Comisia Europeanå acceptå noile tehnici de ameliorare

Agrii România, implicatå în proiecte europene de cercetare Compania Agrii este implicatå în douå proiecte de cercetare la nivel european. Unul vizeazå identificarea unor micro-organisme care så ajute la instalarea culturilor, iar cel de-al doilea are ca scop dezvoltarea unui sistem inovativ de testare a soiurilor de grâu. Obi ectivul final este de a dezvolta solu¡ii integrate care sus¡in plantele de culturå ¿i au ca rezultat final o cre¿tere a productivitå¡ii în condi¡ii de eficien¡å economicå. Anun¡ul a fost fåcut de Valerian I¿toc, director de dezvoltare al Agrii România, la evenimentul online ce a marcat lansarea companiei Agrii România, formatå prin fuziunea Com fert, Redoxim ¿i Agricultura Plus.

APPR deschide înscrierile pentru Oscarul agriculturii noastre APPR a anun¡at deschiderea înscrie rilor la concursul Porumbul de Aur. A¿a cum s-a procedat de 7 ani încoace, de când existå trofeul, vor fi douå sec¡iuni, porumb irigat ¿i neirigat. Nici condi¡iile nu s-au schimbat fa¡å de anii trecu¡i: - participan¡ii trebuie så fie membri ai asocia¡iei; - se va lua în considerare o suprafa¡å de minim 10 ha, validatå de o comisie formatå din 2 membri; - reprezentantul APPR trebuie så fie prezent la recoltare. Pe lângå trofeu ¿i renume (Porumbul de Aur nu are decât câ¿tigåtorii lo curilor I, nu existå locurile II ¿i III), câ¿tigåtorii vor primi o campanie de promovare de un an de zile.

Yara face un business ¿i din stocarea carbonului Yara a lansat Agoro Carbon Alliance, o afacere creatå ca fermierii så ob¡inå venituri suplimentare din practici cu impact climatic pozitiv. Ei pot ob¡ine credite de carbon sau culturi certificate climatic ¿i pot ajuta la decarbonizarea lan¡urilor de aprovizionare cu alimente. Echipa Agoro Carbon Alliance are 30 de persoane ¿i parteneriate multiple în Europa, Brazilia, India ¿i SUA. Pe 8 iunie va avea loc un eveniment virtual de prezentare a noii afaceri cu carbon. 8

Acordul comercial UE - Marea Britanie

Ratificarea acordului de comer¡ ¿i cooperare dintre UE ¿i Regatul Unit a fost finalizat ¿i va fi pe deplin pus în aplicare începând cu 1 mai 2021.

Aceastå decizie a fost luatå dupå votul Parla mentului European (27 aprilie), ¿i o decizie ulterioarå a Con siliului (29 aprilie), finalizânduse astfel procesul de ratificare.

Vicepre¿edintele comisiei Šefcovic reitereazå faptul cå Comisia Euro pea nå a¿teaptå cu neråbdare un parteneriat puternic ¿i constructiv cu Regatul Unit, bazat pe încredere ¿i respect reciproc.

Såptåmâna aceasta, vicepre¿edintele îl va contactat pe copre¿edintele Lord David Frost, pentru a pregåti lansarea activitå¡ii sale, inclusiv activitatea comite telor specializate.

Comisia European\ accept\ noile tehnici de ameliorare

La soli citarea Consiliului de Mi ni¿tri, Comisia Europeanå a publicat studiul privind statutul noilor tehnici genomice, în temeiul dreptului Uniunii ¿i în lumina hotårârii Cur¡ii de Justi¡ie în cauza C-528/16.

Aceastå hotårâre a generat îndoieli în rândul statelor membre cu privire la aplicarea sa. Evolu¡iile din biotehnologie, în combina¡ie cu lipsa defini¡iilor ¿i a claritå¡ii termenilorcheie, dau na¿ tere la ambiguitate în interpretarea cadrului legal al unor concepte.

Consecin¡ele sunt incertitu di nea în procesul de reglementare ¿i dificultå¡i în adoptarea ¿i dezvoltarea completå a NGT-urilor. Studiul recunoa¿te pe deplin aceastå stare de fapt ¿i confirmå cå tehnicile genomice de ameliorare a plantelor pot contribui la realizarea ambi ¡iilor Pactului Verde European.

Astfel, situa¡ia prezentå, în care tehnicile genomice sunt reglementate de legisla¡ia UE privitoare la organismele modificate genetic (OMG), este consideratå ca inadecvatå.

În urma acestui studiu, Comisia va lua în considerare posibile politici pentru a face legisla¡ia mai rezilientå, relevantå ¿i pentru viitor ¿i aplicatå uniform.

Platforma europeanå Agricultu re&Progress, din care face parte cu drepturi ¿i APPR, se simte încurajatå de concluziile acestui studiu ¿i dornicå så contribuie activ la ac¡iunile viitoare pe care Comisia le va întreprinde pentru dezvoltarea sau ajustarea actualului cadru de reglementare în domeniu.

Timpul este esen¡ial în acest demers, iar Agriculture&Progress încurajeazå Comisia UE så continue rapid ¿i fårå întârziere. Un cadru de reglementare adecvat va genera un impuls real pentru noile tehnici genomice.

Cristina CIONGA director Afaceri Europene al APPR

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

INS-ul gre[e[te cifrele comer]ului cu cereale

INS (Institutul Na¡ional de Statis ticå), institu¡ie publicå, ce månâncå mi liarde ca så ne ofere statistici pe care så ne putem baza strategiile de viitor, a aruncat în pia¡å informa¡ia cå România ar fi importat grâu ¿i porumb în valoare de 542 de milioane de euro. Nu produse din grâu ¿i porumb, ci simple cereale. Milioane de tone!

Informa¡ia semnatå de ei a devenit ¿tire, vehiculatå inclusiv de publica¡ii serioase, preså generalistå ¿i de profil.

Ce så crezi când cite¿ti cå, invocând INS, cineva scrie: “Anul trecut, România a importat 3,4 milioane de tone de cereale, în cre¿tere cu 96% fa¡å de 1,75 milioane de tone în 2019.”

Sau: “valoarea importurilor de cereale a crescut cu 77% în 2020 la 704 milioane de euro, fa¡å de 397 de mi lioane de euro în 2019”.

În realitate, importurile anuale de cereale ale României se cifreazå la câteva zeci de mii de tone, respectiv câteva milioane de euro.

Victor Beznea, comerciant de ce reale, opineazå cå e vorba de o eroare statisticå majorå. Singura posibilitate pe care o întrevede e ca INS så fi luat în calcul, la importuri, cantitå¡ile de ce reale transportate de barje, pe Dunåre, pânå în Portul Constan¡a.

Acestea sunt, înså, exporturile de cereale din Ungaria, Serbia ¿i Bulgaria cåtre alte ¡åri (nu cåtre România), cu tranzit prin Portul Constan¡a!

Nici ministrul Agri culturii, Adrian Oros, nu a sesizat gugumånia statisticå. Rugat så explice cum a fost posibil ca România så importe asemenea cantitå¡i de cereale, Oros a comentat: “Întotdeauna au fost jocurile acestea pe pia ¡å. Unii mari traderi reu¿esc så exporte ¿i så importe când apare o oportunitate”.

Este interesant cum nu sunå “alarma” la Ministerul Agriculturii când statisticienii INS aruncå cu sutele de mi lioane de euro, dupå ureche, ca låutarii.

L-am întrebat pe Tudorel Andrei, pre¿edintele INS, despre aceastå ches tiune. A admis cu greu cå, în calculul importurilor de cereale, s-au introdus transporturile pe Dunåre care ajung în Portul Constan¡a.

Robert VERESS

Sursele noastre din comer¡ul cu cereale spun cå afirma¡iile pre¿edintelui INS aratå cå nu doar statistica importurilor este umflatå cu milioane de tone, ci ¿i cea a exporturilor.

Explica¡ia este simplå. Toate ce realele care ajung în Portul Constan¡a sunt destinate exportului, ca marfå în tranzit, ce nu este destinatå consumului intern. Dacå marfa ar fi destinatå consumului intern, barjele ar fi descårcate pe traseul Dunårii pânå în Constan¡a.

Nu ar avea nicio noimå så fie duse în Port, cu costuri mai mari, iar de acolo marfa så fie distribuitå spre morile ¿i celelalte unitå¡i de procesare din ¡arå, cu alte costuri.

Exporturile de cereale din Serbia tranziteazå România direct. Expor turile din Ungaria ¿i Bulgaria apar în documente ca achizi¡ii intracomunitare.

Marfa e înso¡itå de un document T2L, se depoziteazå, iar apoi, când transportul påråse¿te România, Vama ia documentele de intrare ¿i le se suprapune (anuleazå) cu cele de ie¿ire. Dupå cum se vede, înså, aceastå suprapunere nu mai ajunge la Statisticå.

Fiindcå INS considerå achizi ¡iile intracomunitare drept importuri, înseamnå cå trece la exporturi cantitå¡ile aflate în tranzit ¿i ulterior expediate spre destina¡iile finale.

Cu alte cuvinte, când Ungaria ¿i Bulgaria exportå 3,4 milioane de tone de cereale prin Portul Constan¡a, INS le considerå o datå la importuri, iar apoi le adaugå la exporturi.

În acest fel, Uniunea Europeanå a constatat cå România a exportat masiv chiar ¿i anul trecut, când se ceta a decimat produc¡iile.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Cartelul p\s\rarilor

Curtea de Apel Bucure¿ti a autorizat Consiliul Concuren¡ei så efectueaze inspec¡ii inopinate în fermele unor mari crescåtori de pui ¿i comercian¡i de carne de pasåre.

Existå indicii cå ar putea exista în¡elegeri sau practici pentru limitarea ofertei de produse, scopul final fiind cre¿terea artificialå a pre¡urilor de vânzare, spune comunicatul oficial al autoritå¡ii.

Au devenit ¡inte Transavia, Ave Impex, Vis Agri, Safir, Avi-Top, Avicola Buzåu, Avicola Drago¿ Vodå, Avicod, Agricola Interna¡ional Bacåu, Agrisol International RO ¿i Uniunea Crescå torilor de Påsåri.

Consiliul Concu ren¡ei apreciazå cå de¡ine indicii privind posibile în¡elegeri ¿i/sau practici concertate, facilitate de UCPR, pentru limitarea ofertei de produse, scopul final fiind cre¿terea artificialå a pre¡urilor de vânzare.

În situa¡ia în care Consiliul Concu ren¡ei va constata încålcarea regulilor de concuren¡å, cei implica¡i pot primi amenzi de pânå la 10% din cifra de afaceri. Dar companiile care coope reazå cu autoritatea de concuren¡å pot ob¡ine imunitate la amendå sau redu ceri substan¡iale.

Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Cres cåtorilor de Påsåri din România, considerå cå este o exagerare aceastå acuza¡ie: “Nu existå niciun conflict cu Consiliul Concuren¡ei. Oamenii de-acolo au început o investiga¡ie pentru ouå încå din ferbuarie 2018 ¿i nu au încheiat-o nici acum. Acum au început ¿i la carne ¿i probabil cå investiga¡ia va mai dura un deceniu. Nu ai cum så faci cartel cu sute de fermieri. Pre¡urile noastre la poarta fermelor au scåzut continuu din 2019 pânå în prezent. Cum puteam atunci så facem cartel?”

Mai jos, redåm comunicatul de preså al UCPR.

Viorel PATRICHI

¥ntr-un comunicat de preså, Uni unea Crescåtorilor de Påsåri aduce cla rificåri cu privire la investiga¡ia declan¿atå de Consiliul Concuren¡ei.

“Procedura pentru investigarea produc¡iei ¿i comercializårii cårnii de pasåre a fost începutå de Consiliul Concuren¡ei pe 15 decembrie 2020.

Având în vedere cå indiciul Con siliului Concuren¡ei prive¿te “posibile în¡elegeri ¿i/sau practici concertate facilitate de UCPR pentru limitarea ofertei de produse, scopul final fiind cre¿terea atificialå a pre¡ului de vânzare”, UCPR informeazå:

Conform Observatorului European al Pre¡urilor, în anul 2020, pre¡urile la poarta fermei în România au fost cele mai mici din UE ¿i cele mai mici din istoria post integrare. Astfel, fa¡å de anul 2019, pre¡urile medii la poarta fermei sau redus în anul 2020 cu cca 10%. Indicele pre¡urilor de consum, publicat de INS, aratå cå pre¡urile la consumator au crescut cu cca 2% în aceea¿i perioadå (anul 2020).

UCPR va asigura toatå transpa ren¡a necesarå ¿i toate datele tehnice necesare unei investiga¡ii cât mai în detaliu, care så vizeze atât particularitå¡ile specifice sectorului avicol, cât ¿i contextul european ¿i na¡ional, care la momentul perioadei vizate ¿i, în pre zent, se afla într-o situa¡ie dificilå din cauza pandemiei ¿i blocårii canalului de distribu¡ie HORECA, din cauza secetei din anul 2020, care a dus la cre¿terea pre¡ului la cereale cu cca 3040%, ¿i din cauza cheltuielilor suplimentare pentru biosecuritatea fermelor în vederea prevenirii contaminårii påsårilor cu virusul gripei aviare.

Consideråm cå este obliga¡ia noastrå de a participa activ la toate etapele investiga¡iei ¿i de a ne asigura cå prin expertizå noastrå putem aduce clarificårile necesare unei viziuni cât mai clare asupra întregului lan¡ comercial de la poarta fermei pânå la consumatorul final, al cårui interes primeazå.

Încå de la înfiin¡area UCPR în anul 1993 am respectat întreg cadrul le gislativ aplicabil, cât ¿i statutul ¿i obiectivele asumate, rezultatele noastre având ca beneficiar direct consumatorul român, care a avut acces la o calitate superioarå a produselor ¿i la pre¡uri din ce în ce mai mici atât pentru carnea de pasåre, cât ¿i pentru ouåle de consum, ca urmare a cre¿terii performan¡elor tehnologice ¿i a randamentului crescåtorilor de påsåri.

În acela¿i timp am sus¡inut, prin toate ac¡iunile noastre, dezvoltarea unei pie¡e libere care så creascå competitivitatea producåtorilor români pe pia¡a comunitarå, dar ¿i reprezentarea ¿i apårarea intereselor legitime.

Pânå la finalizarea investiga¡iei, societå¡ile comerciale vizate beneficiazå de prezum¡ia de nevinovå¡ie.”

prof. univ. dr. Ilie VAN pre¿edinte Uniunea Crescåtorilor de Påsåri din România