Liderii asocia¡iilor reac¡ioneazå la paza terenurilor cerutå de ministru

CULTURI VEGETALE

Liderii asocia]iilor reac]ioneaz\ la paza terenurilor cerut\ de ministru

Arderile de miri¿ti sunt un fenomen ce se produce pe scarå largå ¿i e observabil chiar din avion, spune ministrul Agriculturii. Ca så-l stârpeascå, Adrian Chesnoiu a convenit cu omologul såu de la Mediu, Tánczos Barna, så înås preascå legisla¡ia. Fermierii vor pierde dreptul la subven¡ii dacå nu-¿i vor påzi terenurile, astfel ca miri¿tile så nu ardå. Ministrul nu crede deloc în varianta incendiilor de vege ta¡ie provocate de råuvoitori. În replicå, reprezentan¡ii asocia¡iilor profesionale aratå cå ministrul se în¿alå ¿i sperå ca legea så arate altfel decât reiese din cuvintele oficialului, deoarece suprafe¡ele nu pot fi påzite eficient, mai ales atunci când nu sunt comasate.

Mai întâi, så vedem declara¡ia mi nistrului Chesnoiu pe acest subiect, a¿a cum a consemnat-o corespondentul Agerpres de la Bistri¡a-Nåsåud, unde a fost fåcutå:

“Se încalcå legea ¿i vreau så vå fac o mårturisire: mar¡i, am revenit de la Bru xelles, de la Consiliul de Mini¿tri. Când ne apropiam de Bucure¿ti, ve deam foarte mult fum ¿i nu în¡elegeam ce se întâmplå cu aceastå situa¡ie.

Dupå aterizare am discutat cu mi nistrul Tànczos Barna, ministrul Mediu lui, pentru cå aceia care au astfel de practici atacå biodiversitatea ¿i încalcå normele prevåzute în GAEC-uri. (...)

Cei care se va dovedi cå ¿i-au incendiat miri¿tile în mod inten¡ionat î¿i vor pierde subven¡ia pentru anul de cerere respectiv. Iar acum lucrez împreunå cu domnul ministru Tànczos Barna la mo dificarea legisla¡iei, în sensul înåspririi sanc¡iunilor care se acordå.

Pentru cå pânå acum era de ajuns så dea o declara¡ie fermierul cå a gåsit suprafa¡a de teren pe care o declarå la APIA incendiatå ¿i så facå dovada cå a depus o plângere cåtre organele de Politie în acest sens, pentru a fi identificat fåptuitorul.

Cred cå, dacå ai în proprietate o suprafa¡å de teren pe care vrei så o lucrezi ¿i vrei så beneficiezi de fonduri europene, trebuie så ¿i påze¿ti aceastå suprafa¡å de teren. ªi da¡i-mi voie så nu cred cå existå situa¡ia în care altcineva vine så incendieze în mod råuvoitor suprafa¡a de teren a altei persoane”.

“Ne este fricå de abuzuri!” Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR, sperå cå ministrul nu va proceda chiar cum re iese din declara¡ia sa. “Cred cå domnul ministru nu î¿i imagineazå cå ne putem påzi câmpul, pe toatå întinderea lui. Este imposibil så o faci eficient, mai ales în cazul supra fe¡elor mari, întinse pe raza mai multor comune”.

Nina Gheorghi¡å, care lucreazå 650 ha în jude¡ul Bråila, este de acord cå, de regulå, chiar agricultorii dau foc la miri¿te. Fiindcå aceste incendii se produc preponderent primåvara devre me, foarte rar dupå 1 mai.

Dacå incendiile ar fi provocate de alte persoane, råuvoitoare, ar fi mai cre dibil så se petreacå în perioadele când existå vegeta¡ie ce poate arde u¿or ¿i cu pagubå mare.

În plus, e aproape imposibil ca mi ri¿tile så ardå integral, fårå så fie un act deliberat al proprietarului sau arenda ¿ului respectiv.

“Acum doi ani, când grâul era copt, s-a aprins vegeta¡ia de pe marginea ¿oselei - probabil de la vreo ¡igarå de o persoanå neglijentå sau råu inten¡iona tå. Ne-a sunat imediat cineva så ne a ver tizeze ¿i ne-am mobilizat rapid, neam dus cu cisternele cu apå ¿i am stins incendiul”.

Pe de altå parte, cum reiese ¿i din exemplul de mai sus, cazurile în care intervin mâini criminale sau accidente nu pot fi excluse. Nina Gheorghi¡å ne mai oferå unul:

“Crescåtorii de animale mai dau foc la resturi de vegeta¡ie pe canalele de de secare sau iriga¡ii, ca så stimuleze înverzirea. Iar de acolo, focul se poate extinde u¿or în solele învecinate. La noi, ¿i acum sunt pârlite cana lele”.

În asemenea situa¡ii, speciali¿tii pot determina dacå e vorba despre un accident, mânå criminalå sau dacå focul a fost declan¿at, cu inten¡ie, de fermier, pe terenul såu.

“Sunt de acord cå practican¡ii acestei tehnici interzise trebuie descuraja¡i, båga¡i în sperie¡i. Dar avem nevoie de o formulå de mijloc, astfel încât cei nevinova¡i så nu fie pedepsi¡i. Fiindcå un lucru este clar: ne este fricå de abuzuri! Reprezentan¡ii autori tå ¡ilor de control, în momentul în care î¡i calcå pragul, cautå orice se poate sanc ¡iona. Ρi gå sesc în câmp ni¿te scrum ¿i sunt în stare så te lase fårå subven¡ie pentru toatå suprafa¡a! Iar eu F

Robert VERESS

F ¿tiu cå domnul ministru preferå preven¡ia ¿i nu pedeapsa nejustificatå”.

Nina Gheorghi¡å îi propune minis trului Chesnoiu så se gândeascå la un protocol al MADR cu MAI, pentru cre¿ terea vigilen¡ei poli¡i¿tilor, inclusiv a celor locali, în cazul furturilor ¿i actelor de sabotaj din ferme, care pot include incendierile de resturi vegetale. “Så se gåseascå solu¡ii de implicare a comunitå¡ii locale. În comuna noastrå avem ¿ase gardieni publici, plåti¡i de primårie. Nu ¿tie nimeni ce fac!”.

“Se deschide o porti¡å pentru cei care, cu rea-voin¡å, comit asemenea fapte” La rândul såu, Becsek László, pre¿edinte CFRO, argumen teazå în sensul imposibilitå¡ii asigurårii pazei în cazul fermelor cu suprafe¡e rås pândite pe raza mai multor UAT.

“Am colegi cu terenuri cu sute de parcele, råspândite pe o razå de 30 de kilometri. Iar în cazul fermelor din Bårå gan, chiar ¿i acolo unde terenurile sunt comasate, nu po¡i vedea ce se întâmplå mai departe de câteva sute de metri”.

Becsek are argumente ¿i pentru a contrazice opinia ministrului, cum cå incendiile nu pot fi provocate decât de fermierii respectivi.

“Avem probleme mari cu turmele de oi care intrå în terenurile cultivate, fiind vectori de boli pentru vegeta¡ie. În plus, båtåtoresc terenul, încât abia po¡i så-l mai lucrezi apoi. Firesc, se iscå certuri între fermieri ¿i ciobani.

Pentru a se råzbuna cå sunt alunga¡i de pe tarlale, ciobanii dau foc, uneori la culturi, alteori la miri¿ti. Dacå se va proceda a¿a cum s-a anun¡at, se va des chide o porti¡å pentru cei care, cu reavoin¡å, comit asemenea fapte. Sau pentru cei invidio¿i - ¿i nu sunt pu¡ini, care s-ar bucura så afle cå pierdem subven ¡iile”.

Liderul CFRO exemplificå cu o på¡anie proprie:

“Cu ni¿te ani în urmå, un crescåtor de animale mi-a cerut paie. I le-am dat chiar balotate. Nu a luat toate paiele, fiindcå a închiriat un utilaj de transport cu capacitate reduså. A¿a cå au råmas paie pe vreo 3 ha. L-am rugat så eli bereze terenul, fiindcå va tre bui så semån. ªi atunci, solu¡ia lui a fost så dea foc paielor, fårå så må între be. Au fost alerta¡i pompierii, Poli¡ia, s-a oprit repede focul, apoi s-a fåcut an chetå, pânå s-a stabilit cauza incendiului”.

În opinia lui Becsek, când se semnaleazå un incendiu de vegeta¡ie ¿i acesta este stins rapid, lucrurile ar trebui så se încheie acolo, în sensul cå inten¡ia fermierului de a scåpa de miri¿te prin foc poate fi scoaså din calcul. Doar dacå vegeta¡ia de pe toatå suprafa¡a arde integral, fermierul poate fi ¿i trebuie sanc¡ionat.

“Trebuie gåsitå solu¡ia ca doar cei vinova¡i så fie sanc¡iona¡i. Så nu ne trezim în situa¡ia cå cineva, din invidie, då foc unei parcele, iar fermierul res pectiv pierde subven¡ia pe toatå supra fa¡a, care poate fi de mii de hectare”.

“Problemele sunt la paji¿ti, nu în fermele cu terenuri arabile” Florentin Bercu, director executiv UNCSV, considerå cå ministrul s-a referit la incendiile de vegeta¡ie de pe terenurile arabile, dar acestea sunt reduse ca numår ¿i amploare. “Proble mele mai mari, din acest punct de vedere, sunt la paji¿ti ¿i på¿uni”.

Bercu aratå cå paza terenurilor ar putea fi organizatå dacå structura fermelor ar fi precum cea din vestul Euro pei, unde sediul fermei este lângå tere nul exploatat sau chiar în centrul acestuia.

Dacå noi ne påzim singuri, de ce mai avem Poli¡ie?

Nicolae Sitaru, pre¿edinte APPR, considerå cå o condi¡ionare a sub ven ¡iilor de întårirea pazei din ferme ar fi o exagerare inacceptabilå.

“Ne stråduim så scåpåm de costuri inutile, iar paza nu este altceva decât un cost inutil. Eu am renun¡at la to¡i paznicii, fiindcå nu cunosc vreunul care nu doarme în post. Nu i-am dat afarå, ci le-am dat de muncå. Nu plåtesc pe nimeni degeaba. Dar så zicem cå nu e a¿a, cå sar gåsi paznici care chiar så-¿i facå treaba. De câ¡i ar fi nevoie ca så protejezi sute, mii de hectare?”.

Sitaru se întreabå, retoric, de ce mai avem Poli¡ie na¡ionalå, Poli¡ie localå, Jandarmerie, institu¡ii ¿i servicii plåtite din bani publici, dacå se impune pazå ¿i protec¡ie privatå?...

Liderul APPR considerå cå solu¡ia problemei este în eficientizarea ac¡iu nilor Poli¡iei, care trebuie så-i depisteze pe cei care se fac cu adevårat vinova¡i de incendierea miri¿tilor. Iar cei dovedi¡i ca atare så fie sanc¡iona¡i exemplar, astfel încât ¿i al¡i practican¡i ai acestui “sport” så ia aminte.