Strategiile de fertilizare se schimbå cu vremurile

CULTURI VEGETALE

Strategiile de fertilizare se schimb\ cu vremurile

Pre¡urile îngrå¿åmintelor ¿i seceta for¡eazå adaptarea tehnologiilor. Primele schimbåri se fac la nutri¡ia plantelor. De la fertilizarea fazialå, în loc de cea într-o singurå trecere, la testarea îngrå¿åmintelor organice, al cåror pre¡ parcå a devenit acum mai convenabil, fiecare agricultor face ce poate pentru a-¿i securiza produc¡iile.

Nicolae Sitaru, administratorul fermei de 3.000 de ha Elsit, din Orezu, jude¡ul Ialomi¡a, ¿i-a constituit un stoc de cereale, pentru vremuri de restri¿te.

Sitaru ¿i-a asigurat la secetå culturile de toamnå ¿i spune cå le va asigura ¿i pe cele de primåvarå. “Îmi cumpår lini¿tea. Asigurarea m-a ajutat så trec mai u¿or peste complicatul an 2020”.

Pânå anul trecut (inclusiv), la culturile de primåvarå, liderul APPR aplica toatå cantitatea de azot înainte de semånat, respectiv 300 kg/ha de produs comercial - azotat de amoniu.

Completa cu 100 de kg de complexe 18.46.0, pe rând, la semånat. În primåvara aceasta, înså, a decis så aplice doar jumåtate din azot.

“Dacå se va accentua seceta, e posibil så nu mai aplic a doua frac¡ie”. Cu aceastå strategie, îi va cre¿te pu¡in cheltuiala pe hectar. De pildå, consumul suplimentar de carburant e 2 l/ha. Înså, la o adicå, nu va arunca pe apa Sâm be tei 150 de kilograme de azotat de amoniu/ha, adicå 650 de lei/ha. ºinând cont cå a înfiin¡at 350 ha cu floare ¿i sea må nå 950 ha cu porumb, în total înseamnå 850.000 lei.

Theodor Ichim, administratorul fermei de 3.000 ha Unigrainstrading din Chirnogeni, Constan¡a,se bucurå de un sezon neobi¿nuit de ploios pentru

“Fiindcå anul trecut a fost unul bun, am pus deoparte o cantitate de circa 3 t/ha. Îmi asum riscul de a pierde din profitabilitate la valorificare ¿i vând doar în situa¡ia în care våd cå plouå. Neavând iriga¡ii, nu am altå modalitate de a må proteja, în afara asigurårilor ¿i a constituirii acestui fond de rezervå”.

Nicolae Sitaru, Elsit, Ialomi¡a

regiune, înså situa¡ia e pe cale de a se deteriora. Culturile au intrat bine în primåvarå, înså vânturile puternice din ultima perioadå au uscat stratul superficial de pânå la 6 cm. Asta îi pune probleme la semånat.

“Ca så semån culturile de primåvarå la adâncimea idealå, dau un strat de påmânt la o parte”. Ichim a folosit în trecut la rapi¡å, iar acum ¿i la floare ¿i po rumb semånåtori de leguminoase Mo no sem, care realizeazå mici brazde, ast fel încât semin¡ele sunt plantate la adâncimea idealå, dincolo de stratul superficial uscat, adicå acolo unde au umiditate de råsårire.

În ce prive¿te nutri¡ia plantelor, pânå anul trecut, la pregåtirea terenului ¿i la semånat mai folosea îngrå¿åminte com plexe solide, dar în vegeta¡ie aplica exclusiv îngrå¿åminte lichide, cu ratå variabilå, folosind un sprayer John Deere, cu duze speciale. A început cu azot lichid, apoi l-a combinat cu fosfor, potasiu, sulf.

Anul acesta schimbå din nou tehno logia, atât din cauza pre¡urilor, cât ¿i preventiv, în caz de secetå. “Încerc så folosesc produse neconven¡ionale, precum îngrå¿åminte organice ¿i bacterii stimulatoare. La pre¡urile de acum ale îngrå¿åmintelor minerale, cele organice au ajuns så fie chiar convenabile”.

Astfel, în loc de complexe, a achizi ¡io nat pentru toatå suprafa¡a de 1.500 de ha alocatå culturilor de primåvarå

Robert VERESS

(floa re, porumb, soia ¿i nåut) pele¡i Bio Ostara N, ce con¡in fåinå de sânge, fåi nå de oase ¿i aminoacizi organici din soia. Aceste îngrå¿åminte fabricate în Italia au con¡inut ridicat de azot (12%). Ichim a cheltuit circa 3.000 de lei/t ¿i aplicå cam 300 kg/ha, înainte de semånat, prin încorporare în sol. Este o tehnologie testatå, cu succes, de un prieten fermier din Negru Vodå, în care are încredere: “Folosind aceastå re¡etå, scoate 4 t la floare în culturå bio. Nu våd de ce nu a¿ face ¿i eu, în conven¡ional”.

Ichim este hotårât så nu plåteascå 5.000 de lei sau mai mult pe tona de azotat de amoniu. “De la 150 de euro la 1000 de euro tona e o cre¿tere prea ma re, chiar ¡inând cont de pre¡ul gazelor. Iar pre¡ul grâului nu e crescut, ¿i el, de ¿apte ori. Dimpotrivå, pre¡urile cerea lelor au început så scadå ¿i nu e sustenabil så dai 1.250 de lei/ha doar pentru azot”.

În func¡ie de evolu¡ia vremii ¿i de starea culturii, va mai aplica îngrå¿å minte lichide în vegeta¡ie. Nu ¿i-a fåcut stocuri de îngrå¿åminte. Stå cu ochii pe oferte ¿i cumpårå când considerå cå pre¡ul e convenabil. Opineazå cå, dacå se vor subven¡iona îngrå¿åmintele chi mice, ar trebui så fie subven¡ionate ¿i cele organice.

Arnaud Perrein, administratorul fermei de 4.500 ha Sopema, din Mihail Kogålniceanu, Ialomi¡a, luase în calcul schimbarea re¡etei de fertilizare, atât cantitativ, cât ¿i din punctul de vedere al compozi¡iei, dar s-a råzgândit, cel pu¡in par¡ial. E adevårat, spre deosebire de Sitaru ¿i de Ichim, se bazeazå pe iriga¡ii ¿i pe tehnologia de fertigare.

“Consider cå nu se poate face rabat de la îngrå¿åminte, dacå e så ai productivitate. ªi trebuie så facem produc¡ii, ca så profitåm de pre¡urile mari ale cerea lelor. Totu¿i, înlocuim par¡ial UAN cu uree, care este mult mai ieftinå”.

La Mihail Kogålniceanu nu a plouat deloc, a¿a cå a fost nevoit så irige ¿i pentru a asigura umiditatea de råsårire. La ora discu¡iei semåna floare (900 ha), iar pentru porumb (1.000 ha) a¿tepta temperaturi optime. Are temeri pentru grâu, pe care nu îl irigå. E pornit în ve geta¡ie, are ceva umiditate la rådåcinå, încå nu sunt probleme. Dar, dacå seceta persistå, nu este exclus så se repete scenariul din 2020.

Porumbul ¿i soia (tot 1.000 ha) le iri gå integral. Pentru nutri¡ia soia folo se¿ te doar complexe 12-52-0, 150 kg/ha, la semånat. În cazul florii-soarelui ¿i po rumbului, pe lângå complexe ada ugå 50 kg de azot/ha substan¡å activå sub formå de uree. Nutri¡ia porumbului se completeazå, ulterior, prin fertigare.

Îngrå¿åmintele le-a achizi¡ionat trep tat, când le-a gåsit la pre¡uri cât de cât mai bune.

Dumitru Manole, administratorul fermei de 800 ha Sport Agra, din Amzacea, jude¡ul Constan¡a, a måsurat precipita¡ii de 296 de mm în ultimele patru luni din 2021, iar din ianuarie pânå acum încå 103 mm, dintre care 42 mm în martie ¿i încå 2 mm în prima såptåmânå din aprilie.

Nu ar fi deloc råu, pentru zonå, înså martie a trecut ¿i cu ¿ocuri termice, cu varia¡ii foarte mari între zi (10, chiar 12 grade) ¿i noapte (-6, chiar -8 grade).

Rezerva de apå, la 15 martie, pe orizontul 0-30 cm era în deficit de 71 mc/ha, iar pe orizontul 30-60 cm de 233 mc/ha.

Din aceastå cauzå, existå întârzieri în vegeta¡ie ¿i nu s-au putut aplica tratamente. O parte din aparatul foliar al grâului a fost necrozat. Iar orzul a fost puternic atacat de Helminthosporium, astfel cå suprafe¡e semnificative din ju de¡ul Constan¡a a trebuit så fie întoarse. Alte pierderi s-au consemnat în urma atacului de gândac ghebos (Zabrus te ne brioides), în cazul cåruia, în lipsa tra tamentului såmân¡å cu neonicotinoide, nu prea existå mijloace eficiente de com batere. Au produs pagube semnificative ¿i ¿oarecii-de-câmp, Manole de plângând interdic¡ia de folosire a endosulfanului.

Manole deplânge faptul cå nu a putut profita de umiditatea din stratul superficial, care fusese prezentå pânå în prima decadå a lunii martie.

“Pânå la 10 martie am avut in terdic¡ia de aplicare a îngrå ¿å mintelor. Or, ca îngrå¿åmintele så aibå efect, trebuie så existe umiditate în sol. Aici nu sunt râuri, iar pânza de apå freaticå este la 60-70 de metri. Prin urmare, nu este pericol de scurgere a nitri¡ilor. Nu e situ a¡ia din Banat sau Insula Mare a Bråilei. De ce nu se ¡ine cont de aceste particularitå¡i regionale, când se fac politicile agricole?”.

Din cauza vremii aspre, Manole, cu noscut adept al semånatului timpuriu, a amânat campania în aceas tå primåva rå. Semånatul florii-soarelui (240 ha) l-a început abia pe 22 martie. A continuat

Având în vedere costul ridicat al in puturilor, Dumitru Manole solicitå, în numele Asocia¡iei Florii-Soarelui, pe care o conduce, ca autoritå¡ile de la Bruxelles så niveleze plå¡ile directe pe suprafa¡å în UE, astfel încât to¡i fermierii så încaseze aceea¿i sumå, pe care o socote¿te în jurul valorii de 250 de euro/ha.”

Tiberiu Stan ¿i-a asigurat cultura de porumb cu o sumå medie de 9.000 de lei/ha. Costul asigurårii este de 7% (aprox. 600 de lei/ha) ¿i e nesub ven¡ionat prin Submåsura 17.1. Dar, într-un an similar din punct de vedere agricol cu 2020, ar urma så încaseze între 4.000 ¿i 5.000 de lei/ha. Practic, s-ar recupera aproape integral investi¡ia pe hectar.

cu soia (40 ha), iar cultura de porumb (70 ha) a înfiin¡at-o în aprilie.

Având în vedere atât pre¡ul mare al îngrå¿åmintelor, cât ¿i umiditatea scå zutå a solului, a limitat fertilizarea la maxim 200 de kg/ha produs comercial cu azot, respectiv 55-68 kg substan¡å activå. A aplicat 150 kg complexe starter la floarea-soarelui ¿i soia (2020-0), iar la porumb 200 de kg. Aceste cantitå¡i sunt înjumåtå¡ite fa¡å de cele obi¿nuite.

“Porumbul are nevoie de 160-180 kg de N substan¡å activå. 40 de kg s-a aplicat la semånat. Ar trebui så mai aplic 120 de kg, frac¡ionat, la cele douå pra¿ile, sub formå de azotat de amoniu. Dar, dacå anul e mai prost din punct de vedere al regimului hidric, fie aplic o singurå frac¡ie ¿i mai intervin cu foliare, fie nu mai aplic deloc”.

Prevåzând probleme cu aprovizi onarea, Manole ¿i-a asigurat încå din septembrie 2021 mare parte din inputurile necesare pentru acest an agricol: 60% din îngrå¿åminte, integral semin¡e ¿i pesticide.

Tiberiu Stan, administratorul fermei de 1.600 ha Evi Blossom, din Victoria, Ia¿i, ¿i-a contractat asigurarea de se cetå pentru porumb chiar joi, 7 apri lie, în ultima zi în care mai putea face acest lucru. Anul trecut ¿i-a asigurat la secetå grâul. Floarea o laså “des coperitå”.

La porumb, suma asiguratå e 9.000 de lei/ha. Costul asigurårii e de 7%, res pectiv 600 de lei/ha ¿i e nesub ven¡ionat prin Submåsura 17.1. Dar într-un an similar din punct de vedere agricol cu 2020, ar urma så încaseze între 4.000 ¿i 5.000 de lei/ha. Practic, s-ar recupera aproape integral investi¡ia pe hectar.

“Cheltuiala anualå cu asigurarea e de 150.000 de lei, dar, când plouå, nu se simt atât de mult, iar când nu plouå ai måcar plasa de siguran¡å. Am trecut prin 2012 ¿i 2020 fårå asigurare, am vå zut ce înseamnå så ne strângå banca cu u¿a, nu mai vrem så trecem prin asta, vreau så pot dormi lini¿tit”.

Deocamdatå, starea câmpului e aparent mai bunå decât în 2020. Totu¿i, din septembrie pânå acum au cåzut doar 90 de l/mp ¿i situa¡ia nu e dezastruoaså doar gra¡ie faptului cå påioasele nu au intrat încå în perioada de consum, starea lor de vegeta¡ie fiind în târ ziatå cu douå såptåmâni fa¡å de sudul ¡årii.

Rapi¡å nu existå, fiind întoarså, iar grâul e abia råsårit ¿i poate recupera, cu condi¡ia ca în aprilie ¿i mai så cadå precipita¡ii consistente. Profitând de dramul de umiditate råmas în stratul su perficial, Stan a semånat floarea, chiar dacå era frig, continuând cu porumbul.

Anul trecut a achizi¡ionat 80% din necesarul de îngrå¿åminte pentru con di¡ii de secetå. A completat diferen¡a de 20% recent, plåtind pre¡urile majorate. ªi urmeazå så mai achizi¡ioneze pânå la încå jumåtate din cantitatea existentå, în func¡ie de evolu¡ia vremii. Are cu ce, fiindcå a fost atent la evolu¡ia pre ¡urilor ¿i a ¡inut marfa integral, valorifi când-o abia recent, la pre¡urile maxime.

La grâu, într-un an normal, folosea, la înfiin¡are culturii, 400 kg/ha de complexe 20-20-0 sau 500 kg de 15-15-15, în solele cu deficit de potasiu. Primå vara aplica 300 de kg de azotat de amoniu. Dar în toamna 2021 a aplicat 250 de kg de 20-20-0, iar acum, în primåvarå, 150 de kg de azotat de amoniu (45 de kg de azot substan¡å activå). Dacå vor veni precipita¡iile, va mai aplica 150 de kg de azotat.

La porumb folosea 500 de kg de 2020-0 sau 650 de kg de 15-15-15 la înfiin¡area culturii. Acum a înjumåtå¡it norma de fertilizare. “În mod normal, fiindcå avem soluri argiloase, nu e nevoie så frac¡ionåm azotul. O facem acum, doar pentru a reduce riscul de expunere în caz de secetå”.

Gelu Scutaru, administratorul fermei de 4.200 ha Comcereal, din Foc¿ani, Vrancea, a adoptat, la rândul såu, fertilizarea fazialå, de care nu are nevoie în condi¡ii normale.

“Trebuie så ne a dap tåm, suntem obliga¡i så ¡inem cont de situa¡ia din teren, atunci când stabilim tehnologiile. Cum aportul de apå e scåzut, am redus norma de îngrå¿å minte, atât la culturile de toamnå, cât ¿i pentru cele de primåvarå, pe care abia acum le înfiin¡åm. Vom cre¿te aportul de nutrien¡i dacå situa¡ia aportului hidric se va regla”.

Din påcate, înså, prognoza pentru zonå nu e bunå. Din septembrie pânå acum au cåzut maxim 120 de l/mp, foarte fragmentat, în cantitå¡i mici, de 35 l/mp, de regulå spulberate de vânturile puternice. Deficitul e mare, mai ales cå nici în august-septembrie 2021 nu a plouat.

Scutaru a aplicat/aplicå 200-250 de kg de complexe la semånat, ca ¿i în anii normali, dar a diminuat frac¡ia de azot.

Cea mai mare partea îngrå¿å minte lor le-a achizi¡ionat în toamna 2021, când pre¡urile începuserå deja så creascå.

A semånat în toamnå 1.300 ha de rapi¡å ¿i a råmas cu 300. A semånat grâu dupå rapi¡a întoarså, înså 200 de ha de grâu vor trebui acum întoarse, råmânând viabile, deocamdatå, 1.400 ha. Seamånå 900 ha de floare, 600 ha de porumb, 150 ha soia. Soia ¿i 400 ha de porumb sunt la irigat.