Crede, dar cerceteazå

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2021/2022

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.793 milioane tone, cu 71 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2020/21.

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.501 mili oane tone, cu 65 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut.

La nivel mondial, vor fi 513 de mili oane de tone de orez, în cre¿tere cu 4 mil. de tone fa¡å de 2020/21.

Sorgul va ajunge la 65 milioane tone, cu 4 milioane mai mult ca în 2020/21.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 145 milioane tone, mai micå cu 15 milioane tone fa¡å de cea din 2020/21.

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 599 milioane tone, cu 6 mili oane mai pu¡in fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 351 milioane tone, cu 17 mi lioane mai micå decât în 2020/21.

Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 71 milioane tone, cu 2 mi lioane tone mai micå decât în 2020/21.

Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 8 mil. de tone fa¡å de cea din 2020/21.

Produc¡ia de arahide este estimatå la 51 milioane tone, cu 1 mi lion de tone mai mare decât în 2020/21.

Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 120 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 8 aprilie 2022.

CULTURI VEGETALE

Crede, dar cerceteaz\

dr. Horia-Victor H|LM|JAN

USAMV Bucure[ti

Nu ¿tiu dacå încrederea “oarbå” în con sultan¡i, în tipåriturile de specialitate din stråinåtate sau în distribuitorii de inputuri “secundare” (care încå nu sunt foarte bine cunoscute de fermieri, cum ar fi îngrå¿åmintele foliare ¿i lichi de, biostimulatorii) îi poate ajuta pe a ce¿tia så-¿i optimizeze semnificativ tehnologiile.

În schimb, testarea în ferma proprie este obligatorie pentru a nu fi afectat financiar de situa¡ii accidentale precum cea din acest an, cu un mare dezechilibru între costul îngrå¿åmintelor ¿i cel al produc¡iei agricole.

Deocamdatå singura solu¡ie pe care o au fermierii så-¿i optimizeze tehno logiile este så încerce în ferma proprie tehnologiile inovatoare care li se par potrivite. Så verifice pe suprafe¡e mici în ferma proprie prin metoda testelor în benzi, solu¡ia tehnicå aleaså. În aceste experien¡e în condi¡ii de produc¡ie se folose¿te noua tehnologie pe o bandå de o lå¡ime egalå cu un multiplu al lå¡i mii combinei cu care se recolteazå. Se poate lucra ¿i în repeti¡ii.

Ar putea avea rezultate diferite fa¡å de speciali¿tii Institutului Arvalis, care au urmåtoarele opinii: 1. În func¡ie de raportul dintre pre¡ul porumbului/costul kilogramului N s.a. se poate reduce doza de azot cu 1530 kg N/ha fa¡å de doza utilizatå într-un an “normal”. 2. Azotul aplicat foliar nu este mai bine utilizat de cåtre plante decât azotatul de amoniu granulat, mai ales la ultima frac¡ie. Doza N aplicatå foliar nu trebuie så depå¿eascå 20 kg N/ha, pentrua evita arsurile de pe frunze. 3. Aporturile de nutrien¡i din îngrå ¿åmintele foliare sunt în unele cazuri nesemnificative în raport cu nevoile culturii.