Cre¿terea suprafe¡ei eligibile la 3 hectare

La final de an 2021, chiar înainte de expirarea primului termen impus de Comisia Europeanå pentru transmiterea Planului Na¡ional Strategic, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC) a solicitat Ministerului Agriculturii så comunica stadiul analizei punctelor de vedere transmise de Alian¡å pe perioada consultårilor pentru reformarea PNS.

AAC a propus, între altele, cre¿terea suprafe¡ei minime eligibile pentru plata de bazå (BISS) la 3 ha, în cazul culturilor vegetale, cu men¡inerea obligativitå¡ii de minim 0,3ha/parcelå. Sumele cuvenite proprietarilor de terenuri cu suprafe¡e de 1-3 ha ar urma så fie achitate ca decuplate de produc¡ie, prin schemå separatå, pentru a cre¿te competitivitatea sectorului, fårå a fi afectatå componenta socialå a subven¡iilor.

Totodatå, Alian¡a solicitå redefinirea dimensiunii economice a fermelor, ferma micå din cultura mare urmând a fi consideratå cea cu suprafa¡a de pânå la 80 ha (12.000 SO - 50.000 SO), ferma medie între 81-500 ha (50.001 SO 300.000 SO), ferma mare 501-5.000 ha (300.000 SO - 3.000.000 SO), iar ferma foarte mare peste 5.000 ha.

O altå revendicare este ca exploata¡iile de pânå la 500 ha (fermele mici ¿i medii) så primeascå plå¡i redistributive pentru pânå la 300 ha.

Foarte importantå e ¿i propunerea de înfiin¡are a Sistemului de Gestio nare ¿i Control Integrat al Riscurilor în Agriculturå. Amintim cå, la propunerea Italiei, UE a oferit statelor membre posibilitatea de a transfera între 1 ¿i 3% din bugetul Pilonului 1 al PNS în Pilonul 2, pentru constituirea unui fond din care så se achite despågubiri în caz de dezastre naturale. Transferând 3% din Pilonul 1, România ar avea un buget anual de 60 de milioane de euro pentru despågubiri. Solu¡ia este cunoscutå la Bucure¿ti, dar ministrul Adrian Ches noiu spune cå deocamdatå se fac si mulåri ¿i evitå så dea un verdict. Tot odatå, Chesnoiu se declarå un sus¡inåtor al fondului mutual pentru agriculturå, formå de asigurare pe care majoritatea liderilor de organiza¡ii ale fermierilor o resping.

UNCSV propune o serie de optimizåri ale PNS în vederea sus¡inerii cooperativizårii agriculturii, precum este sus¡inerea prioritarå a cooperativelor care au media su prafe¡elor membrilor de pânå la 300.000 SO ¿i vechime de peste trei ani.

Pânå la închiderea edi¡iei, Minis terul nu a råspuns solicitårii scrise a Alian¡ei. Amintim cå, într-un interviu pentru Profitul Agricol, ministrul Ches noiu a spus cå termenul de 31 decembrie 2021 pentru transmiterea propunerii de PNS la Bruxelles este unul “orientativ”.

“Nu reiese de nicåieri cå nu am avea dreptul så depå¿im acest termen. Regulamentul prevede un termen maxim de opt luni de zile acordat Co misiei pentru analiza PNS. Evident cå ne-am dori så ne încadråm în termenul ini¡ial, dar nu voi trimite la Bruxelles un document care så nu fie foarte bine închegat”, a afirmat Chesnoiu.

Robert VERESS

Acord Bayer pentru editare genomicå Bayer este preocupat de editarea genomicå nu doar pentru agriculturå, ci ¿i în medicinå. A încheiat cu Mammoth Biosciences un acord pentru colaborarea în domeniul editårii genomice CRISPR invivo. Cele douå companii î¿i vor începe colaborarea cu accent pe bolile hepatice.

Syngenta insistå så preia Verisem Syngenta a contestat la tribunal decizia guvernului italian de a bloca preluarea producåtorului de semin¡e de legume Verisem. Premierul italian Mario Draghi s-a folosit de a¿a-numitul “veto de aur”, care îi permite så protejeze activele strategice ale Italiei. Måsura a fost folositå de mai multe ori pentru a bloca oferte din partea unor companii chineze, dar legalitatea ei a fost contestatå de unii exper¡i juridici. Preluarea Verisem a fost împiedicatå în luna octombrie, iar sindicatul agricol Coldiretii a låudat decizia.

S-a stins un politician fermier, Kelemen Attila

Kelemen Attila Béla Ladislau s-a stins din via¡å la 73 de ani. A fost depu tat UDMR timp de 5 mandate ¿i a de¡inut func¡ia de pre¿edinte al Comisiei de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor în legislatura 2004-2008. Medic veterinar de forma¡ie, Attila Kelemen s-a implicat foarte mult în elaborarea ¿i adoptarea unor legi im portante, precum Legea zooteh niei, Legea zilierilor, Legea apiculturii ¿i a militat pentru Legea came relor agricole, proiect pe care l-a co-ini¡iat, dar care a fost respins. Era lider UDMR de Mure¿ ¿i un fermier consacrat. O vreme a lucrat în Statele Unite ale Americii ¿i cu banii ob¡inu¡i a construit o fermå în satul Cuejd, comuna Pånet, din jude¡ul Mure¿. Cre¿tea vaci de lapte, dar mai ales cai. Dumnezeu så-l odihneascå!