Rapi¡a va fi ¿i mai competitivå

Rapi]a va fi [i mai competitiv\

Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, ar putea atinge 81 milioane tone, mai mare cu 9,4 milioane tone fa¡å de cea din anul de pia¡å 2021/22.

Chiar ¿i cu secetå, UE råmâne principalul producåtor, cu 18,3 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de 2021/22), China (15 milioane tone), Ca na da (20 milioane tone, în cre¿tere cu 7 mil. tone) ¿i India (11 mil. tone).

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 78 milioane tone, mai mare cu 5 mil. de tone fa¡å de 2021/22.

Marii consumatori sunt UE (23 mi lioane tone pe an), ur matå de China (17), India (11) ¿i Canada (10).

Canada råmâne cel mai mare exportator, cu 9 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. tone), China (2,5 mi lioane tone) ¿i Japonia (2,4 milioane tone).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 6 mili oane tone, fa¡å de 4,3 milioane tone în 2021/22. ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (2 milioane tone), China (1 mil. de tone), UE (0,7 milioane tone).

ªroturi

Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 43,5 milioane tone, mai mare cu 3 mil. de tone fa¡å de 2021/22.

ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (10), Canada (6), India (6), Japonia (1,3 mil. de tone).

Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 43 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (12,5), China (11,5), India (5), Japonia (1,3), Canada (0,65).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 8 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 mil. tone, urmatå de India, cu 1 mil. de tone.

Stocurile mondiale de ¿roturi de rapi¡å sunt de 1,8 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 31 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,4), China (6), India (4), Canada (3,4), Japonia (1). Consumul mondial este apreciat la 30 milioane tone. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9), China (8,4), India (4), Canada (1), Japonia (1). Stocurile mondiale de ulei de rapi¡å ajung la 3,2 milioane tone. pagini de Marilena RÅDUCU ¥n UE, înså, seceta reduce u¿or produc¡ia

Produc¡ia de rapi¡å din UE a scåzut de la lunå la lunå din cauza secetei, în special în Fran¡a. Precipita¡iile sub medie din primåvarå au determinat o scådere a estimårilor în luna iunie cu 0,2 milioane tone, la 3,7 milioane de tone. Acest lucru claseazå Fran¡a pe locul al doilea printre producåtorii de rapi¡å din UE, dupå Germania, a cårei produc¡ie este prognozatå la 3,9 mi lioane tone.

În plus, se estimeazå o scådere totalå de 0,3 milioane tone în Ungaria, Republica Cehå ¿i Bulgaria. ¥n ciuda randamentului redus, produc¡ia de rapi¡å din UE se preconi zea zå a fi cea mai mare din anul 2018/19, datoritå cre¿terii suprafe¡elor cultivate. Aceasta va ajunge la 18,3 milioane tone, în scådere cu 1% fa¡å de prognoza de luna trecutå, dar în cre¿tere cu 6% fa¡å de anul trecut ¿i cu 5% peste media ultimilor 5 ani, de 17,5 mil.tone.

Suprafa¡a recoltatå ajunge la 5,8 milioane hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar cu 7% peste anul trecut ¿i cu 2% peste media pe 5 ani.

Randamentul este prognozat la 3,15 tone/hectar, redus u¿or fa¡å de luna trecutå ¿i anul trecut, când a fost evaluat la 3,19 t/ha, respectiv 3,20 t/ha.

Recoltarea rapi¡ei va începe mai devreme cu aproximativ o såptåmânå fa¡å de obicei, când debuta la sfâr¿itul lunii iunie ¿i se încheia în iulie.

Previziuni

Viziunea fostului ministru asupra anului 2022

România va închide anul agricol 2021/2022 cu o produc¡ie stabilå, chiar dacå nu va ob¡ine cantitå¡ile de cereale de anul trecut, a declarat pentru Agerpres Adrian Chesnoiu, pe când mai era încå ministrul Agriculturii.

Produc¡ia de cereale boabe a României a depå¿it anul trecut 27,79 milioane de tone, în cre¿ tere cu 9,637 milioane de tone peste nivelul anului 2020, când a totali zat 18,153 milioane de tone.

“În momentul de fa¡å am våzut o bunå parte din ¡arå. Culturile a¿ putea så le cataloghez ca fiind bune în pre zent. Evident, sunt diferen¡e de la regiune la regiune ¿i sunt ¿i situa¡ii, mai ales în estul ¡årii, unde a plouat mai pu¡in ¿i pe alocuri culturile nu aratå foarte bine”, spunea Chesnoiu.

“Eu cred cå vom închide anul agricol 2021/2022 cu o produc¡ie stabilå, care ne va aduce ¿i un excedent de export, dat fiind faptul cå producem în general mult mai mult decât avem nevoie.

Evident, ne dorim ca aceastå cantitate, o mare parte din ea, så råmânå în ¡arå, så fie procesatå în ¡arå, så dåm valoare adåugatå materiilor prime.”

Pentru fostul ministru, 2021 este un an catalogat aproape de perfec¡iune, atât din punct de vedere climateric, cât ¿i din punctul de vedere al stabilitå¡ii nivelului de inputuri ¿i al nivelului de costuri de înfiin¡are a culturilor.

În schimb, nu s-a dezis de super sti¡ia de a nu evalua recolta: “E o distan¡å foarte mare pânå la recoltat, se schimbå datele de la zi la zi”.

“Niciodatå n-o så må auzi¡i cå fac estimåri pânå când nu închidem oficial campania. Noi nu lucråm cu estimåri, produc¡ia se måsoarå în cantitå¡i finale, pentru cå po¡i så te treze¿ti aståzi så estimezi ceva ¿i mâine så te treze¿ti, Doamne fere¿te, cu fenomene meteo pe care n-aveai cum så le prevezi. Eu repet cå va fi o produc¡ie stabilå, nu cu diferen¡e foarte mari fa¡å de anul trecut”, a adåugat Adrian Chesnoiu.

Parcå nu ar ¿ti cå marile burse ale lumii exact cu asta se ocupå, cu estimåri, aprecieri ¿i rectificåri de produc¡ie estimatå.

Totu¿i, asupra situa¡iei precipita¡iilor era mult mai informat ¿i mai cooperant. ªtia cå la Vaslui, Bârlad sau Ia¿i a plo uat mai pu¡in, ca ¿i în zona Båråganului.

“Acum au venit ploile, au cåzut cantitå¡i bune de apå, dar trebuie så vedem pânå la final. Nu se ¿tie dacå nu ne trezim cu o perioadå în iulie numai cu temperaturi foarte mari. Dar, ceea ce este foarte important, este cå aceastå peri oadå instabilå pentru majoritatea statelor la nivel interna¡ional, în Ro mâ nia va fi caracterizatå, cred eu, de sta bilitate ¿i asta, pe de o parte, ca urmare a nivelului stabil al produc¡iilor, iar de partea cealaltå, a programelor de sprijin pe care le-am acordat fermierilor. Nu în ultimul rând, chiar dacå, cumva, costul de produc¡ie a crescut ¿i nivelul pre¡urilor veniturilor fermierilor a crescut ¿i probabil va compensa aceste costuri”, a explicat Chesnoiu.

Potrivit acestuia, este foarte importantå pregåtirea anului agricol 2022/ 2023, pentru cå va fi o presiune mare la nivel interna¡ional pe materiile prime agricole.

“Trebuie înså så fim foarte aten¡i ¿i aici lucråm intens, la pregåtirea anului agricol 2022/2023, pentru cå va fi un an în care maturitatea sectorului agroalimentar din fiecare stat membru va trebui så-¿i arate cu adevårat reperele ¿i indicatorii de stabilitate. Va fi o presiune mare la nivel interna¡ional pe materiile prime agricole, care, iatå, dupå 24 februarie, dupå agresarea Ucrainei de cåtre Rusia, au devenit materii prime strategice ¿i influen¡eazå pânå la urmå toate politicile interna¡ionale ¿i de aceea noi am luat ni¿te måsuri din timp.

Am venit cu atragerea unor fonduri din alte surse, destinate altor domenii de activitate, cåtre agriculturå, cåtre fermieri, cåtre industria alimentarå româ neascå, astfel încât så putem så ma joråm sprijinul pe care îl acordåm fermierilor no¿tri. Dau un exemplu: acele microgranturi ¿i granturi de capital de 300 de milioane de euro. Evident, nevoia este mult mai mare, dar am adus aceste 300 de milioane cåtre sectorul agroalimentar. Facem eforturi så majoråm suma alocatå.”

De asemenea, ministrul a reamintit de parteneriatul semnat cu Ministerul Energiei pe componenta Fondului de Modernizare, respectiv ca o parte din acest fond så fie direc¡ionatå cåtre fermieri ¿i industria alimentarå româ neascå în vederea asigurårii independen¡ei energetice.

“Asigurarea independen¡ei energetice, din punctul meu de vedere, pentru fermierii no¿tri va fi cheia succesului”.