Asocia¡iile se implicå în procesul de constatare a pagubelor

ASOCIA}II PROFESIONALE

Asocia]iile se implic\ în procesul de constatare a pagubelor

Comisiile de constatare a pagubelor provocate de secetå nu par så fie dornice så finalizeze opera¡iunea rapid. Din analiza raportårilor periodice ale MADR, rezultå cå procesul bate pe loc în unele zile, iar în ritmul acesta se va finaliza undeva la iarnå. Grânarii, asocia¡ia fermierilor cei mai afecta¡i de secetå anul acesta, confirmå cå existå o diferen¡å de abordare fa¡å de anul 2020: unii membri reclamå nu doar întârzierea constatårilor, ci chiar cå se încearcå minimizarea efectelor secetei.

“Constatarea pagubelor merge greu, este o realitate. Iar procesul de constatare nu se des få ¿oarå corect, dupå cum au observat reprezentan¡ii organiza¡iei noastre care au fost în fermele membrilor afecta¡i”, afirmå Emil Båltea nu, pre¿edintele Grânarilor. “Reprezen tan¡ii direc¡iei agricole încearcå så minimalizeze zonele afectate ¿i chiar så întârzie procesul de raportare”.

Bålteanu aratå cå cel mai grav afectate de secetå sunt jude¡ele Ia¿i, Vaslui, Gala¡i ¿i cam jumåtate din suprafe¡ele agricole ale jude¡elor Boto¿ani ¿i Bacåu. Jude¡ul Suceava e mai pu¡in afectat, Neam¡ stå bine pe partea adiacentå muntelui ¿i cursurilor de apå. “În jude¡ele ¿i regiunile afectate, estimåm cå procentul de calamitare e, în general, de peste 70%. La culturile de primåvarå situa¡ia este dramaticå. La culturile de toamnå s-a mai ob¡inut câte ceva, de¿i am colegi care au recoltat sub 1 t de grâu/ha”.

În ultima decadå a lunii iulie ¿i prima decadå a lunii august, o echipå a organiza¡iei a documentat situa¡ia din peste 20 de ferme ale membrilor din jude¡ele Ia¿i, Bacåu ¿i Vaslui. Urmeazå så fie vizitate ¿i celelalte jude¡e cu membri în Asocia¡ia Grânarii.

Concluziile ac¡iunii de documentare aratå cå: “În multe zone, produc¡ia va fi nulå pe multe suprafe¡e. (...) În cursul ultimei vizite, un fermier ne-a relatat cå, în timpul unei constatåri fåcute de au toritå¡i, i s-a spus cå nu existå temei pentru despågubiri, din moment ce va recolta 500 de kg de cereale/ha, chiar dacå aceastå produc¡ie nu reprezintå decât 15% din totalul investi¡iei”.

Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte LAPAR, remarcå o altå problemå: fermierii nu-¿i “activeazå” reprezentan¡ii, ajutându-i cu sesizåri care så fie aduse la cuno¿tin¡a autoritå¡ilor. “Fermierii ar trebui så se adreseze organiza¡iilor profesionale, pentru ca liderii acestora så aibå informa¡ii concrete în baza cårora så preseze autoritå¡ile. Din påcate, la nivelul organiza¡iilor, nu sim¡im aceastå nemul¡umire a membrilor. În LAPAR, a vem un singur caz concret, din Praho va, de întârziere a comisiei, care a ¿i fost rezolvat în urma interven¡iei noastre”.

Se pare cå mul¡i fermieri nici nu au cerut, în scris, constatarea pagubelor provocate de secetå. “În zona noastrå nu am våzut comisiile de constatare, de¿i sunt culturi calamitate. Nu ¿tiu înså dacå fermierii au depus cereri. E adevårat, unii nu fac notificåri fiindcå, din cauza microzonårii, nu au o uniformitate a produc¡iei ¿i nu sunt convin¿i cå produc¡iile lor la nivelul fermei au scåzut sub 30%. Am ¿i eu 10 ha de mazåre calamitate par¡ial, dar nu le-am notificat, mai ales cå am acces la iriga¡ii. Cei de la Fisc au început ¿i ei så în¡eleagå, nu te amendeazå în asemenea situa¡ii, deci nu e o problemå fårå patalama de la comisie”.

Nina Gheorghi¡å constatå cå implicarea fermierilor a scåzut fa¡å de anul 2020, când seceta a afectat suprafe¡e mai întinse. “Dacå nu sunt multe notificåri, probabil cå nici comisiile nu se agitå. Totu¿i, constatårile ar putea så meargå mai repede, fiindcå sunt situa¡ii în care se pot determina pagubele atât la culturile de toamnå, cât ¿i la cele de primåvarå, atunci când elementele de productivitate sunt definite. Dacå po rumbul e piticit ¿i ¿tiule¡ii au câte 10 boabe pe ¿tiulete, indiferent câte ploi ar mai veni, produc¡ia tot aia e. Nu trebuie så se mai a¿tepte pânå la recoltå”.

Robert VERESS