucra dupå un sablon anterior. Trebuie så te adaptezi din mers, în func¡ie de necesitå¡i, de problemele cu care te confrun¡i”, remarcå Budai.

Pe fondul scumpirii îngrå¿åmintelor, care au ajuns så coste de trei ori mai mult decât de anul trecut, este foarte important så nu fie prezente boli în culturå, astfel încât plantele så reu¿eascå så absoarbå ¿i så prelucreze fertili zan¡ii.

Nu este adeptul fertilizårii localizate. “În caz cå nu e apå, acolo le gåse¿ti când prelucrezi solul, în toamnå”, spune agronomul. Fertilizarea pe întreaga suprafa¡å face ca rådåcinile så caute hranå ¿i în lateral, nu doar în zona se min¡ei, ¿i så exploreze un volum cât mai mare de sol, crescând astfel toleran¡a la secetå.

Deficit mare de apå

Ve¿tile de la TCE 3 Brazi, din Neam¡, sunt mixte. Densitatea la grâu este de 600 pl/mp. A fost fåcutå fertilizarea ¿i este a¿teptatå ploaia, pentru cå deficitul e mare. “Suntem våduvi¡i de ploi anul acesta”, remarcå Vasile Iacob, director tehnic al TCE 3 Brazi. Aprovizionarea cu inputurile necesare pentru campania de primåvarå a fost fåcutå. Îngrå ¿å mintele au fost luate: 4.100 lei/tona de uree, 3.400 lei/tona îngrå¿åmintele complexe 20.20.0. Cantitå¡ile au fost reduse. 200 kg/ha în loc de 250 kg/ha de complexe la semånat ¿i 200 kg/ha de uree înainte de semånat.

Ferma se aflå într-un stadiu avansat în implementarea proiectului de iriga¡ii realizat cu resurse proprii. A fost instalatå conducta pe trei kilometri. Direc torul sperå ca anul viitor så fie irigate 1.500 ha. “Abia atunci vom fi ¿i noi în rândul lumii cu agricultura”, spune acesta. E posibil ca pânå în toamnå så irige 500 ha.

Semånatul porumbului este preconizat pentru a doua jumåtate a lunii aprilie. Såptåmâna trecutå temperatura scåzuse pânå la -10°C. “Ne apucåm så semånåm lucernå, avem ovåz pentru zootehnie. Am început så pregåtim terenul. Am scarificat foarte mult anul acesta. Doar 10% din 5.000 ha au fost arate. Mergem pe minim de lucråri, pentru apå ¿i pentru costuri, consum de motorinå. În primåvarå vom face o trecere cu un combinator u¿or. Avem semånåtori cu care semånåm 150 ha pe schimb. Costurile vor fi cu 20-30% mai mari decât anul trecut”, spune Vasile Iacob.

Culturi curate de buruieni În Buzåu, în ferma conduså de Burnel Frå¡ilå, culturile au ie¿it din iarnå mai bine decât au intrat. Rapi¡a avea 4-6 frunze, iar acum este mai dezvoltatå. Se vede ca o culturå care promite, chiar dacå au mai afectat-o gerurile recente. Tot ce a fost semånat în toamnå råmâne în culturå, în jur de 1.200 ha. Situa¡ia precipita¡iilor nu este bunå, nu a mai plouat, dar mai sunt ceva rezerve din toamnå. În prima parte, când plantutele sunt mai mici ¿i consumul este mai mic, nu or så fie probleme. “A¿teptåm ploaie. ºinem culturile curate, så nu aibå absolut deloc concuren¡a buruienilor care så consume resursele culturile”, spune agronomul. Påioasele aratå bine, sunt înfrå¡ite. Chiar ¿i în martie, când au alternat temperaturile pozitive cu cele negative, s-au dezvoltat încet, dar sigur.

În privin¡a dåunåtorilor, surpriza a venit de la Zabrus tenebrioides (gânda cul ghebos). Pânâ acum î¿i fåcea mai rar apari¡ia. “Nu avem tratamente så putem combate o larvå din påmânt”, remarcå agronomul.

Data estimatå a semånatului este 1 aprilie pentru floarea-soarelui, astfel încât pânå în 15 aprilie så încheie campania de semånat a culturilor de primåvarå. οi dore¿te totu¿i så fie întreruptå de ploi. Pentru culturile de toamnå, 2022 poate så fie un an bun, dacå va ploua în aprilie ¿i mai. Prognoza nu e înså încântåtoare. Culturile se dezvoltå ¿i vor consuma apa existentå.

“Pentru culturile de primåvarå vom face cât mai pu¡ine lucråri, doar o lu crare de pregåtit ¿i semånat. Încercåm så conservåm apa pe cât posibil în sol. Nu sunt pesimist, ca agricultor vechi”, conchide agronomul.

Påioasele au înfrå¡it în ianuarie ¿i februarie, remarcå fermierul Daniel Nica, din Cålåra¿i. Rapi¡a nu a avut condi¡ii optime, iar în zonå mul¡i fermieri vor întoarce anumite suprafe¡e. E secetå moderatå. “Am discuit aråturile, am nivelat. Semånatul este programat dupå 1 aprilie, în func¡ie de temperaturi. Dacå se mai anun¡å valuri reci, mai ståm”, preconizeazå Nica. Acum existå umiditate de råsårire pentru culturile de primåvarå ¿i crede cå se va påstra. E nevoie înså de apå. În douå luni ¿i jumåtate precipita¡iile au totalizat doar 30 l/mp. “Ne råmâne doar speran¡a. Spe råm så¿i revinå regimul pluviometric ¿i så se mai refacå din rezerva de apå. Dacå nu ar fi speran¡a, am închide acti vitatea”, conchide fermierul.

Adrian MIHAI