În cåutarea azotului pierdut

CULTURI VEGETALE

În c\utarea azotului pierdut!

dr. Horia-Victor H|LM|JAN

USAMV Bucure[ti

Timp de câ¡iva ani, fermieri, aso cia¡ii de fermieri, printre care ¿i APPR, cercetåtori, universitari ¿i jurnali¿ti au încercat så stabileascå dozele de azot care pot fi recomandate în Codul de Bune Practici Agricole, fårå mare succes înså. A¿a cå råmâne cum s-a stabilit: fermierii care nu fac analizele agro chimice pot fertiliza grâul cu 120 kg N/ha ¿i porumbul cu 130 kg N/ha.

ªi tu RITAC?

Må tem sincer cå RITAC ar putea deveni pentru APPR ceea ce a fost Brutus pentru Cezar.

Crea¡ie a APPR, RITAC este o re¡ea care a integrat companiile producåtoare de semin¡e (fa¡å de care ar fi trebuit så fie independentå?) în testarea hibrizilor de porumb, floarea-soarelui, rapi¡å ¿i a soiurilor de grâu.

Nu spun cå a fost o gre¿ealå, pentru cå firmele joacå cât pot ele de corect.

În România, cel mai important criteriu de comparare a hibrizilor este productivitatea, adicå, capacitatea hibridului de a realiza produc¡ii mari. Producti vitatea måsoarå eficien¡a cu care este realizat un anumit proces, în cazul de fa¡å realizarea produc¡iei.

Când se dore¿te compararea unui numår foarte mare de hibrizi, din mai multe grupe de maturitate, cum este în cazul Zilelor Porumbului sau a testelor RITAC, nu se pot asigura condi¡ii optime pentru to¡i hibrizii.

Din acest motiv de multe ori se comparå produc¡ii ob¡inute în condi¡ii de cre¿tere foarte diferite.

Am constatat cu mirare cå fermie rilor nu prea le paså de performan¡ele de produc¡ie realizate în câmpurile de testare, dacå nu sunt comentate agresiv de companiile producåtoare de semin¡e sau de jurnali¿ti. Au mare nevoie de consultan¡i care så le arate metode de îmbunåtå¡ire a activitå¡ii lor.

Dar nu am våzut comentarii despre rezultate extraordinare din câmpurile de testare RITAC: 17 tone/ha la porumb, cu 80 kg N/ha, ¿i 14,6 tone/ha de grâu, cu 135 kg N/ha.

Dacå rezultatele nu vor fi explicate plauzibil, vom avea câteva probleme. ¥n primul rând, cum vom putea argumenta cå dozele medii de azot nu sunt suficiente pentru produc¡ii foarte mari?

Totu¿i, cum alegem hibrizii de porumb?

Întâi trebuie så alegem criteriile dupå care vrem så-i comparåm. În primul rând, ne intereseazå produc¡ia realizatå de hibrizi în mai multe locuri, timp de mai mul¡i ani.

În acest caz trebuie så comparåm poten¡ialul de produc¡ie, care este definit ca produc¡ia realizatå de un hi brid atunci când este cultivat în medii la care este adaptat, cu nutrien¡i ¿i apå la discre¡ie, iar bolile ¿i dåunåtorii sunt controlate eficient (Evans, 1993).

Iatå cum realizeazå Institutul Arvalis teste prin care se comparå poten¡ialul de produc¡ie al hibrizilor:

1Adapta¡i la condi¡iile de mediu. Compara¡iile se fac pe grupe de maturitate în mod separat. De exemplu, hibrizii extratimpurii sunt testa¡i numai în nordul Fran¡ei, iar cei foarte tardivi doar în sud. Hibrizii semitimpurii ¿i se mi tar divi se seamånå în loturi de tes tare diferite, dacå se cultivå în ace ea¿i zonå.

2Nutrien¡i ¿i apå la discre¡ie. Pentru fiecare grupå de maturitate se folosesc densitå¡ile ¿i dozele de îngrå¿åminte specifice. Dacå intervine un stres hidric care poate afecta puternic plantele, se irigå pentru a salva plantele.

3Se seamånå mai multe boabe germinabile, ¿i, dacå este cazul, se egalizeazå densitatea în fenofaza de 6 frunze.

4Se comparå cu mai multe tipuri de martori. Cei mai productivi hibrizi din zonå sau cei mai vându¡i sunt martori la grupa în care ace¿tia se încadreazå. 5 În fiecare grupå de maturitate existå martori de la grupa/grupele alåturate. De exemplu, în grupa hibrizilor semitimpurii se gåsesc martori atât de la grupa timpurii, cât ¿i de la grupa semitardivi.

6Când se lucreazå în 3-4 re pe ti¡ii, rezultatele testårilor au un grad de încredere mai ridicat, cu con di¡ia så fie folositå analiza statisticå.