Grâu mai pu¡in, în Timi

CULTURI VEGETALE

Grâu mai pu]in, în Timi[

Fermierii din Timi¿ aten¡ioneazå cå, în 2022, vor avea o produc¡ie de grâu mai reduså cu o tonå pe hectar fa¡å de 2021. De fapt, spun ei, acest lucru este probabil chiar la nivel na¡ional.

Cauza principal, seceta

Cauza principala a acestei recolte mai mici de grâu a fost seceta din acest an. Ploi¡ele care au mai venit, la sfâr¿itul lunii mai, au fost bune, dar nu de ajuns.

Alin Mihalache, fermier în Hodoni, a explicat: “Dacå te ui¡i ochiometric la câmp, zici cå oamenii a¿tia scot 7 tone, dar nu e a¿a. Am fåcut o evaluare. Am zis: «Hai så luåm spicele, hai så luåm densitatea». Produc¡ia iese între 5,5 tone - 6 tone. Din påcate, de la evaluarea aceastå teoreticå pe care o faci, întotdeauna mai picå atunci când ajungi la recoltat. Eu zic så fim mul¡umi¡i dacå închidem la 5 tone, cinci ¿i ceva. Jumåtate din grâu îl am bun, jumate foarte bun, dar cel foarte bun aratå de 6 tone teoretic. Anul trecut cel de foarte bun aratå de 7 tone”.

Cauzele sunt cunoscute. Grâul a intrat în primåvarå pe un fond de seceta. La sfâr¿itul lunii mai, deficitul de apå în Timi¿ era în unele zone - cum sunt Hodoni, Dude¿tii Noi sau Becicherec ¿i de peste 130 de litri pe metru påtrat.

Alte riscuri

Alin a mai explicat: “A fost un deficit mare, iar asta a gråbit toate fenofazele. Planta are un singur scop: så producå bobul pentru a perpetua specia. A pornit cu mesajul genetic: “Eu trebuie så ajung la såmân¡å, dar în condi¡iile astea de stres!”. ªtim cu to¡ii cå ¿i grâul sau porumbul ¿i celelalte plante suferå din cauza stresului produs de naturå, de condi¡iile climatice. Grâul din faza de înfrå¡ire î¿i programeazå produc¡ia, iar porumbul, pânå în faza de cinci frunze. Plantele ¿tiu ¿i analizeazå: “Am mâncare, am apå, nu am atac de dåunåtori...!” Grâul î¿i programeazå...! Din påcate, a pornit prost".

Pentru ca situa¡ia så nu fie ¿i mai gravå, speran¡a fermierilor este ca nu cumva bobul så fie ¿i ¿iståvit. A venit ploaia, poate va umple bobul, dar dacå te ui¡i pe spic, numårul de boabe e mai redus. Boabele din vârf deja se strângeau. Se mai våd ¿i larve ¿i lame de trips, care pot reduce mult produc¡ia. Mai existå ¿i riscul de fuzarium.

“Dupå ploaie, dacå mai vine ¿i grindinå ¿i nu faci un tratament de boli se poate instala imediat. Pânå îl vezi în magazie totu-i paie”, spune Alin. Ale xander Degianski, care lucreazå 5.000 de ha în Timi¿, confirmå cå nivelul de produc¡ie va fi mai mic cu 1.000 de kg.

“Pårerea mea e cå la grâu am piedut o tonå pe ha, fa¡å de poten¡ialul pe care îl aråta în aprilie. Trebuie privit obiectiv: de la 1 aprilie pânå la sfâr¿itul lunii mai, nu ¿tiu dacå am avut 50 de litri de apå. E mult-mult sub media multianualå a acestor douå luni. De aceea trebuie så investim în iriga¡ii”.

Pe de altå parte, rapi¡a oferå încre dere ¿i då mari speran¡e: “Rapi¡a aratå bine. Må a¿tept la recolte asemånåtoare cu anii trecu¡i. A venit ploaia în ceasul al doisprezecelea ¿i bine cå a venit, fiindcå aici se fåcea diferen¡a majorå. Dacå anul trecut am scos 3 tone, plus sau minus. Må gândesc cå ¿i anul acesta va fi la fel, de¿i nu îmi place så fac pronosticuri pânå nu am recolta în depozit”, spune Degianski.

Ale xander Degianski, fermier ;n Rudna Alin Mihalache, fermier în Hodoni

Gheorghe MIRON