O lume cu ochii pe agriculturå

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

O lume cu ochii pe agricultur\

Parcå niciodatå nu s-au uitat deciden¡ii politici cu atâta insisten¡å la agriculturå. Dupå ultraecologista Comisie Europeanå, a venit ¿i rândul FAO, Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå, så î¿i spunå viziunea asupra agriculturii.

Sigur cå obiective ca eradicarea foametei ¿i reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå din agriculturå sunt un deziderat frumos, dar pânå la a trasa ¡inte de genul “productivitatea agricolå mondialå va trebui så creascå cu 28% în cursul urmåtorului deceniu” este un pic cam mult.

Cåci, ne spune studiul FAO, va trebui “triplatå cre¿terea productivitå¡ii agricole înregistratå în ultimii zece ani. Randamentele recoltelor mondiale vor trebui så creascå de la 13% la 24% în intervalul 2022-2031, iar productivita tea în sectorul cre¿terii animalelor va trebui så creascå cu 31%.”

Fårå så aibå pârghiile financiare pe care le are Comisia Europeanå de pil då, obiectivele FAO de dezvoltare durabilå ¿i programul Foamete Zero al ONU nu au ¿anse så fie atinse nici dupå 2030.

“Dacå mizåm pe un progres conti nuu în sectorul vegetal ¿i pe o tranzi¡ie spre sistemele mai intensive, 80% din proiec¡iile de cre¿tere ar urma så decurgå dintr-o îmbunåtå¡ire a randa men telor ¿i 15% din extinderea terenu rilor cultivate”, se aratå în documentul organiza¡iei mondiale, transmite Agerpres.

De asemenea, produc¡ia animalå ¿i piscicolå ar urma så creascå cu 1,5% pe an, gra¡ie unei gestionåri mai eficiente a ¿eptelurilor. Totu¿i, cre¿terea animalelor este fåcutå responsabilå pentru emisiile de gaze cu efect de serå, iar autorii raportului sperå într-o diminuare a ¿eptelului de rumegåtoare.

La finalul documentului, speran¡a stå în eforturile suplimentare pe care ar trebui så le facå ¡årile bogate pentru a limita risipa alimentarå ¿i implicit foametea în lume.

E limpede, omenirea a gåsit solu¡ia minune la poluare, la foamete, la crize ¿i råzboaie: agricultura.

Arin DORNEANU

Pesta se stinge, consecin¡ele råmân În ultima såptåmânå, ANSVSA spune cå mai erau active 9 focare de pestå porcinå africanå, toate în gospodåriile ¡åråne¿ti. Au fost afecta¡i 80 de porci. Un singur mistre¡ a fost depistat bolnav de PPA. ANSVSA anun¡å cå ar fi stins 5.768 de focare de pestå din 31 iulie 2017 ¿i pânå în prezent. În acela¿i interval, s-au diagnosticat 6.713 de mistre¡i bolnavi. Cu toate acestea, nume roase ferme de porci råmân închise sau pur ¿i simplu blocate din cauza focarelor descoperite ¿i mul¡i fermieri nu ¿i-au primit despågubirile de aproape un an.

SUA aprobå grâul modificat genetical Bioceres Grâul modificat genetic dezvoltat de compania argentinianå Bioceres a fost aprobat de Agen¡ia Alimentarå a SUA. Acum, ultima autoriza¡ie ne cesarå este cea a Departamen tului de Stat pentru Agriculturå (USDA). Varietatea este foarte rezistentå la secetå ¿i este deja aprobatå pentru consum uman în Argentina ¿i Aus tralia, în timp ce Brazilia testeazå culturi în zone cu precipita¡ii reduse. ¥n ton cu contextul mondial, Bio ce res sus¡ine cå grâul rezistent la se cetå este o solu¡ie pentru criza alimentarå.

Guvernul a pornit programul IMM Invest Plus Såptåmâna trecutå Guvernul a a probat prin Ordonan¡å de Urgen¡å programul IMM Invest Plus, cu cele 6 componente ale sale (OUG 99/2022, M. Of. 655). Programul ur meazå så porneascå pe 1 august ¿i va råmâne deschis pânå pe 31 de cembrie 2022. ¥n cadrul lui, atrag aten¡ia douå componente dedicate mediului rural, Agri IMM Invest ¿i Rural Invest, de sus¡inere a întreprinderilor mici, mijlocii ¿i mari din domeniul agriculturii, prin sprijinirea accesului la lichiditå¡i, cre dite luate cu garan¡ii de stat, prin FGCR ¿i FNGCIMM.