Ziua grâului la Fundulea

IMPLICAREA CERCET|RII

Ziua Grâului la Fundulea

Elena PETCU

Director [tiin]ific INCDA Fundulea

Institutul Na¡ional de CercetareDezvoltare Agricolå Fundulea a organizat, vineri 27 mai, Ziua Grâului ¿i orzului. O tradi¡ie deja pentru institutul nostru, acest eveniment face cunoscute re zultatele cercetåtorilor din cadrul acestuia în rândul fermierilor, dar ¿i în rândul celorlal¡i cercetåtori din domeniul agricol.

Ziua Grâului se sårbåtore¿te de 30 de ani (cu excep¡ia ultimilor 2 ani), sco -pul acestei celebråri fiind acela de a co -necta fermierii cu realizårile din dome-niul ameliorårii cerealelor påioa se, un domeniu prioritar în cadrul programului de ameliorare.

Sunt câteva argumente pentru ca fermierii så verifice, în condi¡iile specifice fermelor proprii, soiurile de grâu de la Fundulea, ¿i anume:

De-a lungul a peste 60 de ani de activitate, programul de ameliorare a grâului de la Fundulea a realizat cumularea unui mare numår de gene importante pentru adaptarea la condi¡ii de mediu, adesea mai ostile decât cele întâlnite în alte centre de ameliorare din Europa.

Pe tot parcursul programului de ameliorare de la Fundulea, dar mai ales în ultimii ani, materialul de ameliorare a fost testat în condi¡ii foarte diverse, în câmp ¿i în laborator.

În câmp, soiurile ¿i liniile noi sunt testate prealabil în 7-8 sta¡iuni ¿i apoi în culture comparative de concurs în 1113 statiuni din întrega ¡arå. La Fundulea ¿i alte câteva sta¡iuni, culturile compa rative se efectueazå cu diferite variante de fertilizare, inclusiv cu nivele reduse de aprovizionare cu azot. În paralel soiurile ¿i liniile sunt testate ¿i în sistemul de agriculturå ecologicå ¿i în agriculturå conservativå. Câteva din materialele cele mai valoroase sunt testate ¿i în experien¡ele organizate de fermierii din APPR.

Spre deosebire de multe firme care comercializeazå semin¡e din soiuri strå ine, Fundulea nu lanseazå soiuri fårå o testare de minimum 2-3 ani în re¡eaua mai largå a ISTIS.

Unele soiuri ¿i linii avansate sunt testate ¿i în experien¡e interna¡ionale, de exemplu în Ungaria, Turcia, Moldova etc. În acest fel sunt eviden¡iate materialele care pot face fa¡å condi¡iilor foarte diverse pe care le pot întâlni în ferme.

Testårile de câmp sunt completate de testarea artificialå pentru rezisten¡a la fuzarioza spicelor, rugina brunå, må lurå ¿i viroza piticirii, ca ¿i pentru rezisten¡a la temperaturi scåzute, pentru a avea informa¡ii asupra comportårii genotipurilor inclusiv la nivele de stres care nu s-au întâlnit în perioada de experimentare în câmp. De asemenea, tot materialul de ameliorare începând din genera¡ia a patra este caracterizat din punctul de vedere al unor indici importan¡i ai calitå¡ii de panifica¡ie.

Lucrårile de ameliorare a grâului sunt sprijinite intens de cercetåri moderne de geneticå molecularå, care pot indica prezen¡a unor gene de interes, utile pentru crearea de noi soiuri. Asemenea cercetåri s-au dovedit deja importante pentru crearea unora din cele mai recente soiuri de grâu de la Fundulea.

Programul de ameliorarea grâului de la Fundulea folose¿te o germoplasmå valoroaså, competitivå ¿i foarte di verså. Pe lângå soiurile proprii adaptate ¿i cele mai valoroase soiuri stråine in troduse în ¡ara noastrå, se folosesc nu meroase soiuri noi primite prin schimburi interna¡ionale cu centre de ameliorare ca Universitatea Oklahoma din SUA, Martonvasar din Ungaria, parte nerii din Proiectul European ECOBREED, sau prin solicitare de la Banca de gene GRIN din SUA ¿i mai ales Cen trul Interna¡ional CIMMYT din Mexic, de la care se primesc în fiecare an sute de linii deosebit de valoroase.

De asemenea, lucrårile de ameliorare sunt sprijinite de cercetårile echi pei de citogeneticå direc¡ionate spre diversificarea bazei genetice prin hibridåri cu specii înrudite cu grâul. Rezul tate notabile au fost deja finalizate prin transferul de gene de la secarå, folosind specia Triticale ca punte. Toate acestea creeazå o bazå solidå pentru progresul genetic viitor.

De¿i, asemenea multor centre de ameliorare din lume, Fundulea nu are în prezent posibilitatea de a aborda me todele cele mai recente de editare ge nicå, faptul cå existå o cooperare strânså ¿i îndelungatå cu centrul interna ¡io nal CYMMYT va oferi Institutului de la Fundulea ¿ansa de a beneficia de rezultatele cele mai noi, atunci când acestea se vor ob¡ine.